Proiect la Evaluarea Impactului asupra Mediului

Studiu de Impact asupra Mediului – Produse

lactate ,,Marlact”

Studentă,
Albu Andreea – Izabela
IPMI, 1331, ANUL III

CUPRINS

I. ACTIVITATEA SUPUSĂ EVALUĂRII

1
1.1 Dotări (instalaţii, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate)
1.2 Materiile prime, auxiliare, combustibilii şi ambalajele folosite - mod de ambalare, de
depozitare, cantităţi: ...........
1.3 Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume): .......................................
1.4 Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activităţii: ................
1.5 Produsele şi subprodusele obţinute - cantităţi, destinaţie: ............................................
1.6 Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizaţi (compoziţie,
cantităţi), producţie:
1.7 Alte date specifice activităţii:
1.8 Programul de funcţionare - ore/zi, zile/săptămână, zile/an

II. INSTALAŢIILE, MĂSURILE ŞI CONDIŢIILE DE PROTECŢIE A

MEDIULUI
2.1 Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu, din
dotare (pe factori de mediu)
2.2 Alte amenajări speciale, dotări şi măsuri pentru protecţia mediului

III. SURSE ȘI FACTORI DE POLUARE

3.1 Poluare aerului – surse de poluare, poluanți, concentrații, valori limită de emisie
3.2 Nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la evacuarea în mediu, depăşiri permise şi în ce
condiţii
3.3 Poluarea apei - surse de poluare, poluanți, concentrații, valori limită de emisie
3.4 Poluarea solului - surse de poluare, poluanți, concentrații, valori limită de emisie
3.5 Modul de gospodărire a deşeurilor şi a ambalajelor
a) Deşeurile produse (tipuri, compoziţie, cantităţi)
b) Deşeurile colectate (tipuri, compoziţie, cantităţi, frecvenţă)
c) Deşeurile stocate temporar (tipuri, compoziţie, cantităţi, mod de stocare)
d) Deşeurile valorificate (tipuri, compoziţie, cantităţi, destinaţie)
e) Modul de transport al deşeurilor şi măsurile pentru protecţia mediului
f) Mod de eliminare (depozitare definitivă, incinerare)
3.6 Substanţe şi preparate periculoase: produse sau folosite ori comercializate/transportate
(categorii, cantităţi), modul de gospodărire (ambalare, transport, depozitare,
folosire/comercializare).
IV. ASPECTE DE MEDIU ȘI EVALUAREA ACESTORA
V. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A
ASPECTELOR DE MEDIU IDENTIFICATE
VI. ANALIZA PROIECTULUI PRIVIND PROCEDURA DE EVALUARE A
IMPATULUI ASUPRA MEDIULUI.

2
 I. ACTIVITATEA SUPUSĂ EVALUĂRII

Fabricarea laptelui de consum, iaurt, smântână.

1.1 Dotări (instalaţii, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate)

3
 Clădiri: hală din cărămidă cu acoperiș din țiglă, amenajata într-un fost grajd al CAP,
compartimentata în:
- filtru sanitar;
- recepție materie primă (lapte) ;
- laborator;
- hală de fabricație;
- depozit bidoane curate;
- cameră de spălat bidoane;
- vestiar haine;
- camera termostatată pentru cheaguri;
- camera depozitare etichete;
- camera depozitare ambalaje;
- camere termostatate pentru depozitare produse finite: lapte pasteurizat;
- lapte bătut, iaurt, cașcaval, brânză de vaci și brânză frământată, smântână.
■ Utilaje existente:
- vana recepție lapte cu capacitatea de 500 l 1 buc;
- filtru lapte 1 buc;
- pompă lapte auto absorbantă tip PVS 205 S cu un debit de 5 mc/h, putere 1,5 kW 1Buc
- răcitor lapte capacitate 1000 l/h 1 buc;
- rezervor recepție/stocare lapte răcit, vertical, capacitate 1000 l, din inox alimentar W4541
sau W1 4301 1 buc;
- instalație de pasteurizare lapte, capacitate 500 l/h, automatizată, putere 1,5 kW 1 buc;
- separator de smântână de 1000 l/h, sistem închis, putere 1,5 kW 1 buc;
- vana pasteurizare/maturare smântână, capacitate 160 l, din inox 1 buc;
- vana procesare iaurt, capacitate 320 , din inox 1 buc;
- bazin tampon pentru lapte pasteurizat, capacitate 500 l, din inox 1 buc;
- mașină semiautomată de dozare și ambalare lapte, capacitate 700 împachetări/h, putere 0,6
kW 1 buc;
- mașină semiautomată de dozat și ambalat produse vâscoase la pahar de plastic, 400
împachetări/h, putere 0,3 kW 1 buc;
- set ustensile tăiere, amestecare 1 buc;
- cărucior presă pentru închegare/presare caș, din inox 1 buc;
- instalație apă 2000 l (0-10 C) 1 buc;
- compresor aer 270 l/h pentru instalația de pasteurizare 1 buc;
- agregat electric pentru camera de termostatare iaurt, volum 20 mc 1 buc;
- agregat frigorific pentru camera de refrigerare produse finite (+2 - +50 C) 1 buc;
- centrala termică apă caldă tehnologică, apă caldă menajeră, încălzire spații de producție,
compusă din: cazan automat de apă caldă, instalație de ardere LAMBORGHINI;
- combustibil –motorină, boiler de 300 l, supape de siguranță, supape de sens, pompe de
recirculare, coș pentru fum cu înălțimea de 7 m 1 buc.
Mijloace auto: 2 buc pentru transportul laptelui și a produselor la consumatori,
autorizate sanitar.

4
 Dotările specifice procesului tehnologic sunt din inox alimentar conform cerinţelor
U.E.
Toate încăperile au peretii faiantati, pavimentul din gresie, cu sifoane de pardoseală
prin care apele rezultate de la spălări ale încăperilor si utilajelor se dirijează în bazinul etanş
vidanjabil.

1.2 Materiile prime, auxiliare, combustibilii şi ambalajele folosite - mod de ambalare,

de depozitare, cantităţi:

Materia primă, laptele de vacă, se aduce în bidoane din plastic de 25 l, este transvazat
cu ajutorul unei pompe și trecut printr-un filtru în tancul de răcire unde este depozitat. Laptele
se analizează în laboratorul propriu, dotat cu aparatura specifică, în care se analizează
conținutul în grăsimi, densitatea, conținutul de apă și substanța uscată.
Laptele analizat și recepționat este introdus în hala de pasteurizare, operație care se
face la temperatura de 720 C. Laptele pasteurizat se ambalează în pungi de polietilenă de 1 l
care se depozitează într-o cameră frigorifică, de unde este livrat în navete prin depozitul de
produse finite. Tot din lapte pasteurizat de fabrică și celelalte sortimente de produse prin
tehnologii specifice. Livrarea se face cu mijloace de transport autorizate d.p.d.v. sanitar și
sanitar veterinar.
Ambalajele în care se aduce laptele de capră (bidoane din material plastic) se introduc
într-o cameră de spălare special amenajată, cu sifon de pardoseală, chiuvetă, priză de apă
caldă și apă rece și se spală. Bidoanele curate se depozitează în hală, într-un spațiu special
amenajat. Apele de spălare sunt dirijate într-un bazin etanș vidanjabil în care se vor dirija și
apele menajere. Capacitatea bazinului etanș vidanjabil este de 75 – 80 mc.
Conform datelor furnizate de societate din prelucrarea a 5000 l/zi de lapte de vacă
rezultă:
- 980 l lapte de consum;
- 1470 l lapte pentru lapte bătut;
- 2027 litri lapte pentru brânză;
- 450 kg smântână;
- pierderile sunt de 7,3% pentru 1000 l lapte.
Materia primă utilizată:
- lapte – max. 1 200 000 l/an. La actuala capacitate de lucru zilnică - 480 000 l/an.
Alte materiale utilizate:
- culturi lactice – 16 g/săptămână;
- agent de curățare utilizat în industria alimentară RIMALKAN – HA2;
- ambalaje: cutii din polietilenă pentru smântână și brânză – 100 buc/săptămână;
- folie sterilă pentru pungi lapte – max. 250 kg/lună;
- bidoane din polietilenă de 0,5 l pentru iaurt și lapte bătut – 500 buc/zi;
- bidoane din polipropilenă alimentară de 25 l – cca 50 buc;
- ambalaje colective (cutii din carton).

1.3 Utilităţi - apă, canalizare, energie (surse, cantităţi, volume)

5
 Fabrica de prelucrare a laptelui și fabricare a brânzeturilor - utilităţi:
Ö alimentare cu energie electrică trifazică;
Ö alimentare cu apă potabilă;
Ö canalizare pluvială;
Ö încălzire cu generator de aer cald.
Alimentarea cu apă potabilă se face dintr-un puț forat cu adâncimea de 65 m, echipat
cu electropompă submersibilă cu un debit de 0,5 l/s și înălțimea de 150 m. Apa din puț se
pompează într-un rezervor de înmagazinare de 5 mc, subteran, amplasat lângă puț. Societatea
deține contractul abonament nr. 5175/2006 încheiat cu APELE ROMÂNE – DIRECȚIA
APELOR SIRET prin SGA Bacău. Societatea deține și NOTIFICAREA nr. 451 /03.03.2006
pentru punerea în funcțiune.
Energia electrică este asigurată de E.ON Moldova S.A. pe bază de contract. Iluminatul
este de tip general, circuitele de iluminat și prize sunt distincte.

1.4 Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activităţii

a. Îmbutelierea laptelui de consum

6
Curățirea și filtrarea laptelui
În prima fază a procesului tehnologic propriu-zis se urmărește îndepărtarea
impurităților mecanice pătrunse în lapte pe diferite căi, înainte de umplerea bazinului de
recepție, chiar dacă a fost filtrat la locul de producere, în fermă. Aceste impurități sunt
formate din praf, paie, bălegar și conțin cantități mari de microorganisme care contaminează
laptele, scăzându-i calitatea și conservabilitatea și ducând la creșterea rapidă a acidității.
Impuritățile sunt reținute prin montarea unor site la ștuțurile de golire a laptelui din
autocisterne și în timpul prelucrării ulterioare, în separatorul centrifugal. În toba curățitoarelor
centrifugale, nămolul se depozitează la periferia tobei, în timp ce laptele este evacuat prin
partea superioară a tobei.
În vederea asigurării unei calități și valori nutritive constante a laptelui de consum,
conținutul în grăsime al acestuia este adus la o valoare constantă, în funcție de conținutul de
grăsime al sortimentului dorit (lapte smântânit, parțial smântânit, sau lapte integral).
Normalizarea este operația tehnologică prin care laptele se aduce la un anumit conținut
de grăsime dorit.
Se poate realiza prin două căi: prin creșterea sau micșorarea conținutului de grăsime.
Creșterea conținutului de grăsime se realizează prin: adăugarea de smântână proaspătă în
lapte; amestecarea unui lapte cu un conținut de grăsime mai scăzut cu altul mai gras; Scăderea
conținutul de grăsime se realizează prin: extragerea unei cantități de grăsime din lapte;
amestecarea laptelui integral cu lapte smântânit.
Omogenizarea laptelui
Este o operație tehnologică care are drept scop stabilizarea emulsiei de grăsime în
materia primă pentru evitarea separării grăsimii la suprafața produsului finit și obținerea unei
consistențe cât mai omogene.

7
 Omogenizarea laptelui se realizează cu ajutorul unor utilaje speciale, denumite
omogenizatoare. Acest procedeu tehnologic este obligatoriu la fabricare sortimentelor de lapte
cu conținut mărit de grăsime, a laptelui proteinizat, precum și în cazul folosirii în calitate de
materie primă a laptelui praf
b. Obținerea laptelui bătut

Filtrarea laptelui
Laptele de vacă destinat fabricării laptelui bătut este, mai întâi, recepționat, filtrat și
curățit de impuritățile conținute după care este trecut la prelucrare.
Pasteurizarea și răcirea laptelui
Dacă secția de fabricație este dotată cu instalații de pasteurizare cu plăci care au
serpentină de menținere, atunci laptele este încălzit la temperatura de 71 – 74 °C timp de 15 –
20 secunde, după care trece prin sectoarele de recuperare, apoi, fără a mai fi răcit este trecut
direct într-o vană de însămânțare cu pereți dubli sau cu canale spirale în care, în scopul
îmbunătățirii consistenței produsului, este recomandat să fie încălzit din nou până la
temperatura de 85 – 87 °C și menținut timp de circa 20 de minute la această temperatură.
8
 Dacă instalația de pasteurizare este prevăzută cu bazin de menținere, atunci încălzirea
laptelui la temperatura de 71 – 74 °C și menținerea timp de cca. 20 de minute, se realizează în
această instalație, după care, laptele este trecut în vana cu pereți dubli sau cu canale spirale.
În situația în care secția este lipsită de instalații de pasteurizare cu plăci, fiind
prevăzută doar cu vane cu pereți dubli sau cu canale spirale, atunci, după normalizare, laptele
este încălzit la temperatura de 85 – 87 °C și menținut circa 20 de minute în vane. Agentul
termic folosit este apa fierbinte cu temperatura de circa 95 °C, apa supraîncălzită având circa
115 °C sau abur de joasă presiune ce se introduce între pereții dubli sau în canalele spirale ale
vanei, iar în timpul încălzirii laptele este agitat, pentru a intensifica schimbul de căldură și a se
preveni depunerile de substanțe precipitate din lapte, pe pereți.
După pasteurizare și menținerea în vană timpul prevăzut, laptele este răcit la o
temperatură cât mai apropiată temperaturii de însămânțare, care este 24 – 27 °C sau 30 – 33
°C(în funcție de tehnologia de fabricație aplicată). Operația tehnologică se realizează prin
introducerea de apă de la rețea între pereții dubli sau în canalele spirale ale vanei, sub o
agitare continuă a laptelui.
Fermentarea laptelui în procesul de fabricare a laptelui bătut este o operație deosebit
de importantă prin care se urmărește crearea condițiilor corespunzătoare de temperatură
pentru dezvoltarea și activitatea bacteriilor lactice din cultura selecționată adăugată, ce
determină creșterea acidității și coagularea laptelui.
În acest scop, în navetele ce conțin ambalajele cu laptele însămânțat sunt introduse în
camera de termostatare și așezate pe mai multe rânduri și se aplică unul din următoarele
regimuri de fermentare:
- fermentarea de scurtă durată, timp de 6 – 10 ore, la temperatură mai ridicată,
cuprinsă între 30 – 33 °C;
- fermentarea de lungă durată, timp de circa 12 – 16 ore la temperaturi mai scăzute
de aproximativ 24 – 26 °C, posibil chiar mai reduse, de aproximativ 22 – 24 °C.
Este indicat pentru obținerea laptelui bătut tip extra și tip Sana, la care se urmărește
ca produsul să aibă consistența mai compactă și o aromă plăcută, accentuată;
Procesul de fermentare a laptelui se consideră încheiat atunci când aciditatea a ajuns la
85 – 90 °T, iar coagulul obținut este bine legat, nu se desprinde de peretele ambalajelor, când
sunt înclinate și nu elimină zer.
Răcirea produsului
Pentru a se preveni creșterea acidității peste limita admisă și eliminarea de zer, este
necesar ca produsul să fie cât mai repede răcit. Operația se realizează în două faze, respectiv
pre-răcirea la temperatura de 18 – 20 °C, prin ventilarea aerului din termostat (neîncălzit),
după care se face răcirea profundă, la temperatura de 4 – 8 °C în camera frigorifică.
Depozitarea produsului
Laptele bătut rezultat se depozitează în camere frigorifice, curate, dezinfectate, fără
mirosuri străine, la temperatura de 2 – 8 °C. În depozit navetele de material plastic cu produs,
sunt așezate pe paleți din material plastic și stivuite pe mai multe rânduri. În afară de acestea,
la depozitarea laptelui bătut se vor respecta și condițiile prevăzute în legislația în vigoare.
c. Obținerea brânzei dulci

9
d. Obținerea smântânei de consum

10
 Recepția calitativă și cantitativă a laptelui materie primă, curățirea laptelui, răcirea și
depozitarea tampon a laptelui – sunt operații comune la fabricarea produselor lactate și ele
sunt identice cu operațiile tehnologice de fabricare a laptelui de consum.
Standardizarea laptelui – smântâna se obține prin standardizarea laptelui și va fi
realizată cu ajutorul separatorului centrifugal reglat pentru obținerea smântânii dulci cu un
conținut de grăsime cu 1-2 % superior conținutului de grăsime din produsul finit. De regulă,
pentru fabricarea smântânii grase (mai mare de 30% grăsime) se obține smântână dulce cu 35
– 38 % grăsime. Pentru sortimente de smântână cu conținut redus de grăsime (10 – 15%)
separatorul se reglează pentru obținerea concentrației de grăsime corespunzătoare
sortimentului.
Normalizarea (standardizarea) smântânii – Pentru normalizarea smântânii se utilizează
lapte smântânit, care se adaugă direct în vana în care este colectată smântâna realizată în urma
operației de smântânire (vana de procesare iaurt/smântână). Normalizarea smântânii pentru
smântâna de consum se realizează la un conținut de grăsime cuprins între 8 și 35%, funcție de
solicitările pieței. Pentru o smântână cu un conținut redus de grăsime, sub 20 % de regulă,
pentru obținerea unei consistențe specifice a produsului se utilizează un stabilizator (substanță
de îngroșare), care se adaugă în vana de preparare, la o temperatură indicată de furnizor, sub
agitare, după care are loc pasteurizarea amestecului. În cazul fabricării smântânii pentru
frișcă, normalizarea se realizează la 32 % grăsime.
Pasteurizarea smântânii
Tratamentul termic aplicat smântânii este asemănător cu cel aplicat la lapte, cu unele
deosebiri datorită caracteristicilor fizico-chimice și microbiologice ale acesteia. Pasteurizarea
smântânii se realizează la peste 85°C (85 – 90 °C), cu menținerea la această temperatură timp
de 20 – 30 de minute.
Pasteurizarea smântânii se realizează cu ajutorul unui schimbător de căldură prin
recircularea produsului cu ajutorul unei pompe, depozitat în vana de fabricare iaurt/smântână.
Alegerea regimului de pasteurizare depinde de calitatea materiei prime; în cazul
prelucrării materiei prime cu o încărcătură bacteriană sporită și unele defecte de ordin
organoleptic, se recurge la o temperatură mai înaltă de pasteurizare, iar în cazul prelucrării
materiei prime cu o aciditate ridicată la o temperatură mai scăzută și o durată de menținere la
această temperatură mai mare pentru a atinge eficacitatea pasteurizării (distrugerea a 99,9 %
din microflora vegetativă).
Sub acțiunea temperaturii se formează compuși noi (grupări sulfhidrice libere,
combinații carbonilice volatile), care formează aroma smântânii. Pentru a păstra aceste
substanțe în masa pasteurizată și pentru a reduce descompunerea vitaminelor, această operație
tehnologică se recomandă a fi efectuată în sistem închis.
Maturarea biochimică a smântânii
După inoculare smântâna este supusă procesului de maturare biochimică, prin
menținerea la temperatura de fermentare (24 – 30 °C, funcție de tipul de cultură de bacterii
lactice), timp de 12 – 16 ore, până la atingerea parametrilor de calitate.
O importanță mare în formarea proprietăților organoleptice ale smântânii o are
temperatura de fermentare, care depinde de speciile de bacterii folosite în maia. La fabricarea
smântânii cu 20, 25, 30 % grăsime cu cultura microbiană compusă din bacterii mezofile (L.

11
lactis, L. cremoris, L. diacetilactis etc.) temperatura optimă de fermentare este de 20 – 24 °C
vara și 22 – 26 °C iarna. În cazul folosirii maielei formate din bacterii mezofile și termofile
temperatura de fermentare se stabilește la nivelul de 28 – 32 °C. Acest regim termic permite o
dezvoltare normală a ambelor specii de microorganisme. Atât temperaturile mai reduse, cât și
cele mărite influențează negativ asupra procesului de fermentare. Fermentarea materiei prime
la temperaturi mai scăzute (18 – 19 °C) duce la o reducere a activității microorganismelor,
produsul finit se obține cu o vâscozitate redusă, coagulul este slab, instabil la acțiuni
mecanice.
Creșterea temperaturii de fermentare peste valorile optime contribuie la creșterea
acidității, eliminarea zerului, apariția unor defecte de natură organoleptică.
Smântâna se fabrică atât prin metoda la termostat, cât și prin metoda la rezervor. Dacă
se practică metoda la termostat, după introducerea maielei și amestecarea acesteia cu materie
primă, masa se repartizează în ambalaje de desfacere, se închid ermetic și se introduc în
camere de termostatare la temperatura optimă de fermentare. În cazul fabricării smântânii prin
metoda la rezervor, după 1 – 1,5 ore de la introducerea maielei și omogenizare, masa se
amestecă atent încă o dată, apoi se lasă în repaus până la sfârșitul fermentării.
Procesul de fermentare a materiei prime la fabricarea smântânii durează de la 7 până la
16 ore în funcție de sortimentul de smântână, temperatură, calitatea maielei și a materiei
prime. Durata comparativ mare de fermentare a smântânii față de cea a laptelui la fabricarea
produselor lactate acide este condiționată de mediul nutritiv și temperatura la care se dezvoltă
microflora maielei. Fermentarea este terminată când se atinge aciditatea de 50 – 60 °T.
Răcirea smântânii
După maturarea biochimică a smântânii are loc răcirea acesteia, la temperatura de 15 –
20 °C, în vana de fermentare, prin circulația apei reci în mantaua vanei (prima fază de răcire).
În timpul răcirii smântâna este omogenizată prin agitare continuă, cu ajutorul agitatorului cu
care este prevăzută vana.
Răcirea smântânii fermentate are drept scop încetinirea fenomenului de acidifiere și
crearea condițiilor de dezvoltare a compușilor de aromă. Răcirea smântânii se face mai lent
din cauza conductibilității termice reduse. După răcire, smântâna este preluată de pompă și
dirijată în dozatorul mașinii de ambalare produse vâscoase.

1.5 Produsele și subprodusele obținute – cantități

Capacitatea de prelucrare conform proiectului este de 5000 l/zi din care se pot obține
următoarele produse:
- lapte pasteurizat;
- lapte bătut;
- iaurt;
- cașcaval;
- brânză de vaci și brânză frământată;
- smântână.
Capacitatea de prelucrare în prezent este de 2000 l/zi din care se obțin următoarele
produse:

12
 - lapte pasteurizat;
- iaurt;
- smântână;
- cașcaval.
Punctul de lucru și sediul administrativ se află în localitatea Buhoci, comuna Buhoci, pe un
teren proprietate a firmei conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.
527/28.02.2002.

1.6 Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizați

(compoziție, cantităţi), producţie

Agentul termic este furnizat de centrală termică pe abur ce este transformată pe peleți
cu arzător BMAX TECHNOLOGY 500 kw.

1.7 Alte date specifice activității

Nu se specifică.

1.8 Programul de funcţionare - ore/zi, zile/săptămână, zile/an

Program de funcționare: 8h/zi, în 3 schimburi, 7 zile pe săptămână, 360 zile/an.

II. INSTALAŢIILE, MĂSURILE ŞI CONDIŢIILE DE PROTECŢIE A

MEDIULUI

2.1 Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu,

din dotare (pe factori de mediu)

Regulamentele locale: nu există influențe asupra apelor de suprafaţă sau freatice, nici
asupra obiectivelor existente şi programate a se executa în zonă, întrucât în aceste
reglementări de urbanism sunt prevăzute şi dezvoltările viitoare ale zonelor funcţionale din
localitate. Impactul punerii în funcţiune a obiectivului asupra regimului apelor de suprafaţă
sau subterane: evacuarea apelor uzate din punct de vedere cantitativ, tratarea apelor uzate prin
intermediul unei staţii de epurare omologat - impactul este nesemnificativ.
Amplasamentul nu se găseşte într-o zonă inundabilă, regimul de lucru al instalaţiilor
cu rol în prelevarea, utilizarea şi evacuarea apelor, prin natura lor, nu vor fi afectate de
modificări hidrologice.
Cantitatea de apă epurată din staţie este monitorizată şi memorată cu ajutorul unui
debitmetru inductiv, montat pe conducta de admisie. Cantitatea de apă admisă în instalaţie
este indicată pe displayul debitmetrului şi memorată în unitatea de control a acestuia.
Personalul operator notează valorile zilnice în registrul operaţional. Calitatea efluentului
epurat se va monitoriza prin prelevarea de probe şi analizarea acestora conform standardelor
în vigoare.
Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă - nu este cazul.

13
 2.2. Alte amenajări speciale, dotări și măsuri pentru protecția mediului-nu este
cazul.
III. SURSE ȘI FACTORI DE POLUARE

3.1 Poluare aerului – surse de poluare, poluanți, concentrații, valori limită de emisie

FACTORUL DE MEDIU - AER :

S.C. MARLACT S.R.L. este o sursă moderată, discontinuă, de poluare a aerului prin
gazele evacuate în atmosferă la coșul centralei termice care asigură încălzirea și apa caldă și
nu ridică probleme majore de poluare a aerului, dar nu are efectuate determinări de gaze arse
la coșul centralei termice în funcțiune. la arderea motorinei tip M care are un conținut în sulf
de 0,25 % masă, conf. Ord. 462/1993, gazele arse evacuate la cos trebuie să se încadreze în
următoarele valori limită de emisie:
- pulberi 50 mg/m3
- oxizi de sulf (SOx ) 1700 - 400 mg/m3 N funcție de putere termică
- monoxid de carbon (CO) 170 mg/m3 N
- oxizi de azot (NOx ) 450 mg/m3 N
Impactul asupra atmosferei este apreciat ca moderat deoarece nu sunt emisii continue,
volumul producției este redus, centrala termică este modernă și automatizată.

3.2 Nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la evacuarea în mediu, depăşiri permise şi în

ce condiţii

Poluarea sonoră este definită ca fiind prezența zgomotului în mediul ambiant cu

repercusiuni asupra stării de sănătate şi confort a populaţiei. Vibraţiile care însoţesc uneori
zgomotul şi care pot fi produse de maşini şi utilaje în funcţiune constituie un alt factor cu
efect negativ asupra sănătăţii umane şi randamentului în muncă.
Există șase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, așa cum îl percepe un
ascultător:
‚ intensitate
‚ frecventa
‚ durata
‚ tărie sonoră
‚ discordanță
‚ iritabilitate
Dintre aceste șase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt: intensitatea,
frecventa şi durata, celelalte caracteristici fiind subiective, care diferă mult în funcţie de
percepţia ascultătorului. Sunetul se deplasează sub forma de unde. Cu cât este mai mare
înălțimea sau amplitudinea unei unde, cu atât este mai mare forța sau intensitatea sunetului.
Cu cât este mai mare numărul de unde acustice care ating un punct într-o perioadă dată de
timp, cu atât este mai mare frecvența sau tonalitatea. Intensitatea sonoră sau sunetul se
măsoară în decibeli (dB). Frecvența acustică se măsoară în Hertz (Hz); nivelul normal de auz

14
variază de la 20 Hz până la 20.000 Hz. Deoarece auzul uman nu are acelaşi nivel de
sensibilitate la sunet pe toate frecvențele, se utilizează un sistem cu filtru de „pondere A”,
pentru a regla nivelul acustic măsurat şi a aproxima astfel acest răspuns care depinde de
frecventa recepționată de om.
Unităţile de măsură pentru nivelul acustic de pondere A sunt „dBA” sau „dB(A)”.
Nivelul noxei zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de
utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., funcţie de natura şi tipul de zgomot.
Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului d.p.d.v.
acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009 – 88 „Acustica urbană – Limite
admisibile ale nivelului de zgomot”.
Prin STAS 10 009 – 88 sunt impuse şi restricţii în funcţionarea utilajelor grele. Pentru
incinta amplasamentului zgomotul va trebui sa se încadreze în valoarea admisă de 65 dB (A)
– la limita incintei. Zgomotul şi vibraţiile pot să apară numai în timpul lucrărilor și
transportului. Pentru a nu se depăşi limitele de toleranta admise utilajele şi mijloacele de
transport folosite
trebuie să fie supuse procesului de atestare tehnică. De regulă nivelul de zgomot se apreciază
la solicitarea obținerii autorizației sanitare de funcționare. Ca surse de zgomot asociate
activităților care se desfășoară în incinta S.C. MARLACT S.R.L. putem exemplifica:
- circulaţia maşinilor de transport materie primă și produse finite
- echipamentele pentru ventilație și răcire
Parametrul esențial în cazul evaluării zgomotului este nivelul de presiune sonoră,
continuu echivalent, ponderat A, pe o anumită durată T. Limitele maxime admisibile pe baza
cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt
precizate în STAS 10 009-88 şi prevăd, la limita unei incinte industriale, valoarea maximă de
65 dB(A) (tabelul 3).
Incinta S.C. MARLACT S.R.L. se află într-o zonă industrială. Zgomotul produs prin
activitatea productivă a societăţii nu afectează semnificativ calitatea vieţii în zonele limitrofe
incintei. De asemenea utilajele generatoare de zgomot se află în construcţii închise pentru
care valoarea admisă este de 87 dB(A). S.C. MARLACT S.R.L. nu este sursă majoră de
zgomot şi vibraţii.

3.3 Poluarea apei - surse de poluare, poluanți, concentrații, valori limită de emisie

Din activitatea societăţii nu rezultă ape uzate.

Apele menajere rezultate de la grupurile sanitare și din igienizările utilajelor și
încăperilor, inclusiv din procesarea laptelui (aprox. 10 mc/lună, se dirijează într-un bazin etanș
vidanjabil cu capacitatea de 75 - 80 mc. Aceste ape se vidanjează periodic de către o societate
autorizată, pe bază de contract.
S.C. MARLACT S.R.L. deține NOTIFICAREA nr. 451 /03.03.2006 pentru punerea în
funcțiune eliberată de APELE ROMÂNE Bacău, conform căreia la fiecare vidanjare trebuie
determinați indicatorii de calitate ai apelor vidanjate și trebuie ținută la zi evidența
vidanjărilor, condiții ce nu au fost respectate. Societatea nu are în dotare stație de epurare a
apelor rezultate de la prelucrarea laptelui și fabricare a brânzeturilor.

15
 Apele pluviale de pe acoperișuri sunt colectate cu jgheaburi și dirijate cu burlane din
tablă pe platformele carosabile din vecinătatea clădirii, care sunt prevăzute cu rigole de
colectare a apelor pluviale, care ulterior intră în sol, îndeosebi în zonele din incintă care nu
sunt betonate.
Societatea MARLACT S.R.L. prin activitatea desfășurată de fabricare a produselor
lactate și a brânzeturilor nu constituie o sursă de poluare semnificativă și directă pentru apele
de suprafață și freatice din zonă.

3.4 Poluarea solului - surse de poluare, poluanți, concentrații, valori limită de emisie

Solul din incinta societății a fost parțial afectat de o serie de intervenții antropice care
i-au modificat unele dintre caracteristicile inițiale, naturale. Există posibilitatea unei poluări
istorice a solului ca urmare a activităților desfășurate anterior, respectiv ferma zootehnică a
CAP Buhoci până în anul 1990 când grajdul a fost cumpărat de o firmă italiană care a înființat
o ciupercărie, inclusiv prelucrarea ciupercilor. S.C. MARLACT S.R.L. are incinta integral
betonată. Activitățile care se desfășoară în incinta generează deşeuri pentru care nu se
realizează un management conform legislației în vigoare prin: gestionarea deșeurilor,
reducerea cantităților, găsirea de utilizatori, adoptarea unor soluţii de distrugere ecologice, etc.
Activitatea de prelucrare a laptelui și de fabricare a brânzeturilor generează deșeuri care nu
produc o poluare semnificativă a solului și subsolului.

3.5 Modul de gospodărire a deşeurilor şi a ambalajelor

a) Deşeurile produse (tipuri, compoziţie, cantităţi):
- deşeuri menajere, ce rezultă din activitățile igienico-gospodărești ale personalului, care se
colectează într-un container metalic amplasat pe o platformă betonată, special amenajată în
incintă și care se ridică periodic de către un serviciu de salubrizare autorizat, cu care S.C.
MARLACT S.R.L. va încheia contract de prestări servicii.
Alte deșeuri din activităţile specifice desfăşurate în incinta ca:
- deșeuri de origine animală provenite de la resturile de pe utilaje;
- deșeuri de ambalaje: cutii de polietilenă, folie pentru pungi lapte, bidoane mici din
polietilenă sau din polipropilenă, ambalaje din carton;
- bidoane din plastic de la substanţele dezinfectante și detergenții utilizați, care se
returnează la furnizori.
b) Deşeurile colectate (tipuri, compoziţie, cantităţi, frecvenţă):
- cutii de polietilenă, folie pentru pungi lapte, bidoane mici din polietilenă sau din
polipropilenă, ambalaje din carton;
- cantitate 200 kg cca/an.
c) Deşeurile stocate temporar (tipuri, compoziţie, cantităţi, mod de stocare):
-deșeuri de origine animală provenite de la resturile de pe utilaje -0.8 mc/lună;
-deseuri menajere-0.6 mc/lună, colectate în pubele.
d) .Deşeurile valorificate:
-deseuri de ambalaje-cca 200 kg/an se vor depozita într-un spațiu anume amenajat până la
valorificarea acestora prin firma autorizată.

16
 e) Modul de transport al deşeurilor şi măsurile pentru protecţia mediului:
-deseurile menajere vor fi transportate cu mijloace auto ale societății de salubrizare;
-deseuri de ambalaje se vor transporta cu mijloace auto ale firmei prestatoare de servicii care
va asigura valorificarea acestor categorii de deșeuri.
f) Mod de eliminare (depozitare definitivă, incinerare):
- nu se elimină deșeuri prin incinerare, nu fac depozitare.

6. Substanţe şi preparate periculoase: produse sau folosite ori

comercializate/transportate (categorii, cantităţi), modul de gospodărire (ambalare,
transport, depozitare, folosire/comercializare) - nu sunt utilizate substanțe toxice și depuse
substanțe periculoase.

17
 IV. ASPECTE DE MEDIU ȘI EVALUAREA ACESTORA
Tabelul 1.1. Aspecte de mediu

Nr. Denumire proces Aspecte de mediu Impact asupra

crt. mediului
1. Recepție materie Emisiile de noxe CO2 Sol, apă, aer,
primă sănătate umană
2. Procesele de producție Zgomot, reziduuri valorificabile Aer, sol, sănătate
umană

3. Curățirea și filtrareaCO2, NO2, pulberi, reziduuri Aer, sol, apă,

laptelui nevalorificabile(impurități, grăsimi, sănătate umană
coajă, proteine)
4. Omogenizarea laptelui Resturi produse finite Aer, sol, apă,
sănătate umană
5. Obținerea laptelui bătut Emisii NO2 Apă, aer sol,
sănătate umană
6. Răcirea produsului CO2 Aer
7. Depozitarea produsului Reziduuri valorificabile-resturi de Aer, sol, sănătatea
și ambalarea acestuia produse finite, reziduuri reciclabile- umană,
ambalaje
8. Curățire și igienizare Apă uzată Apă

Evaluarea impactului aspectelor de mediu

Tabelul 1.2. Evaluarea aspectelor de mediu situație normală

Nr.Crt. Aspect de mediu R NR S E P Total
1. CO2 10 32 4 8 15 69
2. Reziduuri valorificabile 10 12 2 2 20 46
3. NO2 10 70 10 8 25 123
4. Reziduuri organice 10 60 8 4 25 107
5. NO2 10 90 8 8 25 141
6. Vapori de apă 10 48 4 2 15 79
7. Resturi de produse 10 70 8 4 25 117
8. Agenți de curățire 10 64 6 4 15 99

18
 Tabelul 1.3. Evaluarea aspectelor de mediu situație accidentală

Nr. Crt Aspect de mediu R NR S E P Total

1. CO2 10 52 10 8 25 105
2. Reziduuri 10 60 8 8 35 121
valorificabile
3. NO2 10 32 6 4 30 82
4. Reziduuri 10 70 8 2 25 115
organice
5. NO2 10 70 8 6 25 119
6. Vapori de apă 10 56 6 8 15 95
7. Reziduuri de 10 36 4 4 35 89
baze
8. Agenți de 10 64 6 6 25 111
curățire

Tabelul 1.4. Lista aspectelor semnificative de mediu

Nr.Crt. Denumire Proces Aspect de Situație Evaluarea
serviciu/ activitate mediu impactului
Normală Accidentală
1. Recepție materie CO2 * 105
primă
2. Procesele de zgomot * 121
producție
3. Reziduuri organice Reziduuri * 115
nevalorificabile
(impurități,
coajă, proteine)
4. Obținerea laptelui NO2 * 119
bătut
5. Agenți de curățire Vapori de apă * 111

19
 V. MĂSURI DE DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI A ASPECTELOR DE MEDIU
IDENTIFICATE

1. CO2

Industria laptelui poate adopta anumite măsuri pentru a diminua poluarea

cu CO2 și a reduce impactul asupra mediului. Iată câteva strategii și acțiuni care
pot fi luate în considerare în acest sens:
1. Eficiență energetică: Îmbunătățirea eficienței energetice în procesele de
producție și în infrastructură poate contribui la reducerea emisiilor de CO2.
Aceasta poate include utilizarea de echipamente și tehnologii eficiente din punct
de vedere energetic, izolarea adecvată a clădirilor și optimizarea consumului de
energie în diverse etape ale producției.
2. Utilizarea energiei regenerabile: Trecerea la surse de energie regenerabilă în
procesul de producție a laptelui, cum ar fi energia solară sau energia eoliană,
poate reduce semnificativ emisiile de CO2. Instalarea de panouri solare sau
turbine eoliene pentru a genera energie poate fi o opțiune viabilă în reducerea
impactului asupra mediului.
3. Gestionarea deșeurilor: Implementarea unui sistem eficient de gestionare a
deșeurilor în industria laptelui poate contribui la reducerea emisiilor de CO2.
Reciclarea și compostarea deșeurilor organice, precum și tratarea adecvată a
apelor reziduale, pot minimiza impactul asupra mediului și reduc consumul de
energie asociat cu eliminarea deșeurilor.

2. Zgomot

Reducerea zgomotului în industria laptelui poate fi importantă pentru a

crea un mediu de lucru mai sigur și mai confortabil pentru angajați și pentru a
minimiza impactul asupra mediului înconjurător. Iată câteva măsuri pe care le
puteți lua pentru a diminua zgomotul în industria laptelui:
1. Izolarea acustică a clădirilor: Utilizarea materialelor de izolare fonică
adecvate în construcția clădirilor poate ajuta la reducerea zgomotului produs în
interiorul și în exteriorul unităților de producție. Acest lucru poate include
20
utilizarea panourilor fonoabsorbante pe pereți, tavan și podele, precum și
instalarea de ferestre și uși izolate fonic.
2. Îmbunătățirea echipamentelor: Echipamentele utilizate în industria laptelui
pot fi o sursă de zgomot. Înlocuirea sau modernizarea echipamentelor cu
variante mai silențioase poate contribui la reducerea nivelului de zgomot din
procesele de producție. De asemenea, verificarea și întreținerea regulată a
echipamentelor existente pot contribui la reducerea zgomotului produs.
3. Planificarea fluxului de producție: Organizarea spațiului de producție și
planificarea fluxului de lucru pot contribui la reducerea zgomotului.
Identificarea și eliminarea surselor de zgomot inutile și separarea zonelor de
producție zgomotoase de cele mai sensibile pot fi strategii eficiente.
4. Utilizarea echipamentelor antifonice: Unele echipamente și mașini pot fi
dotate cu soluții antifonice, cum ar fi capace izolate fonic, izolație
fonoabsorbantă sau sisteme de amortizare a vibrațiilor. Aceste soluții pot ajuta la
reducerea zgomotului produs de aceste echipamente.
5. Măsuri de protecție personală: Pentru a minimiza expunerea angajaților la
zgomot, asigurați-vă că aceștia utilizează echipamente de protecție individuală
adecvate, cum ar fi căști antifonice sau dopuri auditive, în zonele cu niveluri
ridicate de zgomot.
6. Monitorizarea și evaluarea nivelului de zgomot: Efectuarea unor măsurători
periodice ale nivelului de zgomot în diverse zone ale unității de producție poate
ajuta la identificarea surselor de zgomot și la implementarea măsurilor corective
corespunzătoare.

3. NO2

Dioxidul de azot (NO2) este un poluant atmosferic asociat cu arderea

combustibililor fosili, cum ar fi petrolul și cărbunele. Pentru a diminua poluarea
cu NO2 și a îmbunătăți calitatea aerului, următoarele măsuri pot fi luate în
considerare:
1. Îmbunătățirea eficienței energetice: Reducerea consumului de combustibili
fosili prin implementarea unor tehnologii mai eficiente energetic poate contribui
la scăderea emisiilor de NO2. Aceasta poate include utilizarea de echipamente
mai eficiente în clădiri, transport și industrii, precum și adoptarea de practici de
conducere eficientă a vehiculelor.
2. Promovarea energiilor regenerabile: Trecerea de la sursele tradiționale de
energie la surse regenerabile, cum ar fi energia solară sau energia eoliană, poate
reduce emisiile de NO2. Investițiile în infrastructura și tehnologiile de energie
regenerabilă pot juca un rol important în diminuarea poluării cu NO2.

21
 4. Vapori de apă

Vapori de apă nu sunt considerați poluanți în sine, ci reprezintă o

componentă naturală a aerului. Cu toate acestea, în industria laptelui, pot exista
anumite activități care implică generarea excesivă a vaporilor de apă sau
producerea de condens pe echipamente, ceea ce poate crea probleme de igienă și
potențiale riscuri pentru siguranța alimentară. Pentru a diminua aceste aspecte,
puteți lua în considerare următoarele măsuri:
1. Ventilarea adecvată: Asigurați-vă că clădirile și spațiile de lucru din industria
laptelui sunt echipate cu un sistem de ventilație adecvat. Ventilația corectă
permite evacuarea excesului de vapori de apă și previne acumularea de condens
pe suprafețe, reducând riscul de contaminare microbiologică și creând un mediu
mai sigur pentru lucrători.
2. Controlul umidității: Monitorizați și controlați nivelul de umiditate în spațiile
de producție. Utilizați umidificatoare sau desumidificatoare, după caz, pentru a
menține un nivel optim de umiditate, astfel încât să se evite formarea de condens
și să se reducă riscul de creștere a bacteriilor sau mucegaiului.

VI. Analiza proiectului privind procedura de evaluare a impactului

asupra mediului

Tabelul nr. 1
Lista de control pentru etapa de analiză I. Descrierea proiectului [50].

Nr. Întrebarea Relevanţă Tratată Ce informaţii suplimentare

crt. adecvat? sunt necesare

A. Obiectivele şi caracteristicile fizice ale proiectului

1. Este explicată necesitatea obiectivelor Da Da

proiectului?

2. Este descris programul pentru Da

implementarea proiectului, detaliind durata
estimativă, datele de început şi de sfârşit ale
construcţiei, funcţionării şi dezafectării?
(aceasta trebuie să includă fazele diferitelor
activităţi din cadrul fazelor principale ale

22
 proiectului)? Da

3. Sunt descrise toate componentele Da Da

importante ale proiectului?

4. Este identificată localizarea fiecărei părţi Da Nu Trebuie amplasata

din proiect folosind hărţi, planuri şi localizarea fiecărei părți din
diagrame? proiect.

5. Este descris amplasamentul proiectului? Da

(inclusiv cota terenului, clădiri, structuri,

lucrări subterane, lucrări de coastă, instalaţii
de depozitare, ape, spaţii verzi, coridoare de Da
acces, graniţe)?

6. Pentru lucrările de tip liniar, sunt descrise Nu Este necesară lucrărilor de

traseul, aliniamentele orizontale şi verticale, tip liniar...
excavaţiile şi lucrările de terasament? Da

7. Sunt descrise toate activităţile implicate în Da Nu Activitățile implicate în

construcţia proiectului? construcția proiectului
trebuie descrise.

8. Sunt descrise toate activităţile implicate în Da Da

funcţionarea proiectului?

9. Sunt descrise toate activităţile implicate în Da Nu Activitățile implicate in

dezafectarea proiectului? (exemplu: dezafectarea proiectului
închiderea, demontarea, demolarea, trebuie descrise.
degajarea, refacerea terenului, refolosirea
amplasamentului, etc.)

10. Sunt descrise orice alte servicii adiţionale Da

necesare proiectului? (exemplu: căi de
acces, canalizare, depozitarea deşeurilor,
electricitate, telecomunicaţii) sau dezvoltări Da
(ex. drumuri, porturi, linii de înaltă
tensiune, conducte)?

11. Sunt identificate orice alte dezvoltări Nu

ulterioare posibil să apară ca urmare a
proiectului?

(exemplu: noi locuinţe, drumuri, alimentări

cu apă sau canalizare, extragerea Nu
agregatelor, alte lucrări de infrastructură)?

12. Sunt identificate orice alte activităţi Nu Mai multe informații sunt
existente care vor fi modificate sau necesare pentru alte
schimbate ca o consecinţă a proiectului? Da activități.

13. Sunt identificate orice alte dezvoltări Da

existente sau planificate cu care proiectul

23
 poate avea efecte cumulative? Da

B. Mărimea proiectului

14. Suprafaţa de teren ocupată de fiecare dintre Da

componentele permanente ale proiectului
este cuantificată şi indicată pe o hartă? Da

15. Suprafaţa de teren cerută temporar pentru Da Da

construcţie este cuantificată şi trasată pe
hartă?

16. Sunt descrise refacerea stării iniţiale şi

folosinţele ulterioare ale terenului ocupat
temporar cu activităţile implicate de Nu
proiect?

17. Este identificată mărimea oricăror structuri

sau altor lucrări dezvoltate ca parte a
proiectului (exemplu: suprafaţa şi înălţimea
construcţiilor, mărimea excavaţiilor, Nu
suprafaţa sau înălţimea instalaţiilor tehnice,
înălţimea unor structuri cum ar fi taluzele,
podurile, coşurile de fum, debitul şi
adâncimea apei)?

18. Sunt descrise forma şi aspectul oricăror

structuri sau altor lucrări dezvoltate ca parte
a proiectului
Nu
(exemplu: tipul, finisajul şi culoarea
materialelor, arhitectura clădirilor şi
structurilor, speciile de plante, suprafeţele
de teren etc.)?

19. Pentru proiectele de dezvoltare urbană sau

altele similare, sunt descrise numărul
precum şi alte caracteristici ale noii
populaţii sau mediului de afaceri? Nu

20. Pentru proiectele ce presupun strămutarea

populaţiei sau afacerilor acesteia, este
descris numărul sau alte caracteristici ale
populaţiei strămutate? Nu

21. Pentru noile infrastructuri de transport sau

proiecte generatoare de trafic intens, sunt
descrise tipul, volumul, distribuţia
temporală şi geografică a traficului generat
sau diversificat ca o consecinţă a
proiectului? Nu

C. Procese de producţie şi resurse utilizate

24
22. Sunt descrise toate procesele implicate în Da
funcţionarea proiectului (exemplu: procese
de fabricaţie, producerea de materii prime
de bază, practici agricole şi silvice, procese Da
de extracţie)?

23. Sunt descrise tipul şi cantitatea de produse Da

finite rezultate din proiect (acestea pot fi
produse primare sau fabricate, bunuri cum
ar fi energia sau
Da
apa, sau servicii cum ar fi locuinţe,
transport, comerţ, recreere, educaţie,
servicii ale municipalităţii (apă, gunoi
etc.))?

24. Sunt discutate tipurile şi cantităţile de Da

materii prime şi de energie necesare pentru
construcţie şi funcţionare? Da

25. Sunt discutate implicaţiile extracţiei de Da Da

materii prime asupra mediului?

26. Este discutată eficienţa folosirii energiei şi Da Da

materiilor prime?

27. A fost identificat şi cuantificat orice Nu Materialele periculoase

material periculos folosit, stocat, manevrat folosite trebuie identificate.
sau produs în cadrul proiectului? Da

- în timpul construcţiei
- în timpul funcţionării
- în timpul dezafectării

28. A fost discutat, transportul de materii prime Da

şi creşterea traficului implicat (inclusiv
transportul auto, feroviar şi naval)? - în Da
timpul construcţiei

- în timpul funcţionării
- în timpul dezafectării

29. Sunt discutate locurile de muncă create sau Nu

pierdute ca urmare a proiectului?
- în timpul construcţiei
- în timpul funcţionării
- în timpul dezafectării

30. Sunt estimate planurile de acces şi creşterea Nu

traficului pentru transportul muncitorilor şi
vizitatorilor?
- în timpul construcţiei
- în timpul funcţionării
- în timpul dezafectării

31. Este discutată cazarea şi furnizarea de Nu Acest lucru este necesar

servicii pentru angajaţii temporari sau

25
 permanenţi ai proiectului (întrebare Da pentru angajați.
relevantă pentru proiectele care necesită
migrarea unei substanţiale forţe de muncă
în zonă, în perioada construcţiei sau pe
termen lung)?

D. Deşeuri şi emisii

32. Sunt identificate tipurile şi cantităţile de Da

deşeuri solide generate de proiect (inclusiv
deşeuri provenite din construcţii şi
demolare, pierderi suplimentare, deşeuri din
procese tehnologice, produse secundare,
plusproducţie sau rebuturi, deşeuri
periculoase, deşeuri menajere sau
comerciale, deşeuri provenite din curăţarea
amplasamentului, deşeuri agricole sau
forestiere, deşeuri miniere, deşeuri din Da
dezafectare)?
- în timpul construirii
- în timpul funcţionării

- în timpul dezafectării

33. Este discutată compoziţia şi toxicitatea sau Da

periculozitatea deşeurilor solide produse de
proiect? Da

34. Sunt descrise metodele pentru colectarea, Da

depozitarea, tratarea, transportul şi
depozitarea finală a acestor deşeuri? Da

35. Este discutat amplasamentul depozitării Da Da

finale a tuturor deşeurilor solide?

36. Sunt identificate tipurile şi cantităţile de

efluenţi lichizi generate de proiect (inclusiv
scurgerea şi descărcarea, deşeuri din
procese tehnologice, ape de răcire, ape Nu
uzate, ape uzate epurate) ?

- în timpul construcţiei
- în timpul funcţionării
- în timpul dezafectării

37. Este discutată compoziţia şi toxicitatea sau Nu Este necesară discutarea

periculozitatea tuturor efluenţilor lichizi proceselor chimice pentru
produşi de proiect? Da angajați.

38. Sunt descrise metodele pentru colectarea, Da

depozitarea, tratarea, transportul şi
depozitarea finală a acestor efluenţi lichizi? Da

39. Este discutat amplasamentul depozitării Da Da

finale a tuturor efluenţilor lichizi?

26
40. Sunt identificate tipul şi cantităţile de emisii Da
de poluanţi gazoşi şi de pulberi generate de
proiect (inclusiv emisii din proces, emisii
spontane, emisii din arderea combustibililor
Da
fosili din surse staţionare şi mobile,
emisii din trafic, praf din materialele
manevrate, mirosuri)?
- în timpul construcţiei
- în timpul funcţionării
- în timpul dezafectării

41. Este discutată compoziţia şi toxicitatea sau Da

periculozitatea tuturor emisiilor în
atmosferă produse de proiect? Da

42. Sunt descrise metodele de colectare, tratare Da Da

şi eliminare finală a acestor emisii?

43. Sunt identificate caracteristicile surselor de Da

emisii în atmosferă precum şi
caracteristicile acestor eliminări (exemplu:
localizare, înălţimea coşului de evacuare, Da
viteza şi temperatura emisiei etc.)?

44. Este discutat potenţialul de recuperare a Da

resurselor din deşeuri şi reziduuri (inclusiv
refolosirea, reciclarea sau recuperarea
energiei din deşeuri solide sau efluenţi Da
lichizi)?

45. Sunt identificate şi cuantificate toate sursele Da

de zgomot, căldură, lumină sau alte forme
de Da

radiaţie electromagnetică provenite din Da

proiect (inclusiv echipamente, procese,
lucrări de construcţii, trafic etc.)? Da

46. Sunt discutate metodele de estimare a Da

cantităţilor şi compoziţiei tuturor
reziduurilor şi emisiilor identificate
(precum şi eventualele dificultăţi)? Da

47. Este discutată incertitudinea legată de Da Da

estimările reziduurilor şi emisiilor)?

E. Riscuri de accidente şi pericole

48. Este discutat orice risc asociat cu proiectul? Da

- din manevrarea materialelor

periculoase
Da
- datorită focului, exploziilor
- datorită accidentelor de trafic
- avarii
- expunerea proiectului la dezastre
naturale

27
 (cutremure, inundaţii, alunecări de teren,
etc.), posibilitatea existentei unui
impact transfrontieră datorat riscului de
accidente sau altui pericol?

49. Sunt descrise măsurile de prevenire şi Da

modul de răspuns la accidente şi
evenimente nedorite (măsuri de prevenire,
pregătire, planuri pentru orice incidente, Da
planuri de urgenţă etc.) ?

F. Alte întrebări pentru descrierea proiectului

50. Se vor înscrie întrebările pe care autoritatea

competentă pentru protecţia mediului le va
considera necesare? Nu

Tabelul nr. 2

Lista de control pentru etapa de analiză II. Alternativele considerate [50].

Nr. Întrebarea Relevanţă Tratată Ce informaţii

crt. adecvat? suplimentare sunt
necesare

1. Este descris procesul prin care a fost dezvoltat

proiectul şi sunt luate în considerare alternativele
din timpul acestui proces (vezi tipurile de Nu
variante din ghidul pentru etapa de definire a
domeniului)?

2. Este descrisă starea existentă (în situaţia fără Nu

proiect)?

3. Alternativele sunt realiste? Sunt ele alternative Da Da

veritabile pentru proiect?

4. Sunt explicate principalele motive ale alegerii Nu

proiectului propus, inclusiv toate motivele din
punct de vedere al protecţiei mediului?

5. Sunt comparate principalele efecte asupra Nu

mediului produse de proiect cu cele ale
alternativelor studiate?

Tabelul nr. 3

Lista de control pentru etapa de analiză

III. Descrierea factorilor de mediu posibil afectaţi de proiect [50].

Nr. Întrebarea Relevanţă Tratată Ce informaţii

28
crt. adecvat? suplimentare sunt
necesare

A. Aspecte ale mediului

1. Sunt descrise folosinţele existente şi

împrejurimile terenului ce va fi ocupat de proiect
şi este identificată populaţia ce locuieşte sau
foloseşte terenul? (inclusiv folosirea ca reşedinţe,
spaţii comerciale, industriale, de recreere şi
agrement, clădiri, structuri sau alte întrebuinţări)? Nu

2. Sunt descrise topografia, geologia, solul şi Da Nu Trebuie descrisă

împrejurimile terenului ce va fi ocupat de topografia,
proiect? geologia, solul și
împrejurimile
terenului.

3. Sunt descrise trăsăturile semnificative ale

topografiei şi geologiei arealului şi sunt descrise
starea şi folosinţa terenului (inclusiv calitatea
solului, stabilitatea şi eroziunea, folosinţa Nu
agricolă şi calitatea suprafeţei agricole) ?

4. Flora şi fauna precum şi habitatele de pe

terenurile ce urmează a fi ocupate de proiect şi
împrejurimile acestuia, sunt descrise şi ilustrate
pe o harta corespunzătoare? Nu

5. Sunt descrise populaţiile speciilor şi

caracteristicile habitatelor care pot fi afectate de
proiect şi sunt definite orice specii protejate sau Nu
desemnate a fi protejate?

6. Este descris factorul de mediu apa (inclusiv apele Nu

de suprafaţă curgătoare şi stătătoare, apele
subterane, delta, ape de coasta şi marine),
inclusiv scurgerea şi drenajul, (întrebarea nu este
relevantă dacă factorul de mediu apă nu este
afectat de proiect)?

7. Sunt descrise hidrologia, calitatea apei şi

folosinţa oricărei surse de apă care poate fi
afectată de proiect (inclusiv folosinţa pentru
alimentarea cu apă, piscicultură, pescuit, Nu
îmbăiere, agrement, navigaţie, evacuarea
efluentului)?

8. Sunt descrise condiţiile climatice şi Nu

meteorologice locale precum şi calitatea aerului
în arealul respectiv (întrebarea nu este relevantă
dacă atmosfera nu va fi afectată de proiect)?

9. Este descrisă situaţia existentă privind zgomotul

(întrebarea nu este relevantă dacă mediul acustic
nu va fi afectat de proiect)?

29
 Nu

10. Este descrisă situaţia existentă privind radiaţiile Nu

de lumină, căldură şi alte forme de radiaţie
electromagnetică (întrebarea nu este relevantă
dacă aceste caracteristici ale mediului nu vor fi
afectate de proiect)?

11. Sunt descrise bunurile materiale din arealul Nu

respectiv care pot fi afectate de proiect (inclusiv
clădiri, alte structuri, resurse minerale, resurse de
apă)?

12. Sunt descrise toate amplasamentele sau

caracteristicile siturilor arheologice, istorice,
arhitecturale sau cele de importanţă culturală din Nu
zonele care pot fi afectate de proiect, inclusiv
orice alt sit protejat?

13. Este descris peisajul natural sau urban al arealului Nu

ce va fi afectat de proiect, inclusiv orice peisaj
protejat?

14. Sunt descrise condiţiile demografice, sociale şi Nu

socioeconomice din arealul respectiv (exemplu:
gradul de ocupare al forţei de muncă)?

15. Sunt descrise toate modificările ulterioare sub

toate aspectele referitoare la mediu, care pot
apare în absenţa proiectului? Nu

B. Colectarea datelor şi metodele de efectuare a investigărilor

16. Mărimea zonei investigată prin studiu a fost

definită suficient de cuprinzător, astfel încât să
includă toate suprafeţele posibil a fi afectate
semnificativ de proiect? Nu

17. Au fost contactate toate agenţiile /autorităţile/ Nu Trebuiesc

instituţiile locale şi naţionale relevante pentru contactate toate
culegerea datelor de bază privind mediul? Da agențiile/autoritățil
e/instituțiile locale
și naționale.

18. Sursele datelor şi informaţiilor asupra mediului Nu

existent au fost indicate corect în referirile
bibliografice?

19. Sunt descrise metodele folosite, dificultăţile Nu

întâmpinate şi incertitudinile cu privire la date,
atunci când s-au întreprins studii /cercetări pentru
caracterizarea stării mediului în situaţia fără
proiect?

20. Metodele folosite au fost corespunzătoare Da Da

scopului urmărit?

21. Există lipsuri importante cu privire la datele care Da Da

descriu starea existentă a mediului; sunt explicate

30
 mijloacele folosite în timpul evaluării pentru a
suplini aceste lipsuri?

22. Dacă au fost necesare investigaţii pentru a descrie

starea existentă a mediului, dar ele nu s-au putut
efectua, sunt explicate motivele şi sunt indicate Nu
propunerile pentru a întreprinde aceste anchete la
o etapa ulterioară?

C. Alte întrebări pentru descrierea proiectului

23. Se vor înscrie întrebările pe care autoritatea

competentă pentru protecţia mediului le consideră
necesare. Nu

Tabelul nr. 4

Lista de control pentru etapa de analiză

IV. Descrierea posibilelor efecte semnificative ale proiectului inclusiv celor transfrontieră [50].

Nr. Întrebarea Relevanţă Tratată Ce informaţii suplimentare

crt. adecvat? sunt necesare

A. Domeniul efectelor

1. Este descris procesul prin care s-a definit Nu

domeniul studiului de impact (vezi ghidul
pentru definirea domeniului)?

2. Este evident faptul că definirea domeniului Da Da

a fost abordată în mod sistematic?

3. Este evident că s-a efectuat o consultare Da Da

riguroasă la definirea domeniului?

4. Sunt prezentate comentariile şi punctele de Nu

vedere ale consultanţilor?

B. Prognoza efectelor directe

5. Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz,

efectele primare directe asupra folosinţelor,
populaţiei şi proprietăţii? Nu

6. Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, Nu

efectele primare directe asupra aspectelor
geologice şi caracteristicilor solului?

7. Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz,

efectele primare directe asupra florei şi
faunei precum şi habitatelor? Nu

8. Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, Nu

efectele primare directe asupra hidrologiei
şi calităţii apei?

9. Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, Nu

31
 efectele primare directe asupra folosirii
mediului acvatic?

10. Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz, Nu

efectele primare directe asupra calităţii
aerului şi condiţiilor climatice?

11. Sunt descrise şi sunt cuantificate, după caz,

efectele primare directe asupra mediului
acustic (zgomot şi vibraţii)? Nu

12. Sunt descrise şi cuantificate, după caz,

efectele primare directe ale radiaţiei
termice, luminoase, şi ale altor forme de Nu
radiaţie electromagnetică?

13. Sunt descrise şi cuantificate, după caz,

efectele primare directe asupra bunurilor
materiale şi epuizarea resurselor naturale Nu
neregenerabile (combustibili fosili,
minereuri)?

14. Sunt descrise efectele primare directe Nu

asupra aşezărilor sau peisajelor de
importanţă culturală?

15. Sunt descrise şi ilustrate, dacă este cazul,

efectele primare directe asupra calităţii
peisajului natural şi asupra punctelor cu Nu
privelişte deosebită?

16. Sunt descrise şi cuantificate, după caz, Da Nu Trebuiesc descrise și

efectele primare directe asupra demografiei, cuantificate efectele directe
condiţiilor socio-economice din zonă? asupra demografiei.

C. Prognozarea efectelor secundare, temporare, pe termen scurt, permanente, pe termen lung,

accidentale, indirecte şi cumulative

17. Sunt descrise şi cuantificate, după caz,

efectele secundare cauzate de efectele
primare asupra oricăror aspecte ale
mediului (exemplu: efecte asupra faunei,
florei sau habitatelor cauzate de poluarea
solului, aerului sau apei şi de zgomot, efecte Nu
asupra folosinţelor de apă cauzate de
modificările în hidrologia sau calitatea apei,
efecte asupra vestigiilor arheologice cauzate
de desecarea solului)?

18. Sunt descrise efectele temporare/pe termen Nu

scurt produse în timpul construcţiei sau în
timpul unor faze limitate ale funcţionării
proiectului sau în timpul dezafectării?

19. Sunt descrise efectele permanente asupra Nu

mediului cauzate de construcţia,
funcţionarea sau dezafectarea proiectului?

20. Sunt descrise efectele pe termen lung asupra Nu

32
 mediului provocate de funcţionarea
proiectului

pe durata de viata sau provocate de Nu

creşterea gradului de poluare asupra
mediului în zona studiată?

21. Sunt descrise şi cuantificate, după caz,

efectele care pot apărea din accidente,
evenimente neobişnuite sau expunerea Nu
proiectului la dezastre naturale sau
antropice?

22. Sunt descrise efectele asupra mediului

provocate de activităţile auxiliare?
(activităţile auxiliare fac parte din proiect
dar în mod obişnuit sunt localizate la
distanţă faţă de proiectul principal, de
exemplu: construcţia rutelor de acces şi Nu
infrastructurii, traficul, extragerea
agregatelor sau materiei prime, generarea şi
alimentarea cu energie electrică, depozitarea
efluenţilor şi deşeurilor).

23. Sunt descrise efectele indirecte asupra Nu

mediului provocate de dezvoltarea firească
a zonei
(dezvoltare firească înseamnă proiecte
suplimentare, care nu fac parte din proiectul
principal, stimulate să apară prin
implementarea proiectului, de exemplu
pentru furnizarea de mărfuri noi sau servicii
necesare proiectului, găzduirea noii
populaţii sau afaceri stimulate de proiect)?

24. Sunt descrise efectele asupra mediului

produse de proiect care se cumulează cu
cele ale altor proiecte existente sau Nu
planificate în zonă?

25. Sunt identificate în mod corespunzător Nu

extinderea geografică, durată, frecvenţă,
reversibilitatea şi probabilitatea apariţiei
fiecărui efect?

D. Prognozarea efectelor asupra sănătăţii populaţiei şi aspecte ale dezvoltării durabile

26. Sunt descrise şi cuantificate, după caz,

efectele primare şi secundare asupra
sănătăţii şi bunăstării populaţiei (exemplu:
efecte asupra sănătăţii provocate de
emiterea de substanţe toxice în mediu,
riscuri asupra sănătăţii provenind din Nu
pericole majore asociate cu proiectul, efecte
cauzate prin schimbarea vectorilor boală,
schimbări în condiţiile de viaţă, efecte

33
 asupra grupurilor vulnerabile)?

27. Este discutat, după caz, impactul asupra Nu

problemelor cum ar fi biodiversitatea,
schimbări climatice globale şi dezvoltarea
durabilă?

E. Evaluarea importanţei efectelor

28. Semnificaţia sau importanţă fiecăruia dintre

efectele prognozate este discutată în raport
cu conformarea la cerinţele legale şi cu Nu
numărul,

importanţa şi sensibilitatea populaţiei, Nu

resurselor sau altor receptori afectaţi?

29. Evaluarea efectelor s-a realizat prin Nu

compararea cu cerinţele standardelor şi
normativelor naţionale sau/şi ale
recomandărilor internaţionale?

30. Efectele pozitive asupra mediului sunt Nu

descrise la fel de bine ca şi cele negative?

31. Este explicată clar importanţa fiecărui Nu

efect?

F. Metode de evaluare a impactului

32. Sunt descrise metodele folosite pentru Nu

prevederea efectelor şi sunt discutate în
totalitate motivele pentru alegerea lor,
dificultăţile întâmpinate şi incertitudinile
asupra rezultatelor obţinute?

33. Dacă există incertitudine în ce priveşte

detaliile precise ale proiectului şi impactul
său asupra mediului, sunt descrise Nu
prognozele pentru cea mai nefavorabilă
situaţie?

34. Daca au fost dificultăţi în prelucrarea Nu

datelor necesare în prognozarea şi evaluarea
efectelor, sunt discutate aceste dificultăţi şi
implicaţiile lor asupra rezultatelor?

35. Este descrisă clar baza de evaluare a Nu

semnificaţiei şi importanţei impactului?

36. Este descris impactul rezidual (rămas după Nu

ce sau întreprins toate măsurile de limitare a
efectelor)?

37. Nivelul de tratare al fiecărui efect este

corespunzător importanţei sale pentru luarea
deciziei de emitere a acordului de mediu? Nu
Comentariile din studiu sunt focalizate pe
problemele cheie şi sunt evitate informaţiile
irelevante sau inutile?

34
 38. S-a acordat o atenţie corespunzătoare celor
mai severe efecte negative ale proiectului şi
mai puţină atenţie efectelor mai puţin Nu
importante?

G. Alte întrebări relevante în descrierea efectelor

39. Se completează de către autoritatea Nu

competentă pentru protecţia mediului cu
întrebările necesare. Exemplu: este descris,
după caz, posibilul impact transfrontieră al
proiectului?

Tabelul nr. 5

Lista de control pentru etapa de analiză

V. Descrierea măsurilor de reducere a efectelor [50].

Nr. Întrebarea Relevanţă Tratată Ce informaţii

crt. adecvat? suplimentare sunt
necesare

1. Este discutată posibilitatea reducerii efectelor Nu Trebuie discutată

adverse semnificative asupra oricărei posibilitatea
componente a mediului? Da reducerii efectelor
adverse
semnificative.

2. Sunt descrise clar toate măsurile pe care titularul

propune să le implementeze pentru a reduce
efectele adverse şi sunt explicate clar efectele
acestor măsuri asupra mărimii şi semnificaţiei Nu
impactului?

3. Dacă efectul măsurilor de reducere asupra

mărimii şi semnificaţiei impactului este incert,
este explicat acest lucru? Nu

4. Este clar faptul că titularul s-a angajat să Da

implementeze măsurile de reducere propuse sau,
dimpotrivă, este clar că aceste măsuri de reducere Da
sunt doar sugestii şi recomandări?

5. Sunt explicate motivele titularului pentru Nu

alegerea măsurilor de reducere propuse?

6. Sunt definite clar responsabilităţile pentru Da

implementarea acestor măsuri, inclusiv fondurile
necesare? Da

35
 7. Acolo unde nu se pot aplica măsurile de reducere
a efectelor negative semnificative sau dacă
titularul nu a propus nici un fel de reducere, este
explicat clar acest lucru? Nu

8. Este evident faptul că echipa de evaluare a Nu Este importantă

impactului şi titularul proiectului au luat în completarea cu
considerare toate variantele posibile de evitare, informații
reducere sau compensare a impactului inclusiv Da suplimentare.
prin variante de amplasamente, variante de
proiectare, metode şi procese, epurarea
efluenţilor finali, schimbări în planurile de
implementare şi practicile manageriale, etc.?

9. Sunt propuse aranjamentele pentru monitorizarea Nu

şi managementul impactului rezidual?

10. Sunt descrise toate efectele negative ale Nu

măsurilor de reducere propuse?

11. Alte întrebări. Se completează de către Nu

autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

Tabelul nr. 6

Lista de control pentru etapa de analiză VI. Rezumat fără caracter tehnic [50].

Nr. Întrebarea Relevanţă Tratată Ce informaţii

crt. adecvat? suplimentare sunt
necesare

1. Studiul de impact include un rezumat fără

caracter tehnic?

2. Rezumatul furnizează o descriere concisă dar

comprehensivă a proiectului, a mediului, a
efectelor proiectului asupra mediului şi a
propunerilor de reducere ale acestora?

3. Rezumatul subliniază orice incertitudini

semnificative despre proiect şi efectele sale
asupra mediului?

4. Rezumatul se referă la procesul de reglementare

pentru proiect şi la rolul evaluării impactului în
acest proces?

36
 5. Rezumatul include prezentarea generală a
modului de abordare în evaluarea impactului?

6. Rezumatul este scris într-un limbaj fără caracter

tehnic, evitându-se termenii tehnici, datele
detaliate şi prezentările cu caracter ştiinţific?

7. Poate fi uşor de înţeles pentru public?

Tabelul nr. 7

Lista de control pentru etapa de analiză VII. Calitatea prezentării [50].

Nr. Întrebarea Relevanţă Tratată Ce informaţii

crt. adecvat? suplimentare sunt
necesare

1. Studiul de impact/ evaluarea impactului asupra

mediului se prezintă în unul sau mai multe
documente clar definite?

2. Documentul(e) este organizat logic şi este

structurat clar astfel încât cititorul să poată
localiza informaţia cu uşurinţă?

3. Există o tablă de conţinut (cuprins) la începutul

fiecărui document(e)?

4. Există o descriere clară a procesului de evaluare

urmat?

5. Prezentarea este comprehensivă dar concisă,

evitânduse datele şi informaţiile irelevante?

6. Prezentarea face uz efectiv de tabele, figuri, hărţi,

fotografii şi alte tipuri de materiale grafice?

7. Prezentarea foloseşte anexe pentru a prezenta în

detaliu datele care nu sunt esenţiale în înţelegerea
textului principal?

8. Analizele şi concluziile sunt susţinute adecvat cu

date şi dovezi?

9. Sursele datelor sunt menţionate corect?

10. Este folosită o terminologie adecvată pe tot

parcursul documentului?

11. Raportul este un document unitar? De la o

secţiune la alta, se fac trimiteri utile pentru cel
care citeşte?

37
12. Prezentarea este corectă în mod demonstrabil şi,
pe cît posibil, imparţială şi obiectivă?

Bibliografie
1. file:///C:/Users/denis/Downloads/produse%20lactate%20%20Marlact.pdf
2. https://ro.scribd.com/doc/253304562/Proiect-Lactate
3. https://www.creeaza.com/familie/alimentatie-nutritie/LAPTE-SI-PRODUSE-
LACTATE594.php

38