MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU MEMORIU DE PREZENTARE ARIILE NATURALE PROTEJATE JUDETUL BACAU si relatia cu PJGD BACAU TAR STS TTULAR: CONSILUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU CUPRINS DATE GENERALE. 1. DENUMIREA PROIECTULUI 4 2. _ DATE SPECIFICE PROIECTULUI ANALIZAT 4 3. SITUATIA PROPUSA 4 3.1. Colectarea ¢transporul deseurlor municipal 3.1. Transferu degeutior.. 32. Stalfide sotare, 33. Stal de compostae.. 3.4, Flunuri speciale de deseur... 3.5. Instaaje de tratare mecano-bologic 3.6, Depozitarea degeuricr.. ot 4, BIODIVERSITATE $1 SITURI NATURA 2000 a 4.1. Caractrizarea conitilor existent 4 4.2. _Informaliprivnd amplasarea planuui tn raport cu arile naturale proteale de interes comunilar (ou precizarea coordonatelor STEREO 70), PA 4.3. _Prezenta si efectvelelsuprafeele acoperte de speci i hatitate de interes comunitare in zona proiectuli...27 ‘A, Informa privind sul de important comunteré ROSCI0434 Sretul Mijoou..... a B. Informal privind aria de protecfe specialé avitaunistica ROSPADD6S Lacutle de acumulare Buhusi- Bacdu — vn 20 BIO a 44, Sevapreciza deca plan propus nu ae legaturé direct cu sau nu este necesar pentru management conserva aii naturale proeate de interes comunity. 45. Date privnd strctura i dinamica populailor de speci afectte(evolulja numeric’ a popula in cacrul tet aturale proteate de interes comuniar, procentul estimativ al populajl une speci afectate de implementarea PP, supraata habitatlui este sufiient de mare pentru a asigura menfinerea specie pe terme ling)... 42 48. Obiectvele de conservare a ariel naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stable prin planuti de management. von 4.7. _Estimerea impactul potenjl al investtiorplanuluijudetean de gestionare @ deseurorin judetul Bacau... 46 49 4.8. Masur de diminuareleliminare a impactuli Tabele: Tabel 1 Descrierea masuror de invest propUse. san ne} TABESR "TTULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU Tbe! 2 Fluxuile deseurior in instatatia TMB. ‘Tabel 3 Amplasamentelesttilor de transfer existent in relatie cu natura 2000. Tabel 4 Amplasamentale investor -statile de sortare deseur- in relate cu Natura 2000 Tabel 5 Amplasamentul depozituui existent in relate cu Natura 2000, Tabel 6. Speci prevézute in artcolul 4 al Directvei Consilsui 2009/147/EC si istate in anexa I a Directive 2I43IEC gi ‘evalvarea sitului ROSCI0434 Sirtul Mijociuprivind aceste speci ‘Tabel 7 Tipu de habitate existent in ROSCIO434 Siretu Mijlociu abel 8 Specie de fauna identical in amplasamentul sau vcindtata lucarior menjonte in PIGD Bacu sped ‘menfonate in formuarul standard Natura 2000 al ROSCI0434 Siretl Milocu Tabel 9. Speci prevazule in arco 4 al Directvei Consilui 2009/147IEC si lista in anexa Ila Directive! S243/EC si evaluarea situlul ROSPAOOGS Lacurle de acumulare Buhus!- Bacau ~ Berestprivind aceste speci “Tabel 10. Tipu de habitateexistente in ROSPAOOES Lacurile de acumulare Buhusi- Bacau ~ Berest abel 11 Evaluarea Impactuul asupra biodverstatl Figur: Figure 1: Fluxul deseuror municpale in anu 2025, Figure 2 Fluxul deseurlor municipal fn aul 2080 Figure 3: Fluxul degeurior municipal in anul 2085 Figure 4: Harta zonaretransportiransfer deseurirecilabile Figure 5: Harta zonare transport desouri coleiaie tn amestoc Figure 6 Hara allo potejate din judetul Bacau Figure 7: Amplasarea situate actuae pivnd gestonarea deseurir tn raport cu siturite Natura 2000, Figure &: Amplasare Depoait existent in relate cu Natura 2000, TARESS ‘TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 1 24 25 26 an at 28 30 ar 13 4 8MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU DATE GENERALE 4, DENUMIREA PROIECTULUI ‘Servic de consutanta pentru elaborarea Raportuui de mediu aferent Planuui Judetean de Gestionare a Deseutor in judetul Bacau 2. DATE SPECIFICE PROIECTULUI ANALIZAT DDocumentu defo repezinta MEMORIU DE PREZENTARE EVALUARE ADECVATA (denumit in continuere Memori EA) realzatincadrul proeduri de Evalvare Stratenica de Media Planiui Judetean de gestonare a degeuriorn judetul Bacdu (Gerumit in contnuare PIGD Bacdu). Memoriul EA s-a realizat conform Ghidului Metodologicprivnd evaluarea adecvaté a efectlorpotenfale ae planurlor asupra arilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinu 19/2010 ‘Scopul PUGD inlocmit pentru judetul Bacdu este de a stabil cacrul pentru asigurarea unui sistem durabil de gestionare a egeurior, cares asigure Indepfniea obiectivelor inter. PJGD are ca scop: ‘+ Definiea obiectveorstntetoraferente jdefulu Bacdu in conformitate cu obiectivte si fintolePlanu Nafonal de Gestionare a Degeurlr, precum i obiectveor tintlorexstentela nivel najona si european; ‘+ Abordareatuturor aspecelrprvind gestonarea degeurior care fac obieculplanifcri la nivel judefeen; ‘+ Baz pentru stablrea neceseruui de investi sa palin domeniul gestondridegeurior care fac obiectul Pianicari; + Bazi pentru elaborarea proiecelor pentru objinerea fant CCoordonatele in imp ale PJGD sunt umatoarele: perioada elaborari: 2020-2025; ~ __anulderefernf8: 2019 (stabiltimpreuna cu APM Bacdu, ca find cel mairecentan pentru care au fos disponibile date validate pivnd gestonarea deseurior municipae), Proiectia cantor de degeuri a fost realizalé pentru perioada 2020 ~ 2040, iar planul de mAsur acoperd perioada 2021 — 205. La sabirea masutlr ile determinarea capactailor nolo instalai de degeuri cn cadrul SMID pentrujudetul Bacdus- inst cont de toate oblecivele nationale gi europene (inclsivprevederie pachetuui economielciculare) pnd in anul 2040, Panul de gestionare a degeutior acoperdtnteg terra judelul Bacdu 3. SITUATIA PROPUSA ‘ntabelul sunt prezentate sintetic componentelesistemull de gestionare @ deseurlor municipal propuse in judefu Bacau pentru 2 asigura respectarea prevederorlogale sa pachetll economie crelare. abel 1 Descrerea masutor de investi propuse CColectarea sitransportl deseurlor menajr TAREE ‘TTULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU Colectare si transgort deseuri menajere, similar si din piete in ‘amestec- mentnerea sistemului actual de colectare coreat cu | aplicareainstrumentului economic "plateste pentru c&t arunci”, in fincje de modaltaiea de aplcare a instrumentuli “pliteste pentru cét aruni stabits ‘in Regulamentul de salubrizare, CColectare sitrans ort deseur reciclablle menajere, similare si din pete -extinderea gi modernizarea sistemului existent de colectare separaté a degeurilorrecclabile,astelincdts& se asigure urmatoarele rate minime de capturare: © 55% in anul 2022; © 75% In anul 2025; © 80% din anu! 2080, olectare si trans port biodeseuri menajere, similare si din plete — extinderea sistemulu de colectare separa a blodepeurilor Ia nivelultuturorlocalitiilor urbane din jude astelincét si se asigure realizarea urmatoarelor rate de capturare: © 25% In anul 2022 © 55% in anul 2025; © 75% In anul 2030; © 80% ain anul 2035, ‘Achzijonarea de echipamente de colecare transport ‘Achizionarea de echipamente de colecare gi transport Col i jodaseuri di colectarea separa a biodegeurlor din parcuri gi grdini ase s& se asigure ort de colectare de 90% n 202291 100% din anul 2025. NU sunt necesare investi suplmentare ‘Safi de transfer ile de transfor exster i, Guiceana si BerestiTazldu au capacitatea dea preluaintreaga cantitate de degeuri necesar afi transferat in pericada de planficare. Pentru optimizarea costurilor de transport si avand in vedere noul flux de degeuri se recomandi, pe langétransferul degeurilor in amestec ga degeurilor reciclabile gia biodeseurilorcolectate separa. NU sunt necesare investi suplimentare ‘Tratarea deseuriorrecclabie colecate separat Pentru asigura tratareaintregii canttii de degeuri recclabile ‘este necesara nil de sortare existente de la Bacdu astelincdt si se asigure functionarea staie! la capacitatea autorizata Incepnd ‘cu anul 2021 staf va deservi doar zona 1 (farézona 2) Realizarea de capacitfisuplimentare de sortare pentru a asigura tratarea intregi cantitti de deseurile reciclabile colectare separat din zona 1 Back. Pentru cregterea randamentului gi dogeurilorrecicabite sorta in statia de sortare Onesti se propune modernizarea Moderizerea inl de sortare exisiente Back Realzarea de capac supimentare de sortere Modernizarea lire de sortare exstente Ones TADESECO CONSUTTH TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU servi pe langa zona 3 Stafia de sortare Moinest va fi scoasé din uz gi reconvertta in centru de stocare temporaré Tratarea biodeseutlorcolectate separat ‘Stalls. do compostare exstontéBaciu asigurdtratarea depeurilor din parcuri gi gradini provenite din Municipiul Bacau gi oragul Buhugi. ‘Stafa de compostareexistenté Onest are capacitatea de a prelua ‘ntreaga cantitate de biodeseuri din parcur gi gradini colectata ‘separat gi partial biodeseuri menajere, similare gi din pie (in limita a75% dn capactate), Excedentul de biodegeur va f trata ‘in linia biologica a instalatiei TMB. 'NU sunt necesare investi suplimentare Colecarea, transport gi socarea temporard a fuxurlor speciale de deg eu Colectérea separati a fuxurilor speciale de depeuri (degeurt voluminoase, degeuri municipal periculoase, degeuri de textile, Uleluri uzatealimentare, DEE etc) atfel incét si se asigure turmatoarele rate minime de capture: 30% in anul 2022 © 60% in anul 2025 © 80% incepénd cu anul 2030 Asigurarea de centre de colectare prin aport voluntar i spatii de stocare temporara pentru fluxurile speciale de degeuri colectate separat. Echipamente de coleciare si ansport Autorizarea centuhi de colecarestocare temporaré Onest asf! tncat pe ling degoule volurinoase s& fie acveptate gi degeurile periculoase municpale Reconvetee sail de sorare Moinegt in cena de colectare gi stocare terporard ‘Amenajare gi autorizarea unui centru de eolectare $ slocare temporara pe amplasamentul actual staf de balotare de la Tg. Oona, -Amenalaea tein cente de coloctare gi stocare temporaria Coménest, Buhus i Stanic Moldova. “Tratarea degeurior moniipalecoletate amestec Trataea intregi candi de depeuriin amestec gi de degeurt reziduale precum gia biodegeurilor colecate separat respectiv realizarea une! instalafi de tratare mecano-biologica cu digestie ‘anaeroba: ‘© Linia mecanicd a instalatei TMB va avea o capacitate de 50,000 tan gi va functiona in primi ani in 1,5 schimburi Pentru a asigura preluarea ntregii cantiti de degeuri reziduale; Linia biologic a instalaiei TMB va avea o capacitate de 67.000 tlan gi va asigura incep&nd cu anul 2025 preluarea biodogeurilor colectte separat. Realzarea unel inslalaji de talare mecano- biologic cu digest anaeroba Eliminare degeurior TITULAR: CONS! LIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU Celula 2a depozitului Bacdu va avea capacitate pnd lasfargitul | NU sunt necesare investi supimentare perioade! de planificare. Nu sunt propuse mésuri Infiguite umatoare este prezentat ux! deseuror municipal in ani 2025, 2030 gi 2035 termenele penrutitee de recicere sireducere a canttati de degeur municipale depoztate). ‘eicobie BUASUE ADF: 4.373 ¢ Deseurrecetable 17008 Flucur speciale de desaurt (voluminoase, perieuloase municpsle, ray ea Perieny Figure 1: Fluxul degeurilor municipale in anul 2025 TAREE? ‘TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACKU eseuriracidabile coecate de Degeurrecidabile 26.937 © sstayar sonTARE ADF: 3.169 fetes Puxun speciale de deseur (voluinoase, erculoase muricisole, DEEE et Cod cranny Figure 2: Fluxul degeurilor municipale in anul 2030 ONSULTING TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU Degeurlreccabie colectate de colecton ambalaje de la populate ‘Dejeurveciable 26.430 BOF: 3.1308 Con ‘lunar speciale de deseurl(votuminosse, periculase municipale, OBEE etc) Deseurtstradale ‘erozrr conron rer Figure 3: Fluxul degeurilor municipate in anul 2035 in continuare sunt descrise componente sistemuiui de gestionare a deseurlor municipale propuse in judetul Bacau. TADECO CONSUTING TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU —MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR iN JUDETUL BACAU 3.1, Colectarea gi ransportul degeutlor municipal 3.1.4.Colectrea $i ranspotl deseurior mengier n amestec Pentru urmatoarea perioadé de planificare nu sunt propuse modificri tn ceea ce priveste sistemul de colectare a degeurilor menajre in amestec. ‘Agcarea instumentiui economic ‘lateste pentru ct erunc” ‘nconformitate cu prevederieLegea nr. 21112011 auortie adminstrtie publics locale ale UAT seu, dupa caz, subivzinle adminisvatirtoriale ale muniiplor, respect asociaile dedezvatareinfercomunitars ale acestora, au obigafia st implementezeinoegnd cu data de tenuare 2019, dar ru mal tri de 30 une 2019, nsrumentl economic plates pentru ‘8 aru’. Rolulimplementi acest instrument este pe deo pate dea stimula preveritea goeréri degeurir gi, pe de aka pare, simularea colectii separate a deseurorreciclabile ‘Aces instrument se va aplica pentru degeurile menajere colectate In amestec, fe prin reducerea frecvenfel de colectare, fe rin micgorarea volumli recpintulireipientelor de coletare, fle prin céntrirea degeuriorrdcate gisau prin saci de colectare personalzai. Utlzato casnic, care solsté apicarea instumentuli, vor benefia de reducere @ taxsi de selubrizere, Operator de colectare s anspor care activeaz Tn jude, nu au prevzut th contact apicarea instrument ‘economic “lateste pentru cat arun. In acest sens, contractele de salbrizare se vor modifica pentru aincude apticrea _acestelprevederleisiative. 5.12, Colectarea si ransportu deseunior menajererecclable in vedereaatingoricbiectvelr§ filo de recilae sunt necesare masuri care 6 asigureatingerea unel rate de capturare lgeuriecctabile de 55% in anu 2022, 75% In nul 2025 gi de 80% Incopdnd cu anul 2030, Pentru realizar ratei de capturare din anul 2022 este necesara implementarea urmatoarelelor masut: + nzonacaslrindvduale cin mel ul gc medi urban implementa staid clear dn poet In pot’ pentudeseutle de ri, caren, plastic metal (un a) ‘© Inzona ISPA ( Municipid Bacdu gi 2 de comune) acest sistem va f implementa incepand cu anul 2021 ‘data cu delegarea nol operator de coleclare transport, acest sistem find pevézut in vitorul contact de salubizare; © Inzona deserité de operator regional de colectare delegat de cre ADIS precum gitn cazulcelor 5 UAT (Coménest, Siéic, Moldova, Bunusi gi Te. Oona) care Is gestioneaza separat actvtatea de salubrizare se vor lua mari ast incdt aces sistem s8 devin operional ct mei devreme dar ru mal tzu de arul 2022, + Echipamentele de colectare gi ransport aferente vor fi asigurae fe de cétre operator de salbrizare existe in bazataxeitarili de salubrizare fe cin bugetul public localjudetean; Pentru realzarea rate de capture din anu 2025 gi 2080, pe nga cele menonate mai sus, se vor lua urmatoarele masur suplimentare: + Inzona caselorncviduele dn mediul urban, pentru crestrea rate de recidlabiltate degeurlor colectate separat se recomanda implementarea sistemuli de coletar din poarta in porta dstinct peru degeuile de HIC si PM (ous fun. In acest sens lecare gospodire va f dota cu cle doua recipients de colectare una pentru HIC si ma pent PIM; TARESR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 10MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU + Inzonablocuor dn medi urban ete necesardopiizarea sister de clear extent rin implementa progeivaa sitemui de clear din "post np acolo unde spa o perio ceirea num de puncte de colectare prin aport voluntar; © Echipamentele de colectare si transport aferente pot fi achiziionate prin POIM, AFM sau alle sau alle surse de finanfere, ‘Aceste mésuri vor f spite de campani sustine de informare si congtientizare. 3.18. Colectores $i ransportl bodeseunlor mengiore in vederea atngeri obiectivelor $i fntelor de reciclare sunt necesare masur care 88 asigure aingerea une rate de capturare «a blodegeurile menajee de minim 25% in anul 2022, 55% n anul 2026, 75% in anul 2030 gi de 80% inoepnd cu anul 2036 Pentru reaizarearatei de capturare cin anu 2022 se va asigua colectarea separalaabiodeseurior menajere din zona caselor in focalitaile Ones, Coménest, Moines gi Darmanest - In conformitale cu prevederle SMI (in cadrul cru s-2u achizijonatechipamente de colectare) Pentru relizarea ratel de capturare din anul 2025 sunt necesara extinderea sistemului de colectare cin poarta in poarté a biodeseurlor menajere in zona caselor din localtaile Bacdu, Buhusi si Slinic Moldova —fiecare gospodeie va fl dotaté cu cate un recipient dedicat biodegeuror menajere. Echipamentele de colectae gi transport aferente pot fi achizionate prin POIM, AFM sau ate sau alle suse de fnanfare, Penturealizrea rtelor de captrere din ani 2030 5 2035 este necesara extinderea sistem de colectare a biodegeurlor in zona blocuto,nt- prima etapa int-0 zona pilot cae uiteror va fi extns la vel tutu locator urbane. ‘In mediul rural, eu se recomanda colectarea separatd a biodeseurier. insa, sistenul de oolectare a biodegeurilr din mediul rural este neces af revizuit In funcfe de rezuitatee stuiorprvind compozta degeurlor municipal precum gi de rezuitatele implementa efectve @ colectai la surs& a biodegeurior in mediul urban ( a se vedea analiza de opfuni prezontata in seofunea 7.1.1.3). 5.14. Colectarea $i ransportldeseuriorsiilare si dn pie Operator de salubrizare vor asigura clectarea deseuriorsimilare pe 5 traf: deseur dn plastic i metal; degeur din hate i carton; deseur dn tcl; biodegourg depeurt in amestec. Prin SMID Bacdu nu a fost prevazuté colectarea separata a biodeseutiorsimlare. Colectarea biodegeurior generate de operator economic est importants In cazul aelor operator economic in actvtatea crore rez cu precddere acaasta categorie de deseuri. Este vorba de unite de almentaie publica: restaurants, hotel, canine, una catering etc. Prin speciicul activi for, acegt operator pot cu usrnt implementa un sstom de colectare sepeata a biodegeurior. In plu, pentru acest economic! se pot impune oblgai att prin auiorizafile de mediu sau autoizafile de funcjonare (emise de primati), © abordare similar’ se poate impune g unitiorscolre (300 gi Hoee), cae prin autorizaie de funconare si prin requamentele de organizer intrcer, pot organiza colectarea biodegeuror,putand montriza mal ugorcolectarea coreta 2 acestor degeur ‘Similar cu biodeseurile similare, biodeseurile din piete pot fi colectate separat relativ usor, prin dotarea fiecdrei piete ou ‘ecipiente de colectare separaté (de regulé de culoare maro, pentru a le diferentia de cele reziduale) puse la dispozitie de cate operatoi de salurizare. Administrator piefelor, prin autrizaia de funcfionare emisa de primar, pot fi obigli sé sigur colecarea separaté a acesiordegeur iar Tn baza conratuui de salubrizare, aeste degeur po ftransportte la stafle de compostare. TARRTR TTTULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAYMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU 4.15, Colectarea si ransportu deseuri dn parcun si gréini Colectarea deseurior verz din parcui sl grini este in responsabiltatea autoitiior public, care vor asigura, transportul acestore direct la stalile de compestare, In localtile urbane sisterul de oolectare a deseurior verdi ve implementatontimizataste inca s8asigura o rat de capturare de 90% in anu 2021 gi de 100% incepnd cu anul 2026, 34. Transferul degeurilor Injudeful Bacdu exist 4 stafi de transter: + State transfer Gaiceana, 5.000 tian — deserveste zona 2 investiie POS Mediu); * Stolle transfer Onest, 35.000 tian —deserveste zona 3 ivestle POS Mediu); ‘© Staie transfer Comanest, 19.200 van ~deservate zona 4 investtie Phare); Stati ranster Beregt Tazdu, 17.000 tan — deserveste zona 5 (investi POS Mediu) Din analiza fuxui de degeuri municipale gestionate In prioada de planifcare a rezutat c8 nu este necesard reaizarea de noi tai de transfer sau extinderea celor existent ‘n prezent, cele ‘rei stai de transfer realzate prin proiectul SMID sunt autorizate exclsiv pentru transport deseutor ‘colectate in amestec a depocitul de degeur Baodu. Ins, o dat cu cresterea rateor de capturare a deseuiorrecicleil g a biodegeurior, cantatea de deseuri municpalecoletae in amestec este de asteplat s& scad sermificaiv, Prin urmare, din analiza prezentat in sectiunea 7.2 a rezutatca find optim ransferl deseurior reciclabile si biodeseurior a stale de sortare gi de compostare prin intermeciul stator de transfer. Stfile de transfer au capacitte suficient pentru a prelue Intreaga cantlate de degeurt colecate in amestec, a deseurorreccable gia blodegeurior. Insé, spre deosebire de priectul SWID (POS Mediu) pentru umatostea perioad8 de planifcare, o data cu operarea nol instalai TMB, tuxul degeuror dela generator la insaafile de depeur se va modifica n conformitate cu cele prezentate mai js. De asemenea, in analiza sa tinut cont de noua zona de deserve astaior de sorta (ase vedea seafunea 8.1.3) ‘In figure de mai jos sunt reprezentate instaafle de degeuri( existente si propuse pentru urmatoarea perioada de planificare) At i ful degeurior dela generator a instalaile de depeur, TARR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 12MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR iN JUDETUL BACAU PeeMornesty Install de dpeur xsterte: neta old dra [epost conform [EEE ate rata mecono-bitoicd Aisa anes © ste sonare Dove mie ‘wansport deseurl eile de la generator a S/ST = trance desert reclabe deo Sa SS Figure 4: Harta zonaretransporttransfer deseur recicabile TARESR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU BEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU Tesacku t dgeMornest® 2a-GAICEANA ZysONESTH ee a Legend: i de der ainate, al nt de dee BD rpea conterm (EEEp atte vate mecano. bth | A s00 conporece | O secre wasp See meio a reseed ayers la Hsia > anatr der mangle ares rain 6 la at Se onan compost aia MOT Figure 5: Hata zonare transport deseurcolectate n amestec ‘ncazul tn care, la nivel de studu de fezebitte, instalafjia TMB nu va fsituatépe un amplasament in zona Municpiuui Bacau zonarea se va revi, TITULAR; CONSILIUL JUDETEAN BACAU 14Fluxul degeurlor in ame stall de MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU fesour Deseurie municipale coleciate in amestec din zona 1 Bact precum Reziduurle de la stale de sortare si ‘compostare Bacéu si sunt tansportate direct instalatia TMB; Degeurte municipal colectate in amestec cin zone 2 sunt ransportte prin intermedi staf de transfer Gaiceena lainstalata TMB; DDegeurie municipal colectae in amestec dn zona 3 precum si reziduurle de la statile de sortare gi compostare COnegt sunt transportate prin intermedi! staf de transfer Onest a instalatia TMB; Degeurle municpale cleciate in arestec cin zona 4 precum gireziduurle de la staia de sortare Comanest sunt ‘ransportate prin intermedi sta de transfer Comanestila instalfia TMB; Degeure municipale coletate n ameste dn zona 5 sunt transpotate prin intermedi stati de tensfer Berest Tazlau la instalaia TMB; Reziduurle dela instalajia TMB sunt transportate la depoztul Bacdu ud esau recilable: Deseurie recilabile colectate separt din zona 1 vor fi ransporate direct la saa de sotare Bacdu; Deseutle reciclaile colectate separt in zona 2 vor ftransferat prin intermedi stil de trensfer Gceana la slafa de sortare Onest; Degeurile reciclable colectateseparat dn zona 3 vor ftransportte direc la lai de sortae Ones; Degeurie reciclabiecolectateseparat in zona 4 vor f transporte recta saa de sortare Comnes; Deseurie recilabile colectate separat din zona 5 vor fi transportate prin intermedi staelde transfer Bert Taziaula stata de sortare Ones Fluxu biodeseurlor menziere,sinilare si din iets Biodeseurle colectate separat én Municipul Bacdu si oragul Buhus vor fi transporte directa instalajia TMB; Biodegeurle colecate separat din Municipiul Onest si oragele D8rmanest, Slinic Moldova gi Tg. Oona. vor f transfrat prin intermedi tafe de transfer Onest la instalaia TMB; Biodegeurie colecateseparat din oragul Coménest vor ftransfeate prin intermedi tai de ranser Comanest lainstalaja TMB; Biodeseurie olectate separat din oral Moinest vor fi transferate prin intermedi stil de transfer Beregt Tazkdu la instalaia TMB, Blodeseurie din parcur gi gradi colectate separat vor fi ransportate direct sau prin intermedi sailor de transfer la statile «de compostare Bacdu gi Onest Din analiza fhxuli de degeuri municigale gestionate in perioada de planifcare a rezutato& nu este necesara realzarea de ‘ol staid transfer sau extnderea color enstete, Cele 4stafi de transfer au capacitalesufientd pentu a asigura transfer ‘degeuriorcolectate in amesteo, degeuriorreclabie g a biodegeurlor colectte separat de la generator la instalfile de depeur. 32, Sta de sortare ‘In judetul Bacdu existé 4 statii de sortare: TADECO ONSUT NG TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 15MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU State soriare Bacau (investieISPA); © Sle sortare Moines investtie Phare); ‘+ Stale sotare Comanest (investiie Phare); + Ste sortare Onogt investiie POS Medi). ‘Avénd in vedere defcentleidentfcate in operarea actual stator de sortar, respec © Staiadesortare Bacdu are In realtate 0 capacitate mai mica de dec cee autorizat,iitarea find daa in principal de capaciatea instal de presarelbaotare. Se estimeaz& o cepacitate rel in jur de 3.000 tan, Staiadeserveste zona ISPA respectv Municpiul Bacdu,oragul Butusi si 22 de comune. In condtile restr ratei de capturare a cegeurlor canttatea de deseuri necesar a trata In staie se estimeaz a ajunge la cca 20.000 Yan; ‘© State de sortare Moines are o frie tehnologc lmitaté o2ea ce duce fa duce la costuri de operare¢inreinere rnesusterabile. De asemenea, capactatea acesila este In realiate mult mai mica decat c2a autrzat ( se estimeaz8 o capactate real in jur de 500 Yan}; ‘© Stafia de sontare Onestfuntionesz in prezent a 2% din capacitatea capactatea proiectat se recomands: ‘*Amplasementl dela MOINESTI (saa de sortare gi uta aferente) se propune a freconvertt in centu de coletae prin apart voluntar si stocae temporard fui speciale de degeuri (degeuri menajere periculoase, ‘dseuri volurinoase, ueiui wate alimentare, depeur textle et). Deseure reccile coletate din zona frei grea reid spre dopontre. TTRATAREA BIOLOGI Dupa cum s-2 menfionat in secfunea 7, periru judelul Bacau se recomanda oinstalaje de digeste anaeroba semi-uscati, cea oe insearnd un continut de solide de aprax. 15% in fraiatratata. Spre deosebire de treapia mecanica, capacitalea 1355 Lutra fata vidra Vidra este 0 specie ceraceristica t&murior impadurite ale lacutlor, helesteelor, furor gi ale orcdrorcursuri de 9p, find réspndain nteaga fa Habitatul de hrénire este foarte intns, find prezentain zone in care pestle este abundent Moritorizarea vidrei se bazeaza atét pe observarea direct cits pe identficarea urmelor lasate de vidré (ume laste pe malul apelor, n mal, noro,nisip sau z8pad, urme de hrénire, excremente, jleu anal ia galrilr do vided. GGalerile sunt sépate in malutile puteric fixate de ridcinle arboror. TARESR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU ‘Vidra este un animal terial care igi marcheaza frecvent trtoru. Excrementele rezisté timp indelungat in Perioadele fara precipita, ast find un foert bun indicator pentru prezentavidrei. De asemenea, una indicator al prezenel \idrel i reprezint resturile de hae: amfibien,carcase de pet Etectvul nu a putu festimat. In aceasta etapa stuculul nu exist documentaieterica pentru investiia TMB propusa prin proiect (studi de fezablitate, proiecte tehnice, detali de execute), astel c& aproximarea efectivw in ~amplasamentul lucraror gin vecinatateaaoestua nu poate fi estima n ipse acestor document tence. “+ Speci de reptile 1 amfibieni > Emys orbicularls—testoasa de api Este 0 specie ceracteristicd apelorsttatoare mBloase si celor cu curs lng. Este o specie comuna in fauna Roméniei. Habitat propice estoaseor de apa este reprezentat de zone izlate, greu accesible oamenior, mcrohabitate semiacvatie (prefer un nivel de apa sub 1 m) cu stuf, mldgtnoase, dar in aceagtinp deschise, pentru 0 termoreglare reugita. Exemplarele de testoase de apa migreaz, mascul igi cauté partenere chia in corpurle de ap& din apropiere, iar femelele parasesc apa periru @ depune ponta, Potejarea locurior pentru depunerea pontelor este extrem de important pentru proteciaacestel speci FHrana acestor broaste este consttité din crustacee, nevertebate teres, razatoare, chiar psi tnee, pest insecte, vier foarte er, unele componente vegetal. Aceasta specie iemeazpe fundul apelor,o data cu sfagitltoemnel si pan la inceputul luni apie. Lafnee uni mai sau inceputl luni uni, femela depune 3-16 ova de mésimea oui de porumbel, de oboe pe mal, la dstanfa mic de lucil ape Efectvul nu 2 putt fi estmat, In aoeasté etapa a stucul nu exist documentatietehnic8 pentu investtia TMB propusa prin proiet (studi de fezabiltate, proecte tehnice, deta de execute), astel c& aproximarea efectivlul in ‘amplasamentllucrarlr gin vecnatatee acestuia nu poate fl estimat In lips acestr document tice. “4 Specii de pesti > Aspius aspius— avai Este 0 specie comuna care poate f intanta in toate ape dul, n fur mari ilacuri de cmp, adn, cu substrat risipos,argilos sau cu pets. Vaneaz& numa la suprafla ape si numal zu in special lars si la apus, pest de tale mica, de preferintsobltee. Efectval nu @ putt fi estimat, dar este prezenté in cursul Sretu. In aceasta etapa a stuiulel nu exsth documenttie teria pentru invest TMB propusa prin proiet (studi de fezabiitate, protect tehrice, deal de execu), Barbus meridionais- moioagi Este o speceintanta recventin crsure supercar si ijoct ale auror de munte,cuo bund oxigenere a ape, in care subsratul este deschis. Traieste sin parake mai ndmoloase, dar preferéhabtatele cu curentputemic si substratpitos. Hrana sa este formata in special dn larve de insecte acvatic, veri, custacee mic i restr vegetal. Depune ponta mai tériu decdt mreana mare, in zona malurior, far s& uce in susul ape, frmeaza doar grupur mic. Efectivul nu a putt fi estimat, In aceast etapa a studi nu exists documenta tehnic8 pentru investtia TMB Propusa prin proiect (studi de fezabltate, proiecte tehnice, detalii de execute), astel cd aproximarea efecvul in _amplasamentllcrarior sin vecinetatea acestula nu poate festimata in ipsa aoestor document tice. > Sabanejowia aurata- dunarita TASES TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 29MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR iN JUDETUL BACAU Este un peste dulicol eof bentoni,rasprdt in cursul mifocs inferior al Dun si cursu inferior a afuenflor €.Trdlegte pe substratlnisipos gi pitros in urloradénci de ges, Se hréneste cu datomee si nevertebrate bentonice mic: insect ilarve de insecte, vei, custaee mic si motte. ‘Se.eproduce in perioada apie - june, unele exemplare urcdnd din Dune in rr mai mic. erele ade la vegetaia ccvaticd sau ate elemente ale substatului, O ferelé depune céteva sute de ire pe sezon, Efectivul nu a putut fi estimat, dar este prezenta in cursul Siretului, In aceasta etapa a studiuiui nu exista Gobio kessleri- petroc ‘raise in cursulmifociu al éurlor mari, in pate inferoara a znel scoberiui pan n 20nacraputi, in unele ‘uri mic de ges in zona clearui, in zone in care viteza apel este. 45-65 om, rar pan a 90 amis in special in rari de cémpie, pe porn pun adi cu fund nispos. Efectvl nua pututf estima, dar este prezentéin cursulSiretul. In aceast etapa a studiu nu exist documento tenicd pentru investia TMB propusa prin proect (studi de fezabltat, proiecte tehnice, detalii de execu), astel c& aproximarea efectivli in emplasamentu lucraror sin vecinatatea acestua nu poate fi estima In ipsa acestor documente tehnice. > Cobitis taenia —2vérluga ‘Trdieste in ape statatoare sau in curgtoare, cu substrat mélos, putin f intnité att pe ru, cat gin deka. Se hrneste cu veri, larve de insecte gi cu irele ator peg. Reproducerea are loc In une apii-iuie cn femelle Ipesc icele de plantele acvatice Etecvu nua putt estinat, dar este prezentdincursul Stull, In aceast etapa a stuiuhi nu exist documentaie temic pentru invesitia TMB propusa prin proiect (stud de fezabilitale,proiece tence, deta de execu), astfel ca _aproximarea efectivl n amplasamentulucaror gn vecinaatea acesuia mu poate f estima n ipsa acestor documents tehnice B, Informal privind aria de protect specialéavifaunistica ROSPAOO6S Lacurile de acumulare Buhusi-Bacdu ~Beresti ‘ria de protecie specialé avteunisica ROSPAOUGS Lacurle de acumulare Buhusi - Bacdu ~ Beresti a fost esemnatd are natural protjaté prin HG 1.284/2007 privind declarare arilor de protecie special avifauis cd ca parte integra a refeei Natura 2000 n Romania, ROSPA0OGS Lacurile de acumulere Bunusi- Bacau Beregt are o suprafata de 5.605,20 ha gi face part integral cin regiunea biogeograic continental si din teritoril administra ljudetulu Bac in cadet ariei protjate Lacurie de acumuiare Buhusi - Bacdu — Beresti sunt cuprise lacule ile, Bacau I, Galbeni, Racdciuni si Beregt. Situ a fost decal ate de protect specildavitunistca detoritexistenfei pe suprafaa sa a 11 speci de important’ comunitar Conform formulerlui standard Natura 2000, a nivel aceste ari naturale protejete pot nite specile enumerate in articll 4 al Directive! 2009/147/EC sista in anexa Il a Directive! 92/43EC prezentate in tabeul 8. ‘abel 9. Speci prevézute in articolul 4 al Directivel Consliului 2008/147/EC gi lista in anexa Il Directivei S243EC. slevaluarea sitului ROSPAQ063 Lacurile de acumulare Buhusi - Bacdu - Beresti privind aceste spect TADESOD CONSUTT TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU D c B A050 | Anas penetope 00 ro | i | c D \Anas Ia [aos 15000 |2s000| i | P \piatyrtynchos ° (Anas IB aoss 00 feo | i | c D /querquedtule le |a0st [Anas srepera oo [sso [i | R D [a [aos | Anser ations ‘2000 |sa00 | i | P c IB [A043 | Anseranser ‘200 soo [i | c D 1B [A028 | Ace cinerea 500 Jeo |i | c D IB [a0se | Avtyaterina 1500 [3500 | i | c D 1B [a06t | Avthya Agua 300 soo | 1 | c D IB [A062 | Avdtya mania en D 1B [A080 |Aytya nyroca Iso [a0 | i | P c 1B [A060 |Aytya nyroca a jz |p] P c 13 |aner | ceotale bso lao | i | R 8 | Chidonias iB Jatse | '300 [600 c D | Chidonis B |atge 10 jo |i |r D eucoptors IB A197 | Chiconias niger a D ‘TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 31MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU 8 [A038 | Ounus cyonus 20 TPR B 8 [A036 | Cygnus ator 500 Jao [i | c D B [A036 | Cygnus ator 0 fro [a | c D [8 [A027 |oreta aba 20 foo |i | P c 1B A026 | greta garzeta 100 [aso | i | D 1B [A026 | Egret garzetta le jo |p| c c B A125 | Fuca ata e000 f2s00[ i | P c B |atz7 |Gusgus jo |i |e D Halacetus le |aors |" 2 |@ jile c Himantopus IB ats 1250 |600 P c robrychus Ip |aoze 0 jo |p| c c Las fl IB |aase 11000 2000 | i | P c IB [ate2 [Larus canus j2000 4000 [i | P c IB ANT? [Larus minutus 60 [ao | i | c 1B Jatr9 [Larus riaundus| ‘00 fasoo [i |e 8 1B |a179 [ars nébuncs| +5000 [aso00 [7 | P B (8 [A068 |Merusaibelas 100 ja fi | P c (8 [A068 |Merus aber lo aso [i | P c TAPESR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 32MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU 1B |aoro |Meoms 10 |s0 | i | R B merganser 8 [A262 | otc aba 000 600 | 7 |e D 8 \a023 ee lo (33 |p| c c 8 |aotr | asromrar le00 fro | i | c B |aorr |Paaroenar 000 fso00 | i | P c Ia lases poms 00 [a0 | i | P c asst me 1500 feo | i | c B [AM |e ia |s0 | i | c 8 at lo | |i | c D }B |A005: Penwore 200 |300 c D 5 |atae |eeunosee lo aso] i | P c IB A132 fenaniosta 5 30 Pp P c (B [A103 |Stema indo leo 00 |p| c c (B |A307 | Syvia nisonia 5 10 Pp c D 13 anos |Taetrante 100. |150 c D aoe ‘TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 33MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU B lanes | 7%" ic |t000 |2000 | i | P c f/eajc|s IB |A166 | Tringa glareola JC ]1000 |1500 | i c c Vanellus IB A142 |C }1000 |2500 i Cc D > Tip:p= permanent, r= reproducere c = concentrare, w = iernare; > Unitate: i = indivizi, p = perechi; > Categoria de abundenfa (Cat.): C = comuna, R = rara, V = foarte rara, P = prezenta, > Calitatea datelor; G = Bund (bazata pe monitorizér); "Moderata’ (bazata pe date parfiale cu unele extrapotari); P= 'Slabat (estar aproximatve); VP ='Foartesiaba (in cazul in care nu se poate face o estimare aproximata a ‘marimii populate). ‘CONSERVARE: gradul de conservare a trassturiorhebitatulu cre sunt importante pentru specie respective gi posible de retacere. ‘A: conservare excelenta = element In stare excelen,indiferent de clasificarea posbltai de refacere: B: conservate bund = elemente bine conservate, ndferent de clesficarea posit de refacere, = elementein stare medie 2u parfal degradala usr de refécu; : conservare medie sau redusd. IZOLARE: gradul de izolere a populate prezente n sit fat de aria de rspandire normal a specie ‘A: populatie (aproape) izolata; B: populate nezolta, dara limita are de cstbu, : populate neizolata cu o ari de rspandireextnsa GLOBAL: evaluarea globelé a valor siti pentru conservarea speci! respective ‘A: valoare excelent; 8: valoare buna : valoare considerabila, In cadrulstului pot inianite clasele de habitate prezentate in tabelul 10. ‘Tabel 10. Tipuri de habitate existente in ROSPA006S Lacurile de acumulare Buhusl- Baciu ~Beresti a Se] RRR ‘TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU TeMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU NOT] 696] 417,412 | Mlaginturba Nid [7.26 | 217-273 | Cutt (even arab) Nie 486/231 Pagani Nis [029 | 242,243 | Alte terenuri arable Nie (033/311 dur de focese Nae [036 [tax ‘Ate terenur artficiae (ocala, mine, etc) CCaltate siimportang Prater 10 din cle 68 de sku propuse de Grupul Mis: > —C2-concentrari de specii ameninfate la nivelul Uniunii Europene ~ 1 specie: lebada de iama (Cygnus cygnus); > C3-aglomerari de speci migratoare, neameninate a nvelul Uniunii Europene — 2 speci: rata sundtoare (Bucephal clangul eristas mae (Mergus merganse; > Ct-alomerdl mari de pis acvatc; C8 -poputai importante cin speci ameninjtel ivelul UniunEuropene ~ 2 speci: chird de ba Sterna hirunde, crete de stu (Creus aeraginasus; Lacuramengjate pe vale Bist! Moldovenest,respectvpeSiretn aval de conven Bist! pe tertrujudfuli Bacdu. Acest lacur au o ifndere mare, unel cn el find acoperite de stuf sit au fost ncuse si pore de ur care leagdlacurle, respect zonele folosite de pSsdrile migratoare din apropierea lacutr. Aceast are natural este una dint cele mal importante lour de migrate a psd de ap din Moldova. In trpui migra, pe suprafafa acestrlacur pot f nti stl foerte mari, care pot alunge char la mi de exemplare de rae, ge, ge, ledede, etc. Conform dateor cin formlarul standard, parle migratoare glsesc in aoeasté zona un loc ideal pent ase odin, liar numaul exemplarelr poate ejunge sou chiar dens 100,000 int-un sezon Malu acurilor, respectivzoneleinundabie gi pgunile sunt vztte de mer stlur de psd de mal Laourile sunt folosite de pséri de ep& ca loc de iemare, Mai multe sute de exemplare de ferestras mare (Morus -merganse)), rata sunatoare (Bucephala clangula), lebada de iama (Cygnus cygnus) si stoluri mari de rat mare (Anas platyrhyncos) rata mic’ (Anas crecirca) $i list (Fulica aire) ierneaza aici, numérul exemplarelor ajungéind pana la 50,000 de exemplare, conform datelor dn formuarul standard Natura 2000, Vulnerabititat: > braconal > vntosteain impul cuba > vantoarea in zona focuor de cube a speciorpercitate; > distrgerea cuburior, a ponte sau 2 pur; > deranjarea psior in pul cubist (clon de strc si ior); > deranjarea pas&riorichtofage in zona de cuba a speclor ocr; > desecarea zonolor umede prin canaizarede-a lung ruc, pe zane de ges; > industiaizare si cresterea zonelor urbane; TARRFR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 35MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU Prinderea pastor cu capcane; ‘pescuitul sporty in imediata vecinatate a cuiburilorspecilorpercitate; lectrocutare gi colizlune in in electric: lucrariindelungate in vecntatea cuibulu in prioada de reproducee; ‘pescuit sportv in masd care derenjeaza paste migratoare; ractcarea sporturor extreme: bared cu motor, masini de teen, motor de cross, enduro; reglarea cursutlorruror, schimbarea majr8 @habitattui avatc (ex. constnirea barajelor); ‘arderea stuf tn pericada de cule; arderea stuf: itis si partoagelor; YVvvVVYYVYVY VV YW Inmuljrea neconiroaté a specilorinvazive Exemplrele din specile prezente mai sus au mobitate foarte mare. In aoeasté etapa a studilui nu exists documentaie tehnicé pentra investia TMB propusa prin proiec (studi de ‘ezabitate, proiece tehnice, detalii de execu), astelc& ‘proximarea efectvll In amplasamnentuluerétr gi tn vecinetatea acestula nu poate fi estimata In ipsa acestor document tehnice. ‘Alcedo athis ‘efectvul nua putut fi estmat ‘Anas acuta ‘efectvul nua putut festimat ‘Anes oypesta cfectvu nu 2 putut fi estimat ‘Anas crecica fective nua putut f estimat ‘Anes penelope efectival nua put fi estimat ‘Anes platyrhynchos efectivul nua putut fi estimat Anas querquedita efectivu nu a putut fi estimat Anes strepera ‘efectvui nua pututfestimat ‘Anser ations ‘efectvul nua put fi estimat ‘Arser anser cfectvu nu a putu festimat ‘Ardea cinerea cefectvul nua pulu festimat Aythya fern fective nu a putt festimat TADESCO CONSUITING TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 36MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU Aythyatiguta fective nu a putt festimat ‘Aythya marie efecvul nua putt estinat Aythya njroca cfecivl na putut fi estimat Aythya nyroca fectval nu a putt estat Bucephala clangula fecivul rua putt fi estimat Chidori hybriaus fective rua putt estimat Chinas leucoptenis efecvul nua putt estima Chilcoris niger cfecvd nu a patti estat res aeruginosus efectvul nu a putt estinat Circus cyaneus efectva nu a putt estimat Cyprus oygrus ‘efectvul nu 8 putut f estimat yg ofor cefecivl nu a putt estat yonus oor fecivu nua putt estat greta aba fectvd nu a putt estat Fgreta gerete cfectvu nua putt estimat Egret garzeta cfectvul nua putt festimat Fuca ata efetvul nu a putt estimat Gass gris ‘efecvul nu a putut fi estinat ‘Halasets abla ‘efecval nua put estat ‘Himantopus himantopus cefectivd nua putt estat ‘robeychus mints fective nua putut fi estimet “aus cachinnans fectvl nua putt festimat| ‘Las canus efectva nua putt festimat ‘Lani mints ‘fectvl nu a pututfestimat ‘anus rilbundos ‘efecvul nua putt estinat TARDESO ONsU TINT TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU ‘Lams ridtundlis fecal ru a putt festimat Mergus albetus efectval nu a putt estimat Mergus albelus efectivul nu 2 putut fi estimat ‘Merges merganser efectval naa putut fi estimat ‘Molacita aba fecivul nu a putut fi estimat ‘Nyctcoraxnyctoorar cfecivul ru a putu fi estimat Phalacrocorax carbo efectval nu a putt estima Phalacrocorax carbo ‘efectvul nu a putut estat Phalacrocorax pygmneus cfectivul na putut estat ‘Phiomachus pugrax cfectival nu a putt festimat Phovias gpicaria fectva nu a putt festimat Ploviaks squatarole fecvul nu a putut fi estimat Podlceps erstatis ‘efectvul nu a putut festimat ‘Recurvirosta avosetta efecvul nua putu fi estinat ‘Recunviosta avosetta clectvul nua putut fi estat ‘Stora hirundo fectvu nua putu fi estmat ‘Sia risora fecivul ru a putut fi estimat Tachybaptus nifcolis fecivul nu a putut festimat Tinga exytropus efecivul ru a putt f estimat Tinga glareote ‘efectvul nu a putut estat Vanelus vanetus fectvul nv a putut fi estmat 44, Seva preciza dacd planul propus nu are legéturé directa cu sau nu este necesar pentru management conservaril ariei naturale protejate de interes comunitar; Planul propus nu are legatur directa cu sau nu este neceser pentru managementul conser rior naturale protejate de interes comunitar. TARBESR ‘TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 38MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU ‘A. ROSCIOK Siretul loc nu are plan de anagerent. Pen acest st deimporancomuniara Agena Pentru Protecja Mediviui Bacdu a elaborat un set de masuriminime de conservare. Acest set de maura fost «cat favorebl de c&tre Minister Mediu, Apsbor si Padurior. Oblectvele ca reles din formulerl standard Ntura 2000 al aceste ari naturale proteate sunt reprezentate de menfinerea stari de conservare a specitor sihabitatelor pentru a cor protacfe a fost desemnat aceasta are, respec 1 tp de habitat (92A0 - ZAvosie de Sal alba si Populus alba) s7 speci de fauné: 1 specie de mamiter (Lua hata, o specie de rept (Enys crbiculars 5 speci de pest (Asplusaspivs, Barbus meridional, Cob tenia, Gabo kesser, Sabanejewia aura Masuri minime de conservare a habitatelor pentru a céror protectie a fost desemnat ROSCI0434 Siretul Mijlociu > promovarea regener naturale a piduri; > inlerzcerea plant impBduri cu ate speci deca cele specitice habittuui 92A0 Zavoeie cu Sairalbasi Papulis atta, > menfierea I estaurarea unelsiructur vertical grizntale complexe prin eviterea infin de monocultur eciene; > menfinerea in padure a arbotior paral usc, batréni sau rupy care prezinté cavit g scorbur; menfierea in ecosistem a crengilor moarteczute pe sol > protearea stratuli ierbos prin interziceea pgunatul in padure; > eliminarea uti insecticielor in padre; > reglementarea/ contol tical activo tuistce (vet de foc, crearea de no pote); > tericerea tietorrase in cazulexpoatior > limiarea consti de not drumuri forestier; > interlceres arder vegeta > reglementarea activtor de colectare de plente mecicnale, ciuperci,ucte de p&dure sau alte activa! simre, Misuri minime de conservare a speciel Luira /utra (vidra) pentru a cérei protectie a fost desemnat ROSCI0434 Siretul Mijlociu > v ‘meniinerea niveuli natural de ap& pin interzicere drengjlor prin canale de desecare s intericerea indgutlor ‘care pot duce la cresterea nivel apelin zonele in care este cert prezenta popuiior de vids limitarea la minim a acivitaior de indiguie gi renal; limitarea explotariidepunerior de risip spits; Intericerea utiizi substanlor chimice (inclusiv ingragdminte, insecticide ete) n vecintates cursurilor de apa (100 metr); intericerea travers cursurior de apa s| opie in vecindtatea acestora a autovehiculelor care print scurgeri de carburantivitu; interziceea ter vegeta’ lemnoase; intezicerea oricdrei forme de recotare, capurare, ucidere,dstrugere sau vatémare @ exemplareloraflate in mediul lor natural, n oricare dint state cculi or bolo) intraicerea perturba itenionateincusulperioadel de reprodcere, de crestre, de hibernate gi de migra; interierea deteriora gsau cstrugerilcuror de reproducere or de odin; interieteadfineri, transport, vénzdri sau a schimbutirin orice scp, precum soferea spre schimb TARESCO CONSUTIN TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 39desemnat ROSCIOA34 > vvvy MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU sou vanzare a exerplaelor lute din natura noricare dite stacile cco biologi. Masuri minime de conservare a speciei Emys orbicularis (festoas’ de apa) pentru a carei protect a fost ul Mijlociu interzicereacistugeri,arderi gi tderi vegetal’ erboase si lerinoase precum gi interziceres foloil tratamentelor chimice ninteriorl gin vecinatatea (100 m) habitatelorfrecventate de festoasa de apa; educereaimpactuulantropc in proximitata baljior, eitarea acvtajor care distrug sau degradeaz& habitatul specitor; menfnerea nvekiui natural de ap pri intrzcereadrenajelr prin canal de desecare gl ntrzcereaIndiguirlor care po duce la cresterea nivel epei ‘moniteizarea specilor de plant higro- gi hidrofle cu caracterinvaziv, ‘montorizarea baitior tamporare sau permanente, precum sia color care seacd in mod natural; intericerea expotari depunerior do nisip gpitig din abie; Interzicerea travers cursunlor de apa s oprirea in vecndtatea acestora @ autovehiculelor care prezinta scurger de carburantieiu; ‘monitorizarea cursulor de apd sezoniere; ‘Masur minime de conservare a specillor de pesti pentru a cor protect a fost desemnat ROSCI0434 Siretul Mijjociu > vvvyvy ‘menfnerearivelului natural de ap& prin interzicerea drenajelr ga indiguilor care pot duce la scderea / crestorea rivelutl apei intericerea / iitarea intervenor asupra cursutor de apa prin consirucfi care pot reprezenta bariere pentru Aeplasarea pesto, interzcere flositi substantelorchimiceininteriorl ecosistemelor acvatice sin vecndtatea acestra (60 m); limitarea expotari depunerior de nisi peti, climinarealimitareaactvitaior de braconef reglementarea si controll actitiior de pescuit; interzicereatraversari cursurlor de apa gi oprirea Tn vecintatea acestora a autovehicullor care prezinta scurgeri e carburantileur; monitrizarea activator turstice, ‘monitoizarea cursutlor de apa sezoriere; controle factor perturbator, reprezentaf de poluare menajerd, rumegus, eraziune, pescut legal, ‘Avia de protectie avifaunisticé ROSPAO063 Lacurile de acumulare Buhusl~ Bacdu - Beresti are plan de ‘management. Acest plana fost aprobat prin orl MMP nr. 2681 / 26.07.2012 privind aprobareaplenuiui de ‘management al stului Lacutle de acumulare Bunusi~ Bacau ~ Beregi ~ ROSPAOOE3, Obiectval general al planui de management este asigurarea stiri de conservarefavoratit a specilor de plsdri de interes comuntar sa habitateor caractersice din sul Natura 2000 ROSPAOOES Lacurle de acumulare Buhusi - Bacau ~ Beresti,n concordant cu obiectivele de conservare ale atei naturale poteate. Obiectivele specifice ale planului de management sunt: TADSCO CONSUTTING TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAUMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU conservarea habitateorspeciior de pasar de interes comunitarginafjonal, cubartoae, In vederea mentineigsau cresteri niveulu poputaliloracestora: conservarea habiatlorspecitor de psd de ntres corunitar si naional,afiate In pase sau oaspe) de iam, in vederea mentneri gisau crestrinivelului populajiloracestora; rmenfinerea si promovarea unr practic agrcoe, activi economice, creat — sprtve si specice comunitlor locale, avénd a baz princi dezvoti durable; ‘asigurarea unui management ecient si adaptabil in vederea realizar obiectvelor de conservare. Pentru atingerea acestor obiectve spectice a fost prevazut un plan de acfiuni (anexa ne. 4 a planui de management). Aceste acu incu: > > > > > v vvvyvy vvvvYvvyY Institue zanelor de protecie stricta; institutes zoneor de nite -stanigte; oliitarea sul; ‘monitorizerea populailor de pst it incuse in Formulrul standard Natura 2000; ‘monitorizarea populafilr de pasa incluse tn anexele 3 gi 4B - OUG 57/2007 ~ Legea nr. 49/2011, identiiate In pericada de realizar a stuilor ce au stat la baza elaborériplanului de management; stabilrea gi aplcarea masutilr pentru asigurarea stiri de conservare favorabila a specilor de pasar de interes comunitar- limiter /stopare a deciului populalor de pasar si degradri habtatelor speciice; tmanegemert istic, ca acta de meninere a populailor de psa habitateor crac; explotarea amen hitrtehnice; exploatarea resutslor minerale; managementl apel uzat; ‘managementul arc; ‘ransportitelecomunicali ct comercial; educate, infrmare, promovar, congbentizare; turism |reeeer vztare; sivas reactuazarea suprateelr definate de propritr de terenur fj nveinatea Siu Natura 2000 - ROSPAOES; amonizarea prevedeiorregdamentui stu Netra 2000 - ROSPAODES ou cele ale panuli de management sesizarea operatv orca projudc adusparimoniil aii naturale proeate,precum ga ocarercorraveni silneciuni; schimb de bune practic cunt orgaizali cu activi similar, De asemenea, in anexa nt. 4 a planuli de management sunt descr'se sub-acfunie spectceflecarel acjuni/ catego de acfuni ‘Aria de protectie specialé avilaunisicd ROSPAQO63 Lacutle de acumulare Buhusi ~ Bacdu ~ Beresti a fost desemnaté pentru protecia a 51 de speci de paséri prevazute in atcolul 4 din Directiva 2009/147/CE si enumerate in anexa Ila Directva 9242/0, TAD ORFS ‘TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU a.MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU 45. Date privind structura gi dinamica populailor de speci afectate (evolutia numeric8 a populatiel in cadrul ariel naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populafiel unei specilafectate de implementarea PP, suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung) La moment actual al aceste anaize, nu sunt disponibile informa cu pve la structure gi dinamica popultilor ce 2parinspecilor de interes comuritar potential afectate de implementaea proiectuui propus in cadrul Planulu judetean de gestonare a deseutlor in judeful Bacdu. Prin umare aceasta analiza se va realiza in cadrul studi de evaluare adecvata, doc proiectul va f suscepti a avea un impact sermifcativ asuprasitulor Natura 2000. 4.8. Obiectivele de conservare a ariel naturale protejte de interes comunitar, acolo unde au fost stabilte prin planuri cde management + Obiective specifice de conservare pentru habitatul 92A0 — P&duri aluviale cu Alnus glutinasa gi Fraxinus ‘excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae, Salcion albae) Supratata acestui habitat este de 6 ha, concentrate in para de nord (In amonte) gi de-alungulréuui Siet gi a leculi Gabeni Obiectvul spectic de conservere pentru sit pentru aoest habitat este menfnerea sau imbundidiea star de conservare, in fundjie de rezultatle investigator in desfésurare (a se decide tn termen de 1 an dac& este necesard menfierea sau imbundtfrea), aga cum este defnta de umatori parame ifn: Parametru Unitatea de masurd Valoarea fintd minim 6, va fi stabiit pe baza rezultatelor Suprateta ha investigator privind slarea de conservere @ ‘acestuia in termen de 1 an Speci caracteristice de arbor! %/1000m@ minim 70% Speci caracterisce de plante rx. de speci! minim 3 1000 me Speci alohtonelinvazive lermnoase, inclusi cele care nu corespund tipului % 11000 m2 minim 20% de habitat + Objective specifice de conservare pentru specia 1385 Lua hutra {in formuarul standard este menfonat cau fost este 5 loci marcate (marca teritorial) pe terior situs o& se regdsesc condi favorable de viele gi brie la nivel intreguu sit TAREGR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU ziMEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU CObiectvl specie de conservare penru sit pentu aceasta specie este mentinerea sau Imbundttea str de ‘conserve, in fundie de rezutatele investgailor In destigurare (a se decide in termen de 1 an decd este necesara ‘mentnerea sau imbun&tire), aga cum este definite de urmatori parametgfnte: Parametru Unitatea de mésurd Valoarea tinti va fi stabllit pe baza rezukatelor wat trireapopdeel ‘anit investigator in trmen de 1 an Dimensiunea habitatului poral ta mini 680 Dimensivnea regmenti ‘cursurilor de apa pentru pesti tr. elementelor de fragmentare (principal banda viel + Obioctive de conservare pentru specile 1130 Aspius aspius 1138 Barbus meridional, 1149 Cob teenia, 2511 Gobio kessler, 145 Sabanejewia aurata, 1134 Rhodeus sericeus amarus Hidromorologa ull Siret este n mare masura cea de meandra natural, far elemente de fregmentare fn sit, ns imecit in aval de sit exst8 doud elemente de fagmentare care aparinhidrocentralei dela Galbei Exist un canal de siguranf chiar la nta sudcd a siti care afioneaz’ probabil ca un element de ragmentare pertru peste in prezent. Aceasté structura pare a fo solife pentru restabilrea conectivti pe secfunea imedatnfrioara a ‘Bul, deoarece continua int-un alba natural, evténd cetrala si canal artical care duce apa la ea, ‘Rhodeus serceus amarus nu este incus in formularl standard al stu, dar este menjonat in rapoartele de ‘monitoizareprivnd fauna laulu relizate de Administra NajonalApele Roméne. Obiectval specc de conservare pentru sit pentru aceste speci este menfinerea sau Imbunatiirea stl de conservare, In funcjio de rezutstale investigailor n desfagurare (a se decide In termen de 2 ani daca este necesara ‘menjinerea sau imbunatfrea), aga cum sunt defnite de urmatori parameti inte: Parametru Unitatea de misuré Valoares finté Mérimea / densitatea populatie! nr. indivizi valoarea fin pentru matimea | denctatea speciiAspius aspius populate va fi stabil in termen de 2 indivi! 100 m= ‘M&rimea /densitatea popuiatet indivi valoarea ita pentru marimea /densitatea speciei Barbus meridonalis Populi vaf stabil in termen de 2 ani nx. indiviz! 100 m2 Masimea /denstatea populaie indivi veloarea fina pentru marimea / densiatea specie Cobitstacnia opulatjl va fi stabi in termen de 2 ani 1 inci 100 me ONSULTIN TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU eBMENORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU Merimea /denstatea popu rx. indivi valoaea tna pentru merimea / densitetea speciei Gabio kessler populate va fi stabil in termen de 2 ani inv! 100 me Mri / densitatea popula wr. indivi veloarea lint pentru marimea / densitatoa specie Sabangiewia auata opuiativa fi stabi in termen de 2 an x. ni! 100 m2 mini 20 Marimea densitatea popula specie ar. indi valoarea fit pentru matimea /densitatea ‘Rhodeus sericeus amanus popula va fi stabit in termen de 2 ani rindi 100m2——_ Minin 2 Suprafaa zonelor de stufis ha mini 700 ‘Vegetafje rveranlemnoas8 pe lungimea (km) si gradu! deminim 17 km pe fecare mal flecare mala curs de pa copie al fecdrei seafuni de 5 km a rl minim60% Gradul de ragmentare alu Numa elementelor de 0 fragmentare ‘iba natural cu o structura Numarde meandre km Minim 0,7 complex (natural) / Numa de meandre ‘Transparenta ape ‘Ad8ncimea Secchi Mini 50 om Speci invazive de pest Denstatea specilor invazive mai putn de 3 exemplar / 100 m# pentru Carassvs auratus + Oblective de conservare pentru specia 1220 Emys orbicularis Hebitatele adeovate pentru specie sunt concentrate n prteasudic stl (in aval), zona care include aproximativ Too ha de stuf. CObiectvl spect de conservare pentru sit pentru aceasta specie este mentinerea sau imbunétjrea sti de conservare, in funcfie de rezuitatele investigafilor in desfBgurare (a se decide in termen de 2 ani daca este necesard 2a sau imbunattrea), aga cum sunt definite de um&tori parame inte: Perametru Unitatea de maura Valoarea tints Marimea densitatea! popuiatiei Numar de indivi Va fidefnitin termen de 2 ani Ne. indivizl 100 min zonole centrale atime sufi ha Minin 700 TARESR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 44MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU Obiective de conservare specific situlul ROSPA0063 Lacurile de acumulare Buhusi-Bacéu-Beresti Acoste obiective ‘au fost aprobate prin Decizia nr. 73 / 11.03.2020 a Presedintelui Agente’ Najonale pentru Ari Naturale Proteate privind aprobarea Normelor metodologiceprivindimplementarea obiectvelor de conservare din Anexa la Ordinul Ministruiul Medial ‘i Pdulor nr. 2681 / 2012 privind aprobarea Ptanulii de management al situ Lacurle de acumulare Buhusi ~ Bacdu — Beresti - ROSPAQOE, Obectivele de conservare a are de protecie avfaunisicd ROSPAO06S Lacurile de Acumulare Buh stabiite prin plan de management sunt umatoarele: ciu-Beresti |. Conservarea habitatlorspecilor de paséri de interes comunitar gi national, cubsstoar, in vederea mentineni sisau crsteriniveluui populafloracestora, | Conservarea habitatelor spcilor de pasari de interes comunitar si najonal, alte In pasaj sau oaspetj de iar, in vederea mentierssau cesar riveluui populailor acestora ‘Stul consta in 5 rezervoare/ bazine situate de-a lungu rurilor Siret si Bstfa in proimitatea municpilui Bac&u, Este unu dintre cele mal importante situ pentru migralja psdrlor din Moldova, Lacurle au fost eeate intre 1960 si 1980 (acu Lec: 262 ha, anul 1966; Lacul Bacau I: 202 ha, anul 1966; Lacul Gabeni: 1128 ha, anul 1989; Lacul REcaciuni: 2004 ha, anu 1986, Lacul Berest 1800 ha, anul 1967) pentru producerea energie’ hidroelecrice. Suntin faz avansaté de colmatare cu aluvuni fluvial care duc la frmarea unor zone mari acoperite de stuf, 2 unor insule gi maluri de nisip, n special in zona «in amente a laurior sta confuenja urior Bist s Siret. In amonte de acu Liec este limita norcd(superoard) a situ, liar acolo mai exist doua lacuri care po f incuse in ROSPADO6S: Lacul Gilen care este acopert de zone mari de stu sun fost lac lang Buhusi care acum este seca. Planul de management nu ofer date privind popula pentru malonate specilor de psi dn sit. Datele prvind populatia sunt disponitil n famularl standard al uli. Starea de conservare nu a fost evaluat la nivel specie, informa descriptive sunt dspontbile cu priv la presun i amenintr ‘Avan in vedere important situ, a ebulntrodus un program de montrizare regu n trmen de 2 ani, cu ‘soopul dea obfin date privndtendinfee populates, dacd este posi, mérimee popula Pn cind vor f disponibile date mai precise, peru specie penru care dimensiunea popuai este cuanticata ca un interval ta este stabi ca valore ‘maxim& a intervaluul esimet pentru specie cu o populaie mal mics de 50 de indivi gi veloarea medie@ intervalubi estimat pentru specie cuo popula estimaté de peste 50 de indivi. Lacuri amenajate pe valea Bisrtei Moldovenest,respectv pe Sire in aval de confluenta Bistritel pe teritoruljudetului Bacdu. Au o inindere mare, pe unee se gseste mut su, cir Tn form de insu, Pore de uri care leagé lcutle, respectiv zoel olosite de pis migratoare dn apropierealacutlr au fost incuse inst. Este unl ne cele maiimporante locar de migra pssror de ap8 cn Moldova. In impul igri putem int ici mil de rae, ose, ie, lebede, et. ‘care gsesc 2c un ocideal penta se odin impu migrate, numa exeplareor putin ejnge pén8 la (i chiar pest) 100,00 nt-un sezon Malu lacuror respec nel iundabieg psu sunt vate de mar stlu de psi de mal Lacurile sunt folosite de pasari de apa gi ca loc de ie mare, Mai multe sute de exemplare de ferestrag mare (Mergus merganser), raf sundtoare (Bucephalaclangul, edad de ama (Cygnus cygnus si mari tou de ra mare (Anas platyrtynce, ral mica (Anas crecca) §i lis (Fulica atra} iemeaza aici, numarul exemplarelor ajungand pana la 50.000 de exemplare. Evaluarea stiri de conservare a ROSPAO0E3 Lacurile de acumulare Buhusi- Bacdu— Berest Evaluarea stzriiactuale de conservare a specilor de interes comunitar si nafjonal care fac object protect ROSPAQ06S Lacurle de acumulare Buhusi ~ Bacéu ~ Berest a fost realizata pentru toate specie identiicate in perioada TARESR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 45MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU realzafistuilor peniru elaborarea panuiui de management al acestel ari protejete. P&sdtleidentiicate la nivelul are ‘roejate pot fincadrate in umatoaele categor > categoria E -pericitate: 2 speci > categoria V-wuinerabie: 27 speci: > categoria R-rare:4 speci: > categoria D~ den: 20 speci > calegora | localizat 2 speci; > categoria § - sigur 30 speci in comunitatea de pari caraceristcé zone acurlor de acumuiare au fost identiicate 40 de speci care sunt ‘cuprns in anexa 3. OUG nr. 5772007. \dentificarea glocalizarea ameninfror pentru specie nt si habttele caracteristce ale aestor: > In cursul bservailor realizate In tren pentru elaborarea planuhui de management au fost identiicate in tren poleialle amenintr penta specile de pas int’, de exempl: stuf ncendat,prezenfs gunoiud mengjer pe 298 stn vegeta, modficarea nivel de een @ ope din acrnpeoadele sensible pentru pasar cba, ‘anatore,pescui cn arc, pescut cin vegeta emersa,bracona|cnegeti piscicl ca actor de deren sale asemenea > localizaea pe sche / ha princpeelo ameninl identifica suiterorsuprapunerea lor peste hl habitatlor sicistibutei speci zonelor de concentare pet cibét, hr, noptae, nape. 47, Estimarea impactul potenfal al investitilor planuluijudetean de gestionare a deseurilor in judetul Bacau Evaluarea si cuantficarea exacs a impact asupre meciuul produs de proietul ropus in cadrul PIGD Bacau ivestte ‘TMB vor putea fi realzate doar in momentul in care se vor cunoaste toate detail ehnice ae cri In faza de execute propriu is8 a proiectl, prin documentaliatehnicd se pot prevedea solu tehnice care s& constuie im&surl supimentare de potecie a medi Cutoate ca nu se cunoaste localiaexactéa vitoarel investi s-a facut o analiza preliminer8, general, a moduluitn care ‘acestea vor relafona in vitor cu reeaua de ari naturale protejate. Tindnd cont de feptu c&evaluarea impact trebuie s&ia in considerare simpactl generat Inara acestora, der care oate afecta stare de conservare a specior si habitatlor naturale ce constitu obiectvele de conservare ale ariior naturale proejate, se impune evaluarea umatorelor efecte negative: ‘+ poluerea solutir si apelorsubterane pin infltrarea levgatusirezultat de la tratarea gi eliminarea desouror, cu efece drecte asupra habitateor gi speciior de fora gi faund, acesta producdnd att ceutrofizarea, ct gi posbila contaminare cu metale gree sau al compusi chic’ cu potenfal toxic; ‘+ poluarea habitatoior acratice ca urmare a tratri necorespunzatoae a apelorpluvale infestate gi a apelor tehnologie rezutate de la instalatite de gestonare a degeurior si evacuarea acestora in receptor natural; -acferea soluor prin depunerea emisior amosfrice ae efectnegatv direct ‘supra habitatelor naturale spectlor de fora Ca metodologie de evaluare a impactuli produs de proiectele propuse in PIGD Bacdu asuprearilor protejate de interes ‘comunitars-2 ales 0 scara de cuantficare a efectlor care opereazsi cu 7 nivele de efecte atl: TARRGR TTTULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 46MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU +3. Impact poziv direct semnificatv Emisi evitate respec emisi care nu se vor mai genera ca urmare a implement rmasurilor dn plan +2. impact pctv drect asupre obiectivlui de medi relevant “+1 Impact paz indirect asupra obiectivuli de mediv relevant (0 Impact negijabil’ impactul nu poate f evaluat “1 Impact negatvindrectredus asupra obiectivuui de mediu relevant -2 Impact negatv direct asupra obiectivaui de mediu relevant -3 Impact negatv direct semnficativ cumulat asupra obiecivulu de medi relevant Pe baza sistemului de notare detalit mal sus, precum sa poteniaelor surse de poluare descrise mai su, tn tabell 14 este evdentiaté evaluarea impactuluiasupra biodvesitai Muri tence previzute in PIGD Impact ‘PREVENIREA GENERARII DESEURILOR ‘Masuri de prevenire generare degeuri 8 Impact pozitv Reduoerea cantiiii de degeuri duce la iminuarea rsculi de poluare a ailor Natura 2000 CCOLECTARE §! TRANSFER Procurarea de dotiri— gi ° Impact eserwificaty echipamente pentru extinderea ; Aoesie act fect sistemulu de colectae separaté a bicdiver ca ue ape reciclabilelor din poarté in poartin medi rural in zona cu case din medi urban \VALORIFICARE MATERIALA DESEURI RECICLABILE Moderizaea gi extnderea staf ° Impect nesemnifcaty cesoren Beale Aeeste acvii nu au effect asupra Modernizares staiei do sortare biodiverstfi nest \VALORIFICARE MATERIALA A BIODESEURILOR Procurarea de compostoar “8 Impact oa dct indiviguele supfimentare pentru Install cin vecinaatea sturlor Natura 2000 zone rurale pot avea un impact nega asupcahabitatelor naturale gi a specior de plante de interes comunitare doar temporar, in stuaile scurgeror accidental delevigat TARESR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 47MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU VALORIFICAREA ENERGETICA Realizare linie producere SRFIRDF - ° Impact nesermifcativ ‘combustbil din depeuri Impact datorts zgomotuli poate apdrea doer pe percade de execue @ lucrrfor daca instalafia TMB se varealiza tn veinatatea ariel roteate Reduoerea canttati depozitate duce la recuoerea sermifcatva a cant de leviget ce a deporitare si a suprafefele de teren afeciate ELIMINAREA DESEURILOR Depozitare in depozit conform existent 3 Impact direct potential negati: Depozitele din vecinatata stutlor Natura 2000 fot avea un impact negativ asupra hatitatelor naturale si a specilor de plante de interes ccomunitar in stuaile sourgerilor accidentale de levgat avénd in vedere cantitatea mare de levigat comparaiv cu restul instalailor de ‘ratare degeuri [mplementarea masutior prevazute prin PIGD vor genera de asemenea gi efectepozive, cele cuimpactsermificativ find: = Imbunakairea sistemului de colectare a degeurior at&t menajere, ct a fuxuior speciale cum arfideseuri din construchi si desfinri, DEEE, weir wzate aimentare va duce la ameliorarea si evtarea unor polui \itoare in primal rénd prin reducerea fenomenuiui de abandonare legla gi drecjonarea degouttor In instlaite de degeur corespunzatoarefecdrul ip de degeur(priculoasehneperiouloase): = tratarea deseuriorrainte de depozitare va duce la minuarea sernfictvaalevigatului generat implicit reducerea sculi de scurgerefinfitrare a acestia; = promavarea uttzicompostuui In agrcutur, cu respectarea normelor in vigoare, duce la cresterea ‘confit organic al solu dnt-o sursa natura inlocuind astelfertizatri sintetic. CONCLUZIE Lanivelul de detalu al PJGD Bacau nu poate fi cuantficatimpactul relizrilucrarlor necesare pentru implementarea obiectivului investitie TMB, Acesta vor putea fi cuantificat cu exactitate dupa finalizarea proiectelor tehnice pentru fiecare dintre obiectivele /lucrarile propuse in PIGD, stabllire locate gi identificarea tuturor specillor existente in ‘amplasament. Evaluarea adecvati a impactului trebuie fundamentaté la nivel de proiect pe baza unor studi riguroase realizate teren, in amplasamentul fecdrulproiect, upd defntivarea proiectului tehnc gi stablirea coordonatelor STEREO 70, TARESSR TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 48NEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU astfelincdt si fie respectate prevederile ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a planurilor si proiectelor supra arillor naturale protejate de interes comunitar. 48. Misuri de dir inuareleliminare a impactul Principala mésuré care poate f uel pentru protec arilor naturale protejte este ca lure propuse in PUGD Bacau s& fe reaizate n alaraatilor naturale prota, Conform artiolui 33 cn OUG 5712007 pring regina arilor naturale protjate, conservarea habitteor natural, a fore ‘une salbatice frodiicata$ aprobeté pin Logea 49/2011, OUG nr. 3104.06.2014 gi OG nr. 30'28.08.2014) pentru speci de plane si animale sabatceteeste,acvatice gi sublerane prevazute In anexele 4A si 4B (speci de interes comunitr si ralfonal care necesita o rote stct) sunt intezise urmatoaroe > orice forma de recoltare,capturare, ucidere,distugere sau vatémare a exemplarelor alate in mediul lor natural, tn ‘riaredintre stadilecillu lor biologic; perturbarea intentionata tn cursul perioadel de reproducere, de crestere, de hibemare gi de migrate, eteriorarea,distrugerea gsau culegerea intentonatd a cuburlrgisau oudlor din natu deteriorareagifsau distugerea locuor de reproducere ori de odihna; vvyvy recoltarea floor sia fructelor, culegerea,taierea, dezrédcinarea sau distrugerea cu intenie a acestorplante in habitatele lor naturale, in oricare dinte stacile cic or biologic; > deinerea,transportul, vénzarea sau schimburle in orice soop, precum si oferrea spre schimb sau vinzare @ exemplarelor lute cin natu, in orcare dint stadile cil lor biologic Pentru protejareatuturr specilor de psi ncusiv a celor migratoare, sunt interzise urmatoarele: > vwy > ciderea sau captrarea intenijonat,ndferent de metoda wiz deteorarea, disrugera gsaucuegera ntenjonat a cuiburor ssau oualr cn natura ‘ulegerea oualor din natura pstareaacestora, char daca sunt goale; perturbarea intenonat n special in cusulperioadel de reproducere sau de maturzare; deseurie vor colectte si dapoztate select numa in pubele ampasate In spt special amenejate; peniru a evita dezvotarea specilorinvazve In zona, se recomanda cu stictfeuiizarea pentu recopertare @ soldi fer decoperat inal; > pe parcusul si dupa terminarea lucror de constuci- mont, amplasamentul se va curala de degeur si estur de materiale, penru a nu eleca caltatea solu fri > vehicuele care transport materiale de constuci si utljle cn santiervor folos pentru deplasare nual rumurle de expoatare exstente. Este stictinters8 parunderea acestora In spafjile ocupate de vogetaiespontandexistente In ‘ona amplasarentuli este recomandat ca Wurdle s8 se realzezeetepzat, ate Inc peioada de refacere a zonelor afta temporar sé fie minima. De asomenea, se recoman ca decopertarea zonelor unde urmeaz as interven s8 se realizeze numa Inainteainceperpropru-zise a lucror de construc iar recopertare se relizeze Yard Incr char dacd acest lucruimpune cost suplmentare; este interzsd depozitarea materialelor de construe sia deseutlr in afara perimetruli organizarlor de ganter, ‘materialle de construe vor fi stocale In cadrul unor denote compartimentate si acoperite, se vor preveni scurgerie accidentale de hidrocarbu, pasta de ciment sau ale substane foloste pentru realzarea lueranr, > este inlerzisd evacuarea degeurorlchide (pasta de ciment provenité de la spatarea utigjelor) in ampasamentul Drolectuul sau in vecindtatea acestu; > spalarea gi reparea utaelorse vor face num in centre autorizte, departe de able rBurlor; > almentarea utleelor ou carburant se va face numal in cadrul organizanior de ganter. Este interisé alimentarea cu carburanf in cacrulfonturlor de cry; > echipamentele hidravlice ce vor acflona in vecnatatea cursurior de apa vor folosi licide hidrauice netoxice $i biodegradabile; > pentru preveni contaminares cu hidrocrbur, in cazul zonelor sensible va fl amplasat un pat de nsip, iar uratri vor finstrit pentru a efectua decontaminarea Nisipulvafcolectat int-un recipient metal givelriicat asta de obinere ‘a mistutlor asfatice; > dotarea uiljelor cu cispoztive de reducere a zgomotul, asi! incdt s& corespundi ivelulu de 2gomot maxim admis Pentru categoria respectva de util; > spafile afectate temporar de luoréri vor fi acoperite cu paméintul vegetal decoperat nial, asl Incdt s& se pastreze ropriettjieiiiale ale soul vegetal; ‘ste interzis eliminarea apeloruzate inant dea f epurate corespunzaor; vericarea perodicé a podefelor gla separatoareor de hidrocarbur si decolmatarea lr dacd este cazul; vetticarea graduli de refacere a spafilrafectate temporar de lucrari vvvy \imitareafolosii substantelorantderapante; TART TTTULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU 50MEMORIU PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IN JUDETUL BACAU > zonelepropuse in proict af sectatetemporar/ permanent de luc vor fstictdemitate in teen, penta a preven deterorarea supaffeorivecinate; > _amplasamentl proc va feria de un boiog, Daca vor observate cubur oestes vor mutate n one in care ru e vor desfgura luc de construc; > safle de betcane, depocitee de ciment side Protea; respectareaplani etpizat de realzae a lucrrior pentru a iminua impecul asupra bioivesitii locale; ura orf amplasatein organize de sant, stuate in afea ailor limitarea spatilor ocupate Yemporar sau permanent de proiect la cele sct neoesare; est inti aectarea de cde Iueréri a ator supraeledecdt cele srt prevazute n rot intezicerea nivelelor de zgomot supdratoare, pest imitele adise de STAS 1000/86; est intezis depoaitarea materalelor de construc g a degeurlor in afera perimetrulu organiza de gation, materiale de construc vor fi stocate in cadrul unor depozte compartimentate si acoperit; vvvvyyy este interzisé evacuarea degeurior lichide (pasta de ciment provenité de la spélarea utizjelor) In amplasamentul Proietui, spSlarea i repararee utlajeor se vor face numa n centre autrizate, depate de able rautlor, ‘almentarea utigjelor cu carburant se va face numai in cadeul oyganizarilor de ganter. Este interzis® almentarea cu carburan fn cadrl fonturor de kira; ¥ ‘echipamentelehidrauiice ce vor afiona in amplasament vor flos chide hidraulice netonce gi biodegradabile; > pentru preven contaminarea cu hicrocarbur, in cazulzonelr sensi va fi amplasat un pat de isp, ar uct vor {instil pentru a efectua decontaminarea, Nisipul va fcolecttint-un recipient metalic valorficat a stfja de obinere 2 mixture ataice: > folosrea de echipamente g tehnologi moderne, astel incdt emisile de poluant atmasterici, 2gomat s ibraji si fle cat ‘mai mii (de pan la 11 ori mai mci decat in cazul tohnolgie clasce); respectarea strc a drumurtilor de explatare existent si deplasarea cu vteza redusa pentru alimita emisile de pref interzicerea izgoniri sau capturéi:specior de paséri idenifiale in amplesamentul proiectului de care angafafi constructor In afara acestor misuri previzute in legislajie, vor fi previzute masuri specifice in functie de caracterul si complexitatea projectului TMB, Mésurile specifice vor fi prevézute dup definitivarea proiectectului tehnic, in ‘momentul parcurgerii procedurilor de evaluare a impactului asupra mediulu gia procedurilor de evaluare adecvati. CONSUT! TITULAR: CONSILIUL JUDETEAN BACAU