Proiect didactic

Disciplina: Istoria
Data :
Clasa: IX-a
Profesor:Bobuțac Cristina
Instaurarea și extinderea regimului totalitar
Tema:
comunist în România.
Tipul:predare-învățare

Competența:
-Determinarea relațiilor de cauzalitate și schimbare în istorie;

Subcompetența:
-Identificarea legăturii cauză –efect cu referire la evenimentele istoriei contemporane

Obiectivele lecţiei:

O1- să explice noțiunile de regim totalitar;

O2-să enumere importanța mișcării partidului communist din România;
O3-să descrie personalitatea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și importanța lui în viața
politică a României;

Mijloace:caiet, pix,

Metode: conversația, explicația,caracterizarea,

 Desfăşurarea activităţii

Etapele Ob. Timp Activitatea profesorului Activitatea Metode

lecţiei Lecţ elevului Proced.
Moment - consemnează absenţele; - răspund
organizato - organizează materialele; cerinţelor
- organizează clasa, profesorului;
ric
- creează un climat cooperant. - îşi pregătesc
materialele
necesare
desfăşurării orei;
Controlul temei de acasă Elevii răspund
Evocarea
Regim totalitar-

Realizarea O1
sensului Regimul comunist din România în
această perioadă
s-a caracterizat prin:
 adoptarea unor măsuri specifice
regimurilor totalitare comuniste; Își notează
 dominaţia sovietică, controlul
URSS în toate domeniile vieţii
social-economice.

Premisele Instaurării ai regimului

comunist: Manual pag
104
Actul de la 23 august 1944
- România se alătură Naţiunilor Unite în
al doilea război mondial;
- începutul ascensiunii Partidului
Comunist din România, partid care era
în egalitate şi care nu avea mai mult de
1000 de membrii în anul 1944.
Convenţia de armistiţiu din 12
septembrie 1944
- este impusă de Uniunea Sovietică;
- întreţinerea armatei sovietice de
ocupaţie – Armata Roşie;
- plata unor uriaşe despăgubiri de
 război;
- graniţa româno-sovietică pe Prut;
- trecerea armatei Transilvaniei sub
administraţia Armatei Roşii, cu
promisiunea retrocedării în schimbul
unei guvernări „democratice”.
Acordul procentajelor din octombrie
1944
- întâlnire între Churchill şi Stalin în care
s-au împărţit sferele de influenţă în
Europa de Est. România intra în sfera de
influenţă sovietică.
Prezenţa Armatei Roşii
- factor de presiune;
- abuzuri asupra populaţiei.

Extindere Un adept al regimului totalitar comunist in Discuții

Romania a fost Gheorghe Gheroghiu-Dej

Caracterizarea prin 3 argumente a Pag 88

personalitatii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

ADOPTAREA UNOR MĂSURI

SPECIFICE REGIMURILOR
COMUNISTE:
 înfiinţarea partidului unic – în
februarie 1948 s-a constituit
Partidul Muncitoresc Român prin
„înghiţirea” PSD de către
Partidul Comunist; secretar
general al partidului a devenit
Gheorghe Gheorghiu Dej;
 adoptarea unei constituţii care să
creeze baza juridică a regimului –
Constituţia din 1948, urmată de
Constituţia din 1952; acestea
acordau partidului unic rolul de
forţă conducătoare;
 colectivizarea în agricultură –
martie 1949 – 1962; a avut
consecinţe grave: distrugerea
satului tradiţional românesc,
sărăcirea ţăranului român,
creşterea numărului de deţinuţi
politici, migraţia de la sat la oraş;
 naţionalizarea bunurilor
industriale şi bancare – iunie
1948; a însemnat desfiinţarea
proprietăţii private;
 industrializarea forţată –
 investiţii masive mai ales în
industria grea, cu efecte negative
pentru economie;
 introducerea planificării în
economie – primul cincinal a fost
1951-1955;
 introducerea cenzurii în cultură
şi învăţământ, scopul fiind
crearea omului nou;
 măsuri împotriva Bisericii;
Biserica Ortodoxă a fost
subordonată statului; Biserica
Greco-Catolică a fost desfiinţată

DOMINAŢIA UNIUNII SOVIETICE S-

A REALIZAT ÎN TOATE DOMENIILE:
 politic – prin controlul Partidului
Muncitoresc Român;
 economic
– prin intermediul
întreprinderilor mixte
româno-sovietice,
SOVROM-uri;
– prin aderarea României la
Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc
(C.A.E.R.), controlat de
URSS.

 militar – prin aderarea, în 1955, la

Tratatul de la Varşovia, organizaţia
militară a statelor comuniste;
 cultural – are loc un proces de
rusificare prin:

 introducerea limbii ruse ca

limbă obligatorie în şcoală;
 înfiinţarea de edituri,
instituţii, muzee cu profil
româno-rus (de ex. Cartea
Rusă, Asociaţia pentru
strângerea legăturilor cu
Uniunea Sovietică -
ARLUS);
 falsificarea istoriei
naţionale prin exagerarea
rolului slavilor în
etnogeneza românească şi
prin evidenţierea relaţiilor
ruso-române.
Începând cu 1958 (are loc şi retragerea
trupelor sovietice din ţară), Gheorghe
 Gheorghiu Dej impune „linia
naţională”:

 măsuri de derusificare – sunt

desfiinţate instituţiile cu profil
româno-rus;
 reorientarea politicii externe –
legături cu statele comuniste cu
care URSS intraseră în conflict:
Albania, Iugoslavia, China;
 încheierea de acorduri economice
cu state vest-europene

Caracterizarea politicii externe Pag 89

Tema
din România
pentru
acasă
Notarea

Gheorghe Gheorghiu – Dej

1901 – 1965