--

T~
mi~carea romaneasca, caracteristica perioadei premergatoare revolutiei de Ia 1848. conduccre proprie in
- Convocarea unor adunari populare Ia initiativa elitei a marcat lnceputul procesului de administratie, justitie ~i
organizare a revolutiei, ce a um1arit fuziunea eel or doua tipuri distincte de comportament. politica.
- libertatca pcrsoanci
- Tactica legalista propusa de intelectualitatea romaneasca a clominat Ia lnceputul revolutiei In
toate teritoriile romanqti. ' Proclanui{ia de !on Hcliade ,.lndependenta Ega! itatea drepturilor ,.Emanciparea
Ia Jzfaz Radulescu administrativa ~i poiitice; adunare generala claca~ilor ce
- 0 inovatie o constituie In aceasta revolutie ~i abandonarea principiilor elitiste In favoarea (9 iunie 1948) legislativa a Tarii compusa din reprezentanti sc fac
reprezentativitatii natiunii, incorporand In natiune multimea poporului. Tara Eftimie Murgu Romiine~li, pe temeiul ai tuturor starilor societatii: proprietari
- In Tara Romaneasca s-a fonnat un Comite/ revolufionar lnsarcinat cu organizarea unei Romiineasca tratatelor lui Mircea ~i domn rcsponsabil, ales pe prin
revolte annate. Vlad Voievod ~i cinci ani ~i cautat in toate despagubire''
- Principiile exprimate de catre Comitetul revolutionar de la lzlaz (9/2 1iunie 1948) l~i au ncamestec al niciunei starile societatii: contribu(ie - dezrobirea
sorgintea In evolutia ideilor cuprinse In memorandumurile boierilor refonnatori, in proclamatia puteri din afarii in cele generalii, libertatea absolutii tiganilor
data de Tudor Vladimirescu ~i in aspiratiile boierilor liberali din adunarile legislative din cele dinauntru ale sale''. a tiparului; desfiintarea
doua Principate. rangurilor: instructie cgala:
contributic generala.
- Mi~carile revolutionare au continuat la Bucure~ti, ducand la instaurarea unui guvern ·, MThail
Peti(ia · • Respectarea na(i un i i Autonomia Bisericii
provizoriu (14/26 iunie 1848), format In majoritate din tineri intelectuali liberali.
neanUL/ui i Kogalniceanuj romiine; autonomia ortodoxe
- Guvemul revolutionar a incercat sa-~i consolideze pozitia prin promovarea unor reforme ~i ronulnesc din
! ">~-,,.,.,,~t,
'-'-"co:."·>"'··
provinciei: oficializarca
lnfiintarea de noi institutii. Ungaria!}i
l limbii romiinc.
4, Programelc rcvolutiei romanc de Ia 1848 Banat
( 15 iunie 1848)
1\'Rodernizarca statului. Lugoj- Banal
Programc Lideri Aspecte Aspecte
Orcpturi ~i li!Jertati Dorin(e!e Par- .. Unirca Moldovei cu Destlintarea privilegiilor: Emanciparea
revolutionare politici nation ale
cctii!enc~ti
sociale tidei Na{io11ale Muntenia este chcia egalitatc in fata legii: claca~ilor prin I
Peti{iunea- V. Alecsandri, ,.Sfilnta pazire a Dcsliintarca ccnzurii: functii ,.Grabnica din Moftlova bol(ii tara de care s-ar libertatea cuvantului: despagubirc
tproclama(ie, 27 AI. I. Cuza, Regu!amentului (august 1848) prabu~i tot edi1iciul inslructie egala ~i gratuita:
martie 1848-
Ia~i
Gr. Cuza Organic''
(de teama unci
acordatc dupa merit: lmbunatatire a
reform a ~coli lor: siguran(ft stari i Cemauti national'·
5., Factori care au 'impicdicat lnruptuirea programeior
libcrtatea intrunirilor.
rcvolu~ionare Ia 1848-1849
l
pc:rsonalii: dcsflintarea locuitorilor
interventii din partca pcdcpsclor corporale sateni'' - In Tara Romaneascii interventia straina a pus capat activitatii ~i existentei guvernului
Rusiei) revolutionar ~i a curmat eforturile acestuia privind refonna . .
Petitia Simion Barnutiuj .. Natiunea roll!iinii /-::N;l!iunca rorm1na cere Des !I in t<l rea - Cooperarea dintre Rusia ~i Poarta Otomana a spulberat sperantele de supravietuire ale
Naflonalii (3-5 razimata pe principiul libcrlalca de a vorbi. de a iobagiei fara guvcmului provizoriu.
mai 1848) libertatii, cgalitfl(ii ~i scri~.: ~i a tip{tri Hir;1 nicio nicio
Blaj- - Acesta a fost lnlocuit cu o Locotenen{a domneascii, formata din Ion Heliade Radulescu,
fraternitil[ii prctinclc CC!ISUtft~· despagubirc.
Transilvania indcpcndcnta sa - asigurarea libcrtf1~ii
Nicolae Golescu, Christian Tell ~i mai apoi de un caimacam.
na(ionala": lozinca pcrsnnak: ~~:oli rornanqti: - Din septembrie 1848 ru~ii au instituit controlu! asupra Tarii Romane~ti ~i Moldovei.
Adunarii de Ia lllaj -- biscrica rornanfr sii lie egala - La 13 septembrie armata otomana a intrat In Bucure~ti.
,Noi vrcm sii nc unirn in drcpturi cu celelaltc - lnterventia trupeloi· tariste a pus capat revolutiei ~i Jn Tara Romaneasca. In Moldova nu s-au
cu tara·· rcspingea biscrici ~lc 'I ransi!vanici. desfa~urat confruntari militare, revolutionarii desfa~urandu-~i cea mai mare parte a aqiunilor Jn ,j
anexarca Transilvaniei exil, deoarece domnitoru! Mihail Sturdza a luat masuri impotriva acestora de teama unei 'I
I;
Ia Ungaria interventii di.n partea Rusiei .
Prin(ipiile C. Negri, .. Unirea Moldovei ~i IJnterncicrca institutiilor· - In Transilvania actiunile romanilor ]ndreptate 1mpotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria au
noastre pentru V. Alecsandri Valahiei 1ntr-un singm tarii pc: prin!ipiilc de .. 1mproprietilri e~uat.
rejormarea stat neatiirnat rorniinesc" libcrtatc ~i cgalitatc ~ide rea
!JJatriei ( 12 mai - La I 8/30 mai 1848, Dieta din Cluj a votat pentru anexarea Transilvaniei Ia Ungaria.
fratictatc'· locuitorilor
I 848)- Dra~ov - Pentru revolutia romanii din Transilvania, adunarea din septembrie 1848 de la Blaj a
- desfiin(arca boicrescului ~i lsateni fara
(revoiu(ionari a oricaror alte dari: nicio lnsemnat lnceputul insureqiei, abandonarea legalitatii ~i asumarea revolutiei ca mijloc pentru
mofdoveni) eg~litatea in drcpturi civile despiigubirc" transpunerea In practica a programului autodetenninarii, lnarmarea poporului ~i organizarea
~i politice; desfiintarea Transilvaniei pe baza principiului de nationalitate.
tuturor privilegiilor. - A inceput formarea giirzilor militare romane~ti sub conducerea lui Avram lancu ;;i Axente
Peti(ia (iirii- 20,Eudoxiu Autonomia provincici !Autonomia bisericii bestiin(arca I Sever. 'I
rnai 1848, Hurmuzaki onodoxe. o dic:Ui. care sa clacii - in Transilvania armata romana urma sa lupte pe doua fronturi: impotriva habsburgilor ~i I

~
Bucovina. cuprinda rcprezentanti ai
Cernauti impotriva revolutiei maghiare.
tuturor starifor ~i o
I
48 49
!jl