_ CUVINTELE _ iTI MODELEAZA CREIERUL 12 STRATEGI! DE CONVERSATIE MENITE SA DEA INCREDERE. SA APLANEZE CONFLICTELE Si SA CONSOLIDEZE INTIMITATEA Dr. ANDREW NEWBERG si MARK ROBERT WALDMAN Traducere din limba engleza de IOANA SCHIAU CURTEA @VECHEDr. ANDREW NEWBERG este un cunoscut neurolog, preocupat de relajia dintre functiile creierului gi diferitele stari mentale. Este pionier in studierea din perspectiva neurologici a experientelor religioase si spirituale, domenin cunoseut drept neuroteologie. Luereaz’ ca director de cereetare la Myrna Brind Center of Integrative Medicine si ca medic in cadrul Thomas Jefferson University Hospital din Philadelphia. S-a specializat in medicind intern gi nucleara. Este autorul mai multor ciirti, printre care bestsellerul De ce nu dispare Dumnezeu, iar cercetarile sale au fost mentionate atit in publicatiile Time, Newsweek, 0, The Oproh Magazine, cit si pe Discovery Channel, National Geographic Channel, BBC si NPR. MARK ROBERT WALDMAN este unul dintre cei mai importanti specialigti din lume in relajia dintre comunicare, spiritualitate si functionarea creierului. ‘S-# implicat in dezvoltarea unei noi strategii, intitulaté neuro-coaching, prin care ajuta indivizi, cuplurile pi comunitatile s3-si rezolve conflictele personale i profesionale si s-si imbundtiijeased eficienta. Eate cadru didacticla Loyola Marymount University, Los Angeles, unde predi Executive Communication in programul EMBA. Este expert in dezvoltare personal gi in afaceri. A seris, in calitate de autor si coautor, 12 cdrti, printre care se numira bestsellerul Cum ne schimba Dumnezeu creierul, carte numité de Oprah «una dintre cele noud lecturi obligatorii ale anului 2012*. Opiniile sale au fost prezentate in Time, Washington Pou, New York Times, Forbes, Entrepreneur, Investor's Business Weekly si Oprah Magazine.MULTUMIRI ORICE CARTE SE NASTE din colaborarea mai multor voci, iar aceasta carte in mod cert nu reprezinta o exceptie. Am vrea, in primul rand, sa le mulyumim studentilor si pacientilor nostri si participantilor de la seminarele noas- tre: fara deschiderea voastra de a va impartagi povestile, experientele, luptele si sursele de inspiratie, aceasta carte nu ar fi existat. Am vrea sa le multumim colegilor nostri, prietenilor si familiilor noastre, fiindcd au contribuit cu totii, oferind nenumiarate ore din timpul lor pentru a ne ajuta sa rafi- nam strategiile descrise in aceasta carte. Multumiri spe- ciale catre dr. Neil Schuitevoerder, alaturi de care am conceput initial Comunicarea Empatica gi care continua sd lucreze alaturi de noi pentru a introduce aceasta strate- gie in comunitatile terapeutice. Avem cea mai adanca apreciere pentru dr. Dorianne Cotter-Lockard, care, alaturi de noi, este coautor al unui articol academic despre Comunicarea Empatica, pe care 1-a prezentat la conferinta anuala a American Psychological Association in 2010, Am vrea sa subliniem sprijinul generos10 CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL al dr. Chris Manning si dr. William Lindsey, care au intro- dus Comunicarea Empatica in cadrul Executive MBA Program la Loyola Marymount University, Los Angeles, si dorim sa Je multumim dr. John Baker si dr. Paul Mattson, de la Moorpark College, fiindca ne-au invitat in salile lor de curs pentru a ne realiza seminarele de cercetare. Preo- tilor si congregatiilor de la United Centers for Spiritual Living (cu o multumire speciala pentru reverendul Pam Geagan), Unity Church, Unitarian Universalist Association of Congregations si numeroaselor organizatii crestine si seculare alaturi de care am lucrat: fifi binecuvantati pentru tot sprijinul vostru. La final, am dori s4 ne exprimam profunda recunostinta agentului nostru literar, Jim Levine, gi editorului nostru, Caroline Sutton, pentru increderea $i sprijinul acordate acestui proiect in toate etapele. Am vrea sa le multumim tuturor oamenilor minunati din culisele Penguin si Hudson Street Press, care ne-au ajutat sa aducem pe lume aceasta carte.NOTA AUTORULUI STRATEGHLE DE COMUNICARE la care am lucrat gi pe care le prezentam in aceasta carte au rezultat din anii de cercetari empirice conduse de sute de psihologi i neuro- logi din intreaga lume. Aceasta carte ofera un nou model de explicare a felului in care creierul creeaza sisteme unice de limbaj, proiectate pentru a le oferi celorlalti informatii complexe. Dar, adesea, este prea dificil sa transpunem neurostiintele intr-un limbaj simplu. Informatii importante pot fi uneori omise, iar alteori e posibil ca anumite ipoteze sa fie luate drept realitati absolute. Mai mult, atunci cand este vorba despre creier, un singur milimetru de {esut poate controla numeroase alte procese, pe langa cele descrise in aceasta carte. Pentru a evita aceste probleme si pentru a oferi o baz substantiala acestei noi abordari de comuni- care eficienta cu ceilalti, am inclus numeroase note biblio- grafice, care iti pot fi de ajutor daca decizi sa aprofundezi neurostiinta empatiei, a cooperarii gi a increderii.PARTEA I DOVEZILE Neurostiinta comunicarii, a constiintei, a cooperarii gi a increderii| ~~. — oaCAPITOLUL 1 Un nou fel de a conversa FARA LIMBAJ, AM TRAI intr-o stare de haos emotional. Creierul nostru ne ofera potentialul de a comunica in moduri extraordinare, iar felul in care alegem sa folosim cuvintele poate imbunatati functionarea neurala a creie- rului, De fapt, un singur cuvant are puterea de a influenta manifestarea genelor ce regleaza stresul fizic si emotional. Daca nu exersim continuu centrii de limbaj ai creierului, ne slabim abilitatea neurologica de a face fata problemelor pe care le intalnim zi de zi. Limbajul ne formeazi compor- tamentul gi fiecare cuvant pe care il folosim este incarcat de semnificatii personale. Cuvintele potrivite, rostite in felul potrivit, ne pot aduce iubire, bani si respect, in timp ce cuvintele gresite — sau chiar si cuvintele potrivite, dar rostite intr-un fel nepotrivit — pot conduce o tara catre razboi. Trebuie sa ne orchestram cu multa atentie limbajul, daca vrem sa ne atingem scopurile si sa. ne implinim visurile. Desi ne nastem cu darul vorbirii, cercetarile arata ca suntem surprinzator de nepriceputi cand vine vorba de comunicarea cu ceilalti. Adesea, ne alegem cuvintele fara si gandim, fara sa constientizim efectele pe care le pot16 CUVINTELE If! MODELEAZA CREIERUL avea asupra celorlalti. Vorbim mai mult decat este nevoie. Fira si ne dam seama, nu fi ascultim bine pe ceilalti si, de cele mai multe ori, nu dam atentie infelesurilor subtile transmise prin expresiile faciale, limbajul corpului sau tonul gi cadenta vocii — elemente ale comunicarij care sunt adesea mai importante decat cuvintele pe care le rostim. Aceste puncte slabe in procesul de comunicare nu sunt cauzate de © proasta educatie. Mai degraba, ele sunt legate de un creier nedezvoltat complet, pentru ca zonele care controleaza constiinta sociala, empatia si abilitatile lingvis- tice corespunzatoare nu sunt complet operationale decat dupa ce atingem, cu aproximatie, varsta de 30 de ani. In ciuda acestuj handicap neural, studiile stiintifice arata ci oricine — fie ca este tanar, fie in varsta — isi poate exersa centrii limbajului si pe cei care au legatura cu constiinta sociala, imbunatatindu-si astfel capacitatea de a comunica mai eficient cu ceilalti. Pana astazi, am identificat si documentat 12 strategii care pot imbunatati dinamica oricarei conversatii, chiar si pe cele purtate cu straini. Aceste strategii pot stimula o em- patie profunda si incredere in creierul ascultatorului $i pot fi folosite pentru a intrerupe tiparele de gandire negativa care, atunci cand sunt necontrolate, pot chiar si dauneze circuitelor creierului care regleaza emotiile. In aceasta carte, iti vom explica cum sa folosesti asemenea strategii pentru a dezvolta rapid relatii profunde si de durata, acasa si la locul de munca. Vei invata cum sa-ti intrerupi discursul interior care genereaz anxietate, teama si indoiala de sine. Vei construi mai multe relatii intime in viata personala si vei avea relatii mai bune cu angajatii,UN NOU FEL DE A CONVERSA. 17 clientii si colegii tai. Vei genera colaborari distractive si productive la locul de munca; iti vei imbunatati abilitatile de management, iar acest lucru se va traduce printr-un venit mai mare gi prin mai multe vanzari. CELE 12 STRATEGH ALE COMUNICARH EMPATICE 1. Relaxeaza-te. 7. Observa semnalele 2. RimAi present. nonverbale. 8, Exprimé-ti aprecierea. 9. Vorbeste cu cildura. 0.Ve . Piefeticont coupes clon pales a cae profunde valor! ale tale. 11. Vorbeste succint. 3, Cultiva linigtea interioara. 4. Intdreste atitudinea pozitiva. 6. Acceseaz o amintire placuta. ‘12. Asculta in profunzime. Vei invita, de asemenea, sa recunosti cind alta persoana minte si vei descoperi cum sa-ti folosesti intuitia pentru a sti ce gandesc ceilalti, chiar inainte ca ei si vorbeasca. Vei descoperi cum tacerea ifi poate intari abilitatile de comu- nicare, Iti vom arata si un mic secret care iti va schimba expresia faciala, astfel incat si le inspiri mereu celorlalti incredere. Iti vei putea schimba viteza de vorbire pentru a influenta felul cum se simte cealalta persoana si vei putea folosi lim- bajul trupului pentru a transmite mesaje pe care cuvintele nu le pot reda.18 CUVINTELE IJ] MODELEAZA CREIERUL Daca exersezi aceste strategii chiar gi cateva minute pe Zi, vei gandi mai clar, iti vei spori creativitatea si vei avea mai multe conversatii autentice cu cei din jur. Poti chiar sa eli- mini un conflict inainte ca el sa inceapa. Studiile realizate de noi, bazate pe scanarea creierului — gi corelate cu cele mai recente cercetari din domeniul limba- jului, al comunicarii si al prezenjei constiente —, ne de- monstreaza ca aceste strategii ne pot imbunatati memoria gi activitatea cognitiva, in acelasi timp coborand nivelurile de stres, anxietate gi iritabilitate — factori cunoscuti pentru forta lor de a submina eficienta oricdrei conversatii sau interactiuni sociale. Pe masura ce exersezi zilnic aceste stra- tegii, increderea ta in tine si satisfactia in vial vor cregte intr-o maniera masurabila in laborator gi observabila acasa. Noi am reunit aceste strategii sub numele de Comunicare Empatica. Folosindu-le in conversatiile tale, vei descoperi ceva surprinzator: creierul tau incepe sa se alinieze cu cel al partenerului de conversatie. Aceasta legitura speciala poart’ denumirea de ,,consonanta neurala’, iar in aceasta stare de armonizare reciprocé doi oameni pot realiza lucruri remarcabile impreuna. De ce? Pentru ca elimina atitudinea defensiva care exista in mod normal cand doi oameni converseaza. Elementele Comunicarii Empatice pot fi combinate in moduri diferite, pentru a se potriyi unor situatii diverse, si pot fi integrate in alte abordari ale comunicarii, facdndu-le astfel mai eficiente, Poti folosi Comunicarea Empatica si in dialogul cu copii, ajutandu-i astfel sa facd faa mai bine unor conflicte interpersonale, si discute subiecte dificile i chiar sa poata lua note mai mari la scoala. Strategiile pot ajuta si membrii familiei $i ingrijitorii sa converseze maiUN NOU FEL DE A CONVERSA 19 eficient cu persoanele care sufera de boli mentale sau diverse forme de declin cognitiv. Numerosi psihoterapeuti si grupuri de consiliere au integrat strategiile Comunicarii Empatice in munca lor; ele au fost adoptate de numeroase organizatii religioase gi spirituale care promoveaza dialo- gul intre religii $i comunicarea nonviolenta. Comunicarea Empatica la locul de munca Comunicarea Empatica a fost initial dezvoltata ca o unealti pentru a ajuta cuplurile sa-si consolideze intimitatea ¢i sa-si rezolve conflictele, dar si-a croit apoi drumul catre coridoarele spitalelor si ale unitatilor ce acorda ingrijire, unde medicii si asistentele o folosesc pentru a-si imbuna- titi interactiunea cu pacientii gi colegii. Comunicarea Empaticd a trezit interesul si in salile de conferinte ale corporatiilor americane. Ea reduce stresul la locul de munca, ce compromite productivitatea si, in cele din urma, duce la epuizare; s-a dovedit, de asemenea, ca este deosebit de eficienta pentru a construi echipe de lucru mai unite, pentru a imbunatati comunicarea intre managementul de top si cel intermediar si pentru a face mai performanta relatia cu clientii, rezultand in vanziri sporite si parteneri loiali. Companiile din domeniile financiar si imobiliar au adop- tat, de asemenea, Comunicarea Empatica. Donna Phelan, vicepresedinte gi director de investitii banci, explica: cadrul unei mari Tn ritmul alert al lumii afacerilor si al managementului financiar, cea mai importanta responsabilitate este comu- nicarea cu clientul. Profesionistii in domeniul serviciilor20 CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL au © nevoie pronuntata de a integra in munca lor cele mai eficiente strategii si asta este in mod special valabil pentru cei care lucreaza pe piete financiare volatile, unde oamenii sunt adesea supraincarcati cu informatii abun- dente despre monitorizarea bursei, rapoarte de analiza, e-mailuri urgente si mai multe linii telefonice care suna in acelasi timp. Principiile si tehnicile Comunicarii Em- patice ofera un mod de gandire care optimizeaza dia- logul dintre client, consultant gi strategul de piata. Acest mod de gandire se intreaba ce isi doresc clientii cel mai mult. lar raspunsul: sd fie ascultati, sd fie auziti cu o mai mare acuratete si intr-o maniera care s4 genereze respect reciproc si incredere. In profesia mea, succesul depinde de dezvoltarea acestor abilitati cruciale si am descoperit cA instruirea in Comunicarea Empatica duce rapid si efi- cient la implinirea acestei nevoi. In relatiile personale, abilitatile slabe de comunicare si ascultare sunt cauzele principale ale disputelor si divortu- rilor. lar in mediul de business, asemenea slabiciuni pot impinge o companie catre faliment. Astfel, orice strategie care poate invata o persoana sa vorbeasca pe scurt, clar, calm, cu bun&tate si sinceritate va creste stabilitatea inter- personala la locul de munca gi acasi. Din acest motiv, Comunicarea Empatica a fost inclusa intr-un modul de training din cadrul Executive MBA Program la Loyola Marymount University din Los Angeles. Ea sporeste per- formanta in cadrul echipelor de lucru si dezvoltarea unor valori responsabile social pentru lumea corporatista si ajuta la sciderea nivelului de stres generat de cererile si astep- tarile extraordinare ale studentilor, care sunt in acelagi timp managerii unei afaceri de succes. Iaté ce spune Chris Manning, profesor de finante si tranzactii imobiliare: ,Co- municarea Empaticd ofera o maniera de training eficientaUN NOU FEL DE A CONVERSA 21 din punct de vedere al costurilor, pentru a putea instrui persoanele sa comunice mai eficient $i profesionist, culti- vand in acelasi timp un grad inalt de deschidere, incredere gi relationare interpersonala.“! Dr. Manning elaboreaza: Ca societate, am devenit dependenti de cuvinte, fara sa fim constienti ca ele joaca doar partial un rol in procesul intreg de comunicare in mediul de afaceri. Este mai im- portanta abilitatea emi{atorului de a transmite un mesaj ascuns, o intentie si capacitatea receptorului de a deduce care este mesajul.? Aceste mesaje nonverbale sunt incar- cate cu sentimente, atitudini si valori sugerate. Strate- giile incluse in Comunicarea Empatica ajuta studentii, managerii si executivii din domeniul business s4 recu- noasc gi si dezvolte aceste semnale nonverbale esentiale. Joan Summers foloseste de asemenea o variatiune a Co- municarii Empatice atunci cand intervieveaza candidatii pentru un post la compania sa de asigurari. Ea incepe prin a-i intreba care este valoarea la care tin cel mai profund (o componenta-cheie a Comunicarii Empatice, pe care o vom discuta in capitolul 7). Daca valorile personale ale can- didatului difera de cele ale companiei, persoana nu este angajata, pentru ca Joan stie ca astfel de discrepante vor duce in cele din urma la nemultumirea angajatilor. Apoi, Joan e atenta la modul in care persoana dialogheaza: Sustine persoana in cauza un contact vizual corect? li ras- punde direct si pe scurt la intrebari? Este tonul vocii cald $i prevenitor? Emana o atitudine pozitiva in legatura cu propria persoana, abilitatile si dorinta de a face parte din echipa ei? In esenta, ea foloseste componentele Comuni- carii Empatice pentru a identifica acei indivizi care au incli- natia sé comunice eficient cu ceilalti.n CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL La Holmes Institute, un seminar teologic din cadrul Center for Spiritual Living, candidatii exerseaza principiile Comu- nicdrii Empatice, pentru ca acest lucru fi ajuta sa raspunda cu mai mult sensibilitate la nevoile membrilor congrega- tiei. Profesorii din invatamantul primar adopta de aseme- nea versiuni ale Comunicarii Empatice, pentru ca acest lucru fi ajuta pe copii s4 faca fata mai bine atunci cand apar conflicte la locul de joaca. Ascultarea profunda Comunicarea Empatica pune in egala masura accentul pe ascultare si pe vorbire. Ascultarea constienta ne cere sa ne antrenam mintile ocupate sa ramana concentrate nu doar pe ceea ce spune alta persoana, dar si pe indicatorii non- verbali care se reflecta in vocea sa, pe fata sa si prin limbajul corpului sau. Ascultarea profunda intrerupe si discursul interior care este produs constant de centrii de limbaj ai creierului, un fenomen pe care il vom cerceta in capitolul 3. Atunci cand invatam sa ne distantam gi si observam de la distan{4 aceasta minte vorbireata, se creeazd un nou fel de tacere, Acest lucru ne permite sa acordiam mai multa atentie lucrurilor pe care le spune cealalta persoana si ne sporeste capacitatea sa intuim ce simte partenerul de con- versatie, inclusiv indiciile subtile de onestitate si insela- ciune care sunt reflectate de microexpresiile fetei. Dupa cum arata cercetirile recente bazate pe scanarea creierului, cu cat ascultam mai in profunzime, cu atat cre- ierul nostru va oglindi mai mult activitatea din creierul celeilalte persoane. Acesta este motivul pentru care putem si intelegem cu adevarat alta persoana si si empatizam cu bucuriile sau tristetile ei.UN NOU FEL DE A CONVERSA 23 Stresul gi transformarile: de ce creierul se impotriveste informatiilor noi Pe parcursul acestei carti iti vom prezenta diverse strategii care vor schimba felul in care asculti, vorbesti si interac- tionezi cu alte persoane, dar pentru ca ele sunt noi, s-ar putea si descoperi ca li te impotrivesti. Aceasta impotrivire este o functie naturala a creierului. Odata ce un comporta- ment este invatat, el aluneca in memoria inconstienta de termen lung, de unde poate fi transformat in actiune aproape fara efort. Chiar si atunci cand am invafat un nou comportament care este mai eficient, amintirile si com- portamentul anterior se declangeaza rapid. Creierul uman are nevoie de o cantitate enormia de ener- gie pentru a functiona gsi este nevoie de si mai multa energie pentru a cladi noi circuite neurale care si schimbe felul in care vorbim de obicei cu ceilalti. De fapt, fiecare schimbare pe care o facem in stilul nostru de viata este perceputa de creier ca un eveniment stresant, motiv pentru care Comunicarea Empatica dedica o atentie speciala stra- tegiilor care scad nivelul stresului. Stresul intervine in mecanismele neurologice care coordo- neaza producerea si receptarea limbajului. Cand suntem stresati, circuitele emotionale ale creierului limbic devin active, iar circuitele limbajului din lobul frontal devin mai putin active. Studiile in comunicare ne-au aratat ca stresul si tensiunea incordeazd muschii fefei intr-un fel care tre- zeste suspiciuni in mintile celor care ne privesc. O mina telaxata, pe de alta parte, sugereaza deschidere, incredere in sine gi faptul ca ceilalti se pot bizui pe noi.24 CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL Cand suntem stresati, tonul yocii noastre se schimba gi capata o nota de iritabilitate gi frustrare. Acest lucru va stimula imediat o reactie defensiva in mintea ascultato- rului, care va submina potentialul pentru un dialog pro- ductiy, inca dinainte sa fi inceput conversatia. Cum sa faci pentru a integra reducerea stresului i relaxa- rea intr-o conversatie, mai ales daca te afli in mijlocul unei zile aglomerate la locul de munca? [ata ce face John Watkins la firma sa de dezvoltare de software. El incepe ziua stand in cerc cu cei gase sefi de departamente. [si petrec primul minut cascind si intinzandu-se, ceea ce ii ajuta pe toti sa se elibereze de gandurile care le distrag atentia gi si scape de iritare. Apoi, fiecare persoana are la dispozitie 30 de secunde pentru a descrie la ce lucreaza in prezent. Daca au intampinat probleme sau au nevoie de asistenta, alte per- soane din cere pot raspunde cu sugestii pozitive. Insa gi in acest caz ei trebuie sa adere la ,,regula de 30 de secunde’, care este 0 componenta cruciala a Comunicarii Empatice. Criticile nu sunt permise, pentru ca si un singur gand negativ poate distruge procesul de colaborare pentru tot restul zilei. Acest ritual poate parea straniu pentru o companie multi- milionara, dar rezultatele vorbesc de la sine: in mai putin de 20 de minute, compania poate identifica cele mai im- portante obiective pentru ziua respectiva gi poate propune sugestii creative care pot fi rapid evaluate, modificate si implementate. Cand compania lui John a fost testata de o echipa de cer- cetare independenti, se inregistrase — dup4 doar un an de utilizare a acestei strategii — 0 crestere semnificativaR UN NOU FEL DE A CONVERSA a camaraderiei in companie gi a satisfactiei personale, in acelasi timp cu o scadere masurabild a anxietatii personale gia stresului, Numarul de zile de concediu medical a scazut si loialitatea fata de companie a crescut, ceea ce s-a tradus printr-o rata mai mica de fluctuatii ale salariatilor. In esenta, un nivel de stres scazut inseamna mai multa feri- cire si, asa cum s-a demonstrat intr-o importanta cerce- tare care a examinat 2 000 de divizii apartinand de zece mari corporatii, persoanele fericite muncesc mai mult. Sunt, de asemenea, mai pline de imaginatie, mai creative si productive.* Conversatia sinuoasa Comunicarea Empatica are o lunga istorie, A inceput in 1992 sub forma unui experiment empiric facut de Mark, alaturi de un grup de psihologi si terapeuti transpersonali din Los Angeles, in acea etapa nu existau decat trei »reguli": relaxeaza-te, vorbeste rar si asteapta-ti randul, apoi spune orice iti vine in minte, fara cenzura. Premisa era simpla: daca am putea vorbi din adancul fiin- tei noastre, in loc de modul defensiv in care ne raportam de obicei la ceilalti, am putea fi capabili sa ne comunicim sentimentele si dorintele mai onest, cu mai putina manie sicu mai mare sensibilitate. Mai mult, daca ne permitem sa vorbim cu spontaneitate din acest sine interior, mai adanc, fara sa impunem un anumit curs conversatiei, dia- logul poate deveni mai relevant si semnificatiy pentru indivizii care iau parte la el. Am putea fi capabili sa acce- sam adevaruri emotionale mai profunde, fara teama, cres- cand astfel nivelul de intimitate si incredere in cei din jur.26 CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL Atunci cand ii invatim pe altii Comunicarea Empatica, lucram cu perechi si ii ghidam printr-o serie de tehnici de relaxare pretestate. Apoi urmeazi mai multe exercitii de imaginatie legate de valori. Ulterior, fi rugam sa lase dialogul si curgi in orice directie si si se asigure ca ras- pund doar la ceea ce spune cealalta persoana, Acest lucru fi face si intrerupd agenda inconstienti pe care fiecare dintre noi le-o impune inconstient celorlalti atunci cand vorbim. Cand raspundem doar la ceea ce a spus cealalta persoana, atat vorbitorul, cat $i ascultatorul invaté si ramana con- centrati pe momentul prezent, iar asta duce la formarea unei conexiuni interpersonale mai puternice. SA dialo- ghezi fara o agenda poate parea impotriva intuitiei — iar in afaceri poate parea chiar nepractic —, mai ales cand exist subiecte importante care trebuie abordate. Dar nu este asa, Dialogul poate fi pornit discutand un anumit subiect, pentru cA acest lucru va dicta tonul si directia conversatiei; insa, odata ce a pornit dialogul, trebuie sa-ti acorzi gi tie, si partenerului de conversatie oportunitatea de a aduce in discutie si alte subiecte si probleme care, daca ar ramane neformulate, ar putea compromite rezul- tatul dorit. Daca nu cream un ,,spatiu“ in care aceste preocupari gi pro- bleme ascunse pot fi impartasite, atunci nu am comunicat eficient. Comunicarea Empatica creeaza un astfel de spatiu, limitand timpul de adresare al vorbitorului $i crescind ascultarea activa, Una dintre cele mai bune metode de a rezolva o problema este si incurajim in mod constient spontaneitatea in dialog, pentru ca acest lucru genereaza rapid noi idei si solutii, putin probabil si apara intr-o formaUN NOU FEL DE A CONVERSA mai normata de dialog. In mediul de business, acest lucru se numeste brainstorming. Dintr-o perspectiva neurolo- gicd, aceasta metoda acceseaza creativitatea pentru care sunt renumiti lobii nostri frontali,* pe care unii oameni de stiinta.o numesc ,,cognitie fara control*® In situatii im care se incearcA crearea unui spatiu intim, urmirirea unei agende prestabilite poate parea pentru cea- lalta persoana o forma de manipulare rece. Acelagi lucru este valabil si cand ne adresam clientilor sau colegilor. $i ei au nevoie sa fie auziti, asadar, este nevoie sa se atinga un echilibru intre existenta unui plan de discutie gi fluxul unui schimb bazat pe spontaneitate. Aceasta experienta de »flux“ este un element central al Comunicarii Empatice, iar cercetirile arata ci incurajeaza capacitatea de a munci solicitand resurse modeste de efort si control.” Pentru a-i oferi individului experienta acestei spontaneitati a momentului, am dezvoltat un protocol de training: un exercitiu de 20 de minute in care doi oameni stau jos si exerseaza cele 12 strategii ale Comunicarii Empatice. Vei fi indrumat spre acest exercitiu in capitolul 9 si, daca il exer- sezi de cateva ori, cu oameni diferiti, vei incepe si vezi felu- rile in care poate transforma o conversatie uzuala intr-un eveniment remarcabil. Cu cat practici mai mult acest exer- cijiu de training, cu atét va deveni mai usor sa integrezi Comunicarea Empatica in conversatiile din viata reala. Se pare ca o conversatie relaxata, cursiva are gi alte bene- ficii, Spre exemplu, poate reduce nivelul de anxietate sociala pentru oamenii care se simt incomod cand pasesc intr-o. situafie care prezinta un element de noutate. De asemenea,18 CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL ii permite individului s& perceap’ niveluri mai profunde ale unei informatii, fara a deveni coplesit de continutul ei. Aceast4 componenta a Comunicarii Empatice este inru- dita cu procesul freudian psihanalitic al asocierilor libere si cu practica de meditatii numita prezentd constienta, Ambele strategii ajuta individul si ramana relaxat si anco- rat in momentu! prezent, de unde poate privi produsul mintii sale aglomerate si zgomotoase, fara sa devind aca- parat de miile de ginduri care ii pot distrage atentia, Neurostiinta prezentei constiente sia compasiunii In anii 1970, practicile prezentei constiente au fost intro- duse in comunitatea medicala si sunt astazi considerate una dintre cele mai eficiente cdi de a reduce stresul si a imbunatati starea de sanatate. In anii 1990, prezenta constienta a inceput sa transforme lumea psihoterapici. Ramanand profund relaxati si observandu-si constant sentimentele si gandurile, pacientii si-au putut reduce anxietatea, depresia si iritabilitatea. Nu au fost nevoiti sa facd altceva in afar de a se privi detasat pe ei insisi- Pe masura ce interesul fata de prezenta constienta a conti- nuat sa creasca, echipe de specialigti in neurostiinya au inceput sa studieze corelatiile neurologice ale acestui mod neobisnuit de gindire. Observand creierele a sute de oa- meni in timp ce acestia exersau diferite tehnici de rela- xare, reducere a stresului gi meditatie, au descoperit un efect comun al acestora. Prezenta constienta nu doar ca sporeste puterea unui om de a controla emotiile distruc- tive, dar imbuniatateste, de asemenea, functia cognitivaUN NOU FEL DE A CONVERSA 29 a creierului, in mod special in zonele legate de limbaj si constiinta sociala. Propriile noastre cercetari pe baza scintigrafiilor cerebrale au descoperit ca strategiile incluse in prezenta constienta pot intari circuitele neurale asociate empatiei, compa- siunii si luarii deciziilor morale si par chiar sa ne imbuna- tajeasca abilitatea de a fi mai constienti de felul in care functioneaza propria noastra constiinta. Pe masura ce am inceput sd studiem cele mai recente descoperiri cu privire la evolutia comuna a limbajului si a creierului, am realizat ca principiile prezentei constiente ar putea fi aplicate direct in conversatiile noastre cu alte persoane. Vorbirea succinta si,,regula de 30 de secunde“ Neurostiinta limbajului, a constiintei si a comunicarii naste numeroase intrebari fundamentale, ale cdror raspunsuri nu pot fi usor definite. Spre exemplu: cand vorbim, de unde vin cuvintele noastre? Din creier sau din mintea noastra? $i ce vrem sa spunem prin ,,minte“? Este un pro- dus al creierului sau este altceva? Dovezile ne sugereaza ci mintea gi creierul sunt interconectate, dar ce si de unde este aceasta conexiune ramane un mister, De fapt, se pare ca mintea are o ,minte" proprie, iar creierul la fel! Dileme similare se nasc si cand incercim sa studiem natura con- stiinjei noastre. Ipotezele sunt numeroase, insi nimeni nu pare sa stie cu adevarat. Totugi, avem cateva indicii care pun in lumina relatia dintre creier, gindurile noastre si abilitatea de a comunica efi- cient. Spre exemplu, constiinta de zi cu zi pare sa depinda0 (CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL deo zona a lobilor frontali unde este procesata , memoria de lucru“ sau memoria de scurtd duraté, cum mai este denumita. Creierul nostru stocheaza o cantitate enorma de informatie in memoria pe termen lung, ins atunci cand duce la capat o sarcind el are nevoie si selecteze doar informatiile direct legate de acea misiune, intr-o maniera cat mai semnificativa gi potrivita. Dar cata informatie poate pretioasa noastra minte refine in memoria de lucru? Cam patru ,,bucati* (vom explica mai detaliat acest lucru putin mai tarziu), Aceasté micd unitate de informatie, continuta intr-o mica unitate de timp, este ceea ce folosim pentru a le comunica altora nevoile noastre. Aceste dovezi ne-au determinat si modi- ficam Comunicarea Empatica intr-un mod fundamental: cand vorbim, este bine sa ne limitam, atunci cand putem, la a vorbi nu mai mult de 20 sau 30 de secunde. Chiar si © singura propozitie poate contine mai mult de patru »bucati* de informatie. Cei mai multi oameni ar spune: ,,.Dar am nevoie de timp ca si ma explic!* Acest lucru poate fi adevarat, dar daca vorbesti timp de cateva minute, creierul celeilalte persoane va retine doar o fractiune din ceea ce ai spus, care s-ar putea si nu contina mesajul pe care voiai, de fapt, sa il transmiti. Care ¢ solutia? Concizie, urmata de ascultarea intensa a ceea ce spune cealalta persoana, pentru a te asi- gura ca eaa inteles aspectele principale din ceea ce ai spus. Daca a facut-o, e grozav! Poti rosti o nowa propozitie. Daca nu, de ce sa treci mai departe? Daca cealalta persoana nu te-a inteles, la ce bun?UN NOU FEL DE A CONVERSA 31 In afaceri, timpul inseamna bani, asadar concizia este © caracteristica foarte apreciata. Exista directori executivi care insista ca intrebarile si afirmatiile cele mai impor- tante sa fie scrise pe cartonase de index. Odata ce au putut fi condensate pentru a incapea pe un cartonas, informatia cea mai importanta poate fi transmisa in timpul cel mai scurt. Este, de asemenea, $i un exercitiu grozav de antre- nament pentru creier. Actiunea de a ne scrie gindurile ne forteaza sa formulam mesajul intr-o maniera semnifica- tiva, concisa gi precisa. ‘Cand ne limitam la a vorbi doar pret de 30 de secunde, crejerul se adapteaza rapid si filtreaza informatia irelevanta. Vorbirea concisi mai are un avantaj: ne limiteaza riscul de a transmite emotii negative. Problema negativitatii Concizia extrema nu permite centrilor responsabili de emofii ai creierului sd saboteze conversatiile. Furia este prevenita inainte sa inceapa — asa cum stim, furia arare- ori rezolva ceva. Neurostiinta sustine concizia, dar aceasta descoperire contrazice teoria populara conform careia oamenii au nevoie sa isi exprime sentimentele de frustrare pentru a putea indeparta eficient furia. Daca nu faci asta, anumiti terapeuti considera ca nu esti sincer cu tine insuti. Totusi, in momentul in care o persoana exprimé fie si cea mai micd nota de negativitate, negativitatea creste, atat in creierul vorbitorului, cat si in al ascultatorului. In loc s4 scépam de furie, 0 facem sa creasca, iar acest lucru poate provoca efecte negative ireparabile, nu doar asupra relatiilor, dar si asupra creierului. Acest lucru poate afectaoe CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL stocarea de informatii in memorie i acuratetea cognitiva, si ne poate distruge abilitatea de a evalua gi a raspunde corect la situatiile sociale.§ Poate interfera cu luarea deci- ziilor rajionale® si te face mai dispus si ai prejudecati fata de ceilalti.!° Lucrul care face furia extrem de periculoasi este ci nici macar nu mai realizezi cA esti furios; astfel, iti capeti un fals sentiment de certitudine, de incredere gi de optimism."! Este distructiv s4 ne exprimam furia, dar asta nu in- seamna ca trebuie si ne reprimam complet sentimentele. $i acest Jucru poate avea efecte negative, pentru ci furia neconstientizata — precum si fluxul continuu de hormoni de stres si substantele chimice pe care aceasta le declan- eaza — poate la propriu sd te manance de viu, distrugand centrii de reglare a emotiilor din creier. Cercetarile arata ca cea mai buna cale de a ne ocupa de negativitate este si o observam introspectiy, fara reactii si fara so judecam. Urmatorul pas este sa reformulam con- stient fiecare gand si sentiment negativ, indrumandu-l intr-o directie pozitiva, orientata spre gasirea de solutii i spre compasiune. Aga cum a demonstrat respectatul psiholog Barbara Fredrickson, este important s4 generezi cel putin 3-5 ganduri pozitive, ca raspuns la fiecare reactie negativa pe care o ai. Cand vei face asta, vei prospera la munca, iar relatiile tale personale vor fi infloritoare.'? Daca nu vei face asta, munca gi relatiile tale se vor ofili. Exist si o alta cale de a nu permite negativitatii sa se stre- coare intr-o conversatie: exprima-{i frecvent aprecierea prin comentarii pozitive. Cu cat mai multe, cu atat mai bine, insa ele trebuie sa fie autentice si sincere. Vorbeste'UN NOU FEL DE A CONVERSA 33 despre evenimente pozitive din viata ta gi evitd sa te plangi despre lume, Cand vine vorba despre sentimentele nega- tive gi pozitive, creierul reactioneaza ca un buton de por- nire/oprire: nu se poate concentra asupra amandurora in acelagi timp si, asa cum vom explica in capitolul viitor, negativitatea este mai puternicié. Din acest motiv este nevoie si pastram cea mai mare proportie de ganduri pozitive posibila, daca vrem ca munca, relatiile gi vietile noastre sa fie infloritoare.'* Gandeste inainte sa vorbesti Pe masura ce au evoluat cercetarile noastre, am descoperit cA vorbirea spontana, fara cenzura, cateodata ii poate pro- yoca probleme ascultitorului. Asa cd am adaugat o noua regula: inainte si vorbesti, intreaba-te daca receptorul poate asculta ceea ce aide spus fara si se supere. Daca raspunsul este nu’, sau chiar poate’, atunci pune acel gand deoparte pentru o vreme, sau scrie-] pe o bucata de hartie, Intr-un alt moment, s-ar putea ca persoana cealalta s& fie mai receptiva la ce ai de spus, iar, intre timp, te poti gandi la metode alternative de a transmite mesajul. In afaceri, o afirmatie nefericit formulaté poate submina o vanzare importanta sau poate duce chiar la pierderea locului de munca. Dar multe persoane nu reusesc si con- stientizeze ca aceleasi principii se aplica gi in cazul relatiilor personale si familiale, De ce avem acas tendinta sa igno- ram strategia de a gandi inainte si vorbim? Exista multe motive, insi unul dintre cele mai des intalnite este obo- seala. Epuizarea dupa o zi lunga de munca intensa ince- tineste circuitele compasiunii din creier. Devenim lipsiti de ribdare gi ne pierdem abilitatea de a gandi clar. In aceastaal 4 ‘CUVINTELE IJ] MODELEAZA CREIERUL stare, comentariile negative ne pot scapa involuntar, pentru ca pur si simplu nu avem suficienta energie pentru a le dezactiva. Un alt motiv pentru care nu gandim inainte sa vorbim este pentru ca am crescut intr-o familie cu abilitati reduse de comunicare. Boala sau procesul de imbatranire pot de ase- menea interfera cu circuitele neurale ce coordoneaza lim- bajul si emotiile, facandu-ne sa vorbim intr-un fel care ¢ greu de indurat pentru ceilalti. Bineinteles ca este inevitabil si ne exprimam frustrarile sau iritarea in timpul conversatiilor dar, atunci cand se intampla, e nevoie si depui un efort pentru a repara efec- tele. Citeodata, poate fi suficient sa-ti ceri scuze, dar cea mai buna metodi de a aborda o gafa emotional este si intrebi cealalta persoana cum a fost afectata de acest Jucru. Simplul fapt cd te arti interesat si ca esti pe deplin con- stient de greseala ta poate fi suficient pentru a reinstaura increderea si respectul reciproc, Daca ramai profund rela- xat in timpul acestui schimb delicat de cuvinte, poti face fata cu mai mult tact si cu diplomatie frustrarii tale sau iritarii celeilalte persoane. Dezvata-te si vorbesti Aproape toate cercetarile realizate in domeniul comuni- carii ne arata ca dialogam ineficient. Totusi, cei mai multi oameni sunt de parere ca sunt comunicatori eficienti. Cum este posibil? Cum putem sa nu fim constienti de pro- priile noastre neajunsuri? Neuropsihologii au o explicatie: ,inclinatia pozitiva’." A ne considera mai buni decat suntem in realitate este stimulativ din punct de vedere neurologic!UN NOU FEL DE A CONVERSA 35 Acest lucru ne da incredere si speranja in cele mai dificile situatii; fara aceasta inclinafie, este mai probabil sa ne dam batuti si sa dim gres. Inclinatia pozitiva ne ajuté sé men- tinem o stabilitate emotionala, partea creierului cea mai activa fiind cortexul cingular anterior, 0 zona-cheie pentru generarea compasiunii.!° Asa cum vom explica in urmatoarele capitole, dezvoltarea abilitatilor lingvistice de baz atinge punctul culminant in jurul varste de 12 ani. Acest nivel ne este suficient pentru a putea absolvi scoala generala, insa aspectele de finete ale comunicarii si constiintei sociale sunt reglate de parti ale creierului care nu devin pe deplin operationale decat cand avem in jur de 30 de ani. Putem face o analogie cu mersul pe bicicleta. Invajam cum sa mergem pe bicicleta cand suntem mici, dar daci vrei sa excelezi la ciclism trebuie sa te dezveti de obiceiu- rile proaste acumulate in primii ani si sa le inlocuiesti cu abilitati mai eficiente. Pentru a fi un ciclist expert, trebuie sa intri in subiecte de mecanica, echilibru, miscare gi sa te scufunzi cu totul in experienta de a merge cu bicicleta. $i trebuie sa exersezi si sd exersezi si Sd exersezi. Acelasi lucru se aplica gi in cazul comunicarii. Invatam fundamentele in scoala generala si la liceu, insa daca vrei sa excelezi la comunicare trebuie sA te dezveti de obiceiu- rile proaste si s& le inlocuiesti cu abilitati avansate, precum ascultarea empatica. Trebuie sa studiezi mecanismul infle- xiunilor verbale gi trebuie sa inveti cum sa descifrezi expresiile faciale pe care cei mai multi oameni le ignora, ‘Trebuie s te scufunzi complet in experienta de a vorbi si aasculta, apoi trebuie sd exersezi si sa exersezi si sd exersezi.36 (CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL Ca sé ne imbundtatim abititatile de comunicare, trebuie 3d facem patru lucruri: 1, $4 recunoastem limitarile stilului nostru personal de comunicare. 2. Sa intrerupem obiceiurile conversationale vechi. 3. Sa experimentam suficient timp noi strategii de comu- nicare, pentru a construi noi circuite neurale si noi comportamente. 4. SA aplicam in mod constient aceste strategii atunci cand vorbim cu ceilalti. De cat timp este nevoie pentru a simti efectele benefice ale acestor noi strategii de comunicare? Datele culese de noi arata ca este nevoie de mai putin de o ora. Am putut masura o crestere de 11% a intimitatii sociale si a empa- tiei in cazul indivizilor care au pus in practica Comuni- carea Empatica cu doi sau trei oameni diferiti, petrecand 10 minute cu fiecare. Aceasta este o descoperire uimitoare si, pana acum, nu exista nicio alta strategie de comuni- care capabila sa fie eficienta in aceeasi masura. O noua stiinta a comunicarii In prima parte a acestei carti, vom prezenta cele mai recente descoperiri privind felul in care creierul proce- seaza limbajul, vorbirea si actul ascultarii. Vom explica modul in care limbajul structureaza creierul in mod unic si cum se produc gi li se transmit altora increderea si cooperarea, Vom parcurge fiecare dintre cele 12 etape ale Comunicarii Empatice si iti vom indica cercetirile in neuropsihologie pe care sunt bazate.UN NOU FEL DE A CONVERSA 37 Apoi, te vom ghida intr-un exercitiu interpersonal de 20 de minute ce incorporeazi aceste strategii intr-un fel care va intensifica circuitele de comunicare din creierul tau. Pe parcurs, e posibil si descoperi ca multe dintre notiu- nile tale vechi despre dialogul cu ceilalti vor trebui date la o parte si inlocuite cu noi feluri de a vorbi si de a asculta. Cand incepi sa ai dubii — ceea ce se intampla intotdeauna cand incercam sa schimbam comportamente vechi — te rugam sa-{i lasi putin deoparte sistemul de credinte inra- dacinate si sa experimentezi exercitiile din aceasta carte. Luand pozitia unei ,,minti incepatoare“, ne putem invata creierul cateva trucuri noi care ne pot adanci legatura cu ceilalti. Iti vom prezenta cateva tehnici care elimina in mod efi- cient indoielile, grijile si ezitarile, iar in ultimul capitol iti vom arata cum oameni foarte diferiti — iubiti, parinti, copii, terapeuti, profesori, oameni de finante, antreprenori si oameni de afaceri — au aplicat cu succes Comunicarea Empatica in munca si in viata personala. sugeram sa petreci 5 sau 10 minute in fiecare zi, punand in practica diferite componente ale Comunicarii Empatice, mai intai cu oamenii in care ai cea mai multa incredere, si apoi cu alti oameni din cecurile tale sociale si de afaceri. Dupa cateva saptamani de exercitii, ar trebui sa observi o diferenta semnificativa in felul in care te raportezi la ceilalti si in maniera in care ei iti raspund, chiar daca nu sunt familiarizati cu principiile pe care le aplici. Intreaba-i daca observa vreo diferenta in stilul tau de comunicare. Probabil vor ramane pe ganduri cateva momente si vor confirma schimbarea, iar in acel momentcv CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL poti considera ca Te-ai facut cu succes cunostin{a cu prin- cipiile Comunicarii Empatice. Vei genera mai multa em- patie si incredere reciproca, doar folosindu-ti mai intelept cuvintele.CAPITOLUL 2 Puterea cuvintelor CUVINTELE POT VINDECA sau pot rani si n-avem nevoie decat de cateva secunde pentru a demonstra acest fapt neurologic. Pentru inceput, pune-{i aceasta intrebare: cat de relaxat sau incordat te simti in acest moment? Apoi incearc& si devii cat de relaxat poti. Respird adanc de trei ori si casca de cteva ori; aceasta este calea de a reduce cel mai eficient stresul psihologic, emotional si neurologic. Acum intinde-ti bratele deasupra capului, apoi lasa-le sa cada pe langa corp gi scutura-ti palmele. Roteste-ti incet capul, pentru a relaxa muschii gatului si ai umerilor, apoi respira adane de inca trei ori. Verificd-ti corpul: te simti mai relaxat sau mai tensionat? Acum, verificd-ti mintea: te sim{i mai prezent, mai obosit, mai calm? Tocmai ai pus in aplicare prima strategie a Comunicarii Empatice. Mai tarziu vom explica felul in care aceste mici actiuni produc schimbari in creier gi duc la un dialog mai eficient cu ceilalti. Dar pentru acest experiment vrem sa rami cat mai relaxat posibil, ca si poti observa schimba- rile emotionale foarte subtile care vor avea loc cand vei citi primele cuvinte de pe pagina urmatoare. Respira din nou adinc gi incearca sa devii congtient de momentul prezent. Cand esti pregatit, intoarce pagina.— OEE Er EE EE Ee ee 40 CUVINTELE IT] MODELEAZA CREIERUL NU NU NU NU NU NU Cum ai reactionat cind ai vazut aceste cuvinte? Ai ridicat din sprancene? Ji-ai incordat muschii? Ai zambit sau fi-ai incordat muschii fetei? Daca ai fi intr-un tomograf RMN — un magnet uriag in forma de gogoasA care poate filma schimbarile neurale ce au loc in creierul tau — am inregistra, in mai putin de © secunda, o crestere substantiala a activitatii in amigdala sieliberarea a zeci de hormoni si neurotransmitatori pro- ducatori de stres. Aceste chimicale intrerup imediat func- {ionarea normala a creierului, in special in cazul functiilor legate de logica, ratiune, procesare a limbajului si comu- nicare, $i, cu cat mai mult ramai concentrat pe cuvinte si ganduri negative, cu atat poti chiar produce leziuni unor struc- turi-cheie ce ne regleaz emotiile, memoria si sentimen- tele.! Iti poti distruge somnul, pofta de mancare si felul in care creierul reglementeaza fericirea, longevitatea si sanatatea. Atat de puternic poate fi chiar si un singur cuvant negativ. $i daca iti exprimi cu voce tare negativitatea, chiar maiPUTEREA CUVINTELOR 41 multe chimicale de stres vor fi eliberate, nu doar in creie rul tau, ci si in cel al ascultatorului. Amandoi veti simti anxietate gi iritabilitate crescatoare gi acest lucru va genera lipsa de incredere reciproca, subminand abilitatea de a pro- duce empatie si cooperare. Acelasi lucru se petrece in cre- ierul tau cand asculti o discutie in contradictoriu la radio sau cand vezi o scena violenta intr-un film. Creierul, se pare, nu poate distinge intre fantezie si realitate atunci clind este perceput un eveniment negativ. In schimb, el presupune ca suntem inconjurati de pericole reale. Orice fel de frimantare — spre exemplu, grijile legate bani sau cele despre sinatate — va stimula emiterea unor neu- rochimicale distructive. $i, daci ai tendinta sa te gandesti constant la posibile intamplari negative si sa te framanti pentru probleme care au avut loc in trecut, e posibil ca in cele din urmi sa fii diagnosticat cu depresie cronici.? Ace- lagi lucru este valabil gi in cazul copiilor: cu cat au ganduri mai negative, cu atat creste probabilitatea ca ei si treaci prin dificultati de ordin emotional,’ Dar, daca sunt inya- {ati sa gandeasca pozitiy, isi pot schimba viata.‘ Gandirea negativa se autoperpetueaza: cu cat esti mai expus. laea — laa ta sau a altora — cu atat creierul tau va genera sentimente gi ginduri negative suplimentare. De fapt, capa- citatea de a se ingrijora a creierului uman este mai mare decat a oricdrei alte creaturi de pe planeta. $i, daca insufli aceasta negativitate si cuvintelor pe care le rostesti, ii poti impinge pe toti cei din jur pe o panta descendenta, care poate in cele din urma duce la violenta. $i, cu cat te implici mai mult in dialoguri negative, acasa sau Ja birou, cu atat mai dificil este sa te opresti.>CUVINTELE [TI MODELEAZA CREIERUL az Cuvintele infricosatoare Cuvintele furioase trimit mesaje de alarma in creier si inchid partial centrii de logica si ratiune localizate in lobii frontali. Dar cum ramane cu acele cuvinte ,,infricosaitoare® — cuvinte precum ,,saracie’, ,boala’, ,singuratate* gi ,, moarte“? Si acestea stimuleaza multi centri ale creierului, dar au alt efect decat cuvintele negative. Reactia de tip ,lupta sau fugi* declansaté de amigdala ne face sa incepem sd ne inchipuim rezultate negative, iar creierul incepe s repete contrastrategii pentru evenimente care s-ar putea si aiba loc in viitor® In alte cuvinte, ne suprasolicitam creierul frimantandu-ne cu fantezii pline de temeri. In mod curios, se pare ci suntem programati si ne facem griji — posibil o mostenire a memoriei antice, transmis din vremuri ancestrale, cand existau nenumarate amenin- farila adresa supravietuirii noastre.’ Totusi, cele mai multe griji pe care le avem astazi nu sunt despre pericole foarte grave. Putern invita cum sa ne reantrenam creierul, intreru- pind aceste ganduri negative gi temeri. Redirectionandu-ne constiinta catre stabilirea unor obiective pozitive gi con- struind un sentiment puternic de implinire ne intarim zona din lobul frontal care suprima tendinta noastra de a reactiona in fata unor temeri imaginare. Nu doar ca ne construim circuite neurale legate de fericire, multumire i satisfactie in viata, dar ne si consolidim anumite circuite care ne sporesc constiinja sociala si abilitatea de a empa- tiza cu ceilalti. Aceasta este starea ideala in care putem comunica eficient.PUTEREA CUVINTELOR 43 Cum sa intrerupem gandurile si sentimentele negative Putem lua mai multe masuri pentru a intrerupe tendinta noastra natural de a ne face griji. Mai intai, pune-ti urma- toarea intrebare: este aceasta situatie cu adevdrat o ame- nin{are pentru supravietuirea mea? Aproape intotdeauna, raspunsul este ,,.nu*. Lobii nostri frontali sunt plini de ima- ginatie, dar sunt nerealisti, si pur si simplu isi imagineaza un eveniment catastrofic. Urmatorul pas este s4 reformulezi un gand negativ intr-unul pozitiv. In loc sa iti faci griji pentru situatia ta financiara — ceea ce nu va avea niciun efect asupra venitului tau — gan- deste-te la modurile in care ai putea produce mai multi bani si ramai concentrat asupra pagilor pe care trebuie sa-i urmezi pentru a-{i atinge obiectivele financiare. Acelasi lucru este valabil si pentru relatiile personale. Spre exemplu, daca esti genul de persoana care igi face gri ca nu cumva sa fie respinsd sau perceputa gresit de altii, muta-{i atentia asupra acelor calitati pe care le admiri cu adevarat la tine insuti. Apoi, cand vorbesti cu ceilalti, vor- beste despre lucruri pe care le iubesti si apreciezi cu ade- varat. $i nu vorbi despre problemele tale personale sau despre catastrofele care se petrec in lume; ele te vor afunda intr-o stare de neincredere in fortele proprii si de nesi- guranta. Cu cat putem intrerupe mai repede reactia amigdalei in fata unor amenintari reale sau imaginare, cu atat mai repede putem genera un sentiment de siguranta, o stare de bine si putem elimina sansa ca in creier sa se instaleze memoria negativa permanenta.* Trecandu-ne limbajul de“4 CUVINTELE IT1 MODELEAZA CREIERUI Ja ingrijorare la optimism, maximizam potentialul nostru pentru succes, in orice obiectiv realist pe care ni-| fixam. Cuvintele creioneaza realitatea pe care o percepem Creierul uman are tendinta de a se framanta cu fantezii negativiste, dar este ciudat si intr-o alta privinta: el reac- tioneaza la fanteziile negative si pozitive de parca ele ar fi reale. Industria cinematografica foloseste incontinuu acest fenomen. Cand monstrul verde cu trei ochi tasneste din dulap, sarim in sus pe scaun. Din cauza aceasta sunt cos- marurile atat de inspaimantatoare pentru copii, ale caror creiere inca urmeaza sa stabileasca distinctii intre fante- ziile bazate pe limbaj si pe realitate. Pentru a inrautati situatia, cu cat devenim mai emotionali, cu atat devin mai reale emotiile noastre imaginare. Dar imaginatia ¢ un drum cu doua sensuri. Daca te concentrezi cu intensitate asupra unui cuvant precum ,,pace* sau ,dra- goste", centrii emotionali ai creierului se linistesc. Mediul inconjurator nu s-a modificat, dar te vei simti totusi mai in siguranta. Aceasta este puterea neurologica a gandirii pozi- tive care, pana azi, a fost confirmata de sute de studii inte- ligent concepute. De fapt, daca exersezi pur si simplu cum sa rami relaxat, asa cum te-am rugat la inceputul acestui capitol, si daca te axezi in mod repetat pe cuvinte si imagini pozitive, anxietatea si depresia vor scadea, iar numarul de ganduri negative inconstiente se va reduce.” Cand medicii si terapeutii isi invata pacientii s4 reformu- leze gandurile negative si grijile in afirmatii pozitive, pro- cesul de comunicare se imbunata{este, iar pacientul isiPUTEREA CUVINTELOR 45 redobandeste stapanirea de sine si increderea.'° Intr-ade- var, simpla privire a unei liste de cuvinte pozitive timp de citeva minute poate face o persoana foarte anxioasa sau depresiva si se simta mai bine, iar oamenii care folo- sesc mai multe cuvinte pozitive isi pot controla mai bine emotiile."' Cultivarea optimismului Anumite cuvinte pozitive — precum npace“ sau ,,dra- goste“ — pot chiar avea puterea de a schimba modul de exprimare al genelor in creier si in corp, pornindu-le si oprindu-le pentru a sc4dea nivelul de stres fizic sau emo- tional pe care il experimentam in mod normal in cursul unei zile.’? Dar aceasta categorie de cuvinte nu poate fi complet inteleasa de creierul imatur al unui copil, Copiii mici nu au capacitatea neurala de a gandi in termeni abstracti, aga ca primele cuvinte pe care le invata sunt asociate cu actiuni si imagini simple si concrete. Verbe precum ,,a alerga™ sau ,,a manca* pot fi usor asociate unor imagini, dar verbe abstracte precum ,a iubi* sau ,a imparti" necesita © activitate neurala mai mare decat poate pro- duce creierul unui copil.'* Este nevoie de si mai multa procesare neural cand vine vorba de concepte abstracte precum ,,pace™ sau ,compa- siune”. Acest lucru se poate testa usor. Incearca sa vezi cat timp iti ia si vizualizezi cuvantul masa‘ In mai putin de o secunda ii poti intelege forma, la ce foloseste si o poti vedea cu ochii mintii. Acum gandeste-te la cuvantul ,,drep- tate“ Vei realiza ci dureazi mult mai mult sa identifici o imagine, iar cei mai multi oameni isi vor imagina binecu- noscuta femeie ce {ine o balanta. Este evident ca dreptatea6 CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL este mai complex decdt poate sugera aceasti imagine, ceea ce explicd de ce atat de putini oameni pot cidea de acord despre ce inseamna acest concept important. Cuvin- tele abstracte solicita multe zone ale creierului'4, in timp ce cuvintele concrete necesita mai putina activitate neurala. Conceptele abstracte pot fi esentiale pentru rezolvarea unor probleme complexe, dar ne si indeparteaza de senti- mente mai profunde, in special de cele care ne leaga de alti oameni. De fapt, unii oameni pot deveni atat de absorbiti de concepte abstracte, incat pierd partial contactul cu rea- litatea.'* Dragostea este un exemplu perfect, pentru ci putem foarte ugor si proiectim asupra unui potential par- tener nofiunile noastre idealiste, devenind astfel orbi in fata defectelor lor, De ce dureaza atat de multi ani ca si intelegem ce este cu adevarat dragostea? Neurologia are un raspuns; se pare ci dragostea este exprimata printr-unul dintre cele mai complexe circuite identificabile in creierul uman.’© Astfel, limbajul iubirii poate fi una dintre cele mai sofisticate procese de comunicare existente.” Conceptele abstracte pot fi si sursa unor neintelegeri si conflicte in comunicare, pentru ca arareori le putem explica altora ce inseamna pentru noi acesti termeni complecsi. In schimb, facem greseala de a presupune ca impartasim cu ceilalti aceste semnificatii pe care le atribuim cuvin- telor, Dar nu este asa. $4 luam, de exemplu, cuvantul »Dumnezeu". In cercetarile noastre, am sondat mii de per- soane, folosind o varietate de instrumente de analiza si chestionare, si am descoperit cé 90% dintre respondenti * Pentru a aprofunda subiectul, recomandam cartea Cele cinci limbaje ale fubirii de Gary Chapman, apirutd la Curtea Veche Publishing in 2011, (n. trad.) PitissaanancearmmaeesPUTEREA CUVINTELOR a7 aveau definitii ale acestui cuvant semnificativ diferite fata de ale celorlalti intervievati. Chiar si persoanele de aceeasi religie sau cu aceleasi credinte spirituale au dovedit per- ceptii fundamental diferite despre ce inseamna acest cuvant. $i, in cea mai mare parte, nu au realizat ca persoana cu care discutau despre Dumnezeu se gandea la ceva cu totul diferit. Sfatul nostru: atunci cand apare in conversatie un concept abstract important, petrece cdteva minute descoperind ce inseamna pentru amandoi. Nu lua de-a gata cuvintele tale sau ale celeilalte persoane. Cand vorbesti despre valori si credinte importante pentru tine, clarificarea termenilor te va ajuta sa eviti conflictele si confuziile. Puterea lui ,,da* Cum ramane cu puterea cuvantului ,,da“? Folosind teh- nologii pentru scanarea creierului, putem avea acum o imagine foarte clara despre ce se intampla cand auzim cuvinte si fraze pozitive. Ce yvedem? Nu foarte multe! Cuvintele pozitive nu reprezinta o amenintare pentru supravietuirea noastra, aga ci reactia creierului nostru nu este la fel de rapida ca in cazul cuvantului ,,nu*!? Acest lucru este problematic, fiindca dovezile ce arata impor- tanfa gandirii pozitive pentru dezvoltarea relatiilor sana- toase si pentru productivitatea in munca sunt in continua extindere. Ne putem antrena creierul sa fie mai sensibil la ,da“? Noi asa credem — insa intr-un mod indirect, prin concentra- rea repetitiva asupra unor imagini, sentimente si credinte pozitive. $i nu conteaza daca aceasta gandire pozitiva isi——"i a al ee ee SS oe 8 CUVINTELE ITI MODELEAZA CREIERUL are fundamentul in stiinta, afaceri sau tehnologie. De fapt,. s-a dovedit ca si credinjele pozitive irationale sporesc sen- timentul de fericire i satisfactie fata de propria viata.'* Gindirea pozitiva poate ajuta oamenii care s-au nascut cu predispozitia genetica pentru nefericire sa-si dezvolte © atitudine mai buna si mai optimist fata'de viata.'® Intr-un studiu de referin}a care a consacrat ,,psihologia pozitivitatii’, un grup numeros format din adulti cu varsta intre 35 si 54 de ani a fost rugat sa scrie, in fiecare seara, trei lucruri care au iesit bine in acea zi si sa ofere o scurtd explicatie pentru acest lucru. Pe parcursul urmatoarelor 3 luni, gradul lor de fericire a continuat si creasca, iar sen- timentul lor de depresie a scazut constant, chiar si dupa ce au incetat exercitiul.?° Astfel, folosindu-ne limbajul ca si refleetam asupra unor idei si emotii pozitive, ne putem imbunatati starea generala gi ne putem consolida functio- narea creierului. Cuvintele si gandurile pozitive pun in miscare centrii de motivatie ai creierului*! si ne ajuta si devenim rezistenti in fata miilor de probleme ale vietii.2? Conform Sonjei Lyubomirsky, una dintre principalele cercetitoare ale feri- Cirii, daca vrei si dezvolti pe termen lung satisfactie fata de viata ta, trebuie sa apelezi frecvent la ginduri pozitive despre tine insuti, despre evenimente fericite petrecute alaturi de ceilalli si sa poti savura fiecare experienta pozi- tiva din viata ta, Daca folosesti limbajul — in dialogul tau interior si in conversatiile cu altii, prin cuvintele tale si vorbirea ta — pentru a te implica cu adevirat intr-o gan- dire pozitiva si optimista, vei descoperi curand ca te afli pe drumul catre imbunatatirea vietii tale.PUTEREA CUVINTELOR 49 Dar putem oare merge prea departe in ce priveste gandi rea pozitiva? Sigur, mai ales daca exageram. Oamenii pot incepe sa-gi piarda increderea in tine, pentru ca folosirea in exces a unor cuvinte extrem de pozitive, in vorbire sau in scris, poate fi un indicator al faptului cA nu esti sincer.** Acest lucru se intampla adesea in comunicarea in afaceri si in publicitate, si nu doar pentru ca publicul a devenit mai istet, Este o functie naturala a creierului, care a fost proiectat pentru a detecta lipsa de sinceritate de pe fata unei persoane sau din tonul vocii ei. Solutia este sa fii pozi- tiv, dar onest. Nu trebuie sa supralicitezi, pentru ca daca oferi un produs sau serviciu in care crezi cu adevarat — daca, pentru tine, cuvintele sunt sincere — alti oameni vor intui autenticitatea din semnalele tale nonverbale. lata cateva exemple de cuvinte care pot indeparta po- tentialii prieteni sau clienti: ,nemaipomenit®, ,,excelent’, »fabulos*, ,.fantastic’, ,incredibil®, ,,spectaculos’, ,,grozav", »fenomenal*, ,splendid* si ,.minunat® [n mod ironic, cuvintele extrem de negative, in mod special daca sunt indreptate spre un oponent clar, par sa-i ofere vorbitorului mai multa credibilitate in ochii ascultatorilor prin faptul ca ridica indoieli referitoare la cealalta persoana. lata doar inci un exemplu despre puterea lui ,,nu% Oamenii pot deveni insa imuni la folosirea prea frecventa a cuvintelor puternic pozitive sau puternic negative! Con- stientizarea lor gi sensibilitatea fata de ele scad} ceea ce explicd de ce persoanele care se plang aproape cronic nu sunt constiente de negativismul lor si de daunele emotio- nale pe care le provoaca,50 CUVINTELE IT! MODELEAZA GREIERUL Cuvintele iti pot modifica genele Dupa cum am mentionat mai devreme, anumite cuvinte pozitive pot modifica genetic expresia creierului tau, daca te concentrezi pe ele timp de 10 sau 20 de minute zilnic. Intr-un studiu recent, echipa lui Herbert Benson de la Massachusetts General Hospital au descoperit ca repetarea unor cuvinte cu mare insemnatate personala pot activa genele ce reduc stresul.” Ins trebuie sa rimai intr-o stare de relaxare profunda. Pentru a-si ajuta pacientii sa ating aceasta stare, acestia au fost instruiti sa foloseasca ,raspun- sul de relaxare“ al lui Benson. Este un exercitiu foarte usor, iar noi am descris o variatie a Jui in caseta urmatoare. ACTIVEAZA-TI GENELE, REDU STRESUL Asgaza-te intr-un scaun comod si inchide ochii. Respira adanc de zece ori, in timp ce iti relaxezi toti mugchii corpului. Acum repeta, in gind sau cu voce tare, un cuvant sau o fraza care iti da o stare de serenitate, pace interioara si bucurie. Continua timp de 10 sau 20 de minute, in timp ce respiri ugor pe nas. Oricand iti dis- trage atentia un gand sau sentiment intruziv, observa-1 fara sa-] judeci si lasa-I pur si simplu sa pluteascd mai departe, in timp ce tu te intorci la repetarea cuvantului tau, Cand ai terminat, deschide ochii si observa cum te simti. Dupa cateva saptamani de exercitii, te vei simti mai relaxat si prezent, mai pugin anxios sau deprimat. Ai putea chiar descoperi ca ti-ai pierdut o parte din dorinta dea fuma, bea sau manca prea mult.PUTEREA CUVINTELOR 51 Chiar gi incepatorii, care nu mai practicasera nicio forma de meditatie sau strategie de relaxare, au reusit sa-si modi- fice expresia genicd in opt saptamani. Participantilor la studiu li s-a propus cate un CD cu 20 de minute de exer- citii ghidate pentru respiratia din diafragma, o ,,scanare a corpului, care presupune indreptarea atentiei catre zonele tensionate ale corpului, si repetarea unui cuvant sau a unei fraze care genereaza o stare de pace interioara $i de bine, Cercetatorii au sugerat ca alte practici similare, cum ar fi diferite forme de meditatie, rugaciuni repetate, yoga, tai chi, exercitii de respiratie, relaxare progresiva a muschilor, biofeedback gi imagistica ghidata ar avea efecte similare asupra genelor noastre. $i, asa cum veti vedea in capitolul 9, exercitiile noastre de antrenare in Comunicare Empatica includ tehnici similare de relaxare. Dar care este efectul cuvintelor negative? Exista din ce in ce mai multe dovezi ci termenii puternic negativi pot intrerupe manifestarea genelor care regleazi unul dintre cei mai importanti centri de limbaj ai creierului, zona Wernicke.** Aceasta este zona prin care invatim cum sd interpretam intelesul cuvintelor. Se pare cA limbajul ostil distruge anumite gene care sunt necesare pentru produ- cerea unor substante ce ne protejeaza de stresul fiziologic; iar daca suntem expugi la acest limbaj in timpul copilariei, ne poate submina abilitatea de a ne proteja de anxietate, depresie si teama. S-a dovedit cd ascultarea unui limbaj ostil ne poate cauza framantari negative, care ne pot afecta in egala masura creierul.52 CUVINTELE IT] MODELEAZA CREIERUL Cuvintele subliminale ne pot afecta comportamentul? Noi cercetari ne arata ci mesajele subliminale ne pot influ- enta inconstient gandurile, sentimentele si actiunile. Spre exemplu, cuvintele gi frazele repetate la un volum pe care abia il putem distinge ne pot afecta starea de spirit” Cu- vintele negative stimuleaza anxietatea, iar cuvintele pozi- tive o pot scddea.”* Dar, inca o data, studiile arata constant ca, in creierul nostru, se acordi mai multa atentie cuvin- telor negative, chiar si atunci cand nu suntem constienti ca le-am auzit.”” Acest lucru intareste inca o data argumentul ca pana si cea mai subtila forma de negativitate poate dauna unei relatii. Chiar daca doar soptim un comentariu negativ, vocea gi fata noastra ne vor trada. Intr-o nota optimista, mesajele subliminale pot fi folosite §i pentru a ne motiva si avem rezultate mai bune.*? lar in relatiile personale, cuvintele subliminale erotice pot declansa ganduri intime, Acest lucru nu ne surprinde. Ce ne surprinde este ca se pare ca vorbele cu conotatie erotica he pot imbunatafi strategiile de rezolvare a conflictelor!®! De fapt, atunci cand auzim numele persoanei iubite, chiar daca nu suntem constienti de asta, sunt stimulate circui- tele corespunzatoare pasiunii, in timp ce acest lucru nu se intampla cand auzim numele unui prieten.*? Acest lucru are implicatii importante pentru relatiile intime, pentru ca ne arata cat de important este s4 ne comunicam sentimentele de iubire, cat de des posibil. Din nefericire, adesea facem greseala de a-i considera pe cei iubiti un dat sigur si vorbim doar cand ceva ne deranjeaza.PUTEREA CUVINTELOR 53 Dar cuvintele subliminale nu sunt aga de eficiente ca mesajele persuasive care sunt rostite sau scrise clar. La Universitatea din California, Los Angeles, cercetatorii au introdus subiectii in tomografe RMN si i-au rugat sa citeasca si sd asculte mesaje ce incurajau folosirea cremei de protectie solara. Cu cat au fost mai expusi la acest mesaj, cu atat mai mult subiectii au folosit crema de pro- tectie solara in saptamana urmatoare, chiar daca cerceta- torii nu i-au incurajat in acest sens.*? Autorii acestui studiu au repetat studiul pe fumatori: toti participantii au redus numarul de tigari fumate in luna care a urmat, iar cei cu cea mai mare cregtere in activitatea cerebrali au dovedit cea mai mare scadere in frecventa fumatului.** Transformarea realitatii Daca retinem in gand o idee optimista gi pozitiva, stimu- jam activitatea in lobul frontal. Aceasta zona include centrii specifici limbajului care sunt direct conectati la cortexul motor responsabil si te mobilizeze sa actionezi.*° $i, dupa cum au aratat cercetarile noastre, cu cat te concentrezi mai mult asupra unor cuvinte pozitive, cu atat incepi sa influen- ezi si alte zone ale creierului. Functiile lobului parietal incep sa se modifice, ceea ce iti schimba perceptia despre tine insuti si despre cei cu care interactionezi. O imagine buna despre sine te va face si vezi mai degraba partile bune ale altora, in timp ce 0 imagine de sine negativa te va impinge sa fii suspicios gi sa te indoiesti de ceilalti. Cu timpul, structura talamusului tau se va schimbda, de ase- menea, ca raspuns la cuvintele, gandurile si sentimentele tale constiente, iar noi credem ca schimbarile din talamus influenteazi modul in care percepem realitatea.s4 CUVINTELE If MODELEAZA CREIERUL Sa-ti ofer un exemplu. Daca te concentrezi repetitiv asupra cuvantului pace’, spundndu-I cu voce tare sau in gand, vei incepe sa resimfi o stare de pace cu tine insuti si cu ceilalti. Talamusul va reactiona la acest mesaj de pace gi il va transmite in restul creierului. Se vor elibera substante de placere, precum dopamina, sistemul de recompensa al creierului va fi stimulat, anxietatea i indoielile se vor eva- pora, iar intregul tau corp de va relaxa, $i, dacd pui in practica aceasta tacticd pentru un timp indelungat, iti vei dezvolta sentimentul compasiunii. De fapt, unele dintre cele mai recente studii in domeniu dovedesc ca astfel de exercitii vor creste dimensiunile neocortexului si vor mic- sora amigdala, mecanismul ce declanseaza reactiile de tip Jupta sau fugi in creier, Propriile noastre rezultate, care s-au bazat pe scanari cere- brale ne-au aratat ca, daca meditam gi ne concentram pe ganduri, sentimente si rezultate pozitive, acest lucru poate avea un rezultat mai puternic decat orice drog din lume, mai ales cand este vorba s4 schimbam obiceiuri, compor- tamente sicredinte vechi. $i, din cate stim, intreaga actiune este coordonata in creier de procese bazate pe limbaj. Schimband modul in care folosesti limbajul, iti schimbi constiinta, iar acest lucru, la randul sau, influenjeaza fie- care gand, sentiment $i comportament al vietii tale. Cu timpul, vei putea chiar incepe sa ameliorezi efectul limita- tiv al unor amintiri tulburatoare, vorbind despre ele intr-o maniera relaxata si pozitivi. Cand faci acest lucru, amin- tirea cea veche este modificata si este inventariata intr-o forma usor diferiti.** Data viitoare cand va fi invocata, ea va contine si urmele noului limbaj pozitiv in care ai cifrat-o.