Sunteți pe pagina 1din 16

PARTEA I

Anul 191 (XXXV) — Nr. 466 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 26 mai 2023

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE


Decizia nr. 641 din 13 decembrie 2022 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea
nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor
activități de producție, comerț sau prestări de servicii
ilicite .......................................................................... 2–4
ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
45. — Ordonanță de urgență pentru completarea art. I din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor
termene, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative.................................................... 5
46. — Ordonanță de urgență pentru modificarea și
completarea art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind
dezvoltarea regională în România.............................. 5–6
47. — Ordonanță de urgență pentru modificarea și
completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ...... 7–9
48. — Ordonanță de urgență privind unele măsuri
în domeniul Sistemului național unic pentru apeluri
de urgență .................................................................. 10–12
521. — Hotărâre pentru aprobarea pachetelor de servicii și
a Contractului-cadru care reglementează condițiile
acordării asistenței medicale, a medicamentelor și
a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de
asigurări sociale de sănătate...................................... 13
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI
131. — Decizie privind eliberarea doamnei Florina-Alina
Pădeanu, la cerere, din funcția de consilier de stat
în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului ........................ 14
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
4.315. — Ordin al ministrului educației pentru modificarea și
completarea anexei la Ordinul ministrului educației
nr. 3.704/2023 privind aprobarea Calendarului
înscrierii în învățământul primar pentru anul școlar
2023—2024...................................................................... 14–15
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE


CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 641
din 13 decembrie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 12/1990
privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite
Marian Enache — președinte din Constituție, coroborate cu ale Legii nr. 24/2000 privind
Cristian Deliorga — judecător normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător normative.
Laura-Iuliana Scântei — judecător 6. În acest context, referitor la confiscarea dispusă în temeiul
Gheorghe Stan — judecător art. 3 din Legea nr. 12/1990, se învederează că aceasta
Livia Doina Stanciu — judecător constituie o veritabilă ingerință în dreptul de proprietate privată
Elena-Simina Tănăsescu — judecător prin scoaterea din patrimoniul contravenientului a unei sume
Ionița Cochințu — magistrat-asistent licite, urmată de trecerea automată a acesteia în bugetul de stat,
astfel că, în măsura în care contravenientul a achitat deja
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror contribuțiile la stat pentru suma rezultată în urma comiterii faptei
Loredana Brezeanu. contravenționale, confiscarea suplimentară a contravalorii taxei
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate pe valoarea adăugată, a accizelor și a altor taxe este
a dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea nejustificată și excesivă, străină de scopul asigurării plății
populației împotriva unor activități de producție, comerț sau impozitelor ori a altor contribuții recunoscut de Constituție și de
prestări de servicii ilicite, excepție ridicată de Societatea Elimax Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
Market — S.R.L., cu sediul în comuna Buntești, satul Poienii de fundamentale, având în vedere că scopul sancțiunii este deja
Sus, județul Bihor, în Dosarul nr. 2.559/187/2018 al Judecătoriei îndeplinit. Prin urmare, înțelesul noțiunii de sumă dobândită prin
Beiuș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale săvârșirea contravenției, supusă efectiv confiscării, ar trebui să
nr. 1.263D/2019. se limiteze la suma cu care contravenientul rămâne în urma
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de achitării contribuțiilor antereferite, în caz contrar s-ar ajunge să
înștiințare este legal îndeplinită. i se confiște de două ori aceeași sumă de bani, respectiv, o dată,
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă plata contribuțiilor la buget și, a doua oară, contravaloarea
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune acestora inclusă în suma generală. De altfel, în jurisprudența
concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că noțiunea de
neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența în materie „bun” înglobează orice interes al unei persoane de drept privat,
a Curții Constituționale. atât timp cât prezintă o valoare economică, astfel că prin
această dublă confiscare nejustificată se aduce atingere și
C U R T E A, normelor convenționale care prevăd protecția bunurilor și a
proprietății, cu excepția cazului când în discuție este vorba de o
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de
următoarele: principiile generale ale dreptului internațional.
4. Prin Încheierea din 22 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul 7. Judecătoria Beiuș opinează că excepția de
nr. 2.559/187/2018, Judecătoria Beiuș a sesizat Curtea neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (9) din Constituție, bunurile destinate,
dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi
populației împotriva unor activități de producție, comerț sau confiscate numai în condițiile legii, iar prin jurisprudența Curții
prestări de servicii ilicite, excepție ridicată de Societatea Constituționale s-a arătat în mod constant că măsura confiscării
Elimax Market — S.R.L., cu sediul în comuna Buntești, satul nu contravine dispozițiilor constituționale, fiind consecința
Poienii de Sus, județul Bihor, într-o cauză având ca obiect încălcării unor legi.
soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces- 8. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
verbal de constatare și sancționare a unei contravenții prevăzute încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
de Legea nr. 12/1990. două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
susține, în esență, că scopul urmărit de legiuitor prin normele excepției de neconstituționalitate.
criticate este reglementarea confiscării acelor sume de bani sau 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
bunuri care au o proveniență ilicită, respectiv acelea care sunt Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
produsul săvârșirii unei fapte contravenționale. Or, acest scop de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
este deturnat atunci când se procedează la confiscarea unei
sume care este mai mare decât cea care a rămas efectiv în C U R T E A,
patrimoniul contravenientului, incluzând și sumele care examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
reprezintă contravaloarea contribuțiilor fiscale și care sunt deja judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
plătite la bugetul de stat. Astfel, sintagma „sumele de bani și criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției” are un conținut nr. 47/1992, reține următoarele:
ambiguu, putând să descrie, în același timp, două ipoteze 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
diferite: pe de o parte, acele sume de bani brute obținute din competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
desfășurarea unor activități și fapte contravenționale, iar, pe de precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
altă parte, acele sume de bani cu care contravenientul a rămas nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție.
după ce a achitat contribuțiile la bugetul de stat [taxa pe 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
valoarea adăugată, accize, impozite etc.] aferente sumelor în dispozițiile art. 3 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea
discuție. Aceste aspecte sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) populației împotriva unor activități de producție, comerț sau
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023 3

prestări de servicii ilicite, republicată în Monitorul Oficial al consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor
României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014. Dispozițiile juridice, concept ce se definește ca un complex de garanții de
criticate au următorul cuprins: „Bunurile care au servit sau au natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept,
fost destinate să servească la săvârșirea vreuneia dintre faptele în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de
prevăzute la art. 1, dacă sunt ale contravenientului, precum și a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea
sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea în condiții optime a drepturilor și a libertăților fundamentale
contravenției se confiscă.” [a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în
12. Ulterior sesizării, Legea nr. 12/1990 a fost abrogată Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018,
expres prin art. I din Legea nr. 222/2020 pentru abrogarea Legii paragraful 68]. Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii
nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de
de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite și pentru precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a
modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul
privind protecția consumatorilor, publicată în Monitorul Oficial al și consecințele pe care le antrenează, iar accesibilitatea, din
României, Partea I, nr. 1.018 din 2 noiembrie 2020. Însă, având punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoștința
în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publică a actelor normative de rang infraconstituțional și intrarea
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din în vigoare a acestora, care se realizează prin publicarea în
3 august 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare” din Monitorul Oficial al României, Partea I [a se vedea, în acest
cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din sens, spre exemplu, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în
Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015,
interpretează în sensul că sunt supuse controlului de paragrafele 16—20 și 26].
constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi 17. Aplicând considerentele de principiu mai sus enunțate la
sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se textul supus controlului de constituționalitate, Curtea observă că
producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să dispozițiile art. 3 din Legea nr. 12/1990 sunt în consonanță cu
analizeze excepția de neconstituționalitate a prevederilor cerințele de calitate a legii, întrucât din economia acestora se
criticate. poate deduce înțelesul lor și consecințele pe care le antrenează
13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale nerespectarea legii, respectiv faptul că bunurile care au servit
sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) sau au fost destinate să servească la săvârșirea vreuneia dintre
privind principiul legalității, ale art. 20 — Tratatele internaționale faptele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 12/1990, dacă sunt ale
privind drepturile omului, ale art. 44 alin. (1), (2) și (9) privind contravenientului, precum și sumele de bani și bunurile
protecția și garantarea proprietății, precum și confiscarea dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă, aspecte
bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori care sunt aduse la cunoștința publică prin publicarea legii în
contravenții numai în condițiile legii. De asemenea, sunt invocate discuție în Monitorul Oficial al României, Partea I. Însă, autoarea
prevederile art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din excepției de neconstituționalitate aduce în discuție o altă ipoteză
primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor care aparține normelor de drept fiscal, și anume veniturile brute
omului și a libertăților fundamentale, precum și ale Legii și veniturile nete, rezultate în urma deducerii cheltuielilor
nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru aferente contribuțiilor fiscale, și, astfel cum reiese din dosarul
elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al cauzei, pretinsa neclaritate a legii este susținută prin prisma
României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. interpretării date normelor legale de către organele fiscale în
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea ce speța aflată pe rolul instanțelor judecătorești care, în opinia
privește critica raportată la dispozițiile art. 1 alin. (5) din autoarei excepției de neconstituționalitate, ar fi dispus
Constituție, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, confiscarea unei sume ce este mai mare decât cea care a rămas
a supremației sale și a legilor este obligatorie”, coroborate cu efectiv în patrimoniul contravenientului, incluzând și sumele care
prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică reprezintă contravaloarea contribuțiilor fiscale și care au fost
legislativă pentru elaborarea actelor normative, Curtea observă deja plătite la bugetul de stat. În acest context, Curtea reține că
că aceasta este formulată prin prisma faptului că sintagma acestea sunt aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii,
„sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea iar normele criticate nu trebuie interpretate și aplicate disparat,
contravenției” ar avea un conținut neclar și ar cuprinde mai multe ci ținând seama de cadrul normativ în materie fiscală — Legea
ipoteze, respectiv, pe de o parte, s-ar referi la sumele de bani nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al
brute obținute din desfășurarea unor activități și fapte României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, și Legea
contravenționale, iar, pe de altă parte, s-ar referi la acele sume nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în
de bani cu care contravenientul a rămas după ce a achitat Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015.
contribuțiile la bugetul de stat [taxa pe valoarea adăugată, Pentru identitate de rațiune, a se vedea Decizia nr. 242 din
accize, impozite etc.] aferente sumelor în discuție. 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României,
15. Referitor la normele de tehnică legislativă, Curtea, în Partea I, nr. 600 din 13 iulie 2018, paragrafele 18—20.
jurisprudența sa, a statuat că, deși nu au valoare constituțională, De asemenea, Curtea învederează că, în situația în care
prin reglementarea acestora, legiuitorul a impus o serie de persoanele asupra cărora au avut înrâurire normele criticate
criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror apreciază că acestea au fost interpretate și aplicate
respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, necorespunzător sau consideră că organele abilitate au dat un
unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și alt sens prevederilor legale sau au consemnat în procesul-verbal
forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, de constatare și sancționare a unei contravenții aspecte
respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații neconforme realității, acestea se pot adresa instanțelor
ce respectă principiul legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din judecătorești, întrucât, potrivit art. 4 din Legea nr. 12/1990,
Constituție [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 845 din contravențiilor prevăzute la art. 1 din aceeași lege le sunt
18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind
Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, paragraful 94]. regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al
16. Având în vedere dezvoltarea jurisprudențială, instanța de României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Astfel, în virtutea
contencios constituțional a reținut că dispozițiile art. 1 alin. (5) prevederilor art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001,
din Constituție cuprind anumite exigențe ce țin de principiul autorului contravenției i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul
legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea de a se adresa justiției, cerând anularea procesului-verbal de
legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea constatare și sancționare a contravenției. În acest caz, instanța
și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care de judecată competentă va administra probele prevăzute de
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023

lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei tocmai pentru că acestea au servit la săvârșirea contravenției
procesului-verbal, având în vedere că art. 34 alin. (1) din (Decizia nr. 417 din 18 iunie 2020, paragrafele 15 și 16, sau
Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede faptul că instanța Decizia nr. 429 din 18 noiembrie 2003, publicată în Monitorul
competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 5 decembrie 2003).
aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o 21. Aplicarea și executarea unor sancțiuni pecuniare, inclusiv
și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, măsura confiscării unor bunuri sau valori, cu toate că determină
administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancționat, nu
vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și încalcă dispozițiile constituționale privind ocrotirea proprietății
hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și private, întrucât sunt consecința directă a unor încălcări ale legii
asupra măsurii confiscării. (Decizia nr. 486 din 25 iunie 2020, paragraful 1). Or, interdicția
18. Prin urmare, având în vedere considerentele mai sus confiscării averii dobândite licit și prezumția caracterului licit al
prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dobândirii, reguli stabilite de alin. (8) al art. 44 din Constituție, nu
dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul exclud posibilitatea confiscării bunurilor destinate, folosite sau
legalității, coroborate cu ale Legii nr. 24/2000, astfel că, din rezultate din contravenții, potrivit alin. (9). Prin însăși săvârșirea
această perspectivă, excepția de neconstituționalitate a contravenției, autorul acesteia se situează în afara sferei licitului,
prevederilor art. 3 din Legea nr. 12/1990 urmează a fi respinsă cu consecința firească, prevăzută de art. 44 alin. (9) din
ca neîntemeiată. Constituție, a posibilității de a suferi rigorile legii, între care și
19. De asemenea, Curtea constată că textul criticat a mai confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din fapta
format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu sa. Prin săvârșirea unei contravenții se încalcă o normă legală
prevederile constituționale ale art. 44 în componentele privind care reglementează un anumit domeniu de activitate. Acest fapt
protecția și garantarea proprietății, precum și confiscarea constituie, eo ipso, o cauză de înlăturare a prezumției generale
bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori de dobândire licită a averii. O interpretare contrară ar duce la
contravenții numai în condițiile legii, sens în care sunt, spre concluzia eronată că proprietatea ar trebui ocrotită în orice
exemplu, Decizia nr. 486 din 25 iunie 2020, publicată în condiții, inclusiv când legea este încălcată (Decizia nr. 154 din
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.177 din 4 decembrie 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
2020, Decizia nr. 417 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Partea I, nr. 298 din 11 aprilie 2005). Aceste considerente sunt
Oficial al României, Partea I, nr. 1.254 din 18 decembrie 2020, aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză.
Decizia nr. 128 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial 22. De altfel, în virtutea prevederilor art. 1 referitoare la
al României, Partea I, nr. 393 din 25 mai 2017, prin care a fost protecția proprietății din Primul Protocol la Convenția pentru
respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea
20. Astfel, instanța de contencios constituțional a reținut că Europeană a Drepturilor Omului, deși a recunoscut că o anumită
măsura confiscării cu privire la mărfurile și produsele care au măsură de confiscare a unor bunuri reprezintă o privare de
servit sau care au fost destinate să servească la săvârșirea proprietate, a reținut că aceasta nu intră sub incidența celei de-a
activităților comerciale ilicite prevăzute de art. 1 din Legea doua fraze din paragraful 1 al art. 1 din Primul Protocol, ci ține
nr. 12/1990, precum și a sumelor de bani și a lucrurilor de paragraful 2, care reglementează folosința bunurilor în
dobândite prin săvârșirea respectivelor contravenții reprezintă conformitate cu interesul general, iar prin Hotărârea din
o privare de proprietate impusă de necesitatea protejării 22 februarie 1994, pronunțată în Cauza Raimondo împotriva
populației împotriva unor activități comerciale ilicite. O atare Italiei, paragraful 30, a constatat că, în speță, confiscarea
atingere adusă dreptului de proprietate este permisă expres de efectuată a avut drept scop prevenirea folosirii bunurilor
dispozițiile art. 44 alin. (9) din Constituție, potrivit cărora confiscate de către reclamant pentru săvârșirea altor infracțiuni.
„Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori 23. Prin urmare, Curtea nu poate reține nici pretinsa
contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii”. Soluția încălcare a dispozițiilor convenționale, menționate în susținerea
legislativă criticată nu instituie o prezumție de dobândire ilicită a excepției de neconstituționalitate prin prisma art. 20 din
bunurilor, deoarece presupune existența dovedirii caracterului Constituție, și nici a celor cuprinse în art. 44 alin. (1), (2) și (9)
ilicit al dobândirii, iar măsura confiscării beneficiilor și încasărilor din Constituție, astfel că, și din această perspectivă, excepția de
rezultate din vânzarea unor asemenea mărfuri apare ca o măsură neconstituționalitate a prevederilor art. 3 din Legea nr. 12/1990
accesorie aplicată în contextul dobândirii ilegale și se impune urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Elimax Market — S.R.L., cu sediul în
comuna Buntești, satul Poienii de Sus, județul Bihor, în Dosarul nr. 2.559/187/2018 al Judecătoriei Beiuș și constată că dispozițiile
art. 3 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Beiuș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE


MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023 5

ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI


GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene,
precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
Având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele și
obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung,
precum și predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice,
în contextul Programului de Guvernare 2021—2024, printre prioritățile Ministerului Muncii și Solidarității Sociale se numără
și modernizarea sistemului de salarizare în sectorul public, care va avea drept scop eliminarea inechităților și instituirea unui sistem
de stimulare a performanței.
Având în vedere că noua lege care va reglementa salarizarea personalului plătit din fonduri publice „va stabili o metodologie
unitară de calcul în scopul de a spori echitatea salarizării în sectorul bugetar (aplicarea principiului plății egale pentru muncă de
valoare egală), de a asigura tratamentul nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor și corelarea performanțelor cu salariul plătit”,
dat fiind faptul că Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și
completările ulterioare, a fost elaborată astfel încât începând cu anul 2022 să fie aplicată în integralitatea sa, iar în prezent există
o serie de categorii de personal bugetar care beneficiază deja de salariile de bază prevăzute în grilele legii-cadru, ca urmare a
majorărilor salariale acordate după apariția acesteia, astfel creându-se dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public,
întrucât în lipsa unor măsuri concrete și rapide s-ar vulnerabiliza și mai mult categoriile de persoane vizate de prezenta
ordonanță de urgență, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viață ale populației și
prin amplificarea riscului de sărăcire extremă,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public și constituie o situație de urgență și extraordinară a
cărei reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Articol unic. — La articolul I din Ordonanța de urgență a „(11) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din
Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit
prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare,
completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de bază ale
al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, după personalului care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. VIII la
alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul aceeași lege se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute
cuprins: de această lege pentru anul 2022.”
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Marius-Constantin Budăi
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 26 mai 2023.
Nr. 45.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 315/2004
privind dezvoltarea regională în România
Având în vedere necesitatea asigurării cadrului instituțional de gestionare și control al programelor Interreg VI-A România—
Bulgaria, Interreg VI-A România—Ungaria și Interreg IPA România—Serbia pentru perioada de programare 2021—2027, precum
și asigurării unei bune gestiuni financiare a fondurilor destinate obiectivului Cooperare teritorială europeană (Interreg), sprijinit de
Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă, cu impact major asupra dezvoltării comunităților
locale,
ținând cont de faptul că pentru îndeplinirea activității de control pentru verificarea eligibilității cheltuielilor beneficiarilor
români în cadrul programelor Interreg VI-A România—Bulgaria, Interreg VI-A România—Ungaria și Interreg IPA România—Serbia
pentru perioada de programare 2021—2027 și în scopul exercitării funcțiilor prevăzute la art. 46 alin. (3) și (8) din Regulamentul
(UE) nr. 2021/1.059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023

Cooperare teritorială europeană (Interreg), sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare
externă, este necesar să se completeze cadrul legal pentru exercitarea atribuțiilor aferente activității de control pentru verificarea
eligibilității cheltuielilor beneficiarilor români în cadrul programelor Interreg VI-A România—Bulgaria, Interreg VI-A România—
Ungaria și Interreg IPA România—Serbia de către structurile distincte din cadrul birourilor regionale pentru cooperare
transfrontalieră Călărași, Oradea și Timișoara,
luând în considerare că lipsa asigurării, în regim de urgență, a cadrului legal și a condițiilor necesare pentru realizarea
activității de control pentru verificarea eligibilității cheltuielilor beneficiarilor români în cadrul programelor Interreg VI-A România—
Bulgaria, Interreg VI-A România—Ungaria și Interreg IPA România—Serbia poate conduce la depășirea termenului impus de
prevederile art. 69 alin. 11 din Regulamentul (UE) 2021/1.060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de
stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune,
Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare
aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului
de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, privind transmiterea descrierii sistemului de management
și control și anume 30 iunie 2023, precum și la întârzierea implementării programelor Interreg mai sus menționate, având drept
consecință riscul crescut de dezangajare a fondurilor externe nerambursabile pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană
(Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă în perioada 2021—2027,
având în vedere că, în lipsa reglementării cadrului general aplicabil activității de control nu se poate realiza verificarea
eligibilității cheltuielilor beneficiarilor români în cadrul programelor Interreg VI-A România—Bulgaria, Interreg VI-A România—
Ungaria și Interreg IPA România—Serbia, pentru perioada de programare 2021—2027, acest fapt vizând interesul general public
și constituind o situație extraordinară și de extremă urgență, a cărei reglementare nu poate fi amânată,
întrucât aceste elemente vizează un interes public și strategic al României pentru gestionarea fondurilor europene
nerambursabile alocate României pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg), sprijinit de Fondul european de
dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă, și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate
fi amânată și care impune adoptarea de măsuri imediate prin ordonanță de urgență,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.


Articol unic. — Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea de dispozițiile art. 46 alin. (8) din Regulamentul (UE) 2021/1.059
regională în România, publicată în Monitorul Oficial al României, al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021
Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004, cu modificările și completările privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare
1. La articolul 8, alineatul (11) se modifică și va avea regională și de instrumentele de finanțare externă, denumit în
următorul cuprins: continuare Regulamentul (UE) 2021/1.059.”
„(11) Agențiile de dezvoltare regională din regiunile de 2. La articolul 8, după alineatul (14) se introduce un nou
dezvoltare care au în componența lor județe situate de-a lungul alineat, alin. (15), cu următorul cuprins:
frontierei comune se pot asocia, formând birouri regionale „(15) Pentru perioada de programare 2021—2027,
pentru cooperare transfrontalieră, în scopul asigurării
exercitarea activității de control pentru verificarea eligibilității
managementului administrativ, financiar și tehnic al programelor
cheltuielilor beneficiarilor români în cadrul programelor Interreg
de cooperare transfrontalieră. Pentru perioada de programare
2021—2027 se autorizează birourile regionale pentru cooperare VI-A România—Bulgaria, Interreg VI-A România—Ungaria și
transfrontalieră Călărași, Oradea și Timișoara, prin structuri Interreg IPA România—Serbia se realizează de către structurile
distincte din cadrul acestora, să acționeze în regim de putere distincte din cadrul birourilor regionale pentru cooperare
publică, exclusiv pentru activitatea de control pentru verificarea transfrontalieră Călărași, Oradea și Timișoara, conform
eligibilității cheltuielilor beneficiarilor români, pentru programele prevederilor art. 46 alin. (3) și (8) din Regulamentul (UE)
Interreg VI-A România—Bulgaria, Interreg VI-A România— 2021/1.059. Actele emise în exercitarea acestei activități sunt
Ungaria și Interreg VI-A IPA România—Serbia, fiind asimilate, asimilate actelor administrative și pot fi contestate în condițiile
în limita acestei activități, autorităților publice, respectiv Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și
autorităților regionale, în scopul îndeplinirii condițiilor instituite completările ulterioare.”
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Marcel-Ioan Boloș
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu

București, 26 mai 2023.


Nr. 46.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023 7

GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția
și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
Având în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 902 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost completat prin art. I
pct. 16 din Legea nr. 96/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, începând cu data de 18 mai 2023, odată cu dobândirea unor atribuții suplimentare, Comisia superioară
de evaluare a persoanelor adulte cu handicap are rol decizional în activitatea de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap
a persoanelor adulte, soluționând contestațiile formulate la certificatele de încadrare în grad de handicap eliberate de comisiile de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap județene/locale ale sectoarelor municipiului București, activitate care în prezent se
desfășoară limitat la analiza documentației existente,
luând în considerare că modalitatea de intervenție a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap
cu privire la reevaluarea persoanelor încadrate în grad și tip de handicap este reglementată, potrivit prevederilor art. 902 alin. (2)
și (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, în sensul că stabilește, prin decizie, reevaluarea persoanelor adulte cu handicap, ca urmare a
recomandărilor cuprinse în documentele întocmite în urma unor acțiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii și
solidarității sociale sau ca urmare a autosesizării,
întrucât reevaluarea dispusă de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap este efectuată parțial
de aceeași structură de la nivel teritorial care a procedat la evaluarea inițială și a formulat propunerea de încadrare în grad și tip
de handicap inițială, respectiv serviciul de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcțiilor generale de
asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București,
în considerarea faptului că stabilirea de către Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap a încadrării
în grad și tip de handicap, ca urmare a reevaluării dispuse în condițiile art. 902 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, se efectuează numai pe baza documentației transmise de serviciul de evaluare complexă a
persoanelor adulte cu handicap din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale
sectoarelor municipiului București, fără să existe posibilitatea evaluării în mod fizic și prin intermediul unui instrumentar
corespunzător a persoanei a cărei reevaluare a fost dispusă,
întrucât încadrarea în grad și tip de handicap este o măsură care interferează cu materia drepturilor fundamentale ale
omului în sensul că limitează, restrânge sau condiționează exercițiul unor drepturi, necesitând măsuri sporite de garantare a
protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități,
deoarece încadrarea în grad și tip de handicap conduce la dobândirea beneficiului unor măsuri de protecție socială și
economice, iar potrivit art. 50 din Constituția României, republicată, statul trebuie să asigure realizarea unei politici naționale de
egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament al dizabilității, în vederea asigurării participării efective a persoanelor cu dizabilități
în viața comunității,
având în vedere faptul că, în urma acțiunilor de control realizate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor
Persoanelor cu Dizabilități, la nivelul a două județe din România, pentru un procent de 10% din totalul dosarelor aferente
certificatelor de încadrare în grad de handicap analizate, s-a constatat insuficiența documentelor justificative ori a datelor din
aceste documente, relevante pentru situația medicală a beneficiarului,
dat fiind faptul că aspectele mai sus expuse reprezintă o situație excepțională care necesită o soluție urgentă, privind
instituirea unui mecanism juridic care să asigure validitatea și fundamentarea temeinică a procesului de reevaluare, prin atribuirea
unui rol activ Comisiei superioare, distinct de reevaluarea care se realizează la nivel local, precum și prin instituirea posibilității de
excepție ca evaluarea medicală a persoanei să se realizeze la nivel central, în cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală
și Recuperare a Capacității de Muncă,
ținând cont că necesitatea reevaluării încadrării în grad și tip de handicap a persoanei poate rezulta inclusiv în baza
informațiilor relevante în domeniu aduse la cunoștința Comisiei superioare ca urmare a acțiunii organelor de cercetare penală ori
a altei instituții publice interesate și nu prin activitatea directă de autosesizare și control a Comisiei, pentru protejarea interesului
general se impune completarea corespunzătoare a normei privind cazurile în care Comisia superioară dispune reevaluarea.
În considerarea faptului că prevederile art. 24 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
privind acordarea, pentru persoana încadrată în grad și tip de handicap grav sau accentuat, a beneficiului gratuității la transportul
interurban pentru deplasări cu autovehicul, în anumite limite, sunt de imediată aplicabilitate și au la bază operațiuni bugetare importante,
este necesar ca, pentru flexibilitatea procedurii, să se introducă posibilitatea acordării beneficiului inclusiv pe suport electronic.
Având în vedere că prin Legea nr. 7/2023 privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu
dizabilități și aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia și de prevenire a instituționalizării, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative a fost introdusă posibilitatea finanțării din fonduri europene a serviciilor sociale destinate
persoanelor cu dizabilități care beneficiază de măsuri de protecție de tip: asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la
domiciliu, echipă mobilă, servicii de asistență și suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu și centre de zi și nu
au fost luate în calcul continuitatea activității asistenților personali profesioniști care au deja contracte încheiate și asigurarea
drepturilor prevăzute la art. 46 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul evitării
întreruperii activității sociale furnizate de aceștia, precum și pentru asigurarea unei continuități în prevenirea instituționalizării
persoanelor adulte cu dizabilități, pentru asigurarea continuității activității serviciului social asistent personal profesionist și a
drepturilor prevăzute la art. 46 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la identificarea
unei surse externe nerambursabile de finanțare, se impune introducerea unei prevederi care să asigure această finanțare din
bugetul județului, respectiv al sectorului municipiului București.
Ținând cont de faptul că sistemul național de management al dizabilității este parte a unui cloud computing guvernamental,
reprezentând un sistem informatic care permite gestionarea unitară și în timp real a informațiilor privind dizabilitatea, iar, pentru a
deveni operațional la nivelul unităților administrativ-teritoriale, este necesară reglementarea acestuia în cadrul Legii nr. 448/2006,
republicată, cu modificările și completările ulterioare,
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023

implementarea sistemului informatic de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități
generează inovare și accelerează digitalizarea României, potrivit țintelor și jaloanelor stabilite în Planul național de redresare și
reziliență al României, pe componenta C7 — Transformarea digitală, fiind necesară reglementarea de urgență a acestei măsuri
prin prezenta ordonanță de urgență.
Ținând seama de faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanță de urgență și nerezolvarea problemelor
stringente identificate vor genera blocaje, ineficiență, precum și afectarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități,
luând în considerare faptul că elementele sus-menționate vizează interesul public și strategic, reprezintă o prioritate a
programului de guvernare și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune
adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I. — Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea municipiului București în a cărui rază teritorială își are domiciliul
drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul sau reședința asistentul personal profesionist, precum și din
Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu fonduri externe nerambursabile, după caz.”
modificările și completările ulterioare, se modifică și se 7. La articolul 78, după alineatul (2) se introduce un nou
completează după cum urmează: alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:
1. La articolul 5, după punctul 26 se introduce un nou „(21) La stabilirea procentului prevăzut la alin. (2) nu se iau
punct, pct. 261, cu următorul cuprins: în calcul asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav
„261. sistem național de management privind dizabilitatea — angajați în condițiile legii.”
sistem informatic implementat de Autoritatea Națională pentru 8. La articolul 902 alineatul (1), litera c) se modifică și
Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități destinat va avea următorul cuprins:
gestionării relațiilor dintre direcțiile generale de asistență socială „c) stabilește prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu
și protecția copilului, ca instituții publice cu rol în administrarea handicap, în următoarele situații:
și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor 1. ca urmare a recomandărilor cuprinse în documentele
sociale, persoanele cu dizabilități și/sau aparținătorii acestora. întocmite în urma unor acțiuni de control dispuse prin ordin al
Sistemul național de management privind dizabilitatea permite ministrului muncii și solidarității sociale sau prin ordin al
colectarea, stocarea și diseminarea către autoritățile președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor
administrației publice centrale și locale, beneficiari individuali și Persoanelor cu Dizabilități;
parteneri instituționali a informațiilor referitoare la persoanele cu 2. ca urmare a autosesizării;
dizabilități, copii și adulți, încadrate în grad de handicap sau care 3. ca urmare a unei sesizări din partea unei instituții publice
solicită evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap interesate în legătură cu încadrarea în grad și tip de handicap a
ori pentru care Comisia superioară a dispus măsura unei persoane;”.
reevaluării;”. 9. La articolul 902 alineatul (1), după litera c) se introduce
2. La articolul 24, alineatul (12) se abrogă. o nouă literă, lit. c1), cu următorul cuprins:
3. La articolul 24, alineatul (9) se modifică și va avea „c1) în situația în care, urmare a acțiunilor de la lit. c), apar
următorul cuprins: necorelări sau neconcordanțe față de încadrarea unei persoane
„(9) Persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la în grad și tip de handicap, poate solicita Institutului National de
cerere, pentru acordarea gratuității la transportul interurban sau Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă,
pentru acordarea de bonuri de carburant pe suport hârtie, bonuri denumit în continuare Institut, cu utilizarea bazei materiale a
valorice pe suport electronic sau decontare, pentru autoturismul acestuia, realizarea unei evaluări medicale și eliberarea unui
aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal, raport care cuprinde rezultatele acesteia, în cadrul reevaluării
asistentului personal profesionist sau însoțitorului, pentru dispuse în condițiile lit. c). Cheltuielile determinate de realizarea
cheltuielile necesare alimentării cu carburant și/sau alimentării evaluării medicale și de comunicarea raportului se suportă de
mijloacelor de transport electrice, care nu depășesc suma de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității
1.500 lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv Sociale, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor
750 lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat. În Persoanelor cu Dizabilități.”
situația în care persoanele cu handicap grav sau accentuat 10. La articolul 902, alineatul (3) se modifică și va avea
beneficiază de una dintre modalitățile de acordare a gratuității următorul cuprins:
prevăzută în prezentul alineat, nu sunt aplicabile prevederile „(3) Modelul deciziilor prevăzute la alin. (2) se aprobă prin
alin. (2) și (4).” regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei
4. La articolul 24, după alineatul (10) se introduc superioare, aprobat prin ordin al președintelui Autorității
două noi alineate, alin. (101) și (102), cu următorul cuprins: Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu
„(101) Actualizarea sumelor prevăzute la alin. (9) se Dizabilități.”
stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului 11. Articolul 903 se modifică și va avea următorul cuprins:
Muncii și Solidarității Sociale, în funcție de indicele de inflație. „Art. 903. — (1) Decizia de reevaluare emisă de Comisia
(102) Dreptul prevăzut la alin. (1)—(6) exclude dreptul superioară în condițiile art. 902 alin. (1) lit. c) cuprinde
acordat aceleiași persoane în condițiile alin. (9) și (10).” recomandări cu privire la conținutul dosarului de evaluare
5. La articolul 24, după alineatul (11) se introduce un nou complexă și se transmite direcției generale de asistență socială
alineat, alin. (12), cu următorul cuprins: și protecția copilului din raza de domiciliu a persoanei, în
„(12) Metodologia de acordare a drepturilor prevăzute la vederea efectuării reevaluării de către serviciul de evaluare
alin. (9) și (10) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la complexă.
propunerea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor (2) Reevaluarea persoanei se realizează în termen de 60 de
Persoanelor cu Dizabilități.” zile lucrătoare de la data înregistrării deciziei de reevaluare la
6. La articolul 51, alineatul (11) se modifică și va avea direcția generală de asistență socială și protecția copilului.
următorul cuprins: (3) În cazul în care persoana supusă reevaluării nu se
„(11) Prin excepție de la prevederile alin. (10), până la data de prezintă la a doua convocare a serviciului de evaluare
1 ianuarie 2026, finanțarea măsurii de protecție de tip asistent complexă, directorul direcției generale de asistență socială și
personal profesionist, precum și drepturile prevăzute la art. 46 protecția copilului dispune, prin act administrativ, suspendarea
se asigură din bugetul propriu al județului, respectiv al sectorului dreptului de asistență socială sub formă de prestații sociale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023 9

(4) Dosarul complet, împreună cu raportul de reevaluare 14. La articolul 100, după alineatul (2) se introduce
complexă elaborat de serviciul de evaluare complexă în cadrul un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins:
procesului de reevaluare prevăzut la alin. (2), se înaintează „(21) Constatarea contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. h)
Comisiei superioare. se face de către Comisia superioară, care propune corpului de
(5) În cazul în care persoana nu se prezintă la reevaluare în control al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor
termenul prevăzut la alin. (2), în baza raportului de reevaluare al Persoanelor cu Dizabilități aplicarea amenzilor
contravenționale.”
serviciului de evaluare complexă, Comisia superioară emite
15. După articolul 1002 se introduce un nou articol,
decizie de neîncadrare în grad și tip de handicap. art. 1003, cu următorul cuprins:
(6) În baza raportului prevăzut la alin. (4), Comisia superioară „Art. 1003. — (1) Nerespectarea prevederilor art. 906
emite decizia de încadrare/neîncadrare în grad și tip de constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la
handicap. 2.000 la 5.000 lei.
(7) În cazul în care Comisia superioară solicită realizarea (2) Constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) și
unei evaluări medicale de către Institut, decizia de reevaluare aplicarea sancțiunilor se realizează de către personalul
emisă de Comisia superioară se transmite: Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu
a) către direcția generală de asistență socială și protecția Dizabilități, împuternicit în acest sens.
copilului din raza de domiciliu a persoanei, care comunică (3) Sumele obținute din aplicarea amenzilor pentru
Comisiei superioare documentația solicitată în termen de 10 zile; săvârșirea contravenției prevăzute la alin. (1) se fac venit la
b) către Institut, care comunică Comisiei superioare raportul bugetul de stat.”
Art. II. — Procedura prevăzută la art. 903 alin. (9) din Legea
solicitat în termen de 15 zile; nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
c) către persoana în cauză, împreună cu convocarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și
acesteia pentru prezentare la Institut. completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta
(8) Pe perioada evaluării medicale în cadrul Institutului, ordonanță de urgență, se aprobă în termen de 30 de zile de la
persoana încadrată în grad de handicap grav poate fi însoțită data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
de o persoană, la alegerea acesteia. Art. III. — Prin derogare de la dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2)
(9) Procedura de evaluare medicală și de raportare a din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
rezultatelor evaluării de către Institut, precum și cu privire la contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea
modalitatea de decontare a cheltuielilor, se aprobă prin ordin al nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare,
ministrului muncii și solidarității sociale. prevederile art. I pct. 12 și 15 din prezenta ordonanță de urgență
(10) În cazul în care persoana nu se prezintă la evaluarea intră în vigoare la data de 15 iunie 2023.
medicală realizată în cadrul Institutului, Comisia superioară Art. IV. — În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei ordonanțe de urgență, Hotărârea Guvernului
emite decizie de neîncadrare în grad și tip de handicap. nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
(11) În baza raportului transmis de Institut, Comisia aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și
superioară emite decizie de confirmare a încadrării în grad și tip promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările
de handicap sau decizie de încadrare/neîncadrare în grad și tip și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 430/2008
de handicap. La data emiterii deciziei Comisiei superioare de pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și
încadrare/neîncadrare în grad și tip de handicap își încetează funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu
aplicabilitatea certificatul de încadrare în grad de handicap handicap, cu modificările ulterioare, precum și Ordinul ministrului
reevaluat. muncii și solidarității sociale nr. 1.066/2023 privind aprobarea
(12) Punerea în executare a deciziilor emise de Comisia Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei
superioară se face de către direcția generală de asistență superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap se
socială și protecția copilului.” modifică în mod corespunzător.
12. După articolul 905 se introduce un nou articol, Art. V. — Modalitatea de acordare a gratuității transportului
interurban cu autoturismul aflat în proprietatea persoanei adulte
art. 906, cu următorul cuprins: cu handicap, familiei, asistentului personal, asistentului personal
„Art. 906. — Autoritățile administrației publice centrale și profesionist sau însoțitorului, prevăzută la art. 24 alin. (9) din
locale cu atribuții în domeniul dizabilității au obligația utilizării Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările
permanente a sistemului național de management privind ulterioare, pentru care opțiunea este exprimată până la data
dizabilitatea pentru gestionarea informațiilor referitoare la intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămâne
persoanele specificate la art. 2 din lege.” nemodificată până la data de 31 decembrie 2023.
13. La articolul 100, alineatul (2) se modifică și va avea Art. VI. — Deciziile de reevaluare emise, potrivit prevederilor
următorul cuprins: art. 902 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu
„(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor modificările și completările ulterioare, se soluționează potrivit
contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. a), b), e) și f) se fac de prevederilor art. 903 până la data intrării în vigoare a prezentei
către inspectorii sociali.” ordonanțe de urgență.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Marius-Constantin Budăi
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Sebastian-Ioan Burduja
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 26 mai 2023.
Nr. 47.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind unele măsuri în domeniul Sistemului național unic pentru apeluri de urgență
Având în vedere că furnizorii de servicii de comunicații interpersonale bazate pe numere, destinate publicului, au dezafectat
o parte a rețelelor de comunicații mobile bazate pe tehnologia 3G, urmând ca, în perioada următoare, acest tip de rețea să fie
scoasă din uz,
întrucât apelurile de urgență nu se pot genera și transfera către Sistemul național unic pentru apeluri de urgență utilizând
tehnologia 4G (VoLTE/IP), chiar dacă terminalul dispune de astfel de servicii, iar tehnologia 2G prezintă limitări și insuficiențe
la nivelul capacităților tehnico-funcționale, de securitate și de trafic,
analizând problemele de localizare, atât prin prisma suprafețelor foarte mari furnizate prin metoda de localizare primară
(Cell-ID/Sector-ID), cât și ca efect al problemelor arhitecturale aferente respectivei tehnologii, acestea afectând inclusiv transmiterea
informațiilor de localizare de tip Advanced Mobile Location, denumit în continuare AML, precum și faptul că lipsa adoptării unor
măsuri imediate cauzează creșteri semnificative ale ariilor de localizare ale terminalelor care efectuează un apel de urgență, ca
urmare a faptului că acest tip de apel poate fi generat, la acest moment, doar prin utilizarea serviciilor oferite de tehnologia 2G,
luând în considerare faptul că, pentru apelurile generate de pe terminale mobile către numărul unic 112 și clasificate
ca urgențe, în peste o treime din cazuri nu sunt furnizate informații care să permită indicarea unor arii restrânse de localizare,
acest aspect afectând în mod direct gestionarea situațiilor semnalate de către cetățeni,
ținând cont de faptul că, pentru serviciile de comunicații interpersonale bazate pe numere, destinate publicului, informațiile
de localizare a apelurilor efectuate către Serviciul de urgență 112 sunt insuficiente din punct de vedere calitativ, acestea fiind
furnizate automat, fără a necesita operațiuni suplimentare din partea apelanților, fie de la nivelul rețelei, prin metoda Cell-ID/Sector-ID,
care oferă arii de localizare a apelului mai mari de 12,5 km2 pentru 58% dintre celulele ce deservesc infrastructura furnizorilor de
comunicații electronice mobile din România, respectiv mai mari de 50 km2 pentru 25% dintre aceste celule, fie de la nivelul
terminalului mobil, prin metoda AML (bazată pe capabilitățile terminalelor de tip smart), care, la acest moment, oferă informații
de localizare doar pentru aproximativ 50% din totalul apelurilor recepționate în Sistemul național unic pentru apeluri de urgență,
luând în considerare necesitatea transmiterii de către furnizorii de comunicații interpersonale bazate pe numere, destinate
publicului, a unor informații de localizare cu fiabilitate și acuratețe crescută de la nivelul rețelei, astfel încât să se indice arii restrânse
de localizare a terminalelor care au realizat apelarea numărului unic 112, indiferent de tehnologia utilizată (2G—4G/5G), de tipul
terminalului folosit de apelant (terminal inteligent sau standard, terminal cu/fără senzori de localizare) sau de condițiile de utilizare
a serviciilor de comunicații electronice (tip serviciu/tehnologie de rețea, utilizarea scenariului Emergency Calls Only, accesul
la servicii de date și/sau GNSS etc.),
constatând că este necesară implementarea unor soluții, servicii sau componente care să furnizeze informații suplimentare
de localizare către Sistemul național unic pentru apeluri de urgență, generate prin extragerea și utilizarea în cadrul unor algoritmi
și metode specifice a unor parametri tehnici din infrastructura rețelelor de comunicații electronice mobile,
văzând că pentru operaționalizarea unor astfel de soluții, servicii sau componente care să furnizeze informații de localizare
cu acuratețe crescută la nivel de rețea este necesară implementarea unei arhitecturi standardizate la nivelul furnizorilor
de comunicații electronice mobile,
luând în considerare celeritatea cu care trebuie adoptate măsuri pentru asigurarea accesului efectiv la serviciile de urgență
prin intermediul comunicațiilor de urgență către numărul european unic pentru apeluri de urgență 112, pentru creșterea eficienței
gestionării unei urgențe de către agențiile specializate de intervenție, precum și pentru creșterea acurateței localizării terminalelor
care apelează numărul unic pentru apeluri de urgență 112, astfel încât să fie implementate soluții tehnice care să permită
respectarea Regulamentului delegat (UE) 2023/444 al Comisiei din 16 decembrie 2022 de completare a Directivei (UE) 2018/1.972
a Parlamentului European și a Consiliului cu măsuri de asigurare a accesului efectiv la serviciile de urgență prin intermediul
comunicațiilor de urgență către numărul european unic pentru apeluri de urgență „112”, care prevede faptul că nivelul de acuratețe
pentru informațiile de localizare a apelantului se exprimă în metri, iar acestea, împreună cu comunicațiile de urgență, sunt rutate
imediat către cel mai adecvat centru de prelucrare a apelurilor de urgență,
în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general, precum și siguranța și securitatea cetățeanului
și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în vederea îmbunătățirii localizării transmise către
Sistemul național unic pentru apeluri de urgență pentru apelurile efectuate de cetățeni către Serviciul de urgență 112, astfel încât
să se asigure eficiența și operativitatea gestionării urgențelor de către agențiile specializate de intervenție, astfel cum prevăd actele
juridice ale Uniunii Europene în materie,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023 11

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 comunicația de urgență către numărul unic pentru apeluri de
privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic urgență, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice
pentru apeluri de urgență, publicată în Monitorul Oficial mobile actualizează și retransmit automat informația de localizare
al României, Partea I, nr. 246 din 28 martie 2008, aprobată cu determinată.
modificări și completări prin Legea nr. 160/2008, cu modificările (14) Informația de localizare determinată se actualizează și
și completările ulterioare, se modifică și se completează după se retransmite în condițiile prevăzute la alin. (13), la momentul
cum urmează: realizării unei interogări manuale de la nivelul aplicațiilor
1. La articolul 3 alineatul (1), după litera n) se introduce SNUAU, prin intermediul unei funcționalități tehnice puse
o nouă literă, lit. n1), cu următorul cuprins: la dispoziție de furnizorii de rețele publice de comunicații
„n1) informația de localizare determinată — datele care indică electronice mobile.”
aria geografică probabilă în care se află echipamentul terminal Art. II. — (1) Pentru calculul informației de localizare
al unui utilizator de telefonie mobilă și care sunt transmise către determinată, astfel cum este definită la art. 3 alin. (1) lit. n1) din
SNUAU în format geodezic și ca figură geometrică, rezultate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind
prin aplicarea metodelor standardizate de localizare la nivel organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru
de rețea de către furnizorii de rețele publice de comunicații apeluri de urgență, aprobată cu modificări și completări prin
electronice mobile;”. Legea nr. 160/2008, cu modificările și completările ulterioare,
2. La articolul 15, după litera d) se introduce o nouă literă, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice
lit. d1), cu următorul cuprins: implementează și operaționalizează, în raport cu tehnologia de
„d1) de a fi realizate cu prioritate, de către furnizorii de rețele rețea utilizată, comutare de pachete și/sau comutare de circuite,
publice de comunicații electronice mobile, calculul și cel puțin următoarele metode de localizare, descrise conform
transmiterea, prin utilizarea protocoalelor standardizate din standardelor și/sau specificațiilor tehnice de funcționare a rețelelor
cadrul comunicațiilor de voce și/sau a conexiunilor de date, către publice de comunicații electronice mobile:
cel mai adecvat PSAP, într-un format compatibil cu SNUAU, a) identitatea globală a celulei — Cell Global Identity — CGI;
a informației de localizare determinată, obținută la nivelul rețelei, b) identitatea globală a celulei și măsurarea avansului
indiferent de tipul de serviciu folosit de utilizatorul respectiv, temporal — Cell Global Identity with Timing Advance — CGI/TA;
inclusiv în cazurile în care utilizatorii finali se află în roaming c) identitatea globală a celulei și măsurarea parametrilor
pe teritoriul României;”. radio — Enhanced Cell Global Identity — E-CGI;
3. La articolul 15, litera e) se modifică și va avea următorul d) identitatea celulei și măsurarea parametrilor radio —
cuprins: Enhanced Cell Identity — E-CID;
„e) de a asigura transmiterea către administratorul SNUAU e) sistem global de navigație prin satelit, asistat — Assisted
a unui identificator unic, pentru fiecare apel și/sau comunicație Global Navigation Satellite System — A-GNSS.
de urgență, inclusiv în cazul serviciilor de tip VoIP, în condițiile (2) În raport cu tehnologiile de rețea utilizate la intrarea în
stabilite prin decizie a Autorității Naționale pentru Administrare și vigoare a prezentei ordonanțe de urgență sau operaționalizate
Reglementare în Comunicații, astfel încât, pe timpul procesării în viitor, respectiv cu serviciile electronice prin care se asigură
apelului și a celorlalte comunicații de urgență, să se realizeze accesul cetățenilor la serviciul de urgență utilizând comunicațiile
atât identificarea unică, cât și asocierea unică cu informația de de urgență, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice
localizare primară, cu cea de localizare determinată, cu cea implementează și operaționalizează și alte metode de localizare
obținută pe baza rețelei, respectiv cu cea obținută pe baza care asigură sau îmbunătățesc calculul informației de localizare
echipamentului terminal.” determinată.
4. La articolul 20, alineatul (11) se modifică și va avea Art. III. — (1) Pentru stabilirea criteriilor de acuratețe și
următorul cuprins: fiabilitate a informației de localizare determinată, furnizorii de
„(11) SNUAU are obligația de a transforma informațiile de rețele publice de comunicații electronice mobile și
localizare primară și, după caz, alți parametri tehnici de rețea administratorul Sistemului național unic pentru apeluri
care contribuie la localizarea echipamentului terminal care de urgență, denumit în continuare SNUAU, implementează
a inițiat o comunicație de urgență în informații de localizare și testează metodele standardizate de localizare prevăzute
pe baza rețelei, precum și de a utiliza informația de localizare la art. II, în cadrul unui proiect-pilot cu o durată de 120 zile de
determinată și, acolo unde este disponibilă, informația de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
localizare obținută pe baza echipamentului terminal.” (2) Elaborarea scenariilor de testare ce fac obiectul
5. La articolul 20, după alineatul (12) se introduc două proiectului-pilot prevăzut la alin. (1) se realizează de către
noi alineate, alin. (13) și (14), cu următorul cuprins: administratorul SNUAU, cu consultarea Autorității Naționale
„(13) În cazul în care, pe timpul gestionării unei situații de pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
urgență, agențiile specializate de intervenție solicită Art. IV. — (1) Prin derogare de la prevederile art. 70 alin. (14)
administratorului SNUAU furnizarea informațiilor actualizate și (17) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011
de localizare a terminalului mobil de la care s-a primit apelul sau privind comunicațiile electronice, aprobată cu modificări și
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023

completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și „Disponibilități din excedentele anilor precedenți”, în termen
completările ulterioare, criteriile de acuratețe și fiabilitate a de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe
informației de localizare determinată se stabilesc prin hotărâre de urgență.
de Guvern, adoptată în termen de 60 de zile de la finalizarea (4) Suma prevăzută la alin. (3) se virează în contul de venituri
proiectului-pilot. ale bugetului de stat deschis la Activitatea de Trezorerie și
(2) Până la data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute Contabilitate Publică a Municipiului București, codificat cu codul
la alin. (1), Autoritatea Națională pentru Administrare și de identificare fiscală al Autorității Naționale pentru Administrare
Reglementare în Comunicații emite decizia prin care se adoptă și Reglementare în Comunicații.
condițiile tehnice pentru transmiterea către SNUAU, de către (5) Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare
furnizorii de rețele publice de comunicații electronice mobile, în Comunicații comunică Ministerului Finanțelor virarea sumei
a informației de localizare determinată. prevăzute la alin. (3) în termen de 3 zile de la data virării
(3) În termen de 150 de zile de la data intrării în vigoare acesteia.
a deciziei prevăzute la alin. (2), furnizorii de rețele publice (6) Se autorizează Ministerul Finanțelor, în baza comunicării
de comunicații electronice mobile transmit către administratorul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare
SNUAU informația de localizare determinată, cu respectarea în Comunicații prevăzute la alin. (5), în limita sumei încasate
criteriilor prevăzute în hotărârea de Guvern prevăzută la art. IV la bugetul de stat potrivit alin. (3), să majoreze veniturile
alin. (1). bugetului de stat și creditele de angajament și creditele bugetare
Art. V. — (1) Sumele necesare implementării de către ale bugetului Ministerului Finanțelor — Acțiuni Generale,
furnizorii de rețele publice de comunicații electronice mobile la capitolul 54.01 „Alte servicii publice generale”, titlul 50
a soluției tehnice pentru stabilirea și transmiterea către SNUAU „Fonduri de rezervă”, articolul 50.01 „Fond de rezervă bugetară
a informației de localizare determinată, în condițiile prevăzute la dispoziția Guvernului”.
la art. III, se avansează din bugetul propriu, de către fiecare (7) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea
furnizor. nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările
(2) Sumele necesare implementării de către furnizorii de și completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară
rețele publice de comunicații electronice mobile a soluției la dispoziția Guvernului, în limita sumelor prevăzute la alin. (6),
tehnice pentru stabilirea și transmiterea către SNUAU prin hotărâre a Guvernului se repartizează sume Ministerului
a informației de localizare determinată, după finalizarea Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru finanțarea implementării
proiectului-pilot, se suportă, pentru fiecare furnizor, de la bugetul de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice
de stat. mobile a soluției tehnice pentru stabilirea și transmiterea către
(3) Prin derogare de la prevederile art. 14 alin. (2)—(4) din SNUAU a informației de localizare determinată.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind (8) Mecanismul complet, inclusiv limitele cuantumurilor,
înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și termenii și condițiile de acordare a sumelor prevăzute la alin. (2)
Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010, se stabilesc prin hotărârea de Guvern prevăzută la art. IV alin. (1),
cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, din cu respectarea dispozițiilor art. 10 alin. (1) pct. 7 din Ordonanța
disponibilitățile Autorității Naționale pentru Administrare și de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității
Reglementare în Comunicații, reprezentând excedent din anii Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,
anteriori, suma de 45 milioane lei se virează la bugetul de stat, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările și completările
la capitolul 41 „Alte operațiuni financiare”, paragraful 41.01.16 ulterioare.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Sebastian-Ioan Burduja
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu

București, 26 mai 2023.


Nr. 48.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023 13

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea pachetelor de servicii
și a Contractului-cadru care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale,
a medicamentelor și a dispozitivelor medicale,
în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 221 alin. (1)
lit. c) și d) și al art. 229 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.


Art. 1. — (1) Se aprobă pachetele de servicii, respectiv pachetul minimal de
servicii și pachetul de servicii de bază, care sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(2) Se aprobă Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării
asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate, prevăzut în anexa nr. 2.
Art. 2. — Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului
nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care
reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a
dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru
anii 2021—2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din
28 iunie 2021, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
Art. 4. — Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iulie 2023.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul sănătății,
Alexandru Rafila
p. Președintele Casei Naționale
de Asigurări de Sănătate,
Adela Cojan
Ministrul apărării naționale,
Angel Tîlvăr
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Marius-Constantin Budăi
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul investițiilor
și proiectelor europene,
Marcel-Ioan Boloș
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu

București, 26 mai 2023.


Nr. 521.

*) Anexele nr. 1 și 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 bis, care
se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter,
sectorul 5, București.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI


GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind eliberarea doamnei Florina-Alina Pădeanu,
la cerere, din funcția de consilier de stat
în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului
Având în vedere cererea doamnei Florina-Alina Pădeanu, înregistrată
la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/3.622 din 24 mai 2023,
în temeiul art.19, art. 22 alin. (5), art. 29 și al art. 31 lit. c) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările
și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data de 30 mai 2023, doamna Florina-Alina
Pădeanu se eliberează, la cerere, din funcția de consilier de stat în cadrul
Cancelariei Prim-Ministrului.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 26 mai 2023.
Nr. 131.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE


ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL EDUCAȚIEI
ORDIN
pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului educației nr. 3.704/2023
privind aprobarea Calendarului înscrierii în învățământul primar pentru anul școlar 2023—2024
Având în vedere:
— prevederile art. 23 și 29 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;
— prevederile art. 90 alin. (1) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar,
aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 4.183/2022;
— prevederile art. 57 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educației nr. 3.445/2022 privind aprobarea Metodologiei de
înscriere a copiilor în învățământul primar și a Calendarului înscrierii în învățământul primar pentru anul școlar 2022—2023;
— Referatul de aprobare nr. 1.251DGIP din 23.05.2023 al proiectului de ordin privind aprobarea modificării Ordinului
ministrului educației nr. 3.704/2023 privind aprobarea Calendarului înscrierii în învățământul primar pentru anul școlar 2023—2024,
în temeiul prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației emite prezentul ordin.
Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului educației nr. 3.704/2023 privind aprobarea Calendarului înscrierii în învățământul
primar pentru anul școlar 2023—2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 2 martie 2023, se modifică și
se completează după cum urmează:
1. Secțiunile „Prima etapă de înscriere în învățământul primar” și „A doua etapă de înscriere în învățământul
primar” se modifică și vor avea următorul cuprins:

Data-limită/Perioada Evenimentul

„Prima etapă de înscriere în învățământul primar


Procesarea la nivelul unităților de învățământ, pe baza informațiilor din cererile-tip de înscriere și din
documentele depuse/transmise de părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali, a cererilor prin care
se solicită înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, pe locurile
29 mai—6 iunie 2023
rămase libere. Admiterea sau respingerea cererilor acestora, la nivelul comisiei de înscriere din unitățile
de învățământ, prin aplicarea criteriilor generale și specifice de departajare și validarea de către
consiliul de administrație al unității de învățământ a listei candidaților admiși în această fază
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 466/26.V.2023 15

Data-limită/Perioada Evenimentul

Marcarea, în aplicația informatică, a cererilor-tip de înscriere pentru candidații admiși în această fază
Procesarea de către Comisia națională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicației informatice, și
repartizarea la școala de circumscripție a copiilor ai căror părinți/tutori legal instituiți/reprezentanți legali
au solicitat înscrierea la o altă unitate de învățământ decât la școala de circumscripție, dar nu au fost
admiși din lipsă de locuri și care au exprimat în această fază opțiunea pentru înscrierea în școala de
circumscripție.
Afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a
numărului de locuri rămase libere
A doua etapă de înscriere în învățământul primar
Comunicarea, prin afișare la unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului, a procedurii specifice
de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, elaborată de inspectoratul școlar
Informarea Ministerului Educației de către comisia județeană/a municipiului București cu privire la
procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, în etapa a doua. Procedurile vor
viza modalități de comunicare și transfer de documente online, după caz.
6 iunie—12 iunie 2023
Depunerea/Transmiterea cererii-tip de înscriere la secretariatul unității de învățământ aflate pe prima
poziție dintre cele trei opțiuni exprimate pentru etapa a doua de către părinții copiilor care nu au fost
cuprinși în nicio unitate de învățământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă
Validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învățământ aflată pe prima poziție în opțiunile privind
înscrierea copiilor

Procesarea la nivelul unităților de învățământ a cererilor-tip de înscriere depuse de părinți/tutori legal


instituiți/reprezentanți legali, aplicând procedura specifică elaborată de inspectoratul școlar, pe baza
criteriilor generale și a celor specifice de departajare, în limita locurilor disponibile
13 iunie—19 iunie 2023
Completarea în aplicația informatică a datelor din cererile-tip de înscriere pentru candidații înscriși în
această etapă
Afișarea la fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare

Centralizarea și soluționarea de către inspectoratul școlar a cererilor părinților/tutorilor legal


1 septembrie— instituiți/reprezentanților legali ai copiilor care nu au fost încă înscriși la vreo unitate de învățământ
8 septembrie 2023 Soluționarea de către inspectoratul școlar a oricărei alte situații referitoare la înscrierea în învățământul
primar, având în vedere, cu prioritate, interesul superior al copilului”

2. După tabel se introduce o notă cu următorul cuprins:


„NOTĂ:
La solicitarea comisiei județene/a municipiului București sau din proprie inițiativă, Comisia națională de înscriere în
învățământul primar poate aproba, în situații justificate, modificarea datelor-limită/perioadelor și evenimentelor din Calendarul
înscrierii în învățământul primar pentru anul școlar 2023—2024.”
Art. II. — Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală managementul resurselor umane și rețea
școlară, Direcția generală minorități și relația cu Parlamentul, Direcția generală informatizare, inspectoratele școlare
județene/al municipiului București, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de
Resurse și Asistență Educațională și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educației,
Ligia Deca

București, 25 mai 2023.


Nr. 4.315.
ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2023 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 2.760 760 275
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 3.280 300
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 4.920 440
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 940 100
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 3.760 340
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 3.500 320
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 1.200 110

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2023 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 65 160 400 960 2.110 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 115 290 730 1.750 3.850 1.150 2.880 7.200 17.280 38.020

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 75 190 480 1.150 2.530 750 1.880 4.700 11.280 24.820
ExpertMO 140 350 880 2.110 4.640 1.400 3.500 8.750 21.000 46.200

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.


Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
* Tarifele anuale se aplică pentru comenzile online efectuate până la 31 ianuarie 2023.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|471592]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466/26.V.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495

S-ar putea să vă placă și