Din seria Resurse pentru schimbarea vietii

la Editura Scriptum au mai apiirut:

Tiolen fa domesticâ. Cum sâ ajiiJi

NOTE iO. ft•JiY0f7 Pitt iIf £ HI’COttll'O
M oti 'unfii. De ce fac lticrtirile pe care Ie
fac.8 Deyresiy. Calea de reaâiIitare din
depresie lartâ! Asa cmm Domnul te-a iertat
Itigrijorare. Alege caIea inspre pace M0Tl¥flTll
De ce fac liicriirile fe care ie fac?

Edward T. Welch
Descrieren CIP a Bibliotecii Na onale a României
WELCH, EDWARD T.
Motivaiii : dc ce fac lucrurile pc care le fac? / Edward T.
Weellcclh4.. —— OOrraaddeeaa:: SSccrriippttss mm,, 22001133
ISBN 978-973-1813 -62-2

159.947.5
Editura Scriptum°
Oradea

Originally tt/} Shed in U.S A u nder the t*t e
o 2003 by Edward T. Wclcli. All rights reserved
Published by ,r, ngcment with PER Publishing Company
Jdj{j¿ jtj}ifriHa re rug nh, ]9uH1tcatIi Ctl permi6l0 n 0, sub titlul
Mativaf ii. Dr ce fiic litcriirile die care ie fac?
‹Ie Edward T. Welch
't{yâfjj th 8tI b t•@j del t•0 tf1•1ltt I A(fiO]30@tIS d nI
I fn I §000*i
www.arcop:igus.ro
cu sprijinul DisqrlCtl Grace Fellowship, HY, SUA.
Coordonator }iroiect: L4crâmioara NOvac
O 20ia Editura Scrip@n•
str. Lâputului nr. 28, 410264 Oradea — Bilior
Tai./rmIlobot. 0359-412.765, Tel./Robor. 0259-457.428
E-mail: scriptumWscriptum.ro
Pyina web: WWW.SCRIPTUNLRO
Toatc drcpturilc rczcrvate asupra preznntei cdi pi in limbs
Prima cdi{ic in limha rom.ant.
Traducercs: Lâcrhrnioara Novac
Editarea: Lidia Pop
Copcrta §i tclinorcdactarca. Olimpiu C;. Filip
Cti exceptio sitting iilar chnil se •p"'p'! "!f•!'
toote citytclc fiil›lice falasitc sunt ti’adiicercii D. * **•!"!•**-
ISIIN 978-973-1813-62-2
Tipanil cxecutat in U.E.
N
oi, oamenii, suntem cxtrem de complec§i.
Ne asem*na m intr-un fel cu aisbergurile (mai
mult cu portiunea scu fund at dec.at cu cea
vizibil7i de deasupra apei) {i cu cepele (cu
straturi multiple). Putem vedea comportiim cntul,
dar nu §i mo tiva{iile care-1 determine. De pild.a,
poti avea un coleg foar te amabil, dar de fapt eI se
folose}te de tine ca sit urcc pe scara corporativii.
Sau o prieten. pare insensibilii atunci cand ii
impârtii{e{ti o int*m plare
tristii, dar sdevñrul este cii ea se fere§te s ii spunii
ceva care te-ar pu tea r iini §i inai r.au. Un juciitor de
fotbal pare c.a se p1imb?a Milos prin campus, c.nd,
de fapt, sub masca bravadei el pu ne-n aplicare
politica tat*1ui situ dc a nu arâta nicio sliibiciu ne.
Nimciii nu vcde ce sentiments de teamii nutre§ te
e1 *a!a de temperamentul imprevizibil a1 tatllui
Actiu nile noastre publice spun ceva des}ire noi;
intentiilc no astre ascuiisc pot spune cu totul altceva.
In spatele a „cee a ce face m“ - a cuvintelor
}i actiunilor n oastre — stau motiva{iile n oastre —„de
ce o facem".
Mai mult ca sigur ct §i tu ti-at pus intrcbiiri care lncep
„De ce...? care vizeazii comportamentul t.au.
De ce ti-ai fi menit ii iii te instrucJiuui?
De ce yr-oi fi câsâtorit cy acenitâ pct soanâY
De ce or fi prirint Not salaritil met la o ciit-iâ
§i, la un moment dat, apar chiar intrebiiri mai
\‹/¿; profunde:
5
 pentru care aleg s,a continue in dcpendenta for, este pentru

Sau mai generate: De ce fac ceea ce fit? suferinta, râzbunare, autonomic 5i a§a mai departc. A nu
tine seama de ,ceste motive posibile inseamnii a-i 1.asa pc
Acestc intrcb?ari sc ised de obicci atunci c.and avem oameni la mila propriilor poate care-i inrobesc. Oricât de
regrete in leg tur cu ccva cc am icii t. In caz contrar ie mult s-ar strâdui sâ practice abstinenta sau autocontrolul,
impingem pe ultimul plan. eforturile lor nu vor fi suficiente ca s‹ invin g inotivatiile
lor fundamentale
Scopul acestei bro{tiri estc de a lua in considerare mai
indeaproape inotivele pentru care faccin lucrurile pe care Cu NY cui n£emo £
le faccm. cenusuncdoarimportantc,n
multe situatii ele
Daca motivatiile
scliimba.

Motivatiile sunt importante

De sib
nt nt en
de p
tt gh De pre ec ent Pen
de
Dac
St
s< dab te
st st

e/A
de g*‹ Se
Fe
cc
fac ct/Ad
nt
st nc
dic
de en

nt se B*rbatul Cfi£C lFltâtzie mereu §i nt1 CSU disponibil

nt de tn atunci cand c mult de lucru s-ar putea st fie motivat
starca rcspectivñ. de confort sau comoditate.
• Sotia care e eatrânita ca un vizitator nea{teptat a
vilzut casa ei in dezordine este preocupata de
reputatie.
• Tatâl ai cârui copii sunt frico§i {i a cârui sotie este
rezervata, urmiirette puterea.
• Adolescentul care se enerveaza la orice interzicere
dore{te libertate.
• Mama care nu-{i lasa niciodatii copiii in grija altcuiva
isi dorette control.
Ba mai mult, exists deseori motivatii multiple
pentru un singur comportament. Barbatul care lipse{te
fora invoire atunci cand este mult de lucru, s-ar putea
st fie lene} {i interesat de confort sau comoditate, dar e
posibil st-si doreasca in acelasi timp, respect, succes
sau importantâ. Else sustrage de la munch de teamii ct
va da gre{ la slujba ti va pierde respectul altora.
Sau adolescenta care nu vrea sa dea socoteala in fata
nimñnui, ci doar ei inse{i {i bombane ori de cate ori un
pârinte ii cere sl faca ceva — denota ct viata ei launtric5
nu este atat de simpla. E posibil ca ea sa-{i doreasca cu
ardoare independenta, fiindca altii vor crede ca e grozava
daca ia atitudine impotriva piirintilor ei. Probabil tanjeste
sa fie iubiti }i vrea sa iasa cu prietenii ca sa-{i mâreasca
{ansele de a-§i gasi un prieten. Poate chiar ajunge s5-}i
intrebe parintii: „Mii iubiti, chiar {i-atunci cand nu sunt
perfecta?“
Cuvântul lui Dumnezeu §i motivatia
La momentul acesta avem nevoie de mai multil
indrumare. }tim ct motivatiile sunt importante, dar §tim
de asemenea ca pe mâsura ce le examinam mai mult, ele
devin mai complexe.
§i ce se intamplii atunci cand vedem ti intelegem parte
dintre motivatiile noastre? Intelegerea mai profunda neva
ajuta in vreun fel? Va contribui la schimbarea noastra?
Scriptura este singura care ne poate duce dincolo de
ceea cc putem noi face. intruc.at motivatiile sunt o parte
atat de importanta a vietii, este de asteptat ca Biblia,
Cuvfintul lui Dumnezeu, st vorbcasc despre cfc. Si cliiar
vorbeste. De fapt, Biblia in intrcgiine este o cartc dcspre
motivatic.
Totul porneste de la inima
Cuvântul cheie este ‹iii»iñ. in Scripture aceasta este
sursa intregii motivatii umane. Inima este izvorul nesccat
al vietii (Prov. 4:23), r/adâcina care determine daca rodul
pomului va fi bun sau râu (ler. 17:5-8; Luca 6:43-45).
Este adev ratul nostru sine. Cuvântul iiii nñ apare de
aproape 1.000 de ori in Biblie, si poate avcii o gamii
vast‹a dc intelesuri, dar in esent.i reprezint‹a motivatiile
noastre. Expriinat/a simplu, motivatia fundamentalii a
inimii este: „EU VREAU.“ „Eu vrc.iu confort, putere,
pliicerc, control ... In pofida a aceea cc vrea D umnczeu
pentru mine.“ Prin n‹itura ei, inima cstc egoist.. Vrea
ceea ce vrea atunci c‹and vrea. Nu vrea sit stie de limite
sau de o directie din partea lui Duinnezeu. Dar cfind e
scliimbatii de D timnczeu Insu§i, motivatiilc egoiste {i
“impotrivitoarc lui D u mnezeu nu sunt eliminate, ci sunt
inlocuite progrcsiv de o dotinta de a-L iubi pc D umnczeu
§i a triii doar pentru El.
La inceput, descrierc.1 accasta nu pare s se
potriveasc/a propriei tale experieil te. Viat;i Chi pure sit
aibâ merest dc-a face cu Duinnczeu. Unii oameni nici n-
an nuzit miicar despre Dumnczcul adev rat, prin urmnre
cum ar putea comportamcntul lor sñ fie dctcrminat in
vreun fe1 de El? Dar nu trebuic s^a tc g•andc§ti con§ticnt
la Dumnezeu ca s‹a fii pentru sau impotriva Lui.
Cmnd un adolescent incalc.a indrtim/irile unui p
irinte, gestul edu iiu este perccput intotdeaun.i c.i o
rebeliune impotriva p‹arintclui. Aparent, adolesccntul a
dorit sit fac*i ceea cc el a vrut s‹i faca. Ncascultarea n-‹i
‹writ intentia de a ofensa pc cineva, si totuyi gestul sau
ri/oi/ o ofens/i
personala. A fost o dorin{a dupa libertate }i impotriva '
autoritâ{ii plrintelui.
Sé luâm in discu{ie pornografia pe internet. Pentru
multi, aceasta pare ca o slâbiciune oarecum inocentâ. S-
ar putea sit nu fie tocmai onorabilâ, dar nu pare sit fie
im§s/› ion cuiva. Nimeni nu este rânit, de fapt e vorba
dour de o mic* plñcere. Realitatea ins* este cu totul
alta. Oamenii mm riini{i, 5i actul in sine este indreptat
impotriva partenerului de viat*. Inca1c.a promisiunile
icutc 1s câsiitorie §i este o transferare temporarñ a
loinlitétii maritale. Consumatorul de pornografie se
justific,a invocfind faptul c*a dorintele lui nu pot fi
' implinite prin partenerul sâu de viatit, de aceea alege sa
se complacâ in triidare mentalii, ca sit obtin* satisfactia
pe care o dore§te cu ardoare. Piitrunzand cliiar mai adanc
in inims, un asemenea comportament este impotriva lui
Dumnezeu. O stare actiune denot"a ct Dumnezeu fie este
orb, fie este foarte departe. La urma urmei, cine ar face
un asemenea lucru dacha ar credc cii se afl3 in prezen{a
Regelui? Consumatorul de pornografie comunic3 in
mod implicit cii Dumnczeu este doar o persoanii, limitat
in ceea ce face #i acolo unde poate fi El. Mai mult decât
at*t, atunci c*nd D umnezeu spune: Fiti sfin{i precum
En sunt sf.ant!”, consumatorul de pornografie râspunde:
„Nu" sau: „]YIai tarziu". El se raporteaz la porunca
Regelui dc a urmiiri puritatea sexualit ca {i cum aceasta
ar fi fost doar o sugestie.
Aceste example ilustreazâ cz viata — in totalitate
— este personalii. Indiferent dacé ne gândim in mod
conf tient la asta sau nu, noi II cunoa{tem pe D um nezeu
(Rom. 1:21), Cel care cerceteaza inimile (ler. 17:10).
Nu avem doar o idee vag.a asupra existentei unui
dumnezeu sau a unei „puteri superioare‘. Biblia nfirmii
c?a In inimile noastre, noi avem o cunoa§ tere personalii
a Dunn nezeului care existii cu adeviirat. Problems
este cñ nu ne place intotdeauna modul Sau incom od
si persistent de a ne cerceta {i incercñm sit-L ignoriim
sau sa-L evitiim. Noi „iniibu§im adeviirul“ pe care-1
cunoa{tem (Rom. 1:18-21).
Dar nu intotdeauna suiitem orbi in fata acestor
motive. Mai ales atunci c.and trccem prin moments
grele, motivatiile noastre legate de D uinnezeu ies adcsea
la supraffltii. Poate chiar ne trezim spunand: „Doamne,
ce am fiicut ca s.a merit asta? Cum ai putut sit-mi faci
rsta mie?“ Vreirurile grele expun credin{ele noastre
fundamentals. Trim noi pentru Dumnezeu sau pentru
noi in§if1C?
Plnii si in cazul atcilor, vom sesiza o aplecare a inimilor
spre Dumnezeu. Adesea ei triiiesc cu tCama profu ndit de
moarte, dezv.aluind faptul Cir, la un anumit nivel, ei §tiu cii
vor sta intr-o zi fatit-n fa{.a cu D umnezeul ce1
viu.Vneo£i
ei apeleazii la glaicitori pentru indrumare, rccunoscand
tacit un plan divin §i teafrin lOf CA s-ar putea st nu Ie
rriearg*a binc. Aceste comportamente sunt rezonante she
motivatiilor orientate insprc Dumnezeu. In inima lor
persistii intrebarea: Voi Itâi iiidefletideitt de Diiiiinezeu sair
il vai reciittaaf:te ca Dotiin?
Este de la sine inteles cii noi nu suntem inereu
con§tien{i de aceste motive, dar asta nu inseamn* c.i eye
nu existii. Motiva{iile noastre sunt in atisamblii greu de
perceput.
Sii privim, spre exemplu, la israeliiii din vechirne.
In Numeri 14 ei tocmai fusescrâ martori lii minunile
nemaipomenite inUaptuite de D umnezeul care-i alesese
ca propriul Situ popof. Dupii ce i-a scos din robia
Egiptului {i a distrus armata lui Faraon, Du mnezeu Ie-
a
nsigurat o {arii nou •a }i bogat*. Problems era ct oamenii
care traiau in tara respective credeau c* °'° * lor, {i nu
aveau sñ renuntc Ie ca £irJa 1upt*a.
Iscoadele care au cercetat tara s-au tutors cu un
' rzport confui: tart era minunnt*, dar oamenii din
ea eras puternici. La vestea aceasta poporul a inceput sa se
pl.ang* §i s.a cartcasch. „Toatii adunarea a ridicat glasul {i a
inccput sa tipe. §i poporul a p1.artS in noaptea aceea. Toji
copiii lui Israel au c•artit inipotriva lui Moise {i Aaron, §i
toat,i adunaren le-a zis: «De ce n-om fi murit noi in
pustia aceasta?»‘ (NUfT1. 14:1-2).
10 i
n
 cazul acesta pl*ngerea pace Moise {i
1egitimi\.
11
 Circumstan{clc Moastre
Aaron condusesera poporul intr-o turn plinii de ritzboinici Df‹iilf‹iiilc diii ‹fey‹’i/)
puternici, dar israclitn erau familiarizati mai degrabit cu
facerea cariimizilor decat cu purtarea unui râzboi. Cine
nu ar carti? Motivatia for era simpl.a: ei doreau sa Cuvintclc §i faptclc noastrc
trliascâ! Ei au considerat ca vista, chiar in sclavie, era (pliiii¿ei'c• ii cii tire)
mai bunii dec*t moartea, {i cu acest rationament ant fi de
acord cci mai multi dintre noi. De aceea an c*rtit
jvtot \• •\\ il< noastrc plc snyr.›fiit1 — dog\ntc gcyson»lc,
impotriva lui Moise 5i Aaron. Prccum: importance, sigur•int, sa\i dr*tgostc
Inst motiva{iile for erau mult mai profunde.
„Domnul a zis lui Moise: •Piin* c.and Mñ va nesocoti
poporul acesta? ... Pfinâ cñnd voi lasa aceastâ adunare rea
sñ c*rteasc.a impotriva Mea?»” (Num. 14:11, 27).
latii care este intrebarea mereu prezentâ a inimii:
„Pe cine ver urma, cut te vci incliina #i in cine te vei
increde?”
Poporul c*rtea impotriva lui D umnezeu. D umnezeu
Motivii{iile noastrc cele mai profu ride — tr im pentru sine
1nsu{i era Conduc.atorul for, Tat?al lor, Cel care le- nupm,huDumncmu?
a promis tara §i care avea sit-i conduct-n b•atiilie. E1 (Siititriii iynii iai!i pe Draw negeri.)
1i invinsese deja pe egipteni, £irâ ca un israelit sit fie
nevoit s* ridice sabia. El Se ingrijise deja de nevoile
for zilnice. in acest context, pl*ngerea lui Israel avea
intru totul de-a face cu Du mnezeu. Aha cum arltase Idolii inimii
Moise intr-un episod anterior: „Cfirtirile voastre nu se
indreaptñ impotriva noastrii, ci impotriva Domnului” » Pe cine iube{ti (Deut. 6:S; 1 loan 2:15) — lumea s:iu
(Exod. 16:8). ge Isus?
Putem parafraza motiva{iile din spatele plângerii lor • In cine te increzi (ler. 17:5-8) — in oameni sau in
dupa cum urmeaeii: „Dumnezeule, noi nu credem cii Tu Dumnezeul adev.wat?
e{ti puternic. Nu credem ct e§ti bun. Tu nu ne-ai dat tot • La cine (sau cc) te inchini (2 Regi 17:36) - idoliloi
ce vrem atunci cand ne-am dorit.” Motivatiile lor erau sau lui Dumnezeu?

.
contrare lui Dumnezeu. • Pe cine vei sluji (Matei 6:24) — banilor sau pe
Evenimentul poate fi schitat astfel: Dumnezeu?
« Pe cine asculti (l loan 3:10) — pc diavolul sau pc
Dumnezeu?
• Pentru a cui gloric triiie§ti (Rom. 1:21-23) — o t.
proprie sau a lui Dumnczeu?
• Undc este comoara ta (Matci 6:21) — in lurne sau ir
Cristos?
• Cui apartii (loan 8:44) — diavolului sau lui
Dumnezeu?
 Inima i§i pune inereu aceste lntrebari. In principiu,
noisuntcm fie pentru Dumnezeti, fie impotriva Lui.
In Scriptur;i, aceast3 aJegere este prezeiitatñ prin
rñspunstd la iiitrebarea: Cui te vei inclaina? Alegerea
este fic Dumnezeul adcvârat, fie idolii. Intreaga istorie
a Israelului sc inv*rte in jurul coiiflicnilui dintre cci doi
(Exod. 20:2-6; 1 Regi 11:9-11; 19:10). Piicatul israelitilor
a fost in general idolatria (Deut. 4:23). Deli acest limbaj
pare invecliit pentru noi, ceea ce motiveazñ inimile
noastre ast.azi nu difer.a de motivatiile lor. O examinare
rapids a inimii noastrc va dezviilui foarte probabil idoli
seculari.
Ilustratia cea rnai transparcnt.a a idolatriei moderne
este dependents de droguri §i alcool. Dac‹a mergi la o
int*lnire a alcoolicilor anonimi vei auzi rostit limbajul
idolatriei:
Inainte st flu treaz, nimic nu se
interpunea intrc mine §i paharul rneu cu
biiutur.i. Bñutura era partenerul men de
viatâ §i eel mai bun prieten at men. Era
prioritatea mea numiirul unu. Era viata
mea. Ma incliinain ei.
Sticla sau copni mci? Asta-i o problemii de loialitate
{i inchinare. Mai c, vezi persoana dependents lufindu-§i
idolul iubit §i plec•andu-se inaintea lui, cerându-i s*-i
binecuvanteze ziua §i sha-i aducâ tot mai multi
indrâzncalâ sau eliberare din suferint/i.
Ls suprafat., persoana dependents estc motivate de
plécerea pc care o aflâ in drogul sñu. Un pas mai departs,
te va ajuta sa vezi c.a problems sa este mai personalâ — este
impotriva partenerului sâu de viat(i §i a copiilor s.at, 5i
in favoarea drogului sau. Si chiar mai profund. Alegerea
este intre Dumnezeu si idoli? Cui i se va incliina? idolul
in cazul acesta este o sticlñ de b.autur.a. Dar, nu alcoolul
in sine estc problems major.a. Problems suntem not.
Problems se aflii in inimile noastrc.
Idolii sunt modalitatea in care not incerc.am sha
satisfacem dorintele inimii. Biiutura este un mijloc de a
obtinc ceea ce vrem. La fe1 sunt si banii. Chiar si oamenii
pot fi obicctele inchinarii noastrc, fiindc.a ei ne pot oferi
puterea, dragostea sau respectul dup•a care tfinjnn. Toti
idolii sunt obiecte ale afectiunii egoiste a inimii (Ezec.
14:3). In orice ne punem increderea sau iubim este tin
idol, dacñ nu e Dumnezeul adev?arat.
Acum sñ revenim la lista posibilelor motivatii:
Plñcere Putere
Libertate/Autonomie Pace
Dragoste/lntimitate Fericirc
Importantii/Reputatie Confort
Respect/Admiratie Scns
Control Succes
Cele mai multe dintre acestea nu sunt rele in sine, ins.
atunci c.and lc pretuim mai mult dec‹at pe Dumnezeu,
devin idoli. Problems nu este at.at de mult c•a noi vrem
nceste lucruri, ci c.a lc dorim prea mult. Etc ajung tclul
nostru, spreranta noastrii, scopul nostru. Simtim nevoia
stringenta de-a lc avea. Cand ele sunt de neatins, viata
pare dirt sens.
Adreseaz.-ti urmiitoarele intrebari st vezi ce motivatii
mai ad‹anci ale inimii tale res la fuming.
• Care sunt momentele cmd viats nu pure ski merite a
« Ce iube§ti? Ce urâ{ti?
» Cc speri, vrci, doretti cu ardoare?
• Care este telul tau? Care sunt viscle sau fanteziilc
tale?
• De cc anume te temi? In lcgâtur7a en cc te
ingrijorezi?
• Ce simti cñ ai nevoic? Unde g/asc§ti refugiu, alinare,
placere sau sigurant‹a?
• Ce definette succesul sau e{ecul pentru tine?
c C‹and anume spur: „Doar dac.a...“ („Doar daca sotul
meu ar ...“)?
« Unde crezi c.a Dumnezeu te-a dezam‹agit?
1S
• C.and te-at confruntat cu amitr‹aciunea sau gelozia?
Cc spui c dozeyt ?
< Cc inseami 'a b.tnii peutru tiue? (Observ* cum hani
Not sittis/acc temporal ficcaze dintre acestc dorinte).
• Cñnd ajungi deprimat (pentru c. idolul tiiu te-a
dezainiigit)?
» Ce anume percepi ca drepturi ale tale? Cñnd te
»Siint doar furie“ a spus Steve, iiritt:and ca o oalit
sub presiune. „De fiecare data cand individul din biroul
alitturat trece pe lângii mine, imi aruncâ o privire de sus.
Acum inteleg de ce se ucid oamenii lntre ei.”
Stcve este mfinios {i se simte controlat de aceastii
persoiin/a. Este un fapt cert. Dar de ce este el manios?
Exists posibilitatea ca m.ania lui Steve sha aibâ ccvii de-a
face cu inchinarea lui. Probabil el se inchina la altarul
respect:u1ui §i acum sirnte cx nu i se acord* respectul pe
cme-1 prctinde. Ca urmarc, el este irnpotriva colegului
sau de munca. I-a declarat riizboi! Insa chiar rnai mult, el
este impotriva lui Dumnezeu, opun.and rezistent. alegerii
lui Dumnezeu de-a folosi oameni dificili pentru a nc
purifica sau cizela. In loc s.a se supunit deciziilor
suverane ale lui Dumnezeu §i st lnvete s. ierte #i s.a
iubeasc?a, Steve spune: „Eu voi fi D urnnezeu, eel putin
in cazul Rsta.” Dorinta lui conduce.
Existit un principiu general valabil: atitudinea ta fatii
de Dumnezcu va fi dezvâluitâ in relatia ta cu cca mai
dificilii persoane. Dacii ur.{ti pe cineva, tu 11 urâtti in
ultimii iiistantii pe Dumnezeu. Dacit nu ierti, uzurpi
autoritatea lui Dumnezeu, action.and ca judeciitor.
De ce idoli?
Cazul lui Steve arunca o oarecare luminâ in priviiita
motrvaJiilor din spatelc sccnci idolatriei. El ne aminte{te
cii nimeni nu depune eforturi pentru a deprinde idolatria:
J6
fiecare o intelegem {i-o dezvoltiim independent
Asemenea Israelultii din vechime, si noun ni s-a ariitai
dcslusit puterea {i gloria lui Dumnezeu. Ni se spun‹
explicit de ciitre Dumnezeu sit nu ne inchinitm la idoli
totu{i, la fel ca ei, noi ne facem propria versiune a unu.
vitel de aur (Exod. 32). Ce ne determinii sit facein asta'
Ca fiinte create, noi suntem meni{i sit ne lncredem ir
ceva mai presus de nor inline. Dar, de ce ne incredem In
lucruri care nu meritil increderea noastrii?
Fiti foarte aten{i. Riispunsurile nu sunt pl*cute, dar ni
se aplicâ tuturor.
Siintem min ri. Isaia 2:6-22 reveleazl faptul ca
oamenii idolatri sunt aroganti. Cliiar atunci cand se
pleacii in inchinare, oamenii idolatri sunt „aroganti”,
„mandri” §i „trufa{i”. Dar idolii noytri sunt de /apt
intentionati s* ne ina1{e pe not inline }I prop riile noastre
dorin{e. Chiar in idolatria noastrii nu vrem nimic
deasupra noastra. Ne alegem idolii in parte crez*nd cii
ei ne pot da ceea ce vrem. Zeul drogurilor aduce
cutezan{a, zeul sexului promite placere, zeul bog,I{iei
oferii putere §i influenta. Asemenea profetilor lui Baa1,
noi suntem atat de aroganti, inc*t credem ct utem
manipula idolul — fie prin automutilare, fie alte
force felul rsta ne
Doritti cii ardoare air fu noniie. Autonomie inseamn*
ct noi detinem controlul. Inchinatorii la idoli vor sit
stabilcascii ei insisi regulile, si nu sit se spunii domniei
D uninezeului cel viu. Asta a fost esenta pâcatului
originar at lui Adam. Deli Du mnezeu vorbise clar, Adam
a dorit sé-§i conceapii proprtile linii directive. In
idolatrie, noi vrem s.a stabilim propriul nostru univers
analog, separat de Dumnezeu.
(rem sâfaceni feeCtac JorinJelor iionsfre. Atit
mcndria, cat §i autonomic aratñ spre faptul cñ noi suntem
Papturi care dorim ceva. Noi vrem m,ri up// (Efes. 4:19).
Idolatria era tipic asociatâ cu orgii, be tii {i alte forme
17
de autocomplacerc sau Ing duintâ prea mars fata de sine
(Exod 32; 1 Cor. 10:7). Ea inseamn(a poft , aviditate §i
liicomic (Efes. S:5). Noel Testament avcrtizeaza de 1s un
capat la cel/a1alt impotriva doi‘inteiZf'oftei.
Zic dar: umblati c.arinuiti de Duhul §i nu impliniti
Intrei ei cram {i not toti odinio‹ir , cand
tr iam in poftele firii iioastrc p.amânte}ti,
crand iccam voile firm painantc§ti §i ‹ale
gandurilor noastre. (Efes. 2:3)
Ei §i-au pierdut orice pie dc simtire, s—
au dedat la desfr‹anare §i s*av*ar§esc cti
l*acomie orice fel de iiecurñtie. (Efes. 4:1P)
Ci fiecarc cstc ispitit, c.and este atras dc
pofta lui insti§i §i momit. (lacov 1:14)
Preaiubitilor, v sfituiesc ca pe ni§te
str*iini §i ciilâtori sñ vâ feriti de poftele firn
piiin*nte§ti care se râzboiesc cu stiflctul.
(1 Petru 2:11)
Aceste versete amintesc iar*a§i c/a rcfrcn u1 „EU
VREAU“ este c?nntecu1 inimii umane, care cxprim‹
arogant‹a, autonomic #i dorint•a nest.ap.anitñ. Idolatria
se rezumâli mine — dorintele mele, nevoile mele. Scopul
meu nu este st inalt idolul inai presus de mine, ci st
folosesc idolul ca sa-mi dea ceea ce vreau. Cand ma tern,
privesc sprc idolul banilor ca st-mi dea sigurant . Nu
vreau ca banii s,a m7a conduce; doresc sa-i folosesc ca sha
obtin ceea cc vreau. C.ind vreau pt ccre, m•a agiit de idolul
sexului, al m.anc rii sau al somnului. Problems este cii
niciodatii nu ini se pare c/a am suficient. A{adar, vreau
inai mult.
De aceea idolii sc inmultesc. Dorintele rio usize
sunt ncs‹atioase. Ciand nc punem increderea in idoli,
dcscopernr cJa ci nu ne pot s*itisface dorintcle sau sâ
ne sustin*a spcrantele. Drept urrnarc câutâm mai mult.
jg
Inmultirea zeilor in mitologia greac.a sau in hinduism
descrie ce se intñmpla In inimile noastrc in fiecare zi.
Inima este intr-adevar o fiabricâ de idoli.
Idolii §i cre§tinii
Tot acest discurs dcspre idoli asctin§i pure nefiresc
pentru multi cre§tini. La urma urmei, noi nu avem idoli
in casele noastre, daca i-am jurat deja credint‹a lui Isus
Cristos. Totu{i, nu uitati ca idolatria 1ocuie§te t cut,a In
orice inima. Cre§tinii nu au ajuns inc‹a des vñrsiti; asta
se vz int*mp1a doar la revenirez lui Isus Cristos. Intre
timp, noi ne 1upt‹am mai ales la nivelul motivatiilor §i
at fanteznlor nosstre. Avertizârile lmpotriva idolatriei §i
ipocriziei ne sunt pe bun* drcptate adresate nou‹a.
Idolatria crettinâ este mai subtila decât o abandonare
pe fata, protestatarâ a lui Cristos. E posibil s,s ne
simtim pur ti simplu ca ti cum Cristos nu este suficient.
Ne gândim astfel: Al este Lenin de itici-edere in fi-i'uiiitu
inñtitiiii-ii 'neon ice, Our inni 'oa da El cu adevârot
lucrurile de cvi‘e ered câ am nevoie, gym ar fi.- bait i, c?
isñtorie sau f›lñcere
/‹i mm/ñ? A{adar, alcgem s‹ ne impartim increderea
intre Dumnezeul adev•arat {i diferiti idoli. Este ca {i
cum are avea o gamut diversificatñ de rezer ve. I n§elam in
privin ta taxelor noastrc, scuzâm rclatiile noastre sexuale
premaritalc §i evit.m pcrsoanele incomode. Nu pure
aha de rau, fiindc.a nu am renuntat efectiv la Cristos,
ins‹a aceastâ incredere compromise este ecliivalent cu
ijqdepiirtarea de D umnczeu.
Schimbarea din inimii
Cñnd constientiziim acest fapt, tot ce putem face este
sa spuncm: „Ei bine, md dau bâtut. «Inima estc ncspus
de in{c1âtoare {i dezn?ad ‹ajduit de rea; cine poate s-o
19
cunoasc.a?» (ler. 17:9). Ne declarâm vinovati.“ Ce faccin
acum? A§tept.am pur §i simplu ca Isus Cristos s.a revisit
sau existJa ceva ce putem face acum?
Raspunsuldesigur este cii not trebuie sa incepem
imediat luptaimpotrivapacatului.Toat, Scripture arat‹a
spre iceasta, iar faptul c^a Tatid ne-a trimis Du1ui1 Sfant
dovcde§te era avem toata irunitia necesar.a. Dar cum
action.am?
be exniniiiniii propria ininta. Chem scliimbiirii trcce
mereu prin inim"d. Privim la rodiil vietii noastre —
pâcatele,
intreb.m cc spun ele despre relatia noasti*a cu
Dumnezeu. Nc adresiim accle intreb ri revelatoarc: Ce
iih-aim Peril? Ce creb? De ce este ion anuinit gest yl mcii
indref›tut inn fon-ivn altoi-u? In cedcime inâ inc-ebb Ce
spnti heryi-e Dumnezeu?
Dacha e vorba de p*acatul sexual, inima noastrii este
plinii dedorinte sau nevoi. Considerñm c7i Dumnezeu nu
estc bun
§i nu vede rcalmente viata noastr.a private. Ne incredcm
in propriile noastre plaiiuri situ mijloace ca sha afiiim
satisfactie. Dacha c vorba de gelozie, inima no istr/a crede
c*a via{ii poate fi aflat in ceea ce au alti oameni. In
plus, noi nu numai c.a vrem ce au ei, ci dorim ca ri sa iiu
fi avut acele lucruri. 11 percepem pe Dumnezeu ca pe
cufierul nostru
care nu ne-a oferit ce am dorit sau rim ineritat.
Dac*a intrezârim lipsa de respect fata de autoritate,
inima noastr. transmits mesajul c‹i nu vrem pe iiimeni
Si nimic mai presus de noi inline: nici piirinti, niciun {ef,
nici Dumnezeu.
Dacha sunt copii care se cearta pentru o juciirie,
solutioiiarea ml se produce indat*a ce at stabilit cine a
avut-o inai irit.ai. In schiinb, scliiirbarea incepe atunci
cand copiii admit cii luptele §i certurile provin din
„dorintele/poftele voastrc care se lupt in 1.auntrul
vostru“.
Voi poftiti }i nu aveti... #i nu aveti,
pentru c‹a nu cereti. San cereti §i nu cup
tati, pentru cii cereti r.au, cu gfind s risipiti
in pl cerile voastre. Suflete preacurvare! Nu
ttiti ct prietenia lumii este vr.ajmii§ie cu
Dumnezeu? (lacov 4:2-4)
zo
A omite acest pas inseamnâ sa cre§ti farisei care arata
bine in afara, dar ale ciiror „inimi sunt departe de Mine"
(Matei 15:8). Noi toti putem face lucrul corect ca sa ne
protejam reputatia, dar Dumnezeu vrea mai mult. El nu
dore{te sacrificii §i ofrande care ne Mac st arâtâm bine
in fata altora. ,Jertfele placute fur Dumnezeu sunt un
duh zdrobit; Dumnezeule, Tu nu dispretuietti o inima
zdrobitâ 5i mâhnitâ“ (Ps. S1:17).
be intoarcem i-L cunoptem pe Dtinineyeiil frfunic.
Dupl ce ne-am analizat inimia, ne intoarcem la Isus.
Schimbarea adevaratâ are loc atunci cand ne concentram
pe cunoa{terea Celui care merita intr-adevar inchinarea
noastra (2 Petru 1:3). Deli multi dintre noi presupunem
ca schimbarea implica un plan en o serie de pair,
schimbarea la nivelul inimii se centreaza pe cunoa terea
unei Persoane.
Acesta este un adevar valabil chiar si la nivel uman.
Daca te gfinde§ti la lucrurile care an dus la schimbare
in viata ta, vei descoperi probabil ct oamenii au fost de
obicei catalizatorul. Poate a fost prezenta unei persoane
in timpul unei perioade dificile, un cuvant de incurajare
atunci cand te-ai simtit neadecvat, un prieten care ti-a
fost mai apropiat decat un frate, o mustrare blanda a unui
partener de viata sau o persoana al carer caracter {i viatii
te-au inspirat. Oamenii ne schimba. Cu cat mai mult ar
trebui sa ne a{teptam ca Dumnezeu st ne schimbe!
De aceea, calea schimbarii trece prin inima {i
continua cu Evanghelia, unde Dumnezeu a ales sa Se
descopere eel mai complet in moartea }i invierea lui
Cristos. In Isus Cristos Tatiil Hi aratâ in cele din urma
bunatatea, puterea
{i gloria Sa. §i in Isus noi afiâm puterea de schimbare.
Cand veniti la Isus, a}teptati-vâ sa fiti surprin§i.
Nimeni nu poate fi schimbat de cineva obi§nuit. Dupa
ce ati vazut o parte din motivatiile inimii, veti fi
surprin{i de faptul ca Isus ii acceptii §i ii iarta pe toti
care vin la El. O promisiune asigurata prin cruce. Nu
ni se cere sa facem penitenta, nici „sa mergem in
magazie pentru bataie“, nici s5 sedem in scaunul de
ispa{ire a pedepsei.
J1
 lertarea de p7acatc vine de la D umnezeu. Este primitâ
ca un dar prin credint.a (Rom. 1:17). Dac‹a iertarea ar
veni din ceva ce am putea face noi, ea ar diminua din
glona a ceea ce a Uacut Cristos. Asta ar face din iertarea
lui Dumnczeu o banalitate. N-ar fi deloc diferitâ de
modul in care noi ii iertam pe oamenii care se achitñ
pentru cc ne-au cut. Irish icrtarea divin5 nu poate
fi comparat/a cii nimic din ceea ce am experimentat
noi vreodat . Ne-.i fost ofcrita Mr câtul cram pâcâto}i
otriva lui Dumnezeu, nu doar dup.a ce
am incercat ne indrept.am. In virtutea unei asemenea
iubiri impresionante, ne putem „apropia cu incredere
de tronul liartilui“ (Evrei 4:16). §i acesta este doar
inceputul. Dragostca aceasta schimb.a 5i modul in care
r*spundem la circumstantele vietii.
Te plangi ti carte§ti? Acum {tii ca este impotriva
lui Dumnezeu. De-acum esti gata st afirmi ca El este
generos §i d.aruie§te din abundentii.
Tc complaci In placate care crezi ca sunt ascunse?
Acum §tii c.a acestea sunt impotriva lui Dumnezeu.
Recuno§ti cii Cel ce descopera inimile este Cel care vede
toata creatia Sa in orice momcnt (Ps. 139). Mai mult
decât atât, Ii inu1Jme§ti pentru icrtarea {i eliberarea din
robia p.acatu1ui.
Tc confrunti cu teama? Acum Stir cii El nu te va
pârasi sau abandons niciodatii. Sustii en târic c.a El este
bun.
Vrei sñ fii ce1 care conduce in propria ta viata, ce1
putin trim-un doitieniu* Aseinenea lui Adam, probahil c.a
te complaci in ideea c‹a exists viata separat de D‹atatoru1
vietii. Dnr acuin, prive§te iarñ{i la cruce. Nu dovede§te
ca buniitatea §i insrea iubire a Lui pentru tine? Cum poti
crede c., dupii ce L-a dat pe propriul Séu Min, acum iti va
rckza dragostcz $ad
Puterea pentru scliimbare vine atunci cand 11
cunoa§tem pc Dumnezeu. A§adar cauta-L pe El.
Roag‹a-i pe cei in m*sur.a s* tc lnvete despre El.
Roag.-te sa-L cuno§ti. Dac.a iti dorcsti sincer, II rrz
cunoa§te, fiindcñ Dumnezeu gase§te mare pl/acerc in
a ni Se revela.
)i mii rog cii Dumnezeul Domnului
nostru Isus Cristos, Tatâl slavei, st v‹ dea
un duh de intelepciune {i de descoperire in
cunoa{terea Lui. (Efes. 1:17)
§i-L rog ca ... avand râd*acina §i tcmelia
pus.a in dragoste, sit puteti priccpe
impreunii en toti sfintii, care este 1 rgimca,
lungimea, adfiiiciinea ti in,altimca; 5i st
cunoatteti dragostca lui Cristos, carc intrece
orice cuno§tint , ca st ajungeti plini de toat.a
plin‹atatea lui Dumnezeu. (Efes. 3:17-19)
N trim J m 5i nsciiltñni. O cunoa§tcre mai profundii
a partenerului de viat/a sau a unui prieten ne provoac/a
la actiuni de dragoste. Tot astfel, cunoa{tcrca personalii
a lui Dumnezeu ne motiveaza §i obligii la actiune. Ne
determine sa ne incredem §i st ascult?am.
Exemplul Scripturii este clar. Multele ei istorisiri ne
ccrceteazii inima ti apoi ne iiidreapt spre D umnczeul
care iarta, cautil she c.a§tige, judecii, mitiaz•a §i
urm.are}te. Dup‹a cc intelegem cine este Dumnezeu §i ce
a cut, noi descoperim un „prin urmare“.
Prin iii-inure, duceti la indeplinire pilda
lui Dumnezcu ca nitte copii preaiubiti.
Trâiti in dragoste, dupii cum §i Cristos me-
a iubit §i S-a dat pe Sine pentru noi „ca un
prinos §i ca o jertfi de bun miros“ lui
Dumnezeu. (Efes. S:1-2)
Odatii ce-L cunoa5tem pe El, vom Lori sit-L urmhr .
Odatii ce am fost iubiti cu o astfel dc dragostc, vom dori
sa ttirn cum sd-I r*spundem cu aceea§i dragoste. Tot ce
vine dupii „prin tirmare“ este cxplicatia lui Dumnezeu
privind modul cum se pune In aplicarc.
De exemplu, noi 11 iubim prin renuntareii la minciuna
§i rostirea adevérului (Efes. 4:25), Ar.a s.a piiciituim in
mania noastra (Efes. 4:26), iertandu-i pc altii, aha cum
 rim fost noi iertati (Luca 7:36-J0), muncind, in loc de
a fura (Efes. 4:28), iubind pe prieteni §i du§mani (Rom.
12:9-21), fiind mulpamiti in toate circumstantele (Filip.
4:12), due.and lupta stiip‹anirii de sine §i cresciind in
riibdare, b1.ande{e §i bucurie (Gel. 5:23). In toate aceste
moduri, noi I1 iubim §i-L onoram pe Tatâl nostru ceresc.
Oamenii sunt intr-•idevar complec{i. Sub scoarta vietii
este o inim;i care se afla mereu in misc:ire, c/aut.and ceva
in care s.a se increadh (Luca 24:2S; Rom. 10:10). Inima
are {eluri (Prov. 20:S; Dan. 1:8), lnclinatii (Eel. 10:2),
inten{ii (Evrei 4:12), fantezii ti planuri (Prov. 6:18),
dorinte (Ps. 10:3; lac. 4:1), pofte {i dorin{e
arziitoitre (1 loan 2:16; Efes. 4:19). Nu-i surpriiizâtor
ct, av*nd o asemenea complexitate, inimile noaste nu
sunt intotdeauna imediat }i u}or de inteles pentru altii sau
chiar pentru not inline (Matei 15:8; 1 Cor. 4:I; Prov.
16:2; Icr. 17:9). Asemenea abisului unei fiint.am sau
riiditcinilor copacilor, inima noastril inclinit sd se
ascundJa
§i nu putem cunoa§te niciodatii pe deplin ad.ancimea ei.
Dar nu trebuic sit fii un analist maestru. Tot ce ai
nevoie estc buniivointa de a spune: „Cerceteaz.a-mii,
Dumnezeule“ (Ps. 139:23) ti vei incepe s. vezi }i s.
intelegi.
Nu tc inipacieiita dacñ simti ca n-ai âcut dec.at
sa crestezi putin la suprafatii. Mai important/a decât
cunoa{terea motivatiilor noastre este cunoa}terea lui
Dumnczeu, iar Dumnczeu este foarte generos in
descoperirea Sa. El ar trebui s‹i fie centrul atentiei tale.
Noi ar trebui s.a pctrecem mai mult timp privind la
Cristos, dec.at examinandu-ne propriile inimii.
Fiindc7a, dac.a vei crette in cunoa{terea lui
Dumnezeu, vci fi schimbat — cliiar p.anñ-n adancul
inimii tale.
E
dwardT.Welch conduce Schoal ofBiblical Counseling
la Christian Counseling rind Education it Foundation
din Glensi de, Pennsylvania, unde estc profesor 5i
consilier.
Dzo usr ale luerñrii RCL
Restirse pentru schiinbnren nicer
A.D.D..- Watidering Minis and Wired Bodice, by Edward
T. Welch
Mânia. Jesirea din incurcâliiré. de David Powlison
Angry at had? Bring Hitn Y‹›iir DnMts atid Questions, by
Robert D. Jones
Bad Memat’ies.’ Setting Past Your Past, by robert
D.Jones
Deflresia. Calea de t‘ca£ ilitat-e diti d presie, de Edward T.
Welch
Vio!8n¿a dumesti n. Ctim sâ aju(i, dc David Powlison, Paul
David Tripp and Edward T. Welch
Foi-givettess: “I first Cati? Fot-give Myself.“ by Robert D.
Jones
God s Lo'oe.- Better thyn Uncanditiannl, by David
Powlison
Guidan ce.’ Barr I Missed God’s Best? by James C. Petty
Honiosexuali’ty.- Speañittg rfe Trtitfi [y Lo' e, by Edward T.
Welch
"JtLft On Marc“: When Desired Doti't Tale No for rim
ñiiWer, by Edward T. Welch
Marriage.’ Whase Dream I by Paul Dnvid Tripp
Motivajii. De ce far ceea ce far? de Edward T. Welch
OCD.’ freedom for the Obsessi'ue-C»p•l i e, by Michael
R. Emlet
° ••g›•f'!y.’ Slayi!iig the Di-agoti, by David Powlison
Pie-Enffa$ement: S @uestiotis to Ask: Your-selves, by David
Powlison and John Yenchko
Pt iorities.’ Mastering Time Management, by James C.
Petty
Procrastination.’ First Sief›s ta Change, by Walter
Henegar
*•!/ —*•Jury.- When Parti F'eels Gaad, by Edward T. Welch
Sof:tual Six. Combattittg the Driftitig and Cheating, by
Jeffrey S. Blaclc
Stress. Pcace aitiid Preiiure, by David Powlison
Steering: Eternity Makes o D t‘ence, by Paul David Tripp
25