Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti.

Centrul de Excelenta Vaslui

Prof. Nicu Vlad-Laurențiu

Șiruri recurente

Șirul lui Fibonacci

Numele acestui șir a fost dat în onoarea matematicianului Leonardo Pisano cunoscut sub numele de
Fibonacci.

Prezentarea șirului lui Fibonacci pleacă de la următoarea problema propusă în anul 1202 în capitolul
XII al „Cărții abacului” :

O pereche de iepuri este pus într-un spațiu total închis de un zid. Cate perechi de iepuri se vor
obține într-un an din aceasta pereche daca se știe ca in fiecare luna, fiecare pereche da naștere
unei noi perechi de iepuri care devin productivi începând cu următoarea luna.

Algoritmul pentru generarea termenilor șirului lui Fibonacci este un exemplu clasic de algoritm
pentru definirea recurentă a termenului unui șir.

Șirului Fibonacci este format din termeni definiți prin recurență, astfel:
f1=1
f2=1
f3= f1+ f2
…………
fn= fn-2+ fn-1

Pentru generarea primilor n termini ai șirului lui Fibonacci (n>3), se vor genera repetat termenii de
rang i ai șirului, cu 3< i<n. Se vor folosi trei variabile de memorie: f1 pentru fi-2, f2 pentru fi-1 și f pentru
termenul curent fi.

După fiecare generare a unui termen se vor actualiza valorile din variabilele f1 şi f2.

In concluzie se realizează după formula recurenta :

f(n)=f(n-2)+f(n-1), f(1)=1, f(2)=1 sau f(0)=0 , f(1)=1

Șirul este : 0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144,...

Observatie:

Problema șirului lui Fibonacci se poate generaliza astfel:

g0=0, gi= 2i-1 pentru 0<i<k , gn= gn-1+gn-2+ …+ gn-k pentru n>=k .

Afișarea primelor n termenii

Vom nota f(n-2) cu f2, f(n-1) cu f1 si f(n) cu f.

Vom lua o variabila (i) in care sa număram de cate ori afișam un număr din sir, iar după fiecare
afișare vom face f=f1+f2 si vom deplasa (f2=f1, f1=f)
#include <iostream>
using namespace std;
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu
int main(){
int n, f1=1, f2=1, f;
cin >> n;
if(n==1)
cout << "1";
else{
cout << "1 1 ";
for(int i=3;i<=n;++i){
f = f1+f2;
cout << f << " ";
f2 = f1;
f1 = f;
}
}
return 0;
}

Afișarea celui mare termen mai mic decât x

Se generează numere din sir pana la n
#include <iostream>
using namespace std;

int main()
{
int n, f1=1, f2=1, f;
cin >> n;
while(f1+f2<n)
{
f=f1+f2;
f2=f1;
f1=f;
}
cout<<f;
return 0;
}

Scrierea unui număr ca suma de termeni ai șirului(baza Fibonacci)

Orice număr natural nenul poate fi scris ca suma de termeni ai șirului lui Fibonacci sau ca suma de
puteri ale lui 2.

Vom caută cel mai mare număr din șirul lui Fibonacci mai mic sau egal cu numărul n, după care îl
vom afișa si după vom scădea din n numărul din sir.
#include <bits/stdc++.h>
using namespace std;
int main()
{
long long f1,f2,f,n,i,x;
cin>>n;
while(n!=0)
{
f1=f2=f=1;
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu
while(f<=n)
{
f=f1+f2;
f1=f2;
f2=f;
}
cout<<f1<<' ';
n=n-f1;
}
return 0;
}

Alte șiruri
Șirul lui Lucas
Numerele Lucas sunt definite asemenea numerelor Fibonacci: fiecare termen al seriei Lucas fiind
egal cu suma celor doi termeni anteriori; ceea ce diferă sunt termenii inițiali ai seriei: L[n]=L[n-
1]+L[n-2], unde L[0]=2 și L[1]=1.

Astfel primele câteva numere ale seriei Lucas sunt:

2, 1, 3, 4, 7, 11, 18, 29, 47, 76, 123, ....
Numere Mersenne
Un număr de forma Mn=2n-1, se numește număr Mersenne.
Dacă Mn este prim atunci el se numește număr prim Mersenne. Deocamdată se cunosc doar 48
de numere Mersenne si se descoperă mereu noi numere.

Aceste numere sunt celebre datorită unei conjecturi celebre:

Conjectura lui Mersenne. Există o infinitate de numere prime Mersenne?

0, 1, 3, 7, 15, 31, 63, 127, 255, 511, 1023, 2047, 4095, 8191, 16383, 32767,
65535, 131071, 262143,

Să se scrie un program care pentru un număr natural n, afișează primele n(n<40) numere
Mersenne.

#include <iostream>
using namespace std;
int n,i;
long long x;
int main()
{
cin>>n;
for(i=0;i<n;i++)
{
x=(2<<i)-1;
cout<<x<<" ";
}
return 0;
}
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu

Număr Fermat
𝑛
Un număr de forma Fn=22 + 1 se numește număr Fermat. Daca Fn este număr prim atunci
ele se numește număr prim Fermat.
Să se scrie un program care, afișează primele 6 numere Fermat.
#include <iostream>
#include <cmath>
using namespace std;
int n,i;
long long x;
int main()
{
for(i=0;i<6;i++)
{
x=pow(2,pow(2,i))+1;
cout<<x<<" ";
}
return 0;
}

Problema lui Brocard

A fost formulată de către matematicianul francez Henri Brocard și sună în felul următor:

Să se găsească numerele naturale n și m care satisfac ecuația n! + 1 = m2.

Până în prezent se cunosc doar 3 perechi (n,m) de astfel de numere: (4,5), (5,11) și (7,71).

Și într-adevăr:
4! + 1 = 25 = 52
5! + 1 = 121 = 112
7! +1 = 5041 = 712.
#include <fstream>
#include<cmath>
using namespace std;
ofstream fout("date.out");
int i,n,k,nr;
int fact(int n)
{
int p=1;

for( int i=1;i<=n;i++) p*=i;

return p;
}
int main()
{
for(i=1;nr!=3;i++)
{ k=1+fact(i);
if(sqrt(k)==(int)sqrt(k)) {fout<< i<<" " <<sqrt(k) <<
"\n";
nr++;}
}
}
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu

Baze de numerație

Oamenii sunt obișnuiți să folosească numerele în baza 10, adică să folosească sistemul
de numerație zecimal. Un număr scris în baza 10 va avea cifrele 0, 1, 2, …, 9 – resturile
posibile la împărțirea cu 10. Știm deja că există sistemul de numerație binar, în baza 2.
Cifrele sunt 0 și 1 – resturile posibile la împărțirea cu 2.

Există oare și alte baze de numerație? Răspunsul este afirmativ, orice număr
natural b mai mare decât 1 poate fi considerat bază de numerație, iar cifrele folosite în
baza b sunt 0, 1, 2, …, b-1. În contextul computerelor sunt utilizate frecvent
bazele 10, 2, 8 și 16. Să le analizăm:

• numerele scrise în baza 10 vor conține cifrele: 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

• numerele scrise în baza 2 vor conține cifrele: 0 1
• numerele scrise în baza 8 vor conține cifrele: 0 1 2 3 4 5 6 7
• ce facem cu baza 16? Cele spuse mai sus conduc la ideea că cifrele trebuie să
fie 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 – resturile posibile la împărțirea
cu 16, dar apare o întrebare: Care sunt cifrele numărului 112(16)? Are trei
cifre, 1, 1 și 2? Are două cifre, 11 și 2 sau 1 și 12? Este o situație confuză,
inacceptabilă, astfel că, pentru cifrele cu valorile 10 11 12 13 14 15 se folosesc
următoarele notații:
o 10 se notează cu A (sau a)
o 11 se notează cu B (sau b)
o 12 se notează cu C (sau c)
o 13 se notează cu D (sau d)
o 14 se notează cu E (sau e)
o 15 se notează cu F (sau f)
• cu convențiile de mai sus, situația numărului 112(16) este clarificată: are trei
cifre, 1, 1 și 2. Dacă dorim să scriem numărul cu două cifre cu valorile 11 și 2,
vom avea: B2(16).

Transformarea din baza 10 în baza b

Cum transformăm un număr oarecare n din baza 10 într-o bază oarecare, b? Algoritmul
de transformare este foarte asemănător cu cel de determinare a cifrelor în baza 10. De
fapt, este chiar identic, doar că baza nu este 10, ci b. Mai exact:

• împărțim numărul n la b. Obținem un cât și un rest;

• împărțim câtul la b. Obținem un cât și un rest;
• împărțim noul cât la b și obținem un cât și un rest;
• continuăm împărțirile până când obținem câtul 0;
• resturile obținute, scrise în ordinea inversă obținerii, reprezintă scrierea în
baza b a lui n.

Exemplu: să transformăm numărul 24 din baza 10 în baza 2. Efectuăm împărțirile:

24:2 =12 rest 0

Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu

12:2 =6 rest 0
6:2 =3 rest 0
3:2 =1 rest 1
1:2=0 rest 1
Scriem resturile în ordine inversă și obținem: 24(10) = 11000(2). Să observăm că am obținut
cifrele în ordinea inversă față de poziția lor în număr!!

Cu folosim această transformare într-un program? Dacă dorim să afișăm cifrele

reprezentării în baza b, le putem afișa în ordinea determinării. Pentru a le afișa în ordinea
din număr ar trebui să le stocăm pe toate într-o structură de date convenabilă – de
exemplu un tablou. De asemenea, le putem număra, aduna, determina maximul, etc.

Secvența C++ de mai jos determină cea mai mare cifră a reprezentării în baza b a
numărului n.

cmax = 0;
cin >> n >> b;
while(n)
{
int cif= n % b;
if(cif > cmax)
cmax = cif;
n /= b;
}

Transformarea din baza b în baza 10

Pentru transformarea numărului ckck−1…c1c0(b) din baza b în baza 10 folosim
formula ckck−1…c1c0(b)=ck⋅bk+ck−1⋅bk−1+…+c1⋅b+c0, în care operațiile de adunare,
înmulțire și ridicare la putere se fac în baza 10. De fapt această formulă este echivalentă
cu reprezentarea zecimală a numerelor, de exemplu: 253(10)=2⋅102+5⋅101+3⋅100.
Exemplu

11000(2)=1⋅24+1⋅23+0⋅22+0⋅21+0⋅20
=1⋅16+1⋅8
=16+8
=24
Algoritmul: Să presupunem că se citește baza b, numărul n de cifre ale numărului în
baza b, apoi cifrele. Determinarea reprezentării în baza 10 este:

cin >> b >> n;

int rez = 0;
for(int i =1 ; i <= n ; i ++)
{
int x;
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu
cin >> x;
rez = rez * b + x;
}
cout << rez;

Transformarea din baza b în baza d

De regulă, pentru transformarea dintr-o bază oarecare b într-o bază oarecare d se
folosește ca “bază de manevră” baza 10. Mai exact:

• se dă un număr x în baza b
• se transformă numărul x din baza b în baza 10 și se obține un număr y
• se transformă numărul y din baza 10 în baza d și se obține rezultatul final

Transformări intre baze puteri ele lui 2

Un caz particular îl constituie transformările între baza 2 și altă bază care este putere a
lui 2. De exemplu, să analizăm reprezentările în bazele 22 și 1616 ale
numărului 2018(10):

• 16=24
• 2018(10)=7E2(16)
• 2018(10)=11111100010(2)
• dacă grupăm cifrele din
baza 2 câte 4 (deoarece 16=2416=24), 2018(10)=11111100010(2)=111.1
110.0010(2)2018(10)=11111100010(2)=111.1110.0010(2)
• dacă transformăm fiecare grupă din baza 2 în baza 16 vom obține:
o 111(2)=7(16)
o 1110(2)=E(16)
o 0010(2)=2(16)

Vom proceda astfel, pentru transformarea din baza 2în baza 2p:

• numărul în baza 2 se împarte în grupe de câte p cifre. Prima grupă poate fi

incompletă.
• transformăm fiecare grupa în baza 2p, de la sfârșit spre început, obținând câte o
cifră.
• transformăm fiecare grupă de cifre din baza 2în baza 16.
• scriem rezultatul în baza 16.

Cum facem transformarea inversă, din baza 16 în baza 2?

• transformăm fiecare cifră a numărului din baza 16 în baza 2. Vom obține pentru
fiecare cifră un șir cu cel mult 4 biți.
• dacă un șir conține mai puțin de 4 biți, îl completăm cu zerouri nesemnificative,
cu excepția primului grup (corespunzător primei cifre)
• scriem șirurile de biți în ordine, obținând reprezentarea în baza 2
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu

Exemplu: Transformăm numărul 7E2(16) în baza 2:

• transformăm cifrele din baza 16 în baza 2

o 7(16)=111(2) – este prima cifră, nu completăm cu zerouri
o E(16)=1110(2)– are patru cifre, nu completăm cu zerouri
o 2(16)=10(2)=0010(2)– are doar două cifre; completăm cu două zerouri
la început, pentru a obține patru cifre
• scriem reprezentarea în baza 2:
o 7E2(16)=11111100010(2)

Bibliografie:

*** www.pbinfo.ro

Operații pe biți
Lista operatorilor pe biţi:

~ - negaţie pe biţi
& - şi pe biţi (and)
| - sau pe biţi (or)
^ - sau exclusiv pe biţi (xor)
<< - deplasare la stânga pe biţi (shift left)
>> - deplasare la dreapta pe biţi (shift right)

Să menționăm că operatorii logici pe biți se aplică numai operanzilor de tip întreg.

În exemplele următoare, vom considera că numerele sunt reprezentate pe 16 biţi fără semn (adică
de tip unsigned short).

Negaţia pe biţi este operator unar şi are ca efect schimbarea biţilor 0 în 1 şi biţilor 1 în 0. În
consecinţă, dacă a = 0000000000001110(2), atunci ~a = 1111111111110001(2)

Operatorii &, |, ^ sunt operatori binari. Tabelele operațiilor sunt următoarele:

p q p&q p|q p^q

0 0 0 0 0

0 1 0 1 1

1 0 0 1 1

1 1 1 1 0

Considerând op ca fiind oricare din operatorii &, |, ^, o expresie de forma x op y operează asupra
biților operanzilor x şi y.

Astfel, dacă x = 1110(2) şi y = 1101(2) , atunci x & y = 1100(2), x | y = 1111(2), iar x ^ y = 0011(2).

Operatorii de deplasare, << şi >>, sunt operatori binari.

Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu

Expresia x << i este echivalentă cu expresia x * 2i. De fapt acest operator elimină cei mai din
stânga i biţi ai lui x şi adaugă la dreapta i biţi de 0. De exemplu, dacă x = 0000000000001110(2), atunci
x << 2 înseamnă 0000000000111000(2) = 56 (adică 14 * 4).

Expresia x >> i este echivalentă cu x div 2i (împărțirea întreagă a lui x prin 2i).

Operatorul de deplasare la dreapta elimină cei mai din dreapta i biți ai lui x și adaugă la stânga i biți
de 0.

De exemplu, dacă x = 0000000000001110(2), atunci x >> 2 înseamnă 0000000000000011(2) = 3

(adică 14 div 4).

Probleme rezolvate
1. Se consideră un număr natural n. Să se verifice dacă n este par sau impar.
Rezolvare: Utilizăm operatorul &. Acesta are rol de testare a biților.

Dacă n este impar, atunci reprezentarea sa în baza 2 va avea cel mai din dreapta bit pe 1.

De exemplu, n = 13 se scrie în baza 2 ca 1101. Atunci 1101 & 1 = 1.

Dacă n este par, atunci cel mai din dreapta bit va fi 0.

De exemplu, n = 14 se scrie în baza 2 ca 1110. Atunci 1110 & 1 = 0. Iată că pentru orice
număr n, expresia n & 1 furnizează ca rezultat cel mai din dreapta bit. Putem scrie atunci
următoarea secvență:
cin >> n ;
if (( n & 1 ) == 1) cout << "Numar impar" ;
else cout << "Numar par" ;

2. Se citește un număr natural k <= 15. Să se afișeze valoarea 2k.

Rezolvare: Ne bazăm pe operatorul de deplasare la stânga pe biţi. Expresia care furnizează răspunsul
corect este 1 << k. Deci secvența va fi:
cin >> k ;
cout << (1 << k) ;

3. Sa se interschimbe valorile a doua numere întregi utilizând operatorii pe biți.

Rezolvare:
cin>>a>>b;
a^=b^=a^=b;
cout<<a<<" "<<b;

4. Realizați un program care determina numărul de cifre de 1 din reprezentarea binar a

unui număr natural nenul n mai mic ca 2000000000.
Rezolvare:

Soluția 1:
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu
int n1=0;
for ( int i=0; i<32; i++)
if (n & (1 << i)) n1++;
Soluția 2. Mai rapida deoarece numără doar biții de 1.
int n1=0;
do{
n &= n-1;
n1++;
}while (n);
5. Se consideră un număr natural n. Să se determine câtul şi restul împărțirii lui n la 8.
Generalizare: Să se determine câtul şi restul împărțirii lui n la un număr care este
putere a lui 2.
Rezolvare: Pentru determinarea câtului se utilizează deplasarea la dreapta cu 3 biți (ceea ce este
echivalent cu împărțirea prin 23).

Pentru rest se utilizează expresia n & 7 (unde 7 vine de la 23- 1 ). Deoarece 7 = 1112 atunci toți biţii
lui n vor fi anulați, cu excepția ultimilor 3 cei mai din dreapta.

Generalizarea se obține imediat, înlocuind 23 cu 2k.

cin >> n ;
cout << "Catul este : " << (n >> 3) ;
cout << "Restul este : " << (n & 7) ;

6. Se consideră un număr natural n. Să se verifice dacă n este sau nu o putere a lui 2.

Rezolvare: Dacă n este o putere a lui 2, atunci reprezentarea sa în baza 2 are un singur bit 1, restul
fiind 0.

O primă idee ar fi deci să numărăm câți biți de 1 are n în baza 2.

Dar o soluție mai rapidă se bazează pe ideea că dacă n este o putere a lui 2, deci de forma
0000000000100000, atunci n-1 are reprezentarea de forma 0000000000011111, adică bitul
1 s-a transformat în 0, iar biții de la dreapta sunt acum toți 1.

Deci o expresie de forma n & (n-1) va furniza rezultatul 0 dacă și numai dacă n este o putere a
lui 2.
cin >> n ;
if ( (n & (n-1)) == 0 ) cout << "n este putere a lui 2" ;
else cout << "n nu este putere a lui 2" ;

7. Se consideră un număr natural n. Să se afișeze reprezentarea lui n în baza 2.

Rezolvare: Ne bazăm pe faptul că în memorie n este deja reprezentat în baza 2, deci trebuie să-i
afișăm biții de la stânga la dreapta. Presupunând că n este reprezentat pe 16 biți, pe aceștia îi
numerotăm de la dreapta la stânga cu numere de la 0 la 15. Pentru a obține bitul de pe poziția i (0
<= i <= 15), utilizăm expresia (n >> i) & 1. Nu rămâne decât să utilizăm expresia pentru
fiecare i între 0 şi 15.
cin >> n ;
for (int i=15 ; i >= 0 ; i--)
cout << ((n >> i) & 1) ;
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu

In mod analog se poate extinde la 32, 64 de biți

8. Realizați un program care identifica numărul de ordine al celui mai semnificativ bit
de 1 al lui n număr natural nenul.
Rezolvare:
cin>>n;
n = n | (n >> 1);
n = n | (n >> 2);
n = n | (n >> 4);
n = n | (n >> 8);
n = n | (n >> 16);
n = n | (n >> 32);
int nm=0;
do
{
n &= n-1;
nm++;
}
while (n);
cout<<nm-1;

9. Codificare/decodificare. Considerăm un număr pe care dorim să-l codificăm, apoi

să-l decodificăm.

Rezolvare: O modalitate simplă de codificare și decodificare este utilizarea operatorului pe

biți XOR. Pentru aceasta considerăm o mască (o parolă) și ne bazăm pe o proprietate
interesantă a operatorului XOR: a ^ b ^ b = a.
Deci a ^ b realizează codificarea lui a, iar (a ^ b) ^ b realizează decodificarea.
Proprietatea se bazează pe faptul că b ^ b = 0, pentru orice b, iar a ^ 0 = a.
Secvența care realizează codificarea/decodificarea unui număr este:
int n, masca;
n = 2017 ;
masca = 100 ;
cout << "\nValoarea initiala a lui n : " << n ;
n = n ^ masca ;
cout<< "\nValoarea codificata a lui n : " << n ;
n = n ^ masca ;
cout<< "\nValoarea decodificata a lui n : " << n ;

10. Ridicarea la putere în timp logaritmic. Să se calculeze valoarea xn.

Rezolvare:

• dacă n este impar, atunci xn = xn-1 *x

• dacă n este par, atunci xn = xn/2 *xn/2

În acest fel, numărul total de operații de înmulțire va scădea semnificativ.

De exemplu pentru calculul lui x13 se vor efectua numai 5 înmulțiri, iar x100 doar 8
înmulțiri. Funcția este următoarea:
long long n,p,x;
cin>>x>>n;
p = 1 ;
while (n > 0)
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu
{
if (n & 1) // n este impar
{
p *= x;
n-- ;
}
x = x * x ;
n >>= 1 ; // sau n = n / 2
}
cout<<p ;

11. Realizați un subprogram care identifica cea mai mare putere a lui 2 care îl divide pe
n, număr natural nenul.
Rezolvare:

Soluția 1. Problema se reduce la determinarea celui mai nesemnificativ bit de 1 din reprezentarea
binar a lui n. Prima soluție caută poziția, pornind cu bitul 0.
int i=0;
while (!(n & (1<<i))) i++;
cout<<( 1 << i) ;
Soluția 2. Se bazează pe observația ca n & (n-1) are ca rezultat numărul din care lipește cel mai
nesemnificativ bit de 0. Atunci aplicând XOR intre valoarea inițiala a lui n si ce a lui n &(n-1) vom
obține valoarea cerut.
Exemplu:
n =(101000100)2
n & (n-1) =(101000000)2
n ^( n & (n-1)) =(000000100)2

cout<<(n^(n&(n-1)));

12. Număr lipsa

Se considera un sir de n-1 numere cuprinse intre 1 si n sa se determine numărul lipsa.

Indicație: Se efectuează suma 1^2^3^..^n^a1^a2^..^an-1

13. Codul Gray

Un cod Gray de ordin n este un sir care conține toate numerele de la 0 la 2n-1, astfel încât orice
doua numere consecutive din sir sa difere in reprezentarea lor binara prin exact un bit.

Exista mai multe coduri Gray in continuare vorbim despre "binary reflected Gray code".

Modul de construcție este destul de intuitiv: fiecare număr nou este format din cel anterior prin
modificarea celui mai puțin semnificativ bit, astfel încât numărul sa nu mai fi fost adăugat înainte la
sir.

Exemplu, pentru n = 3 șirul obținut va fi 0, 1, 3, 2,6,7,5,4)

Număr Cod Gray Baza 2

0 0 000
1 1 001
Lecția 3. Siruri recurente. Baze de numerație. Operatii pe biti. Centrul de Excelenta Vaslui
Prof. Nicu Vlad-Laurențiu

2 3 011
3 2 010
4 6 110
5 7 111
6 5 101
7 4 100
Rezolvare:
int n;
cin>>n;
n=1<<n;
for(int i=0; i<n; i++)
cout<<i<<" "<<(i^(i>>1))<<'\n';

Probleme de rezolvat:

Pbinfo:1255,122,

Infoarena:

http://www.infoarena.ro/problema/lgput

http://www.infoarena.ro/problema/nim