CURTEA CONSTITUTIONALA A REPUBLICII MOLDOVA str. Alexandru Lapusneanu nr. 28, ‘Chisinau MD 2004, Republica Moldova SESIZARE prezentatd in conformitate cu art, 25 lt. g) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constitutionala si articolele 38 alin, (1) lit. g) si 39 din Codul Jur-sdictiei Constitutionale nr. 502-XIII din 16 iunie 19951 AUTORUL SESIZARIT 1. Marina Tauber, Vadim Fotescu, Petru Jardan, Reghina Apostolova, Denis Ulanov 2. Deputat in Parlament 3. bd. Stefan cel Mare 105 Ul, — OBIECTUL SESIZARII Obiectul sesizsii este: Legea nr. 220 din 31 julie 2023 pentru modificarea unor acte normative (implementarea unor considerente conjinute in Hotirirea Curyii Constitusionale nr. 10/2023 privind controlul constitusionalitaqii Partidului Politic ,Sor’) {in special, se solicit verificarea constitutionalitayi lit. e) din art, 16 alin, (2) al Codului electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022, introdus prin legea mentionata dupa cum urmeazi »¢) persoanele care, la data pronungarii hotirérii Gurtii Constitugionale privind declararea neconstitugionalitdpit unui partid politic, depineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politi declarat neconstieuional, precum si persoanele care ocupau fancyii elective din partea partidului politic declarat neconstitupional, pe o perioadt de 5 ani de la daca pronunyirit hovdriti Curpii Constitugionale, MI. CADRUL NORMATIV PERTINENT 1. Constituyia Republicii Moldova ‘Articolul 1 Staal Republica Moldova (1) Republica Moldova este un stat suveran gi independent, unitar gi indivizibil3 (8) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in care demnitatea ‘omului, drepeusile gi ibertiile lui, ibera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea 1 pluralismul politic reprezints valori supreme si sfnt garantate, Articolul 4 Drepturile i ibertiile omului (D Disporiile constitutionale privind drepturile gi libertifile omului se interpreteaz se aplicin concordant cu Declaraja Universalé a Dreptusilor Omului, eu pactcle si cu celdalte tatate la care Republica Moldova este parte. (@) Dect exist neconcordanfe Intre pactele i tratatele privitonre la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte s legile ei interne, prioritate au reglementitile internationale, Anticolul 5 Democratia 5 pluralismul politic (1) Democraia in Republica Moldova se exerité in conditie pluslismului politic, ‘care este incompaibil ex ditatara gi cutotlitarisml (2) Nit o ideologie nu poate f instiuié ea ideologie oficial satu Articolul 7 Constitugia, Lege Suprem’s CConsticugia Republicii Moldova este Legea ei Suprem’. Nici o lege gi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constitutiei mu are putere jus Articolul 8 ‘Respectarea dreptului international gia tratatelor internationale (1) Republica Moldova se obligh sa respecte Carta Organizatiei Natiunilor Unite si ‘tratatele la care este parte st-3i bazeze relayile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoscute ale dreptului international. (2) Intrarea in vigoate a unui tratat international conginind dispozitii contrare Constitutei va trebui precedati de o revizuire a acesteia Articotul 16 Egalitatea (1) Respectarea si ocrotirea persoanei constituie o indatorire primordialé a statul4 (2) Toti cetéjenii Republicii Moldova sint egali in fata legit gi a autorititilor publice, Riri deosebire de rasi, nationalitate, origine etnicd, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politic, avere sau de origine social’. Axticolul 21 Prezumfia nevinovitiei (rice persoani acuzati de un delict este prezumati nevinovata pina cind vinovagia sa va fi dovedits in mod legal, in cussul unui proces judiciar public, in eadrul clruia i s-au sasigurat toate garangiile aecesare apa sale. Axticolul 22 Neretroactivitatea legit Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care, in momentul comiteri, ‘nu constituiay un act delictuos. De asemenea, mu se va aplica nici o pedeapsi mai aspra decit cea care era aplicabilé in mamentul comiterii acl delictuos. Articolul 23 Dreptulfsctrui om de a-pi cunoaste drepturite yi indatorirle (1) Fiecare om are dreptl ii se recunoss persoalitatea juice (2 Satu sigur dreptaliectrui om desi cunoastedreprrie gi indatoriile. tn acest scop statl public i face accesiile toate lege lt acte normative Asticolul 32, Libertatea opiniei gi a exprim&rii (1) Orictrui cetijen fi este garanteti libertatea gindiri, a opiniei, precum gi libertatea ‘exprimil in publie prin cuving, imagine sau prin alt mijloc posibil (2) Libertatea exprimarii nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altel persoane la viziune proprie. (3) Sint interzse si pedepsite prin lege contestarea si deftimarea statului gia poporului indemnul Ta rlzboi de agresiune, la uré nationald, rasialé sau religioasi, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violengl publicl, precum gi alte manifestiri ce atenteazi la rogimul corstitutional Articolul 38 Dreptul de vor gi dreptul de afi ales (1) Voinga poporului constituie baza puteri de stat. AceastA voing& se exprimt prin alegerilibere, care au loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret gi Uber exprimat.5 (2) Cettjenii Republicii Moldova au dept de vot de la vireta de 18 ani, implinigi pint fn ziua alegerilor inclusiv, exceptie ficind cei pugi sub incerdictie tm modul stablit de lege. (B) Dreptul de a fi alesi le este garantat cetiyenilor Republicii Moldova cu drept de vot, in conditiile leg, Azticolul 39 (1) Cotitenii Republicit Moldova au dreptul de a participa la adminisrarea treburilor publice nemijloct, prectm si prin veprezentanti lor (2) Orictrut cetayean Ise asigues, potrivit leg, accesul lao functie publics Axticolul 41 Libertatea partidelor gi a altor organizatii social-politice (1) Cetitenii se pot asocia liber in partide gi in alte organizati social-politce, Ele ccontribuie la definirea sila exprimarea vointei politice a cetijenilor si, in conditile leg, participi la alegeri (2) Parcidele si alte organizayi social-politice stntegale in faya leg (3) Statul asiguré respectarea drepturilor gi interesclor legitime ale partidelor si ale altor ‘organiza social-politice (4) Pantidele si alte organizatii social-politice cate, prin scopurile ori prin activitatea Jor, militeazi impotriva pluralismului politic, a prineipilor statului de drept, a suveranitiqit 41 independentei, a invegritiiitertoriale a Republicit Moldova sint neconstitutionale. (6) Asociatile secrete sintinterzise (6) Activitatea partdelor constituite din cetijeni strlini este interzis. (7) Funcyile publice ai cirortitulari nu pot face parte din partide se stables prin lege corganica. Articolul 54 ‘Restringerea exercitiului unor drepturi sau al unor libert&qi (1) In Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima seu ar diminua repeurile si libercitile fundamentale ale omului si cetijeanulu (2) Exercitul dreprurilor gi libertitlor nu poate fi supus altor restringeri dectt celor previnute de lege, caze corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului international si sint necesare tn inceresele securitayii nayionale, integriitii teritoriale, bundstiri ‘economice a fri, ordini publice, in scopul preveniriiculburirilor in mas& si infrectiunior, protejirii drepturilor, libertitlor si demnititii altor persoane, impiedicirii divulgirii informatiilor confidentale sau garantdrii autoritii i impartalitaijustgiel, 3) Prevederile alineatului (2) mu admit restringerea drepturilor proclamate in articolele 20-246 (4) Restringerea trebuie si fie proporsionalé cu situatia care a determinat-o gi nu poate _acinge existenja dreprului sau a bert. Articolul 68 Mandatul reprezentativ (0) In exerctarea andatul, depotati sint in servicial poporal (2) Orice mandat inperativ este na Asticolul 69 ‘Mandatul deputatilor (1) Depataii ints in exerciyiul mandatului sub conditia valida (@) Calitatea de deputat inceteazi la data tntruniriilegale @ Parlamentului nou ales, in ‘caz de demisi, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces. Articolul 76 Intrarea fn vigoare a legit Legea se publici fn Monitoral Oficial al Republicii Moldova si intel in vigoare la data publica sau la data previzutt in textul ei, Nepublicarea legit atrage inexistenta acesteia. Axticolul 134 Starutul (1) Curtea Constituyionalé este unica aucoritate de jurisdictie constitutional in Republica Moldova, (2) Curtea Constitutional’ este independent’ de orice alti autoritate publick si se ssupune numai Constitute @) Curtea Constituyionala garanteaz’ suprematia Constitutiel, asigura realizarea principiului separarii puterii de stat tn putere legislativs, putere executiva si putere judecitoreascé si garanteazA responsabilitatea statului fata de ceragean si a cetiyeanuli fay de stat, Axticolul 135 Atribusiile (1) Curtea Constitutionala: a) exerci, la sesizare, controlul constitujionalitiiileglor si hovirtrilor Parlamentului, @ decretelor Pregedintelui Republicit Moldova, a hotirkrilor si ordonantelor Gavermalui, precum sia tratatelor internationale la care Republica Moldova este parte; b) interpreteazX Consttuya; )se pronunga asupra initiativelor de revizuire a Constitute 4) confirm’ rezultatelereferendumurilor republicane;7 ©) confirma rezultatelealegerii Parlamentului sa Presedintelui Republicii Moldova; 1 constatcircumstanjele care justific dizolvatea Parlamentului, demiterea Pregedintelui Republicii Moldova sau interimatul functiei de Pregedinte, precum si imposibilitatea Prosedintelui Republicii Moldova de agi exercita atributile mai mult de 60 de zile; 8) rezolva cazurile exceptionale de neconstitutionalitate a actelor juidice, sesizate de ‘Curtea Suprema de Justitie; hh) hotdrigte asupra chestiunilor care eu ca obiect constitutionalitatea unui parti, (2) Curtea Consticuyionals igi desigoard activitatea din inititiva subiecilor prevzuyi de Legea cu privirela Curtea Constituyionala, Axticolul 140 Hotitirile Curtii Constitusionale (1) Legile si alte acte normative sau unele parti ale acestora devin nule din momentul adoptiri hotirtsii corespunzitoare a Curtil Constitutionale. (Q) Hotiririle Curtii Constitugionale sine definitive gi nu pot fi atacate 2, Legislayia internasionala ) Convenfia europeand pentru apirarea drepturilor omului gi a libertatilor fondamentale Asticolul 8, Dreptl la respectare a vei private side familie 1,Orice persoant are dreptul In respcctarea victt sale private gi de familie, = omiciliului sia a corespondentet sae. 2.Nu este admis amestecul unei autoritati publice tn exercitarea acestui drept deci in risura in care acest amestec este prevzut de lege si dacd constituie 0 masura care, intr-o societate democratics, este necesaré pentru securitatea nationals, siguranta public, bbundstarea economics 2 {8ri, aptrarea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sinatiti sau a moralei, or protejarea drepturilor gi libertitiloraltora, Articolul 10, Libertatea de exprimare8 1. Orice persoanai are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie gi libertatea de a primi sau de a comunica informayii ori idei firi amestecul utorititilor publice si fird a yine seama de frontiere, Prezentul articol nu impiedica statele ‘Sh supun societitile de radiodifuziune, de cinematogralie sau de televiziune unui regim de 2, Executarea acestarlibertAfi ce comports indatoriri gi responsabilitti poate fi supuss ‘unor formalitii, condi, restringeri sau sanctiuni previizute de lege, care constituie misuri necesare, intr-o gocietate democratic, pentru secuiritatea national, integritatea teritorialé sau siguranga public, apérarea ordinii gi prevenires infractiunilor, protect sinaraqi sau a moralei, protectia reputatiei sau a dzepturilor altora, pentru a impiediea divulgarea de ‘informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puter judecttoresti Arricolul 11. Libertatea de Incrunie side asociere 1.Orice persoani are dreptul la libertatea de intrunire pagnick si la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu ali sindicate si de ase afilia la sindicate pentru apirarea intereselor sale 2, Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectulaltor restringeri decit acelea care, previcute de lege, coastituie misuri necesaze, intr-o societate democratic’, pentru securitatea nationala, siguranja publici, apirares ordinii si prevenirea infractiunilor, protejarea sindtiii sau a moralei ori pentru protectia drepturilor si libertiilor altora Prezentul articol nu interzice ca restringeri legal si fie impuse exercitrii acestor drepturi de chtre membrii forelor armate, ai politiel sau al administragiei de stat. Asticolul 14. Intersicerea discrimintii Exercitarea drepturlor gi ibertitlor recunoscute de preventa convengie trebuie si fie sasigurati fird nici o deosebire bazati, in special, pe sex, rast, culoare, limb, religie, opinii politice sau orice alte epinii, origine naionali sau social, apartenenti la o minoritate national, avere, nagteresau orice alti situate, Protocoul Articolo 3, Drepral Ta alegeriibere Inaltele plryi contractante se angejeazt sf orgonizeze, Ia intervale rezonabile, alegeriibere cu vot secret, n condiyile care asigurilibera exprimare a opiniei poporului cca privire la alegerea cerpulu legisla ») Pactul international cu privire la drepturile civile gi politice din 16.12.1966Articolul 17 1, Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale in viaga particular in familia, domiciliul sau corespondents sa, nici la atingertilegale aduse onoarei sixeputayel sal. 2. Orice persoand are drept la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri Axticolul 19 1. Nimeni nu trebuiesf sib’ ceva de suferit din pricina opinilor sae. 2.Orice persoan’ are dreptul Ia libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea, de a cluta, dea primi si de a raspindi informayi gi idei de orice fel, fra ase yne seama de frontiere, sub forma orali, scr, tipiritd ori artistic, sau prin orice ale milo, Iaalegerea sa, 3, Exercitarea libertjilor previzute 1a paragraful 2 al prezentului artical comport ‘ndatoriri gi rispunderi special. In consecing’, 2 poate fi supust anumitor limitéri care trebuie inst stabilite in mod ‘expres prin lege si care sant necesare: a) respectirii drepturior sau reputatiel altora; >) apie securititii nayionale, ordinii publice, sindtayit sau moralititii publice, Articolul 22 1. Orice persoan are éreptl de a se asocia in mod liber cu altele, nclusiv drepal de a constitu sindicate side adera la ele, pentru ocrotreaintereselor sale. 2 Exercitarea acestu drept mu poate fi suposi deci restriyilor prevzute de lege gi care sunt necesare Inui-o socetate democratic n interesul securitiit nationale, al securiait publice, al ordiniipublice ori pentru a ocrot sinitatea sau moralitatea public sau drepeurile si Ibertile altora. Prezentlartcol nu se opune ca exercitarea acest dept de tre membri forgelsr armate sai polities fe supust unor restrict leale 3. Nii o dispozitie din prezentl articol nu permite statelor pila Conventia din 1948, 4 Organizatiei Internaticnale a Muncitprivind libertatea sindicalé i ocrotirea dreptuli sindical sé is masurilegsative aducind atingere - sau sé aplicelegea inte-un mod care si duct atingere- garanti or previzte in acea Conventie. Articolul 25 rice cetitean are dreptul si posibilitatea, iri nici una din discriminarile la care se refer articolul 2 si firk restricii nerezonabile a) dea lua parte la conducerea treburilor publice, fie direc, fie prin intermedia unor eprezentanti liber ales; bb) dea alege si dea files, tn cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal siegal sicu scrutin secre:, asigurind exprimarea liber’ a voinjel alegitorilor;wo e)deaavea acces, in condi generale de egalitate, la fanctiunile publice din jara Axticolul 26 Toate persoanele sunt egale in fata lei gi au, firkdiscriminare, dreptul lao ocrotire egal din parce leg {In aceasté privinta legea trebuie sé interzict orice discriminare gi si. garanteze uturor persoanelor 0 ocrotire egal si eficace contra oricirei discrimindri, in special de ras’, culoare, sex, limb8, religie, opinie politics sau orice alt opinie, origine nagionalé sau sociald, avere, nagtere sa3 intemeiatd pe orice altd imprejurare. 3. Cadrul normativ national pertinent. Codul electoral al RM ‘Voinga poporului consttuie baza puteri de stat. Aceast voingd se exprima prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal eal, direct, secret si liber exprimt, Stal sgaranteazi exprimarea vointei libere a cettenilor prin apirarea principiilor democratice gi a normelor drepcului electoral Prezentul cod stabileste modul de organizare si desfigurare a alegerilor pentra Parlament, pentru functia de Presedinte al Republicii Moldova, pentru autorititile administrayiei publice locale, a alegerilor regionale, precum si modul de ‘organizare si desfigurare a referendumurilo, Axticolul 2. Principiile participa la alegert ‘Moldova participa la alegeri prin vot universal, egal, direct, (2) Participarea la alegeri este liberd si benevold. Nimeni nu este in drept sf exercite presiuni asupra alegatorslui cu scopul de a-l sili s& participe sau si nu participe la alegeri, preci gi seupra exprimtrit da cere acest a liberet ale woinge Articolul 3, Vor uriversal ‘Cetijenii Republic Moldova pot alege si pot fi alesi Piri deosebire de rast, nationalitate, origine etici, limba, religie, sex, opinie, apartenenti politic, avere sau origine social. Asticolul 14. Dreprul de a alege ‘Drepeul de a alege lau cetijenii Republicii Moldova care au implinit, inclusiv in 2iua alegerilor, virsta de 18 ani, cu exceptia celor privati de acest drept prin hotirirea judecdroreasca de insituire a misuri de ocrotire judiciar’Axticolul 15, Drep:l de afi ales Dreptul dea fi ales au cetifenti Republicii Moldova cu drept de vot care intrunese conditile previzute de prezental cod. Axticolul 16, Restrcti privind exercitarea drepturilor electorale (1) Nuau drepeul dea alege persoanele care nu intrunesc conditile previzute la art.14 (2) Nu por fialese: a) persoanele care ndeplinesc serviciul militar fn termen; b persoanele prevezute la alin (1); ©)persoanele care sunt condamnate la inchisoare (privatiune delibertate) prin hotirare judecatoreascs definitive, precum gi persoanele care au antecedente penale nestinse pentra infractiuni sivirgte cu intentie, Orgaele electorale sunt informate despre exstenta antecedentelor penale de citre organele Ministerului Afacerilor Interne si/sau de c&tre Autoritatea Nationali de Integritae: 4) persoanele private de dreprul de a ocupa functii de rispundere prin hotirdre judecitoreasci definitiv8. Organcle electorale sunt informate despre existenfa interdiciei de cltre Ministerul Justitet, Autoritatea Nayionali de Integrtate sifsau de cltre Ministerul Afacerilor Interne @) persoanele care, Ia data pronunfirii hottrérii Curfii Constitugionale privind declararea neconstitusionalicdtii unui partid politic, detineau calitatea de membra al organului executiv al partidului politic declarat neconstitusional, precum $i persoanele care ocupau funcfii elective din partea partidului politic declarat neconsticusional, pe o perioadt de 5 ani de la daca pronungitii hocdrarit Curpii Constitutionale. (3) Candidarii in alegeri dupa caz, participanti la referendum care, in virtutea functiei pe care o dejin, sunt obligati si respecte regimul juridic al conflictlor de interese, al incompatibilittilor, precum si alte restricti si limitiri previzute de normele juridice speciale, inclusiv in scopul prevenirii uelizdiilicite a resurselor administrative in perioada clectoraly, igi suspendi cctivitatea in functia respectivi din momentul inceperii campaniei clectorale, Persosnele care cad sub incidenja acestor prevederi sunt 2) viceprim-minigii, ministrit si membrii din oficiu ai Guvernuluis b)secretarul general al Aparatului Presedintelui Republicii Moldova, secretarul general al Parlamentului, secretarul general al Guvernului, secretarii generali adjuncti ai Guvernului, secretarii de stat, secretarii general ai ministerelor, ©) conducitorii si adjunctii conducttorilor autoritatilor publice centrale si at structurilor organizationale din sfera lor de competent’: 4) pregedinti gi vicepresedinii raioanelor; ) primacii si viceprimaris £ pretorii si vicepretorii; £) Secretar consiilor locale gi ai preturilor;irs 1h) funetionarivangajopii care au obligayia de agi suspenda raporturile de serviciu/muncd potrivit normelor juridice speciale ce reglementeaz& activitavea acestora. IV. CIRCUMSTANTELE DE FAPT 1. Pedata de 10 ulie 2023 in Parlament a fost inregistrat proiectul nr. 232 pentru ‘modificarea vnor acte normative (implementarea unor considerente jute in Hotdrdrea Curtii Constitutionale nr. 10/2023 privind controlul constitugionalisayii Partidului Politic Sor”)! 2. Numai peste 4 zile de la Inregistrare, pe data de 14 julie 2023, fir8 nicio dezbatere efectivi, avizare sau vreo expertizare, cu incilcarea procedurii privind transpzrenta in procesul decizional proiectul nr. 232 a fost aprobat in prima lecturd. 3, Pe data de 18 si 19 julie 2023 in Parlament au fost organizate niste consultiei publice pe marginea acestui proiect? Aceste consultiri au fost unele extrem de formale, doar pentru a bifa tentativa de transparen. La aceste consultati au participat foarte putin actori relevanti dar chiar si acesti_puyin reprezentanti ai unor partide gi societitii civile, in majoritatea absolut’, au ‘riticat dur proiectul de lege care a fost catalogat ca ingerinti in dreptul constitutional de afi ales 4, Pe data de 31 sulle 2023, cu ignorarea crticilor publice si a recomandirilor ‘expuse, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul in lectura a doua si finals. 5. Potrivit notei informative la acest proiect, scopul este ajustarea cadrului normativ in urma adoptarii de eitre Curren Constitutionald a horirarii nr 10 din 19 iunie 2023 prin care a fost declarat neconstitutional partidul politic Sor", Autori sau refert a unele constatiti ale Curtii cu privire la caracterul preventiv al misurilor necesare in vederea protejirii democratiei. De asemenea, s-a mentionat despre necesitatea implementirii unor considerente asda ses ua a/28324/Audle-pubice-ongan se Caml ici vie. ‘price e-pnttodicatepsnorace-nemaie==232.3 ale Custii in particular efectele procuse de declararea neconstitutionalitait ‘unui partid politic 6. Se mentioneaz4 in argumentare c dreptul de afi ales previzut de art. 38 din Constitute nu este until absolut si poate fi restréns in conditile legit in acest sens se face anslogie si cu unele reglementiri care previd restrictii similare, precum sunt in legislatia cu privire la declararea averii i personale. 7. Pang la aprobarea conceptului proiectului nr, 232 fn lectura intdi nu a existat nicio expertiz’ relevant’, nici un aviz, Unele avize au parvenit deja dupa aprobarea proiectuluit in lectura I, adici dup aprobarea conceptului. Acest proiect de lege care vizeazi drepturi fundamentale precum dreptul de afi ales silibertatea de asociere nu a fost remis spre avizare Comisiei de la Venetia. 8. Cu doar cateva zile inainte de dezbaterile in lectura a I-a au fost inregistrate un sir de amendamente care au schimbat esential intregul proiect. Astfel, ‘a introduse completiri de esenga la Codul penal care mu au nicto legiturd cu intereselor conceptul proisctului votat in I lecturd, Au fost introduse noi componente de infractiune si agravarea pedepsei la alte componente. De fapt, aceste amendamente mu sunt altceva decit initiative legislative noi care au fost introduse urgent, cu evitarea tuturor procedurilor legale de transparent’, expertiza, dezbatere etc. In ultima sedingi a sesiunii parlamentare, prin ,usa din spate” Parlamentul a admis grave abuzuri in procedura legislativa prin criminalizarea excesivi a unor fapte Piri nici un temei si dezbatere preliminar’. Totodati, cest aspect urmeaza afi analizat detaliat si va fiobiectul unor alte adresiri la fnalta Gurte, 9. In prezenta sesizare se cere examinarea aspectului legat de restrctile de vot. $i aceasti norma a suferit modificiri dintre prima si a doua lectur’. Astfel termenul de restriogi a fost majorat de la3 la 5 ani, fir a exista vreo motivare cefectiva si argementare legald. 10.in realitate, Legea adoptata reprezinta, de fapt, o formé a legii lustratiet prin care o parte din societate este exclusa si limitata in anumite drepturi civile din motive politice, un precedent unic pentru istoria Republicit Moldova,V. ARGUMENTAREA PRIVIND INCIDENTA DREPTURILOR PREVAZUTE DE CONSTITUTIE $I PRETINSELE INCALCARI ALE LEGIT SUPREME, 11, Considerim c4 prin aprobarea dispozitiei normei legale previzute la lite) alin. @) din art, 16 al Codului electoral, introdusi prin legea din 31 iulie 2023, legiuitorul a depasit cadrul constitusional, fiind incaleat direct art. 38 din Constitutie ~ dreptul de a fi sles. Totodatd, pe langi incalearea art. 38 din Constitute, considerim c& prezentei spefe, prin coroborare, sunt incidente si urmitoarele prevederi din Legea Suprema: art. 1 alin, (3) — principiul legalititii: art. 2 ~ suveranitatea si puterea de stat; art. 5 - democratia si pluralismul politic; art. 16 ~ egalitatea; art. 21 ~ prezumria nevinovatiei; at. 2 ~ neretroactivitatea legii; art, 32 - libertatea opinieis art. 39 ~ dreptul la administrare; art, 41 ~ libertatea de asociere; art. 54 ~ restrangerea drepturilor, art 68 ~ interzicerea unui mandat imperativ si altele 12, Mai mul ca atét, consecinte negative care decurg din executarea actului contestat aduc atingere drepturilor fundamentale aparate de Conventia european’ pentru Apararea Drepturilor Omului, in special art. 8 (dreptul la respectul vieyi private), art. 10 (libertatea de exprimare), art, 11 (libertatea de asociere), art. 14 (interzicerea discrimin&rii), art. 3 Protocolul I (alegeri libere) Privind incidenta dreptului constitutional de a fi ales - art. 38 din Constitutie si art. 3 Protocolul I al CEDO 13, Conform art, 38 din Constitutie, Vointa poporului constituie baza puterii de stat care se exprima prin alegeri libere iar dreptul de a fi ales este un drept ‘garantat cetijenilor Republicii Moldova. 14, Art. 3 Protocolul I al Conventiei Europene prevede dreptul la alegeri libere care s& asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legisletiv.