SUBIECTUL I B.

Stabiliti valoarea de adevar a enunturilor:

1. Hematocritul se recoltează prin puncție venoasă pe EDTA.

2. Amilazele în urină apar în pancreatita acută.
3. Prezența glucozei în urină este normală.
4. Pentru examenul sumar de urină se trimite la laborator un eșantion de 100-150 ml.
5. VSH și fibrinogenul sunt probe hematologice care indică prezența unei bacterii în organism.
6. Dispneea din astmul bronșic este ameliorată de atmosfera umedă și rece.
7. Calea parenterală pentru administrarea medicamentelor se mai numește și digestivă.
8. Urografia este o investigație imagistică a aparatului renal fără substanță de contrast.
9. Frisonul solemn anunță scăderea febrei din pneumonie.
10. Sumarul de urină nu necesita recoltarea în recipient steril.
11. Regimul hipoglucidic este necesar în recuperarea IMA.
12. Pentru recoltarea hemoculturii sunt necesare două recipiente sterile cu medii de cultură.
13. Dacă pe filtrul transfuzorului se depun cheagurile conținute în flaconul de sânge nu se va
schimba flaconul și transfuzorul.
14. Pentru măsurarea pulsului la nivelul gambei se va repera artera radială.
15. În primele zile postoperator se recomandă regimul hidric.
16. Globul vezical reprezintă distensia vezicii urinare prin acumularea de gaze în vezică.
17. HLG se poate recolta prin înțeparea pulpei degetului.
18. Puncția ganglionară și a tumorilor solide se efectuează pentru examen histopatologic.
19. Prezența leucocitelor în urină este normală.
20. Proba Jeanbreau pune în evidență incompatibilitatea în sistemele OAB și Rh.
21. Frigul este un factor precipitant al crizei de EPA.
22. Pentru măsurarea T.A. la nivelul brațului membrana stetoscopului se fixează pe artera
poplitee.
23. La pacienții inconștienți, care trebuie alimentați mai mult timp, sonda se introduce endonazal.
24. Agentul patogen specific pneumoniei pneumococice este streptococus pneumoniae.
25. Ortopneea nu este dispneea caracteristică din astmul bronșic.
26. Unul dintre factorii etiologici ai EPA este criza hipertensivă.
27. Exudatul faringian se recoltează după alimentarea bolnavului.
28. Proba de compatibilitate OELECKER indică felul în care pacientul reacționează față de
sângele introdus.
29. Prin metoda palpatorie se poate măsura valoarea T.A maximă.
30. În caz de șoc hemolitic nu se va întrerupe transfuzia.
31. Hiperestezia cutanată reprezintă o manifestare în apendicita acută.
32. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
33. În timpul resuscitării cardio-respiratorii poziția bolnavului este de decubit dorsal.
34. În poziție Trendelenburg vor fi așezați bolnavii cu irigare cerebrală deficitară.
3 5 . Edemele în bolile renale sunt moi, albe şi pufoase.
36. Tulburări de flux ale ciclului menstrual sunt : dismenoreea și leucoreea .
37. În deficit de sodiu, bolnavul prezintă cefalee, confuzie, anxietate.
38. Contactul social, de rutină cu un purtător HIV comportă un risc de infecţii.
39.” Furia laptelui" este însoţită de creşterea temperaturii până la 38°C.
40. Examenul sedimentului urinar este cel mai important pentru stabilirea
diagnosticului de infecţie urinară.
41. S t o p u l c a r d i a c e s t e u r m a t i n v a r i a b i l d e s t o p r e s p i r a t o r î n 2 0 - 3 0 s e c u n d e .
42. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros, nu se impun restricţii alimentare
din a doua zi a operaţiei.
43. Supravegherea postoperatorie a plăgii are drept scop depistarea sângerării
precoce.
44. Stresul, anxietatea, agitatia sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
45. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai asupra
tehnicii pe care o execută.
46. Persoanele cu obezitate sedentare nu au risc crescut de aparitie a DZ tip II.
47. In tratamentul diabetului zaharat regimul alimentar este lipsit de importanta.

1
48. Prezenta hematiilor in urina este specifica diabetului zaharat.
49. Diagnosticul clinic de fibrom uterin se stabilește pe baza tușeului vaginal, echografie și palpare
abdominală.
50. Paralizia unui singur membru poarta numele de monoplegie.
51. Coma hipoglicemică apare, de obicei, ca urmare a supradozării de insulină.
52. Reflexul Babinski reprezintă un reflex cutanat.
53. Hemostaza provizorie prin garou este indispensabila in caz de amputatie a unui segment de
membru.
54. Sputa hemoptoica este rosie gelatinoasa.
55. Pareza este o tulburare de sensibilitate tactilă.
56. Predispozitia la infectii este posibila atunci cand individul locuieste in conditii insalubre.
57. Oliguria insoteste trecator toate starile febrile.
58. Determinarea grupului sangvin şi a RH-ului este obligatorie la bolnavii internați în serviciul de
chirurgie.
59. Pareza reprezintă diminuarea forței musculare.
60. Pacientul prezintă alexie când nu înțelege ceea ce este scris.
61. Coma de gradul II se caracterizează prin conştienţa pierdută, reflexe abolite , perturbarea
circulaţiei şi a respiraţiei, midriază .
62. Durerea toracica insotita de colaps sugereaza infarct de miocard.
63. Prin transfuzia de sange nu se transmite virusul hepatitei A.
64. Hematuria este o hemoragie externă.
65. În timpul lăuziei fiziologice se produce involuția uterină.
66. Angina pectorala este o cardiopatie ischemica nedureroasa.
67. Medicația de urgență în HTA constă în administrare de antiinflamatoare.
68. Ritmul rapid de administrarea a solutiilor poate determina accidente grave.
69. Diabetul zaharat poate exista fără ca pacientul să acuze vreo tulburare.
70. Administrarea de insulină i.v. se face numai în cazul comei hipoglicemice.
71. Stimularea circulației cutanate la bolnavul imobilizat se face prin fricționare zilnică cu alcool
diluat.
72. A actiona etic inseamna a respecta codul deontologic.
73. Agentul etiologic al tuberculozei pulmonare este bacilul Koch.
74. Insuficiența renală acută se caracterizează prin suprimarea bruscă a funcțiilor renale.
75. Hemocultura se va recolta în mod obligatoriu, la un pacient cu HDS.
76. Frisonul unic este specific pneumoniei pneumococice.
77. Durerea în colica biliară nu se poate combate cu morfina.
78. Asepsia înseamnă îndepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de
pe obiecte.
79. Hemostaza provizorie este hemostaza activă prin care se poate opri o hemoragie un timp
limitat.
80. În cazul unei plăgi în treimea medie a coapsei drepte din care ţâşneşte sânge roşu aprins în jet
continuu, garoul se va aplica deasupra plăgii.
81. Proba de compatibilitate directă se face între sângele primitorului şi plasma donatorului.
82. Frecvenţa respiraţiei la adult este 14-16 r/min.
83. În litiaza calcică se recomandă dietă săracă în proteine.
84. Înainte de începerea tratamentului cu antibiotice nu este necesar să se identifice agentul
patogen.
85. Pulsul filiform reprezintă puls cu volum foarte redus, abia perceptibil.
86. Ischiuria reprezintă incapacitatea vezicii urinare de a-și evacua conținutul.
87. Extravazarea soluţiilor perfuzabile nu prezintă importanţă clinică.
88. Midriaza constă în mărirea diametrului pupilar.
89. Diureza este procesul de formare şi eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
90. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o nutriție deficitara.
91. Mioza reprezintă micșorarea diametrului pupilar.
92. Fotofobia este intoleranța la căldură.
93. Bilantul hidric este raportul dintre cantitatea de lichide ingerate si cele eliminate din organism.
94. Anestezia constă în pierderea sensibilității cutanate.
95. Expectorația este un act reflex și voluntar de eliminare a secrețiilor formate în căile respiratorii.

2
96. Varsatura abundenta se numeste vomica.
97. Intervenţiile delegate de îngrijire reprezintă intervenţiile prescrise şi realizate de asistentul
medical.
98. La pacienţii aflaţi sub tratament permanent cu anticoagulante orale este interzisă recoltarea de
hemoculturi prin puncţie venoasă.
99. Prin sondaj vezical se înţelege introducerea unei sonde prin orificiul vaginal , pe uretră, în
vezica urinară.
100. Dispneea Biot este o respirație agonică.
101. Hiperestezia reprezintă diminuarea sensibilității.
102. Pulsul aritmic se caracterizează prin pauze inegale între pulsații.
103. Măsurarea pulsului se face prin comprimarea venelor pe un plan osos.
104. Spalatura auriculara se face cu apă sterilă încălzită la 37°C.
105. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie
106. Vărsăturile postprandiale apar după mancare sau chiar in timpul alimentaţiei.
107. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
108. Paracenteza reprezinta stabilirea unei legaturi intre cavitatea pleurală si mediul exterior.
109. Tetraplegia reprezintă paralizia celor patru membre.
110. Pentru toracocenteza, pacientii cu stare generală alterata, se aseaza calare pe un scaun cu
spatar, cu bratele sprijinite pe spatar.
111. Punctia pleurala este contraindicata in hemofilie.
112. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere
113. Principala sursa de energie din organism este reprezentată de vitamine.
114. Vărsătura este actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin cavitatea bucală,
conţinutul gastric sau intestinal.
115. Pansamentul chirurgical este actul prin care se realizează şi se menţine asepsia unei plăgi, în
scopul cicatrizării ei.
116. Alimentarea artificială înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului prin
mijloace naturale.
117. Expectoraţia reprezintă eliminarea prin tuse, prin cavitatea bucală, a secrețiilor din căile
respiratorii.
118. Leziunea specifica din infarctul miocardic acut este necroza miocardului.
119. Scaunul amestecat cu sange proaspăt este caracteristic hemoragiilor din portiunea
superioara a tubului digestiv.
120. Vomica este actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gură, o cantitate mare de
spută din plămâni.
121. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
122. Recoltarea sângelui pentru determinarea glicemiei se face prin puncţie venoasă la orice ora
a zilei.
123. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice tremuraturile si transpiratia.
124. Eructaţia reprezinta eliminarea aerului din stomac prin cavitatea bucală.
125. Disuria consta in dificultate la mictiune.
126. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.
127. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
128. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
129. Principalul factor cauzal al IMA este obstructia coronariana la peste 95% din cazuri.
130. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
131. Pierderea bruscă,completă și potențial reversibilă a cunoștinței se numește sincopa.
132. Dozele de insulina se masoara in unitati .
133. Surse de infectie pot fi produsele eliminate de pacient.
134. Anamneza este un instrument care permite personalizarea ingrijirilor.
135. Deshidratarea se manifestă prin scaderea diurezei.
136. In IMA, pacientul prezinta cianoza periorala.
137. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
138. Examenul radiologic pune diagnosticul in fractura.

3
139. Fara o curatire adecvata, instrumentele nu pot fi sterilizate corect.
140. Mictiunea dureroasa se numeste algurie.
141. Dezinfectia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din
plagi, de pe obiecte.
142. Pozitia Fowler este pozitia in decubit ventral cu capul intr-o parte.
143. Alimentarea prin gastrostoma este indicata in stricturi esofagiene.
144. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular
145. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie
146. Durerea din IMA se deosebeste de cea din angina pectorala prin intensitate si durata.
147. Sângele care tâşneste sincron cu sistola cardiacă este o caracteristică a hemoragiei venoase.
148. Alimentarea pasivă se face la pacienţii cu uşoare tulburări de deglutiţie și motorii.
149. Pansamentul plăgilor se schimba zilnic de 4 ori pentru a grabi vindecarea si cicatrizarea.
150. Aspectul LCR normal este opalescent.
151. În cazul unui pacient operat pentru ocluzie intestinală sonda de aspiraţie se menţine până la
reluarea tranzitului intestinal pentru materii fecale .
152. Pacientul cu hiperactivitate este capabil să-şi asigure securitatea fizică în mod independent.
153. Arsura de gradul III se caracterizează prin interesarea epidermului şi parţial a dermului şi
apariţia flictenelor sero-sangvinolente.
154. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat
sa se administreze antialgice majore (morfina, mialgin).
155. Hipoglicemia se caracterizează prin apariția transpirațiilor generalizate.
156. Fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os este fractura cominutiva.
157. Prin tenesme vezicale se intelege mictiuni frecvente.
158. Criza de astm bronșic nu este declanșată de către alergeni.
159. Apariția cianozei postoperator imediat indică insuficiența respiratorie și circulatorie.
160. În ocluzia intestinală se administrează purgative.
161. Examenul bacteriologic al sângelui se face din sânge recoltat prin puncție capilară.
162. In calcularea suprafetei arse, toracele posterior reprezinta 9%.
163. Dispneea reprezintă o manifestare specifică bolilor cardiovasculare.
164. Globul vezical poate fi delimitat deasupra simfizei pubiene prin palpare.
165. În insuficiența respiratorie acută tahicardia apare ca un fenomen compensator.
166. Hemoragiile interne se însoţesc de paloare, extremităţi reci, hipotensiune, puls accelerat,
respiraţie accelerată superficială.
167. Cefaleea din encefalopatia hipertensiva acuta este intensa, violenta, pulsatila.
168. Starea de rau astmatic poate sa dureze 30 de minute.
169. Comunicarea intre stomac si peretele abdominal, efectuata chirurgical se numeste
traheostoma.
170. Ileusul reprezinta lipsa completa a eliminarilor fecalelor si gazelor din intestin.
171. Colicile biliare de intensitate și durată mică se pot trata la domiciliu.
172. Complicațiile litiazei renale sunt : anuria, infecție urinară, hidronefroză.
173. Fractura este o afecțiune traumatică care constă în deplasarea permanentă a extremităților
articulare.
174. Profilaxia antitetanică la bolnavii arși spitalizați nu este obligatorie.
175. Tipul de respirație costal inferior se întâlnește la copii și persoane în vârstă.
176. In stari patologice, lichidul cefalorahidian (LCR), este limpede ca “apa de stanca”.
177. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice se face pe EDTA.
178. Anxietatea, in toate situatiile de stres poate produce polakiurie si mictiuni imperioase.
179. Pentru protectia persoanelor receptive fata de unele infectii se foloseste si chimioprofilaxia.
180. Scopul explorator al punctiei rahidiene consta in cântărirea presiunii lichidului cefalorahidian.
181. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.
4
182. Se vor administra per os medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.
183. Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.
184. Peteșiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase.
185. Cand lichidul pleural poarta numele de exudat, reactia Rivalta este pozitiva.
186. Coma diabetica poate fi declansata de oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu
insulina.
187. Compresiunea din masajul cardiac extern se face pe 1/3 inferioara a sternului.
188. Un mililitru de solutie perfuzabila contine 20 de picaturi.
189. Varsaturile de cauza digestiva se produc in jet, fara efort si au proiectie mare.
190.Oxigenul se administreaza umidificat pentru a preveni uscarea si iritarea mucoasei respiratorii.
191. Testul Adler se face pentru identificarea hematiilor in urina.
192. Atitudinea de urgenta in hemoptizie consta in repaus absolut fizic si verbal.
193. Principala cauza determinanta a infarctului miocardic este ateroscleroza.
194. Pentru creșterea T.A. la bolnavul cu infarct miocardic acut se recomanda administrarea in
perfuzie de dopamina.
195. In timpul tratamentului cu heparina se recomanda determinarea timpului Howell.
196. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
197. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG.
198. Prevenirea morţii subite în IMA se realizează în primul rând prin asigurarea repausului fizic şi
psihic al pacientului.
199. Alimentaţia reprezintă un obiectiv important in îngrijirea pacientului cu HTA.
200. Pacientul cu tromboflebită prezintă durere pe traiectul venos afectat.