PLANUL CALITATII

CUPRINS:

I INTRODUCERE:
I.1. Obiectul, scopul si domeniul de aplicare al Planului Calitatii
I.2. Declaratia de politica si obiectivele in domeniul calitatii, mediului si SSM
1.3. Documente de referinta
1.4. Definitii si abrevieri
1.5. Elaborare, difuzare si modificarea Planului Calitatii
1.6. Descrierea sistemului calitatii aplicat pentru executia lucrarilor
II. DATE GENERALE ALE PROIECTULUI
II.1. Identificarea proiectului si a partilor contracatnte
II.2. Descrierea generala a lucrarilor
III. RESPONSABILITATI
III.1. Responsabilitati si competente generale privind calitatea
III.2. Responsabilitati specifice atributiilor
IV. CONTROLUL DOCUMENTELOR SI INREGISTRARILOR
IV.1. Controlul documentelor
IV.2. Controlul inregistrarilor
V. AUDITUL INTERN
VI. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM
VII. ACTIUNI PREVENTIVE SI CORECTIVE
VII.1. Generalitati
VII.2. Atribuirea responsabilitatilor
VII.3. Evaluarea necesitatii de a initia actiuni preventive si corective
VII.4. Investigarea cauzelor posibile si analiza probleme
VII.5. Tratarea neconfomitatilor reclamate de clienti
VII.6. Determinarea si impelmentarea actiunii corective
VII.7. Controlul implementarii actiunii corective/preventive
VIII. ANALIZA CONTRACTULUI
VIII.1. Analiza cererii de oferta/comenzii/contractului
VIII.2. Modificarea contractului
IX INSTRUIRE, CONSTIENTIZARE, COMPETENTA, CONSULTARE
IX.1. Identificarea competentei
IX.2. Stabilirea si asigurarea necesarului de instruire
IX.3. Evidenta cursurilor de instruire
IX.4.Constientizarea/consultarea personalului
IX.5. Evaluarea nivelului de competenta a personalului
X. APROVIZIONARE
X.1.Aprovizionarea de produse şi servicii
X.2. Evaluarea furnizorilor
X.3 Date de aprovizionare
X.4. Receptia la primire
XI. CONTROLUL PRODUCTIEI SI AL FURNIZARII SERVICIULUI
XI.1. Generalitati
XI.2. Monitorizarea lucrărilor de construcţie şi a produsului
XII. MENTENANTA UTILAJELOR SI A ECHIPAMENTELOR AUTO
XII.1. Mentenanta preventive - planificata
XII.2 Mentenanta corectiva-neplanificata
XIII. CONTROLUL DMM
XIII.1 Controlul masurarii
XIII.2 Etalonarea, calibrarea, repararea echipamentelor de inspectie, masurare si incercare
XIV. EVALUAREA SATISFACTIEI CLIENTILOR
XIV.1. Generalitati
XIV.2. Identificarea cerinţelor clientilor
XIV.3 Metode utilizate pentru masurarea satisfactiei
XV MANAGEMENTUL PROCESELOR
XVI. INREGISTRARI

I INTRODUCERE:

I.1. Obiectul, scopul si domeniul de aplicare al Planului Calitatii

Prezentul Plan al Calitatii descrie cerintele si masurile adoptate de S.C. CONIZ ROMARG S.R.L.pentru asigurarea calitatii lucrarilor de
executie a obiectivului: „Lucrari de corectare a torentilor Valea Ograzelii”
Planul calitatii este documentul care specifica ce proceduri si resurse asociate trebuie aplicate, de cine si cand pentru realizarea obictivului de
investitie (executarea lucrarilor de constructii).
Planul calitatii descrie standardele, practicile calitatii, resursele si procesele pentru realizarea obiectivului de investie (executarea
lucrailor de constructie).
Planul calitatii este parte integranta din documentele sistemului de management al calitatii alaturi de manualul calitatii, procedurile de
sistem, procedurile de proces, procedurile tehnice de executie, inregistrari si documente aferente calitatii (inregistrari Cartea Constructiei etc. )
Prezentul Plan al calitatii este elaborat si difuzat cu scopul de:
 a documenta politica si obiectivele societatii privind calitatea ;
 a documenta sistemul calitatii ;
 a mentine sub control procesele care influenteaza calitatea ;
 Planul Calitatii contine referiri relevante privind asigurarea conformitatii executiei cu cerintele beneficiarului, rezolvarea interfetelor
societate - client, societate – subcontractanti / furnizori. Prezentul Plan al Calitatii este aplicabil tuturor compartimentelor din cadrul S.C. CONIZ
ROMARG S.R.L. implicate in realizarea lucrarilor in calitate de constructor.

I.2. DECLARAŢIA PRIVIND POLITICA ŞI OBIECTIVELE ÎN DOMENIUL CALITĂŢII,MEDIULUI ŞI SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII IN MUNCA

Managementul de la cel mai înalt nivel al SC CONIZ ROMARG SRL a definit politica referitoare la calitate, mediu şi la sănătate şi
securitate in munca (OH&S) ca fiind un instrument care conduce organizaţia la îmbunătăţirea performanţelor sale, astfel încât să determine
câştigarea încrederii clienţilor şi obţinerea de profit.
S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. avand ca profil de activitate activitati auxiliare pentru productia vegetala (cod CAEN 0161), exploatare
forestiera (cod CAEN 0220), lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (cod CAEN 4120), lucrari de constructii a drumurilor
si autostrazilor (cod CAEN 4211), lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide (cod CAEN 4221), lucrari de poduri (cod CAEN 4213)
constructii hidrotehnice ( cod CAEN 4291), lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti (cod CAEN 4299), lucrari de pregatire a terenului
(cod CAEN 4312), lucrari de instalatii electrice (cod CAEN 4321), lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si aer conditionat (cod CAEN 4322),
silvicultura si alte activitati forestiere (cod CAEN 0210), activitati de arhitectura (cod CAEN 7111), activitati de inginerie si consultanta tehnica
(cod CAEN 7112), activitati de design specializat ( cod CAEN 7410), doreste sa obtina o pozitie de lider in domeniu Având în vedere
performanţele şi experienţa acumulate până în prezent, precum şi exigenţele clienţilor noştri, managementul de la cel mai înalt nivel se
angajează să îmbunătăţească continuu în cadrul organizaţiei CONIZ ROMARG SRL un SMI în conformitate cu cerinţele SR EN ISO
9001: 2008, SR EN ISO 14001: 2005 şi OHSAS 18001: 2008.
De asemenea se angajează să furnizeze produse şi servicii astfel încât, prin calitatea lor, clienţii să fie sprijiniţi corespunzător în
demersurile lor pentru a se dezvolta şi prospera, să îmbunătăţească continuu aceste produse şi servicii, să prevină poluarea şi să respecte
cerinţele legale şi de reglementare precum şi orice alte cerinţe suplimentare identificate de organizaţie.
Managementul de la cel mai înalt nivel stabileşte obiectivele calităţii, mediului şi OH&S pentru funcţiile relevante şi la nivelurile
relevante ale organizaţiei. Obiectivele calităţii, mediului şi OH&S sunt măsurabile şi în concordanţă cu politica referitoare la calitate, mediu şi
OH&S.
Pentru stabilirea obiectivelor calităţii, mediului şi OH&S managementul ia în considerare:
- necesităţile curente şi viitoare ale organizaţiei şi ale pieţei deservite;
- constatările relevante ale analizelor efectuate de management;
- performanţele actuale ale proceselor şi produselor curente;
- nivelul de satisfacţie al părţilor interesate;
- rezultatele autoevaluărilor;
- analiza competitorilor, oportunităţile de îmbunătăţire;
- resursele necesare pentru satisfacerea obiectivelor.
Obiectivele calităţii, mediului şi OH&S sunt comunicate întregului personal al organizaţiei astfel încât acesta să poată contribui la
îndeplinirea lor. Obiectivele sunt analizate periodic şi revizuite ori de câte ori este necesar.
Directorul General s-a angajat şi a pus în aplicare această politică, iar în acest scop a numit Reprezentantul Managementului pentru
Calitate, Mediu şi Sănătate şi securitate in munca(RM) cu responsabilitatea implementării, menţinerii şi îmbunătăţirii continue a Sistemului
integrat de Management al Calităţii, Mediului şi Sănătăţii şi securităţii in munca (SIM).
Obiectivele calităţii
 respectarea tuturor obligaţiilor / clauzelor contractuale – 100%;
 îmbunătăţirea continuă a proceselor şi produselor / serviciilor organizaţiei;
 creşterea imaginii organizaţiei în mediul economico-social în care îşi desfăşoară activitatea şi îmbunătăţirea performanţei globale
prin realizarea criteriilor de performanţă pe linie de calitate şi mediu pe care şi le-a propus;
 creşterea profitului net în 2009 cu 10% faţă de anul 2008 prin optimizarea costurilor totale, respectiv reducerea costurilor
determinate de non-calitate:
Obiectivele de mediu şi sănătate şi securitate in munca (OH&S)
 creşterea imaginii organizaţiei în mediul economico-social în care îşi desfăşoară activitatea şi îmbunătăţirea performanţei globale
prin realizarea criteriilor de performanţă pe linie de mediu si SSM pe care şi le-a propus;
 realizarea activităţilor şi serviciilor prin adoptarea de măsuri de protecţie a mediului înconjurător în concordanţă cu legislaţia şi cu
reglementările de mediu şi de protecţia muncii aplicabile; sursele de poluare şi de risc să fie cunoscute, monitorizate şi neutralizate până la
valoarea limită admisibilă conform aceloraşi reglementări aplicabile;
 îmbunătăţirea proceselor şi serviciilor în sensul ecologizării acestora şi adoptarea măsurilor de prevenire a poluării în toate
domeniile de activitate;
 reducerea consumului de energie electrică cu 3%, a cantităţilor de deşeuri generate de organizaţie astfel încât impactul asupra
mediului să fie minim;
 ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională a salariaţilor prin participarea acestora la toate acţiunile organizate în
domeniu – participare 100 %;
 identificarea şi evaluarea tuturor riscurilor şi pericolelor referitoare la Sănătate şi securitate ocupaţională pentru a nu înregistra
nici un accident de muncă sau îmbolnăvire profesională (0 accidente de muncă sau îmbolnăviri);

Aprobat/data: 28.07.2011
DIRECTOR GENERAL
ING. GHEORGHE GRIGUTA

I.3. Documente de referinta

Standarde:
SR EN ISO 9001: 2008 – Sisteme de management al calităţii – Cerinţe
SR EN ISO 9000: 2006 – Sisteme de management al calităţii – Principii fundamentale şi vocabular
SR EN ISO 9004: 2000 – Sisteme de management al calităţii – Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor
SR EN ISO 19011: 2003 – Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi/sau al mediului
SR ISO/TR 10013 : 2003 – Ghid pentru documentaţia sistemului de management al calităţii
Legislaţie specifică domeniului de activitate1

OG 21/1992 Ordonanţă de Guvern privind protecţia consumatorilor

Legea 11/1994 Legea privind aprobarea şi modificarea OG 21/1992
Legea 608/2001 Lege privind evaluarea conformităţii produselor
Legea 469/2002 Legea privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale
Legea 50/1991 Lege privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
republicată
O 839/2009 Ordinul ministrului dezvoltarii regionale si locuintei [entru aprobarea Normelor metodologicede aplicare a
Legii nr. 50/1991privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
HG 273/1994 HG privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora
Legea 10/1995 Lege privind calitatea in construcţii – modificata de L587/2002 si L123/2007
HG 925/1995 HG pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei
lucrărilor şi a construcţiilor.
HG 766/1997 Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii – modificata prin HG 675/2005
OUG 34/2006 Legea achizitiilor publice
HG 925/2006 HG pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie
publica

Reglementari tehnice in vigoare in domeniu

 Reglementări tehnice privind calculul construcţiilor şi elementelor de construcţii

 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de terasamente
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea fundaţiilor
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de beton, beton armat şi beton precomprimat
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de zidărie şi pereţi
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor metalice
 Reglementări tehnice privind folosirea şi executarea construcţiilor din materiale lemnoase
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de învelitori
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii
 Reglementări tehnice privind executarea lucrărilor de tencuieli, placaje, tapete
 Reglementări tehnice privind executarea lucrărilor de pardoseli, plinte, scafe, elemente de scări
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de apă şi canalizare
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea instalaţiilor termice, condiţionare a aerului, gaze
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de protecţie a construcţiilor şi instalaţiilor contra agenţilor
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor geodezice, topografice,fotometrice şi cadastrale
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea clădirilor de locuit şi social-culturale
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor industriale, agrozootehniceşi de irigaţii
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea construcţiilor hidrotehnice, amenajărilor şi regularizărilor de râuri
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea organizării lucrărilor de construcţii-montaj
 Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
 Reglementări tehnice privind lucrările de reparaţii, întreţinere şi postutilizare a construcţiilor
 Reglementări tehnice privind folosirea şi repararea utilajelor pentru construcţii-montaj
 Reglementări tehnice privind cerinţele stabilite prin Legea nr. 10/1995
 Reglementări tehnico-economice şi metodologice
 Reglementări tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de cofraje, eşafodaje, schele
 Reglementări tehnice privind proiectarea lucrărilor de tâmplărie şi geamuri
 Reglementări tehnice privind executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii

Specifice obiectivului / lucrarii.

 Documentatii tehnice aplicabile specifice obiectivului / lucrarii:
Proiect Nr.
Caiet de sarcini , Piese desenate, Detalii de executie,
 Proceduri tehnice de executie aplicabile la executia obiectivului / lucrarii (conform Anexa 2);
 Reglementarile tehnice (Normative, Stas-uri ) aplicabile la executia obiectivului / lucrarii ;

Proprii.
 Manualul sistemului integrat de management calitate, mediu, sanatate si securitate in munca (MMI)
 Procedurile sistemului calitatii aplicabile in S.C. S.R.L.

I.4. Definitii si abrevieri

SIM Sistemul Integrat de Management Calitate, Mediu, Sănătate şi securitate in munca

MMI Manualul Sistemului Integrat de Management Calitate, Mediu, Sănătate şi securitate in munca
PSC Procedură de sistem
PPC Procedură de Proces

1
Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor
 DG Director general
DT Director tehnic
DP Director productie
DE Director economic
DC Director comercial
RM Reprezentant Management Calitate, Mediu, Sănătate şi securitate in munca
CQ Responsabil tehnic cu controul calitatii
RTE Responsabil tehnic cu executia
PTE Procedura tehnica de executie
PC Planul calitatii
PMM Plan de management de mediu
PMSSM Plan de management de securitate si sanatate in munca
RNC Raport de neconformitate
AC Actiune corectiva
AP Actine preventiva
DAC/DAP Dispozitie de AC/AP
NTM Norma tehnica metrologica
BRML Biroul Roman de Metrologie Legala
DMM Dispozitiv de Masurare si Monitorizare
FP Fişa Postului
CQ Controlul calitatii
AEM Analiza efectuata de management
CCVI Control calitate, verificari, incercari
PCCVI Plan control calitate, verificari, incercari
CTCC Controlul tehnic de calitate
DS Dispozitie de santier
Ext. Extras
Ed. Editie
Rev. Revizie
FD Faza determinanta
PV Proces verbal
R Recomandare
RT Raport tehnic
SMI Sistem de management integrat

I.5. Elaborare, difuzare si modificarea Planului Calitatii (PC)

I.5.1. Elaborarea şi codificarea documentelor interne

Elaborarea PC este in sarcina managerului calitate care are atribuţii în domeniul pentru care PC are aplicabilitate.
Coordonarea şi urmărirea activităţii de elaborare a PC este asigurată de RM.
Planul Calitatii pentru obiectivul „Lucrari de corectare a torentilor Valea Ograzelii” este elaborat de Manager Calitate ing.
Antonescu Carmen şi verificat de RM Zaidel Mihaela şi aprobat de Directorul General Griguta Gheorghe.
Evidenţa PC se face de către RM, prin care se identifică stadiul ediţiilor/reviziilor în vigoare.
Responsabilitatea revizuirii acestor liste revine RM, cu ocazia modificării documentelor.
Prin codificarea documentelor trebuie creat un sistem clar, logic care să asigure identificarea unică pentru fiecare document.

I.5.2 Analiză / Avizare

Toate documentele elaborate de organizaţie sau primite din partea clientului, sunt analizate şi avizate.

I.5.3. Aprobarea Planului Calitatii

Înainte de a fi emis, PC este verificat de catre RM, avizat si aprobat de Directorul General, pentru a se confirma adecvanţa lui.
PC care necesită aprobare din partea beneficiarilor /inspecţiilor autorizate, devine operaţional numai după aprobarea acestuia.

I.5.4. Editarea, multiplicarea şi difuzarea Planului Calitatii

Multiplicarea PC se face în numărul de exemplare rezultat din lista de difuzare/retragere.

Pe fiecare copie controlată, va fi înscris numărul exemplarului.
Multiplicarea şi difuzarea în exterior a PC se face cu avizul RM şi aprobarea Directorului General.
Editarea, multiplicarea şi difuzarea documentelor primite din exterior ( proiecte şi detalii de execuţie, caiete de sarcini ) se face de
către Directorul Tehnic, în numărul de exemplare necesare execuţiei lucrărilor.
Multiplicarea şi difuzarea în exteriorul. S.C. S.R.L. a acestor documente se face numai cu acordul elaboratorului.
Evidenţa difuzării se ţine şi în cazul când, anumite persoane au nevoie pentru o perioadă de timp limitată de un document controlat,
care nu le-a fost difuzat.
 Multiplicarea şi difuzarea controlata a documentelor tehnice normative ( standarde tehnice, normative, instrucţiuni) se efectuează
de Directorul Tehnic.
Atunci când se difuzează un document revizuit, acesta conţine în Lista de control a reviziilor, ce face parte integrantă din
document, conţinutul modificării.
Înaintea difuzării, persoanele desemnate pentru verificarea documentelor se asigură asupra:
 corectitudinii şi completitudinii PC;
 indicării corecte a documentelor de referinţă;
 respectării cerinţelor standardelor (normelor) şi instrucţiunilor specifice destinate întocmirii PC;
 existenţei identificării PC, a emitentului şi a destinatarului;
 lizibilităţii.
PC va fi difuzat în toate locurile unde se execută activităţi esenţiale pentru funcţionarea eficientă a activitatiilor necesare realizarii
lucrarilor de executie.
Copiile PC în vigoare trebuie să fie disponibile în toate locurile unde se aplică şi unde au fost distribuite, fiind accesibile
personalului interesat.
Exemplarul nr.1 a fiecărui PC va fi difuzat întotdeauna la RM, împreună cu Lista de difuzare/retragere în original.

I.5.5. Modificarea Planului Calitatii

Prevederile referitoare la modificarea PC sunt cuprinse in procedura Controlul documentelor .

Modificările PC se fac de către emitenţ, menţionându-se pe fiecare pagină numărul ediţiei/reviziei.
După maxim trei revizii, PC se reeditează.
Dacă reviziile afectează mai mult de 25 % din volumul lucrării, se elaborează o ediţie nouă.
În cazul în care un PC devine în întregime neaplicabil, RM are obligaţia retragerii tuturor copiilor difuzate, conform Listei de
difuzare/retragere.
Propunerile de modificare sunt analizate de RM, şi prezentate Directorului General pentru aprobare.
Modificarea politicii referitoare la calitate o face Directorul General şi o comunică în cadrul analizelor efectuate de management.
Modificarea documentelor de provenienţă externă ( proiecte şi detalii de execuţie, caiete de sarcini) se face numai cu aprobarea
proiectantului care a elaborat proiectul.
Desenele şi detaliile de execuţie modificate de elaborator sunt identificate de acesta şi sunt primite de Directorul Tehnic, care are
responsabilitatea difuzării documentelor modificate şi retragerea documentelor perimate.
Modificarea documentelor tehnice normative ( standarde tehnice, normative, instrucţiuni) se face de elaboratorul acestora.

I.5.6. Păstrarea, retragerea şi arhivarea Planului Calitatii

Păstrarea tuturor PC-urilor se face în dosare sau bibliorafturi depozitate în locuri accesibile, uşor de identificat.
Durata de păstrare este aceeaşi cu durata de valabilitate a PC.
Retragerea documentelor se face în următoarele cazuri:
 dacă au fost modificate prin reeditare sau revizie;
 dacă prezintă un grad mare de uzură sau degradare;
 daca activităţile care au necesitat utilizarea lor au încetat;
Retragerea se face de către elaboratorul documentului, pe baza listei de difuzare/retragere.
NOTĂ: Proiectele şi detaliile de execuţie se retrag de la punctele de lucru de către Responsabilul Tehnic cu Execuţia şi se predau beneficiarilor,
împreună cu inregistrarile care compun "Cărţii tehnice a construcţiei".
Distrugerea PC retrase se face de către RM.
Exemplarele originale ale PC sunt păstrate la RM, pe ele fiind înscrisă vizibil anularea pe pagina de gardă.
Copiile controlate ale PC retrase , se pot păstra numai marcate cu inscripţia "ANULAT" pe pagina de gardă, în arhiva organizaţiei.
PC-urile păstrate pe format electronic se supun similar controlului. Accesul la modificări ale PC-urilor se face numai cu parolă.

I.6. Descrierea sistemului calitatii aplicat pentru executia lucrarilor

In scopul asigurarii calitatii lucarilor ce se vor executa pentru realizarea obiectivului „Lucrari de corectare a torentilor Valea Ograzelii”
se vor pune in aplicare documentele sistemului de management al calitatii:
 manualul calitatii
 procedurile de sistem;
 procedurile de proces;
 procedurile tehnice de executei;
 Planul calitatii;
 Documente si inregistrari calitate
Organizarea aferenta sistemului calitatii pentru realizarea obiectivului va cuprinde :
 Definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor a metodelor de conducere si a responsabilitatilor privind implementarea si functionarea
sistemului calitatii;
 Identificarea problemelor reale sau potentiale in materie de calitate, stabilirea de solutii pentru rezolvarea lor si urmarirea aplicarii acestora;
 Asigurarea mijloacelor si resurselor necesare pentru asigurarea calitatii la realizarea obiectivului.

II DATE GENERALE ALE PROIECTULUI

II.1. Identifarea proiectului si a partilor contractante

Contract nr.: .................... din data: ........................... (se completeaza ulterior)

Proiect (cod, numar,data):
Denumirea lucrarii: „Lucrari de corectare a torentilor Valea Ograzelii”
Autoritatea contractanta/Client/Beneficiar: REGIA NATIONALA A PADURILOR - ROMSILVA
Executant: S.C. S.R.L.

II.2. Descrierea generala a lucrarilor

DATE GENERALE
Necesitatea intervenţiei cu lucrări de corectare a torenţilor a apărut în urma căderii ploilor torenţiale din anii 2004 - 2006, care au
condus la declanşarea unor fenomene şi procese noi de degradare a solului precum şi la reactivarea celor vechi, periclitând funcţionarea
normală a obiectivelor din zonă: calea ferată Goleşti–Câmpulung Muşcel, drumul european Piteşti - Braşov, drumul forestier valea Ogrăzelii,
fondul forestier şi agricol, intravilanul şi extravilanul localităţilor din aval, etc.
Condiţiile geomorfologice, geologice şi climatice favorabile unei stări potenţiale de torenţialitate, sunt principalii factori care contribuie
la dereglarea regimului hidrologic din spaţiul hidrografic studiat.
Manifestările torenţiale produc următoarele efecte economice şi sociale negative :
-afectarea localităţilor prin inundaţii şi aluvionări;
-distrugeri de drumuri forestiere, comunale şi judeţene;
-colmatări şi subminări de podeţe;
-surpări de maluri şi alunecări de teren în fond forestier şi în cel agricol;
Efectele negative indirecte :
-toate efectele negative ce decurg din diminuarea sau blocarea temporară a traficului pe drumurile forestiere şi comunale din zonă;
-creşterea efectului distructiv al inundaţiilor în cursul mijlociu şi inferior al râurilor colectoare.
Prin executarea lucrărilor de corectare a torenţilor se diminuează sau se anulează efectele negative directe şi indirecte enumerate
mai sus şi se obţin o serie de efecte favorabile.
Lucrările de corectare a torenţilor apără bunurile personale şi pe cele publice de pagubele pe care le produc procesele torenţiale şi
diminuează degradarea terenurilor.

DESCRIEREA LUCRĂRILOR

Amplasamentul
Teritoriul luat în studiu este reprezentat de bazinul hidrografic al Văii Ogrăzelii. Suprafaţa studiată este situată pe teritoriul comunei
Stâlpeni, în raza de activitate a Ocolului Silvic Experimental Mihăeşti, din cadrul I.C.A.S. Bucureşti.

Suprafaţa totală a teritoriului luat în studiu este de 215,0 ha, din care fond forestier 128,5 ha (60%) şi 86,5 ha (40%) în afara fondului
forestier.

din care:
Denumirea
Suprafaţa
Nr. bazinului fond forestier
totală
crt. hidrografic arabil, păşuni, nepro-
(ha) livezi
torenţial vii fâneţe ductiv
de stat privat
0 1 2 3 4 5 6 7 9

1. Valea Ogrăzelii 215,0 128,5 - - - 86,5 -

Fondul forestier face parte din Suprafaţa Experimentală I Râul Târgului, Ocolul Silvic Experimental Mihăeşti, din cadrul I.C.A.S.
Bucureşti.
Terenurile pe care urmează să fie amplasate lucrările sunt reprezentate de talveguri şi terenuri neproductive din fondul forestier.
Toate aceste terenuri sunt situate în limitele fondului forestier proprietate de stat şi ca atare nu sunt necesare exproprieri sau scoateri
din circuitul productiv.

Prezentarea proiectului
Obiectivul de investiţii “Corectarea torenţilor Valea Ogrăzelii” se include în categoria: ”Lucrări de construcţii hidrotehnice”,Cod
CPSA(1*) 4524, Cod CPA (2*)45.24 , subcategoria” Lucrări de corectare a torenţilor” ,Cod CPSA (1*) 4524.12 ,Cod CPA (2*) 45.24.12 ,Cod
CPC (3*) 51.330.2.
Centralizatorul cantitativ al lucrărilor de corectare a torenţilor, ameliorarea terenurilor degradate şi ajutătoare, se prezintă în tabelul
următor :
Nr.
Categoria de lucrări U.M. Cantităţi
crt.
0 1 2 3
A. ÎMPĂDURIRI
1. Plantaţii cu An. ha 1,0
 B. LUCRĂRI DE C.T.
Valea Ogrăzelii
1 Baraje, praguri şi traverse din beton m3 1318,5
2 Readucerea la funcţionalitate m3 11,7
3 Acces provizoriu m 300

LUCRĂRI DE CORECTARE A TORENŢILOR - SPECIFICAŢII TEHNICE GENERALE

Art.1. DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de execuţie a lucrărilor de corectarea torenţilor (simbolizate C.T.)
şi a lucrărilor conexe acestora. Prescripţiile tehnice specifice fiecărui tip de lucrare sunt prezentate în caietele de sarcini elaborate pentru
fiecare categorie de lucrări în parte..
1.2. În afara prevederilor prezentului caiet de sarcini, constructorul are obligaţia să respecte toate STAS - urile şi normativele în
vigoare. De asemenea proiectantul îşi rezervă dreptul de a aduce completări si modificări la prescripţiile caietului de sarcini pe care le va
considera utile în cursul execuţiei lucrărilor de comun acord cu constructorul şi beneficiarul.
1.3. Toate materialele şi prefabricatele procurate vor fi însoţite de certificate de calitate şi buletine de încercări emise de furnizori.
1.4 Constructorul este obligat să efectueze la cererea proiectantului şi a beneficiarului verificări de trasare a lucrărilor, controlul
utilajelor, luarea de probe suplimentare precum şi toate măsurile suplimentare care vor fi considerate necesare în timpul execuţiei.
1.5. Pentru fiecare obiect şi etapă de execuţie se vor completa de către constructor procesele verbale de recepţie calitativă. Acestea
vor fi puse de acord cu stadiul fizic atins la data verificării de către dirigintele de şantier şi acest lucru va fi consemnat în actele de constatare.
1.6. În cursul execuţiei lucrărilor nu se va putea face nici o derogare de la prevederile prezentului caietului de sarcini fără aprobarea
prealabilă, în scris, a proiectantului. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caietului de sarcini, care pot modifica condiţiile de
rezistenţă sau stabilitate, proiectantul şi beneficiarul, vor putea dispune întreruperea lucrărilor. Constructorul este răspunzător de toate
modificările şi pagubele care ar putea rezulta din aceste întreruperi.

Art.2. GENERALITĂŢI
2.1. Antreprenorul trebuie sa aibe în vedere măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prezentului
caiet de sarcini:
- va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborarea cu alte laboratoare autorizate, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate
din aplicarea prezentului caiet de sarcini;
- este obligat să ţină evidenţa la zi a probelor şi încercărilor acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini şi prin proiectul tehnic;
- este obligat să asigure adoptarea masurilor tehnologice şi organizatorice în cadrul sistemului calităţii, care să conducă la respectarea strictă a
prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- este obligat să convoace factorii care trebuie să participe la verificarea lucrarilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi să asigure
efectuarea acestora, în scopul obţinerii acordului de confirmare a lucrărilor;
- este obligat să efectueze, la cererea justificată a beneficiarului, verificări suplimentare, faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini;
- răspunde, potrivit obligaţiilor care ii revin, pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării şi, după
împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă, urmare a nerespectării normelor de
proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.
2.2. Proiectantul are obligaţia de a stabili prin proiect fazele de execuţie determinante pentru lucrările aferente cerinţelor şi de a participa pe
şantier la verificările de calitate legate de acestea.
Este cu desăvârşire interzis a se proceda la recepţionarea de lucrări care să ascundă defecte ale structurilor de rezistenţă, sau care să
împiedice accesul şi repararea corecta sau remedierea acestora.
2.3. Pentru prognozarea viiturilor şi asigurarea lucrărilor şi utilajelor pe timpul execuţiei, şantierul va ţine permanent legătura cu postul
hidrometric cel mai apropiat.

Art.3. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

3.1. Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise se fac lucrări pregătitoare care să asigure o desfăşurare cursivă şi în bune condiţii a şantierului,
cum ar fi:
- identificarea amplasamentelor tuturor lucrărilor, a stării picheţilor şi reperelor, precum şi refacerea picheţilor dispăruţi;
- identificarea amplasamentelor pentru organizarea de şantier, precum şi obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare pentru execuţia acesteia;
- identificarea surselor şi furnizorilor de materiale, contactarea acestora şi încheierea de contracte de livrare;
- stabilirea, împreună cu reprezentanţii beneficiarului, a vegetaţiei lemnoase (arbori) existente în ampriza lucrărilor şi demararea procedurilor
pentru marcarea şi extragerea acesteia;
- toate celelalte lucrări pregătitoare pe care antreprenorul le consideră necesare.

Art.4. ORGANIZAREA ŞANTIERULUI

4.1. Lucrările de organizare de şantier vor cuprinde:
-construcţii şi instalaţii ale antreprenorului, echipate cu mijloace la alegerea lui, care să-i permită să satisfacă obligaţiile de execuţie şi calitate,
de relaţii cu beneficiarul, precum si cele privind controlul execuţiei;
-toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare execuţiei, în conformitate cu prevederile din proiect, prezentul caiet
si normativele in vigoare.

Art.5. PROTECŢIA MEDIULUI

5.1. După terminarea lucrărilor se vor elimina toate materialele rămase la lucrare. De asemenea se vor dezafecta şi reda folosinţei iniţiale
terenul ocupat cu drumurile de acces si cu platformele de lucru.
Lucrările prevăzute în acest proiect nu emană în mediul ambiant substanţe toxice sau reziduale care să altereze în vreun fel calitatea apei,
aerului, solului sau subsolului, deci nu influenţează negativ mediul înconjurător.
Executantul va lua masurile prevăzute în Legea protecţiei mediului nr. 137/21.12.1995 cu modificările ulterioare (Legea 295/29.06.2006, etc.).

Art.6. MATERIALE UTILIZATE – CONDIŢII DE CALITATE

6.1. Materialele utilizate pentru lucrările de C.T. vor respecta condiţiile caietelor de sarcini pe obiecte şi ale standardelor în vigoare.
6.2. Depozitarea materialelor pe şantier se va face în spaţii amenajate corespunzător, care să ferească materialele de ploi, arşiţă, inundaţii,
amestecări accidentale, etc.
6.3. Antreprenorul va solicita furnizorilor certificate de calitate pentru materialele achiziţionate, certificate care vor fi prezentate organelor de
control ori de câte ori acestea sunt solicitate.

Art.7 PRESCRIPŢII PENTRU EXECUŢIE

7.1. Trasarea lucrărilor
7.1.1. Proiectantul predă în prezenţa împuternicitului investitorului către specialistul care supraveghează execuţia lucrărilor din partea
antreprenorului amplasamentele lucrărilor care fac obiectul investiţiei.
Amplasamentele vor fi materializate prin picheţi, borne, înscrisuri pe stânci, arbori sau orice obiect stabil.
Toate reperele marchează parametrul amonte al pieselor propuse.
Aceste înscrieri se regăsesc pe planul special de situaţie şi pe planşele de detaliu.
Picheţii (însemnele) au cote determinate şi sunt înscrise pe planşe.
Pe baza reperelor şi a detaliilor de execuţie, antreprenorul trasează pe teren fundaţia piesei, materializând colţurile formei geometrice a
acesteia cu ţăruşi. Cotele de lucru se înscriu pe ţăruşii care rămân martori până la terminarea şi finisarea săpăturilor.
7.1.2. Trasarea lucrarilor pe teren constă în determinarea, materializarea şi reperarea elementelor caracteristice care definesc amplasamentul
şi axele acestor lucrări. Ea se va face în prezenţa beneficiarului, predându-se antreprenorului cu proces verbal reperii de nivelment şi
planimetrici care se vor conserva corespunzător pe durata execuţiei (acolo unde este necesar se vor scoate în afara amprizei pe cheltuiala
antreprenorului).

7.2. Descrierea lucrărilor

7.2.1. Lucrări transversale de C.T. - baraje, praguri, traverse
Lucrările transversale de C.T. au ca scopuri principale stabilizarea albiilor torenţiale şi reţinerea aluviunilor. Aceste lucrări barează complet albia
torentului, de la un mal la celălalt şi permit trecerea apei şi aluviunilor numai prin deschideri speciale (deversoare, barbacane, fante).
În funcţie de înălţimea utilă lucrările transversale de C.T. se clasifică astfel:
traverse (praguri de fund) – cota coronamentului deversorului este la nivelul terenului sau sub acesta;
praguri – înălţimea utilă este mai mică sau egală cu 1,50 m;
baraje – înălţimea utilă este mai mare de 1,50 m.
Materialele cele mai frecvent utilizate pentru execuţia lucrărilor sunt betonul monolit şi zidăria de piatră cu mortar de ciment, dar se pot folosi şi
alte materiale – betonul armat, gabioanele, zidăria uscată, diverse prefabricate, lemnul, etc. Materialele şi tehnologiile de execuţie ale lucrărilor
transversale de C.T. sunt stabilite prin proiectul tehnic şi prin caietele de sarcini pe obiecte.
Lucrările transversale de C.T. sunt prevăzute cu deversoare trapezoidale (pe formaţiunile torenţiale înguste se adoptă şi deversoare
dreptunghiulare) cu două înclinări, prima corespunzătoare debitului de dimensionare şi cea de a doua corespunzătoare debitului de verificare).
Traversele şi pragurile cu elevaţia mai mică sau egală cu 1,00 m au secţiune trapezoidală, cu paramentul amonte vertical şi cu paramentul aval
înclinat cu fruct 0,200. Adâncimea de fundare este în general de 2,0 m..
Pragurile de 1,50 m înălţime şi barajele sunt de greutate, cu secţiune trapezoidală sau cu fundaţie evazată. Barajele cu secţiune trapezoidală
au paramentul amonte vertical şi paramentul aval înclinat. Barajele cu fundaţie evazată, folosite cel mai frecvent, sunt prevăzute în aval şi în
amonte cu console executate în fundaţie.
Adâncimea de fundare este de 1,50 m în cele mai multe cazuri. Încastrările în maluri se execută la adâncimi mai mari de 1,00 m.
Ca anexe la praguri şi baraje se vor executa radiere prevăzute cu pinteni aval de 2,00 m adâncime şi cu ziduri de conducere.
Detaliile dimensionale şi tehnologiile de execuţie sunt prezentate detaliat în planşele de execuţie, în breviarul de calcule şi în caietele de sarcini
pe obiecte.
La execuţia lucrărilor transversale de C.T. se va ţine cont de prescripţiile minime enumerate mai jos:
Premergător începerii săpăturilor se va verifica concordanţa dintre dimensiunile din proiect şi realitatea din teren. Eventualele diferenţe, apărute
datorită viiturilor sau altor factori (alunecări de teren, executarea între momentul proiectării şi cel al execuţiei a unor construcţii, etc.), vor fi
semnalate beneficiarului şi proiectantului care vor stabili modul de rezolvare ale acestor probleme.
Pe văile cu debit permanent se vor lua măsuri de deviere a apelor astfel încât acestea să nu inunde gropile de fundaţie. Acolo unde este posibil
se vor executa fundaţiile în două tronsoane, cu devierea apelor pe o parte a albiei. Pe văile înguste se vor conduce apele prin tuburi sau
conducte care se vor îngloba în corpul lucrărilor iar după terminarea execuţiei se vor umple cu beton.
Săpăturile pentru fundaţii şi încastrări se execută manual sau acolo unde este posibil mecanizat. Săpăturile se vor executa cu sprijiniri din
dulapi de fag, acolo unde adâncimea este mai mare de 1,50 m. Materialul rezultat din săpături se va utiliza pentru umpluturi în spatele zidurilor
de conducere la radiere, pentru prisma de pământ din partea amonte a barajelor cu fundaţie evazată, etc.
Cota de fundare va fi cea specificată în proiect – nu se va săpa până la rocă dacă aceasta nu apare până la cota din proiect. Dacă se constată
că terenul de fundare este alcătuit din nisipuri, prafuri sau argile se vor anunţa beneficiarul şi proiectantul care pot mări adâncimea de fundare
până apare un teren de fundare corespunzător. Dacă, în urma săpăturilor apare roca dură înainte de atingerea cotei de fundare lucrările se vor
funda la minim 50 cm în rocă nedegradată.
După executarea săpăturilor fundul gropilor se va nivela şi se va îndepărta pământul umed şi afânat căzut în gropi şi se aşterne un strat de
balast de cca. 10 cm compactat bine, după care se trece la executarea fundaţiilor.
În cazul lucrărilor din beton monolit fundaţiile se vor cofra pentru evitarea consumurilor nejustificate de beton. Betonul se va turna în straturi de
maxim 50 cm grosime pentru a se evita eforturile suplimentare asupra cofrajelor şi eventualele deplasări ale acestora. Dacă nu se pot evita
rosturile de turnare în ultimul strat de beton turnat înainte de întrerupere se vor înfige cu maiul pietre brute cu lungime mai mare decât lăţimea
pentru a se asigura o legătură fermă între straturile de beton. Acolo unde este posibil se va turna betonul gravitaţional, eventual prin executarea
unor rampe de acces pentru autobetoniere. Dacă nu se poate asigura accesul autobetonierelor deasupra zonelor unde se toarnă se vor folosi
pompe de beton, macarale sau manipularea manuală a betonului (lopătare), conform prescripţiilor detaliilor de execuţie.
În cazul lucrărilor din zidărie de piatră cu mortar de ciment, radierele se vor executa pe un strat de beton de 30 cm. Se va acorda atenţie sporită
calităţi pietrei folosite, care va fi obligatoriu de carieră sau, acolo unde există acordul beneficiarului, se va folosi şi piatră de pe albii, care trebuie
să fie nerulată, cu feţe plane şi muchii ascuţite. La executarea zidăriilor se vor folosi şabloane din rigle de lemn, ţăruşi şi sfori de trasat. Feţele
văzute ale zidăriilor se rostuiesc cu mortar M100T.
În cazul văilor cu deschideri mai mari de 20-25 m, acolo unde este specificat în detaliile de execuţie se vor executa în corpul lucrărilor
transversale rosturi de separaţie ( au rol de a preveni afectarea întregii lucrări în cazul tasării inegale a statului de fundaţie şi de a prelua
dilataţiile din corpul lucrărilor). Acestea se vor amplasa în afara zonei deversate şi se vor executa în zig-zag. Rosturile de separaţie se execută
din trei straturi de bitum şi două straturi de carton asfaltat.
După terminarea execuţiei lucrărilor transversale de C.T. se vor executa umpluturi în spatele zidurilor de conducere ale radierelor, se vor umple
spaţiile rămase între fundaţii şi marginile gropilor de fundaţie, se vor împrăştia şi nivela eventualele surplusuri de pământ iar zonele din jurul
lucrărilor se vor nivela şi înierba.
7.2.2. Lucrări longitudinale de C.T. - canale
Lucrările longitudinale de C.T. au ca principale funcţiuni dirijarea apelor pe un anumit traseu,, scurgerea normală a apelor pe sub poduri şi
podeţe şi crearea condiţiilor pentru antrenarea aluviunilor.
Canalele folosite frecvent sunt:
- canale din beton sau zidărie de piatră cu mortar de ciment – aceste canale au secţiuni trapezoidale, cu coeficient unghiular 0,2 şi grosimea
zidurilor la coronament 0,40 m. Grosimea radierelor este de 0,50 m iar înălţimea maximă a treptelor de cădere de 1,00 m. În cazul canalelor din
zidărie de piatră radierul este format dintr-un strat de bază de beton cu grosimea de 0,20 m peste care se execută un strat de zidărie de piatră
de 0,30 m;
- canale din pământ consolidate cu traverse din beton sau din zidărie de piatră – au secţiuni trapezoidale, cu înclinarea taluzurilor 1:1,5,
consolidate cu traverse amplasate pe cât posibil la distanţe egale. Pentru consolidare se execută traverse sau praguri îngropate, cu fundaţii de
2,00 m.
- canale din pământ neconsolidate cu traverse (amenajări de albie) – se execută pe albii cu panta longitudinală mică, au secţiune trapezoidală,
cu înclinarea taluzelor de 1:1,5.
Materialele şi tehnologiile de execuţie ale lucrărilor longitudinale de C.T. sunt stabilite prin proiectul tehnic şi prin caietele de sarcini pe obiecte.
Detaliile dimensionale şi tehnologiile de execuţie sunt prezentate detaliat în planşele de execuţie, în breviarul de calcule şi în caietele de sarcini
pe obiecte.
La execuţia lucrărilor longitudinale de C.T. se va ţine cont de prescripţiile minime enumerate mai jos:
Premergător începerii săpăturilor se va verifica concordanţa dintre dimensiunile din proiect şi realitatea din teren. Eventualele diferenţe, apărute
datorită viiturilor sau altor factori (alunecări de teren, executarea între momentul proiectării şi cel al execuţiei a unor construcţii, etc.), vor fi
semnalate beneficiarului şi proiectantului care vor stabili modul de rezolvare ale acestor probleme.
Pe văile cu debit permanent se vor lua măsuri de deviere a apelor astfel încât acestea să nu inunde gropile de fundaţie. Acolo unde este posibil
se vor devia apele pe o parte a canalelor, urmând ca după finalizarea acestora şi a lucrărilor de priză să se conducă debitele prin canale. Pe
văile înguste se vor conduce apele prin tuburi, conducte sau jghiaburi până la terminarea lucrărilor.
Ca regulă generală canalele vor fi rectilinii şi cu lungimea cea mai mică. Acolo unde se impune se vor realiza curbe cu raze cât mai mari, cu
supraînălţarea zidurilor de conducere.
În cazul canalelor de pământ consolidate cu traverse se va executa la început canalul de pământ, prevăzut a se realiza mecanizat. La
realizarea acestuia se va respecta panta longitudinală proiectată (se va respecta profilul longitudinal) precum şi caracteristicile în plan
transversal (vezi planul special de situaţie). Nu se admite începerea executării traverselor de consolidare înaintea execuţiei canalului de
pământ.
Săpăturile pentru fundaţii şi încastrări ale traverselor se execută manual sau acolo unde este posibil mecanizat. Săpăturile se vor executa cu
sprijiniri din dulapi de fag, acolo unde adâncimea este mai mare de 1,50 m. Materialul rezultat din săpături se va utiliza pentru umpluturi în
spatele zidurilor de conducere ale canalelor sau se va include în taluzele canalelor din pământ.
Cota de fundare va fi cea specificată în proiect – nu se va săpa până la rocă dacă aceasta nu apare până la cota din proiect. Dacă se constată
că terenul de fundare este alcătuit din nisipuri, prafuri sau argile se vor anunţa beneficiarul şi proiectantul care pot mări adâncimea de fundare
până apare un teren de fundare corespunzător. Dacă, în urma săpăturilor apare roca dură înainte de atingerea cotei de fundare lucrările se vor
funda la minim 50 cm în rocă nedegradată.
După executarea săpăturilor fundul gropilor se va nivela şi se va îndepărta pământul umed şi afânat căzut în gropi şi se aşterne un strat de
balast de cca. 10 cm compactat bine, după care se trece la executarea fundaţiilor.
În cazul lucrărilor din beton monolit fundaţiile se vor cofra pentru evitarea consumurilor nejustificate de beton. Betonul se va turna în straturi de
maxim 50 cm grosime pentru a se evita eforturile suplimentare asupra cofrajelor şi eventualele deplasări ale acestora. Dacă nu se pot evita
rosturile de turnare în ultimul strat de beton turnat înainte de întrerupere se vor înfige cu maiul pietre brute cu lungime mai mare decât lăţimea
pentru a se asigura o legătură fermă între straturile de beton. Acolo unde este posibil se va turna betonul gravitaţional, eventual prin executarea
unor rampe de acces pentru autobetoniere. Dacă nu se poate asigura accesul autobetonierelor deasupra zonelor unde se toarnă se vor folosi
pompe de beton, macarale sau manipularea manuală a betonului (lopătare), conform prescripţiilor detaliilor de execuţie.
În cazul lucrărilor din zidărie de piatră cu mortar de ciment, radierele se vor executa pe un strat de beton de 30 cm. Se va acorda atenţie sporită
calităţi pietrei folosite, care va fi obligatoriu de carieră sau, acolo unde există acordul beneficiarului, se va folosi şi piatră de pe albii, care trebuie
să fie nerulată, cu feţe plane şi muchii ascuţite. La executarea zidăriilor se vor folosi şabloane din rigle de lemn, ţăruşi şi sfori de trasat. Feţele
văzute ale zidăriilor se rostuiesc cu mortar M100T.
În cazul canalelor din beton sau zidărie de piatră, acolo unde este specificat în detaliile de execuţie se vor executa rosturi de separaţie ( au rol
de a preveni afectarea întregii lucrări în cazul tasării inegale a statului de fundaţie şi de a prelua dilataţiile din corpul lucrărilor). Acestea se vor
amplasa în afara zonelor cu trepte de cădere. Rosturile de separaţie se execută din trei straturi de bitum şi două straturi de carton asfaltat.
După terminarea execuţiei lucrărilor longitudinale de C.T. se vor executa umpluturi în spatele zidurilor de conducere ale radierelor, se vor umple
spaţiile rămase între fundaţii şi marginile gropilor de fundaţie, se vor împrăştia şi nivela eventualele surplusuri de pământ iar zonele din jurul
lucrărilor se vor nivela şi înierba.
7.2.3. Ziduri de sprijin (diguri)
Zidurile de sprijin (digurile) au funcţiunea de a proteja şi a susţine drumurile afectate (sau vulnerabile) de către viituri.
Materialele cele mai frecvent utilizate pentru execuţia zidurilor de sprijin sunt betonul monolit şi zidăria de piatră cu mortar de ciment, dar se pot
folosi şi alte materiale – gabioanele, betonul armat, zidăria uscată, diverse prefabricate, lemnul, etc. Materialele şi tehnologiile de execuţie ale
zidurilor de sprijin sunt stabilite prin proiectul tehnic şi prin caietele de sarcini pe obiecte.
Zidurile de sprijin au elevaţii variabile, în funcţie de condiţiile de amplasare. Adâncimea de fundare a zidurilor de sprijin este de 1,50 – 2,00 m.
Acolo unde panta longitudinală a albiei este mare se execută traverse de consolidare, pentru menţinerea cotei talvelugului.
Zidurile din beton monolit sau zidărie de piatră cu mortar de ciment au secţiune trapezoidală, cu paramentul vertical către drum şi cu
paramentul înclinat cu fructul 0,200 către apă. Din cinci în cinci metri zidurile vor fi prevăzute cu rosturi de separaţie executate din trei straturi
de bitum şi două straturi de carton bitumat. De asemenea, din trei în trei metri, deasupra rostului fundaţie – elevaţie se vor amplasa barbacane
(tuburi din PVC, etc.) pentru eliminarea apelor infiltrate în spatele zidurilor.
În cazul folosirii gabioanelor pentru execuţia zidurilor de sprijin se vor respecta întocmai prescripţiile caietului de sarcini pentru gabioane.
Detaliile dimensionale şi tehnologiile de execuţie ale zidurilor de sprijin sunt prezentate detaliat în planşele de execuţie, în breviarul de calcule
şi în caietele de sarcini pe obiecte.
La execuţia zidurilor de sprijin se va ţine cont de prescripţiile minime enumerate mai jos precum şi de cele enunţate la lucrări transversale şi
longitudinale de C.T. cu aplicabilitate la ziduri (amplasare, săpături, execuţie, finisaje, etc.):
Ca regulă generală zidurile de sprijin se vor amplasa la baza taluzelor, pentru a nu se destabiliza terenul cu lucrările de săpătură la fundaţii.
Capătul amonte al zidurilor de sprijin se va încastra (întoarce) în versant pe o lungime de 3 – 5 m, pentru a preveni ocolirea zidurilor de către
viituri şi scoaterea acestora din funcţiune.
În spatele zidurilor de conducere se vor executa umpluturi cu material drenant (balast, piatră spartă), cu o grosime de minim 50 cm.
Acolo unde sunt prevăzute în proiect traverse de consolidare a talvegului acestea se vor executa înainte de începerea lucrărilor la ziduri.
7.2.4. Epiuri (pinteni)
Epiurile sunt construcţii executate pe o anumită porţiune din deschiderea albiei, dinspre mal spre curentul apei, normal sau înclinat faţă de
direcţia curentului. Aceste lucrări se execută pe albii largi, cu transport masiv de aluviuni şi cu talvegul format din materiale greu erodabile.
Materialele cele mai frecvent utilizate pentru execuţia epiurilor sunt betonul monolit şi zidăria de piatră cu mortar de ciment, dar se pot folosi şi
alte materiale – gabioanele, betonul armat, zidăria uscată, diverse prefabricate, lemnul, etc. Materialele şi tehnologiile de execuţie ale epiurilor
sunt stabilite prin proiectul tehnic şi prin caietele de sarcini pe obiecte.
Epiurile se execută ca şi zidurile de sprijin, cu următoarele particularităţi:
în cazul folosirii betonului sau a zidăriei de piatră, vor avea secţiune trapezoidală, cu paramentul înclinat către amonte (fruct 0,200), cu
încastrare în maluri pe minim 2,00 m, cu fundaţie de minim 1,50 m, cu coronamentul înclinat 1/5 – 1/10 de la punctul de încastrare la capul
epiului iar capătul va avea înclinare 1/2 – 1/4.
în cazul folosirii gabioanelor, epiurile vor avea fundaţia de minim 1,00 m şi se vor executa obligatoriu pe pat de fascine din specii care intră uşor
în vegetaţie (anin, salcie, etc.).
Detaliile dimensionale şi tehnologiile de execuţie ale epiurilor sunt prezentate detaliat în planşele de execuţie, în breviarul de calcule şi în
caietele de sarcini pe obiecte.
La execuţia epiurilor se va ţine cont de prescripţiile minime enumerate la lucrări transversale şi longitudinale de C.T. şi la ziduri (amplasare,
săpături, execuţie, finisaje, etc.).

7.2.5. Readucere la funcţionalitate normală a lucrărilor existente

Lucrările de corectarea torenţilor sunt supuse permanent acţiunilor distructive ale viiturilor, ale alternanţelor îngheţ – dezgheţ şi a multor alţi
factori care pot duce la scoaterea din funcţiune a lucrărilor.
Lucrările de readucere la funcţionalitate a lucrărilor existente se execută pentru remedierea următoarelor categorii de degradări apărute la
lucrările de corectarea torenţilor:
decastrări şi ruperi ale aripilor lucrărilor transversale;
fisuri ale corpului lucrărilor existente;
afuieri şi subminări ale fundaţiilor lucrărilor şi ale anexelor acestora;
degradări ale zonelor deversate şi ale radierelor.
Se execută lucrări de readucere la funcţionalitate normală numai pentru lucrări din beton sau zidărie de piatră cu mortar de ciment şi numai
acolo unde există garanţia că prin execuţia acestor lucrări se prelungeşte funcţionarea lucrărilor de C.T. cel puţin până la durata de funcţionare
normată. Lucrările de readucere la funcţionalitate se execută în general din aceleaşi materiale din care este executată lucrarea existentă. Toate
lucrările de readucere la funcţionalitate se execută pe uscat, prin devierea apei prin diverse mijloace.
În continuare se prezintă etapele pentru readucerea la funcţionalitate normală a lucrărilor existente:
Decastrări şi ruperi ale aripilor lucrărilor transversale
Se execută săpăturile pentru încastrarea şi fundaţia aripilor rupte sau decastrate;
Se demolează betonul sau zidăria degradate de pe suprafeţele de contact dintre aripa veche şi cea nouă, prin buceardare, până la obţinerea
unei suprafeţe rugoase, cu beton sau zidărie de calitate minimală;
Se montează ancore de legătură între lucrarea existentă şi cea nouă. Ancorele vor fi din bare de PC 52 de 12 – 16 mm, fixate cu mortar într-un
foraj cu adâncimea de minim 30d. În corpul aripii noi barele vor avea o lungime de minim 30d. Distanţele între ancore vor fi de 20 – 30 cm în
cele două direcţii.
Suprafeţele de contact se curăţă, se spală şi se umezesc bine înainte de începerea execuţiei aripilor noi.
Aripile noi se execută respectând cerinţele pentru execuţia lucrărilor transversale de C.T.
Fisuri ale corpului lucrărilor existente
Se vor repara fisurile mai mici de 5 mm apărute în corpul lucrărilor de C.T. Dacă fisurile sunt însoţite de deplasări ele elementelor lucrărilor se
vor demola părţile deplasate şi se vor înlocui cu elemente noi (vezi decastrări şi ruperi);
Fisurile se curăţă prin buceardare, suflare cu aer şi udare şi se repară cu mortar M100T aplicat cu mistria iar suprafaţa mortarului proaspăt se
prelucrează cu drişca.
Afuieri şi subminări ale fundaţiilor lucrărilor şi ale anexelor acestora
Fundaţiile subminate se consolidează prin subzidire. Se vor subzidi numai fundaţiile care nu prezintă riscul de prăbuşire atunci când se
execută săpăturile sau executarea betoanelor sau zidăriei de subzidire;
Săpătura se execută cu sprijiniri pe jumătate din lungimea fundaţiei. Săpătura se execută de regulă cu 100 cm sub talpa fundaţiei existente şi
cu 50 cm în afara acesteia;
Se prelucrează faţa aparentă a betonului sau zidăriei din fundaţia existentă, prin buceardare şi curăţare;
Se montează cofrajul pentru turnarea betonului sau se execută şabloanele pentru zidăria de piatră;
Se toarnă betonul sau se execută zidăria până la cota rostului fundaţie – elevaţie.
Degradări ale zonelor deversate şi ale radierelor
Zonele deversate şi radierele lucrărilor de C.T., mai ales cele care vin permanent în contact cu apa pot suferi în timp degradări care afectează
rezistenţa şi aspectul general al lucrărilor. Reparaţia acestora se face prin cămăşuire executată din beton;
Se demolează betonul sau zidăria degradată pe minim 10 cm adâncime;
Se montează ancorele de legătură între lucrarea existentă şi betonul nou. Ancorele vor fi din bare de PC 52 de 12 – 16 mm, fixate cu mortar
într-un foraj cu adâncimea de minim 30d. Distanţele între ancore vor fi de 30 cm în cele două direcţii. Capătul ancorelor va fi prelucrat pentru
fixarea armăturii constituită din plase sudate cu diametrul barelor de 8 – 10 mm şi cu ochiuri de 100 x 100 mm. Armăturile vor fi montate astfel
încât să se asigure acoperirea minimă de 50 mm;
Se montează cofrajele astfel încât să se realizeze grosimea stratului de beton nou prevăzut în proiect. Cofrajele vor fi menţinute pe poziţie de
tiranţi şi/sau de susţineri din lemn. Dacă este necesar se practică ferestre în cofraje pentru turnarea betonului, astfel încât să se limiteze la 1,2
m înălţimea de cădere a betonului;
Înainte de turnare se curăţă suprafaţa de contact şi cofrajele şi se umezesc. Betonul se pune în operă manual sau cu pompa.
7.2.6. Lucrări conexe la lucrările de corectarea torenţilor
Podeţe tubulare
Podeţele tubulare apar în cadrul proiectelor de C.T. acolo unde formaţiunile torenţiale cu debit mic trebuie să subtraverseze drumuri forestiere
neprevăzute cu podeţe sau cu podeţe distruse, subdimensionate, etc. În partea din amonte podeţele tubulare se racordează la lucrările de C.T.
proiectate (canale, praguri, baraje). Racordarea se face de obicei prin intermediul camerelor de cădere.
Tipurile de podeţe utilizate în proiectele de C.T. sunt de tip PREMO, cu lungimea de 5,0 m/element şi cu diametre uzuale de 800, 1000 sau
1500 mm.

Podeţele tubulare au 3 părţi distincte şi anume :

- fundaţie;

- tubul propriu-zis;

- racordarea cu terasamentele.
Detaliile dimensionale şi tehnologiile de execuţie ale podeţelor tubulare sunt prezentate detaliat în planşele de execuţie, în breviarul de calcule
şi în caietele de sarcini pe obiecte.
La execuţia podeţelor tubulare se va ţine cont de prescripţiile minime enumerate la lucrări transversale şi longitudinale de C.T. şi la ziduri
(amplasare, săpături, execuţie, finisaje, etc.) precum şi de cele de mai jos:
podeţele cu diametrul  800 mm se aşează pe un strat de minim 25 cm grosime de balast compactat sau piatră spartă compactată;
podeţele cu  1000 şi 1500 mm se aşează pe un strat de minim 25 cm beton C8/10;
manipularea tuburilor se va face numai cu macaraua (încărcare, descărcare, transportul pe şantier, lansarea în amplasament, etc.)
se interzice cu desăvârşire circulaţia cu vehicule de orice tip direct de tub fără acoperire. Grosimea minimă a stratului de umplutură care să
asigure protecţia tubului şi repartizarea sarcinilor din circulaţie este de 0,50 m deasupra generatoarei exterioare superioare a tubului. Stratul
maxim de umplutură peste tuburile PREMO este de 6,0 m;
Podeţe dalate
Podeţele dalate (lumina L mai mică sau egală cu 5,0 m) apar în cadrul proiectelor de C.T. acolo unde formaţiunile torenţiale trebuie să
subtraverseze drumuri forestiere neprevăzute cu podeţe sau cu podeţe distruse, subdimensionate, etc. În partea din amonte podeţele dalate se
racordează la lucrările de C.T. proiectate (canale, praguri, baraje).
Tipurile de podeţe utilizate în proiectele de C.T. sunt cu fundaţii directe, cu culei din beton monolit sau zidărie de piatră cu mortar de ciment şi
cu tablier din grinzi sau dale prefabricate. Se mai folosesc şi tabliere monolit, executate pe şantier sau podeţe prefabricate.

Detaliile dimensionale şi tehnologiile de execuţie ale podeţelor dalate sunt prezentate detaliat în planşele de execuţie, în breviarul de calcule şi
în caietele de sarcini pe obiecte.
Poduri
Podurile (lumina L mai mare de 5,0 m) apar în cadrul proiectelor de C.T. acolo unde formaţiunile torenţiale trebuie să subtraverseze drumuri
forestiere neprevăzute cu poduri sau cu poduri distruse, subdimensionate, etc. În partea din amonte podurile se racordează la lucrările de C.T.
proiectate (canale, praguri, baraje).
Tipurile de poduri utilizate în proiectele de C.T. sunt cu fundaţii directe, cu culei din beton monolit sau zidărie de piatră cu mortar de ciment şi cu
tablier din grinzi prefabricate.

Detaliile dimensionale şi tehnologiile de execuţie ale podurilor sunt prezentate detaliat în planşele de execuţie, în breviarul de calcule şi în
caietele de sarcini pe obiecte.
Accesuri provizorii la amplasamentele lucrărilor
Pentru asigurarea accesului utilajelor şi aprovizionarea cu materiale se execută drumuri de acces care fac legătura între căile permanente de
acces (drumuri forestiere sau publice) şi amplasamentul lucrărilor. Aceste drumuri (accesuri) sunt drumuri de exploatare cu caracter provizoriu
care după terminarea execuţiei lucrărilor de C.T. se readuc la folosinţa iniţială (prin împădurire - fond forestier, etc.).
Referitor la execuţia accesurilor provizorii la amplasamente se va ţine cont de caietul de sarcini pentru drumuri de acces provizoriu şi de
următoarele prescripţii cu caracter general:
drumurile de acces provizoriu se vor conduce pe cât posibil la baza versanţilor sau pe versanţi, pentru a fi apărate de viituri şi pentru a se
permite turnarea betonului gravitaţional;
lungimea accesurilor va fi minimă, cu evitarea pe cât posibil a schimbărilor de direcţie, atât din considerente economice cât şi de protecţia
mediului. Panta longitudinală va fi cât mai mică posibil pentru a permite accesul utilajelor grele şi a celor care transportă materiale;
trasarea axului şi a celorlalte elemente ale accesurilor provizorii se va face în prezenţa reprezentanţilor beneficiarului şi a proiectantului;
terasamentele se vor executa pe cât posibil mecanizat, cu buldozerul sau excavatorul. Acolo unde apar zone cu infiltraţii puternice, mlaştini,
pământuri improprii terasamentelor se vor realiza blocaje din bolovani sau piatră;
ca strat de rezistenţă se va aşterne un strat de 30 cm din balast (balast optimal) cilindrat.
Drumuri accesibilizare bazinete
Lucrările de C.T. amplasate pe formaţiunile torenţiale pe care nu sunt construite drumuri forestiere (sau drumurile existente sunt conduse foarte
aproape de talveg) blochează accesul cu mijloace auto pe respectivele văi. În consecinţă, pe aceste formaţiuni torenţiale se vor amplasa şi
executa drumuri de accesibilizare cu rolul de a facilita accesul ulterior în respectivele bazinete. Aceste drumuri se execută de preferinţă înainte
de finalizarea execuţiei lucrărilor de C.T. pentru a putea fi folosite şi pentru execuţia lucrărilor de corectarea torenţilor.
Drumurile de accesibilizare bazinete se execută la fel ca drumurile de acces provizoriu.

III. RESPONSABILITATI

III.1. Responsabilitati si competente generale privind calitatea

Politica SC SRL in domeniul personalului se bazeaza pe 2 directii importante:

-atragerea de personal nou cu solide cunostinte profesionale;
-formarea profesionala prin participarea la cursuri, expozitii, simpozioane sau prin instruri peridice temeinice.
Conducerea lucrarii va fi asigurata cu personal TESA de specialitate, atat din punct de vedere al executiei, cat si al urmaririi calitatii
lucrarilor executate.
Personalul muncitor utilizat la lucrare va avea calificarea necesara, va fi indrumat si supravegheat, va avea acces la proiect si la
procedurile tehnice de executie proprii SC SRL.
Lista acestor proceduri se regaseste in Anexa 1.
 Se vor realiza instruiri avand ca documentatie de referinta procedurile tehnice de executie la inceputul lucrarii, la schimbarea
categoriei de lucrari sau a zonei in cadrul punctului de lucru si ori de cate ori este necesar. Forma si durata acestor instruiri se vor decide de
factorii responsabili in functie de natura si complexitatea lucrarilor.
Tot personalul este responsabil pentru calitatea executiei sarcinilor proprii incredintate /atribuite de conducerea societatii, de
verificarea si asumarea conformitatii serviciului prestat cu cerintele clientului si ale sistemului de asigurare a calitatii propriu societatii.
Personalul implicat in activitati legate de controlul si asigurarea calitatii are autoritatea,responsabilitatea si competentele de a
mentine si implementa:
- controlul permanent al serviciilor / produselor prestate, conform specificului obiectivului /lucrarii asumate, in conformitate cu
prevederile contractului, proiectului si caietului de sarcini, a legislatiei, reglementarilor si normativelor tehnice aplicabile pe specificul obiectivului
/ lucrarii ;
- controlul permanent al serviciilor / produselor neconforme, si initierea de actiuni preventivesi corective ;
- verificarea initierii, aplicarii si a eficientei actiunilor corective initiate ca urmare a sesizariisi constatarii serviciilor / produselor
neconforme ;
- identificarea si raportarea in timp util a neconformitatilor in functionarea si derularearelatiilor organizatorice dintre compartimente,
sau ( dupa caz ) dintre colaboratorii ( furnizori, prestatori,clienti etc. )
Organigrama proiectului se regaseste in Anexa 2

III.2. Responsabilitati specifice atributiilor

Director general:Griguta Gheorghe

 stabileste politica şi obiectivele referitoare la calitate şi le promoveaza în cadrul organizaţiei pentru a spori gradul de conştientizare şi
motivare a personalului;
 comunica în cadrul organizaţiei importanţa satisfacerii cerinţelor clienţilor, precum şi a cerinţelor legale şi de reglementare referitoare
la calitate;
 conduce analiza efectuata de management in calitate de presedinte şi pe baza informaţiilor obţinute dispune măsurile necesare care
să asigure îmbunătăţirea performanţelor organizaţiei pe linie de calitate;
 asigura disponibilitatea resurselor necesare atingerii obiectivelor propuse;
 aproba documentele sistemului de management integrat si formularele pentru inregistrari;
 aproba reviziile documentelor SMI;
 aproba accesul la documentele controlate ale personalului externsau a personalului internnecurpins pe listele de difuzare;
 aproba difuzarea copiilor controlate si a copiilor informative;
 aproba retragerea si inlocuirea documentatiilor care nu mai sunt aplicabile;
 asigura cadrul necesar pastrarii documentelor create sau definite in conditii corespunzatoare, asigurandu-le impotriva
distrugerii, degradarii, sustragerii sau comercializarii in alte conditii decta cele prevazute prin lege;
 stabileste termenul de pastrare a documentele si inregistrarilor S.C. S.R.L. ;
 aproba Programul anual de audituri interne si toate modificarile survenite in program pe parcursul anului;
 aproba Planul de audit si Rapoartele de audit interne;
 asigura auditorilor autoritate si independenta necesara si conciliaza divergentele aparute intre auditori si auditati;
 aproba si asigura resursele pentru desfasurarea Programului de audit si imbunatatirea acestuia;
 aproba modul de identificare, inregistrare si solutionare a neconformitatilor in cadrul S.C. S.R.L.;
 analizeaza periodic situatia neconfomitatilor de la nivelul intregii organizatiisi dispune AC si/sau AP;
 Aproba ofertele, comenzile / contractele si eventualele acte aditionale la acestea, incheiate cu clientii.
 Găseşte modalităţi de soluţionare a eventualelor diferenţe dintre conditiile contractului sau comenzii si cele ale ofertei.
 Dispune pregătirea documentatiei pentru participarea la licitatii, în conformitate cu cerintele exprimate în documentele
licitatiei( după caz).
 În vederea includerii în ofertă, formulează obiectiunile privind cererile exprimate de client în documentele licitatiei, atunci când
este cazul.
 Aprobă documentaţia pentru licitaţie.
 Aprobă situaţiile de lucrări.
 In cazul contractărilor prin licitatie, împuterniceşte un reprezentant al societăţii pentru participarea la licitaţie.
 Numeste prin decizie comisia de receptie a produselor aprovizionate.
 Aprobă documentele întocmite de comisia de recepţie şi dispune sistarea la plată a produselor neconforme.
 Desemneaza, prin decizie, un responsabil pentru activitatea de aprovizionare si un gestionar de magazie.
 Analizeaza si aproba contractul de aprovizionare si eventualul act aditional la contact.

 Aproba ,, Lista furnizorilor acceptati de S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. “.

 Îşi asumă răspunderea pentru produsele neconforme introduse în lucrările executate, acceptând că este de datoria societăţii să
evite încorporarea acestor produse în lucrare.
 Aprobă decontarea facturilor pentru materiale/produse recepţionate care au fost acceptate de către comisia de recepţie.
 Aprobă procedurile tehnice de executie pentru lucrările de construcţii contractate.
 Aprobă planul calităţii întocmit pentru fiecare lucrare de construcţie.
 Efectuează periodic control în şantier pentru a verifica stadiul de îndeplinire a lucrărilor programate.
 Contactează beneficiarul ori de câte ori apar probleme în modul de desfăşurare a activităţii şi care ar putea afecta calitatea
lucrărilor executate.
 Aprobă modul de soluţionare a neconformităţilor constatate în procesul de producţie şi solicită aprobarea beneficiarului.

Director tehnic: Novac Cornel

 Elaborează şi supune aprobării procedurile tehnice de execuţie pentru lucrările contractate.
 Întocmeşte graficul de execuţie al lucrărilor şi urmăreşte respectarea termenelor stabilite.
 Asigură în punctele de lucru toată documentaţia valabilă necesară execuţiei lucrării.
 Selectează personal calificat pentru lucrările care necesită calificări specifice.
 Dispune oprirea lucrărilor de execuţie atunci când constată abateri de la documentaţia de execuţie şi/sau de control a
lucrării, până la soluţionarea acesteia.
 Iniţiază acţiuni corective pentru neconformităţile de produs/proces constatate şi urmăreşte realizarea acestora la termenul
stabilit.
 Stabileşte , funcţie de complexitatea şi gradul de dificultate al proiectului de execuţie şi de dotarea tehnico-materială
existentă în organizaţie, soluţia tehnică optimă de realizare a lucrării, pentru a îndeplini condiţiile de calitate solicitate de beneficiar şi a respecta
reglementările legale aplicabile.
 Verifica documentatia de executie si colaboreaza cu directorul comercial pentru emiterea comenzii de aprovizionare
 Are atributii de verificare si control pentru personalul subordonat si asupra activitatilor si proceselor conduse
 Solicita resurse pentru acoperirea necesarului de materiale in scopul realizarilor conditiilor de calitate corespunzatoare
 Participă la analiza cererii de ofertă comenzii/contractului.
 Analizeaza capabilitatea tehnică si posibilitatea încadrării în termenele de execuţie, cerute de client.
 Avizează situatia de lucrari, in vederea incheierii contractului de executie.
 Stabileşte, împreună cu Responsabilul cu activitatea de contractare şi cu reprezentanţii clienţilor, volumul de lucrări şi
condiţiile de execuţie.
 Avizează comenzile de aprovizionare întocmite de Responsabilul cu aprovizionarea.
 Participa, prin desemnarea unui reprezentant, la receptia materialelor aprovizionate, după caz.
 Răspunde pentru controlul tehnic al materialelor şi echipamentelor, înainte de introducerea acestora în lucrare.
 Informează operativ conducerea societăţii în cazul oricăror deficienţe constatate la produsele aprovizionate
 Controlează modul de păstrare şi conservare în depozit al materialelor şi produselor primite de la furnizori, urmărind
introducerea în lucru numai a acelora care corespund în totalitate cerinţelor tehnice şi de calitate prevăzute de norme.
 În cazul în care un produs aprovizionat nu corespunde în totalitate cerinţelor tehnice impuse de norme, îl încadrează ca
produs neconform şi interzice includerea în lucrările executate.

Responsabil tehnic cu executia : Ududec Maria

 Analizează documentaţia de proiectare şi transmite directorului de Productie date privind capabilitatea organizaţiei de a
satisface cerinţele clientului.
 Verifica documente externe,proiectul de executie sub urmatoarele aspecte: :
- daca este verificat de specialisti verificatori de proiecte atestati ;
- daca contine planul de control pentru fazele determinante ;
- daca contine toti parametrii privind verificarile de calitate ;
- documente ale calitatii intocmite de furnizorii de produse (certificate de calitate)
 Verifica si avizeaza :
- Documentele interne elaborate in cadrul societatii pentru lucrarea la care a fost desemnat :
- planul calitatii pe lucrare ;
- programul de organizare a executiei lucrarilor (grafic de executie,plan organizare de santier,grafic de aprovizionare ,grafic de asigurare de
forta de munca,si utilaje etc) ;
- PCCVI
 Participa la stabilirea solutiei tehnologice optime de realizare a lucrarilor functie de nivelul de calitate ce trebuie realizat
corespunzator cerintelor de complexitate si gradului de dificultate al proiectului tehnic de executie, de dotarea tehnico-materiala si profesionala
de care dispune societatea;
 Avizeaza:
- procedurile tehnice de executie ;
- PCCVI
- isi elaboreaza un plan propriu de control al executieilucrarii.Acest plan va fi avizat de Directorul General ;
 Participa la verificarea profesionala a sefului punctului de lucru si isi da avizul pentru desemnarea acestuia.
 Conform PCCVI verifica daca executia lucrarilor de constructii respecta cerintele de calitate precizate in documentatia
de executie;
 Verifica existenta inregistrarilor care atesta calitatea executiei lucrarilor ( si care trebuie predate beneficiarului pentru
completarea cartii tehnice constructiei).
 Participa la autorizarea continuarii lucrarilor in faze determinante si semneaza procesul verbal;
 Opreste executia lucrarilor de constructii,in cazul in care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la
procedurile de executie,prin contestatirle directe in cadrul controalelor (proiectant,beneficiar,controlor tehnic de calitate)

Responsabil tehnic controlul calitatii : Ududec Vasile

 Raspunde de desfasurarea permanenta si sistematica a activitatii de controlul calitatii si a proceselor de inspectii si

incercari la nivelul lucrarii de executie.
 Urmareste si asigura realizarea activitatilor de inspectii si verificare a calitatii, la produsele aprovizionate pe santier, inainte
de punerea in opera, precum si la lucrarile realizate de societate, pe tot parcursul desfasurarii proceselor de productie, conform procedurilor
aferente in vederea confirmarii calitatii si acceptarii de catre clienti a lucrarilor executate .
 Planifica efectuarea controalelor, stabilind volumul si durata acestora, in corelare cu graficele de executie ale lucrarilor si
PCCVI aferente;
 Supune avizarii Directorului General programele de control al calitatii.
 Verifica prin sondaj, efectuarea pe santier, in baza PCCVI elaborat pentru fiecare lucrare, a operatiilor de control intern si
intocmirea inregistrarilor calitatii pe faze de executie a lucrarilor/ produselor (PV predare-primire, PV receptie calitativa pentru lucrari ce devin
ascunse, PV receptie calitativa, documente de confomitate,buletine de analiza, condica betoane etc.), care reprezinta indicatori de stadiu;
 Controleaza continutul si corectitudinea inregistrarilor calitatii pe parcursul executiei lucrarilor.
 Raspunde de controlul stadiului veriflcarilor si de inspectia finala a lucrarilor conform PTE si PCCCVI aferente .
 Tine evidenta si gestioneaza documentele si inregistrarile aferente controlului calitatii lucrarilor, emise sau primite, inclusiv
cele privind pregatirea si instruirea personalului in acest domeniu .
 Efectueaza controlul calitatii la primirea si receptia produselor/ lucrarilor realizate de subcontractanti, in conformitate cu
prevederile PTE specifice si ale PCCCVI aferente, verificand in acelasi timp completitudinea si corectitudinea datelor inscrise in inregistrarile
privind calitatea acestora .
 Verifica potrivit prevederilor procedurilor aplicabile si ale planurilor de control calitate aferente, existenta si conservarea
datelor de identificare fizica pe produsele primite de la furnizori; urmareste ca marcajele de pe produsele furnizate societatii sa corespunda cu
datele inscrise in documentele insotitoare ale acestora.
 Efectueaza lunar, controale cu privire la respectarea prevederilor documentatiilor tehnice de executie, ale procedurilor
aplicabile si ale instructiunilor proprii ale societatii, cu privire la manipularea, depozitarea si conservarea materialelor si materiilor prime la
punctele de lucru .
 Efectueaza prin laboratoare acreditate sau autorizate, determinari (incercari, analize) pentru controlul lucrarilor/ produselor
procurate de la furnizori/ subcontractanti, precum si cel al calitatii lucrarilor/ produselor executate de santierele societatii .
 Propune Directorului general oprirea executiei lucrarilor, atunci cind constata aparitia unor deficiente majore (abateri de la
prevederile PTE, scaderea nivelului de exigenta, materiale cu neconformitati, etc.) sau a unor conditii de mediu, care pot influenta negativ
calitatea acestora .
 Participa la identificarea neconformitatilor si deschide rapoarte de neconformitati (RNC) pentru defectele grave de calitate
depistate la lucrarile de subcontractanti sau materialele primite de la furnizor
 Proceseaza RNC conform prevederilor procedurii aferente si verifica implementarea modului de tratarea cauzei
neconformitatilor

Reprezentant management : Zaidel Mihaela

 Gestionează documentele SMI şi le difuzează compartimentelor implicate.
 Elaborează şi gestionează lista documentelor SMI aplicabile.
 Analizează oportunitatea includerii modificărilor solicitate de compartimentele implicate şi le efectuează în mod controlat.
 Avizează PTE, PC, PMM, PMSSM şi le prezintă Directorului General/Directorului Tehnic pentru aprobare.
 Asigură arhivarea originalelor documentelor revizuite, în vederea asigurării trasabilităţii acestora.
 Coordonează activitatea de elaborare, revizuire şi actualizare a documentelor SIM şi a formularelor utilizate în cadrul
organizaţiei.
 Ţine evidenţa documentelor de provenienţă externă (standarde, normative, legislaţie) şl le actualizează pe măsura modificării lor;
 Asigură distribuirea/retragerea controlată a documentelor de provenienţă externă;
 Asigură codificarea documentelor printr-un sistem clar, logic care asigură identificarea unică pentru fiecare document.
 Analizeaza comenzile si contractele primite, pentru a se asigura ca din punct de vedere al cerintelor SMI sunt indeplinite conditiile
contractului / comenzii
 Analizeaza, după caz, comenzile / contractele cu furnizorii de materiale /echipamente, urmărind includerea în acestea a
caracteristicilor de calitate şi metodelor de verificare a acestora, a condiţiilor şi termenelor de garanţie(după caz), a duratelor
de utilizare(după caz), precum şi a condiţiilor de conservare, ambalare, depozitare şi transport a produselor.
 Participă în Comisia de recepţie şi, în această calitate, verifică documentele de însoţire, prin care se atestă calitatea produselor
aprovizionate.
 Evalueaza si selecteaza furnizorii, functie de capacitatea acestora de a asigura calitatea cerută pentru produsele furnizate.
 Controlează modul de păstrare în depozit a materialelor şi produselor primite de la furnizori, urmărind introducerea în lucru
numai a acelora care corespund în totalitate cerinţelor tehnice şi de calitate impuse de norme.

Director comercial : Constantin Daniel

 Verifică contractele din punct de vedere al:
- normativelor tehnice,
- termenului de livrare,
- pretului;
- inspectiilor si examinarilor tehnice.
 Transmite furnizorilor cererile de oferta si comenziile precum si proiectele de contract, după aprobarea acestora.
 Realizează interfata societate-furnizor.
 Convoacă întrunirea Comisiei de recepţie.
 Colaborează cu Directorul Tehnic şi RM pentru stabilirea ,,Listei furnizorilor acceptati de S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. ” si
asigura revizia acesteia.
 Elaborează comenzile / contractele de aprovizionare.
 Urmăreste derularea comenzilor / contractelor de aprovizionare si dacă este cazul, rezolvarea divergentelor.
 Asigura pastrarea si arhivarea documentelor de aprovizionare, precum si a inregistrarilor referitoare la calitate, emise de
furnizori.
 Răspunde de exprimarea clară a conditiilor tehnice care determină calitatea produselor, a conditiilor necesare stabilirii
conformitătii la receptie în comenzile / contractele, pe baza cărora se achizitionează produsele de la furnizori.
 Răspunde de desfăsurarea în bune conditii a activitătii de receptie si de documentare a rezultatelor.
 Răspunde de preluarea materialelor/produselor de la furnizori pe baza avizului de expediţie, de descărcarea şi depozitarearea
corespunzătoare a acestora.
 Preia documentele însoţitoare şi, la cerere, le pune la dispoziţia Comisiei de recepţie.
 Controlează starea de curăţenie a mijloacelor de transport destinate aprovizionării sau transportului materialelor la lucrări, precum
şi măsurile luate pentru ca acesta să asigure integritatea bunurilor şi materialelor în timpul transportului.
 Păstrează documentele de aprovizionare cel puţin până la finalizarea lucrării şi a perioadei de garanţie a lucrării.

Comisia de recepţie a materialelor: Puiu Mircea, Constantin Daniel

 Verifica conformitatea continutului documentelor insotitoare cu produsele furnizate.

 Efectuează recepţia calitativă şi cantitativă a materialelor / produselor .
 Respinge recepţia produselor care nu sunt însoţite de aviz de expeditie si / sau factură, date de identificare ale furnizorului,
precum si de certificate de calitate, buletine de încercări si măsurători(după caz),agremente tehnice, în cazul în care acestea au fost cerute
prin comandă.
 Depistează şi tratează neconformităţile apărute
 Predă conducerii societăţii documentele întocmite, respectiv documentele însoţitoare.

Director economic : Griguta Valeria

 Analizează şi avizează ofertele, comenzile / contractele si eventualele acte aditionale la acestea incheiate cu clientii .
 Avizează documentaţia pentru licitaţie.
 Stabileşte şi menţine la zi sistemul de evidenţă contabilă, circulaţie şi decontare a materialelor, produselor, echipamentelor şi
pieselor de rezervă, inclusiv a documentelor însoţitoare şi cele întocmite de Comisia de recepţie.
 Avizează decontarea facturilor pentru materiale/produse recepţionate şi care au fost acceptate de către Comisia de recepţie.
 Respinge de la plată facturile pentru materiale/produse neconforme

Director productie : Manea Adrian

 Analizeaza cererile de oferta/licitatii primite si elaboreaza ofertele
 Primeşte cererile de ofertă/licitatii/comenzile, stabileşte cu reprezentanţii clienţilor volumul de lucrări şi condiţiile de execuţie.
 Urmăreşte definirea şi documentarea adecvată a condiţiilor de realizare a lucrării specificate de client.
 Analizeaza şi înregistrează comenzile primite de la clienti si elaboreaza proiectele de contract.
 Intocmeste oferta pentru participarea la licitatie.

Sef santier: C i u c a D a n i e l
 Supraveghează şi răspunde de primirea şi verificarea materialelor si aparatajului de la furnizori.
 Răspunde de instruirea personalului cu privire la manipularea produselor în timpul execuţiei lucrărilor.
 Informează în scris Directorul Tehnic, referitor la materialele /produsele neconforme.
 Asigură personalului din subordine proiectele de execuţie, detaliile şi instrucţiunile de execuţie necesare desfăşurării activităţii.
 Asigură personalului din subordine sculele, dispozitivele şi echipamentele necesare execuţiei lucrărilor, conform documentaţiei .
 Asigură materiale corespunzătoare calitativ necesare execuţiei lucrărilor.
 Verifică pe tot parcursul procesului modul de respectare a condiţiilor, inclusiv cele de calitate stabilite în proiectul de execuţie .
 Opreşte execuţia lucrărilor atunci când constată nerespectarea condiţiilor impuse prin proiectul de execuţie şi informează funcţia
ierarhică.
 Participă activ la stabilirea de corecţii şi acţiuni corective pentru neconformităţile constatate în timpul execuţiei lucrărilor.
 Urmăreşte realizarea acţiunilor corecţiilor/acţiunilor corective în termenul stabilit.

IV. CONTROLUL DOCUMENTELOR SI INREGISTRARILOR

V.1. Controlul documentelor

Orice proces şi activitate care influenţează calitatea în cadrul S.C. CONIZ ROMARG S.R.L., se desfăşoara numai pe baza
documentelor aplicabile în vigoare. De aceea controlul documentelor pentrul realizarea obiectivului „„Lucrari de corectare a torentilor Valea
Ograzelii” se vor aplica conform documentului sistemului calitatii Procedura de proces „Controlul documetelor”
Controlul documentelor se aplică în toate compartimentele funcţionale care au responsabilităţi în elaborarea, emiterea, actualizarea,
modificarea, difuzarea, retragerea din uz şi arhivarea documentelor, care sunt în legătură cu calitatea pentru obictivul investitiei. Prevederile
se aplică atât documentelor interne cât şi documentelor de provenienţă externă (standarde, normative şi specificaţii ale clienţilor).
Pentru ca toate procesele desfasurate in cadrul executiei lucrarilor de constructii sa se desfasoare numai pe baza documentelor
aplicabile in vigoare se desfasoara anumite activitati:
 evidenţa şi actualizarea continuă a necesarului de documente, inclusiv de formulare pentru înregistrări, astfel încât volumul de
documente să fie menţinut la strictul necesar, fără a se crea o birocraţie inutilă;
 elaborare, codificare, identificare;
 analiză efectuată înaintea aprobării şi ori de câte ori este necesar, în vederea revizuirii, prin intermediul fişei de analiză
documente;
 controlul difuzării, pe bază de liste de difuzare/retragere, astfel încât ediţiile în vigoare să fie disponibile în orice loc şi să se
elimine posibilitatea utilizării unor documente nevalabile şi/sau perimate;
 controlul reviziilor prin lista de control a reviziilor , aplicată fiecărui document;
 retragerea promptă şi completă, din toate punctele de difuzare sau de utilizare, a documentelor care şi-au încetat valabilitatea;
 identificarea clară a documentelor perimate păstrate pentru scopuri juridice sau conservare, prin inscrierea pe prima pagină a
documentului "document perimat";
 modificarea documentelor pe baza analizei şi aprobării de către personal autorizat (ca şi la emiterea iniţială ) ;
In vederea facilitării intenţiilor şi obţinerii consecvenţei acţiunilor, se utilizează o serie de documente cu ajutorul carora se contribuie
la:
 conformitatea cu cerintele autoritatii contractante
 repetabillitate si trasabilitate
 furnizare de dovezi obiective
 evaluarea eficacitatii si adecventei SMI
Activitatea de generare a documentelor nu este un scop in sine, ci este o activitate care contribuie la realizarea si îmbunatatirea
sistemului de management integrat (SMI) aplicat lucrilor in executie.
În desfăşurarea activităţilor, personalul din cadrul S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. utilizează următoarele tipuri de documentaţie de
sistem şi documentaţie operaţională:
a) Documentaţie a SMI:
 Politica şi obiectivele în domeniul calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii in munca;
 Manualul Managementului Integrat Calitate-Mediu-Sănătate şi securitate;
 Procedurile Sistemului de Management Integrat, proceduri de proces, proceduri tehnice de execuţie si formulare;
b) Documentaţie specifică pentru produse:
 Planul Sistemului de Management Integrat calitate-Mediu – Sanatate si Securitate in Munca;
 documentaţie tehnică de execuţie elaborată sau pusă la dispoziţie de client, ( desene şi detalii de execuţie, caiete de sarcini,
specificaţii tehnice );
 documente utilizate la proiectare şi aprovizionare ( fişe tehnice sau specificaţii ale produselor);
 documente utilizate la descrierea proceselor (proceduri, plan de execuţie, proiecte execuţie);
c) Documente de referinţă destinate clienţilor ( oferte la licitaţii, contracte, reclame, broşuri, chestionare);
d) Documente de provenienţă externă:
 standarde tehnice, normative şi instrucţiuni republicane şi departamentale
 documente primite de la client si solicitate de catre organizaţie pentru a fi utilizate ca referintă;
 legi, ordonanţe şi hotărâri ale guvernului precum şi ordine ale ministerelor
e) Documente privind organizarea firmei ( a l t e r e g l e m e n t ă r i i n t e r n e ) ;

IV.2. Controlul inregistrarilor

Prin controlul inregistrarilor se stabilesc responsabilităţile şi modul în care este ţinută sub control identificarea, elaborarea,
completarea, păstrarea, regăsirea şi arhivarea înregistrărilor SMI, pentru demonstrarea conformităţii lucrarilor cu specificaţiile din contracte,
proiecte de execuţie, caiete de sarcini şi reglementările tehnice în vigoare.
Controlul inregistrarilor se aplică pe toata durata executiei lucrarilor si unde se efectuează înregistrări ale SMI în urma inspecţiilor,
verificărilor şi încercărilor.
Controlul inregistrarilor se aplică tuturor activităţilor din cadrul obiectivul/ lucrarii în conformitate cu cerinţele SMI, si anume în
activităţile de întocmire şi gestionare a documentaţiilor, dosarelor tehnice, documentelor şi actelor de recepţie a lucrărilor şi de garantare
calitativă a executiei lucrarilor.
Înregistrările trebuie păstrate pentru demonstrarea conformităţii cu condiţiile specificate şi funcţionarea eficace a SIM.
Din punct de vedere al perioadei de păstrare a înregistrărilor, acestea se împart în:
 înregistrări permanente: înregistrări care se păstrează pe toată durata de viaţă a unei construcţii;
 înregistrări nepermanente: înregistrări care se păstrează pe o durată limitată de timp; dacă nu se prevede altfel în reglementări
sau instrucţiuni specifice, acestea se păstrează pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii.
In cadrul S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. pentru executia lucrarilor de regularizare si consolidare rau, din categoria înregistrărilor
permanente fac parte, în mod uzual, următoarele înregistrări:
 înregistrări privind calitatea echipamentelor emise de furnizorii acestora;
 înregistrări privind calitatea lucrărilor executate;
 înregistrări privind verificările efectuate asupra construcţiei la încheierea lucrărilor;
 alte înregistrări prevazute a fi păstrate pe durata de viaţă a obiectivelor prin reglementările specifice aplicabile.
Inregistrările sunt identificate printr-un titlu descriptiv căruia, după caz, îi este asociat un cod de formular.
Înregistrările sunt regăsite datorită modului în care acestea au fost indexate (tuturor înregistrărilor li se atribuie un cod, nume sau
dată pentru a le putea distinge şi regăsi cu uşurinţă).
Înregistrările trebuie să fie numerotate şi datate şi să conţină date referitoare la partea de structură, inspecţia, verificarea sau
încercarea efectuată, concluzia, numele prenumele şi semnătura celor care le-au întocmit.
Toate înregistrările, generate sau primite, trebuie să fie lizibile şi păstrate astfel încât să fie regăsite prompt.
Emiterea înregistrărilor se face în mod controlat, de către toate persoanele din organizaţie.
Emiterea controlată a înregistrărilor, oferă siguranţa că:
 sunt corect identificate şi indexate;
 sunt clare şi concise;
 au referinţele complete;
 dentifică responsabilitatea întocmirii, verificării şi aprobării;
 sunt implementate Acţiuni Corective;
 înregistrările provenite de la furnizori trebuie să fie pertinente.
După emitere, înregistrările sunt avizate dupa verificare de:
 RM – pentru înregistrările SMI
 Directorul General/Directorul Tehnic - pentru înregistrările de natură tehnică.
Circuitul înregistrărilor se stabileşte în funcţie de conţinutul şi destinatarul acestora, ţinând cont de :
 reguli de comunicare externă ;
 reguli de comunicare internă.
Atât înregistrările primite din exterior, cât şi cele emise în interiorul S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. cu privire la realizarea lucrarilor, se
înregistrează în Registrul de corespondenţă .Colectarea înregistrărilor se efectuează pe tot parcursul procesului de producţie, pe măsura
întocmirii lor.
Înregistrările privind verificarea metrologică a Dispozitivelor de Măsurare şi Monitorizare se colectează de Responsabilul cu
Metrologia, numit prin decizie de către conducerea organizaţiei.
Înregistrările privind activitatea de sudură (calificare, testare, evidenţă ) sunt colectate şi păstrate de Directorul Tehnic.
Înregistrările care descriu modul de desfăşurare a proceselor de producţie fac parte din documentele SMI şi sunt colectate de RM.
Înregistrările care trebuie predate la „Cartea tehnica a construcţiei”, se păstrează la punctul de lucru sau la sediul firmei, până la
terminarea lucrărilor, când se predau cu borderou, întocmit în două exemplare.
Înregistrările inspecţiilor finale (Procesele verbale de recepţie la terminarea lucrărilor si Procesele verbale de recepţie finală) a
obiectivelor de investiţii se păstrează în arhivă, o perioadă de 5 ani.
Înregistrările care nu se anexează la „Cartea tehnică a constructiei” se păstrează în arhivă, o perioadă de 5 ani.
Pe perioada păstrării înregistrărilor, se asigură condiţii adecvate, astfel încât să se evite deteriorarea acestora prin exces de
umiditate, impurificare, sau dispariţia acestora.
Înregistrările pe suport informatic sunt cuprinse:
 în fişiere care sunt identificate prin denumiri sau coduri conform regulilor de operare PC, care să ajute utilizatorul să regăseasca
în timp util informaţiile şi datele necesare;
 pe floppy discuri, CD-uri, benzi magnetice. Acestea sunt etichetate şi identificate de către utilizatori prin : numere de ordine,
denumire referitoare la conţinut.
Ordonarea şi aranjarea înregistrărilor, constă în gruparea acestora pe probleme şi păstrarea lor în dosare, mape, bibliorafturi care să
asigure atât buna păstrare şi confidenţialitatea înregistrărilor cât şi accesul rapid la informaţiile pe care le conţin.
Durata de păstrare a înregistrărilor este propusă de RM şi Directorul Tehnic şi aprobată de Directorul Genral, în funcţie de utilitatea
informaţiilor conţinute în înregistrări şi de termenele de păstrare precizate în legislaţia în vigoare, înregistrări referitoare la : calitate, personal,
durata de viaţă a unei construcţii, etc.
Înregistrările sunt depozitate în arhivă în ordinea primirii, cu etichete de identificare în care se specifică anul, compartimentul din care
provine şi denumirea înregistrărilor.
Înregistrările se arhivează legate în dosare de încopciat, iar desenele se arhivează pliate şi introduse în mapele proiectelor.
Înregistrările care compun „Cartea tehnică a construcţiei” se predau la beneficiar şi se evidenţiază în „Borderoul centralizator cu
documentele cuprinse în cartea tehnică”
Borderoul se întocmeşte în două exemplare. Exemplarul pe care beneficiarul confirmă primirea înregistrărilor, se păstrează în arhiva
societăţii, împreună cu „Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor” şi „Procesul verbal de recepţie finală” care sunt înregistrările
inspecţiei finale.
Înregistrările care au depăşit perioadele de păstrare în arhivă stabilite pot fi distruse, la propunerea RM, Directorului Tehnic şi
aprobarea Directorului General.
Dispoziţia pe baza căreia se face eliminarea unei înregistrări, se poate referi la scoaterea din păstrare şi redifuzare sau de distrugere.

V. AUDITUL INTERN

Procesul stabileşte modul de pregătire şi desfăşurare al auditului intern, efectuat pentru a determina gradul de conformitate cu
sistemul de management al calităţii stabilit şi implementat în S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. pentru executia lucrarilor de constructii, precum şi
responsabilităţile funcţiilor implicate în desfăşurarea acestui proces.
Auditul intern se aplică:
 sistemului
 calitatii lucrarilor de constructii executate;
 calitatii materialelor.
Procesul de audit se realizează prin aplicarea continuă a ciclului PDCA – Planifică – Efectuează – Verifică – Acţionează.
Paşii acestui ciclu sunt documentaţi în continuare:
Planificare proces:
Indicatorul de performanţă au fost stabiliţi în concordanţă cu politica şi obiectivele calităţii, stabilite la nivelul organizaţiei.
Efectuare proces:
Auditul este un instrument managerial pentru determinarea eficacităţii SMI aplicabil lucrarilor de contructie executate.
Rezultatul auditului trebuie să furnizeze o evaluare adecvată a SMI existent şi trebuie înţeles de către toate părţile implicate, ca un
proces instructiv şi constructiv.
Programarea auditurilor interne
Pe perioada executiei lucrarilor se realizeaza audituri interne pentru verificarea conformarii cu SMI. Auditurile interne se efectueaza pe baza
"Program de urmarire auditurilor interne pentru obiectivul „Lucrari de corectare a torentilor Valea Ograzelii”".
Auditurile neplanificate (suplimentare, de supraveghere) se efectuează în următoarele situaţii:
 la solicitarea managementului de vârf;
 la solicitarea responsabilului tehic cu executia;
 când intervin schimbări importante referitoare la sistem /lucrarile in executie;
 când apar reclamaţii care, pun sub semnul întrebării funcţionalitatea SMI;
 pentru verificarea implementării acţiunilor corective/preventive stabilite ca urmare a auditurilor.
 când se constată ineficienţa măsurilor corective întreprinse în urma afectuării unui audit intern programat;
Auditurile interne neplanificate (suplimentare, de supraveghere) se desfăşoară în acelaşi mod ca şi auditurile interne planificate şi sunt
înregistrate în formularul " Audit intern pentru obiectivul „Lucrari de corectare a torentilor Valea Ograzelii”.
. Auditurile interne se efectuează de către persoane competente pentru efectuarea auditurilor calitătii, coordonate de auditorul şef şi
care nu au responsabilităţi directe în compartimentul /procesul auditat.
Pregãtirea auditului
Pregătirea auditului se realizează prin alegerea echipei de audit şi elaborarea "Planului de audit" .
Auditorii trebuie:
 să cunoască standardele de referinţă şi documentaţia SMI;
 să cunoască tehnici de evaluare, de comunicare, de apreciere, de conducere a unui audit;
 să aibe o gândire deschisă şi matură, abilităţi analitice, tenacitate, perseverenţă, capacitate de sinteză;
 să fie obiectiv, imparţial, metodic, comunicativ, eficient, ferm.
După stabilirea subiectului, obiectivelor şi a compartimentelor ce trebuie auditate, auditorul şef împreună cu membrii echipei de audit
întocmesc în cadrul unei şedinte pregătitoare “Planul de audit“.
Bazele pentru planificarea auditului intern, respectiv pentru elaborarea "Planului de audit", sunt următoarele:
 politica în domeniul calităţii, mediului , sănătăţii şi securităţii;
 obiectivele procesului auditat;
 obiectivele auditului;
 documentele actualizate ale sistemului de management integrat referitoare la procesul auditat;
 rezumatul acţiunilor corective derulate şi a reclamaţiilor primite;
 raportul ultimului audit intern efectuat în santier;
 cerinţele clienţilor.
Conducatorul echipei de audit înştiinţează compartimentele ce vor fi auditate cu 3 zile înaintea efectuării auditului, difuzându-i şi
“Planul de audit“.
Efectuarea auditului
Etapele efectuării auditului sunt:
 şedinţa de deschidere a auditului;
 derularea auditului şi examinarea;
 şedinţa de sinteză a auditorilor;
 şedinţa de închidere a auditului
În timpul auditului, dovezile se obţin prin discuţii, examinarea documentelor, observarea activităţilor şi a situaţiilor în domeniile
respective, efectuîndu-se acţiunile:
 examinarea în amănunt a proceselor SMI în zona supusă auditării;
 stabilirea nivelului de realizare a obiectivelor în domeniul calităţii în zona supusă auditării;
 stabilirea corectitudinii şi aplicabilităţii documentelor SMI(MMI, PSC, PPC,PTE,PC,PMM,PMSSM) folosite;
 verificarea înregistrărilor privind aplicarea procedurilor SMI, în zona supusă auditării.
Toate informaţiile obţinute în timpul auditului pot fi documentate, intr-o “Fişa chestionar de evaluare“.
Neconformităţile constatate sunt detaliate în formularele “Raport de neconformitate“.
La sfârşitul efectuării auditului, conducatorul echipei de audit organizează şi prezidează şedinta de închidere a auditului, la care
participă membrii echipei de audit, precum şi coordonatorii şi reprezentanţi ai santierulului auditat, desemnaţi de către aceştia.
După şedinţa de închidere, auditorii completează "Rapoartele de neconformităţicu descrierea şi încadrarea neconformităţilor
constatate în timpul auditului.
RNC-urile completate cu datele obţinute în urma examinării sunt verificate şi semnate de către conducatorul echipei de audit.
Acceptarea de către auditat a neconformităţilor constatate de către auditori şi consemnate se face prin semnarea de către acesta a
RNC-ului.
Documentarea auditului
Conducatorul echipei de audit întocmeşte “Raportul de audit“.
Membrii echipei de audit colaborează cu conducatorul echipei de audit la pregătirea şi redactarea “Raportului de audit“
Raportul de audit este aprobat de către Directorul General.
Raportul de audit este difuzat de către conducatorul echipei de audit , RM.
Odată cu difuzarea “Raportului de audit“, auditul intern se consideră încheiat.
Urmărirea rezultatelor auditului
Conducatorul echipei de audit urmăreşte finalizarea acţiunilor corective de către compartimentul auditat, activitate denumită frecvent
“audit de supraveghere/urmărire“. RM împreună cu conducatorul echipei de audit evaluează dacă acţiunile corective stabilite sunt în măsură să
ducă la realizarea obiectivelor auditurilor, respectiv să ducă la înlăturarea cauzelor neconformităţilor constatate.
Toate documentele auditului intern, se întocmesc pe formulare codificate şi sunt reunite pentru fiecare audit în parte, în dosarul de
audit intern.

VI. CONTROLUL PRODUSULUI NECONFORM

Prin controlul produsului neconform se stabileşte modul în care se asigură identificarea, evaluarea, izolarea, analiza şi tratarea,
produsului neconform, înştiinţarea funcţiilor implicate, precum şi responsabilităţile şi autorităţile personalului implicat în acest proces.
Controlul produsului neconform se aplică în toate compartimentele funcţionale în care se desfăşoară procese în legătură cu calitatea.
Controlul produsului neconform se aplică atât produselor de producţie internă cât şi produselor de provenienţă externă, care urmează
a fi înglobate în produsul finit.
Se tratează cauzele apariţiei neconformităţilor şi modul în care se previne reapariţia lor.
Controlul produsului neconform este conceput astfel încât sa asigure, printr-un control eficient, că în cazul operaţiilor executate pe
şantier, se procedează la întreruperea execuţiei operaţiilor ulterioare, până când este aplicată corecţia/acţiunea corectivă pentru înlăturarea
cauzei neconformităţii sau se obţine derogarea după execuţie, dată de proiectant, prin dispoziţie de şantier.
Acest control are în vedere identificarea, documentarea, evaluarea, izolarea, tratarea produsului neconform şi înştiinţarea funcţiilor
implicate.
Identificarea produselor neconforme
Ca rezultat al activitatilor de masurare si monitorizare planificate, personalul de verificare identifica fazele din lucrare sau procesele
care nu sunt conforme cu cerintele specificate.
Pot apărea următoarele categorii de neconformităţi:
 neconformităţi în documentatia de executie (abateri de la soluţia de proiectare, de la cele prevăzute în caietul de sarcini, dosarul
tehnic, modul de realizare, tehnologii, desene);
 neconformităţi ale materialelor, utilajelor şi echipamentelor provenite de la furnizori sau beneficiari;
 neconformităţi în timpul procesului de execuţie;
 neconformitati constatate ulterior executiei si predarii lucrarii, caz in care se concretizeaza prin reclamatie/sesizare din partea
clientului;
 neconformităţi faţă de cerinţele SMI descrise în documentaţie.
Neconformitatile pot fi identificate pentru:
 materiale aprovizionate (prezinta abateri la cerintele specificate in documentele de aprovizionare;
 faze de lucrare ( abateri de la cerintele specificate in documentatia de executie, de planificare);
 echipamente de lucru (care prezinta deficiente, defectiuni sau care nu mai functioneaza in conditii corespunzatoare);
 cerintele specifice de executie a lucrarilor (care nu respecta prevederile din documentatia de executie sau de planificare).
Neconformitatile se documenteaza în formularul “Raport de neconformitate”
Raportul de neconformitate contine informatii referitoare la:
 lucrarea/faza de lucru unde a fost identificată neconformitatea;
 descrierea neconformitatii;
 stabilirea cauzei neconformităţii;
 corecţia / acţiunea corectivă;
 persoana responsabila cu solutionarea neconformitatii;
 termenul stabilit pentru solutionare;
 confirmarea solutionarii;
 semnaturi.
Evaluarea şi izolarea produselor neconforme
 Produsele neconforme identificate la aprovizionare se marchează cu etichete sau cu vopsea şi se izolează de cele conforme în spaţii
separate, până la clarificarea situaţiei acestora cu furnizorii sau beneficiarii, după caz.
Pentru operaţiile executate pe şantier se procedează la întreruperea execuţiei operaţiilor ulterioare, până când este aplicată acţiunea
corectivă pentru înlăturarea cauzei neconformităţii sau se obţine derogarea după execuţie, dată de proiectant prin dispoziţie de şantier.
Analiza şi tratarea produsului neconform
Analiza produsului neconform aprovizionat se face de către Responsabilul Control Calitate (CQ) care stabileşte dacă produsul:
 poate fi acceptat prin derogare înaintea execuţiei, dată de proiectant;
 este reclasat pentru alte utilizări;
 este respins, urmînd a fi înapoiat la furnizor;
Operaţiile neconforme se analizează de către Responsabilul Tehnic cu Execuţia, Şeful de Şantier şi Proiectant, stabilindu-se dacă
operaţiile ulterioare.
 se pot continua în urma reluării operaţiei şi înlăturarea neconformităţilor;
 se pot continua în urma obţinerii derogărilor, înaintea execuţiei, dată de proiectant şi avizată de beneficiar;
 operaţia nu mai poate fi reluată şi urmează demolarea părţii de construcţie la care s-a constatat neconformitatea;
In cazul reclamatiilor/sesizarilor de la client, acestea vor fi in prima faza investigate de către Directorul Tehnic , Responsabilul Tehnic
cu Execuţia si coordonatorul de productie care a efectuat respectiva lucrare. In urma investigatiei, se va determina daca reclamatia este reala
sau nu. Concluziile investigatiei vor fi transmise in scris si clientului. Atunci cand reclamatia este reala, pe langa corectia menita spre pastrarea
satisfactiei clientului, se vor initia actiuni corective si eventual preventive pentru eliminarea cauzelor neconformitatii si prevenirea repetarii
acesteia.
Dispoziţia referitoare la produsele şi operaţiile neconforme
Dispoziţia referitoare la produsele neconforme aprovizionate se ia de către Comisia de Recepţie şi Responsabilul Control Calitate,
pentru izolare şi identificare şi de către Proiectant, pentru derogări înaintea execuţiei.
Dispoziţia pentru operaţiile neconforme se ia imediat după constatare de către Responsabilul Tehnic cu Execuţia şi Şeful de Şantier.
Dispoziţia pentru eliminarea cauzei neconformităţii se dă de proiectantul lucrării şi se însuşeşte de beneficiar.
Rezolvarea neconformităţilor şi închiderea acestora
Responsabilitatea închiderii neconformităţilor revine compartimentelor unde acestea au fost identificate, dar numai în urma avizării
acţiunilor corective către RM.
Neconformitatea se consideră complet tratată dacă:
 rezultatele acţiunilor corective stabilite au fost realizate , implementate şi eficiente;
 derogările solicitate au fost aprobate în conformitate cu normativele în vigoare.
Documentele rezultate din momentul iniţierii neconformităţii şi până la soluţionarea acesteia, sunt ţinute sub control în conformitate
cu procedura – « Controlul înregistrărilor »
Documentaţia pentru eliminarea neconformităţii
Lucrările de consolidări necesare înlăturării neconformităţilor se execută în baza unei documentaţii tehnice elaborată de proiectant, în
baza unui raport de expertiză, toate însuşite de beneficiar.
Acţiunile pentru tratarea neconformităţilor la produse şi operaţii se detaliază în proceduri tehnice de executie însuşite de beneficiar şi
aprobate de proiectant.
Analiza neconformitatilor
Trimestrial, managerii de procese analizeaza neconformitatile identificate si initiaza actiuni corective pentru inlaturarea cauzelor care
ar putea conduce la repetarea neconformitatii.

VII. ACTIUNI PREVENTIVE SI CORECTIVE

VII.1. Generalităţi

Actiunea preventivă si actiunea corectiva fac parte din categoria proceselor de feed-back, fiind un important instrument managerial
folosit de managementul de vârf şi managementul mediu pentru imbunatatirea SMI.
Iniţierea actiunii preventive incepe cu depistarea unei potenţiale neconformităţi în timpul auditurilor efectuate în santier sau în urma
analizei reclamaţiilor de la clienţi si implica stabilirea unor acţiuni adecvate, menite să prevină apariţia acesteia. Planificarea procesului de
actiune preventiva se face in mod sistematic, bazându-se pe date obtinute din :
 analiza necesitatilor si asteptarilor clientilor ;
 analiza pietii ;
 elementele de iesire ale analizei efectuate de management ;
 elementele de iesire din analiza datelor ;
 masurari ale satisfactiei clientilor ;
 masurari de procese ;
 inregistrari relevante ale SMI ;
 invataminte din experienta anterioara ;
 stabilirea tendintei referitoare la performantele societatii .
Necesitatea iniţierii actiunii corective este determinată de următoarele situaţii:
 reclamatii ale clientilor ;
 rapoarte de neconformitate ;
 rapoarte de audit calitate – mediu – sănătate şi securitate in munca;
 elemente de iesire din analiza datelor ;
 elemente de iesire din masurarea satisfactiei clientilor;
 inregistrari relevante ale SIM;
 masurarile proceselor .
Planificarea actiunii preventive se face tinând cont de importanta potenţialelor neconformităţi si de impactul acestora asupra unor
aspecte importante si anume :
 costurile de productie ;
 costurile eventualelor simulări (de accidente, incidente de mediu, etc)
 performantele produsului/serviciului ;
 sănătatea şi securitatea profesională ;
 mediu ;
 satisfactia clientilor si altor parti interesate ;
Planificarea actiunii corective se face tinând cont de amploarea neconformităţilor si de impactul acestora asupra unor aspecte
importante si anume :
 costurile de productie ;
 costurile neconformitatii ;
 performantele lucrarilor executate;
 sănătatea şi securitatea profesională ;
 mediu ;
 satisfactia clientilor si altor parti interesate ;
Procesul actiunilor corective este un proces continuu, declansat ori de câte ori situaţia o impune. In acest proces sunt angrenaţi
toţi angajaţii şi specialiştii din domeniile de activitate de santier unde au fost depistate neconformităţi.
Pe baza datelor prezentate mai sus, se elaboreaza un plan eficace si eficient de prevenire a potenţialelor neconformitati si situatii
nedorite, precum si a prioritatilor pentru fiecare faza de ezecutie a lucrarilor, astfel incât sa se realizeze satisfacţia necesitatile si asteptarile
beneficiarilor şi a celorlalte parti interesate.
Actiunea preventiva este un proces care se desfasoare sistematic si este declansat anual sau când apar situatii care impun un
astfel de demers.

VII.2. Atribuirea responsabilităţilor

RM iniţiază acţiuni preventive si corective ca urmare a inspecţiilor sau auditurilor externe, a fiselor de neconformitate rezultate din
auditurile interne şi a rapoartelor auditurilor de supraveghere.
AP, AC iniţiate de şeful compartimentului implicat se avizează de RM şi se aprobă de către Directorul General.
Responsabilul Tehnic cu Execuţia iniţiază acţiuni preventive si corective care se impun ca urmare a rapoartelor de neconformitate
rezultate în urma inspecţiilor, verificărilor şi încercărilor efectuate conform PC, PMM si PMSSM la faze anterioare sau la alte obiective.
AP care sunt iniţiate de Responsabilul Tehnic cu Execuţia, pentru a preveni apariţia neconformităţilor în procesul de execuţie a
lucrărilor, sunt verificate de Directorul Tehnic şi sunt aprobate de Directorul General.
Soluţiile de prevenire a potenţialelor neconformităţi se aprobă de proiectant şi se însuşesc de beneficiar, înainte de aplicarea lor.
Responsabilitatea aplicării acţiunilor preventive si corective revine compartimentelor implicate.
Responsabilul Tehnic cu Execuţia răspunde de aplicarea acţiunilor preventive si corective, dispuse de Directorul General, în procesul
de execuţie a lucrărilor.
RM verifică implementarea acţiunilor preventive si corective care se referă la SMI şi documentele acestuia.

VII.3. Evaluarea necesitatii de a initia actiuni preventive si corective

In urma analizei potenţialei neconformităţi, a posibilităţii ca ea să apară, precum şi a impactului pe care l-ar putea avea asupra diversilor
factori de calitate, mediu, sănătate şi securitate profesională, se stabileste necesitatea initierii actiunii preventive. La stabilirea necesitatii
actiunii corective se au in vedere urmatoarele:
 posibilitatea repetarii sau nu a respectivei neconformitati ;
 existenţa unei cauze care poate conduce sistematic la înregistrarea de neconformităţi sau este un caz accidental;
 echilibrul dintre investitia in actiunea corectiva si impactul asupra sănătăţii şi securităţii profesionale, mediului, costurilor de
producţie, performanţelor, fiabilităţii, securităţii produselor şi satisfacerii cerinţelor clientului şi a altor părţi interesate.

VII.4. Investigarea cauzelor posibile şi analiza problemei.

Acţiunea preventivă se iniţiază după ce s-au analizat toate cauzele potenţiale şi au fost identificate toate variabilele importante care
influenţează capabilitatea procesului de a satisface specificaţiile stabilite.
Atunci când cauza fundamentală este mai greu de depistat, se efectuează o analiză atentă a specificaţiilor din proiectul de execuţie
şi proiectul tehnologic al lucrărilor şi a înregistrărilor calităţii care îi sunt asociate.
La această analiză pot participa următoarele funcţii: RM, Directorul Tehnic, Proiectantul, CQ, Şeful de şantier şi Responsabilul
Tehnic cu Execuţia.
Cauzele care conduc la apariţia potenţialelor neconformităţi pot fi:
 absenţa procedurilor SMI sau a procedurilor de proces;
 absenţa documentaţiei tehnice;
 defecţiuni ale utilajelor sau ale echipamentelor;
 lipsa de personal cu calificarea necesară;
 planificare necorespunzătoare a proceselor;
 instruiri insuficiente în domeniul calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii profesionale;
Cauzele care conduc la apariţia neconformităţilor pot fi:
 abateri faţă de condiţiile standardelor de referinţă;
 abateri faţă de prevederile documentelor SMI;
 absenţa procedurilor SMI;
 absenţa documentaţiei tehnice;
 abateri faţă de prevederile documentaţiei tehnice;
 defecţiuni ale maşinilor şi utilajelor;
 lipsa de personal cu calificarea necesară;
 instruiri insuficiente în domeniul calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii profesionale;
 dotare necorespunzătoare cu materiale, utilaje, proceduri tehnice de executie;
 planificare necorespunzătoare a proceselor;
 abateri de la prevederile PC, PMM, PMSSM.
În procesul de identificare şi analiză a cauzelor neconformităţilor potenţiale, se au în vedere următoarele surse de informaţii:
 analizele de marketing;
 analiza necesităţilor şi aşteptărilor clienţilor;
 rezultatele evaluării satisfacţiei clienţilor;
 rezultatele analizelor efectuate de managamantul de vârf;
În procesul de identificare şi analiză a cauzelor care pot conduce la potenţiale neconformităţi se utilizează următoarele înregistrări
care conţin surse de informaţii:
 rapoartele de neconformitate;
 rezultatele inspecţiilor şi încercărilor efectuate pe fluxul de execuţie şi finale;
 analiza cauzelor care au determinat neconformităţi anterioare;
 concluziile rapoartelor de audit;
 reclamaţiile de la client;
 rezultatele analizelor efectuate de management;
 rezultatele evaluării satisfacţiei clienţilor.

VII.5 Tratarea neconformităţilor reclamate de clienţi

Neconformităţile semnalate de beneficiar se analizează de RM şi Directorul Tehnic sau seful de santier şi după determinarea
cauzelor se stabilesc AC care se impun.
Beneficiarul este informat în cel mai scurt timp asupra modului de rezolvare a reclamaţiei.

VII.6. Determinarea si implementarea actiunii preventive

Se stabileste care este actiunea cea mai indicată pentru a elimina cauza care poate genera o neconformitate potentiala, precum si
termenele si responsabilitatile, astfel incât sa se previna aparitia neconformitatii.Se stabileste care este ordinea de prioritati pentru toate
actiunile care se identifica, astfel încât, sa se obtina satisfacerea necesitatilor si asteptarilor partilor interesate .Implementarea actiunii
preventive si rezultatele acesteia se monitorizeaza pentru a se asigura ca scopurile dorite sunt atinse . RM prezintă semestrial Directorului
General situaţia privind implementarea şi eficacitatea acţiunilor preventive

VII.7.Controlul implementării acţiunii preventive/corective

Pentru a preveni apariţia neconformităţilor şi pentru implementarea acţiunii preventive se efectuează controale de către şeful de
santier sau RM, Directorul Tehnic, Responsabilul Tehnic cu Execuţia şi Responsabilul Tehnic cu Controlul Calitatii.
Asigurarea că obiectivele dorite sunt satisfăcute, se obţine prin monitorizarea, de către iniţiatorii acestor acţiuni, a efectelor acestora.
După stabilirea acţiunilor preventive/corective şi aprobarea lor, acestea sunt difuzate controlat pe santier.
RM urmăreşte implementarea acţiunii preventive/crective pe santier şi persoanele implicate.
Acţiunile preventive/corective care implică revizuiri sau reeditări ale documentelor SMI, sunt realizate, implementate şi monitorizate
de RM.

VIII. ANALIZA CONTRACTULUI

VIII.1. Analiza cererii de oferte/documentelele licitatiei/contractului

Compartimentul functional T.O.D.C. condus de Directorul Productie primeste cererile de ofertă / documentele licitatiei şi analizează
împreună cu Directorul Tehnic, capabilitatea tehnică si posibilitatea încadrării în termenele de execuţie, cerute de client.
Inaintea prezentării ofertei spre avizare Directorului Economic şi aprobare Directorului General, Directorul Productie analizează
dacă :
 datele mentionate in cererile de oferta/documentele de atribuire ale licitatiei permit identificarea clara a cerintelor clientului;
 diferenţele între prevederile contractului şi ofertă sunt soluţionate
 condiţiile din contract sunt definite şi documentate în mod adecvat ;
 cerinţele clientului pot fi satisfăcute, in ceea ce priveste caracteristicile calitative, volumul lucrarilor, gradul de complexitate
tehnică, costuri si termenele de livrare;
In cazul cererile de ofertă / documentele licitatiei incomplete sau care nu sunt clare, se solicita date suplimentare de la clienti .
Responsabilul cu aprovizionarea analizeaza daca echipamentele necesare respectarii cerintelor clientului pot fi disponibile in timp
util.
Directorul Tehnic analizeaza daca solutia data corespunde cu situatia concreta din teren.
RM analizeaza daca societatea poate asigura cerintele de calitate specificate de client.
Directorul Economic analizeaza posibilitatea executiei lucrarii din punct de vedere economic, a incadrarii in termenul de executie si
estimeaza costurile de realizare a acesteia.
Concluziile analizelor sunt consemnate in “Analiza oferta/contract/comanda”.
In urma acestor analize, Directorul General hotaraste prezentarea ofertei / acceptarea comenzii / contractului.
Oferta este intocmita de catre Directorul Productie prin compartimentul T.O.D.C., este avizată de Directorul Tehnic şi Directorul
Economic, aprobata de Directorul General , dupa care este transmisa clientului, in termenul prevazut in cererea de oferta / documentele
licitatiei.
Dacă prin contract se impun lucrări de proiectare, Directorul Comercial informează Directorul Tehnic despre necesitatea întocmirii
proiectului de execuţie lucrări.
De asemenea, Directorul Comercial urmareste specificarea in contract, atunci cand este cazul, a precizarilor referitoare la produsele
furnizate de client şi/sau la dorinta acestuia de a verifica la furnizorii firmei, unele produse /echipamente aprovizionate, proiectul de executie,
etc.
Dupa analiza contractului si solutionarea divergentelor de orice natura, Directorul General aproba contractul si-l transmite clientului.
In cazul contractelor care nu necesita o analiza a tuturor factorilor implicati, Directorul General analizeaza si hotaraste acceptarea
acestuia, fără întocmirea unei Fise de analiză contract.
 Contractul intra in vigoare la data semnarii de catre partile contractante.

VIII.2. Modificarea contractului

Modificarile la contract sunt efectuate de aceleasi functii care l-au intocmit initial si sunt supuse acelorasi aprobari.
Documentul care modifica sau completeaza contractul initial este actul aditional, care face parte integranta din contract.
Directorul Productie, tine evidenta ofertelor / comenzilor / contractelor cu ajutorul Registrului de evidenta a contractelor, in care
specifica date referitoare la contract.
Contractele si actele aditionale sunt păstrate pe toată durata de executie si garantie a lucrărilor, împreună cu celelealte documente,
în dosarul lucrării, dupa care se arhiveaza.
Înregistrările rezultate în urma analizei contractului sunt păstrate de catre Directorul Productie.

IX INSTRUIRE, CONSTIENTIZARE, COMPETENTA, CONSULTARE

IX.1. Identificarea competentei

Procesele de evaluare a competentei personalului, constientizare si instruirea acestuia se desfasoara in urmatoarele situatii :
 -la angajarea personalului ;
 -calificarea/autorizarea personalului ;
 -instruirea periodica ;
 -instruirea in domeniul managementului integrat.

IX.2. Stabilirea si asigurarea necesarului de instruire

Stabilirea si asigurarea necesarului de instruire pentru a realiza satisfacerea cerintelor postului pentru fiecare angajat se face in
functie de urmatoarele criterii :
 -cerintele descrise in fisa postului ;
 -evolutia structurii organizatorice si a activitatilor ;
 -evolutia fortei de munca ;
 -orientarea de ansamblu a societatii ;
 -evolutia progresului tehnic in constructii ;
 -analiza instruirilor anterioare si nevoilor de reinstruire.
Instruirea se realizeaza :
 -intern-de catre personalul de conducere – pe verticala ;
 -extern – cursuri organizate de terti.

IX.3. Evidenta cursurilor de instruire

Pentru a avea o evidenta clara a participarii la cursurile de instruire externa a personalului, se tine evidenta tuturor actelor
doveditoare in copie (diplome, adeverinte, certificate, atestate, etc.), in dosarul personal al fiecarui angajat.
Evidenta instruirilor periodice interne se tine la fiecare lector sau responsabil de curs (pentru cursurile cu mai mult de un lector), iar a
instruirilor la angajare se tine la nivelul compartimentului resurse umane.

IX.4. Constientizarea/consultarea personalului

In cadrul S.C. CONIZ ROMARG S.R.L., mijloacele de constietizare au in vedere ca personalul la toate nivelurile ierarhice sa
inteleaga si sa fie incurajat sa accepte :
 Importanta SMI
 Rolul si responsabilitatile pentru mentinerea si imbunatatirea continua a SMI si de asemenea este incurajat in gasirea potentialelor de
imbunatatire in functionarea SMI si formulare de idei/sugestii pentru imbunatatirea SMI.
Constietizarea in domeniul managementului calitatii, mediului si securitatii si sanatatii in munca se realizeaza prin cursuri periodice
de instruire si informari periodice.
Actiunile de informare se consemeneaza tot in Proces verbal de instruire personal, dar nu se completeaza calificativul.

IX.5. Evaluarea nivelului de competenta a personalului

Evaluarea nivelului de competenta a personalui se face la sfarsit de an, inainte de stabilirea necesarului de instruire.
Astfel, se completeaza Fisa de apreciere de catre seful ierarhic superior, in functie de noua criterii profesionale alese astfel incat sa
oglindeasca cat mai fidel rezultatele muncii si comportamentul unui salariat.
Fiecarui criteriu profesional ii corespund patru nivele de performanta ; foarte bun, bun, satisfacator, slab.
Pentru fiecare nivel de performanta se acorda un punctaj de la 1 la 4 .
Algoritmul aprecierii este stabilit prin Fisa de apreciere.
Pe fisa de apreciere se noteaza rezultatul aprecierii actuale, precum si rezultatul aprecierii anterioare. Rezultatul aprecierii se aduce
la cunostiinta personalului evaluat.
Daca urmare a completarii fiselor de apreciere se concluzioneaza ca este necesar ca personalul sa fie instruit, atunci acest lucru va fi
cuprins in « Necesarul de instruire »
Originalul Fisei de apreciere se pastreaza la Departamentul Resurse Umane, in urma aprecierii facute de evaluator se intocmeste o
lista cu rezultatele evaluarii personalului.

X. APROVIZIONARE
X.1.Aprovizionarea de produse şi servicii

S.C. CONIZ ROMARG S.R.L, pentru a se asigura că s-au aprovizionat produse conforme atât cu cerinţele specificate de client cât şi cu
cele de reglementare, îşi planifică procesul de aprovizionare şi îl supune unui control adecvat, luând în considerare următoarele :
 evaluarea şi selectarea furnizorilor ;
 specificarea clară a cerinţelor clienţilor;
 inspecţii şi încercări la recepţia produsului aprovizionat, după caz.

X.2. Evaluarea furnizorilor

S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. se aprovizionează numai de la furnizori de bunuri şi produse care prezintă garanţii de calitate a
livrărilor.
Evaluarea furnizorilor în vederea selectării si înscrierii lor în ,, Lista furnizorilor acceptati de S.C. CONIZ ROMARG S.R.L “, se face de
catre Directorul Comercial, RM, Responsabilul cu aprovizionarea, tinand seama de urmatoarele criterii:
 aptitudinea acestora de a satisface condiţiile cerute în contracte, inclusiv conditiile de calitate;
 prezentarea în amănunt a datelor tehnice ale produsului respective;
 respectarea termenelor de livrare;
 raportul calitate – preţ;
 costurile legate de transport;
 modalităti si facilităti de plată oferite;
 garantii si service, după caz;
 existenta unui Sistem de Management al Calităţii certificat;
 experientă anterioară pozitivă ca furnizor al S.C. CONIZ ROMARG S.R.L
Selectarea unui furnizor se bazează pe evaluarea capacităţii acestuia de a furniza produse la nivelul de calitate solicitat, în condiţii
economice avantajoase.
Selectarea furnizorilor se face după criterii de calitate, economice şi comerciale.
Furnizorii tradiţionali sunt evaluaţi pe baza istoricului, iar furnizorii noi sunt evaluaţi pe baza informaţiilor din oferte (inclusiv mostre),
iar atunci cînd acestea nu sunt suficiente, se utilizează “Chestionar de evaluare furnizor”.
Chestionarele de evaluare se transmit la furnizori de către Responsabilul cu aprovizionarea, cu solicitarea de a fi completate şi
retransmise la S.C. CONIZ ROMARG S.R.L
Furnizorii care se încadrează în categoriile de aptitudine A vor fi incluşi pe “Lista furnizorilor agreati”. Lista va fi actualizată periodic, în
funcţie de acceptarea unor noi furnizori.
Evaluarea efectuată este valabilă pe o perioadă de un an. În caz de necesitate se poate efectua o nouă evaluare la intervale mai
scurte.

X.3 Date de aprovizionare

Stabilirea necesarului de materiale se face după cum urmează:

 In cazul în care proiectul de execuţie cuprinde lista de materiale, Directorul Tehnic o transmite Responsabilului cu aprovizionarea
în vederea întocmirii comenzii de aprovizionare.
 În cazul în care proiectul de execuţie, care stă la baza calculului de consum materiale nu cuprinde lista de materiale, atunci
Directorul Tehnic împreună cu Şeful de lucrare îl analizează şi stabilesc materialele/cantităţile necesare, care sunt transmise Responsabilului
cu aprovizionarea.
Aprovizionarea se face de către Responsabilul cu aprovizionarea, conform datelor primite.
Responsabilul cu aprovizionarea poartă răspunderea în cazul aprovizionării cu produse care nu sunt conforme cu cerinţele tehnice şi
de calitate stabilite.

X.4. Receptia la primire

Directorul Comercial stabileşte de comun acord cu furnizorul, condiţiile în care se face recepţia bunurilor achiziţionate şi anume:
 Recepţia la furnizor = în condiţiile în care S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. participă prin reprezentantul său la încercările finale şi
testele pe care furnizorul le face asupra produsului, înaintea livrării.
 Recepţia la beneficiar = în condiţiile în care S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. efectuează recepţia bunurilor la destinaţie, în baza
documentaţiei însoţitoare.
Seful de lucrare face verificarea cantitativă şi calitativă a produselor sosite şi confirmă, următoarele:
 materialele / produsele primite nu prezintă deteriorări fizice;
 pe materiale / produse sunt marcate toate elementele de identificare în conformitate cu normele, standardele, specificaţiile şi
cerinţele contractuale stabilite;
 există documentele de însoţire(buletine de verificare, certificat de garanţie, certificate de calitate);
 cantitatea menţionată în avizul de expediţie corespunde ;
 calitatea materialelor / produselor corespunde cu cea menţionată pe certificatul de calitate;
 produsele au fost fabricate, testate şi inspectate în conformitate cu comanda, specificaţiile tehnice, standardele în vigoare(după
caz).
La recepţie se acceptă numai produsele care îndeplinesc toate cerinţele şi condiţiile prevăzute în oferta/comanda / contract şi
în documentele anexate.
Dacă produsul nu corespunde se identifică cu o etichetă cu menţiunea măsurilor RESPINS şi se convoacă reprezentantul furnizorului
pentru constatare şi stabilire a ce trebuie luate în continuare. In prealabil se întocmeşte RNC, conform cerinţelor din “ Controlul produsului
neconform”.
Marfa respinsă se depozitează în spaţiul destinat produselor neconforme şi are aplicată eticheta RESPINS.
Marfa conformă se predă în execuţie conform necesităţilor.

XI. CONTROLUL PRODUCTIEI SI AL FURNIZARII SERVICIULUI

XI.1. Generalitati

Directorul Tehnic si Responsabilul tehnic cu execuţia asigură difuzarea controlată a documentelor necesare execuţiei lucrării în
condiţii controlate.Documentele necesare execuţiei sunt:
 proiectul de execuţie
 planul de execuţie,
 planul de control,
 procedurile tehnice de executie.
Şeful de şantier iniţiază organizarea de şantier prin asigurarea :
 utilajelor şi echipamentelor adecvate necesare execuţiei;
 dispozitivelor de măsurare şi monitorizare prevăzute în planul de execuţie, necesare monitorizării şi măsurării produsului;
 materiilor prime şi materialelor adecvate, prevăzute în proiectul de execuţie;
 echipamentului de lucru pentru personalul de execuţie şi a condiţiilor de lucru adecvate.

XI.2. Monitorizarea lucrărilor de construcţie şi a produsului

Delimitarea terenului pentru execuţia construcţiei, conform planului de situaţie şi a proiectului de execuţie, se face de către o comisie
alcătuită din proiectant, constructor şi beneficiar.
Pentru această etapă a procesului se întocmeşte “Procesul verbal de predare-primire a amplasamentului şi a bornelor de reper la obiectivul
„Lucrari de corectare a torentilor Valea Ograzelii”.
Trasarea, delimitarea spaţiului de execuţie a lucrării se face în baza planşelor de execuţie din proiect, iar înregistrările se fac în
“Procesul verbal de trasare a lucrărilor”
Verificarea terenului pe care urmează să se execute construcţia se face de către o comisie alcătuită din proiectant, beneficiar şi
constructor. Rezultatele verificărilor şi stabilirea unor măsuri suplimentare pentru fundaţie , după caz, sunt consemnate în “Procesul verbal de
verificare a naturii terenului de fundare”.
După verificările prevăzute anterior se trece la execuţia propriu-zisă a lucrării de construcţie.
Operaţia de execuţie a fundaţiei se face în baza planşei(proiectului ) de execuţie, verificarea cotei de fundare fiind înregistrată în
“Procesul verbal de verificare a cotei de fundare”, întocmit de constructor şi semnat de beneficiar.
Pentru etapele de execuţie ce pot determina vicii ascunse ale lucrării, se fac verificări prevăzute în planul de execuţie , rezultatele
fiind consemnate în “Procesul verbal de lucrări ascunse”, întocmit de constructor şi semnat de beneficiar.
La finalizarea etapelor de execuţie pe faze determinante se face recepţia calitativă a lucrării şi se întocmeşte “Procesul verbal de
recepţie calitativă pe faza determinanta”.
Etapele de execuţie ale construcţiei, precum şi verificările stabilite pentru acestea , se execută în conformitate cu planul de execuţie ,
respectiv planul de control (PCCVI).
Planul de execuţie şi PCCVI sunt întocmite pentru a ţine sub control procesele , astfel încât acestea să se desfăşoare în
conformitate cu cerinţele specificate.
Constatarea în urma verificărilor, a unor neconformităţi pe parcursul execuţiei construcţiei, conduce la oprirea lucrărilor şi întocmirea
RNC .
Neconformitatea constatată se tratează conform cap. VII Controlul produsului neconform.
În unele situaţii, neconformităţile constatate impun emiterea “Dispoziţiei de şantier” de către proiectant, prin care se menţionează
modul de tratare specific neconformităţii constatate.
Înainte de controlul final la terminarea lucrării de construcţie, Responsabilul tehnic cu execuţia se asigură că toate inspecţiile şi
încercările prevăzute în PCCVI au fost efectuate şi că lucrarea corespunde cerinţelor de calitate specificate în proiect şi/sau contract.
Nu se supune spre recepţie şi nu se va preda beneficiarului lucrarea,respectiv nu se va trece la faza următoare de lucrări, până ce
nu sunt disponibile toate verificările şi înregistrările prevăzute în PCCVI pentru fiecare fază a lucrării.
Inregistrările specifice de execuţie, monitorizare şi măsurare a unei lucrări, se regăsesc în Cartea tehnică a construcţiei, care se
pastrează la Responsabilul Tehnic cu Execuţia.

XII. MENTENANTA UTILAJELOR SI A ECHIPAMENTELOR AUTO

XII.1. Mentenanta preventive - planificata

Echipamentele, utilajele şi mijloacele de transport din dotare sunt supuse unui program preventiv de mentenanţă, în scopul de a asigura:
 realizarea performanţelor funcţionale şi satisfacerea cerinţelor clienţilor;
 timpi minimi de nefuncţionare;
 costuri minime pentru întreţinere şi aprovizionare cu piese de schimb;
 realizarea de calitate a operaţiilor pentru care sunt utilizate;

Pregatirea mentenantei preventiv-planificate consta in

 analiza comportarii utilajelor, echipamentelor si masinilor din dotare pe toata durata anului precedent;
 analiza gradului de uzura fizica a utilajelor si echipamentelor din dotare pe toata durata anului precedent
 analiza fluxului tehnologic din punct de vedere al modificarilor intervenite pe durata anului precedent.
Desfasurarea mentenantei preventiv – planificate:
In baza concluziilor rezultate din analiza documentata se elaboreaza Graficul anual de mentenanta de catre Responsabilul cu
mentenanta.
Graficul de mentenanta se intocmeste anual si contine informatii privind planificarea efectuarii reviziilor tehnice, reparatii curente si a
reparatiilor capitale.
Graficul elaborat este transmis pentru verificare RM si aprobare directorului General.
In momentul realizarii interventiilor planificate se consemneaza cele constatate in Fisa de intretinere utilaj.

XII.2 Mentenanta corectiva-neplanificata

 Mentenanta corectiva (sau in avarie) se realizeaza in momentul in care un utilaj se opreste accidental din functionare datorita uzurii
instaurate sau datorita aparitiei unor defectiuni.
Reparatia inseamna, de regula, inlocuirea subansamblului avariat sau chiar a intregului utilaj.
Responsabilul cu mentenanta preia utilajul / echipamentul defect si in baza contractelor de service preda utilajul/echipamentul spre
analiza.
Firma de service analizeaza defectiunea, gravitatea acesteia si stabileste modul de efectuare a interventiei. La finalul acestor procese
firma de service elaboreaza un raport pe care il preda Responsabilului cu mentenata.
In raport sunt specificate urmatoarele:
 gravitatea defectiunii ;
 costul reparatiei ;
 necesarele de materiale auxiliare / piese de schimb si accesorii aferente efectuarii respectivei reparatii;
 timpul necesar pentru efectuarea reparatiei;
Responsabilul cu mentenanta inmaneaza Raportul catre Directorul General spre aprobare. Daca Directorul General aproba Raportul
se poate incepe reparatia utilajului. In conditiile in care Raportul nu este aprobat (costuri ridicate, gravitate mare, etc.) utilajul poate fi casat sau
folosit pentru piese de schimb.
Responsabilul cu mentenanta consemneaza in Fisa de intretinere utilaj toate datele legate de reparatia efectuata.

XIII. CONTROLUL DMM

XIII.1 Controlul masurarii

In cadrul S.C. CONIZ ROMARG S.R.L., Responsabilul activitatii de metrologie mentine controlul asupra tuturor DMM utilizate, pentru
a da incredere in deciziile sau actiunile bazate pe datele rezultate in urma masuratorilor sau incercarilor .
In sistemul de control si supraveghere a DMM sint incluse toate prevederile, serviciile si facilitatile oferite de BRLM, privind incercarile
si verificarile metrologice .
Directorul General asigura dotarea corespunzatoare cu DMM, conform planurilor intocmite periodic.

XIII.2 Etalonarea, calibrarea, repararea echipamentelor de inspectie, masurare si incercare

DMM-urile vor fi etalonate, calibrate, verificate prin grija Responsabilului activitatii metrologice, la unitati terte, autorizate. La inceputul
anului, Responsabilul cu activitatiea de metrologie intocmeste Planul anual de verificare – etalonare metrologica a DMM.
Toate DMM ce urmeaza a fi etalonate, calibrate, verificate vor fi depozitate avind eticheta PENTRU VERIFICARE .
Toate DMM, etalonate, calibrate, reparate in unitati metrologice (terte autorizate pentru verificari) conform NTM, standarde sau
proceduri proprii, sunt înscrise in registrul de evidenta a DMM a verificarilor, etalonarilor si reparatiilor metrologice .
DMM se predau Responsabilului cu activitatea metrologica la termenele scadente, sau ori de cite ori se constata erori de masurare
mai mari decit tolerantele admise.
 La planificarea trimiterii la etalonare a aparatelor, se va avea in vedere si frecvenţa folosirii acestor echipamente.
 Responsabilul cu activitatea metrologica va solicita prin comanda pe care o face catre unitatile specializate pentru verificarea
aparatelor, specificarea etalonului folosit si a duratei de garantie acordate.
Dupa verificare, Responsabilul cu activitatea metrologica va verifica daca in buletinul de verificare metrologica sunt specificate
etalonul si durata de garantie.
Pentru DMM gasite improprii de a mai fi reparate, se aplica eticheta NEUTILIZABIL. Acestea nu vor fi folosite si se vor casa.
DMM care se pot decalibra in timp sau sunt dependente de alti factori exteriori, se ataseaza eticheta SE VERIFICA INAINTE DE
UTILIZARE.
Responsabilul cu activitatea metrologica identifica DMM cu marcajul corespunzator (pentru verificare, neutilizabil, se verifica inainte
de utilizare).
Utilizatorii de DMM au responsabilitatea manipularii si conservarii corespunzatoare a acestora, astfel încât aptitudinea de utilizare sa
fie mentinute.
In cazul în care un DMM este suspectat ca nu mai asigura precizia corespunzatoare (inainte de verificarea metrologica), utilizatorul
anunta Responsabilul cu activitatea metrologica, care va programa DMM-ul respectiv pentru verificare .
In cazul in care la verificarile metrologice se constata ca un DMM era decalibrat, Responsabilul cu activitatea metrologica identifica
lucrarile la care s-au efectuat masuratori cu DMM-ul gasit decalibrat si sesizeaza aceasta Directorului General. Acesta dispune Responsabilului
Tehnic cu Execuţia refacerea masuratorilor care au fost facute cu DMM-ul decalibrat, chiar daca lucrarile au fost receptionate si predate
clientului.

XIV. EVALUAREA SATISFACTIEI CLIENTILOR

XIV.1. Generalitati

Satisfactia clientului este cea mai importanta coordonata a performantelor SMI. In acest sens, in cadrul S.C. CONIZ ROMARG S.R.L,
orientarea catre client reprezinta o preocupare permanenta a fiecarui angajat.
Reclamaţiile primite de la client reprezintă pentru organizatie o importantă sursă de informaţii, în vederea identificării potenţialului de
îmbunătăţire a activităţii.
Colectarea informatiilor referitoare la relatia cu clientul se face din mai multe surse. Aceste informatii sunt analizate, rezultatele
analizei fiind utilizate in scopul imbunatatirii performantelor organizatiei.
Directorul Comercial, Directorul Tehnic şi RM identifică zonele în care relaţia cu clienţii poate fi îmbunătăţită, conducând astfel la
îmbunătăţirea performanţei organizaţiei.
Directorul Comercial, Directorul Tehnic şi RM au responsabilitatea de a identifica toate categoriile de date care trebuie analizate la
nivelul S.C. CONIZ ROMARG S.R.L si stabilesc periodicitatea la care se fac aceste analize.

XIV.2. Identificarea cerinţelor clientilor

 La nivelul organizatiei exista o evidenta a clientilor S.C. CONIZ ROMARG S.R.L. Identificarea cerintelor clientilor este facuta in
contractele incheiate cu aceştia.
Identificarea cerinţelor explicite şi implicite ale clientilor este facuta atât prin contracte cât şi prin informaţiile preluate de la personalul
aflat în interfaţă directă cu clienţii, studiului preferintelor pietei, intalniri directe cu clientii.

XIV.3 Metode utilizate pentru masurarea satisfactiei clientilor

Masurarea si monitorizarea satisfactiei clientilor se bazeaza in primul rand pe supravegherea obtinerii conformitatii cu cerintele.
Informatiile utilizate in aprecierea satisfactiei clientilor, provin din urmatoarele surse:
 reclamatii de la clienti
 evolutia reclamatiilor de la clienti, pe categorii;
 comunicarea directa cu clientii (convorbiri telefonice, intalniri cu clientii);
 sesizari ale clientilor/partilor interesate, din care sa rezulte modificari ale asteptarilor si ale cerintelor acestora.
Procesul de masurare a satisfactiei clientului se desfasoara continuu, bazandu-se pe date care se prelucreaza periodic.
Concluziile rezultate in urma aprecierii acestor date conduc la:
 initierea de actiuni corective;
 initierea de actiuni preventive;
 initierea de actiuni de imbunatatire.

XV. MANAGEMENTUL PROCESELOR

XV.1. Abordare procesuală

Conducerea si funcţionarea cu succes a organizaţiei este realizată prin coordonarea si controlul sistematic si transparent al acesteia
prin intermediul SMI, ca parte integrantă a sistemului de management.
Abordarea bazată pe proces este un principiu de management prin intermediul caruia rezultatele dorite sunt obţinute mai eficient
atunci când activităţile si resursele sunt conduse ca un proces.
Abordarea procesuală este realizată prin:
 Identificarea, delimitarea si aplicarea proceselor necesare SMI în întreaga organizaţie;
 Determinarea succesiunii si interacţiunii dintre procese, ca element vital in obţinerea rezultatelor planificate;
 Asigurarea elementelor de intrare ale proceselor, activităţile si elementele de ieşire pentru a verifica dacă procesele sunt corelate si
operează eficient;
 Exploatarea oportunităţilor de îmbunătăţire a performanţelor societăţii;
 Efectuarea analizei datelor pentru a facilita îmbunătăţirea proceselor;
 Identificarea responsabililor de procese si acordarea întregii responsabilităţi si autorităţi acestora;
 Asigurarea că fiecare proces este condus astfel încât să se obţine rezultatele planificate ale procesului.

XV.2. Tipuri de procese

Tipurile de procese ale SMI sunt :
 PM: Procese de management,
 PB: Procese de bază,
 PS: Procese suport,
 PF: Procese de feed-back (analiză, măsurare, îmbunătăţire)
Procesele de management sunt procese prin intermediul carora se asigură conducerea tuturor proceselor si se comunica
necesităţile si asteptările părţilor interesate in organizaţie si rezultatele obţinute de acesta in sensul satisfacţiei acestor părţi.
Procesele de bază sau de realizare a produsului sunt procesele prin intermediul cărora se adauga valoare in sensul realizării
satisfacţiei părţilor interesate.
Procesele suport sunt procesele care sustin procesele de baza sau procesele de realizare a produsului; procesele suport adauga
valoare indirect, prin intermediul proceselor de bază.
Procesele feed-back sunt procesele prin intermediul cărora se realizează măsurarea, analiza şi îmbunătăţirea performanţei SMI din
organizaţie.
PROCESELE DE MANAGEMENT:
Sistemul de Management Integrat – procesul are ca scop stabilirea, implementarea şi îmbunătăţirea continuă a sistemului de
management
Stabilirea politicii şi obiectivelor în domeniul calităţii, mediului, sănătăţii şi securităţii in munca– procesul are ca scop definirea
Politicii în domeniul calităţii în conformitate cu cerinţele clienţilor, cu nevoile şi aşteptărilor tuturor părţilor interesate.
Planificarea SMI – procesul are ca scop stabilirea şi planificarea Obiectivelor generale şi specifice pe funcţii şi niveluri relevante în
vederea realizării Politicii declarate şi a sistemului de management integrat.
Responsabilitate, autoritate şi comunicare – procesul are ca scop stabilirea responsabilităţilor şi a autorităţii de decizie pentru toate
funcţiile implicate în conducerea, implementarea, menţinerea în funcţiune, monitorizarea rezultatelor şi îmbunătăţirea continuă a funcţionării
SMI. Comunicarea către tot personalul organizaţiei a tuturor datelor, informaţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor şi sarcinilor care le
revin în condiţiile specificate în documentele aprobate.
Analiza efectuată de management – procesul are ca scop evaluarea eficacităţii şi eficienţei SMI, în vederea îmbunătăţirii continuie a
acestuia.
Managementul resurselor – procesul are ca scop planificarea, administrarea şi îmbunătăţirea resurselor umane, financiare, materiale.

PROCESE DE BAZĂ:
 Activitati auxiliare pentru productia vegetala, cod CAEN 0161;
 Exploatare forestiera, cod CAEN 0220;
 Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale, cod CAEN 4120;
 Lucrari de constructii a drumurilor, cod CAEN 4211;
  Lucrari de poduri, cod CAEN 4213;
 Lucrari de constructii a proiectelor utilitare pentru fluide, cod CAEN 4221;
 Constrcutii hidrotehnice, cod CAEN 4291;
 Lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti ( inchidere de mina si ecologizare zona), cod CAEN 4299;
 Lucrari de pregatire a terenului, cod CAEN 4312;
 Lucrari de instalatii electrice, cod CAEN 4321;
 Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si aer conditionat, cod CAEN 4322;
 Silvicultura si alte activitati forestiere, cod CAEN 0210;
 Activitati de arhitectura, cod CAEN 7111,
 Activitati de inginerie si consultanta tehnica, cod CAEN 7112;
 Activitati de design specializat, cod CAEN 7410;
Procesul de baza are ca scop asigurarea în condiţii controlate a activităţilor mentionate. Condiţiile controlate se referă la definirea
responsabilităţilor, asigurarea resurselor, documentelor normative, a verificărilor, validărilor, monitorizărilor, inspecţiilor, încercărilor şi a criteriilor
de acceptare a produsului/serviciului, precum şi a înregistrărilor necesare.

PROCESE SUPORT:
Analiza contractului – procesul are ca scop determinarea cerinţelor specificate şi nespecificate de client, în vederea analizei capabilităţii
organizaţiei de a satisface aşteptările clientului.
Control operaţional – procesul are ca scop identificarea acelor operaţii şi activităţi, corespunzător politicii, obiectivelor generale şi
obiectivelor sale specifice, care trebuie să fie aplicate.
Aprovizionare – procesul are ca scop asigurarea cu produse/servicii conforme cu cerinţele de aprovizionare a proceselor de bază şi
suport.
Controlul DMM – procesul are ca scop ţinerea sub control a DMM-urilor din organizaţie, prin stabilirea modului de selectare, identificare,
aprovizionare a DMM-urilor şi programarea, gestionarea, utilizarea, verificarea metrologică şi întreţinerea acestora, pentru a demonstra
conformitatea produsului/serviciului cu condiţiile specificate.

PROCESE DE FEED-BACK:
Monitorizare şi măsurare – procesul are ca scop realizarea supravegherii satisfacţiei clienţilor, ca un instrument de identificare a
domeniilor pentru îmbunătăţire.
Audit intern – procesul are ca scop determinarea conformităţii cu criteriile de audit şi cu cerinţele sistemului stabilit, precum şi dacă
acesta este implementat şi menţinut în mod eficace.
Controlul produsului neconform – procesul are ca scop monitorizarea şi tratarea produsului neconform rezultat din procesele
identificate, în vederea limitării/eliminării posibilităţilor ca acestea să ajungă la clienţi.
Analiza datelor – procesul are ca scop evaluarea performanţelor în raport cu obiectivele şi identificarea zonelor pentru îmbunătăţire.
Îmbunătăţire continuă – procesul are ca scop identificarea şi conducerea activităţilor de îmbunătăţire.
Acţiuni corective – procesul are ca scop eliminarea cauzelor neconformităţilor, astfel încât să se prevină reapariţia acestora.
Acţiuni preventive – procesul are ca scop îmbunătăţirea SMI prin identificarea acţiunilor de eliminare a cauzelor unor neconformităţi
potenţiale, astfel încât să se prevină apariţia acestora.
Fiecare proces identificat este documentat prin Proceduri ale Sistemului Managementului Integrat, PSC , PPC, PTE.

XVI. INREGISTRARI

 Documente Cartea Constructiei

 PCCVI
 PTE
 PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI – INCERCARI

Documente scrise
Cine întocmeşte si
care se încheie
Lucrări ce se controlează, verifica:
P.V. – Proces verbal
se verifica sau se I- Inspecţia in Nr. si data
Nr. P.V.R.C. - proces
recepţionează calitativ construcţie completării
crt. verbal de recepţie
pentru care trebuie B- Beneficiar actului
calitativă
întocmite acte scrise E- Executant
P.V.R. - proces verbal
P- Proiectant
de recepţie
0 1 2 3 4
1 Predarea amplasamentului P.V. B,E,P
Pregătirea terenului şi amenajarea
2 P.V. B,E
terenului

3 Amplasarea lucrărilor accesorii P.V. B,E

Verificarea naturii terenului, cotelor de

4 fundare şi stadiul fizic premergător P.V.R.C. I, B,E,P
turnării betonului în fundaţia barajului

Stadiul fizic premergător turnării P.V.

5 I, B,E,P
betonului în elevaţia barajului

Verificarea calităţii materialelor conform

6 P.V. B,E
prevederilor caietelor de sarcini

7 Amplasarea lucrărilor accesorii P.V. B,E

8 Recepţie la terminarea lucrărilor P.V.R. I,B,E,P

Proiectant, Executant, Beneficiar,

 Documente scrise
Cine întocmeşte si
care se încheie
Lucrări ce se controlează, verifica:
P.V. – Proces verbal
se verifica sau se I- Inspecţia in Nr. si data
Nr. P.V.R.C. - proces
recepţionează calitativ construcţie completării
crt. verbal de recepţie
pentru care trebuie B- Beneficiar actului
calitativă
întocmite acte scrise E- Executant
P.V.R. - proces verbal
P- Proiectant
de recepţie
0 1 2 3 4
1 Predarea amplasamentului P.V. B,E,P
Pregătirea terenului şi amenajarea
2 P.V. B,E
terenului

3 Amplasarea lucrărilor accesorii P.V. B,E

Verificarea naturii terenului, cotelor de

4 fundare şi stadiul fizic premergător P.V.R.C. I, B,E,P
turnării betonului în fundaţia barajului

Stadiul fizic premergător turnării P.V.

5 I, B,E,P
betonului în elevaţia barajului

Verificarea calităţii materialelor conform

6 P.V. B,E
prevederilor caietelor de sarcini

7 Amplasarea lucrărilor accesorii P.V. B,E

8 Recepţie la terminarea lucrărilor P.V.R. I,B,E,P

Proiectant, Executant, Beneficiar,

Nr. Lucrări ce se controlează se verifică Documente scrise care Cine întocmeşte Nr. şi data
 se încheie:
P.V.T. – Proces verbal şi verifică:
de trasare a lucrării I – Inspecţia în
P.V.P.P.A. – Proces construcţie
sau se recepţionează calitativ
verbal de predare – B – Beneficiar completării
pentru care trebuie întocmite acte
primire amplasament şi E – Executant actului
scrise
a bornelor de reper P – Proiectant
P.V.R.C. – proces G – Geolog
verbal de recepţie C - Comisie
calitativă
0 1 2 3 4
1 Predarea amplasamentului P.V.P.P.A. B,E,P

2 Trasarea lucrării P.V.T. B+E

Verificarea naturii terenului din fundaţii

3 şi a cotelor de fundare (lucr. de artă , P.V.R.C. B+E+P+G
lucr. de apărare – consolidare)
Verificarea calităţii materialelor
4 conform prevederilor caietelor de P.V.R.C. B+E
sarcini

Verificarea cotelor de fundare inainte

5 P.V.R .C. B+E+P
de executarea fundatiilor

Verificarea cofrajelor inainte de

6 P.V.R .C. B+E+P
turnarea elevatiilor

Verificarea aspectului betonului dupa

7 decofrare si a dimensiunilor fiecarei P.V.R .C. B+E+P
piese in parte

8 Recepţie la terminarea lucrărilor P.V.R.C. C+E

9 Recepţie finală P.V.R.C. C+E

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI - INCERCARI

Nr. Lucrări ce se controlează se verifică Documente scrise care Cine întocmeşte Nr. şi data
sau se recepţionează calitativ se încheie: şi verifică: completării
pentru care trebuie întocmite acte P.V.T. – Proces verbal I – Inspecţia în actului
scrise de trasare a lucrării construcţie
P.V.P.P.A. – Proces B – Beneficiar
verbal de predare – E – Executant
primire amplasament şi P – Proiectant
 a bornelor de reper
P.V.R.C. – proces G – Geolog
verbal de recepţie C - Comisie
calitativă
0 1 2 3 4
1 Predarea amplasamentului P.V.P.P.A. B,E,P

2 Trasarea lucrării P.V.T. B+E

Verificarea naturii terenului din fundaţii

3 şi a cotelor de fundare (lucr. de artă , P.V.R.C. B+E+P+G
lucr. de apărare – consolidare)
Verificarea calităţii materialelor
4 conform prevederilor caietelor de P.V.R.C. B+E
sarcini
Verificarea cotelor şi planeităţii
5 banchetelor de rezemare a grinzilor şi P.V.R .C. B+E+P
tablierelor la lucrările de artă
Verificare în faza premergătoare
începerii execuţiei îmbrăcăminţii
6 drumului (compactare terasamente, P.V.R.C. (F.D) I+B+E+P
elemente geometrice, natura terenului,
probe, etc.)
Verificarea îmbrăcămintei drumului:
I+B+E+P
7 cote, dimensiuni, starea suprafeţei de P.V.R.C. (F.D)
rulare

8 Recepţie la terminarea lucrărilor P.V.R.C. C+E

9 Recepţie finală P.V.R.C. C+E

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI – INCERCARI

Cine intocmeste
Documente:
si semneaza:
Proces verbal
lucrari ce se controleaza, se verifica sau ISC
Nr. Proces verbal
se receptioneaza si pentru care se Proiectant Observatii
crt. lucrari ascunse
intocmesc documente scrise Executant
Proces verbal de
Beneficiar
receptie
Geolog
 0 1 2 3 4
1 Predare amplasament PV B+E+P
2 Trasare lucrari PV B+E
3 lucrari pregatitoare PV B+E
Verificarea naturii terenului si cotelor de
4 fundare la lucrari de aparare-consolidare: PVA B+E+P
ziduri de aparare
Verificarea naturii terenului si cotelor de
5 PVA B+E+P
fundare la lucrari de arta: podete tubulare
Verificarea naturii terenului si cotelor de
6 fundare la lucrari de arta: podete dalate si PVA B+E+P
casetate
Verificarea calitatii materialelor pentru
7 PV B+E
betoane, mortare si strat rutier
Verificarea executiei completarii
8 terasamentelor inainte de asternerea PV B+E+P
stratului de impietruire
9 Verificarea stratului de balast PVR I+B+E+P
Amplasarea lucrarilor accesorii:
Parapeti
10 PV B+E
Stalpi de dirijare
Panouri indicatoare
Verificarea lucrarilor inainte de reluarea
11 activitatii, dupa intreruperea in perioada PV B+E+P
de iarna

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI – INCERCARI

DOCUMENTUL SCRIS CARE SE

ÎNTOCMESTE
Cine participă
Lucrări care se controlează si PVRC – pr. Verb. De recepŃie calitativă Obs.
I – ISC
Nr. verifică sau receptionează si PVTL – pr. Verb. De trasare lucrări Nr. Si
B – Beneficiar
crt pentru care se întocmesc PVFD – pr. Verb. Fază determinantă data act
E – Executant
documente scrise PVRTL – pr.verb.receptie la terminarea încheiat
P – Proiectant
lucrarilor
PVRF – pr. Verb. De receptie finala
0 1 2 3 4
 1 Predare, primire amplasament PV B.E.P.

2 Proces verbal de trasare lucrari PVTL B.E.P.

Verificare cota de fundare la zidurile

3 PVRC B.E.P.
de sprijin
Verificare armatura la zidul de
4 PVRC B.E.P.
sprijin
Verificare fundatiei din balast,
5 PVRC B.E.P.
inclusiv montare borduri

6 Verificare executie sapa din beton PVRC B.E.P.

Verificare montare pavele (nisip

7 PVRC B.E.P.
pilonat + pavele)
Comisia de
8 Receptie la terminarea lucrarilor PVRTL receptie + invitati
(P.E.I.)
Comisia de
9 Receptie finala PVRF receptie + invitati
(P.E.I.)

Proiectant, Executant, Beneficiar,

- STRUCTURA DE REZISTENTA –

Nr. Faza supusa Metoda de Docum. ce

crt. controlului control Constr. se incheie

Infrastructura. Benef.

1.Dupa terminarea sapat. la

fundatiie izolate si
continue,inainte de turnarea p/v lucr.
betonului.Participa si proiect. ascunse.
geolog pentru constat. p/v faza
naturii terenului. vizual da da da da determ.
2.Dupa montarea armat. in
fundatii
inainte de turnarea
p/v lucr. betonului vizual da da
da - ascunse

Suprastructura.

3.Dupa montarea armat. p/v lucr.

in stalpisorii de la parter vizual da da - - asc.

4.Dupa montarea arma-

turilor in planseul peste
p/v lucr. parter (+2.70). vizual da da
da - ascunse

5.La toate elementele

nestructurale care sunt
armate,inainte de betonare-
samburi si centuri calcan vizual da da - - -- // --

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI - INCERCARI

- STRUCTURA METAL-

Documentul scris care

se incheie: Cine intocmeste:
O peratia ce se controleaza , se verifica sau -PVLA-proces verbal de -I - I.C.Jud. ......... Numarul si
Nr.
se receptioneaza calitativ si pentru care se lucrari ascunse -B - beneficiar data actului
crt
intocmesc documentele scrise. -PVR - proces verbal de -E - executant incheiat
receptie calitativa -P - proiectant
- PV - proces verbal
0 1 2 3 4
1 T rasarea fundatiilor pe teren P.V. B +P+E
2 Cota de nivel a fundatiei P .V.L.A. B +P+E
3 Natura terenului sub cota de fundare P.V. B+P+E + GEO
4 T rasarea fundatiei P.V. B +E
Montarea cofrajelor in fundatie
5 Calitatea armaturilor si a pieselor inglobate P .V.L.A. B +E
( suruburi ancorare)
6 Pregatirea armarii betonului din fundatie P .V.R. B +P+E
 F aza determinanta premergatoare
7 P .V.R. I+ B+P+E
turnarii betonului in fundatie
Punerea in opera a betonului la
fundatii: Calitatea betonului
8 -lucrabilitatea - 1 proba / zi pentru fiecare clasa cond. betoane E
de beton si schimb
- temperatura - pentru fiecare clasa de beton
9 Aspectul betonului dupa decofrare la fundatie P .V.L.A. B +E
Trasarea si inceperea montarii
10 P .V.R. B +E
elementelor metalice de rezistenta
Verificarea pe probe a
Montarea stalpilor metalici dupa
12 calitatii sudurilor cf. B +E
verificarea cotelor pe santier.
STAS 9532/1-74
13 Controlul calitatii imbinarilor sudate la stalpi P .V.L.A. B +E
Verificarea pe probe a
Montarea riglelor de cadru metalice
14 calitatii sudurilor cf. B +E
dupa verificarea cotelor pe santier
STAS 9532/1-74
Controlul calitatii imbinarilor sudate la riglele
15 P .V.L.A. B +E
de cadru.
Verificarea pe probe a
Montarea contravantuirilor intre stalpii
16 calitatii sudurilor cf. B +E
metalici dupa verificarea cotelor pe santier
STAS 9532/1-74
Controlul calitatii imbinarilor sudate
17 P .V.L.A. B +E
la contravantuirile metalice.
Verificarea pe probe a
Trasarea si inceperea montarii grinzilor
18 calitatii sudurilor cf. B +E
metalice de acoperis
STAS 9532/1-74
Verificarea vopsirii anticorozive a constructiei
20 P.V. B +E
metalice
21 Receptia constructiei metalice. P.V. B +P+E

Proiectant, Executant, Beneficiar,

 PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI - INCERCARI

- Lucrări de construcţii -

Documentul care se
întocmeşte: Cine întocmeşte
- P.V.L.A. - P V de şi semnează:
Lucrări ce se controlează, se
recepţie, lucrări I-Inspecţia de Nr. şi data
Nr. verifică sau se recepţionează
ascunse. stat in construcţii. actului Obs.
crt calitativ, pentru care se
- P.V. – Proces verbal B-Beneficiar încheiat
întocmesc documente scrise.
- P.V.R. - P V de E-Executant
recepţie la terminarea P-Proiectant
lucrărilor.
0 1 2 3 4 5
1 Avizare teren de fundare P.V.L.A. B.E.P.
Constituie
Cofrare şi armare elemente de
2 P.V.L.A. B.E.P.I. fază
beton
determinantă
Betonare elemente
3 P.V. B.E.
beton
Tencuieli şi
4 P.V. B.E.
protecţii
Comisia de
5 Recepţie la terminarea lucrărilor P.V.R.
recepţie

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI - INCERCARI

- Staţie de pompe ape menajere -
Nr. Lucrări ce se controlează, se Documentul care se Cine întocmeşte Nr. şi data Obs.
crt verifică sau se recepţionează întocmeşte: şi semnează: actului
 - P.V.L.A. - P V de
recepţie, lucrări I-Inspecţia de
ascunse. stat in construcţii.
calitativ, pentru care se
- P.V. – Proces verbal B-Beneficiar încheiat
întocmesc documente scrise.
- P.V.R. - P V de E-Executant
recepţie la terminarea P-Proiectant
lucrărilor.
0 1 2 3 4 5
Controlul calităţii materialelor
intrate în operă şi a
1 P.V.R.C. B.E.
echipamentelor ce se
montează
Se controlează curăţirea părţii
de construcţie, aspectul şi
2 concordanţa părţii de P.V.R.C. B.E.
construcţie cu prevederile
proiectului corespunzător
Se verifică încadrarea lucrărilor
3 de montaj în cotele prevăzute P.V.R.C. B.E.
de documentaţie
Se verifică în timpul lucrărilor
de montaj al echipamentelor
respectarea condiţiilor impuse
4 P.V.R.C. B.E.
prin instrucţiunile şi normele
tehnice de montaj întocmite de
proiectanţii de specialitate
Se verifică concordanţa
execuţiei
lucrărilor de montaj cu
5 P.V.R.C. B.E.
prevederile impuse în
documentaţie, înainte de
începerea lucrărilor de probe
Probe la terminarea montajului
şi probe de punere în
funcţiune a echipamentelor şi Constituie
6 instalaţiilor de conducte (în P.V.R.C. B.E.P.I. fază
conformitate cu prescripţiile determinantă
proiectantului şi procedura de
lucru a executantului)
Consemnarea rezultatelor în
documente de înregistrare
7 P.V.R.C. B.E.
conform procedurilor în
vigoare.

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI - INCERCARI

- Reţea exterioară de canalizare menajeră aferenta statiei de epurare -

 Documentul care se
întocmeşte: Cine întocmeşte
- P.V.L.A. - P V de şi semnează:
Lucrări ce se controlează, se
recepţie, lucrări I-Inspecţia de Nr. şi data
Nr. verifică sau se recepţionează
ascunse. stat in construcţii. actului Obs.
crt calitativ, pentru care se
- P.V. – Proces verbal B-Beneficiar încheiat
întocmesc documente scrise.
- P.V.R. - P V de E-Executant
recepţie la terminarea P-Proiectant
lucrărilor.
0 1 2 3 4 5
Predare – primire
1 P.V. B.E.
amplasament
Trasarea lucrărilor pe
2 P.V. B.E.
teren
Verificarea materialelor privind
3 P.V.R. B.E.
aspectul, certificatul de calitate
4 Verificarea cotelor săpăturii P.V.L.A. B.E.
Constituie
5 Proba de presiune P.V. B.E.P.I. fază
determinantă
Verificarea montajului de
6 ansamblu la terminarea P.V. B.E.
lucrărilor
7 Executarea umpluturilor P.V. B.E.
8 Releveu conform execuţiei P.V. B.E.
Recepţia la terminarea
9 P.V.R. B.E.P.
lucrărilor

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI - INCERCARI

- Montaj echipamente si conducte -

 Documentul care se
întocmeşte: Cine întocmeşte
- P.V.R.C. - P V de şi semnează:
Lucrări ce se controlează, se
recepţie calitativa RTE-Responsabil Nr. şi data
Nr. verifică sau se recepţionează
- P.V.F.D. – Proces tehnic cu executia actului Obs.
crt calitativ, pentru care se
verbal faza determ B-Beneficiar încheiat
întocmesc documente scrise.
- P.V.R. - P V de E-Executant
recepţie la terminarea P-Proiectant
lucrărilor.
0 1 2 3 4 5
Controlul calitatii materialelor
1 P.V.R.C B,E,RTE
intrate in opera
Verificarea incadrarii lucrarilor
2 de montaj in cotele P.V.R.C B,E,RTE
prevazute in proiect
3 Proba de presiune P.V.F.D B,E,P,RTE
Verificarea aplicarii protectiei
anticorozive si izolatiei
4 termice dupa terminarea P.V.R.C B,E,RTE
probelor de presiune si de
punere in functiune
Receptie la terminarea Comisia de
5 P.V.R
lucrarilor receptie

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI - INCERCARI

- Confectii metalice -
 Documentul care se
întocmeşte: Cine întocmeşte
- P.V.R.C. - P V de şi semnează:
Lucrări ce se controlează, se
recepţie calitativa RTE-Responsabil Nr. şi data
Nr. verifică sau se recepţionează
- P.V.F.D. – Proces tehnic cu executia actului Obs.
crt calitativ, pentru care se
verbal faza determ B-Beneficiar încheiat
întocmesc documente scrise.
- P.V.R. - P V de E-Executant
recepţie la terminarea P-Proiectant
lucrărilor.
0 1 2 3 4 5
Controlul calitatii materialelor
1 P.V. B,E,RTE
intrate in opera
2 Execuţie confecţii metalice P.V. B,E,RTE
3 Aplicare protecţii anticorozive P.V.R.C B,E,RTE
Receptie la terminarea
4 P.V.R B,E,P,RTE
lucrarilor

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII - VERIFICARI - INCERCARI

- Instalatii electrice si legare la pamant -

Nr. Lucrări ce se controlează, se Documentul care se Cine întocmeşte Nr. şi data Obs.
 întocmeşte:
- P.V.R.C. - P V de şi semnează:
recepţie calitativa RTE-Responsabil
verifică sau se recepţionează
- P.V.F.D. – Proces tehnic cu executia actului
crt calitativ, pentru care se
verbal faza determ B-Beneficiar încheiat
întocmesc documente scrise.
- P.V.R. - P V de E-Executant
recepţie la terminarea P-Proiectant
lucrărilor.
0 1 2 3 4 5
Execuţie instalatii electrice si
1 P.V.L.A. B,E,RTE
legare la pamant
Incercari si verificari instalatii
2 B.I. E
electrice
Receptie la terminarea
3 P.V.R B,E,P,RTE
lucrarilor

Proiectant, Executant, Beneficiar,

Participii la control
Inspectia
Nr Faza din lucare supusa Metoda de in Documente ce
crt. obligatoriu controlului control Proiec Construc Benef cinstructi se intocmesc Cine completeaza
tant tor iciar i faze
determin
ante
SAPATURA
Natura terenului de fundatie dupa Proces verbal
Vizualizare Geotehnicianul
silpi\turi\ se poate facereceptie cu natura
1 masurare Da Da Da inginerul de
paf\ialil, dare obligatoriu proces terenului de
directa rezistenta
verbal de receptie pentru toata fundare
silpi\tura
 Vizualizare Proces verbal
Verificare cota de fundatie la Inginerul de
2. masurare Da Da Da cu natura
camine rezistenta
directa terenului
Vizualizare Proces verbal
Verificare treceri conducte prin
3. masurare Da Da Da de lucrilri Rezistenta
pereti caminelor
directi\ ascunse
Vizualizare
4. Trasare retele canalizare masurare Da Da Da Proces verbal Inginer hidro
directil
Vizualizare
5. Trasare camine in plan masurare Da Da Da Proces verbal Inginer hidro
directa
Vizualizare
Verificare prin sondaj cum se
6. masurare Da Da Da Proces verbal Inginer hidro
executa patul de pozare si umplutura
directa
Vizualizare
7. Proba de etanseitate pe tronsoane masurare Da Da Da Proces verbal Inginer hidro
directa
Vizualizare
8. Proba de etanseitate masurare Da Da Da Proces verbal Inginer hidro
directii
Vizualizare
Desfacere si refacere imbracaminte
9. masurare Da Da Da Proces verbal Inginer hidro
la drum
directa
Vizualizare
10. Instalatii hidraulice statia de epurare masurare Da Da Da Proces verbal Inginer hidr
direeta

Proiectant, Executant, Beneficiar,

NR.
DOCUMENTE CE SE CINE NR/DATA
CRT. FAZA DE EXECUTIE CE SE VERIFICA
INTOCMESC PARTICIPA DOCUMENT

I. Obiectul nr.1 – Retea exterioara de canalizare menajera

1. Predare primire amplasament
2. Trasarea lucrarilor pe teren -PVpredare/primire B+E
3. Verificarea materialelor privind aspectul, certificatul de -PV trasare B+E
calitate
4. Verificarea cotelor sapaturii -PVRC B+E
5. Proba de etanseitate si verificarea montajului de ansamblu la -PVLA B+E
terminarea lucrarilor -PVFD+PVRC B+E+P+I
7. Executarea umpluturilor -PVRC B+E

II. Obiectul nr. 2 – Statie de pompare ape menajere

Controlul calitatii materialelor intrate in opera si a
1. echipamentelor ce se monteaza
Se controleaza curatirea partii de constructie, aspectul si -PVRC B+E
2. concordanta partii de constructie cu prevederile proiectului
corespunzator -PVRC B+E
 Se verifica incadrarea lucrarilor de montaj in cotele
prevazute de documentatie
Se verifica in timpul lucrarilor de montaj al echipamentelor
3.
respectarea conditiilor impuse prin instructiunile si normele -PVRC B+E
tehnice de montaj intocmite de proiectanti de specialitate
4.
Se verifica concordanta executiei lucrarilor de montaj cu -PVRC B+E
prevederile impuse in documentatie, inainte de inceperea
5.
lucrarilor de probe -PVRC B+E
Probe la terminarea montajului si probe de punere in
6.
functiune a echipamentelor si instalatiilor de conducte (in -PVFD+ PVRC B+E+P+I
conformitate cu prescriptiile proiectantului si procedura de
7.
lucru a executantului) -PVRC B+E
Consemnarea rezultatelor in documente de inregistrare
conform procedurilor in vigoare

III.
Obiectul nr. 3 – Statie de epurare ape uzate menajere –
lucrari de constructii -PVpredare/primire B+E
1.
Predare primire amplasament -PV trasare E
2.
Trasare -PVRC+PVFD B+E+P+I
3.
Verificare cota si natura teren
4.
Verificare armare si cofrare radier si pereti -PVRC+PVFD B+E+P+I
Verificare armare si cofrare centuri si plansee
5.
Tencuieli si protectii -PVRC+PVFD B+E+P+IB+E+
Verificare instalatie de legare la pamnt -PVRC P
6.
-PVRC+PVFD B+E+P+I
Comisie
PV Receptie la terminarea
receptie+
VI. Receptie la terminarea lucrarilor lucrarilor
invitati
(E,P,I)

Proiectant, Executant, Beneficiar,

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Documente scrise
care se încheie: Cine întocmeşte
P.V.T. – Proces verbal şi verifică:
de trasare a lucrării I – Inspecţia în
Lucrări ce se controlează se verifică sau P.V.P.P.A. – Proces construcţie Nr. şi data
Nr. se recepţionează calitativ pentru care verbal de predare – B – Beneficiar completării
trebuie întocmite acte scrise primire amplasament E – Executant actului
şi a bornelor de reper P – Proiectant
P.V.R.C. – proces G – Geolog
verbal de recepţie C - Comisie
calitativă
0 1 2 3 4
1 Predarea amplasamentului P.V.P.P.A. B,E,P

2 Trasarea lucrării P.V.T. B+E

3 Verificarea naturii terenului din fundaţii şi a P.V.R.C. B+E+P+G
 cotelor de fundare (lucr. de artă , lucr. de
apărare – consolidare)
Verificarea calităţii materialelor conform
4 P.V.R.C. B+E
prevederilor caietelor de sarcini
Verificarea cotelor şi planeităţii banchetelor
5 de rezemare a grinzilor şi tablierelor la P.V.R .C. B+E+P
lucrările de artă
Verificare în faza premergătoare începerii
execuţiei îmbrăcăminţii drumului
6 P.V.R.C. (F.D) I+B+E+P
(compactare terasamente, elemente
geometrice, natura terenului, probe, etc.)
Verificarea îmbrăcămintei drumului: cote, I+B+E+P
7 P.V.R.C. (F.D)
dimensiuni, starea suprafeţei de rulare
8 Recepţie la terminarea lucrărilor P.V.R.C. C+E

9 Recepţie finală P.V.R.C. C+E

Proiectant, Executant, Beneficiar,

OBIECTIV DE INVESTITII:

„Lucrari de corectare a torentilor Valea Ograzelii”

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR PREVAZUTE IN PROIECT

SAU CARE POT DEVENI NECESARE IN TIMPUL EXECUTARII LUCRARILOR

Documente scrise
Cine întocmeşte si
care se încheie
Lucrări ce se controlează, verifica:
P.V. – Proces verbal
se verifica sau se A – A.F.M. Nr. si data
Nr. P.V.R.C. - proces
recepţionează calitativ I- I.T.R.S.V. completării
crt. verbal de recepţie
pentru care trebuie B- Beneficiar actului
calitativă
întocmite acte scrise E- Executant
P.V.R. - proces verbal
P- Proiectant
de recepţie
0 1 2 3 4
1 Predarea amplasamentului P.V. B,E,P

2 Curatirea terenului P.V.R.C B,E

3 Scarificare P.V.R.C B,E

4 Aratul terenului P.V.R.C B,E

5 Discuitul araturii P.V.R.C B,E

6 Executarea şanţurilor P.V.R.C B,E

7 Fertilizare P.V.R.C B,E

8 Plantare P.V.R.C B,E

9 Mobilizare manuala P.V.R.C B,E

10 Mobilizare mecanizata P.V.R.C B,E

11 Tratarea chimica a puietilor si culturilor P.V.R.C B,E

12 Revizuire P.V.R.C B,E

13 Completare P.V.R.C B,E

14 Recepare P.V.R.C B,E

15 Executarea descoplesirilor P.V.R.C B,E

16 Controlul anual al regenararilor P.V. B,E

17 Recepţie la stare de masiv P.V.R. A,I,B,E,P

Proiectant, Executant, Beneficiar,