Proiect didactic

Disciplina: Istoria
Data :
Clasa: IX-a
Profesor:Bobuțac Cristina

Tema: Instaurarea și extinderea regimului totalitar

comunist în România
Tipul:predare-învîțare

Obiectivele lecţiei:

O1- să prezinte etapele instaurării regimului politic comunist din România;

O2- să prezinte principalele măsuri adoptate de regimul politic comunist în timpul lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej
O3- să menţioneze principalele domenii în care s-a manifestat controlul sovietic în România;
O4- să explice modalităţile prin care s-a exercitat controlul sovietic;
O5- să sesizeze dominaţia totală a Uniunii Sovietice asupra României în perioada 1945-1965;

Competența:
-înțelegerea și reprezentarea timpului și a spațiului istoric;

Subcompetența:
-explicarea semnificației termenilor istorici caracteristici epocii contemporane;

Mijloace:caiet, pix,

Metode: conversația, explicația,caracterizarea,

 Desfăşurarea activităţii

Etapele Ob. Ti Activitatea profesorului Activitat Metode

lecţiei Lecţ m ea Proced.
p elevului
Moment - consemnează absenţele; - răspund
organizato - organizează materialele; cerinţelor
- organizează clasa, profesorului
ric
- creează un climat cooperant. ;
- îşi
pregătesc
materialele
necesare
desfăşurării
orei;
Controlul temei de acasă
Evocarea
Astăzi vom urmări evoluţia politică a României după
al doilea război mondial, în perioada 1945-1965.
- Vom analiza:
 modalitatea de instaurare a noului regim
politic;
 măsurile regimului politic comunist;
trăsăturile regimului politic totalitar.

Realizarea O1 Instaurarea regimului comunist:

sensului Pag 88
PREMISE

Actul de la 23 august 1944

- România se alătură Naţiunilor Unite în al doilea
război mondial; Își notează
- începutul ascensiunii Partidului Comunist din
România, partid care era în egalitate şi care nu avea
mai mult de 1000 de membrii în anul 1944.
Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944
- este impusă de Uniunea Sovietică;
- întreţinerea armatei sovietice de ocupaţie – Armata
Roşie;
- plata unor uriaşe despăgubiri de război;
- graniţa româno-sovietică pe Prut; Notează
- trecerea N-V Transilvaniei sub administraţia
Armatei Roşii, cu promisiunea retrocedării în
schimbul unei guvernări „democratice”.
Acordul procentajelor din octombrie 1944
- întâlnire între Churchill şi Stalin în care s-au
împărţit sferele de influenţă în Europa de Est.
România intra în sfera de influenţă sovietică.
Prezenţa Armatei Roşii
- factor de presiune;
- abuzuri asupra populaţiei.

Etapele instaurării regimului politic communist

. Pătrunderea reprezentanţilor Partidului
Comunist în guvernele constituite după 23 august
1944, în posturi foarte importante.
 Guvernul condus de general Constantin
Sănătescu - august-decembrie 1944; Posturi
cheie în Ministerul de Interne şi în Ministerul
Comunicaţiilor.
 Guvernul condus de general Nicolae Rădescu
– 6 decembrie 1944-6 martie 1945
2. Constituirea guvernului comunist condus de
Petru Groza – 6 martie 1945
 s-a realizat în urma agitaţiilor comuniste din
ţară întreţinute de Frontul Naţional Democrat
controlat de Partidul Comunist;
 s-a realizat în urma presiunii şi ameninţărilor
lui Andrei Vâşinski, ministrul adjunct de
externe sovietic;
 consecinţa formării guvernului „democratic”
a fost reintrarea în posesia statului român a
Transilvaniei de N-V;
 regele Mihai a protestat faţă de abuzurile
guvernului Groza prin greva regală din
perioada august-decembrie 1945, care s-a
încheiat ca urmare a includerii în guvern a
unor reprezentanţi ai Partidului Naţional
Ţărănesc şi Partidului Naţional Liberal.

3. Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946

 Alegerile au fost câştigate prin fraudă de
Blocul Partidelor Democratice format din
Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat,
Partidul Naţional Liberal – Gh. Tătărăscu şi
Partidul Naţional Ţărănesc – Anton
Alexandrescu;
 Partidul Naţional Ţărănesc a fost adevăratul
câştigător al alegerilor.

4. Anihilarea opoziţiei democratice

 Partidul Naţional Ţărănesc – înscenarea de la
Tămădău – acuzaţii de trădare şi de
colaborare cu SUA împotriva guvernului
comunist de la Bucureşti;
 Partidul Naţional Liberal – s-a autodizolvat
iar liberalii din guvern au fost schimbaţi (Gh.
Tătărăscu este înlocuit la Ministerul de
Externe cu Ana Pauker)

5. Proclamarea Republicii Populare Române

 Instituţia monarhiei reprezenta ultima
instituţie democratică din România;
 La 30 decembrie 1947, Petru Groza şi Gheorghe
Gheorghiu Dej i-au cerut regelui Mihai abdicarea. În
aceeaşi zi România a fost proclamată republică.

Regimul comunist din România între 1948 şi 1965

Regimul comunist din România în această perioadă
s-a caracterizat prin:
 adoptarea unor măsuri specifice regimurilor
totalitare comuniste;
 dominaţia sovietică, controlul URSS în toate
domeniile vieţii social-economice.

ADOPTAREA UNOR MĂSURI SPECIFICE

REGIMURILOR COMUNISTE:
 înfiinţarea partidului unic – în februarie
1948 s-a constituit Partidul Muncitoresc
Român prin „înghiţirea” PSD de către
Partidul Comunist; secretar general al
partidului a devenit Gheorghe Gheorghiu Dej;
 adoptarea unei constituţii care să creeze
baza juridică a regimului – Constituţia din
1948, urmată de Constituţia din 1952; acestea
acordau partidului unic rolul de forţă
conducătoare;
 colectivizarea în agricultură – martie 1949
– 1962; a avut consecinţe grave: distrugerea
satului tradiţional românesc, sărăcirea
ţăranului român, creşterea numărului de
deţinuţi politici, migraţia de la sat la oraş;
 naţionalizarea bunurilor industriale şi
bancare – iunie 1948; a însemnat desfiinţarea
proprietăţii private;
 industrializarea forţată – investiţii masive
mai ales în industria grea, cu efecte negative
pentru economie;
 introducerea planificării în economie –
primul cincinal a fost 1951-1955;
 introducerea cenzurii în cultură şi
învăţământ, scopul fiind crearea omului nou;
 măsuri împotriva Bisericii; Biserica
Ortodoxă a fost subordonată statului; Biserica
Greco-Catolică a fost desfiinţată

Extindere DOMINAŢIA UNIUNII SOVIETICE S-A

REALIZAT ÎN TOATE DOMENIILE: Pag 87
 politic – prin controlul Partidului
Muncitoresc Român;
 economic
– prin intermediul întreprinderilor mixte
româno-sovietice, SOVROM-uri;
– prin aderarea României la Consiliul de
Ajutor Economic Reciproc
(C.A.E.R.), controlat de URSS.
  militar – prin aderarea, în 1955, la Tratatul
de la Varşovia, organizaţia militară a statelor
comuniste;
 cultural – are loc un proces de rusificare
prin:

 introducerea limbii ruse ca limbă

obligatorie în şcoală;
 înfiinţarea de edituri, instituţii, muzee
cu profil româno-rus (de ex. Cartea
Rusă, Asociaţia pentru strângerea
legăturilor cu Uniunea Sovietică -
ARLUS);
 falsificarea istoriei naţionale prin
exagerarea rolului slavilor în
etnogeneza românească şi prin
evidenţierea relaţiilor ruso-române.

Începând cu 1958 (are loc şi retragerea trupelor

sovietice din ţară), Gheorghe Gheorghiu Dej impune
„linia naţională”:

 măsuri de derusificare – sunt desfiinţate

instituţiile cu profil româno-rus;
 reorientarea politicii externe – legături cu
statele comuniste cu care URSS intraseră în
conflict: Albania, Iugoslavia, China;
 încheierea de acorduri economice cu state
vest-europene
Toate aceste măsuri au culminat cu Declaraţia din
aprilie 1964 cu privire la poziţia Partidului
Muncitoresc Român în problemele mişcării
comuniste şi muncitoreşti internaţionale prin care se
propuneau principii noi în relaţiile dintre partidele
comuniste: egalitate, avantaj reciproc, neamestec în
treburile interne.
Tema
pentru știu, demonstrez că pot pag 91
acasă
Notarea