STATUL ŞI POLITICA. ROMÂNIA POSTBELICĂ.

STALINISM,

NAŢIONAL-COMUNISM ŞI DISIDENŢĂ ANTICOMUNISTĂ

A. INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST

a. Premise (factori, cauze):

 Actul de la 23 august 1944

- România se alătură Naţiunilor Unite în al doilea război mondial;

- începutul ascensiunii Partidului Comunist din România, partid care era în ilegalitate şi care nu avea

mai mult de 1000 de membrii în anul 1944.

 Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944

- este impusă de Uniunea Sovietică;

- întreţinerea armatei sovietice de ocupaţie – Armata Roşie;

- plata unor uriaşe despăgubiri de război;

- graniţa româno-sovietică pe Prut;

- trecerea N-V Transilvaniei sub administraţia Armatei Roşii, cu promisiunea retrocedării în

schimbul unei guvernări „democratice”.

 Acordul de procentaje de la Moscova din octombrie 1944

- întâlnire între Churchill şi Stalin în care s-au împărţit sferele de influenţă în Europa de Est.

România intra în sfera de influenţă sovietică (90%).

 Prezenţa Armatei Roşii

- factor de presiune;

- abuzuri asupra populaţiei.

b. Etapele instaurării regimului politic comunist:

b.1. Pătrunderea reprezentanţilor Partidului Comunist în guvernele constituite după 23

august 1944, în posturi foarte importante.

 Guvernul condus de general Constantin Sănătescu (august - decembrie 1944); Posturi cheie

în Ministerul de Interne şi în Ministerul Comunicaţiilor.

 Guvernul condus de general Nicolae Rădescu (6 decembrie 1944 - 6 martie 1945)

b.2. Constituirea guvernului comunist condus de Petru Groza – 6 martie 1945

 s-a realizat în urma agitaţiilor comuniste din ţară întreţinute de Frontul Naţional Democrat

controlat de Partidul Comunist;

 s-a realizat în urma presiunii şi ameninţărilor lui Andrei Vâşinski, ministrul adjunct de

externe sovietic;

 consecinţa formării guvernului „democratic” a fost reintrarea în posesia statului român a

Transilvaniei de N-V;

 regele Mihai a protestat faţă de abuzurile guvernului Groza prin greva regală din perioada

august-decembrie 1945, care s-a încheiat ca urmare a includerii în guvern a unor

reprezentanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc şi Partidului Naţional Liberal.

b.3. Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946

 Alegerile au fost câştigate prin fraudă de Blocul Partidelor Democratice format din Partidul

Comunist, Partidul Social-Democrat, Partidul Naţional Liberal – Gh. Tătărăscu şi Partidul

Naţional Ţărănesc – Anton Alexandrescu;

 Partidul Naţional Ţărănesc a fost adevăratul câştigător al alegerilor.

b.4. Anihilarea opoziţiei democratice

 Partidul Naţional Ţărănesc – înscenarea de la Tămădău – acuzaţii de trădare şi de

colaborare cu SUA împotriva guvernului comunist de la Bucureşti;

 Partidul Naţional Liberal – s-a autodizolvat iar liberalii din guvern au fost schimbaţi (Gh.

Tătărăscu este înlocuit la Ministerul de Externe cu Ana Pauker)

b.5. Proclamarea Republicii Populare Române

 Instituţia monarhiei reprezenta ultima instituţie democratică din România;

 La 30 decembrie 1947, Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu-Dej i-au cerut regelui Mihai

abdicarea. În aceeaşi zi România a fost proclamată republică.

B. REGIMUL COMUNIST DIN ROMÂNIA ÎNTRE 1948 ŞI 1965 (perioada stalinismului)

Regimul comunist din România în această perioadă s-a caracterizat prin:

 adoptarea unor măsuri specifice regimurilor totalitare comuniste;

 dominaţia sovietică, controlul URSS în toate domeniile vieţii social-economice.

Adoptarea unor măsuri specifice regimurilor comuniste:

 înfiinţarea partidului unic – în februarie 1948 s-a constituit Partidul Muncitoresc

Român (PMR) prin „înghiţirea” PSD de către Partidul Comunist; secretar general al

partidului a devenit Gheorghe Gheorghiu - Dej;

 adoptarea unei constituţii care să creeze baza juridică a regimului – Constituţia din 1948,

urmată de Constituţia din 1952; acestea acordau partidului unic rolul de forţă conducătoare;

 naţionalizarea bunurilor industriale şi bancare – iunie 1948; a însemnat desfiinţarea

proprietăţii private;

 colectivizarea în agricultură (martie 1949-1962); a avut consecinţe grave: distrugerea

satului tradiţional românesc, sărăcirea ţăranului român, creşterea numărului de deţinuţi

politici, migraţia de la sat la oraş;

 industrializarea forţată – investiţii masive mai ales în industria grea, cu efecte negative

pentru economie;

 introducerea planificării în economie – primul plan cincinal a fost 1951-1955;

 introducerea cenzurii în cultură şi învăţământ, scopul fiind crearea omului nou;

 măsuri împotriva Bisericii; Biserica Ortodoxă a fost subordonată statului; Biserica Greco-
Catolică a fost desfiinţată (Legea cultelor din 1948).

Dominaţia Uniunii Sovietice s-a realizat în toate domeniile (pe plan extern):

 politic – prin controlul Partidului Muncitoresc Român;

 economic:

– prin intermediul întreprinderilor mixte româno-sovietice (SOVROM-uri);

– prin aderarea României la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.),

controlat de URSS (1949).

 militar – prin aderarea, în 1955, la Tratatul de la Varşovia, organizaţia militară a statelor

comuniste;

 cultural – are loc un proces de rusificare prin:

- introducerea limbii ruse ca limbă obligatorie în şcoală;

- înfiinţarea de edituri, instituţii, muzee cu profil româno-rus (de ex. Cartea Rusă);

- falsificarea istoriei naţionale prin exagerarea rolului slavilor în etnogeneza românească

şi prin evidenţierea relaţiilor ruso-române.

Începând cu 1958 (are loc şi retragerea trupelor sovietice din ţară), Gheorghe Gheorghiu-Dej

impune „linia naţională”:

 măsuri de derusificare – sunt desfiinţate instituţiile cu profil româno-rus;

 reorientarea politicii externe – legături cu statele comuniste cu care URSS intraseră în

conflict: Albania, Iugoslavia, China;

 încheierea de acorduri economice cu state vest-europene.

Toate aceste măsuri au culminat cu Declaraţia din aprilie 1964 cu privire la poziţia Partidului

Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale prin care se

propuneau principii noi în relaţiile dintre partidele comuniste: egalitate, avantaj reciproc, neamestec

în treburile interne.