Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • VT - Justinian Carstoiu - Profetii Mesianice in Vechiul Testament

    Încărcat de

    Mihaela Ioan
    42 vizualizări124 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    42 vizualizări124 pagini

    VT - Justinian Carstoiu - Profetii Mesianice in Vechiul Testament

    Încărcat de

    Mihaela Ioan

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 124
    Protos. Lector Dr. JUSTINIAN CARSTOIU PROFGTI MGSIANICG Curs pentru studenti Corectura: autorul Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei CARSTOIU, JUSTINIAN Profetii mesianice / protos lector dr. Justinian Cirstoiu, - Bragov : Phoenix, 2002. p.som. Bibliogr. ISBN 973-8416-02-7 232.2 Evitet si tipiit de: Editura PHOENIX - Brasov Su. T. Viadimirescu nr. 36 B. Tel/Fax: 068 ~ 42.8994 Cuvént inainte “CAci inca viziunea este a timpului sitinde spre sférsit $inu va inti. Dacd intérzie, asteept-o, caici ea va veni sigur sinu va intarzia" (Avacum 2, 3). Cuvintele inspirate ale profetului, binecuvéntate cu o inc&rc&tura de nddejde destinat3 in special sufletului gi mintit ascultétorului de peste milenii, ni s-au parut potrivite a deschide prefalarea acestui nou demers editorial al périntelui. protos. lector dr. Justinian Cérstolu. Conceput cu exigent lucida in maniera academicé necesara tratari stintifice a subiectutui, volumul de fat se constituie atat intrun manual adresat studentilor faculiatilor de teologie, cat si crestinilor doritori sé-si imbogéteasca cunostinfele teoretice despre scrierile veterotestamentare $i vocabularu! teologic adiacent. Fara indoiala cé, indiferent de caracterul si scopul serierilor Vechiulsi Testament, ideea pivot, in jurul cérela graviteaza toate colelaite subiecte, este ideea mesianic&, implinité in Noul Testament in persoana Mantuitorulul isus Hristos. De o varistate si de o bogaifie fér& precedent intre scrierite contemporane Jor, textele sacre profetice referitoare 1a persoana viitorului Rascumparétor oferé date importante privind originea neindoleinic semité a lui Mesia, texte - uneori de o claritate fara egal = despre activitalea Acestuia, precum si informatilprivitoare ta timpul venirit Sale si ta genealogia neamului din care se va naste. Credinfa monoteisté. a poporului ales constituie baza mesianismului biblic cu originalitatea si specificul su. Tonul vehement al barbafilor de o sfintenie vizionara, care descriu manifestarea lui lahve in mijlocul popoerelor lumii, diferé categorie de toate scrierile asemandtoare ale neamurilor lumi antice ~ Dumnezeu, stépanul tuturor oamenilor, inclusiv al celor ce s-au inchinat idoliior neinsuffetit, va Inlocui prin imparatia Sa orice stépénire lumeased (Daniel 2, 44), prin Legea care va iesi din Sion $/ care, Inlocuind cinstirea idolatra, va duce inireaga umanitate la adevarata Inchinare cétre Dumnezeul ce! Viu. Textele continand cuvantérile proorocilor sunt presarate din belsug cu amenintéri si pedepse adresate cerbiciei dusmanilor poporului ales care, datoritaé uri faf8 de lahve, vor fi nimiait (Isaia 41, 11; Zaharia 14, 18). Desi la prima vedere cutremurétoarele filipice ale profefilor par anu avea nici legaturé ou mesianismul, g&sindu-se mai ales in cuvantéiile celor de dinaintea exilului babllonic, este invederat faptul 0 idea centrala este legata tot de persoana Impaiciuitorului, care isi gaseste Implinirea in lisus Hristos. Dovada acestui fapt, asa cum constat si autorul lucrarii, este originea diviné, prin inspiratie dumnezeiasca a textelor in cauza. Legea lipsel de perspectiva, caracteristica a imperfectiunilor Legit Vechi, prin care Impératia lui Dumnezeu, realizaté de Mantuitoru! Hristos, este asimilaté unei realitétiterestre cu un puternice colorit national, se datoreaza si condifiior istorice in care traiau autori, precum si acriviei in respectarea Legii mozaice. Daca unitatea Pentateuhului ebraic are la baza ideea separsril Poporulu’ ales de alle neamuri si dreptul divin si istoric al acestuia asupra Canaanului, promisiunea mesianicé detine locul de frunte in subiectele celor cinci edt. Prezente lucrare desfasoara in mod logic ordinea textelor care prezic venirea Mantuitorului: protoevanghelia (Facere 3, 19), binecuvantarea lui Noe (Facere 9, 25-27) fgduintele de care s-au invrednicit patriarhii (Facere 12, 2; 18, 18; 22, 17; 26, 4, 28, 14; etc), profetile lui lacob (Facere 49, 10, Numeri 24, 17) si Profetul cel Mare (Deuteronom 18, 15-18) Textelor mesianice ale Pentateuhului se adaugé cele ale proorocilor ulteriori ca, de pild, profetul Avdie, prezentat de autor in componenta moral - social a serierilor sale, cét sin cea mesianica. Desi tributar acelorasi lipse de perspectiv, care puneau pe plan similar eliberarea israelitilor de sub dominatia dusmané cu izbévirea intregil lumi de sub robia pacatulul, Avdie isi incheie profetia cu ‘cuvintele “si imparatia Domnului va f" (vers. 21), confirmere a obérsiei divine a imparatiei mesianice. Aléturi de textul coli mai sourte serieri veterotestamentare volumul de fafa analizeaza scrienie altor profeti, descifrénd in taina fextului inspirat prefigurarea chipului Réscumpéritorului. Profetii Mineja, Naum si Avacum sunt prezentiin peisajul Vechiului Testament cu contribute pe care $i le-au adus Ia creionarea personalitétit ‘Méntuitorulul Hristos, Piescle mozaicului care compun portretul Fiului lui Dumnezeu se regéisese in cuvintele Scrise sub inspiratia Sfantului Duh care anunté poporului lui Israel si adeveresc, in acelasitimp, generatilor crestine vitoare, mesianitatea Dumnezeului- Om. Nasterea Madntuitorului in Betleemul ludeil (Miheia 5, 1), Dumnezeu, soutul celor intristati (Naum 1, 7), plinirea prooracirior (Avacum 2, 3), astepterea Celui preaméiit (Avacum 3, 3) si Unsul mantuleste pe poporul Sau (Avacum 3, 13), iaté tot atétea repere in identificarea persoanei lui Mesia. ‘ Autorul se opreste in continuare si asupra profetilor Agheu, Zaharia si Amos din scrierile cérora analizeaza exegetic textele de referinta privitoare fa venirea Celui ales: patimite sitrédarea lui Mesia (Zahaga 6, 12, 9, 9, 11,13), strélucirea celui de-al doilea templu, asimitat Biserici intemeiate la Cincizecime (Agheu 2, 6-9), sfarsitul nedreptati si al asuprini (Amos 4, 12-16). Nici céitile istorice nu sunt trecute cu vederea in tratarea subjectului propus. Texte ca cele de la | Regi 2, 10; I! Regi 7, 12-16; Ill Regi 9, 5 sau Paralipomena 17, 11-14, vin sé desdvargeasca imaginea de ansamblu asupra profetismului vechitestamentar. Alkturi de cele enumerate mai sus, exegeza unor pericope reprezentand idei social - morale, cultice si doctrinare din serierle Legdméntului cel Vechi sunt un adaos necesar $i binevenit in cunoasterea realitafiior viel poporului ales din acea perioada sia civilizatiel ebraice privite ca depozitard si practicanta a dreptati! si pietaitit civilizatiel antioe, aga cum rezulté si din ultimul capitol al acestei c&rti. ‘Se pare c& vremurile cérora Dumnezeu ne-a facut pértasi, talézuite de orbirea péicatelor $i supuse fra incetare unei secularizéri isterice, au nevoie mai multca orieénd de cuvantul inspirat al profetiior Vechiufui Testament, de acest neindoielnic ‘pedagog caitre Hristos" (Galateni 3, 24), care sé ajute umenitatea domicé de reintegrare ‘spiritual In valorile vegnice ale mantuirin redescoperirea persoanei dumnezeiesti $i omenesti a Mantuitorului lisus Hristos. Odata in plus cuvantérile $i scrierile vizionarilor israeli’ dau marturie unei ‘omeni ratacite - pentru a céta.oars? - de faptul c& cel n&scut in Beileem, rastignit pe Golgota, inviat si indltat a ceruri este Rascumpératorul vestit inca din paradisul edenic. Acestui nobil scop stujeste $i cartea pe care o prefatam astfel, un manual competent si autorizat spre folosul tinerimit universitare teologice (si nu numai) gi o céléuza de realé importanta crestinilor domici s& descopere textele inspirate. Sustinulé de un aparat critic atent selectat si de o vastitate pe care o depaseste numai convingerea expuneri,lucrarea parintelui protos. lector dr. Justinian Cérstoiu vine s& intregeasca panoplia lucrérilor de gen din literatura teologica romaneasca. Pr. prof. dr, Emilian Cornitescu DIMENSIUNEA.SOCIALA A PREDICI! PROFETILOR VECHIULUI TESTAMENT Valabilitatea Vechiului Testament nu este conditionata de timp deoarece prin Nou! Testament se permanentizeaza ecumenicitatea sa. Inconsecinta, serierite iudaice din Biblie elalorate ca timp inainte. de Evanghelii ne sunt un perpetuu reper, iar personalitatile de aici, prin activitatea si viata lor evlavioasa un etern model. Un loc cu totul deosebit intre personalitate sfinte ale Vechiului Testament ii ccupa profeti, cei care au fost calauziti de poruncile legamantulul incheiat, pemuntele Sinai si care au avut ca rol pregattirea operei de mantuire. Deoarece invatatura profetilor este intotdeauna dublata nu doar de © conduit moral dincolo de reprog ci si de o implicare social usor observabila, este lucru firesc c& multi cercetator! ai problemelor sociale si-au indreptat privrile asupra céirfilor sfinte gi au incercat s4 dea un rspuns cat mai satisfacdtor intrebaillor st8ruitoare ale contemporanilor lor. Dimensiunea sociala a predicii profefilor este foarte important’, deoarece intreaga noasira viata spirituald igi are originea in israel iar universul cultural iudaic are ca principalé component grupul de scrieri al celor ce si-au pastrat coredinta in Dumnezeu. 'sraelul este important nu pentru cd arf fost vreodata in fruntea ccutturj sau civiizafiei, nu pentru cd ar fidat vreodaté sisteme flozofice ca acelea ale lui Platon sau Aristotel, nu pentru c& aici ar fi trait Homer sau Sofocle cl deoarece acest popor a transmis umanitatii prin acele mari personalititireligioase care au fost Moise si profetii ‘mesajul mantuiril. Ca pilon structural al culturiliudaice, profetti priveso si prezentul si lucrurile temporale in lumina celui mal inalt punct de vedere, al adevarurilor eterne gi absolute. Din acest motiv scrierile lor sunt vi, actuale si perpetuu reinterpretabiie deoarece contin adevarul, Profetii au fost chemati sa fie organele providenfel intru vestirea noilor adevaruri religioase, necesare pentru oamenii epocii lor, Dar, cum credinfa este moarté fara fapte, tot aga adevarurile divine care sunt eteme, far o aplicare erau inutile si neavenite Dumnezeu Tl invata pe cei chemati de El, tomai pentru ca ceva in viata flecaruia dintre noi sa se schimbe. De aceea, alegerea extraordinara a profetilor a fost intotdeauna dublata de porunca Pastrari nealterate a tezaurului descoperirilor primordiale, in scopul de fixa norme de conduité pentru viata oamenilor. Pentru ca toti acest barbati alesi pe care fipunem sub fitulatura generala de profeti urmarese s& pund la temelia vietii sociale gi individuale ideile etico-religioase ca norme de conduit, activitatea religioasa a lor este simultan una sociala. Ei mustra sau Imbarbateaza, invat& sau arata voia lui Dumnezeu tocmai pentru 8, ascultand cuvantul Domnului, incearca sa reformeze socio-moral societatea in care traiesc. In calitatea lor de oameni ai lui Dumnezeu, misiunea lor se concentra in @-| face mai bine cunoscut in mijlocul poporulu su. Viata social si religioasd a lui Israel pusd in slujba Domnului capats noi diménsiuni pentru ei. De aceea, ardtau in cuvantéiile for c& Dumnezeu e stépan si cérmuitor al universului siincercau s& explice Poporului voia cea sfanta a lui lahve. El nu au fost niste creatori de religie, ci niste inflicdrati aprétori al acesteia, in perfect acord cu legea lui Moise. De fapt nici nu s-ar putea concepe viata gi misiunea Profetilor fara Moise si revelatia transmis prin acesta. Cu drept cuvant, intreaga profetie de la Samuel la Maleahi nu viea s& aduca ceva nou, ci masoara starea poporului dupa un ideal mereu prezent sin general cunoscut, Legiitura dintre lahve gi Israel este prezentata de uni profeti sub chipul unet casatori spirituale dintre lahve si lsraet (Osea 1, 3), iar acesta din urma este poporul lui Dumnezeu. Prin legamant, Israel s-a angajat sa respecte poruncile divine iar c&nd sub influenta popoarelor idolatre cu care venea in contact neglija acest lucru, prin cuvantatile lor inflacarate profetii ii mustrau aducandu-i aminte c& sentimentele religioase si trairea morala consfituie normele mentinerii legamantului cu ahve. Situatia religioasa a poporului evreu pe vremea profetilor 10 decazuse in mod evident daca ne raportam la timpul vieti lui Moise. Era nevoie deci ca Dumnezeu s3-sitrimitd alesi sii pentru ca poporul 8 se Indrepte si sd urmeze Calea cea buna, trebuia ca profetii sa Predice pentru ca poporul ales s& poali iesi din promiscuitatea moral, Se observa cu usurinta ca activitatea prof absolut teoreticé ci, dimpotriva. Tot ceea ce spuneau trebuia imediat ‘transpus in practica. De vreme ce Legea mozaicé nu se aplica in totalitate, societatea judaicd era pe vremea profetilorintr-o continua degradare. Imoralitatea era practicata tn voie, atat in viala de familie cat si societate (leremia 5, 8; 9, 1; Amos 2, 7). Profetul Mihela araté decaderea din viata familialé astfel: “c&ici feciorul dispre{uieste pe tatal sau silica se scoalé ipottiva maicii sale,nora ipotriva soacrei gi dusmani fiecdrui om sunt cei din casa tui" (Miheia 7, 6). Faptele bune au fost uitate Cu totul, viata o petreceau mai ales in cntece gi distractii (Isaia §, 11-12). Chiar si preotii isi neglijau misiunea, “nazuinta lor find numai spre péicat' (Osea 4, 3). Paraiel cu decéiderea moravurilor, mergea $i inrdutatirea star Vietii sociale. Se formeaza o aristocratie administrativa ‘comerciala si teritoriald. Paralel, se dezvolté 0 clas de oameni armani tot mai numeroasé, care-si vinde pémédntul straimogesc celor care stiu 88 se foloseasca de momentele favorabile. In timpul lui Solomon, in tara se produce o nebanuita ‘ransfoymare economica dublata de o transformare sociald evidentdi Prin contactul cu alte popoare, se produce o stare de evident prosperitate materiala, iar aceasta doar In folosul celor pulini. Importul produselor din stréinétate aduce cu sine si pretentia celor bogati de a trai in lux deosebit, Avuti pretindeau ca normala posedarea unor case pompoase de vara si de jam, impodobite cu mobilier scump. Placerile rafinate erau pentru ei ceva firesc: “lal c& ei stau culcati Pe divanuri de fildes si se rasfala pe sofalele lor, mananca miel din ‘turma si vitei pusi la ingragat in iesle. Zburda in cdutare de marta, Beau vin din amfora si din untdelemnul cel mai fin isi fac miresme” (Amos 6, 4-6). " Deosebitile sociale se adancesc in timpul profetilor seritor Se formeaza doud clase Cu totul separate gi pottivnice, clasa celor saraci si clasa celor bogati, cei care traiau intr-o prosperitate provocatoare. Pofta exasperaia dupa satisfacerea placerilor, Kicomia fard sat, nepasatea $i indolenta religioasa, dar mai ales patrunderea {n fara a credintelor idolatre produc o cdidere generala a moravurilor, cu consecinfe grave in familie, in-stat sitn viata religioasa. in astfel de imprejurari, Durnnezeu a chemat pe alesii Sai, profeti, ca s8 apere adevarata credinta si s8 scape poporul de la pieire, implinind voia 1ui Dumnezeu, profetiis-au ridicat Cu o energie fara egal impotriva raulul, sub toate infatisarile lui, ardtand calea de salvare din criza morala in care intrase atat societatea cét si fiecare individ in parte. Ei, fcénd consideratii asupra st&rii de lucruri din timpul lor, arata ca inceputul raulul trebuie sesizat in predominarea intereselor pamantesti asupra celor spirituale. Cauza sciziunii sociale este, din punctul lor de vedere, egoismul neinfranat si goana exagerat dupa castig. De aici rezulté imediat indepartarea de Dumnezeu gi caderea in idolatrie. Cazul tipic in acest sens este acela al domniei lui Solomon (seo, XLHr.), cel mai strdlucit monarh al ui Israel. Regele acesta, care a ridicat statul teocratic la cea mai mare stralucire si care.a fost chemat sé ridice méretul templu ‘erusalim intru stava lui Dumnezeu, pe fa sfargitul domniei sele a introdus in tara credinta idolatra si prin aceasta germenul vitoarelor dispute in viata public’. Regele insusi a cdzut la batranete prada paganismului distructiv: "Cénd a imbatrdnit Solomon, sotille sale F-au tntors inima spre alti dumnezei si inima lui nu i-a mai fost in totul @ Domnului, Dumnezeutui sau, cum fusese inima tatalui sau David. Si Solomon s-a dus dupa Asterta zeita Sidonului si dupa Milcom, “urdciunea Amoritior (lll Regi 11,4-5). Consecinta a acestui fapt, profetul Ahia vesteste dezbinarea ‘Imparétiei: “$i a luat Ahia pe el haina cea noua, a rupt-o in 12 bucati ‘31 zis lu leroboam: «la-ti pentru tine zece buciiti c&ci aga graieste Domnul Dumnezeu! lui Israel: laté, Eu rup regatul din mana lui ‘Solomon $i-fi dau tie 10 semintin” (Ill Regi 11, 30-31), Era normal ca 2 Domnut sa reactioneze la faptele tui Solomon, la cresterea’?7?, la faptul ca poporul era foarte apsat de impozite si munci grele. Profetia lui Ahia se Implineste si are loc infiintarea regatului de Nord, regatul israel diferit de ceea ce a ramas urmasilor lui Solomon, regatul luda. Cauze acestui fapt, este evident cdderea lui ‘Solomon in idolatrie, iar acest fapt este reprezentativ deoarece dupa Solomon, principala cauzd a decaderii poporului va fi, invariabil, slabirea credintei in Dumnezeu. Toate scaderile si suferintele sociale igi au izvorul in conceptia pagdnd asupra viet, cea ce a adus, sub aparenta dulcefii trupului, otrava dezintegréirii in toate raporturile vieti. Unde se paraseste monoteismul, unde se leap&da credinta ‘in Dumnezeu, unde nu mai este cunostinta de cele sfinte, totul este ‘Intr-o continua dezagregare, in. primul rand, exemplar, profetii nu fac decat sd vesteasca necesitatea credintei in Dumnezeu atotdrept, atotbun, proniator si p&rinte al popoareior. Desi istoria poporului biblic este un nesfarsit sir de razboaie, totusi in acest mediu profetii nu au Incetat 58 vesteascd credinfa int-un singur Dumnezeu, promis lor si parinte al popoarelor. Pentru profeti nu exist decdt un singur Dumnezeu iar ruperea legaturii cu El inseamna inceputul decaderii moral - sociale. + Osea, mai mult decat oricare alt profet, exprima cel mai bine consecintele imediate ale parasirii lui Dumnezeu si a credintei celel drepte aratand pericolele care, potential, pot sta in fata fiecdrui om: “fiecare jura stramb gi minte, ucide, furd, desfraneaza, napastuieste si face’ omoruri peste omoruri... de aceea, poporul meu piere din lipsé de cunostinta, findca ai lep&dat cunostinta si Eu te voi lepada” (Osea 4, 2 si6). Pentru ca exist 0 foarte mare legatura intre monoteism si armonie, in sensul ca daca se parasegte monoteismul creste dezordinea sociala sau invers, profetii, luptand cu politeismul, pledau pentru armonie. Luptei cu raul social, profetii i-au inchinat energia ‘or total si, uneori, au luptat panda jerifa séngelui, Problema social ra pentru ej una esentiala pentru cd aceasta problema este legata de credint&, de Dumnezeu. 13 Cauza dezordinii sociale este una singur&: oamenii care prin alegerea lor s-au departat cu buna stinta de Dumnezeu, Nu destinu Sau Creatorulinsusi sunt de invinut pentru starea alnica a poporului ludeu din timpul profetilr. Rautatea oamenilor, ipsa evaviel si necredinciosia fata de Dumnezeu sunt originea raul Profetul Miheia descrie aceasta stare de lucruri intr-un mod femareabli: s-a dus omul de bine din fara, nu mai este nici un om cinstit printre cameni; totistau la panda ca sd verse sdnge, flecare intinde o cursa fretelui sau" (Miheia 7, 2). Profetul, pentru a sublinia ideea aceasta, continuéi mai jos:-"Nu crede pe un prieten, nu te increde in ruda cea mai de aproape; pazeste-ti usa gurll de cea care+i sté in brate! Caci fiul baljocoreste pe fatal, fata se scoala impotriva mamei, nora impottiva soacrei sale, vrdjmasii omului sunt casnici iui" (Miheia 7, 5-6), Pentru profel, societatea este un organism care tsi mentine unitatea sl armonia pe baza raportutitor de incredere reciproca. Dar Pentru c& privese lucrurile nu doar la suprafata, ci in profunsime Profetii vor nu © indreptare formala gi externa, ci una interioara Singura care ar putea vindeca scaderile gi dezordinile sociale ale Poporului, simptomele une boli sufetesti colective. Primul pas spre indreptare este, incontestabil, retntoarcerea {2 Dumnezeu care, desi pedepseste cand e cazul, ste sa gi ute: & {erator ‘venit sé ne intoarcem la Domnull Cc El ne-a stagiat, dar {ot Elne va vindeca, El ne-a lovit dar tot El ne va lega ranle” (Osea 61) deca mal apare sla elt profei: ‘Dar chiar acuma, Zice Domnul, {ntoarceft-vé la Mine cu toatainima, cu post, cu planset gi cu bocat! Sfasiaf-vainimile nu hainele giintoarcef-vi la Domnul, Dumnexeul Post, Cael El este mists plin de indurare, indelung rabdator gi bogat in bunatate” (loll 2, 12-13). Oricdt de multar fi gresit, omul ne {te buie sa rémané prada sfasieri interioare datorateidellor pest miste 188 revind sis se readape din credinta in Domnul, pentru ca, olin Ge Speranté int-o viafé mai bund, s& se imbunatafeasca gi el 91 sa amelioreze si starea sociala Un alt punct principal al laturit sociale a activi’ profefor 4 lupta for pentru stabilirea dreptatii sociale. Pe vremea lor, prescrip logi maze er incon co mal un sbocnte Pofta pacitoasa de a acapara cat mai multe bunuri materiale fécea ca nedreptatea £8 fie practicata din ce in ce: mai mult. Aleit Wu Durnezeu, prin chemare exraordinars,s-2uiicatimpotiva acest stéri de jucruni, arétand ca nedreptatea va fi aspru pedepsit: ‘vai de legiuitori care fac pravile gi de scritorii care seriu hotérar since, ca.sa indeparteze pe cel sdracide la judecatti, ef rpeasca dreptatea oropsitior poporului meu, sa prade pe vaduve gi sé despoaie pe cei " ((saia 10, 1-2) ait ineonceptin pa bazaté pe Pentateuhul lui Moise, Intoarcerea la Dumnozeu si pastrarea credintei in El este echivalenta cu restabilrea dreptati in raporturie dintre oameni. Dreptatea este cautata, dorita: “invatati sa faceti fapte bune, sérguiti-va dupa teptate, ajutat pe colimpilat facet dreptate orfanuul,aparalprcina vaduvei(Isaia 1, 17), Realizarea dreptati trebuie 88 caracterizeze Viata socials, adica relatie dintre om siom, dntre om sicolectivtatea din care face parte (lezechiel 45, 9-10), c&ci celui ce implineste reatatea ji merge bine (leremia 22, 16). Dumnezeu cere omului, prin profeti, sa dea dovada de dreptate, ibbire si milostivire: "Ti s-a ardtet, omule, cooa ce este bun gi ceea ce Dumnezeu cere de la tine: dreptate, iubire si milostivire gi cu smerenie s&i mergi inaintea au" (Miheia 8, 8), ee ipo dreptaiti a fost unul din motivele care determina pe profei sé fe convinsi sé propovéduiasca cu depiind moredere © intre oameni trebuie sé fie relafii armonioase, de intelegere. Criticand epoca'in care trsiau, profetii isi comparau timpul cu un ideal ce urmeaza sa vina, cu epoca mesianicd. Atunel, dupa spusele lor, armonia va f perfect si ntelegerea sociala depling, "Din studiulistorieireligilor se stie cd la popoarele vechi exista nédejdea in venirea unui timis a lui Dumnezeu, care s@ aducd in lume 0 viata mai bund si mai fetcté. La poporul evreu, aceasta nadejde era mult mai bine conturat prin Legea iudaie’, Lege care dadea credinciosilor sai speranta cA intr-un timp pe care Dumnezeu 16 iva socoti potrivit, va veni inzestrat cu puiere de sus un Mantuitor care va impaca pe om cu Dumnezeu si, simultan, un Eliberator care va scpa poporul israelit de sub robia altor popoare. Impéiratia mesianica se caracterizeaza sub aspect social, dupa marturia profetilor, prin pacea si dreptatea asezate la temelia ei, ‘Acestea vor veni intr-un vitor mai Indepartat, spun profeti, In cluda faptului ca cuvintele lor, care cereau o indreptare social, erau foarte putin ascultate si si mai putin apiicate. Alesii lui Dumnezeu au legat ‘intotdeauna implinirea pacii sociale de venirea lui Mesia. Vorbind despre imparaijia Celui Asteptat, profetul Isaia spune: “Si mare va fi stap€nirea Lui si pacea Lui nu va avea hotar. Va imparati pe tronul {ul David si peste imparaitia lui, ca s-o Intareasca gi s-o intemeieze prin judecata si prin dreptate"(Isaia 9, 6). Mesia igi va indrepta atentia c&tre cei asupriti, El "va judeca nu dupa infatigarea cea de dinafara sinici va da hotérdrea sa dupa cele ce se zvonese, ci va judeca pe ei siraci intru dreptate gi dupa pravilé si va mustra pe s8rmanii din ara” (sala 11, 3-4), ~ Numit de catre profetiprincipele pacit sau ‘pastorul cel drept’, Mesia este aceta care va judeca pe cei séraci dupa legea cea dreapta, va face dreptate celor apasati, va bate pe impilator cu toiagul guril sale gi cu suflarea sa va 2drobi pe cel fSrédelege. El va fi “robul lul Dumnezeu", Cel care'va vesti saracilor madntuire, va vindeca pe cei cuinima zdrobita, va vestirobilor eliberare gi celor din lanturi mantuire. Profetul Isaia, numit pe drept cuvant evanghelistul vechiului Testament, vede cu ochil sai profeticl pacea care se va instaura in lume. Descrierea lui plind de metafore: “In vremea aceea lupul va sta Impreuna cu mielul si leopardul se va culea lang& ied, vitelul si Puiu! de leu vor petrece impreuna si un copil iva mana (Isaia 11, 6) © revelatoare pentru cea ce va fi. O componenta foarte Importanta @ acestei stari de iucruri specifice imparatiei mesianice este deplina Cunoastere a lui Dumnezeu: ‘pimantulintreg va fiplin de cunostinta lui Dumnezeu precum apele acoperd fundul mari" (isaia 11, 9), Esentiald pentru orice om din toate timpurile, cunoasterea lui Dumnezeu va duce 1a existenta unei societati in care vor domni 16 pacea si dreptatea: "popoarele vor preface sdbille in brazdare i lancile in cosoare, nici un neam nu va mai ridica sabia impotriva altuia si mestesugul razboiului nu-i vor mai deprinde” (Isaia 2, 4), Orice cercetétor atent al acestor profeti recunoaste aici o prevestire a imparaitiei Mantuitorului pentru cé este un fapt sigur c&, proorociind, Isaia se referea la Domnul nosttu lisus Hristos. Sidacé este sigur ca lisus Hristos este Mesia atunci tot aga de cert este faptul ca profetii nu au fost simpli viséitori romiantici care credeau in proprille lor nchipuifi El credeau profund in realitatea gin realizarea viziunilor, fie gi in timpurile cele mai indepartate, in timpurile mesianice, ba chiar gi in cele eshatologice. Necontenit inviorati de idealurile mesianice, ef luptau pentru crearea unei lumi mai bune, mai drepte, incepand cu prezentul Pe deplin convinsi in reatitatile pe care le profejeau, el nu se dadeau inapoi de la nimic, nu se lsau intimidati de cel mari sl putemnici. Aveau curajul s& critice chiar pe regit cai nedrepti sau idolatri: profetul Natan trage la réspundere cu mare autoritate pe ‘nsusi regele David pentru uciderea lui Urie si casatoria cu Batseba, sofia acestuia; llie Tesviteanul arunca fulgere de blestem asupra idolatrului Ahab care prin fals si crimd isi impropriase via pagnicului Nabot (Il Regi 12, 1-13 respectiv | Regi 21, 1-16). Pentru cd luptauin numele dreptati, profeti luau foarte adesea partea celor mici gi stabi deoarece, in timpul acela, acestia erau des desconsiderati si nedreptatit. Facand o separare neta intre cei bogati si sdracii de care se abuza, profetul atrage atentia: "val de cei care claciti lang’ casa gi grmadiftarini peste tarini pana nu mai ramane nici un foc” (Isaia 5, 8). Daca din perspectiva profetilor era o diferent mare intre prezentul negru in care traiau gi vitorul strdlucitor, ei nu se limiteaza [a a sublinia cei doi poli diametrali opusi ci, mai mult araté modul in care omenirea va ajunge fa epoca mesianic, greutatile pe care le va intampina pana atunci cénd, idealul de dreptate socialé se va Infaptui, Datorité tnvartosari inimilor oamentlor si datorita putinelor rezultate ale predicii profetilor, va urma o vreme a pedepselor gi w judecatilor din partea lui Dumnezeu pentru neascultarea poporulul Foametea, invazile, exilul, r’azboaiele gi bolle preced timpul pagnic al venitil imparatiet lui Mesia, Profetul Amos araté cum vor fi acele timpuri Intunecate: «De aceea $i Eu v-am lasat cu dinfi curatfin toate cetatile voastre si cu lipsa de paine in toate sdlagurile voastre dar nu v-ali Intors catre Mine». zie. Domnul «V-am.lipsit de ploaie cu trei luni inainte de seceris; si peste 0 cetate am revarsat ploaia iar peste alta nu; peste un tinut a plouat, iar tn cel care n-a plouat s-a uscat holda, si s-au Pomnit doua -trel cetait cdtre o até cetale ca sa bea apa, dar nu s-au sdlurat! Si voi tot nu v-ati intors catre Mine» zice Domnul «V-am balut pe voi cu rugina si cu malura am pustit gradinilesivile voastre, smochinii si maslini vostri au fost prada de lécuste. Dar voi nu v-ali intors catre Mine» zice Domnul" (Amos 4, 6-9). Doar dupa aceste Renorociri se va indura Dumnezeu de cei ce se vor intoarce cu smerenie si isi vor schimba felul lor de via Pe aceeasilinie cu profetii mai vechi, Amos si Osea, dar cu o patrundere si mai adanca vede profetul Isaia in dezordinea prezentului, profilandu-se in fata sa ideaiul unei ordini sociale mai bune, intemeiata pe idee’a de pace si dreptate. Pentru el, ca pentru to{i profeti, realitatea cruda in care se zbat oamenii timpului séu nu poate fi permanenta. Disonanta prezentului nu poate fi stare normala. Dimpotriva, certitudinea lui Dumnezeu ca personalitate vie si evidenté lucrari sale in istorie este cea mai bund chez’sie a unui vitor bun. Acel vitor fericit va fi infaptuit prin purificarea prin pedepsele divine siprin pregatirea unei ‘noi generafii care se va pune in slujba dreptati, a binelui gia pacil universale siva consacra acestora toate fortele sale. Noua generatie de care profeteste Isaia poarté |a el denumirea de rest, rimasiti, jar la profetul Sofonie este vorba de un popor merit gi séirac care va -avea incredere tn Dumnezeu: “si voi ldsa in mijlocul tau un neam smerit si sdrac, care va n&dajdui intru numele Domnului" (Sofonie 2, 13). Profetii vorbese in general Intr-un limba] accesibil, plin de 8 comparati si metafore. Ei au un stil bogat in imagini, viu in expresit siadanc in psihotogia viet zugrdvite. Se pleacd de la starea natu, de la ordinea naturala pentru ca, prin comparatii mai ales, s@ se ajunga la cele mai inalte ganduri. Modul de exprimare este in general scurt, concis gi parabolic, profetii preferénd s& se exprime direct, ‘ra ocoliguri, int-un limbaj direct gi usor accesibil contemporanilor. Analizand proverbele Iui Solomon se poate spune c& in cértile profetilor nu exista doar sfaturi, indemnuri, autoritate sau exemple Gi si mustrare sau ironie. El se foloseste mai ales de mustrare nu numai pentru ca stilul direct in care a scris proverbele ti permite asemenea alegere ci si pentru c: “Daca nebunia se pripageste in inima celui ténér, numai, varga certarii o va indeparta de la el” (Pilde 21,15). Dupa o prima lecturé ar putea parea c& profetil utilizeazé aceeasi metoda ca $i filozofii moralisti dar, cine zAboveste Indelung ‘in cercetarea céiilor profefilor, mai ales a celor mari, poate usor constata cd metoda lor de instruire este una diferta, in timp ce morala filozofieieste abstract, fér& vial8, dura si aspra, In timp ce invatatori acesteia sunt doar paigani ce se raporteaza exclusiv intelectual la Lucenicii lor, fa autor biblci, doctrina precebtelor morale este pe cat de adéncé, pe atat de calda si plin& de dragoste in cuvintele in care este imbracata., Din cartile profetiior iradiaza o dragoste arzatoare tte poporul iudeu chiar si atunci cand acesta este pe drept mustrat. Invatatarul din Biblie, oricare ar fi el, este pentru-cei carora ti se adreseaza simultan, parinte care urmareste faurirea de caractere tari sl constante pentru toate imprejurarile vie. in Sfanta Scriptura Pedagogul cedeazé locul parintelui ful ia locul discipolului, Maximele morale nu sunt impuse, ci ele apar mai mult sub forma de indemnuri, Fecomandari sau rug&min{i calde adresate cu dragoste si caldura pentru cd, lectii de invatatura, scrierle profetlor sunt coborate de cer si inspirate de Duhul Sfant, Este adevarat ca uneori profetii se folosesc de un ton gray, ‘ameninféitor. Dar acesta este un ton al aceluia céruia fi pasa; este amenintarea spusa din dragoste. 19 Pentru profeti, chela trecerii de la starea jainic& din punct de vedere moral - politic fa stadiul ideal al imparatiei mesianice este credinla in Dumnezeu, La nivelul fiec&rui om, aceast& condi sine qua non pentru siabiirea unor bune relatii cu Dumnezeu se manifest prin intelepciune. Aflata la antipodul nebuniei, intelepciunea este ‘semnul rectitudinii morale, calitate indispensabild pentru fiecare om Se poate studia cel mai bine raportarea profefilor la intelepciune urmatind Pildele iyi Solomon. Cartea Proverbelor este o carte de sintez& morala in care se Oglindeste experienta de veacuri a generatilor de oameni iintelept, chintesenté a intelepciunii ebraice, viata poporului tata sub infiuenta nemilocité a Legii lui Moise. Ea este o marturie eclatanta de modul in care au fost iraite si exploatate in viata preceptele morale inalte ale Legii, astfel cA altturi de celelalte c&rti didactice, formeaza literatura instructiva a poporuiui ales, ineat prin carte didactic’ in Vechiul Testament trebuie si intelegem Legea mozaicd oglingita in vial. Chiar daca Solomon nu este propriu-zis un profet, cartea sa, lucrare de chintesenta aga cum spuneam si mai sus este datatoare de seamé pentru celelalte cari din Sfanta Scriptura. Afirmand Continuitatea parerllor autorilor biblici, putem spune c& cea ce este implicit ta profeti este explicit in Pilde si viceversa. Pentru c& vrem 8 artim raportarea invatatilor poporului iudeu la infelepciune, ne Situdm la nivelul cartii Pildelor lui Solomon unde aceasta este cel mai bine prezentata, Intelepciunea este calitate esentialé in viata moral - socialé a fiecdrui om, pentru ca fara ea nu putem gandi in sens propriu o bund raportare a societatii !a cameni si nici o corespunziitoare concepere a viefii morale. infelepciunea este acel lucru pe care flecare profet vrea sé fie Invafat, este ceea ce conteaza in primul rand pentru Solomon. Fiecare profet vrea s8 invete pe poporul lui 'srael 0 infelepciune practica a vietii, adic& acel principiu care determina viata moral a omului, Ea sta fa temelia religiei devenind generatorul gi impulsul viefi morale a credinciogiior in implinirea {uturor legilor $i poruncilor divine. Prin infelepoiune credinciosul 20 ajunge in starea de a tmpini cat mai ugor legea, find oBléuzit toata activitatea lui dupa preceptele Legii divine, pasii lui fiind indreptafi spre adevarata viata in care trebuie 88 se infaptuiascd binele si dreptatea, dragostea si adevarul, ajungénd la fericirea din viata de aici gi cea de dincoto. Idea de intelepciune apare la iudei sub titulatura de “chokma” jar aceasta idee a existat la evrei cu dferite sensuri gi inaintea aparitci \iteraturii didactice in care, dupa cum se stia, predomin, Cu sensul general de abiltate spiritual, iscusinta deosebita, care judecd drept lucrurile gi alege cele mai potrivite mijloace in atingerea scopului ‘urmarit, o gasim la jude! inca din vremea lui Moise. Find umpluti de duhul infelepeiunil (reach chokma) apar acel barbati care sunt alesi 8 facd vesmintele preotesti pentru Aaron sil si (lesire 28, 3). Ca barbat infelept, adic& drept si implinitor al Legii, este caracterizat Solomon de catre David pe patul de moarte (| Regi 2, 9). In cartile didactice expresia chokma revine tot mai des si confinutul ef se contureaza fot mai mult, incat in Proverbele Iu! Solomon ea st th centrul ideilor religios - morale. Pentru Solomon, intelepciunea are un dublu aspect: ca persoana individuala, intelepciunea obiettiva, care nu se comunics ‘camenilor; si ca dar supranatural impartit oamer elepciunea subiectiva, intelepciunea vieti practice ca principiu al tuturor actiunior religios - morale ale oredinciosului. Despre tnfelepciunea obiectiva regelespune cd este 0 persoana individual, deosebita de Dumnezeu ca ipostas si fintial diferentiatd de creaturi, Ea s-a nascut din veci in Tatal, find de o fiinta cu El, de naturd transcedentala, creatoare a tuturor. tzvorata din temerea de Dumnezeu, ca principiu intern al ei, Intelepciunea subiectiva este bunul cel mai de pret al credinciosulu. Ea indruma si calauzeste activitatea acestuia, devenind pentru el acea fort moral - spiritualé care d& continut gi sfintenie tuturor aoliunilor omenesti. In cel care poseda aceasta intelepciune se produce o transformare radicala. Ea impreund injelegerea cu vointa, adevarata cunoastere cu fapta, constituind acea iscusinta a viet a4 datorité careia credinciosul va inféptui totdeauna binele si va evita ‘ul. Invata pe credincios toate virtuile, 11 apropie de Creator sii da speranta unor bunuri netrecatoare, find principiul vietil sale morale, ‘Sfantul Vasile ce Mare chiarin modul acesta defineste intelepciunea din Proverbe: “o stinta a lucrurilor omenesti si divine ... nu atat speculative, cat mai mult practice, de naturé a conduce pe credinci {a practicarea tuturor virtutilor gi prin aceasta de a-l pune in situatia. ‘4 ajunga la fericirea deplina’. Vizand Piidele lui Solomon, Sfinti Parin{f au numit aceasta carte - Intelepciunea ce invafa virtutea sau ~ infelepciunea care instruieste, Traditia iudaica a numit-o “sefer chokma” - cartea intelepeiunii, Intelepciunea insa nu este cdutata de dragul ei sau pentru ca asa Invata regele Solomon ci pentru ca, in drumul sau spre buna raportare la Dumnezeu, omul trebuie sa caute s& 0 dobandeasca. Infelepciunea este cautaté pentru pacea interioara, pentru viata virtuoasa si mai larg, pentru purificarea din punct de vedere moral. Infelepciunea este o culme care, legata evident de moralitate, aduce Jn ceea ce priveste aspectele sociale, un binevenit ajutor. Cu autoritatea lor de netagaiduit profetii incercau sa purifice ‘moravurile vremii lor ndemnéind Ia savarsirea faptelor bune in perfect cord cu vola lui Dumnezeu. Ei condamna luxul, destrabaiarea si imbuibarea (leremia 5,11; Osea 4, 11) ca pe unele ce sunt Provocatoare de nedreptate social gi aducditoare de neintelepciune. Ei se strddulesc totodata sa intéreasca familia prin credinciosia gi increderea intre soli. Prin cuvantarile lor urméreau s determine societatea la 0 mai buna si mai dreapta repartitie a bunurilor ‘materiale, pentru crearea unei stari generale mai bune. Profefii au prezentat contemporanitor lor pe lahve ca pe un Domn al Dreptati, care pe de o parte revarsat binefacerile sale, iar Pe de alt parte ca pe un Domn al judecaiii care pedepseste pe {srael, cu. scopul de a restabili dreptatea social, a Intarl credinta $i ai pregati pentru venirea [ui Mesia. ‘hn viata publica ei lupté pentru introducerea unel administratit Cinstite, condusa de autorittiincoruptibile, ca "regele sa stdpaneasca 22 ‘cu dreptate si mai maril sa cérmuiasca cu nepartinire. Fiecare sé fie tun adpost impotriva furturilor, c@ nigte réuri de apa intrun paimant uscat, ca umbra unei stanci mari intr-un pamént ars de sete” (isaia 32:1-2), In viata retigioasa profetii predic un cult mai spiritual, o eviavie interioara mai profund’. Nu formalism extern, nu fapte implinite de fata lumii cum este postul amintit de Isaia (68, 5-8), ci oferirea si predarea flintel Intregi care se manifesta prin fapta de binefacere si de iubire faté de aproapele. Profetul leremia a activat cu un rol inegelabi pentru aceasta idee: religia nu este doar un exercitiu cultic si participarea la el, ci viata gi fapta, predarea omului intreg lui Dumnezeu prin cunoasterea numelui lui si prin conduita dupa Poruncile divine: “Cum? Voi furati, ucideti $i face{i adulter; jurati mincinos, tamaiati pe Baal si umblati dupa alfi dumnezei pe care nu-icunoastefi, si apoi vent s& va infalisati inaintea mea in templul Meu, asupra cdruia s-a chemat numele Meu $iziceti «suntem izbavitin ca sa faceti iar toate ticdlosille acelea? (leremia 7, 9-10). Prin Profetul leremia, religiozitatea Vechiului Testament si-a aflat forma ‘cea mai temeinicd si mai desavarsita. In concluzie, activitatea social a profefilor se prezinta cao {upta continua intre ordinea voit& de Dumnezeu in lume gio ordine care se opune vointei divine. Profetii au palit in viata publica din timpul lor nu ca tehnicieni si teoreticieni, nu ca reformatori sociali pe baza unor sisteme economice si sociale, nu au fost nici organizatori unor stari de fapt In societate (cdci, daca ar fi fost aga nu ar mai putea fi numiti profeti, ci el au ac centuat doar ideca fundamental cé observarea si tmplinirea poruncilor divine si credinfa in Dumnezeu nu asigura doar viata vegnicai, ci arata gi calea spre fericre si viata adevaratd si aici pe paméant. 23 Bibliografie 4. Biblie sau Stanta Scrioturs 2, Sfantul Vasile cel Mere Omilia|.8., Despre Inceputuri col. 388, 3. Popescu Méldesti - Valoarea Vechiulul Testament pentru crestint, Bucuresti, 1932. 4. N. Neaga - Vaioarea social a Vechiuli! Testament, Sibiu, 1933, 5, Prelipeeanu V. - Aspecte sociale In scriarile profetilor Vechiului Testament, las, 1948, 6. Abrudan D. - Aspecte ele antropologiei Vechiulul Testament in S.T, rr. $-4/1978, 7. Blenkinsepp J.-A history of Prophecy in traol, Philadelphia, 1983, 8. Conf. Dr. Petre Semen - Curs de studiul Vechiului Testament, Ed. Univ, ALL. Cuza, lagi, 1993, 8. Die soziale und politische werksamkect des aitestament-schichen Profetismus, Salzburg, 1924, 10. Diac. Lect. M. Chialda -Invajaturi moral- sociale in cartes “Proverbele {ui Solomon” 8.7, nr. 1-2/1056, 11. Cl Fillon -La Sainte Bible commenteé d'apres la Vulgate etes textes originaux, IX-e ed. Paris, 1927, tom. 4 PG. XXXI, 24 _fielamagach= “nedreptaté, Qumnezeu atunci cand ia spus diavolului_¢& un urmas al femei IDEEA MESIANICA IN VECHIUL TESTAMENT $1 LA ALTE POPOARE ORIENTALE a) Idea mesianica in Vechiul Testament Caracteristica generalai a Vechiului si Noului Testament este ideea mesianic’ descoperita de Dumnezeu prin profeti in epoca vechi-testamentara si reallzata in persoana Mantuitorului lisus Hristos in perioada neo-testamentara. Ea formeaza tema centrala in iconomia mantuirii neamului omenesc de sub osanda pacatului si traverseaz& ca un filon de aur intreaga istorie a omeniri, incepand de la Adam si Eva $i pana la venirea Mantuitorului Hristos c&ruia profetii inspirati de Sfantul Duh i-au dathumele-deMesia (masiach “@unge) care inseamna “Unsul", iarin greceste Hi (dela ono) si prin acest cuvant ests desemnata persoana care u undelemn sfintt primeste dreptul si puterea de istos !~, std In stransa legatura _gu_méntuirea,care vine de Ja Dumnezeu si va fi realizata de “MantuitorulHristos, De aceea, SfintParinf au considerat mantuirea = 2.un act pomit din “filantropie diving” pentru a readuce pe om I S-a bus viata fericita de care’s. divine. _Ideea mesianica=formeazé_centrul tuturor descoperirlor divine privind adevarata viata religios-moralé in Vechiu Testament. \Vechimea ei coincide cu momentulin.care Oumnezeu din dragostea “TeMaSuratd si bundtatea sa nesfargita nu a pardsit pe protoparinti neamulul omenesc c&zuti tn péicat si le-a promis.un izbavitor ca la plinirea vremii ierea_diavolului gi va intemeia 0 i, libertati| si fericirii fipsit& de suferinta st ‘este buna sau Protoevanghella a fost rostita de ‘Va_reusi 88-1 inving& (Fac. 3, 15) gi astfel Va fidica la starea dé affmiGnie créatura Tafionalé cu Creatorul su, Din cuprinsul acestel 28 profetii mesianice se desprinde ideea generala c& omenirea va reusi in vitor 58 ajunga la.o noua situatie fetta, intrucat va War legaturd cu Dumnezeu gi acest lucru se va datora unui Milocitor - Dumnezeu adevarat si om adevarat. Acesta este Mesia care va reface vechea legdituré intrerupta intre Dumnezeu'si om din cauza pécatulul, Elva réscumpara.prin.séngelé Sau intreg heamul omenesc, pentru ca Dumnezeu n-a voit ca pacatul sa pundi stépanire toldeauna e trupul si sufletul omului gi sa fie indepértat de la misiunea sa de a fi conduc&torul si st§panul lumii vazute, __Prin pacat omul a pierdut harul lui Dumnezeu si lipsa acestei energif divine necreate se resimte prin faptul cé firea umand a devenit neputincioasa pentru ase. ridica.singuré.ta_siarea de armonis cu ~ Dumnezeu. Pana la venirea Méntuitorulul Hristos, omenirea tsi va da seama ca nu poate fara ajutorul divin.sa tnvinga suferintelo cauzate de pacat, de aceea, prin profetile mesianice va fi pregatita in'vedérea veniril adevaratului sau salvator. Intre denumirilé generale date Ma cea de Mesia, deoarece. in_persoana_sa_se intrunesc_in mod Gesavarsit~ cele 3 demnitati care: revin prig actul ungeriide sus (Is. 61, 1). Aceste.demnitati sunt: cea de imparat, Prooroc Sau Invatator » ' $i Arhiereu a Preot dupa randuiala lui Melchisedec (Ps. 109, 4). } Eleste preinchipuit de diferite personalitéti din Vechiul Testament - profetisi preoti, care prin ungerea cu undei aud Dumnezeu sia urma voia Lui) Tot cea ce primea aceasti ‘cameni sau obiecte, era inchinat lui lahve care le ice! "tuach lahve" sau *Duhul lui Dumnezeu" (I Regi 10, 6, 16, 13). Acelasi duh Dumnezeiese se va cobort si peste mladita care va odraisli din tulpina lui lesei (Isaia 11, 2) si va fi reprezentantul ‘ui Dumnezeu in mijlocul oamenilor, 17, 0 cartile Vechiului Testament cuvantul ebraic "Mesia” (Masfach) are o larga utilizare, el de: semnand in primul rand~ Persoanele care au avut un rol special in planul iconomiei divine, Cum au fost patriarhil (I Paral. 16, 22), arhiereul ca prim mijfocitor intre lahve si Israel, care din acest motiv se numea si “unsul” (Lev. 26 in 4,3), regii ca reprezentanti ai lui lahve in statul teocratic (Deut. 17, ) 15; | Regi 16, 6;.II Regi 1, 14; 11 Paral. 6, 42). Acestia sunt tipuri ale 14 reprezentantulul adevarat al lui Dumnezeusi in randul lor éste inclus “fot cu termen de “unsul" si regele Cirus (Isaia 45, 1), deoarece in planul iconomiei divine a avut un rol deosebit, el fiind eliberatoruLiui Israel din robia babiloniand)in al doilea rand, ebraicul "Masiach’ 7/ “desemneaz’.pe mod special, aga cum reiese > din prima profefie mesianica rostit& de mé judecatorulul Samuel (Regi folosesc traducerea greaca, cea de Hristos, de cele mai multe ori in setierile lor gi mai putin cuvantul Mesia (in greacd Meoouas loan 1, 41; 4, 28). Potrivit denumirii lor specifice, toate profefille mesianice sunt caléuza permanenté a lumii lui Hristos. Dupé natura lor ele sunt de “doué felur: unele care au'in vedere venirea lui Mesia ca reprezentant al lui Dumnezeu $i conducator ai lumii, numite si profefii mesianice in sens restrans, iar altele care se refera ta intemeierea imparaitie! lui Dumnezeu pe pamént, fiind considerate profetii in sens larg. O parte din ele, tinand seama de modul in care au fost rostite, sunt direct mesianice, care pot fi explicite sal implicite, iar alta parte indirect mesianice, deoarece au in vedere evenimente sau persoane ca tipuri ale viitorului uns al lui Dumnezeu Care va lua firea omeneasea gi-i va conduce pe oameni spre adevarata cinstire si ascultare fata de voia divina. Textele mesianice na Iti Mesia care va_ instaura, la piinirea vremii, imparatia lui Dumnezeu pe pamént la care sunt chemate toate popoarele, deoarece regele mesianic guverneaza peste tot in numele lui Dumnezeu. Timpurile mesianice Incep la sfargitul veacurilor gi ele sunt prefigurate de momente istorice importante din viata poporului lui Israel, ca de exemplu ‘exodul, ca tip al iegirii dintr-o robie spirituala. Cuprinsul variat si bogat al textelor-mesianice—ajuta la cunoasterea generala a timpurilor. mesianice si, totodata, ele oferd ‘ate importante privind originea semita a viitorului conducator al T Imparatiei lui Dumnezeu Care se naste din reamul iui David dintr-o Fecioara (Isaia 7, 14), in oragul Betleem (Mihela 5, 1). Aceste texte inspirate sunt rostite de oameni alesi ai lui Dumnezeu care au trait in pericade de timp diferite si au profetit despre manifestarea lui lahve ca singurul Dumnezeu adevarat si stpan absolut al intregi omeniti, La baza mesianismulul biblic sta credinta mor despre _Dumnezeu sr lunia, dé aceea profetille mesianice au originalitatea si specificul for. Ca o tras8tur& comund a lor este manifestarea voll ‘divine pentru ajutorul si folosul poporului Israel si ca stapanitor al regii lumi, Prin glasul profetilor (Amos 8, 9; Sof. 4, 12; foil 4, 15), Dumnezeu anunta venirea "Ziléi ful lahve” (Yom Jahve) cand EL igi manifesta prin Senne extraordinare prezenta Sa pentru a nimici pe ‘dusmani' Sai Tm ziua aceasta vor fi pedepsile neamurile. idolatre gi peaceia dintre israslifi care &-2U abatut de la calea poruncilor divine. Atunci se va face dreapta judecatd pentru a inlétura raul sia mantui pe cel ce s-au dovedit Gredinciosi lui lahve, Care Ti va pasiori 6a demnitate peniru a nu nial ftorturati de cei ral (lez. 34, 10). Sosirea acestei zile marcheaz’ momentul manifestarii strdluciti si puterii divine cénd lahve va.fi_recunoscut de tofi crept stépanul tuturor ‘camenifor inclusiv al celor ce s-au inchinat idolilor gi care se vor supune Lui (Isaia 44, 14-16), intrucat imparatia Lui va inlocul orice 1166 stapAnire lumeasca (Dan. 2, 44). in special profetii dinainie de ~exilul babilonean prevestesc cA aceastd teofanie va fi _Judecata aspra a celor nelegiuiti si de inkiturarea idolatri Popoarele indreptandu-se spre adevarata cinstire a jul Dumnnezeu a Cérui Lege va iesi din Sion si cuvantul Sau din lerusalim (Isaia 2, 3). Cuvantatile lor sunt dominate de ameninfiri si pedepse impotriva dusmanilor tui lahve a Carui manifestare va duce la disparitia idolatriei. Cei ce It urdsc vor fi nimiciti(Isaia 41, 11; Zah. 14, 18) Pe langa manifestarea lui Dumnezeu in mijlocul tuturor opoarelor, profettile ford si la persoana lui Mesia care ua Referirile aghiografilor sunt ‘elurite $i privesc persoana lui Mesia, descendenta lui, timpul veniril 28 ‘ | i | \ sale in mijlocul poporului Israel si activitatea Sa. Lasand la 0 parte textele mesianice generale despre nasterea Mantuitorului dintr-o urmaga a Evel (Fac. 3, 16) sl descendenta Sa semita (Fac. 9, 25- 27) din neamul lui Avraam (Fac. 12, 1-2; 18, 18) @ersoana se contureazé mai intai in binecuvantarea patriarhului se vede Ca(El va fi din semintia (Fac. 49, 10) sivaconduce } lui fntinzdndu-se pana ta margiflle~, / toate neaniurile, imparatia lui intinzandi Smantului ET poark& numele dé Silo-imp& evident misiunea sa in lume si specifioul imparailiei Sale in care va fio almosterd de pace si prosperitate materiala. Regele David il prezinté pe Mesia Ga iv al lui Dumnezeu (Ps. 2, 7), imparat si preot dupa rénduiala lui Melchisedec (Ps. 109,,4), asezat de Dumnezau ca stdpan in Sion si peste toaté lumea. Profetul Os carats ca lal) sfaigitul timpurilor apare un impérat pe‘care israelitiii! vor céuta si $0.vor apropia de Ei cu infricogare. Gu toate c& Eleste bun (Osea 3, 5). Acest profet ca si Amos, arata raportul directal iui Nesia cu casa k in avest sens, Amos se-roferd la restabilirea cortului lui David de catre Dumnezeu (Amos 9, 11). Mai tarziu, profetil vorbese si despre TolUITSIgiOS moral al lui Mesia, pe care profetul ieremiality 47 | numeste “Tahve este dreptatea noasira’ ¢lahve tidhqenu ler 23, 6) 7 sau"Odrasia cea dreapta” (femach taddiq ler. 23, 5) ridicata regelui Daild ca sé facd judecall gl dreptate pe pimant sn acelagi timp, siincheie un nou legamant (berith chadasah ler, 31, 31) cu ntreaga omenige. In imparatia intemeiata de El, lerusalimul se va chema “Tronul lui Jahve" (Kiss e lahve ler. 3, 17). Despre persoana, activitaiea si impéiratia lul Mesta, cel mal ‘mult si intr-un mod deosebit a vorbitpfafetul isaiaShumit din acest’ motiv, pe buna dreptate, si "Evanghelistul’ VechiuluiTestament. in viziunea lui, Mesia este prezentatin contextul evenimentelaristorice... din vremea sa, cand regatul luda, condus de regele Ahaz era amenintat de rézboiulsito-efraimit, drept salvatorul celor atacali de dugmani, Acest izbaivitor Movie Se va aréta ca un Dumnezeu putornie, Tat al vesnicie, Principe al is Painté al Veacului ce va s& fie (Isaia 9, 5). In imparatia Sa, acea va fi fara hotar si El va impéraii pe tronul lui David ca s&-i ‘ntéreasca prin judecata si prin dreptate (Isaia 9, 6). El va iesi din {uipina lut lesel si peste El se vor odihni cale 7 daruri ale Stantului Dub: Duhut tui Dumnezeu, duhul intelep st ‘ariel, cunostinfei gi bunei credinte (Isaia 11 in acest Tale “este-o petsoana extraoidinara caré s& Va firma prin instaurarea Paci adevarate care va cuprinde toaté lumea, incat nu va mal fi nici ‘© nenorocire, deorece va domina spiritul cunoasteri! iui Dumnezeu si temerea de El (Isaia 9, 6-10). imaginea pacii adevarate este exprimata cu exemple din viata animalelor, “atunci lupul va locul “> laolalt cu mielur. Boe 'y_} Ca $i contemporanul [ui Isaia, brofetul Miheialpovesteste —“aceeasi origine davidicd a lui Mesia, preazaind chiar iocu sale, Beticemul ludeii (Miheia 5, 1). Psalmistul se refera la deosebite ale Regelui mesianic care va face dreptate, pa pe sdraci si va aduce belsua pe.pamant, care va tracoperit Lui(Ps. 71, 16, 21). = Dintre profetii mari, despre descendenta davidica a lui Mesia d¢,/mai vorbeste silfezechiel atunci cand se refera la conducerea fllor {ui srail de un singur-PastorCare-vaavea.grifi de ei (lezec. 34, 23) El va fica un “Print” (nasi) peste ei (lezec. 34, 24) si va incheia cu acestia un legémant de pace ca sa traiascd in siguranfa (lezec. 34, 28). Ca si ceilalt| profeti mari, lezechiel pune pe acelasi plan cu restauratia national venirea timpurilor mesianice (lezec. 36, 37-38). {hn capitolele 37 gi 38 desorie luptele ce vor premerge triumful final si manifestarea slavei divine, iat in capitolele 40-48 prezinta impars vitoare a lui Dumnezeu, fara a mai mentiona pe Mesia, Jn partea a doua a cartii lui Isaia (cap. 40-66), profetul {infatigeaza 0 noua idee despre_Mesia pe care-| numeste “sluga Bomnului" (ebed lahve) (42, 1-7; 49, 1-8; 32, 13-53, 12). El are” misiunéa Ge a converti toate neamurile si a sluji pentru juminarea neamurilor (Isaia 42, 6), Intru El Dumnezeu va fi preamarit (Isaia 49, 30 legeri, sfatulul 3) si cu toata opozitia celor potrivnici care Il vor batjocori si condamna lamoarte, prin jertfa Sa va impaca, u Dumnezeu. ideea despre Mesia care suferd si moare este exprimata si in cartea Psalmilor (Ps. 27) sactifigiu care Il va Indreptati'sa fie st@panul tuturor care _oted in dimnezeirea ti, De aici se vede clar c8 Mesia are misiunea de a elibera omenirea de sub puterea ulul sia instaura pe pamvant o imparatie spirituala in care.sa triumfe binele. i In c&rtile profetilor loil, Sofonie si Maleahi, hu se fac referiri directe la Mesia, aga cum se Intalneste in profetia it prezint& ca pe un rege pasnic.care va intra fumfal in Jerusalima (Zah L 9, 9), va fi vandut pe 30-dearginti (Zah. 11, 13) si va. fi parasit de ucenicii S8i Zah. 13, 7). Tot in mod direct se referd si(profetul Daniel) ., la Mesia pe care il numeste “Fiul omului" (Bar enas Dan. 7,13) care | vine pe norii ceruluicasé 1 se.deace la cel vechi de zile st4panirea,_ | slava si imparatia (Dan. 7, 14). Acelasi profet vorbeste despre judecata_universalé_asupra popoatelor indeplinita de Dumnezeu |” (an. 7, 27) si despre timpul venirii lui Mesia, care va urma dupa trecerea celor 70 de séptaméni de ani de la intoarcerea iudeilor din robia babiloniana, c&nd vor incepe rezidirea lerusalimului (Dan. 9, 24-17). 4 Una din viziunile sale se refera gi la judecata de apoi, cand ce{morti vor invia gi unii vor mosteni viata vesnica pentru faptele lor curate, iar aif osanda vegnica din cauza féradélegilor lor (Dan. 12, 2): delle eshatologice vor fi dezvoltate mai tarziu in scrierile apocrife. Despre venirea lui Mesia se facyeferiri siin literatura anocrifa (Testamentul celor 12 Patriarhi, IV Ezdra, Psalmii lui Solomon si Apocalipsa lui Baruh) in care este prezentat ca un rege puteric, descendent din casa lui David si ca un_intemeietoral_imparatiei iniversale. Inspiritul acestor texte apocrife, persoana iiMesia apare_ Ga 0 filnt&-divino-umana venind din cer, cas ageze imparaitia lui Israel, dupa care-va muri si nu se va mai arate, De asemenea, fabiniv/spun cd Mesia va veni s& intemeieze o imparatie lumeasca_universala, subliniind prin aceasta aspectul |»). @shatologic-national al acesteia. Dupa conceptfa lor, Mesia nu are ee eT nimic supranatural in Elsi Acesta nu trebuie sa orice ‘Opieligti din.calea Sa, Duca literatura apocrifa si serierile rabinice, Profetile mesianice nu sunt legate de aspectul spiritual al imparatiei mesianice, de aveea, ele rman a o intelegere pur materials, vazuta @ acesteia, persoana lui Mesia nedepasind cadrul umanului. In aceasta situatie, este vorbe mai mult de o eshatologie nationala si de un Mesia care se manifesta numai ca om, fara inferventia sau Participarea tui Dumnezeu, Cercetand cu atentie cuprinsul profetilor mesianice, observam 04 0 noua trasatura comund a lor esté aceea de desSvarsire moral - aimparatiei Mesianice. In scrierile profetice, ea marcheaza / 2steptarea unei ordini noi morale superioare si reprezint’ scopul suprem al dezvoltarii ei, Venirea ei se intrezdreste chiar din Protoevanghelie, unde se anunta biruinta esupra réului cauzat de > diavol. Desavars aid va fi obtinut prin judecata dreapta prin care va fi purificat atat poporul iui israel, oat si celelalte neamu: Chiar si profefii anteexilici SUBliniazé acest adevar, cénd vorbesc od numai un rest se va mantui, intrucat Dumnezeu, Sfantul lui Israel ((saia 12, 6) se va tndura si-iva ierta pacatele (Isaia 1, 18, 27; leremia 31, 3). Prin harul Sau pe care il va revarsa peste toat omenirea (oi) Dumnezeu 0 va purifica de farzdelegile sale si ea va cduta binele ca s& fie vie (Amos 5, 14). In timpurile mesianice, oamenii de lamic la mare, vor ajunge la cunoasterea desavarsité a lui Dumnezeu. (ler. 31, 34), Observarea Legiidivine duce la starea de sfinfenie, de aceea profetii inainte de exil, sublinieza cu rigurozitate urmarea ei, Indemn care se intaineste $i la profefii postexilului, cao condilie necesara in pastrarea bunelor raporturi cu Dumnezeu, Din textele mesianice rezultésistarea unel viellplina de ite ezulté ch Gate $8 va insTaute Th nial Dumnezeu, De aceea, pe langa sfinjenie se face évidenta i viata fericité de care se vor bucura toti ‘ei care vor trai in pace gi bunavoire cu Dumnezeu si cu semenil for (Isaia 2, 2-4; 9, 6; lezec. 34, 25). In imparatiz vor dobandi iertarea pacatelor si nimeni nu se va mai plange din cauza bolilor, cl se va bucura de sanatate si viata mai indelungata 32 (isaia 33, 24; Zah. 8, 4). Vita fericitd in imparéitia mesiqnicd va fi_ vesnicd (Isaia 64; ler. 31, 35-36) si peste fot paméntul va fi beigug, lara sfanta devenind un paradis (Isaia 30, 23-26; 51, 3; lezeo. 34, 27), Momentul acesta specific viel fericite este exprimat de profetul Isaia prin expresia de “cer nou si pam&nt noi” (Isaia 65, 17: 66, 22). O alt caracteristic& generala a profefillor mesianice este ~ --aceea de-a acorda prioritate in. méntuire poporului Israel. Acest privilegiu st& in strnsd legaturd cu promisiunile fécute de Dumnezeu patriarhilor evrei si cu incheietea legdmantului pe muntele Sinai. Un alt temei al acestei priorit8it in méntuire este nasterea lui Mesia din neamul lui David. Dar aceasta intaietate nu exclude méntuirea celorlalte neamuri si acest lucru se desprinde din bineouvantarile divine facute patriarhilor, idee care va fi preluata de profefi, cand firma ca si neamurile vor Veni a lerusalim ca sa cunoasca cuvantul lui Dumnezeu (Isaia 2, 2-4; 11, 10; Mih. 4, 2-4). In mod simbolic, profetul Isaia prevesteste despre pregatirea ospatulul bogat pe muntele cel sfant la care vor participa toate popoarele (Isaia 25, 6). Toate aceste mentiuni profetice pun in lumina aspectul universal al mantuitii, care nu este in contradictie cu unele proorocii privind distrugerea vrajmasilor, in vederea asigurarii pacli mesianice (lez 25-33). In aceste profetil se observa caracterul vazut al imparatiei mesianice la care vor adera toate popoatele (Fac, 27, 29; isaia 11, 12; Mih, 4, 2-4), Particularismul ingust si national al unui numar restrans de profe{finu anuleazé ideea m&ntuill universale, deoarece toate popoarele vor slyji si se vor Inchina lui Dumnezeu Care nu ‘Tuginéaza pe cel ce-si pun nadejdea in El (Isala 49, 23). Profetul Isaia profeteste despre straini c& vor veni gi vor paste turmele lor, cultiyand tarinile gi vile lor (Isaia 61, 5) dit Intemeierea imparatie’ mesianice se face vizibila prin C-Glminstaurarea un&ivie(fericite pe pamant care este mult asteptata de Tudeii credinciosi. Din acest cauz8, profetii prezinta instituirea ei ‘cat mai apropiatai de vremea lor. Astiel profetii Amos si Osea vad inaugurarea ei imediat dupa pedepsirea lui Israel, iar Isaia dupa salvarea poporului de pericolul razboiului siro-efraimit (Isaia 7, 16) 33 ‘sau dupa infrangerea asirienilor (Isaia 29, 17). Altii araté ca “ziua ~Domnului" este aproape si Domnul a gatit ospat si a sfintit pe cat chemati ai sai (Avdie 15; loil 2, 1; Sof. 1, 7). Dupé ea urmeaza epoca mesianica care Incepe o data cu decretul de eliberare. dat de regele Cirus in anul 538 f.Hr. (isaia 45) sau dupa construirea celui de al dollea templu din terusalim (Agheu, Zaharia). In general, profetii vad - in fiecare nenorocire abatut& peste. israel din ‘cauza asiro- babilonienilor momentul Ineeperii Imparafiei mesianice, Profetiile lor se incadreaza in legea lipsei de Perspectiva specifica genului Profetic, de aceea intemeierea imparatiel masianice o vad in legatura ‘cu succederea evenimentelor politice din timpul lor. De exemplu, Intoarcerea poporului evreu din robia babiloniand este infatisata simultan cu eliberarea omenirii de sub robia Pacatului stramosesc de catre Mesia (Isaia 40, 7; 60, 1). Cu alte cuvinte, mantuirea Mesianica este pus pe acelasi plan cu victoria asupra dusmanilor Prezenti si Mesia apare mai mult sau mai putin in orizontul apropiat al epocii mesianice. + Din cele de mai sus se poate constata originea divina a “mesianismului p&strata in traditia ‘cregtina. Toate profetiile mesianice au izvorulin revelatia supranaturala si inceputul lor stain legatura jerea primilor oameni in pacat. ‘Teologii rationalisti sustin c& mesianismul este de data mai ecentai si originea lui se poate explica pe cale naturala, In fruntea lor se situeaza Welthausen, reprezentantul teoriei evolutioniste, care afirma ca textele mesianice din Pentateuh s creatori ‘monoteismului etic find profeti in vremea carora se dezvollé religia lui Israe! si Incep sa se contureze unele idei mesianice. La inceput aceste profetii au avut forma de pronosticuri politice, explicabi din punct de vedere psiholigic si In lumina acestei teorii ideile mesianice din Vechiul Testament sunt, preluate din credintele pergilor cu.caré evreii au venit In contact. Conducatorul ‘scolii evolutioniste nu considera drept autentice profetiile mesianice dinainte de anul ‘587 7.Hr., de aceea dupa aceasta data se ‘socoteste ca s-a conturat ideea despre fericirea mesianic’. El nu are in vedere faptul cd ideea 34 | | | | I i despre un rege ideal nu se putea nagte decat in epoca regalitati si nu in exit sau dupa aceea. Cercetatile arheoto at ipotezele lui Wellhausen despre vechimea ideilor gi inetitufilor religioase din ‘Vechiul Testament, ins teologii rationalisti n-au renuntat la recunoasterea originii divine a mesianismului biblic. Acestia au apelat {a alte marturii arheologice din vechiul orient gi au sustinut ca ideile mesianice eshatologice din Vechiul Testament sunt depagite ca vechime de cele asiro-babiloniene existente in Babilonia gi care au fost imprumutate de profeti care le-au aplicat la istoria poporului evreu. Aceste idei au fost prelucrate de profet gi le-au dat un inteles moral. Teoria teologilor rationalist ignora faptul c& eshatologia biblicd hu are in vedere un cataclism mondial, cum credeau asiro- babilonienii, ci interventia lui Dumnezeu pentru a ajuta omenirea ca 4 se indrepte pe caile desavarsirilreligios-morale, Meritul acestei teorii este acela de a stopa conceptia lui Wellhausen si unil teologi rafionalisti au cautat originea mesianismului biblic in cuitul lui ahve, in care evreii praznuiau printr-o zi speciala intronizarea lui lahve. Dupa noua teorie, din ziua intronizarii lui lahve, aga cum babilonienii preamareau pe zeul Mardue, ar filuat nastére conceptia eshatologica privind manifestarea fn vitor a lui lahve ca stapan absolut al lumii si ca protector special al lui Israel. Sustinatorii noii teoril fac numai lipsite de argumente reale, deorece in Vechiul-Testament hu sunt mentiunidespre aga-zisa sarbatoare a introniz&rii lui labve, . “~~ Dupa parerea teologului protestant -Sellin,~griginea avg mesianismului este pusd in legatura cu descoperirea de f@ muniele _* Sitalin care este prezenta ideea despre/intemeierea imparatiei lui Dumnezeu in lume gi care va fi condus& dé un nant ae=at— Sau, Pentru el omul primordial este prototipul iui Mesia pe care “eshatologia ebraicd |-a transformat intr-un Maniuitor ce va veni la biinirea veacurilor: Dacd cea ce sustine el ar fi adevarat, arinsemna Sa gasim texts Diblice privind aga-zisul “om primordial” creat inainte de Adam si Eva. Ipoteza sa nu este confirmata nici de literatura Teligioasa profana a popoarelor din vechiul orient. De aceea, 35 propunerea lui Sellin, nu are nici un fundament curios faptul c8 el admit iti. presinaitice despre Mesia si respinge reialariie lui Moise cu privirlaideea mesiani “impul patriarhilor. Parerea lui Selin a fost acceptata gi de teologul romano-catolic L. Din, cu deosebirea ca acesta sustine originea_mesianismulul biblic.in.iabuism, Din acest izvor iahvitistic &-ar fT nBscut idéed de mmijlocitor, reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant"Ga sa conducé— bopoarele silterior va fi pusai in legdituré cu neamul lui David, Acest “Teologapustan are o atitudine inconseevent’, deoarece accept actul revelatiel suprenaturale numai pentru izvorul iahvistic, nu gi pentru mesianismul biblc. Toate incercétrle teologilor rationalist! de a explica originea mesianismului biblic ca un fenomen natural, fara a tine seama de revelatia supranaturala, sunt numai opinii nefundamentate pe o ‘exegezii clara sin concordants cu adevarulistorical Sfintei Scripturi Acestia nu apeleazé la lucrarile exegetice ale Sfintilor Parinti sau ale teologilor pénd la aparitiaraffonalismului critic negativ pentru constata c& tofi sustin originea divina a ideii mesianice, ~~ Mesianismul Vechiului Testament-apare ca cea mai fideld marturie a pastrérit monoteismului biblic, precum gi cea mai nobila ‘reatie a geniuiuiisraelitinspirat si célauzit de revelatia supranaturala. Aceasta idee mesianicd a fost descoperit de Dumnezeu tn timp gi * ea se incadreaza in istoria mantuiri pregatita tn Vechiul Testament si realizata in Noul Testament de Mantuitorul Hristos, promis ca lzbavitor al omeniril ined de la c&derea protoparintilor nostri in pacat, Ca iistoria mantuiri, idea mesianica cunoaste etape de dezvoltare. Prima etapa incepe cu protoevanghélia sf dufeaza pana I profetit sctitori..Cea de a doua etapa se Intinde in timpul profetitor si pana in anul 587 f.Hr. dupa care urmeaza cea de a treia faza. in cele 3 tape, insiruirea istorica a profetiior mesianice ne prezinta decat {ntr-o masura restransa o dezvoltare progresiva in sensul cd profetti nu aduc elemente noi care sa ducd la o noua idee mesianica, ci raman pe aceeasilinie traditionald. Aceasta idee mesianicé cunoaste lic ori laic si este 36 0 vatietate de forme ce se incadreaza in timp si pastrand.radacinile in storia gi credinta monotsista a lui Israel Z Inprima etapa, Dumnezeu descopera oamenilor promisiunea__ 8 a fiajutati de un uritias al ferme, pentru a binyiputerea celuirau.. Agéasta promisiune le da speranfe intr-o biruinta si mai tarziu Noe prezice c& Dumnezeu va intra Intr-un raport deosebit cu cet din semintia Sem (Fac. 9,-25-27), prezicere care se realizeaza prin alegerea patriarhulul Avraam in neamul cérula se vor binecuvanta_ toate neamurile (Fac. 12, 3), Inspirat de Dumnezeupatriathullacob 7 profefeste venirea unui principe din.neamul lui luda care va domni peste cele 12 semintiale lui Israel si.peste toate neamurile (Fac 719,10). Mai tarziu Moise prooroceste despre un mare profet (Deut. 46, 15, 18), fara @ prezice instaurarea unei noi imparatii mesianice. Autorul Pentateuhuluiarata doar cd fericirea viltoare a conationalilor “sai depinde numai tie ascultarea si implinirea Legi divine, Abia in timpul iui David, prin proorocul Natan,|Dumnezeu descopera oA dinastia ui va domni_in vedi (Wf Regi 7, 12-16): [Psalmistul David prooroceste instaurarea unui rege mesianie care, cu ajutorul lu Oumnezeu, va invinge pe dusmani siconduce toate neamurile.(Ps. 2, 7-9; 109, 1-7) 7 Nepdstrarea unitatfide credinta a dus la incalearea indatoririlor poporului de a sluji Legea si aceasta situalfe se rasfrange prin dezbinarea regatului in dowd. Poporul asteapta acum o noua interventie a lui Dumnezeu, uiténd de indemnul lui Moise de a asculla sia implini Legea, pentru a fi binecuvantat de Dumnezeu si a fi vrednic de noi descoperii privind persoana si activitatea lui Mesia. Uitand de obligatia de a pastra legaméntul sia implini Legea, poporul este chemat cdtre acestea de profeli.Ca oameni aleside Dumnezeu, _profetii pana in anul $87 L.Hr. mustra vehement poporul si-i anunta 7 pedeapsa divina din cauza faradelegilorsale, In cuvantarile loret— ubliniaza adevarul ca Israelul credincios va vedea implinite vechile ‘promisiuni privind viata cea fericité pe care o va Instaura In lume “regele mesianic. } 37 2 dupa anul 887 1.Hr. se tnregistreaza cea de a treia etapa in “ezvoltarea gi pastraea. ell mesianice. Coea ce este specif acestei perioade exilce si postexilce este faptul c& profetti nu mai pun pe prim planmustrarile, ci promisiunile gi interventia lui Dumnezeu pentau.ca Istaelul sa se bucure de fericie, iar dugmani~ ~S8i s8 fie pedepsit. b) Ideea mesianica Ia alte popoare orientale Dela inceput trebuie subliniat faptul c& in acest capitol privind ideea mesianica la popoarele din vechiul Orient nu este identicd cu cea din Vechiul Testament care s-a pastrat pe calea revelatiei supranaturale si are la baza credinta monoteista. Folosind aceeasi terminologie numai pentru a cunoaste in ce masura s-au pastrat reminiscentele din revelatia primordiala care s-a transmis fa urmagii protoparinfilor nostri si s-a dezvoltat numai pe cale natural, ratiunea ~omului, cautand diferite miloace de a rezolva salvarea lui de la moarte si de a-Si asigura condifii de viata. prosperd gi fericit. Asa cum s-a arétat in capitotul precedent, teologii rationalisti au infirmat adevarul c& mesianismul Vechiului Testament are o origine divind si care s-a pastrat pe cale supranaturala. Incepand din secolul trecut acestia sustin cd mesianismul biblic nu este de origine supranaturala, ci naturald deoarece germenii sal se intélnesc echile religii- egipteand gi avut contact. Deci, mesianismul Vechiulul Testament ar fi influentat de credinta popoarelor cu care israeliti au avut legaturi sau a fost imprumutat din parsism daca avem in vedere faptul c& rationalisti considera veridica doar existenta profetilor mesianice dupa exil. De asemenea, el sustin teza ca idei mesianice exist sila alte popoare ~ grecisauromani, cu care poporul Israel n-a avut nici o legaturds Obiectiunile teologilor rationalisti nu fac deosebire intre originea divina a mesianismului biblic gi cea natural a celorialte Popoare la care s-au pastrat reminiscente din revelatia primordiata $i au ajuns la o mulfime de credinte tn care este absenta ideea de 38 # | | | mantuire a omului de sub pacatul strémosesc gl pe care ova realiza Mesia. Facdnd 0 comparatie intre textele Sfintei Scripturi si cele ale religilor politeiste, acestea se opresc doar la forma de manifestare a crediniei si nu au in vedere fondul acesteia, care este originala si specifica poporului Israel ales de Dumnezeu si condus de oameni inspirati in viala religios-morala si sociala. Studille comparative de acest-gen nu duc la aflarea prototipului si izvorului profetiilor mesianice, ci numai lao cunoastere general a credintei popoarelor vechi orientale care se limiteaza la speranta unui vitor bun, la 0 stare fericité pentru viata pamanteasc’. Dupé teoiogii rationalisti, originea mesianismului ar fi In prezicerile egiptene care s-ar asemna cu profetiile mesianice. Avestea se bazeaza pe cateva texte egiptene: papirusul nr. 344 de la Leiden datand din anul 1200 LHr., papirusul 1116 din Leningrad datand din anul 2950 7.Hr., papirusul din sec Vill.i.Hr. $i papirusul din sec. Il] 1Hr. in primul papirus, inteleptu! Iou-wer descrie In 6 Poeme un cataclism general care se va abate peste Egipt si cdi un rege va veni sé reslabileascd ordinea si s& aduc’ fericirea poporulul Din cuprinsul su nu rezulta enuntarea unui Mantuitor, ci el are in vedere mai mult indemnurile adresate unui rege. Al dollea papirus se refera la regele Snefru care cere preotulul Nefer-hehu s&-i adreseze “cuvinte frumoase” despre viltorul tarii sale. Dand curs cereti, preotul injelept prevesteste vremuri grole asupra Egiptului datorita invaziei popoarelor asiatice, insé pana la urma, tara se va reface si poporul se va bucura iaragi de libertate si viata prospera. Viitorul rege ideal care va aduce 0 noua stare prospera in Egipt este faraonul Amenemhat | (2000-1970) si el, Intr-adevéir, s-a impus prin alungarea strainilorinvadatori, asigurand dezvoltarea si independenta {2rii sale. Deci, confinutul papirusului nu este religios, ci istoric, iar faraonul ideal nu se poate asemaina cu Mesia din Vechiul Testament. Acelasi lucru este valabil si pentru celelalte dou’ papirusuri, cel de al treilea avand in vedere calamitatea cauzata de alte popoare (@sirieni), ‘ar ultimul continand prezicerea unui olar despre venirea Uunul rege care va fi iubit de popor, intrucat va inlétura suferinjele 39 cauzate de dusmani siva instaura o perioada de 50 de ani de belgug, Incat si cei morti ar dori sa tnvieze gi sa fie partagi acestei foriciri paméntesti. Prin urmare, nici unul din textsle acestor papirusuri nu poate 1 pus in legaturé cu profetile mesianice, cuncscut fiind faptul cé acestia au avut o credin{é politeisté. Legenda despre zeul Osiris care “este adus la o:noua viata divin’ de catre solia'sa, Isis; eprezinta un alt exemplu ca religia vechilor egipteni nu a influentat eredinta. monotelsmului biblic despre suferintele si invierea lui Mesia (Isaia 53). Incercarile asirologilor de a identifica originea mesianismutul biblic cu prezicerile viltorului facute de preotii asiro-babilonieni nu sunt concludente, deoarece in nici una din ele nu se fac referiri asemanatoare celor din Vechiul Testament. Dupa cum se stie, Mesopotamia era leagainul astrologiei gi ghiciturilorpe baza observarii nor fenomene ceresti gi terestre gi chiar comportarea animalelor si alcdtuirea lor anatomica. Toate aceste observatiifacute de preoti nu au nimi comun cu profetille mesianice, viitorul prezis de ei neouprinzand si venirea lui Mesia, ci starea de fericire pamanteasc’ 78rd 0 perspectiva eshatologica’ insotité de o viaté curat& din punct de vedere moral. Prezicatorii se refera la momente de fericire sau viitoare dependente de felul cum viltorii conducatori sumerieni sau asiro-babilonieni se vor comporta fatd de supusi lor. Ei elogiaza persoane care restabilesc ordinea gi dreptatea, cum ar fi Ur-Namu, Urucagina, Gudea sau Hamurabbi, Literatura asiro-babilonian’ idealizeazé domnia regilor pe care-i considera de origine diving, ins multi dintre acestia n-au confirmat asteptarile popoarelor pe care le-au exploatat. In cazul dezamagirlor, popoarele suferinde asteptau venirea care s& le multumeasca./Ele nu aveau credini -Mantuitozului care sa le innoiasca-moralicesie)si sa se bucure dé o7 viata Prokers. Asa-zisii ‘profeti” de la Mari nu amintesc nimic despre Mesia, roful lor flind acela de a infiera comportarite Inumane ale Conducétorilor gi nu anuntarea Imparatiei mesianice, ca forma 40 desavarsita a teocratiel iri care idolatria este desfiintaté,Ei nu fac nici o referire la puritatea religios-moral pe care oamenii trebuie s& ourmeze, Eventualele puncte de contact nu se pot stabili nici intre mitelogia asiro-babilonianai si mesianismul biblié. Mitologia_asiro- babioniana descre upta-ellors-semizator in vir srvechi ‘ca s suprime réul gia pune capat dezordinii.{n ea este vorba de “crearea lumii de zei cu scopul'ca aceasta sé/le asigure hrana si buura Poca stconeepu oipurate ce daclansea: zeilor sila82 Cale liber demonilor. in nici una Gin producfile religioase ‘asiro-babiloniene nu aflam temeiuri ca si le comparém cu mesianismul biblic, deoarece le lipseste notiunea de eshatologie in infeles biblic. Organizarea haosului $i biruinta lui Marduc asupra lui Tiamat nu are un aspect eshatologic. Dupa “Mitul Adapa®, zeii nu sunt atotstiutori si neascultarea _stoului principal Adapa de-zéul Anu, -a dus @prerderea_nemuritii de catre el si de toaté omenirea, fri a fi specificata_sperantrin venirea unui Mantuitor. De asemenea, in “Epopeea lui Ghilgames" se spune cd nemurirea la care aspira Ghilgames, eroul din Uruc, nu este harazité decat zeilor. Prelungirea'vietii o realizeaz numai omul fara ajutor divin.

    S-ar putea să vă placă și