UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD“, IAŞI

AGROCHIMIE

Conf. dr. Lucian RAUS

 Cap. II
Bazele agrochimice ale
fertilizarii in raport cu
cerintele plantelor
 Cap. II
Bazele agrochimice ale fertilizarii
in raport cu cerintele plantelor

2.1. Compozitia chimica a plantelor

2.2. Clasificarea elementelor nutritive
2.3. Cerintele plantelor in elemente nutritive in
raport cu specia si virsta
2.4. Stari de aprovizionare cu elemente nutritive
2.5. Absorbtia radiculara a elementelor din sol
2.1. Compozitia chimica a plantelor

Plantele
 organisme autotrofe
 schimb permanent
de substanțe și energie
cu mediul

Asimilarea elementelor nutritive

 fotosinteza
 respirația
2.1. Compozitia chimica a plantelor

Plantele
•organisme autotrofe - isi produc singure substantele necesare cresterii si
dezvoltarii lor din compusi minerali.

• schimb permanent de substanțe și energie cu mediul - elemente nutritive

din sol /energia solară – fotosinteză 1-5% utiliazata / elimină – subst. organice
și minerale, gaze, etc.

Asimilarea elementelor nutritive

• fotosinteza - proces de conversie a energiei luminoase în energie chimica

• respiratia - substanele organice sunt descompuse în celule vii pe cale

enzimatica, prin reacii de oxido-reducere cu eliberare de energie chimica
2.1. Compozitia chimica a plantelor
2.1. Compozitia chimica a plantelor

Apa (70-95%) Substanța uscată (5-30%)

raportul dintre componente variază funcție
de:
apa/subst. uscată

 specie
 varsta plantei
 organul plantei
 momentul zilei
2.1. Compozitia chimica a plantelor

Apa (70-95%) Substanța uscată (5-30%)

Rolurile apei:

 circulația s. n.

 solvent

 mediu de reacție

 regulator termic

 presiunea osmotică

 sinteaza subst. org.

 2.1. Compozitia chimica a plantelor

Apa (70-95%)

apa liberă - soluție intracelulară

- apa circulantă

apa legată - de constituție

- nu este mobilă

apa biostructurată
 2.1. Compozitia chimica a plantelor

Substanța uscată (5-30%)

elemente
componenta organica (95-99,5%) nutritive
5% H
• substanțe cu azot 7%
• substanțe fără azot
• pigmenți
• enzime C
• vitamine și subst. de creștere 46%
O
42%
componenta minerală (0,5-5%)

• săruri anorganice
• ioni liberi
 2.1. Compozitia chimica a plantelor

Substanța uscată (5-30%) Calcinare (500oC)

componenta organica (95-99,5%) compuși volatili

(CO2 NH3 NO SO Cl H2O)
• substanțe cu azot
• substanțe fără azot
• pigmenți
• enzime
• vitamine și subst. de creștere

componenta minerală (0,5-5%) cenușa

(CaO MgO K2O)
• săruri anorganice
• ioni liberi
2.1. Compozitia chimica a plantelor
2.2. Clasificarea elementelor nutritive

a. După cantitatea în care se află în plantă și rol

Macroelemente (n·101 - n·10-2 % din s. u.) => compusi organici

• primare - C, O, H, N, P, K
• secundare - S, Ca, Mg

Microelemente (n·10-3 - n·10-5 % din s. u.) = elemente catalitice

Fe, B, Zn, Mn, Cu, Mo, Cl, B, I, Ba, Ag

Ultramicroelemente (n·10-6 - n·10-12 % din s. u.) = e. stimulatoare

U, Rb, Sn, Ni, Pb, Ra, Th, Ac

2.2. Clasificarea elementelor nutritive

b. Dupa rolul elementelor in metabolismul plantelor

Elemente esentiale (alcatuirea compusilor organici/ catalizatori)

C, O, H, N, P, K, Cu, Mg, Fe, Mn, Cu, Zn, B, Ce

Elemente neesentiale (pot fi substituite …)

Pb, Na, Si, Br, I, Se, Sr, Li, etc.

2.2. Clasificarea elementelor nutritive

c. Criteriul agrochimic de clasificare

elemente nutritive principale

N, P, K

elemente nutritive secundare

S, Ca, Mg

microelemente
B, Mn, Zn, Cu, Mo, Co

elemente nutritive functionale

Na, Si, Cl
 Cap. II
Bazele agrochimice ale fertilizarii
in raport cu cerintele plantelor

2.1. Compozitia chimica a plantelor

2.2. Clasificarea elementelor nutritive
2.3. Cerintele plantelor in elemente nutritive in
raport cu specia si virsta
2.4. Stari de aprovizionare cu elemente nutritive
2.5. Absorbtia radiculara a elementelor din sol
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta

Faze de vegetație

 creșterea
 dezvoltarea
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta

Faze de vegetație

1. d.p.d.v. al cerințelor și necesarului de nutrienți

creștere vegetativă fructificare maturare

(N + P, K) (K, P + B, Cu, Zn, (P, Zn, Mo, Cu, ..)
Cu, Mn, Mo .. )
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta

Faze de vegetație

Cerințele plantelor de cultură în elemente de nutriție se modifică în raport cu fazele

de vegetație

crestere vegetativă – inceputul perioadei de vegetatie – se formeaza tesuturi noi,

planta creste în dimensiuni
- N – factorul determinant a creșterii plantelor (insoțit de P și K =
creștere echilibrată)

fructificare – reproducere și fructificare –

- crește consumul de K și P in paralel cu B, Cu, Zn, Cu, Mn, Mo s.a.

maturare – acumularea subst. organice în semințe, fructe, rădăcini, tuberculi, bulbi.

- creste consumul de P, Zn, Mo, Cu, B, s.a.
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta

Faze de vegetație

2. d.p.d.v. al consumului
perioada de
descreștere
perioada critică perioada de
consum maxim
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta

Faze de vegetație

Perioada critica a nutriției – coincide cu primele fenofaze de crestere si

dezvoltare a plantelor
/- lipsa, insuficienta sau excesul elementelor nutritive, au o influenta hotaritoare
asupra productiei.

Perioada de consum maxim – perioada coincide cu fenofaza de crestere intensa

a organelor vegetative ale plantelor
- plantele preiau din sol cantitatile cele mai mari de elemente nutritive.

Perioada de descrestere a consumului – aceasta perioada corespunde cu

fenofaza de maturare si acumulare a substantelor de rezerva.
- cea mai mare parte din substantele sintetizate migreaza in fructe, tulpini, ramuri
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta

Perioadele consumurilor de elemente nutritive

2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta

Consumul specific (Cs) kg element nutritiv/ tona de

produs

Evoluţia consumului de NPK într-o cultură de grâu de circa 10 to/ha

(UNIFA 2004)
 2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta

Consumul specific (Cs) kg element nutritiv/ tona de

produs

Consum specific - cantitatea de elemente nutritive de care planta are nevoie

pentru a forma o tona de produs principal (boabe, fructe, tuberculi), plus
productia secundara aferenta (paie, vreji, coceni, coarde)

Consum specific - variaza in primul rind cu specia, cu soiul, conditiile

pedoclimatice si starea de aprovizionare a solului cu diferite elemente
nutritive.

Consumul specific depinde in mare masura de agrotehnica aplicata

culturilor, orice masura agrotehnica rationala avind un efect pozitiv in sporirea
productiei, contribuind la reducerea consumului specific.
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta
 specie/ soi/ hibrid
Consumul specific (Cs)
 conditiile pedoclimatice
 aprovizionarea solului

Culturile Raportul dintre recolta Consumul specific (Cs)

principală şi secundară (kg/t)
N P2O5 K 2O

Grâu de toamnă boabe: paie (1 : 1.3) 26,5 13,7 16,4

Porumb boabe boabe : tulpini (1 : 1.6) 27,5 12,5 16,5

Mere fructe 1,6 0,5 2,0

Tomate fructe 2,9 1,0 4,5

2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta
Consumul specific (Cs) kg element nutritiv/ tona de
produs
Productie grau
N P2O5 K2O CaO MgO SO3
(t / ha)
1 30 12 18 7 5 11
7 210 84 126 49 35 77

Înflorire

Frunză stindard

Alungirea paiului

Înfrățire
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta
Consumul specific (Cs) kg element nutritiv/ tona de
produs
Productie grau
N P2O5 K2O CaO MgO SO3
(t / ha)
1 30 12 18 7 5 11
7 210 84 126 49 35 77
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta
Consumul specific (Cs) kg element nutritiv/ tona de
produs
Productie
floarea soarelui N P2O5 K2O CaO MgO SO3 B (g/ha)
(t / ha)
1 42 22 104 60 20 8 130
2,5 105 55 260 150 50 20 325

Absorbtia minerala pentru 2,5 to floarea soarelui.

300
N Inflorire
250
P2O5
200 K2O
150
Kg/ha

Alungirea tulpinii
100

50 2 frunze

0
0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150
zile
2.3. Cerintele plantelor in elemente
nutritive in raport cu specia si virsta
Consumul specific (Cs) kg element nutritiv/ tona de
produs
Productie grau
N P2O5 K2O CaO MgO SO3
(t / ha)
1 27 12 18 7 5 11
7 189 84 126 49 35 77

Productie
floarea soarelui N P2O5 K2O CaO MgO SO3 B (g/ha)
(t / ha)
1 42 22 104 60 20 8 130
2,5 105 55 260 150 50 20 325
 Cap. II
Bazele agrochimice ale fertilizarii
in raport cu cerintele plantelor

2.1. Compozitia chimica a plantelor

2.2. Clasificarea elementelor nutritive
2.3. Cerintele plantelor in elemente nutritive in
raport cu specia si virsta
2.4. Stari de aprovizionare cu elemente nutritive
2.5. Absorbtia radiculara a elementelor din sol
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
concentratia si raportul
Echilibrul nutritiv al plantelor dintre elem. nutritive

Echilibrul nutritiv al plantelor

nivelul producțiilor

aprovizionarea solului
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
concentratia si raportul
Echilibrul nutritiv al plantelor dintre elem. nutritive

Echilibrul nutritiv al plantelor - concentratia si raportul dintre elementele

Echilibrul
nutritive care trebuie sa existe nutritiv
in solutia al plantelor
solului, pentru a se realiza o nutritie cit
mai corespunzatoare cu cerintele biologice ale plantelor.

Intre nivelul productiilor si gradul de aprovizionare a solului in elemente nutritive

exista o corelatie pozitiva foarte strinsa.

Un continut scazut in elemente nutritive, atrage dupa sine, un nivel scazut al

productiei, in timp ce un continut ridicat presupune o recolta mare.
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
nivelul
maxim al
nivelul deficienței recoltei nivelul toxicității

r nivel
e critic
c
o carență nutritie abundență
l normală exces
insuficiență
t
ă
toxicitate

creșterea conținutului
nivel optim de de nutrienți
nutrient
(după Finck, 1992)
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
-P

Carenta – un element chimic lipsește sau

este prezent in cantitate insuficientă

pot fi : - ascunse – scăderea recoltei

- exteriorizate – boli de nutriție
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența -P

-P
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența -P
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența

- Ca
- Mg

-P
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența

Insuficienta este starea de nutritie in care planta este aprovizionata nesatisfacator

cu elemente minerale, fapt ce determina scaderi de recolta.
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
 nivelul critic

Nivelul critic – concentratia maxima a elementului chimic nutritiv de la care nu

se mai obtin sporuri economice de recoltă
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
 nivelul critic
 nutriția normală

Nutritia normala, reprezinta starea de aprovizionare in optim a plantelor cu elemente

nutritive, aceasta satisfacind pe deplin cerintele plantelor, recoltele obtinute fiind maxime.
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
 nivelul critic
 nutriția normală
 abundența

Abundenta (consum de lux), reprezinta starea de nutritie in care concentratia intr-un anumit
element depaseste nivelul critic, aceasta acumulindu-se in planta in cantitati mai mari decât
cele necesare formarii recoltei maxime, fara a produce insa efecte toxice.
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
 nivelul critic
 nutriția normală
 abundența
 excesul

+N
Excesul, reprezinta starea de nutritie in care concentratia unui element depaseste,
un anumit nivel, lucru ce produce usoare tulburari fiziologice, histochimice, soldate
cu incetinirea cresterii si scaderea recoltei.
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
 nivelul critic
 nutriția normală
 abundența
 excesul

+N
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
 nivelul critic
 nutriția normală
 abundența
 excesul
 toxcititatea

Toxicitatea, este provocată de prezenta unui element de nutritie intr-o

concentratie foarte ridicată, care impiedica dezvoltarea plantelor ducand, in final,
la moarte lor
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
 nivelul critic
 nutriția normală
 abundența
 excesul
 toxcititatea
 2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive

 carența
 insuficiența
 nivelul critic
 nutriția normală
 abundența
 excesul
 toxcititatea +N
2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive

(după Finck, 1992)

2.4. Stari de aprovizionare cu
elemente nutritive
Stările de aprovizionare cu elemente nutritive, limitele dintre ele şi
efectele îngrăşămintelor chimice

(după Finck, 1992)