"Poezia erotica a lui Blaga are de la inceput un substrat intelectual, implica o

conceptie, cateva idei mari, care o asaza in prelungirea lungii linii a

platonismului si a poeziei romantice (in inteles tipologic). Nu e vorba de a-i
cauta modelele, ci doar de a o situa, caci Blaga nu porneste de la modele, ci de la
«experienta», de la propriile lui trairi. Originea ideii lui despre iubire se afla
in ceea ce a simtit indragostitul din 1916-l7: mistuirea intr-o «imensa flacara»,
in «Marele Foc» si salvarea de «melancolie», gasirea unui sens al vietii, inceputul
propriu-zis al existentei [.,.]*
(Ceorge Cana - Opera literara a lui Lucian Blaga, Bucuresti, Editura Minerva, 1976,
p. 251)