Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fil. Greacă
Fil. Greacă
Facultatea de Filosofie
Există desigur multe definiţii ale cunoaşterii, pentru că există mai multe tipuri de
cunoaştere, definiţia pe care eu o voi utiliza este următoarea: “Cunoaşterea reprezintă
procesul prin care omul adună, clasifică şi interpretează informaţii”
1. Ce este cunoaşterea ?
Cunoaşterea comună nu are o cauză ultimă, omul caută acest tip de cunoaştere
fără a ajunge la o finalitate a acesteia.Cunoaşterea comună este ultimul tip de cunoaştere
cel numit de Platon prin simţuri iar ele denaturează cunoaşterea. Omul nu poate cunoaşte
divinitatea fiind parte din ea, ci doar din exteriorul ei ajungând însă la o cunoaştere
parţială, incompletă pentru că va înţelege doar faţeta divinităţii la care el participă însă
această cunoaştere nu este una comună căci vizează scopul ultim, acela de a înţelege
fiinţa în sine prin raportare la divinitate..
3. Cu ce scop?
1
“Vijñana Bhaierava Tantra”, texte traduit et commente par Lilian Silburn (directeur deracherches au
C.N.R.S), Publication de l`institution de civiilisation indiene, fascicule 15, serie IW-8,Diffusion.Ed. de
Boccard, Paris, pg 134 cap. 99
natura sa imperfectă căci, este realizată de mintea umană care cercetează şi / sau
acţionează fiind în continuă schimbare scopul cunoaşterii nu se realizează pe deplin
ajungând să ştim doar o concepţie a fiinţei în sine.
4.Cine o realizează?
Dacă ilustrăm această teorie am arăta faptul că ea este ciclică în felul următor:
Fiinţa în sine( eul, cel care doreşte cunoaşterea) →Voinţa( acea dorinţă de a
cunoaşte)→Acţiunea( actul întreprins pentru realizarea
cunoaşterii)→Cunoaşterea(atingerea scopului şi asimilarea de noi idei ce schimbă
eul)→Reacţiunea(noile cunoştiinţe au efect asupra eului)→Voinţa(dorinţa de a întelege
ce am cunoscut şi a cunoaşte mai mult)→Fiinţa în sine(martor al cunoaşterii)
Totuşi ce înseamnă fiinţă? Aristotel afirmă că termenul “Fiintă” (to on) are mai
multe sensuri, putem înţelege fiinţa ca o referire la:
categorii( spaţiu, timp, posesiunea, pasivitatea, substanţa→Filosofie
primă)
accident
potenţă
actualizare
În Alegoria Peşterii, Platon explică foarte clar faptul că omul are acces la două
tipuri de cunoaştere, una imperfectă realizată în Lumea Sensibilă (În peşteră) şi una
perfectă realizată în Lumea Ideilor (afară din peşteră) :
Umbrele reprezintă prima treaptă a cunoaşterii cea mai de jos ele sunt
reprezentările imperfecte ale obiectelor din peşteră. O dată ce un om iese din peşteră
adică din acea stare de ignoranţă primă, iniţial va dori să revină la starea pe care o
cunoaşte pentru ca mai apoi să acceadă către următoarea treaptă a cunoaşterii şi anume
Reflexiile, o reprezentare mult mai fidelă a Lucrurilor ceea ce reprezintă ultima treaptă a
cunoaşterii sau a iluminării, căci omul nu mai cunoaşte lumea în urma analizării
Umbrelor create de o torţă în peşteră, ci în urma luminii Soarelui ceea ce reprezintă o
lumină mult mai puternică decat cea a unei torţe şi recrează lucrurile mult mai fidel.
2
„Metafizica” Aristotel, traducere comentariu şi note de Andrei Cornea, ediţia a II-a ,pg 32
În concluzie sufletul este , ca să spunem aşa, beneficiarul cunoaşterii însă din
moment ce cunoaşterea deplină este în Lumea Ideilor este sufletul cuprins în această
lume? Şi dacă este cuprins în aceasta ar trebui sa existe o copie imperfectă în Lumea
Sensibilă? Deci ar putea fi el muritor?
Cunoaşterea este utilizată atât de suflet cât şi de fiinţă pentru înţelegerea vieţii şi a
lumii.Sufletul nu există în Lumea Ideilor şi cu atât mai puţin în Lumea Simţurilor,
sufletul este o entitate fiind asemănător cu ideile el exită între cele două lumi fiind
intermediar lor ideile fiind o formă de existenţă perfectă, pur si simplu existând iar
sufletul preexistă in Lumea Ideilor (Platon) fiind asemănător cu ideile pot muri acestea o
data cu sufletul? altfel spus daca sufletul devine muritor fiind corporalizat prin pofte,
patimi,dorinte,etc si corupt de simturi poate pieri cunoasterea o data cu el?