Simialare concurs de admitere — 7 mai 2023 Grita nr. 1 Fic fraza: Cum prietena meu nu stitea prea bine cu gramatica si ca sii nui treaci prin cap cumva cil asa se va plltea descurca la examen, am sfatuit-o $a se pund pe treabd, nu fard a 0 indemna, in caz cd are nevoie, si apeleze [a gjutorul meu, Felul propozitilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. circ. de cauz’ + circ. de cauza * subiectiva + compl. directé + principalé + compl. indirecta + atributiva + compl. direct; b. circ. de cauza + circ. de ‘sCop + compl. directa ~ principal | compl. direct 1 circ. de mod + circ. condifionala + compl: direct; ¢. circ. de Cauzi + circ. de scop + subiectivi + principala + compl. directa + cire. conditionala + compl. indirecta; d. alta interpretare Fie fraza: De esti att de obosita, mai ales ca ai lucrat in ultimul timp sii cazi lata, de pari o stafie, atunci mu iti mai ‘spun si eu de-ale mele, sa te mai chinui si eu, ci doar ca te felicit cd ai ficut asa o treabd bund. Felul propozitilor, ‘in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. circ. conditionala + circ. cauzala + cite. scop + cire. consecutiv + principala + circ. scop + principal + compl. indirecta; b. circ. conditional + cire, cauzala + circ. de mod + cire. de ‘mod + principala + circ. scop + principal + compl. directa + compl. indirect; ¢. cite, cauzalé + cire. cauzala + circ. consecutiv + cire, consecutiv + principali + circ. consecutiva + principal + compl. direet& + cire, cauzala; d. alt interpretare. Fie fraza: M-ai refuzat, cand, de fapt, eu voiam doar site ajut, mécar cd nici nu merita sit imi bat capul cu tine, asa ca acum descureé-te, din moment ce nu ma mai intereseazi cum si daca te vei descurca. Felul propo: ordinea succesiunii predicatelor, este: a. principala + cire. de timp + circ, concesiva + compl. directa + circ consecutiv + circ. de cauza + compl. directa + compl. directa; b. principald ~ circ. concesiva + compl. directa + circ. concesiva + subiectiva + principald + circ. de cauz’ + subiectiva + subiectiva; c. principala + circ. concesiva + circ. concesiva + subiectiva + circ. consecutiv + atributiva + subiectivas d. alta interpretare je fraza; Ca tot a venit vorba, ii confirm si eu cd circuld zvonul cum cia fost silit si plece, dar tot imi era dator si ‘ii anunge ce gi cum se petrecuse acolo. Felul propozitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. circ. de cavzi + principala + compl. directa + atributiva + compl. indirecta + principala + compl. directa + compl. directa + compl. directa; b. incidenta + principala + compl. directé + compl. directé + compl. indirecté + prineipala + compl. indirecta + compl. directa; c. circ. de cauza + principala + compl. directa + atributiva + compl. indirecta + principala + compl. indirecta + compl. indirect + compl. indirectas d. alt interpretare. Fie fraza: M-ai pacalit si de data asta, doar ci de acum nainte nu te va mai crede nimeni, deci nu numai cit o sit riimai singur, ci vei si suferi consecinfele purtarii tale, asadar se va face dreptate, Numérul propozifillor subordonate din frazi este: a. patru; b. tei; e. dowt;d. alta interpretare Fie fraza: Unde nu m-ai mai sunat, nici eu nu te-am mai ciutat, dar chiar m-as bucura cind as sti ct t-e dor de imine si, fericivé cum as fi, chiar daci n-am cum lua primu avion spre tine, in momentul cand ay afta asa ceva, as plinui un concediit cu tine. Propozitile introduse prin adverbe relative sunt, in ordine: a. circ. de mod, aributiva; b. cire. de cauzd, cire. conditionala, circ. de mod, compl. direct, atributiva; e. circ. de timp, circ. de cauza, cite concesiva, circ. de timp; d. alta interpretare. Fie fraza: Chiar mi intereseazi si se vorbeasca despre cine a castigat concursul si nu-i ce comenta legat de asta, insd, fire-ar sii fie, e destul de greu de acceptat cd mi-a fost dat sd se anunte cum ci am iesit pe locul doi. Proporitiile subordonate subjective din frazi sunt introduse, in ordine, prin: a. conj., pron. rel, pron. rel. con, conj., con, loc. conj.; b. conj., pron. rel.,con}., conj., loc. con; € con}, le. conj.;d. alta interpretare. Fie fraza: Zambeste ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic, dar far doar si poate ci, imediat ce se va afta de cite ori am ierta, pind ce nu am mai putut suporta, nu fi va fi usor. Propozitile introduse prin locufiuni conjunctionale sunt, in ordine: a. circ. de mod, principal, circ. de timp, circ. de timp, cire. de timp; b. cire. de mod, circ. de timp, compl. direct, cre. de timp; e. cite. de timp, cite. de timp; d.altéinterpretare. Se di enuntul: Desi stiu cae de important de respectat promisiunea facutd, din moment ce se aude tundnd, teoretic vorbind va ploua si nu ne va fi usor sa putem iesi din casa, dar mie una mi-e grew d-mi infrana doringa de u fi azi cu vi, asa eit nu pot spune decat: de luat umbrela, dragilor! Verbele Ia moduri nepredicative au, in ordine, funeile sintactice de: a. subiect, subiect, circ. conditional, compl. direct, subiect, atribut, predicat; b. compl. direct, compl. direct, subiect,atribu; e. subiect, subiect, compl. direct, compl. indirect, atribut; data interpretare. Se di enunful: Nu wita, prieten drag, ca paringii mei si ai tai sosese méine tn vizitd si ar fi frumos sit ti asteptim in parcarea aeroportului Otopeni, ci, stii bine, trec anil si nu stii nici ce fi-e viafa asta, nici ce iti aduce fie si celor dragi, paringi sau prieteni. Substantivele si pronumele in nominativ au, in ordine, funefiile sintactice de: a. subiect, subiect, atr. subst. apozitional, subject, nume predicativ, subiect, compl. direct, apozitie, apozitie; b. subiect, subiect, subiect, atr. subst. apozifional, compl. direct, subiect, compl. direct; e. subiect, subiect, subiect, subiect, compl. direct, opozitic, apozitic; d. alta interpretare.‘Siulare concurs de admitere — 7 mai 2023 Grita nr. 1 1. Se di enuntul: (1) Ce, tu chiar creci ci suit cam (2) tratata si ed, (3) paeatele mele, o sift spun (4) mersé sau o si itis (5) ura, indiferemt ce faci, in loc siti tau (6) adio de ta tine? Dintre cuvintele subliniate, sunt interjectii sau ‘beutiuni interjectionale: a. toate; b. numai (1), (3), (4) 51 (5); €. numai (2), (5) (6); alt interpretare 12, Se di enuntul: Impasul parind evident, e de presupus de cre orieine cf nimic nu mai e cum credeam noi, iar eu fu mai pot fi nici nepasator, nici mereu considera fraierul de serviciu. Numele predicative din enunt sunt, in Ordine, exprimate prin: a. ad, verb, adj, adj; b. adv., adv., adj, verb; e. adj, verb, adj. d. alta interpretare 13. Se da enuntul: Chiar daca fie nu-fi pasa, bati-te norocul, pe mine mii bucuri cd, in sfarsit, se simte adiind un aer de primavara si atit imi ajunge sa imi batt inima de bucurie cd n-are cum se mai imoarce iarna, Subieetele din coun sunt exprimate, in ordine, prin: a. verb, subst, adv. subst., verb, adv.; b. subst. subst., pron. nehot., subst. ‘iv, subst, verb, subst, pron. nehot, subst, verb, subst; d. alta interpretare. 14. Se da emuntul: (1) ftr-adevar, (2) dinninetile e inca racoare, dar (3) mal mult ca sigur cd (4) maine-poimdine vine Yara (5) mult visatd si (6) mai-mai et tmi vine deja sa dau (7) fuga-fiuguta la mare. Secventele subliniate su adv. in (2), (4, (5) $i (7), loc, adv. in (1)s G) $i (6); b. adv. in (2) 54 (5), loc. adv. in (1), G), (4), (6) $i (7); €. adv. in (1) (4), loc. adv. in (3), (6) si(7)sd. alt interpretare, 15. Se dX enunful: Chiar nu stin ce om credeti voi si ai vostri colegi ci sunt sau daci wi inchipuitt cd as fi un analfabet Sunetional care a facut doar scoata alifl, inedt cu un oehi rad, iar cu altal pling, dar dafé-mi putin timp st va demonstrez cd asa profesionist ca mine nu mai exista, Atributele adjectivale din enunt sunt, in ordine, in eazul: a, A,G,N;b.N, N,N,N; €.N,N A, A, A, N; d. altd interpretare. 16. Sed enuntul: Primut zece pe care ba primit a fost intr-o zi senina de septembrie a anului 1900 si gindul lui dimdi 4 fast ed ambii sii parinti se vor bucura cit mu e nici un prost, nici un lenes, mai ales eli an un singur copil, pe e. Numeralele cu valoare adjectival din enun{ sunt, in ordinea data, in cazurile: a. N, G, N,N, N,N, A: b.NG ALN, N,N,N,N@.N, A,N, Aj d. altd interpretare. 17. Se da enuntul: Cat priveste pregatirea sa pentru examen, s-a stréduit, nw-i ce spune, si mi bucur cd stie ce vrea si ahunga si ce il intereseazit in vinfa, cic succesul cui munceste ¢ asigurat si nu stiu ce anume sivar putea dort mat mult deedt si dovedeasca asta tuturor ciirora cred in el. Functiile ice ale pronumelor relative sunt, in ordinea dati: a. compl, direct, nume predicativ, subiect, subiect, compl. direct, subiect; b. subiect, compl dizect, compl. direc, atribut,atribut, atribut;e. compl, direct, nume predicaiv, subiect,atribut, subiect, d alt intempretare 18. Se dA enuntul: Inainte de a visita Franfa, necerind sfatul niminui si nestiind 0 vorba fn limba franceci, i-a fost sreu de plitruns intreagasi magie $i, uneori, era chiar si 0 piteasc’, dar sa regisit mutd de emojie in fata minunilor pe care le vedea si siva promis si se ducit din nou cit de curind. Numaral euvintelor care indeplinese funetia sintacticd de complement direct este: a. nous; b. opt; e.cinci; d. alta interpretare. 19. Se da enuntul: Prima revelatie am avut-o cand am vizitat 1a pas Bucurestiul, band cite 0 cafea la fiecare colf de strada si vitzindu-l cu ochii unui om insetat de frumos si fird niste prejudecdti prea ades vehiculate. Numirul articolelor este: a. cinci; b. sase; ¢. tei; d. alt interpretare 20. Se di enuntul: Profesorul al cirui student a ficut traducerea din Shakespeare care fi-a plicut e acum decamigit de ce praf s-a ales de discipotul sit, cat timp mu se stie nici macar ce profesie vrea sil urmeze. in enunt existii: a, dou adjective relative in nominativ, dowd adjective relative in acuzativ, un adjectiv relativ in genitiv; b. doud adjective relative in nominativ si trei adjective relative in acuzativ; e. un adjectiv relativ in nominativ si un adjectiv relativ in acuzativ; d. alta interpretare. 21. Se di enunul: L-as invita la 0 discutie (1) fat in fad, doar ed, desi (2) fat de noi are un ourecare respect, ¢ genul care mereu se bagi (3) in fata si se poarti de zici ca nimeni nu poate scoate o vorba (4) in fata sa, iar, ciind ise spune adeviral, face (5) fte-fete. Seeventele subliniate sunt: a. oc. adj. in (1) 5 (5), loc. adv. in (2) $1 (3), loc. prep. {in (4); bloc. adj in (1), loe. prep. in 2) si (4), loc. adv. tn (3) $i (5); € loc. adv. in (1), (3) gi (5), subst. + prep. in (2), loc. prep. in (4): d. alta interpretare. 22, Se di enuntul: Ficdndu-se mare, sia dorit tot mai mult si fl fost ined de miei sfatuita de ai ei sit exerseze la pian, sperdind si acum ef o sa ajunga si einte pe marite scene ale lumii, unde va fi indelung aplaudata, $i, la cit e de ambitioasa, poate chiar as paria ca nu-i nimic ce o poate opri. Acesta contine: a. 7 verbe predicative, 5 verbe auxiliare gi 5 verbe copulative; b. 10 verbe predicative, 7 verbe auxiliare si 3 verbe copulative; e. 11 verbe predicative, 6 verbe auxiliare si 4 verbe copulative; d. alta interpretare, ali contra ta te-au deranjat i-au enervat si pe tofi ai mei, iar tupeul lor de a 23. Se dai enuntul: Colegit ale ciror act ordine: face din nimicurite astea motiv de a jigni ativia oameni ¢ de neacceptat, Adjectivele pronominale sun 4. pos..nchot., dem., nehot.;b. rel., pos., pos., pos., dem., nehot.; e. rel. pos., dem; d. alta interpretare.‘Simulare concurs de admitere ~7 mai 2023 Grita nr. 1 24. Fie enuntul: Toate (1) jolle sunt ocupata la facuttate, dar imi e aga de (2) drag de (3) ai titi ct, imediat (4) ce termin cursurile, voi fugi (5) glont sé it intélnese. Dintre cuvintele subliniate, pot avea, in alte contexte, dar cu aceeasi forma, valori morfologice diferite de cele din enunt: a, numai (2), (3) si (4); b. numai (2), (3), (4) $i (5); «. toate; d- alt interpretare. 25. Fie enuntul: Fiind votat si ales in unanimitate, e de infeles oarecum ci poate decide cine va fi avansat, dar sa imi fie incitcate mereu drepturile nu e de acceptat, asa ci mi-as dori ca alegerile sa fie repetate cat de curind, desi problema e ca nici nu prea are cine fiales in locul lui. Numirul verbelor la diateza pasiva este: a. opt: b. patru; ¢- ase; d. altéinterpretare. 26. Fie afirmatiile: (1) Orice adjectiv pronominal poate indeplini functia sintacticd de nume predicativ. (2)Toate Pronumele personale pot substitui un substantiv. (3) Orice pronume personal, formd neaccentuati, in acucativ ‘Indeplineste functia sintactict de complement direct. Dintre acestea, sunt corecte: a, niciuna; b. toate; e. numai (2) i (3); d. alta interpretare 27. Fie afirmatiile: (1) Toate modurile verbale personale realizeazi categoria timpului. (2) Participiul poate sit aparit ca regent al complementului direct. (3) Participiul poate sa aibi funcfia sintactica de subiect. Dintre acestea, sunt incoreete: a. toate; b. numai (1); e. numai (2) si (3); d. alta interpretare 28 turile: (1) Colegii acestia ai mei sunt cam zipacifi. (2) Tw ai luat cainele, iar pisica a rimas a mea. (3) Nu ‘mia incdnté nici varianta mea, nici a voastra. Exist pronume posesiv(e) in eazu nominativ: a. numai in (2); b. snumai in (2) si (3); € in toate; d. alt interpretar. 29, Fie enunturile: (1) Linia tramvaiului $ ¢ in reparatit. (2) As vrea sd locuiese tn orasul Constanta. (3) Multi o invidiazd pe colega mea profesoard. Exists atribut(e) substantival(e) in cazul nominativ: a. numai in (2); b. numai in (1) si 2); e. numai in (2) si 3); d. alta interpretare, 30. Fie enunturile: (1) Ma tot mir ce consideri tu ci i se cuvine. (2) Ideea care ne-a venit este genial cine te respecti. (4) E trist ce sa ales de el. Existi pronume relativ(e) in nominativ, eu func ssubieet: a. in toate; b. numai in (2) si (3); €. numai in (1), (2) si (4); d. alta interpretare . (3) Respectit pe sintactic 31. Fie enunturite: (1) De obositt ce era, fi venea s& planga. (2) Cum esti bine pregatit, nu inteleg de ce ai emofii. Cum faci numai prostii, imi crapa obrazul de rusine pentru tine. (4) Te apreciez pentru munca ta. Exist compiement(e) circumstanfia(e) de eauzi: a. numai in (2) si (3); b. numai tn (1) si (4); e im toate; d. alta interpretare. 32. Fie enunturile: (1) Lumea e un tot. (2) Fiind galigie mare, nu e clar ce se spune. (3) Ajungerea asta a lui ca avocat (@) Nai cum fi ce om cred ei cdi esti. Existi nume predicativ(e) exprimat(e) prin substantiv in a, numai in (2), (3) si (4); b. in toate; e. numai in (1) si (4); d. alta interpretare. (3) Ai venit la fix. (4) Nici nu mai stiw a. in toate; b. numai in (1), (4) si (5); 33, Fie enunturile: (1) Iei-noapte te-am visat. (2) Nu injeleg de ce imi e si fr unde e. (5) Nu mai fi mereu impotriva! Exista adverb(e) eu funetie sintacti «. numai in (1), 2), G) $i (4); d. alta interpreta. 34, Fie enunturile: (1) Nu se face asa ceva! (2) Du-te incotro vrei! (3) Vitd-te ce mi-ai facut! (4) Neputindu-mé gandi 1a ziua de mdine, ma intreb ce am de facut. (S) Di-fi seama prin ce trec, cit nu-mi vad capul de treabd. Exist verb(e) la diateza reflexiva: a. in toate; b. numa in (1), (4) si (5); ¢. nummai in (1) si (2); d. ata interpretare. 35. Fie secventele: (1) Poate o sat vind si el. (2) Poate vorbi ct vrea. (3) Poate sit rezolve si singur. (4) Nu se mai poate ‘asa ceva! Cuyantul poate este verb: a. numai in (3) si (4); b. numai in (1), (2) si (3); ein toate; d. alta interpretare. 36, Se di enuntul: Jar a venit la noi gi azi pe la prinz, sd ne tot dea noi informafii legate de examenut lui ta drept, iar pe maici-sa, drept siti spun, ne-a impresionat tot ce ne-a spus. Acesta confine: a. 0 pereche de : b. trei perechi de omonime; e. 6 perechi de omonime; d. alta interpretare. 37. Se dau urmatoarele definiri/expliciri de cuvinte (1) a intirata; (2) a aduce pe cineva intro stare de surescitare favorabila comiterit unei infractiuni; (3) a consti; (4) a prilejui; (5) a invita pe cineva sa participe ta o competites (6) a avea drept urmare; (7) a pricinui. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvantului a ferite contexte $i expresii? a. numai (1), (2) si (5); b.toste, in afard de (2) si (3); e toate, in afara de (4); interpretare. 538. Se dau urmiitoarele definiri/explicari de cuvinte (1) veselie zgomotoasd; (2) grozavie; (3) lucru extrem de pltcut; (A) nebunie (plina de satisfactii); (5) stare patologicd de neliniste; (6) preocupare chinuitoare; (7) obsesie. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvantului folie, in diferite contexte si expresif? a. numa (1), (2), (3) $14); b. toate; e. numai (5), (6) $i (7); d. alta interpreta. 3SiMulare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita nr. 1 39. Se dau urmatoarele cuvinte: (1) extravagant; (2) original; (3) bicar; (4) neobisnuit); (5) risipitor. Cuvantul sxcentric poate intra in relatie de sinonimie eu: a. toate; b. numai cu (1) si (5); ¢. mumai cu (3) si (4); d, alta interpretare 40. Se dai enun{ul: Desi in acest birou pare ea domneste 0 (1) armonie deplind, prefer st flu deocamdata (2) precaiiy, sa ‘ni reprim orice urmis de (3) frie si, mai ales, sa nu caut (4) compania acelora dintre voi care (3) siintetilipsit de (6) caractér. Dintre cuvintele cu accentul mareat, permit, in contextele date, si o alt accentuare: a, toate; b. ‘umai (2), (5) si (6); €- numai (3); d. alt interpretare, 41. Sedat enuntul: Nu inpeleg de ce nu renunti ta vechile (1) dusmitnit si (2) stresuri, mai ales cd ele sunt niste fete (3) ingenui, ale caror (4) tioidititi ar trebui mai degrabi si te induiosece, iar tu nu mai esti la primele (5) tinerete, sa ai asfel de reactii. Dintre cuvintele subliniate, au forme coreete de plural: a, numai (1), (2) si (4); b. numai (2), G3) $i (5); toate; d. alt interpreta. 42. Se dt enuntul: Ordinea intrrit in concurs este (1) aleatorie / (2) aleatoure, ceea ce mi-a produs 0 oarecare (3) anfuzie/ (4) confuciune, incdt nu sunt sigur dacit am reusit sa dovedese nici (5) precisia /(6) preciciunea, niei (7) Suncicia / (8) conciziunea si e acum (9) obligator / (10) obligatoriu si mi adun, mitcar pentru urmétorul interviu. Dintre cuyintele subliniate, in contextul dat, sunt corecte: a. toate, in afara de (6); b. ntimai (1), (3), (4), (5), (7) $i (oy; e. uma. (2), (3), (6), (8), (9) $i (10); d. alt interpretare. 45. Se di enuntul: Ja mai tacefi si nu mai bateti din gurd degeaba, ci m-am siturat si ma tot chinuiese cu voi, ct, uncorl, mai bine ay disparea decét sii mi tot indoiesc de loialitatea voastri, mai ales ci tofi anticipeazd cd nu-mi va iii prietenia cu voi. Din formele verbale utilizate, sunt gresite: a. niciuna; b. tei; e. patru; d. alt interpretare 44, Se di enuntul: Suntefi incorijibite, dragele mele, aya ca ii spun, cu ultimile mele puteri, eit nu vroiam sa ifi fac nimica ris, ba, dimpotriva, in loc si-mi manifestez pe fafa oprobriul, iti faceam cu delicatetié un apropo. Numirul cuvintelor cu formi neliterara este: a. sapte; b. ase; e. cinci; d. alta interpretare, 45. Se dil enuntul: Faptul ca esti (1) prost-crescut si nu stii spune scl (2) Bun-wasit ma cam (3) prost-dispune, asa ed ‘imi vine sit fac (4) fete-fete, iar asta in timp ce tu continui (5) bine-mersi si te porti numai dupa (6) bunul-plac, Dintre cuvintele subliniate, sunt corect serise cu eratima: a. tate; b. toate, in afar de (3); e. toate, in afar de (2) $1 (3); 4. alta interpretare, 46. Se di enuntul: $tii bine ci insisi prietenei mele, a cdirei paringi sunt mereu sobri i nowa nu nii, dar, contrar parerilor tate yi, mai ales, a celor care nu o agreeazit nu va ceda unei asemened din fire, nu-i usor sd si-i suporte, cum ri nedr epi erunte si fatsa. Numirul greselilor de ortografie ete: inc; b. out e. sored alta nterprctare, 41, Se di enuntul: Intoarcesi-vt la casele voastre, scumpii mei cd, ori ct meas sfit st vi-o spun, mi continuu, cit timp, din punct de vedere a profesiei, nu m-i tot una. Numarul gresel b. sapte; ¢. sase; d. altd interpretare, 48. Se di enuntul: Convingerea mea fermi e cit nu degeaba a ajuns de notorietate publici si chiar unanim acceptat, ‘mai ales cf, la fel ca $i noi, lupti impotriva abuzurilor exagerate $i pentru ca sé le fie tuturor mai bine. Numirul pleonasmelor din enunt este: a. doua; b.trei; e. unu; d. alta interpretare. 49. Se dau urmitoarele forme de plural: (1) city-breakuri; (2) newslettere; (3) weekenduri; (4) gentlemeni; (5) challenge-uri. Sunt corecte: a. toate; b, numai (1) si (3); . toate, in afard de (4); d. ata interpretare. 50, Se dit enuntul: (1) Amplourea /(2) anvergura acflunii de azi mise (3) datoreazd / (4) datoreste, asa ci nu imi mai arunca privirea asta (5) glaciali/ (6) glaciard, de parca mi-ai fi facut o (7) concesie /(8) concesiune lsanducma sii organizez totul. Dintre cuyintele subliniate, pot fi corect utilizate in context: a, toate; b, numa (1), (4), (5), (1) i (8); e. numai (1), (2), (3), (4), (5) si (7s alta interpretare 51. Servieiile sunt: a. obiecte economice cu existenta necorporala; b. bunuri cu existent conditionata de cea a bunurilor de consum; e. factori de procuctie; d. bunuri libere. 52. Are caracter de bun liber: a. apa imbuteliata; b. marfa cu pret redus; e. lumina solard; d. transportul public. 53, Constituie bunuri complementare: a. stiloul si cerneala; b. ochelarii si lentilele de contact; e. mierea si zaharul; d. untul si margarina, 54, Indicafi situafia care nu implicd instrdinarea integrali a atributelor proprieti vanzare-cumparare; b. mostenire; e. donatie; d. inchiriere. 55, Posesorul unui factor de productie pe care il comercializeazi poate ob{ine un venit mai mare in conditii de oferta elasticd atunei efind, pe piafa acestui factor de productie: a. oferta creste si cererea scade; b. oferta este mai rare decat cererea; ¢. oferta este mai mict decat cererea; d, oferta nu se modifica. 4Simulare concurs de admitere ~7 mai 2023 Grita mr 1 56, Ce este munca?: a, modul de afirmare a abilitailor intelectuale ale omului; b. activitatea constient®, specific umand, Indreptata spre un anumit scop lucrativ; e. modalitatea de afirmare a progresului tehnic; d. 0 parte capitalului circulant. 57. Care din urmitoarele elemente sunt incluse in capitalul circulant?: a. cladirile administrative; b. energia; ¢. metodele de fabricate; d. nici unul dintre elementele de mai sus 58. in termeni generali, raportul efect economic (rezultate economice, output) / efort economic (resurse, input) ia forma: a, prejului unui bun; b. productivitaii e. cantitiqi cerute dintr-un bun; d. banilor. 59, Informarea complet a produestorilor si consumatorilor pe piata cu concurenti perfecti este relevati de: a. ‘omogenitatea produsului; b. transparenja perfecté; c. atomicitatea piejei; d. perfecta mobilitate a factorilor de produetie 60, O rati lunar a dobinzii (far eapit 9%; b. 0,009; 1.2%; d. 9. izare) egal cu 0,3% inseamnii o rata trimestriali a dobinzii egal cu 61. Deflatia reprezint3: a. sinonimul inflatii; b. vechea denumire a inflajel (din sevolele trecute); . procesul de scadere generalizaté a prefurilor; d. procesul de crestere a ratei dobani la depozitele bancare 62, Venitul variabil obfinut in urma plasirii capitalului in titluri de valoare de tipul acfiunilor se numeste: a. dividend; b. salariu; e. curs; d. profit. 63. Indicatorul economic care arati ponderea economiilor destinate investifillor in totalul venitului (disponibil) se numeste: a, accelerator; b. investijie net; ¢. inclinajie marginal& spre economisire; d. rata medie de economisire, 64, fn faza de depresiune a ciclului economic: a. oferta agregata depaseste cererea agregatts b. oferta agregati este depasita de cererea agregati; e. scdderea ofertei si cresterea corespunzatoare a ofertei; d.creste puterea de cumparare a populatel; 65. Ce este cererea agregati?: a. este expresia monetara cheltuielilor totale, globale din economie; b. este diferenja dintre incasarile si cheltuiclile bugetului de stat; c. este diferenja dintre incasirile din exporturi si platile pentru importuri pe o perioada de timp; d. este situatia de excedent a comertului exterior. 66. Ce este economia mondial: a. ansamblul economiilor nationale privite in interdependenta legaturilor dintre ele; b. este doar multimea statelor membre ONU; e. cuprinde numai statele membre ale Organizatiei Mondiale a Comerului; d. cuprinde numai statele cu economie de pia 67. Zona de liber schimb se caracterizeaza si prin: a. eliminarca taxelor vamale; b. insttuirea unui regim comercial nic in relafiile reciproce; ¢. liberalizarea completi a schimburilor comerciale cu tert; d. excluderea masurilor protectioniste din relatile reciproce. 68. Dac inclinatia marginal spre economii este 1/9, iar economiile sunt egale cu investiiile, multiplicatorul investifllor este: a. egal cu 11,11%; b. egal cu 9; ¢. egal cu 1/9; d. informatiile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui 69. Un actionar define 30 din cele 30.000 actiuni de tip A existente pe piat. Ponderea titlurilor aflate in posesia lui fn totalul titlurilor de aces |. 1%; b. 0,1%; €. 0,01%; d. 10%. 70, Preturile unitare ale bunurilor A si B, achizitionate de un consumator rational, sunt Ps = 6 wm. si P Rezulti cin eazul optimului de consum, raportul utilititilor marginale Umea / Unge este egal eu: a. 1/6; b. 12; 135 4.3. 71. Productia a 3 creioane automate costi 60 u.m., iar productia a 4 asemenea bunur al fabricirii celui de-al patrutea creion este (In u.m.): a. 12; b. 1,335 615 de 4. ost 64 um. Costul marginal 72, Prin consumul celei de-a 7-a unitifi dintr-un bun economic, utilitaten totali ereste de la 35 Ia 43 unitati de utilitate. Utilitatea marginal determinati de cea de-a 7-a unitate consumati este (in unitii de utilitate): a. 43; b.35;e 156.8 75, in anul curent, preful Pal unui bun este 1.225 u.m. ceea ce arati o crestere cu 250% fafi de anul precedent. inseamna ca in anul de baza, pretul Po al bunului a fost: a. 490 u.m.; b. 350 um. ¢. 250 um.; d. Yo din nivelul iui. 74, Pe piafa unui bun, dependenta cereri C sa ofertei O fata de preful bunului denota ci ta pre{ul de echilibra Pe =2u.m., cantitatea de echilibru Qe = 34 Dac functia cererii este C = 40 ~3-P, functia ofertei are forma: 2.0344 P;b.O=40+3P;¢.0=2246P;d.0=20+8PSirMitare concurs de admitere — 7 mai 2023 Grita ne. 1 75. Pentru o productie de S00 bunuri B se Taregistreazi costuri totale medii de 10 um. / bucati. La o rati a Frofitulus de 10% in raport eu costurile totale, pretal unui bun B (in wn. / bueatd) va fi: a. 50; b. 10: ¢. 0.5: d. mn 76- Lao reducere cu 1/4 a salariului real ca urmare a eresterii cu 20% a prefurilor bunurilor de consum, rezul ‘fatd de nivelul su initial, salariul nominal: a. a crescut cu 10%; b. a sciizut cu 10%; ¢. a sctizut cu 90%; d. a scizut ©10,9%, 77. inte-un interval de Yenitului. Agadar, mirimea inelinafis O75, }P» Venitul se majoreazi cu 2,000 milioane u.m., iar economiile crese cu 1/4 din sporul i marginale spre consum a perioadei este egali cu: a. 4; b. 2500; ¢. 0,25; d. ile sunt egale cu economiile, iar multiplicatorul investitiilor este 4, inclinatia - 0,25; b. 4; & 3/45 d. 4/3. 78. in ipoteza in care ‘marginal spre economisire va 79. intr-un interval de timp, intr-o (ari, rata inflatiei (determinatii exclusiv de eresterea generalizati a prefurilor in economic) este egala cu 150%, Rezulta c4 in perioada data, pe fondul unei mase monetare constante, puterea de cumparare a banilor scade: a, cu 33,3%; b. cu 50%; e. la 66,7% d. cu 60%, 80. Suma de 5,000 u.m, depusi ta bancd pe principiul dobanzii compuse, in condifiile unei rate anuale a dobam: de 10%, a generat o sum final ~ definutd de catre deponent la sfarsitul perioadei contractuale — egal eu 6.050 um, Inseamni cl termenul pentru care a fost depusi suma a fost: a. anit b 10 anise.5 ani d. 11 81, Termenul roman de dragoste este: a, singular $i abstract din punet de vedere extensional, compus din punet de vedere mensional; b. general gi nevid din punct de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional; e. singular $i Pozitiv din punct de vedere intensional, colectiv din punct de vedere extensional; d. simplu gi relativ din punct de vedere intensional, absolut din punct de vedere extensional 82. O reguli a coreetitudinii in definire este ca defi a. prea lunga; b. obscura, echivoca, bila; e. falsi; d. necireulard, 83. Propozitiile Niciun soldat nu este lenes si Unii soldafi nu sunt lenesi se afl in raport de: a. subalternare; b. contradictie; e. contrarietate; d. subcontrarietate. sunt obositi.; b. 84. Care este obversa conversei propozitiei Niciun om obosit mu este dirijor? a. Toti ditijo irijorii sunt odihnifi.; e. Niciun dirijor nu este odihnit; d. Unii dirjori nu sunt odihniti 85. Fie silogismul: Toate comediile trezesc risul; nicio comedie nu este o tragedie; asadar, unele tragedii nu trezese rrasul, Ce lege a validitatii silogismelor incaled acesta? a. legea conform careia un silogism valid trebuie s& aiba exact trei termeni; b. legea conform céreia, intr-un silogism valid, termenul mediu trebuie s& fie distribuit in cel putin luna dintre premise; e. legea conform careia, intr-un silogism valid, oricare dintre termenii extremi poate fi distribuit in concluzie numai daca este distribuit si in premisa in care apare; d. legea conform careia dintr-o premisa afirmativa si tuna negativa nu poate fi obfinuta valid o concluzie afirmativa. 86. Fie propozitia: Daca Adina mandnca tort la micul dejun, atunci fie nu se hidrateazt suficient, fie bea limonadé inainte de culcare. Care dintre urmatoarele propozitii este adevirath in aceleasi circumstante eu aceasta? a, ‘Adina mandnea tort la micul dejun daca $i numai dac& deopotriva nu se hidrateaza suficient gi bea limonada inainte de culcare.; b. Adina nu manned tort la micul dejun daca i numai daca, in cazul in care nu se hidrateaz& suficient, nu bea Jimonada inainte de culeare.; ¢. Fie Adina nu manénea tort la micul dejun, fie, dact se hidrateazi suficient, atunci bea Jimonada inainte de culcare.; d. Fie Adina mandnca tort la micul dejun, fe, dacd se hidrateaza suficient, atunci nu bea limonada inainte de euleare. 87. O induefie incompleta: a. nu include niciodata o contradictie; b. poate uneor! fi 0 inductie slaba; e. poate uneori fi un argument deductiv valid; d. generalizeaza intotdeauna cu privite la 0 clasa finita de elemente. 88. Fie urmiitorul text: Nimeni nu a dovedit pani in 2020 cd nu existd extraterestri, deci trebuie sit existe extraterestri. ‘Textul exemplified: a. un sofism numit anyibolie; b. 0 propozitie invers& partiald: e. un sofism numit arguntentum ad ignorantiam; d. 0 inductie vi Fie textuk: ““Oarec&t de probabil este ca in urmatori ani, oamenii s& foloseasca in locul monedelor nafionale (dolar, euro sau lei) tot | de criptomonede ca si-si cumpere bunuri $i servicii? Ar insemna ci multe companii si-ar putea plati angajatii si furnizorii in Bitcoin, Ether, Doge sau altele. Care ar fi consecintele unei astfel de schimbari? Cum ar fi ca un numér mare de companii americane, mici si mar, si foloseasca in buna masurd criptomonedele? 6Simutare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita nr. 1 ‘Au mai fost perioade istorice end monedele nationale au parut c& cedeazi locul unor instrumente de plata alternative. Astfel, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, a existat in Statele Unite o perioada in care baincile private ($i aproape oricine isi dorea) puteau si emité propriile note de plata. Acestea se foloseau exact precum banii nostri §i aratau ca niste bancnote. Dar, cu timpul au aparut multe probleme si nemultumiri in randul celor care utilizau aceste instrumente financiare. Notele respective nu aveau stabilitate si deseori nici credibilitate. O parte dintre emitenti au dat faliment, iar bancnotele lor au ajuns s& nu mai valoreze nimic. Au mai fost cazuri in care multi dintre emitentii unor astfel de bancnote private - dupa ce au strns de la populatie mai multi bani reali, comparativ cu ce emiseser ei - s-au ficut nevazuti. La un moment dat, congresul Statelor Unite a fost nevoit si interzica emiterea banilor privati print-o lege care este si acum in vigoare. in prezent, bancile centrale au din partea unor cripiomonede, aparent, © noua concurenf, uneori chiar declarata. Sa presupunem eé, la un moment dat, 0 criptomoneda va ajunge la un nivel de performanfé tehnologica si popularitate atat de ‘mare incat o parte important a populatiei o va folosi in mod real in tranzactii, Nu este cazul acum, dar ce se va intémpla atunci cu moneda nationald? Statul ar putea avea probleme foarte serioase sé-si plateasca angajatii, facturile sau chiar datoriile cdtre creditori. Dac moneda national ajunge, chiar $i partial, s8 fie inlocuita de o alta moneda (de exemplu 0 criptomoneda) acel stat poate sA cunoasca o devalorizare pronunfata a monedei nationale cum a fost cazul Turciei ultimilor ani. Creaibilitatea monedei nafionale are o important’ uriagé atét din punct de vedere economic cat si strategic, ar statele au tot interesul si-si promoveze gi s8-si apere moneda nationala. in conditiile accelerarii tranzitiei catre o criptomoneda alternativa se poate ajunge la cazuri extreme de hiperinflatie precum in Zimbabwe sau Venezuela. Cu alte cuvinte, moneda nationala ar pierde foarte mult din valoare in raport cu bunurile gi serviciile, iar acest Iueru ar fi un dezastru pentru institutile statului. Cum ar mai putea un stat s& facd plat, interne $i extern, daca lumea nui mai foloseste moneda pe care acel stat o emite? (..) Agadar, ideea inlocuirii monedelor nafionale, chiar si partial, cu niste criptomonede, aga cum unii precum Elon Musk promoveaza, este gi va raméne o iluzie.” (Ben Madadi, “inlocuirea monedelor nationale cu niste criptomonede este o iluzie”, 17 iunie 2021, https:/wwnw.bursa.roVinlocuirea-monedelor-nationale-cu-niste-criplomonede-este-a-iluzice 67225343) 89. Textul este cel mai plauzibil interpretat ca: a. sustindnd folosirea criptomonedelor ca monede nationale; b. propunénd o analogie intre criptomonede si notele de plata emise de binci private din Statele Unite in secolul al XIX- Tea; e. dezbatdnd utilitatea desfiintarii bancilor nationale; d. propunand o inductie completa intre criptomonede § notele de plat emise de bani private din Statele Unite in secolul al XVIII-lea: 90, Prin intrebarea ,Cum ar mai putea un stat sd faci plafi, interne si externe, dacd lumea nu mai foloseste moneda pe ‘care acel stat o emite?”, autorul este cel mai plauzibil interpretat ca: a. sustinénd, dintr-0 perspectiva anarhist, intrarea statului in incapacitate de plata; b. oferind temeiuri in favoarea adoptarii criptomonedelor ca monede nationale; e. oferind temeiuri impotriva adoptarii criptomonedelor ca monede nationale; 4. oferind temeiuri in favoarea adoptarii criptomonedelor pentru tranzactiile bancilor private 91. Hiperinflatia este menfionati in text ci reprezentand: a. un risc asociat pierderii increderii in moneda national b. un rise asociat desfiintiri bancilor najionale; e. un beneficiu asociat unei economii infloritoare; d. un rise asociat integrarii in federafii transnationale. Fie textul: Alin, Bianca si Corina au de ales, fiecare pe cont propriu, cum sa-si petreacé duminica, Fiecare dintre ei aleg cel pusin una dintre urmdtoarele destinasii: muzeul de artd, gridina botanici sau cinematograful. Bianca alege exact dowd destinati, iar Alin alege o singurd destinatie, Exact doi merg la cinematograf. Corina merge la muzeul de arta dacé si numai dacd Alin merge la muzeul de arta, $i nu este adevérat cd, dacd Bianca merge la gridina botanica, atunci Bianca merge la cinematograf, insd, daca Bianca merge la grdina botanicé, atunci Corina merge la gradina botanica 92. Care dintre urmatoarele propozitii este adevarata? a. Bianca merge Ia cinematograf daca si numai daca Alin merge la cinematograf.; b. Corina merge la gradina botanica daca si numai daca Alin merge la muzeul de arta.; e. Bianca merge la gridina botanicd daca si numai daca Alin merge la cinematograf.; d. Alin merge la gradina botanica daca si rnumai daca Corina merge la cinematograt. 93. Care dintre urmatoarele propozitii conditionale este falsi? a. Dacit Alin merge la grdina botanic, atunci Bianca merge la cinematograf.; b. Daca Alin merge la muzeul de arta, atunci Corina merge la grédina botanici.; e. Daca Bianca merge la gridina botanica, atunci Corina merge la muzeul de arté.; d. Dac Bianca merge la muzeul de arta, atunci Corina merge la cinematograf.‘Sirtlare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita nr. 1 94. Care dintre urmatoarele situafii este exclusi de scenariul prezentat? a, Bianca merge si la muzeul de art, gi la fridina botanic’: b. Corina merge gi la grdina botanica, sila cinematograf; e. Alin nu merge nici la muzeul de ata, nici la cinematograf.; d. Corina nu merge la muzeul de arti, dar merge la cinematogra. Fie textul: Fieeare dintre Dorin, Elena, Felte si Gabriela pot juca oricare dintre urmatoarele jocuri, dar unul singur dintre acestea sah. tntar, go sau tenis. Inst Dorin nu joacd niciun foe. Nu este adevérat ea, dacd Felix joacd go, atunci Gabriela joacd Jie fintar, fie sah. Dorin joacd sah dae si numai dacé Elena joacé tintar. $i Elena mu joacd gah daca si mumai dacd Felix joa’ tintar. Cel putin unu dintre cei patru joacd tintar numai daeé joaed fintar cel putin trei dintre cei patru. Stim cd Gabriela joaci tenis. este adeviratl? a, Felix joaca tenis.; b. Daca Elena joaca sah, atunci Gabriela Felix joacd tenis, atunci Elena joaca go. d. Dac Gabriela nu joaca tenis, atunci 95. Care dintre urmitoarele propozi Joaca go.;€. Nu este adevarat cf, dat lena joacd tenis 96. Care dintre urmatoarele propozitii conditionale este falsi? a, Dac Dorin nu joaed tenis, atunei Blena joaca sah; b. Daca Elena joaci tenis, atunei Felix nu joaca tenis.; e. Daca Felix joaci go, atunci Gabriela joacd tintar.; d. Daca ‘Gabriela joaca tenis, atunci Felix joaca go. 97. Care dintre urmiitoarele situafii este exelusi de scenariul prezentat? a. Nici Elena, nici Felix nu joaca tenis. b. Felix joacd go, iar Gabriela joacd tenis.; e. Elena joaca sah, dar Felix nu joaea fintar; d. Gabriela nui joaca sah, dar Elena joaca go. Fie textul: Fiecare dintre Ortansa, Paula si Robert are cel pujin céte un hobby dintre urmétoarele: pictatul, scrisul de poecie gi cdintatul la pian. Oricare dintre ei fie picteaza, fie scrie poezie, dar nu ambele. Doar wnu dintre ei scrie poezie, $i nu este Ortansa. Doar unu dintre i edna la pian, si nu este Ortansa. Cu exceptia Ortansei, oricare dintve ceilalfi doi canta la ian dacé si numai daca picteazd, Dar Robert nu cdnté la pian. 98. Care dintre urmitoarele propoziti este adevSrati? a, Ortansa piteaza si Paula scrie poerie.; b. Paula eént la pian daca si numai daca Robert serie poezie.; e. Daca Ortansa picteaza, atunci Robert cénté la pian.; d. Ortansa scrie poezie sau Robert canta la pian, 99. Care dintre urmitoarele propozifii este fals? a. Ortansa cnt la pian daca si numai daca Robert picteaza.; b. Dact Paula scrie poezie, atunci Ortansa picteaz.; «. Robert picteaza sau Paula nu scrie poezie.; d. Ortansa scrie poezie sau Robert cinta la pian. 100. Ce decurge din ce stim despre Ortansa, Paula $i Robert? a. Cu exceptia cazului in care Robert cénta la pian, fie Ortansa nu picteaz, fie Paula serie poezie.; b. Paula canta la pian daca si numai daca deopotriva Ortansa scrie poezie i Robert canta la pian, e. Cu conditia ca Ortansa sé nu cédnte la pian, Robert nici nu picteaza, nici nu canta la pian.; d. {In cazul in care Paula c&nta la pian, Robert picteaza dar Ortansa nu scrie poezie.