CrcruR IoNEScu

Redactare: Daniel Mihan

Tehnoredactare: Iuliana Ene
Corechre: Ramona Rossall
llustratii: Comelia Conon
Pregdtire de tiPar: Marius Badea
Design coperte: Mirona Pintilie

MEMORATOR
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei
IONESCU, CECILIA DE ECONOMIE
Memorator de economie pentru liceu / Cecilia lonescu' - Piteqti :

Panlela45,2019
ISBN 97 8-9 7 3 -47 -29 8 s -2 pentru liceu
330

Copyright @ Editura Paralela 45, 2019

Pre;ent"a lucrare foloseqte denumiri ce constituie mirci inregistratg
iar confinutul este protejat de legisla{ia privind dreptul de Editura Paralela 45
proprietate intelectuald.
^-
Cuprins

I. Acrrvrr,q.rel scoNorvlcA .....................7

II. PROPRTETATEA Sr rNrlrarwA BcoNorurcA .............. 13

IIL CorraponreMENTUL coNSuMAToRULUr................. I 6

IV. CouponrAMENTUL pRooucAroRwut ................. 22

V. PnooucrrurATEA (neNoevmNrur, nooNrcn)

FACToRTLoR DE pRoDUcTrE .................... 3l

VI. PnTe..... ......................47

VII. MECAMSMUL CoNC{.JRENTrAL.............................. 5 3

VIII. PrATAMoupranA .......................... 59

IX. PIATA Fn'TANCTARA (prATA cAprrALURrLon).......... 6 8

X. PnTevuNcrr................. .................... 80
 L Acrlvtraree Ecolorr,ttcA

Nnvorr-r reprezintd cerin{e sau condilii proprii

oamenilor, ca fiin{e bio-psiho-sociale, ftrd satis-
facerea cdrora aceqtia nu pot exista. Nevoile pot fi
resim{ite ca stdri agreabile sau dezagreabile, iar
starea de normalitate a individului se ob{ine prin
satisfacerea acestora.

Nevoile art caracter subiectiv sau obiectiv:

subiectiv prin purtdtorii lor qi obiectiv prin con-
diliile de muncd, de via{5 pe care le genereazd.

Clasificarea nevoilor
1. Dup6 importanla lor se disting:
nevoi elementare, vitale, debaz6;
nevoi elevate, de v6rf.
2. Dupd natura subiectului purtdtor se disting:
nevoi individuale;
nevoi sociale, de grup, colective.
 Nevoile alcltuiesc un sistem dinamic $l
nelimitat. Acestea se satisfac prin consumul de
bunuri, care sunt limitate deoarece provin din
resurse limitate. Din acest motiv, economia, ca
gtiin{[, incearcd sI satisfacd un maxim de nevoi cu
un minim de resutse, apligdnd principiul ralio-
nalitd\ii economice, adic[ folosirea eficientd a re-
surselor.
'
Trebuinlele sau nevoile se pot satisface prin:
consumul de bunuri obtinute prin eforturi pro-
prii (autoconsum, care este baza economiei
naturale);
consumul de bunuri obfinute prin schimb'
vdnzare-cumPdrare etc.
RESURSELE sunt bunuri materiale sau create de
om, care servesc sau ar putea servi la activitatea
economicd gi/sau la satisfacerea unor nevoi
individuale qi/sau colective.
Clasificarea resu rselor
Resursele pot fi:
primare (cele naturale, potenlialul demo-
grafic);
derivate (produse de om).
Resursele naturale pot fi:
1. regenerabile vs. neregenerabile (dupd durata
folosirii lor);
2. recuperabile vs. parfial recuperabile vs.
nerecuperabile (dup[ gradul de recuperabi-
Iitate).
Caracteristica principald a resurselor este cd
sunt limitate in raport cu nevoile, cu poten{ialul
planetei sau cu potenfialul omului de cunoagtere,
de dezvoltare a gtiinlei gi a tehnicii.
Burvunrr,n rcprezinti, tot ceea ce satisface
nevoile vie{ii, activitE{ii oamenilor gi protejdrii
mediului, tot ceea ce este util oamenilor.
 -
MARFA este orice bun economic care satisface
bunurilor
Clasifico rea
de o nevoie gi la care accesul se face printr-o
Bunurile pot fi de dou[ tipuri' tn funclie tr anzac\ie de tip v dnzare-cumpdrare.
provenienla lor:
modalitatea de acces la ele Si de
bunuri libere (care sunt considerate un dar
Cosrur- DE oroRTUNITATE (costul real
al naturii qi presupun acces direct' fiind alegerii, costul de op(iune, costul relativ) reprezintd
al

considerate r elat iv nelimit at e);

cea mai bunb alternativd sacrificatd in vederea unei
bunuri economice (care se oblin cu efort
qi
-
cheltuieli sau care presupun acces indirect'
alegeri fbcute.

principala caracteristicd fiind raritatea)' Condilia costului de oportunitate este venitul

limitat.
Bunurile libere pot deveni bunuri economice' Dacd veniturile ar fi ipotetic nelimitate, costul

dar nu qi invers' de oportunitate ar ft zero.

de mai EcoNonrn Nlrunnr-A gi EcoNoMrA

Bunurile economice, la rdndul lor' sunt DE
multe tipuri: SCHTMB sunt doud forme ale economiei, in fi.rncfie
qubsti-
1. bunuri complementare vs' bunuri de modul in care oamenii au acces la bunurile
tuibile; oconomice. Economia naturali presupune satis-
2. bunuri intermediare (prodfactori sau I'acerea de nevoi prin consumul bunurilor obtinute
factori de produc{ie) vs' bunuri finale din activit5{i proprii, frrd achizilie prin schimb, iar
(satisfactori); cconomia de schimb presupune satisfacerea trebu-
S. iroOuse (bunuri materiale) vs' servicii
in{elor prin intermediul schimbului, preponderent
(bunuri non-materiale); de tip marfar.
4. marfare vs. non-marfare'
11
10
 EcoNonnn on rulA (ca alternativd
la econo- II. PnopnrETATEA gr rNrTrATrvA
democratice
mia centralizati) este specificd statelor ECONOMICA
gi presupune admiterea gi respectarea
urmitoarelor
principii:
natural
- proprietatea privat[ (vdzutd ca drept PROPRBTATE n, repreirnti o relatie intre oameni,
al fiinlei umane); un contract social cu privire la bunurile materiale
libera iniliativi cdre permite realizatea sau spirituale existente intr-o societate sau obtinute
propriilor interese, in limitele legii; prin activitatea economic d,. in baza acestei rela{ii se
libere
- resursele accesibile prin mecanisme pot exercita unul sau mai multe drepturi (atribute)
ale Piefei; ale proprietS{ii:
concurenta,
formarea liberl a Prefinilor' dreptul de posesiune;
dreptul deutilizare;
dreptul de dispozitie;
dreptul de uzufruct.

Proprietatea poatefi cancterizat[ prin prisma a

dou[ elemente, subiectul qi obiectul proprieti{ii:
obiectul proprietifii: bunurile, ceea ce re-
prezintil produsul vie{ii socio-economice;

13
12
 :
subiectul proprietifii agentii economlcl' Labaza exercitbrii liberei inifiative se afld recu-
care se manifestd sub forme diverse
(indivizi' noagterea proprietifii private, care este garantatd
gruPuri, otganizall\)' de statele democratice ca drept natural al omului.

Formele ProPrietdgii

in func1ie de titularul proprietdlii se disting:

proprietatea privati (individuald sau aso-
ciativ[);
- ProPrietatea Publici (de stat);
ProPrietatea mixti'

piafl este plu-

Ceea ce este specific economiei de
privatd qi
ralismul formelor de proprietate (public6'
privat6'
mixti), degi preponderenti este proprietatea
este o caraeJe-
Coexistenla formelor de proprietate
o modalitate
ristic6 a economiei de pia{i qi expriml
propriile interese'
liberi a delinltorilor de a-gi urm6ri

agenli-
LTBERA rNrTrATrvA exprim[ libertatea
pto-
lor economici de a acfiona pentru realizatea
de
priifo, interese, astfel inc0t acliunile intreprinse
ac{i-
un agent economic sd nu afectezellbettateade
une a celorlalli.
14 l5