Arii protejate

Definiţie și categorii de
management
Definiţie și abordări
 Arie Protejată (AP)
- arie naturală protejată –
definiţie conform IUCN

CE ESTE?
SCOP
Spațiu geografic
Conservarea pe termen lung a:
- clar delimitat, - naturii
- recunoscut, - serviciilor de mediu
- desemnat, - valorilor culturale asociate.
- administrat
în baza unor acte legale sau
prin alte mijloace eficiente

http://www.propark.ro/resurse/publicatii/
Ghid IUCN – Arii protejate - Categorii de management 3
 Arie Naturală Protejată (AP)
definiţie OUG 57/2007

CE? PENTRU CE?

• zona terestră, acvatică şi/sau • în care există specii de plante şi

subterană,
• care are un regim special de
protecţie şi conservare, stabilit
conform prevederilor legale
• cu valoare ecologică, ştiinţifică
animale sălbatice, elemente şi
formaţiuni biogeografice,
peisagistice, geologice,
paleontologice, speologice sau
de altă natură,
ori culturală deosebită

4
 Abordări în desemnare şi management

Protecție Conservare

Management: Management:
Centralizat Participativ 5
Categorii de management
 Categorii de arii protejate
De ce avem nevoie de categorii (clasificarea ariilor
protejate)?

• Numeroase tipuri, categorii, denumiri de arii protejate,

uneori aceeaşi denumire folosită pentru tipuri foarte
diferite de AP

• Varietate mare de metode / abordări de conservare /

protecţie / management

• Necesitatea unui limbaj comun pentru a permite schimb

de informaţii şi de experienţe la nivel global / regional
 Categorii de arii protejate
Cine defineşte categoriile de arii protejate?

• IUCN: 1962, 1974 -1978, 1984 - 1990 – 1994, 2004 –

2008 categorii de management
• Organizaţii – instituţii internaţionale: MaB UNESCO,
RAMSAR, Comisia Europeană
• Autorităţi naţionale
• Autorităţi locale

8
 Categoria I a – Rezervaţie naturală strictă

Caracteristici:
- arii pentru protecţia strictă a
biodiversităţii şi, eventual, a caracteristicilor
geologice / geomorfologice
- Suprafață de obicei redusă, câteva sute /
mii ha (excepție rezervațiile științifice din
Delta Dunării, care au peste 20.000 ha)

Activități:
- cercetare ştiinţifică şi monitoring

Restricții:
- accesul vizitatorilor este strict controlat şi
limitat

Imagine: Rezervația Științifică Gemenele - Retezat

Categoria I a în România – Rezervațiile științifice

 Categoria I b – Zonă de sălbăticie

Caracteristici:
- arii pentru protecţia sălbăticiei (zone fără impact
uman sau cu impact uman foarte redus)
- suprafață foarte extinsă, mii, zeci de mii de ha (în
unele zone sute de mii de ha)
- arii fără infrastructură modernă, unde forţele şi
procesele naturale predomină, oferind posibilitatea
generaţiilor viitoare să le cunoască

Activități:
- doar vizitare, recreere

Restricții / prevederi:
- fără prezenţă umană permanentă
-nu sunt permise activități de utilizare a resurselor,
cu excepția unor activități tradiționale limitate pentru
comunitățile locale, strict pentru asigurarea
resurselor strict necesare
Imagine: Zapovednik "Malaya Sosva”, Rusia, 225.000 ha,
http://rusnature.info/zap/084.htm
NOTĂ: nu avem asemenea arii desemnate în România
Categoria I b în România – NU avem !
 Categoria II – Parc naţional
Caracteristici:
- arii desemnate pentru protecţia biodiversităţii şi a proceselor naturale pe cea mai mare
parte a suprafeței, ideal pe minim 75%
- suprafeţe mari naturale sau aproape naturale – zeci de mii de ha
Activități:
- oferă oportunităţi pentru activităţi spirituale, educative, recreative şi de vizitare
- în anumite părți din zonele desemnate pentru protecția prioritară a biodiversității și a proceselor
naturale sunt permise activități tradiționale ale comunităților locale
- în zonele tampon sunt permise activități durabile de utilizare a resurselor naturale
Restricții / prevederi:
- fără prezenţă umană permanentă sau semnificativă (rareori cu localități)
- există zone cu restricții majore pentru activitățile umane (ideal pe 75% din suprafață)

Imagine: Parcul Național Retezat,

poză Remus Suciu

Categoria II în România – Parcurile Naționale

 Categoria III – Monumente ale naturii

Caracteristici:
- arii pentru protecţia unei forme
specifice de teren sau a unei entități vii
(de exemplu o stâncă deosebită, o
cascadă, o zonă cu un arbore foarte
bătrân)
- suprafeţe foarte mici (de obicei)

Activități:
- vizitare

Restricții / prevederi:
- de obicei strict protejate

NOTĂ: Adesea are valoare ridicată pentru

localnici și/sau vizitatori
Imagine: Sfinxul, din platoul Munților Bucegi

Categoria III în România – Monumente ale naturii

Categoria IV
Arii pentru managementul habitatelor şi speciilor
Caracteristici:
- arii pentru menţinerea, conservarea şi
refacerea unor specii şi habitate
-poate fi necesar un management activ
- suprafață de obicei mică, câteva ha la zeci
sau cel mult sute de ha (excepție:
Rezervația Râul Tur, peste 6000 ha)

Activități:
- cele necesare pentru menținerea valorilor

Restricții:
- depind de nevoile speciilor și habitatelor
pentru care a fost desemnată

Imagine: Management activ prin cosit manual într-o

rezervație cu fânețe valoroase

Categoria IV în România – Rezervații naturale

 Categoria V – Peisaj terestru / marin protejat

Caracteristici:
- arii desemnate pentru conservarea unor peisaje
terestre / marine importante, precum şi a valorilor
naturale asociate, dar şi a valorilor create prin
practicile de management tradiţionale
- suprafață de obicei mare, zeci de mii de ha
- zonă în care interacţiunea om - natură de-a
lungul timpului a dus la crearea unor valori
ecologice, biologice, culturale şi scenice distincte
- menţinerea integrităţii interacţiunii este esenţială

Activități:
- sunt permise activitățile de utilizare durabilă a
resurselor naturale, dezvoltarea durabilă, fără a se
afecta valorilor pentru care s-a desemnat aria.

Restricții:
- depind de nevoile speciilor și habitatelor pentru
care a fost desemnată

Imagine: Dan Dinu:

Categoria V în România – Parcuri naturale

 Categoria VI – Arie protejată
cu utilizare durabilă a resurselor naturale
Caracteristici:
- arii pentru conservarea habitatelor şi ecosistemelor şi a valorilor culturale asociate, împreună
cu sistemele de management tradiţional al resurselor naturale
- suprafață foarte extinsă - sute de mii, chiar milioane de ha, aflate în stare cât mai naturală
Activități:
- management al resurselor naturale, având ca scop un nivel redus, neindustrial de
management, compatibil cu obiectivul de conservare
Restricții / prevederi:
- așezări umane puține și reduse ca mărime
- gospodărită în aşa fel încât să se menţină caracterul natural

NOTĂ: nu avem asemenea arii

desemnate în România

Imagine: Laponia – poză Levin Matkallu Oy,

http://www.discoveringfinland.com/?ruta=travel/what-to-
do/nature/wilderness

Categoria VI în România – NU avem!

 Obiective principale de management în diferitele
categorii de arii protejate
- Conform IUCN -
Arii gospodărite în special pentru Denumire C.

rezervaţie naturală strictă/ Ia

Protecție strictă
zonă de sălbăticie Ib
Conservarea naturii și educaţie / recreere parc naţional II

Conservarea caracteristicilor naturale monument al naturii III

Conservare de specii şi habitate prin arie de management al IV
management activ habitatelor/speciilor
Conservarea peisajelor și asigurarea de
oportunități de educație și recreere prin
mentinerea interactiunii om-natură (poate
peisaj terestru/marin protejat
însemna realizarea uor modele de dezvoltare V
(parc natural)
durabilă, cu menținerea peisajului, a
biodiversității valoroase pentru care au fost
desemnate)
Conservare prin utilizarea durabilă a arie pentru utilizarea durabilă VI
resurselor naturale (fără scop industrial) a resurselor naturale
 Arii protejate de interes național în România
Corespondenţa cu categoriile IUCN

Ia - Rezervaţie Naturală Strictă - Rezervaţie ştiinţifică

Ib - Zonă de Sălbăticie
II - Parc naţional - Parc naţional
III - Monument al naturii – Monument al naturii
IV - Arie pentru managementul habitatelor/speciilor – Rezervaţie
naturală
V - Peisaj terestru /marin protejat – Parc natural
VI - Arie protejată cu utilizare durabilă a resurselor naturale
 ”Nivel” restricţii/categorii
Rezervaţii ştiinţifice – omul: observator, cercetător
(10x - 10.000x ha)
Parcuri naţionale – omul în principal turist/vizitator şi
activităţi tradiţionale pe o parte din suprafaţă (1000x
- 100.000x ha)
Rezervaţii naturale –menţinerea sau refacerea unor
specii sau a locului lor de viaţă (10x - 10.000x ha)
Parcuri naturale – caracterizate prin zone cu activitate
umană durabilă – dar au și zone mai restrictive -
(1000x - 100.000x ha)
Rezervaţii ale biosferei –1 sau mai multe rezervaţii ştiinţifice
şi parcuri naţionale /naturale şi zone de dezvoltare durabilă
– (10.000x - 100.000x ha)
Monumente ale naturii – să se prevină degradarea
sau distrugerea – cascadă, peşteră, pădure, chei,
stânci... 18
Categorii şi importanţa / ”valoarea”
ariilor protejate

I
II
III
IV I II III IV V VI
V
VI

19
 Tipuri de arii protejate

• AP de interes național: parcuri naționale, parcuri ....

• AP de interes comunitar – Natura 2000: Arii de protecţie specială

avifaunistică (SPA), - Arii speciale de conservare (SAC) acum Arii
de Interes Comunitar (SCI)

• Arii recunoscute la nivel internațional (desemnate la nivel

internațional):
– Rezervaţie a Biosferei - Rezervaţie a Biosferei
– Sit Ramsar – Zonă umedă de importanţă internaţională
– Sit Natural al Patrimoniului Mondial - Situri naturale ale patrimoniului natural
universal
– Geoparc
– Arie de Importanţă Avifaunistică (IBA), Arie de Importanţă Botanică (IPA), Arii de
Importanţă Herpetologică (IHA), etc.

20
Zonarea ariilor protejate – principii de
bază
 Categorii de arii protejate și zonarea

De mică întindere – I, III, IV IUCN De mare întindere – II, V, uneori IV

22
Zonarea – instrument de management

23
 Scopul zonelor delimitate

• Conservarea –
– Speciilor
– Habitatelor
– Peisajului
– Ocupaţiilor tradiţionale
– Tradiţiilor
• Păstrarea
– Culturii locale
– Economiei de
subzistenţă
– Infrastructurii turistice
– Zonelor de locuit
24
Natură

25
Natură - om

26
Om - natură

27
 Zone strict protejate
• Prioritate maximă o are
conservarea speciilor,
habitatelor, ecosistemelor,
formelor naturale şi a
peisajului.
• Protecţia strictă sau
accentuată
• Activităţi non-destructive ca
monitorizarea şi cercetare
cu anumite limitări clare.
• Excepție: activități de
subzistență localnici

• zone de protecție strictă

(ZPS)
• zone de protecție
integrală (ZPI)
28
 Zone de folosinţă minimală

• zone întinse cu grad ridicat

de naturalețe
• anumite resurse pot fi
exploatate, cu condiții clar
stabilite pentru atingerea
obiectivelor AP.

• Zona de conservare
durabilă (ZCD) – categoria
II
• Zona de management
durabil (ZMD) – categoria
V

29
 Zone de utilizare durabilă a
resurselor
• sunt permise activităţi
de dezvoltare
prietenoase faţă de
mediu, care ajută la
susţinerea economiei
locale.
• ajută la reducerea
presiunii pe zonele
protejate

Se încadrează în
• zone de dezvoltare
durabilă (ZDD)
30
 Zone de folosinţă intensă

• Zonele “sacrificate” din

AP, incluzând
aşezările umane,
zonele de turism de
masă şi infrastructura
grea existentă sau
viitoare

Se încadrează în
• zone de dezvoltare
durabilă (ZDD)

31
 Enclave şi coridoare

• Depinzând de geografia
locului, unele zone de
folosinţă minimă sau
utilizare durabilă a
resurselor pot apărea ca
insule în zone strict
protejate.

• În acest caz este nevoie de

coridoare de acces.

32
 Zonare în PN și PN

ZPI

ZPS

ZCD
ZDD
Categ II

ZDD
ZMD
Categ V
33
 Zonele-tampon:

• parcuri naţionale - zone de conservare durabilă

• parcurile naturale - zone de management durabil,
fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare
durabilă.

În zonele-tampon ”este interzisă realizarea de construcţii noi, cu

excepţia celor ce servesc strict administrării ariei naturale protejate
sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării
siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.

34
35
Proprietari de terenuri în PNR

36
Zonarea – instrument de definire de obiective
specifice

37