VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

In târî a le africii
ZAMBIA TANZANIA SUDAN EGIPT

BUDAPESTA
• • • • «I
mici şi mijlocii
••
Prefigurări urbanistice
P .C .I.
pe arena
i situaţia politica
internaţiona din Italia
 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

I ÎN ŢĂRI A U AFRICII

rg] A tm osferă prietenească, plină de cordialitate, la Lusaka

Fabrica de rulmenţi B I R L A D
fcii

• pentn* tu rl. ^ ’ b o ^ nCl spovt ca’ " 'J

.ecom»»4»"’ precum > aCoşe Ş‘ s p \ t \.h ^ tK ■\ ^ 5

■
Lei 2
'
s s a s i*
 LUMEA
Uf. 14 (440) 38 martie 1972

DESFAŞURINDU-SE în toate etapele ei sub sem nul prieteniei, sti­ VIZITĂ TOVARĂŞULUI NICOLTE
m ei şi înţelegerii reciproce, în tr-o atm osferă de profundă căldură CEAUŞESCU IM ŢĂRI ALE AFRICII
şi ospitalitate, vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în ţă ri ale A fri­ Perspective favorabile colaborării
cii înscrie m om ente m em orabile în dezvoltarea relaţiilor m ultila­ fructuoase româno-zaireze. 2
terale d intre R om ânia socialistă şi tinerele state de pe continentul Moment remarcabil în consolidarea
prieteniei româno-zambîene. Rodi-
african, aducând totodată o valoroasă contribuţie la în tă rirea soli­ ca G eorgescu. 3
darităţii internaţionale în lupta îm potriva im perialism ului, colonia­ Cursul ascendent al relaţiilor ra-
mâno-tanzaniene. 4
lism ului şi neocolonialism ului, la cauza păcii şi colaborării în tre Dar Es Salaam : Cu faţa spre viitor.
popoare (pag. 2). C onstantin Stănescu. S
Sudatul? îşi scrie noua istorie.
Dumitru Constantin. 6
Coordonate egiptene. Mihai MU'za. 7

ROMÂNIA — PREZENŢE, CONTAC­

O CARACTERISTICĂ esenţială şi sem nificativă a epocii noastre o
constituie fap tu l că ţările mici şi mijlocii se afirm ă cu tot m ai m ultă TE, OPINII. 9—10
ferm itate pe arena m ondială, sporindu-şi în perm anenţă aportul ia
PE FIRU t EVENIMENTELOR
soluţionarea problem elor internaţionale m ajore, Ia in stau rarea unor
Bonn. Primăvară agitata. Radu P as­
reiaţii de deplină egalitate şi respect reciproc în tre naţiuni (pag. 17). cal. 11
Ulster. Un nou început. Spre ce ?
Dorin Suciu. 12
Washington. Conferinţa de presă a
preşedintelui Nixon. F elicia An tip. 13
Peris. Consultarea din aprilie. Flori-
DUPĂ. DESTRĂM AREA coali­ ccr Selm aru. 14
ţiei de centru-stînga, care a lă ­
DIN SURSE. 16
sat nerezolvate principalele
problem e ale ţării, pe scena po­ SINTEZE
litică italiană a a p ă ru t o situ a ­
Ţările mici şi mijlocii în viaţa in­
ţie com plexă şi plină de difi­ ternaţională. Prof. dr. doc. Edwin
cultăţi, ceea ce conferă o î n ­ G laser. 17
sem nătate deosebită consultării DIN ŢĂRILE SOCIALISMULUI
electorale anticipate de la
Budapesta. Prefigurări urbanistice.
7 m ai. Cum a fost definită de recentul congres al com uniştilor ita ­ Dr. I. C loşcă. 21
lieni poziţia partid u lu i in actualele îm p reju rări ? Care este punctul
DIN ACTIVITATEA PARTIDELOR CO­
de vedere al P.C.I. cu priv ire la perspectivele înnoirii social-econo-
m ice a Italiei ? (pag. 19). MUNISTE SI MUNCITOREŞTI
Comuniştii şi situaţia politică din
Italia. Luca Pa.volini. 19

A RTICOLE ŞI REPORTĂIE
Securitatea şi colaborarea europea­
nă. A specte instituţionale. Liviu
Rodescu. 22
Pnom Penh. Naufragiu politic şi mi­
litar. R adu Budeanu. 24
Candidaţii nordici la C.E.E. Reticen­
ţe şi ezitări. Ştefan Nicolae. 26

PUNCTE DE VEDERE DIN PRESA

IIO TA R lR EA FINALĂ privind aderarea MONDIALĂ
Norvegiei, D anem arcei şi Irlandei la P iaţa
No dom Sinmun, Medursarodna PoSî-
com ună depinde de rezultatele referendum u- iika, L'Express, The Observer.
rilor ce urm ează a fi organizate în aceste 27—29
tre i ţări, în care se desfăşoară actualm ente o PROFIL
vie confruntare de p ă re ri în tre partizanii şi
Kalevi Sorsa, ministrul afacerilor
adversarii aderării. Care sînt principalele externe al Finlandei. 30
date ale acestei confruntări ? în ce constă
POŞTA REDACŢEI 31—32
argum entele pro şi contra ? (pag. 26).
 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
PERSPECTIVE FAVORABILE
COLABORĂRII FRUCTUOASE
ROMÂNO-ZAIREZE
„Vizita domnului Ceauşescu în A fri­
ca, şi în special în Republica Zair, îm ­
bracă o sem nificaţie deosebită. Africa,
care luptă pentru eliberarea sa, se sim ­
te încurajată de mesajul de coopera­
re şi pace pe care îl duce preşedintele
român". C itatul de m ai sus, extras din-
tr-u n co m entariu al cotidianului „Sa-
km go“ ce apare la K inshasa, ni se p a­
re sem nificativ p e n tru sp iritu l în care
poporul zairez şi-a întâm pinat oaspeţii
din R om ânia prietenă, stim a şi respec­
tu l de care se b u cu ră R om ânia socia­
listă, preşedintele ei, însem n ătatea ce
au acordat-o gazdele prezenţei pe con­
tin en tu l african, pe păm în tu l zairez a
solilor poporului român- P rim irea en ­
tuziastă, p lin ă de sim patie şi căldu­
ră, o sp italitatea eu ca re a fost încon­
ju ra t în a ltu l oaspete rom ân în to t tim ­
pul vizitei sale, constituie expresia
sentim entelor de p rieten ie şi p reţu ire
ale poporului zairez faţă de poporul
nostru, fa ţă de politica ţă rii n o astre şi
a co nducătorului său. Este acesta re ­
flexul firesc a l consecventei so lid ari­
tăţi şi sp rijin u lu i activ m an ifestat de
R om ânia socialistă f a ţă de lu p ta po­
poarelor a frica n e p en tru eliberarea n a ­
ţională, p en tru consolidarea indepen­
denţei politice şi economice, al p rin ­
cipialităţii politicii sale externe. ale
cărei obiective corespund cerin ţelo r
fu n d am en tale ale contem poraneităţii
— pacea, progresul şi colaborarea in­
tern aţio n ală.
Cea d e-a p a tra etap ă — R epublica
Z air — a tu rn eu lu i în tre p rin s -intr-o
serie de ţă ri africane de secretarul ge­
n era l al P.C.R., p reşedintele Consiliu­
lui de Stat, to varăşul N ieolae Ceauşescu,
îm p reu n ă cu tovarăşa E lena Ceauşescu,
rep rezin tă c a şi etapele precedente un
m om ent de o im p o rtan ţă deosebită în
ev oluţia ra p o rtu rilo r de p rieten ie şi co­
lab o rare stab ilite în tre cele d o u ă ţă ri
şi popoare, constituind to todată o con­
trib u ţie de seam ă la c re a re a un u i cli­
m at de pace şi cooperare în lum e. De-a
lungul anilor, rela ţiile român-o-zaireze
au cunoscut un curs ascendent, pozitiv.
Rom ânia, aşa cum este cunoscut, a -fost
p rin tre prim ele ţă ri ca re au recunoscut
tîn ă ru l sta t african in dependent '■-con­
dam nând cu hotărîre- in te rv en ţia cercu­
rilo r im p erialiste şi a tru p elo r de m er­
cenari. Ca u rm are -a bunelor rela ţii in ­
sta u ra te în tre cele două ţă ri, R om ânia
a p rim it ca oaspete,- în 1970, pe pre­
şedintele M obutu Şese Seko, prilej cu
care au fost ev id en ţiate prem isele fa ­
vorabile unei dezvoltări a sc h im b u ri­
lor -comerciale şi a cooperării reciproc
2
avantajoase în diferite dom enii. în
acest context, vizita de răsp u n s a şefu ­
lui statu lu i rom ân se înscrie ca un
m oment firesc atestând d o rin ţa
com ună do a fru ctifica po m ai d eparte
aceste prem ise, de a am plifica spre b i­
nele si în in teresu l am b elo r popoare
colaborarea m u ltilaterală. Aşa cum
m enţionează com unicatul com un, tr a ­
tativ ele l;i nivel în a lt p u rta te la .K in ­
shasa au con statat evoluţia pozitivă a
relaţiilor b ilaterale d in tre R epublica
Socialistă R om ânia şi R epublics Zair,
cei doi preşed in ţi relevînd „posibilită­
ţile existente pentru extinderea rela­
ţiilor rom âno-zaireze şi s-şu pronunţat
pentru creşterea şi diversificarea
schimburilor comerciale, a cooperării
economice şi tehnice în interesul reci­
proc al celor două popoare".
R eferinuu-se la convorbirile avute,
cu p reşed in tele M obutu, tovarăşul
Nieolae Ceauşescu declara că în ca­
d ru l acestora „s-au realizat noi înţele­
geri, care merg pe linia celor ce am
stabilit cu prilejul vizitei dv. în Ro­
mânia — şi care deschid noi perspec­
tive pentru o cooperare m ultilaterală
şî rodnică între ţările noastre, coope­
rare care se bazează pe respect şi a-
vantaj reciproc, p e principiul neam es­
tecului în treburile interne". La rîo d u l
sădi- preşedintele M obutu, ex p rim în d u -şi
convingerea că vizita şefului sfatului
rem â n va da u n im puls nou colaborării
b ilaterale, a ră ta : „Ni s-a- oferit prilejul
să măsurăm drumul parcurs şi, de ase­
menea, ni s-a dat prilejul să examinăm
ceea ce mai rămîne de făcut în cursul
întrevederilor noastre. viitoare în
scopul de a insufla o dinamică nouă le ­
găturilor noastre în interesul celor două
popoare". în . acest sens. s-a h o tă rît de
com un acord ca in stitu ţiile co resp u n ­
zăto are din cele două ţâ ri să în tre p rin ­
dă m ăsurile necesare p e n tru concreti-
zarea ac ţiu n ilo r de -cooperare con v en i­
te în dom eniile economie, social şi te h ­
nic. m enţlo n în d u -se rolul şi Im p artan -
■ ţa ac tiv ităţii Comisiei m ix te g u v ern a-
. m entale rom âno-zaireze de -cooperare
econom ică şi tehnică şi sta b ilin d u -se r i­
dicarea niv elu lu i p reşed in ţiei acestei
comisii la ra n g de m in istru , precum şi
necesitatea convocării in tr-u n v iito r a-
prdp-iat a celei d e-a doua sesiuni a
acesteia.
în scopul dezvoltării leg ătu rilo r pe
a plan politic, -cei doi p reşe d in ţi au con­
i' venit să iniţieze noi contacte şi sch im ­
buri în tre p artid ele -conducătoare din
ţările respective. A stfel, p artea zaireză
a in v itat o delegaţie a P a rtid u lu i Co­
m u n ist R om ân la lu c ră rile p rim u lu i
Congres o rd in ar a l M işcării P o p u lare
a R evoluţiei, ca re u rm ează să se des­
făşoare în lu n a m ai la K inshasa, in v i­
ta ţie accep tată cu plăcere.
D esfăşurate în tr-u n sp irit de în ţe le­
gere reciprocă, de interes- sin cer al fie­
că ru ia fa ţă d e poziţiile c e lu ila lt — da­
tă fiind p e lingă ex iste n ţa u n u i con­
sens la rg în -problemele fu n d am en tale
şi a u n o r deosebiri de p ă re ri — d isc u ­
ţiile p riv in d -chestiunile m a jo re a le a c ­
tu a lită ţii in te rn aţio n a le au p rile ju it
rea firm a re a convingerii că fu n d am en ­
ta re a re la ţiilo r in te rstatale p-e -princi­
p iile respectării independenţei şi suve­
ra n ită ţii naţionale, eg alităţii în d rep ­
turi, neam estecului în tre b u rile in te r ­
ne, av a n ta ju lu i reciproc va -contribui la
asig u rarea p ro g resu lu i continuu al fie­
cărei n aţiu n i şi al în treg ii um an ităţi, la
-crearea u n u i -climat favorabil păcii şi
se cu rită ţii in tern aţio n ale D upă cum <>-
ra tă com unicatul com un, în cursul
co n vorbirilor a fost su b lin iată d o rin ţa
ce an im ă am bele p ă rţi de a-şi aduce
co n trib u ţia la lich id area colonialism u­
lui şi neocolonialism ului, a politicii
de fo rţă şi d ictat în rela ţiile in ­
tern aţio n ale, a d ecalaju lu i ex isten t
în tre statele av an sate d in p u n ct
de vedere econom ic şi cele în curs de
dezvoltare. E x prim îndu-şi în g rijo rarea
profundă fa ţă de p ersisten ţa unor con­
flicte arm ate -şi focare de în co rd are în-
tr-o serie d e regiuni ale lum ii, -cei doi
p reşed in ţi s-au p ro n u n ţat p en tru r e ­
zolvarea lor pe -cale paşnică, re a fir­
mând în acest, co ntext n ecesitatea în ­
cetării oricărei in terv en ţii străin e în
Tndo-china şi p ro n u n ţîn d u -se p en tru re ­
g lem en tarea politică a conflictului din
O rien tu l A propiat. T otodată, cele două
p ă rţi au în reg istrat cu satisfacţie efor­
tu rile depuse în vederea consolidării
păcii în Europa, apreciind -că este n e­
cesar să se intensifice negocierile p en ­
tr u realizarea dezarm ării generale, în
p rim u l rîn d a celei nucleare, p en tru
desfiin ţarea blocurilor m ilitare, toate
acestea co n trib u in d la in sta u ra re a în
lum e a u nui clim at de în cred ere şi se­
curitate.
în tre ag a presă zaireză a ac o rd at spa­
ţii largi vizitei p reşed in telu i Rom âniei,
publicând am ple rep o rtaje, com entarii
şi f-o-tografii, evenim entul polarizîn-d în
grad u l cei mai viu in teresu l opiniei pu­
blice. Cu p reg n an ţă -a fost su b lin iată
im portanţa- pe -care această vizită —
p rim a v izită a u nui şef de sta t d in tr-o
ţa ră socialistă —- -o a re p en tru dezvol­
ta re a în to a te dom eniile a rap o rtu rilo r
d in tre cele două ţă ri şi popoare, ca şi
rolul unor -asemenea contacte p en tru
apropierea d in tre popoare, p e n tru ad în -
cirea colab o rării in tern aţio n ale. Ţ i­
nând cont de acest lucru, -cei doi p r e ­
şedinţi au h o tă rît să efectueze un n-ou
schim b de vizite în viitorul apropiat.
A ctuala vizită a preşedintelui Nieolae
Ceauşescu pe o spitalierul păm ânt zai­
rez, p rin perspectivele -pe c a re le des­
chide se v a înscrie incontestabil d rep t
o esen ţială co n trib u ţie la -extinderea
şi adin-cirea re la ţiilo r rom âno-zaireze
în in teresu l am b elo r popoare şi ţă ri, ea
slujind to to d ată -cauzei ap ro p ie rii şi
în ţeleg erii in tern aţio n ale.
IN SARI ALE AFRICII
MOMENT REMARCABIL
ÎN CONSOLIDAREA PRIETENIEI
ROMÂNO-ZAMBIENE
în cadrul itin eraru lu i african, pre­
şedintele C onsiliului de S tat, secretarul
generai al P. C. R., tov arăşu l Nicolae
Ceauşescu, îm preună cu to v arăşa E lena
Ceauşescu, a efecutat în tre 23—27 m a r­
tie o vizită oficială în R epublica Z am ­
bia, m om ent de sem nificaţie m a jo ră în
afirm area şi dezvoltarea rela ţiilo r ro~
m âno-zam biene, fap t su b lin iat cu preg­
nanţă şi în d eclaraţia com ună : „Ac­
tuala vizită în Republica Zambia a pre­
şedintelui Consiliului tic Stat al Repu­
blicii Socialiste România, ca şi vizita in
Republica Socialistă România a preşe­
dintelui Republicii Zambia, în 1970, au
contribuit la dezvoltarea relaţiilor
de prietenie şi colaborare între cele
două ţări şi popoare".
Ca şi In celelalte ţă ri africane vizi­
tate, şi în Z am bia atm osfera cu care au
fost în co n ju raţi în a lţii soli din Rom ânia,
a fost de o p ro fu n d ă ospitalitate şi cor­
dialitate. Peste tot, de-a lungul tra se u ­
lui p arcurs — în cap itala ţă rii Lusaka,
in lo c a lită ţile . C opper-B elt şi L iv in g ­
stone —■ oaspeţii au fost m a rto rii unor
em oţionante m an ifestaţii populare,
bucm-înclu-se de o p rim ire călduroasă,
zeci de m ii de locuitori ţin în d să aducă
prin prezen ţa lor un om agiu deosebit
poporului rom ân, politicii R om âniei so­
cialiste, preşed in telu i N icolae Ceauşescu.
Şi p e n tru a cita doar unele din m o­
m entele culm inante ale ex p rim ării
sentim entelor de sim patie şi conside-
raţiune, vom m enţiona întâlnirile eu
m ilitanţii P a rtid u lu i U n it al Ind ep en ­
denţei. N aţionale (U, N.I.P.) şi cu m inerii
de la ex ploatarea cupriferă din aşezarea
Chin gol a. Aici, in regiunea „centurii
cuprului" num eroşi localnici au sa lu ta t
in persoana preşedintelui N icolae
Ceauşescu pe conducătorul u nei ţă ri
prietene care, din prim ul m om ent, a
sp rijin it cauza dreap tă a poporului
zam bian, lu p ta sa p en tru lib ertate,
pentru consolidarea independenţei po­
litice şi economice, sp rijin ce-şi gă­
seşte expresia, în tre altele. în p rezenţa
unor grupuri de geologi şi tehnicieni
rom âni din ca d ru l în tre p rin d e rii Geo-
min care, a lă tu ri de colegii lor /.am­
bient, contribuie ia p rospectarea şi pu­
nerea în valoare a bogăţiilor n atu ra le
ale ţării. „In ateste puţine zile — spu­
n ea tov arăşu l Nicolae Ceauşescu —
am putut cunoaşte o mică parte din
munca şi realizările obţinute de po­
porul dv., in făurirea unei vieţi libere,
independente. în convorbirile îndelun­
gate pe care le-am avut împreună,
domnule preşedinte, ne-a ţi înfăţişat pe
larg preocupările dv. şi ale partidului
dv., de a elabora noul plan de dezvol­
tare al Zambiei, de a asigura progresul
mai rapid al industriei, agriculturii,
ştiinţei, culturii, ridicarea bunăstării
întregului dv. popor. Putem spuue,
deci, că avem acum o im agine mai
bună despre realizările şi preocupările
de viitor ale dv., ale întregului popor
ce la ră : „Noi apreciem vizita dv. ca o
zâmbi an ; ca prieteni sinceri, n e bucu­
răm din inimă, atît de realizări, cit şi
de planurile de perspectivă ale ţării dv,"
D înd o în a ltă apreciere co n trib u ţiei
personale a p reşed in telu i Nicolae
Ceauşescu la dezvoltarea rela ţiilo r ro-
oiâno-zam biene, activ ităţii neobosite
pe care o desfăşoară pe p la n in te rn aţio ­
nal in slu jb a păcii, C onsiliul M unicipal
L usaka i-a co n ferit titlu l de cetăţean
iiber al oraşului, ia r in sem n de om a­
giu p en tru în d elu n g ata sa activ itate r e ­
volu ţio n ară i s-a înm ânat ca rn etu l de
m em bru de onoare al l'.X .U ’.
C onvorbirile p u rta te în tre cei doi pre­
şedinţi care, aşa cum apreciază d e c la ­
raţia com ună rom âno-zam biană, „s-au
desfăşurat într-o atmosferă de prietenie
şi înţelegere mutuală", au p rile ju it o
analiză a stad iu lu i ac tu al şi a perspec­
tivelo r de dezvoltare a rela ţiilo r b ilate­
rale. Ei şi-au ex p rim at d ep lin a satisfac­
ţie fa ţă de realizările o b ţin u te în anii
din urm ă, în lărg irea şi diversificarea
relaţiilo r de colaborare m ultilaterală,
sub lin iin d hotărârea ferm ă de a ac­
ţiona p e n tru continua lo r dezvoltare,
„Noi apreciem •— d e c la ra preşedintele
Nicolae Ceauşescu — că ceea ce'am rea­
lizat în ultim ii ani constituie o bază trai­
nică pentru ca în perioada următoare
cooperarea româno-zambiană în dome­
niile industriei, agriculturii, ştiinţei,
culturii, învăţământului să cunoască un
progres foarte larg". „Plecăm cu convin­
gerea că prietenia şi colaborarea româ-
Populaţia a lăcut pretutindeni o călduroasă primire înalţilor oaspeţi
no-zambiană au o perspectivă înfloritoa­
re, că ele corespund cauzei păcii şi co­
laborării internaţionale". A rătând că v i­
zita p reşedintelui Rom âniei „este salu­
tară" în p rim u l rîn d p en tru fap tu l că
p artid u lu i, g u v ern u lu i şi poporului
Z am biei li s-a o ferit p osibilitatea
de a „saluta pe un adevărat şi
sincer prieten al Zambiei", „ura
om de stat de prestigiu interna­
ţional, un conducător curajos aî po­
porului său", dr. Kenneth Kaunda de­
piatră unghiulară în dezvoltarea relaţii­
lor cordiale, frăţeşti dintre Zambia şl
România. Aceasta dă consistenţă speran­
ţei noastre ferme că legăturile şi co­
moara de prietenie care există în rela­
ţiile dintre ţările noastre vor continua
să se întărească spre avantajul reciproc
al celor două popoare". T otodată, şeful
sta tu lu i zam bian a adus vii m u lţu m iri
sp rijin u lu i aco rd at de R om ânia efo rtu ­
rilo r poporului Zam biei în opera sa de
em an cip are m u ltilaterală. „Ne-aţî întins
mina prieteniei pe care o apreciem. Vă
mulţumim pentru sprijinul dv. în con­
struirea stîlpilor vitali ai infrastructu­
rii dezvoltării noastre. Această coope­
rare creşte în amploare ca rezultat «1
convorbirilor pe care le-am avut îm ­
preună de la sosirea dv. în Zambia”.
S ubliniindu-se im p o rta n ţa prom ovării
cu p rio ritate a rela ţiilo r economice b ila­
terale, s-a căzut de acord asu p ra con­
stitu irii unui. C om itet g u v ern am en tal
m ix t p e n tru colaborare econom ică şi
tehnică, p rim a lu i sesiune, d esfă şu ra tă în
p erioada vizitei, p revăzînd m ăsu ri con­
crete p e n tru realizarea obiectivelor con­
venite, precum şi a alto ra în do­
m eniile m inier, ai in d u striei construc­
ţiilor de m aşini, in d u striei uşoare, al a-
griculturii, asisten ţei tehnice şi preg ă­
tirii de cadre. P a rte a ro m ân ă a fost
de acorcl să livreze in stala ţii com plete şi
uzine, m aşini, ech ip am en t tehnic, studii
de fezabilitate, proiecte şi licenţe pe
credit, să ofere Zam biei un cred it în
valoare de 50 m ilioane dolari p en tru
3
 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
..... a— ■— i niiiipnwirînnnr mim n i — 1 ■ it. —

realizarea unor obiective economice.

Cele două p ărţi au convenit că realiza­
rea unor obiective in d u stria le cu p a rti­
cipare m ix tă a r constitui cel' m ai efi­
CURSUL ASCENDENT
cient m ijloc de am plificare a colaborării
economice şi tehnice. în p riv in ţa coope­
rării in dom eniul rainier, p arte a rom ână
va da to t sp rijin u l p en tru preg ătirea
AL RELAŢIILOR
profesională de cadre, p a rte a zam bia-
n ă cerîncl studierea p o sibilităţii acor­
dării de asisten ţă p e n tru
rea în Z am bia a unui in stitu t da
crea­ ROMÂNO TANZANIENE
p regătire p en tru ingineri, m inieri, geo­
logi, m etalurgişti etc. Cu p rilejul vizi­ C e l m a i m a r e s ta t d in A fr ic a o r ie n ta ­ a i î i in te r e s e lo r a m b e lo r p o p o a r e c it şi-
tei. a fost de asem enea sem nat u n acord lă — R e p u b lic a U n ită T a n z a n ia — a p r i ­ c a u z e i p ă c ii şi p r o g r e s u lu i î n în tr e a g a
p riv ind d esfiinţarea vizelor, precum şi m i t p e to v a r ă ş u l N ic o la e C e a u ş e s c u şi i urne.
un program de schim buri cu ltu ral-ştiin - p e c e ila lţi în a l ţi o a sp e ţi r o m â n i, cu a c e ­ L a r î n d u l ei, p r i m a in t î l n i r e d in t r e
ţifice p en tru an ii 1972—1973. e a şi c ă ld u r ă ş i p r e ţ u ir e cu c a re so lii p o ­ p r e ş e d in ţi i N ic o la e C e a u ş e s c u ş i J u liu s
M anifestîndu-şi d o rin ţa de a in iţia noi p o r u lu i n o s tr u a u fo s t p r i m i ţ i şi în c o n ­ K a m b a r a g e N y e r e r e s-a în s c r is ca u n
contacte politice, p ărţile şi-au ex p rim at ju r a ţ i p r e t u ti n d e n i v in ă a c u m î n c a ­ m o m e n t d e o s e b it î n r a p o r tu r ile r o m â n o -
d o rinţa de a intensifica legăturile de d r u l c ă lă to r ie i p r i n u n e le ţă r i a le A f r i ­ ta n s a n ie n e , ă e s c h i z în ă u - le p e r s p e c tiv e
p rietenie şi colaborare d in tre cete doua cii. d in t r e c e le m a i fa v o r a b ile .
p artid e p rin inform ări reciproce şi A t m o s f e r a cu care o a s p e ţii r o m â n i a u L a r g u l c o n s e n s ca re a e x is ta t d e
schim buri de delegaţii. T oate acestea f o s t î n t î m p i n a ţ i p e a e r o p o r tu l d in Dar a m b e le p ă r ţi. în d e o s e b i a s u p r a s e m n i f i ­
constituie cîteva clin rezultatele concrete E s S a la a m — „P o r tu l P ă c ii“ — şi apoi c a ţie i p o litic e a a c e s te i p r e z e n ţe p e p ă ­
ale un u i dialog rodnic, convenindu-se au fost î n c o n j u r a ţ i în ţo i t i m p u l p r e z e n ­ m â n tu l ta n z a n ia n a ş e f u lu i s t a tu l u i r o ­
ca pe v iitor asem enea contacte — dac ţe i lo r în T a n z a n ia , m a n ife s tă r i le c o r­ m â n , a fost. e v id e n ţia t şi c u p r i l e j u l d i ­
fiind ap o rtu l jor la m ai b u n a cunoaştere d ia le c u ca re p o p u la ţia i-a. în t î m p i n a t n e u lu i o fe r it d e p r e ş e d in te le T a n z a n ie i
şi înţelegere — să fie continuate în toate p r e t u ti n d e n i r e p r e z in tă o e x p r e s ie f i ­ î n c in s te a p r e ş e d in te l u i N i c o l ă e
dom eniile de activitate. r e a s c ă a s e n t im e n te l o r d e s o lid a r ita te C ea u şescu şi a to v a r ă ş e i E le n a
A bordînd unele problem e ale situaţiei p e c a re c e le d o u ă p o p o a r e a le n o a s tr e C e a u şe sc u , T o a s tu r ile c e lo r d o i p r e ş e ­
in ternaţionale, cei doi preşedinţi au re ­ le n u tr e s c u n u l fa ţ ă d e c e lă la lt şi c o n ­ d in ţi," r o s tite i n t r - o a tm o s fe r ă d e ca ld ă
lev at în sem n ătatea deosebită a în tă ririi stitu ie. i m p li c it o m ă r tu r ie g r ă ito a r e a c o r d ia lita te , c a re a c a r a c te r iz a t în a n ­
u n ită ţii de acţiune a fro n tu lu i a n tiim p e­ le g ă tu r ilo r tr a in ic e d e p r ie te n ie e x is ­ s a m b lu d e s fă ş u r a r e a v i z i t e i , a u s u b l i­
rialist, precum şi co n trib u ţia tot . mai te n t e în tr e R o m â n ia , şi T a n z a n ia , c ă r o ­ n ia t a p r o p ie r ile d in tr e c e le două popoa­
activ ă a tu tu ro r ţărilor, in d iferen t de ra v i z i t a to v a r ă ş u lu i N ic o la e C e a u şe sc u re, d o r in ţa lo r c o m u n ă d e a le c o n so lid a
m ărim ea şi poten ţialu l lor la soluţio­ le - a c o n fe r it n o i v a le n ţ e ş l s e m n ific a ţii. in p o fid a d is ta n ţ e i c a re le d e s p a r te .
n area p rincipalelor problem e ale con­ C o r d ia le le a u s p ic ii s ită c a re a d e b u ­ „Ne b u cu răm cinci auzim pe condu­
tem poraneităţii. In acest context, a fost ta i c ă lă to r ia în T a n z a n ia a c o n d u c ă to ­ că to ru l rom ân reafirm ând, cu claritate
ev id en ţiat ap o rtu l ţărilo r nealin iate Ia r u l u i p a r t id u l u i ş i s t a tu l u i n o s t r u c a şi si curaj, prin cip iile su v e ran ităţii n aţio ­
prom ovarea unor rela ţii norm ale in te r­ nale şi. cooperării in tern aţio n ale, bazate
d e s fă ş u r a r e a . e i p îrtă la o r a în c h i d e ­
statale. E xprim înd h o tă rîre a celor două
ţări de a contribui la destinderea in te r­ r ii e d iţ ie i n o a s tr e în d r e p tă ţ e s c a fi r m a ­ pe eg alitate —- d e c la r a J u li u s K . N y e r e ­
ţia a n tic ip a tă că e v o lu ţ ia p o z i ti v ă a re... In ele, noi recu n o aştem p ro p riile
naţională, cei doi preşedinţi au subli­
c o la b o r ă r ii r o m â n o - t a n s a n ie n e — î n t e ­ n o astre cuvinte ex p rim ate în a ltă lim ­
n ia t necesitatea v ita lă a respectării în
m e ia tă p e e g a lita te ş i r e s p e c t re c ip ro c bă, b u cu rîn d u -n e acest exem plu de u n i­
rap o rtu rile d in tre sta te a p rincipiilor
independenţei şi su v e ran ităţii naţionale, — v a c u n o a ş te c u a c e s t p r i le j u n n o u şi
p u te r n ic im p u ls . î n t r u ă t a m p lific a r e a
ta te a oam enilor, in d ife re n t de culoare,
neam estecului în treb u rile interne, e x ­ ideologie şi origine'1.
cluderii forţei sau a am en in ţării cu fo­ şi a p r o fu n d a r e a a c e s to r r e l a ţi i s e r v e s c
losirea forţei, eg alităţii în d rep tu ri şi
av a n ta ju lu i reciproc, a dreptului sacru
al fiecărui popor de a decide asu p ra
p ro p riilo r destine.
C o n v o rb irile au p rile ju it, to to d a tă , şi
r e a f i r m a r e a poziţiei c o m u n e de sim p a tie
şi s p r iji n ir e a lu p te i tin e re lo r sta te p e n ­
t r u a c ă r a r e a şi co n so lid a re a i n d e p e n ­
d e n ţe i n aţio n a le , p e n t r u p r o p ă ş ire a eco ­
n o m ic ă şi s p i r it u a lă î m p o tr iv a politicii
im p e ria lism u lu i, co lo n ialism u lu i şi nco-
eo lo uialisnuiiui. P ă r ţ i l e au sublim at, ca
vor c o n tin u a să acorde un a ju t o r m u lîi-
lateral p o p o arelor c0 se mm afla sub
d o m in a ţie s tră in ă , c o n d a m n i n d cu e n e r ­
gie politica ele a p a r t h e i d şi d is c rim in a r e
ra s ia lă din R.S.A. şi Hhodesia, politica
colonialistă d usă de P o rtu g alia, cornul
<ă sc p u n ă capăt n o în tîr z ia t acesto r
practici ca re încalcă f l a g r a n t libertăţi!'.'
şi d r e p t u r il e fu n d a m e n ta l e ale omului.
în s c ris ă în sfera larg ă a a c ţiu n ilo r
d e s f ă ş u ra te de p a rtid u l _şţ ga v ern al ţări:
n o a s tre în direcţia în tă ririi u n ităţi: de
a c ţ i u n e a fro n tu lu i a n tiim p o n n lis t, a
t u t u r o r fo rţelor r e v o lu ţio n a re şi progiv
sisle, iu d ire c ţia p ro m o v ă rii înţelegerii
şi c o o p erării în t r e p o p o are, a ceasta ti
(•'moca' e t a p ă a călăto riei p rin A frica a
p reşed in te lu i Nieolae Ceauşescu. prin
: czalUilele sale deosebit de fructuoase,
r e p r e z in t ă un m o iu en t re m a rc a b il în
Consolidai eu r a p o r tu r i lo r d e p rieten if şt
co la b o ra re ro m â n o -z a m b ic n e .

Rodica Georgescu Intîlnire cordială între cei doi preşedinţi

X
In t â r î a l e a f r ic ii
„V izita d um neavoastră — s p u n e a in
c o n tin u a r e p r e ş e d in te le N y e r e r e — are
două scopuri m ajore. In p rim u l rînd,
oferă poporului T anzaniei p osibilitatea
de a-şi exprim a caldul respect şi ad m i­
ra ţia sa faţă de un a lt popor, care s-a
dedicat el însuşi dezvoltării socialism u­
lui în contextul lib e rtăţii naţionale şi
cooperării internaţionale. în acelaşi
tim p, ea oferă .am belor p ă rţi ocazia de
a face u n schim b de idei şi de a în v ă­
ţa reciproc, precum şi de a lărgi coope­
rarea în dom eniile economic, social şi
cultural, in care aceasta; poate fi re ­
ciproc avantajoasă".
I n to a s tu l să u , to v a r ă ş u l N ic o la e
C e a u ş e s c u r e f e r in d u - s e la d e z v o lta r e a
p e c a re r e la ţiile d in t r e R o m â n ia şi
T a n z a n ia a u c u n o s c u t-o în u l t i m i i a n i
s p u n e a : „C onsiderăm că există reale
posibilităţi ca în tre R om ânia şi T a n ­
zania să se dezvolte rela ţii m ult mai
largi decît Sn p rez en t şi vă pot asigura
că, în ce ne priveşte, dorim şi vom fac?
totul p e n tru a o bţine în u rm ătorii
cîţiva ani, o dezvoltare radicaiă a re ­
la ţiilo r noastre. S per că la încheierea
vizitei n oastre vom p utea să ne des­
p ărţim cu un program de activitate în
această p riv in ţă, care să corespundă in ­
Dar Es Salaam:
CU FÂTÂ SPRE VIST©!
învingând num eroase dificultăţi,
p rin tre care şi pe acelea izvorâte din lip ­
sa de ex p erien ţa şi din greşelile proprii,
poporul ta n zan ian a m uncit în ultim ul
deceniu strâns u n it şi a obţinut rezul­
ta te cu care se poate m ândri. în să con­
stru irea unei T anzanii noi este de-abia
în faza ei de început, ia r ceea ce s-a
în făp tu it n u rep rezin tă decît o infim ă
fracţiune din ceea ce treb u ie în făp ­
tuit" — spunea preşedintele Republicii
U nite Tanzania, Ju liu s K. N yerere. în
euvîntarea' sa din 8 decem brie 1971
consacrată an iv ersării a zece ani de la
p roclam area indepencienţei Tanganicăi.
O b ţin î n d i n d e p e n d e n ţa p o litică la 9
d e c e m b rie 1991, d u p ă a p r o a p e opt d e ­
cenii de d o m in a ţie a im p e ria lism u lu i
g e rm a n si ap >i a celui b ritanic. Tnn.g-.i-
nica s-a unit. ia 26 a p rilie ii)(i4. cu
Z an zib ar, care îşi o b ţin u s e in d e p e n d e n ­
ţi! în d e c e m b rie 1Utili. Aslfel s-a format
s ta lu l cel mai m a r c din A frica de os!
— R ep ub lica U n ita T a n z a n ia , cu o s u ­
p r a f a ţă de 9M2 71)2 km - şi o p op u laţie
e v a l u a t ă în d e c e m b rie 1971 la 12 Utili 000
d e locuitori.
P roblem a cea mai urgentă, după pro­
clam area independenţei — spunea p re ­
şedintele N yerere in rap o rtu l său la
C onferinţa naţională a 'partidului T A S 'J
din septem brie 1971 —. era aceea a a fir­
m ării d em nităţii p en tru toţi cetăţenii
ţârii, a în lă tu ră rii discrim inării rasiale
in in stitu ţiile de stat, în viaţa socială
şi în sistemul- . deg salarizare. A ceastă
problem ă a „fost rezolvată în liniile ei
m ari p înă către sfârşitul anului 1962.
P e n tru rem edierea situaţiei în care, ca
u rm are a discrim inării rasiale p ractica­
te de ad m in istra ţia britanică, cetăţe-
tere selo r şi d o rin ţelo r popoarelor ro ­
m ân şi tanzanian".
C o n fi r m î n d c a r a c te r u l d e lu c r u f r u c ­
tu o s , d o r in ţa a m b e lo r p ă r ţi d e a e x ­
p lo r a n o i c ă i ca re să p e r m it ă u n p r o ­
g r e s m u l t m a i ra p id a l c o la b o r ă m şi
c o o p e r ă r ii d in t r e c e le d o u ă ţă r i, în
t i m p u l v iz it e i s-av, d e s fă ş u r a t lu c r ă r ile
s e s iu n ii C o m is ie i m i x t e g u v e r n a m e n ta l e
r o m â n o - ta n z a n ie n e d e c o la b o r a r e e c o ­
n o m ic ă ş i te h n ic ă , p r i le j c u c a re cut
f o s t d is c u ta te p r o b le m e d e in te r e s c o ­
m u n în d o m e n iile m in ie r , in d u s tr ia l şi
a g ric o l. D e a s e m e n e a , m in i ş t r i i a fa c e ­
r ilo r e x t e r n e d in c e le două ţă r i a u
s e m n a t o s e r ie d e a c o r d u r i.
V iz ita în T a n z a n ia a so lilo r p o p o r u ­
lu i r o m â n le -a o fe r it şi p o s ib ilita te a d e
a c u n o a ş te r e a liz ă r ile o b ţi n u te d e a-
c c a s tă ţa r ă . p r e o c u p ă r ile şi g în ă u r ile d e
p e r s p e c tiv ă a le p o p o r u lu i şi p a r t id u l u i
d in T a n z a n ia , i n c u r s u l c o n v o r b ir ilo r
d in t r e în a lte le o fic ia lită ţi clin c e le d o u ă
ţă r i s-ci e v id e n ţia t u n a n im că v iz ita în
T a n z a n ia a p r e ş e d in te l u i N icolae.
C e a u ş e s c u c o n s titu ie — a şa c u m s u b l i­
n ia şi p r e s a ta n s a n ia n ă — „o p ia tr ă
d e h o ta r în r e la ţiile d in t r e T a n z a n ia şi
R o m â n ia ".
D. C.
nii de origine african ă se aflau în m i­
n o ritate în posturile de conducere,, s-a
dus o politica de „african izare" pînă
sp re în cep u tu l an u lu i 1964, cînd după
stab ilirea unui echilibru judicios în
ceea ce priv eşte cadrele, s-a rea firm a t
cu tă rie şi apoi a fost prom ovată cu
consecvenţă politica de nediscrim inare
rasia lă o ri pe bază de religie sau de sex.
Studiile în trep rin se încă in perioada
de au to g u v ern are care a p reced at in ­
d ependenţa in d icaseră d re p t p rio rită ţi :
dezvoltarea ag ricu ltu rii şi a creşterii, a -
n im a le lo r.. îm b u n ă tă ţirea şi ex tin d erea
com unicaţiilor, dezvoltarea în v âţăm în -
Pe pământurile unui sat „ujamaa"
fuseseră realizate u n ele m odeste p ro ­
iecte. A p ăru se însă conştiinţa necesită­
ţii unei to t m ai largi p articip ă ri a m a­
selor la opera de dezvoltare a ţă rii şi
aceasta a dus, ch iar în p rim u l an de
independenţă, la la n sarea chem ării p en ­
tr u realizarea u n o r proiecte pe baza a
ceea ce s-a n u m it „ a ju tă -te singur". în
în tre ag a ţară, oam enii au început, din
p ro p rie in iţiativ ă, să construiască prin
m unca lo r şi cu m ijloace pro p rii şcoli,
dispensare, d ru m u ri şi alte obiective a
căror v alo are a crescut în num ai un an
şi ceva la circa 60 m ilioane şilingi (1
şiling ta n za n ian = 0,14 dolari S.U.A.).
M işcarea cooperatistă a cunoscut, de
asem enea, o ra p id ă extindere. N aţio n a­
lizarea păm ântului, în făp tu ită în 1962,
a p erm is ev itarea căii capitaliste de
dezvoltare în ag ricu ltu ră. Dar, p en tru
a-şi da to ate roadele, aceste realizări şi
m ăsu ri treb u iau plan ificate şi coordo­
nate. în acest scop, ca o p rim ă în cer­
care de conducere organizată, a fost
creată, în iulie 1962, co rporaţia de dez­
v o ltare a T anganieăi d evenită m ai târ­
ziu C orporaţia N aţională de D ezvoltare
a T anzaniei, organism de sta t al cărui
ro l constă în pro m o v area dezvoltării In
dom eniul in d u striilo r ex tractivă, p relu ­
crăto are şi de fabricaţie.
Un p rim plan cincinal de dezvoltare
a ţării a fost ad o p tat în 1965. P lan u l nu
p u tea în să determ in a o ad e v ărată dez­
v o ltare p lan ificată a economiei, dat fiind
că p rincipalele m ijloace de producţie se
aflau încă în mâinile cap italu lu i p a r ti­
cular. în aceste condiţii, C onferinţa Co­
m itetu lu i N aţional E xecutiv al p a rtid u ­
lui de guvernăm ânt TANU, d esfă şu ra­
tă la A rusha în ian u arie 1967, a dezbă­
tu t pe larg problem ele dezvoltării ţării
şi a a d o p tat docum entul publicat în f e ­
b ru arie 1967 sub d enum irea de D ecla­
ra ţia de la A rusha. D eclaraţia a definit
p rin cip alele obiective care stă te au în
fa ţa T anzaniei şi a ceru t o mai serioasă
sp rijin ire pe forţele proprii.
A ră tîn d că T an zan ia este un stat
al ţă ra n ilo r şi m uncitorilor, d eclaraţia
trasează o politică defin ită d rep t dem o­
cratică şi socialistă p rin cerin ţele sale
principale şi anum e elim in a re a ex p lo ată­
rii, trecerea p rin cip alelo r m ijloace c!e
producţie sub controlul şi pro p rietatea
ţăran ilo r şi m uncitorilor p rin interm ediul
cooperativelor şi guvernului, care să fie
un g uvern dem ocratic ales, sub lin iin d to ­
todată n ecesitatea sp rijin irii pe forţele
şi resursele proprii. P orn in d de la co n sta-
 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
siîbilităţile m a teriale de a dezvolta pe
scară larg ă sectorul in d u strial, d eclaraţia
proclam a că, până la crearea m ijloacelor
necesare constituirii unei in d u strii p u ­
ternice, a g ric u ltu ra continuă să răm înă
baza dezvoltării ţării.
Im ed iat după publicarea acestei de­
claraţii au fost naţio n alizate sectoare
cheie ale •economiei, cum a r fi băncile,
societăţile de asig u rări, fabricile de
produse alim en tare, precum şi cele
m ai im p o rta n te firm e de im port-export,
care a u în tre g it sectorul de sta t d eja
ex isten t a l econom iei (painin', păduri,
resu rse m inerale, electricitate, teleco­
m u n icaţii şi căi ferate).
In ag ricu ltu ră, p ro d u cţia a crescut
fo arte m u lt în deceniul scurs, atingând
la bum bac 79 000 tone f a ţă de 30 000 în
1961, la cafea 55 000 tone f a ţă de 20 000,
la zah ăr 90 000 tone fa ţă de 29 000. Deşi
am il 1971 a fost u n an slab p e n tru a-
g ricu ltu ră treb u ie su b lin iat fa p tu l că
ex istă în p rezent c e n tre de cercetare
p en tru îm b u n ă tă ţirea ce realelo r şi a
p lantelor agricole, ca şi a raselor de a-
nim ale, ia r u n n u m ă r din ce în ce m ai
m are d e specialişti în ag ric u ltu ră şi
creşterea vitelor contribuie la creşterea
producţiei în aceste sectoare.
In in d ustrie s-au o b ţin u t rez u ltate r e ­
m arcabile, m ai ales dacă se ţine cant de
accentul pus p e n tru m om ent pe ag ri­
cu ltu ră. O m are p arte din b unurile de
consum im portate în 1961 sânt acum
produse în Tanzania, ia r n u m ă ru l şi
v arietatea lor creşte continuu. Se fa ­
brică p ătu ri şi cuverturi, chibrituri,
cauciucuri p en tru biciclete şi autom o­
bile, obiecte cie gospodărie, m obilă, în ­
călţăm inte, produse alim entare. De ase­
m enea, ap ro ap e to a te te x tile le necesare
populaţiei sînt produse în ţară. Se pro ­
duce în plus cim ent, se rafin ea ză u leiu­
rile pro p rii şi se fabrică in stru m e n te a -
grieoie simple.
A ceastă dezvoltare a in d u striei este
ap reciată în mod pozitiv prin to ate im ­
plicaţiile ei a su p ra dezvoltării ţă rii :
crearea de locuri de m uncă, •creşterea
v en itu rilo r băneşti ale populaţiei, u r­
m a tă de creşterea volum ului de m ă r­
fu ri cum părate, care necesită o p ro ­
ducţie din ce în ce m ai m are şi, în plus,
econom isirea v alu tei obţin u te cu m ari
greutăţi. D ificultăţile care m ai ex istă
în p riv in ţa ca lităţii produselor şi a p re ­
ţului de cost sîn t în a te n ţia foru rilo r
com petente şi există resurse p e n tru în ­
vingerea lor.
Se a r e de asem enea în vedere elim i­
n area g rad a tă a în tre p rin d e rilo r p riv a ­
te care m ai există în ţară, sarcină care
revine C orporaţiei n aţio n ale de dezvol­
tare.
U na d in realizările im p o rta n te — m ai
ales dacă se a re în vedere accentul pus
pe ag ric u ltu ră — este ritm u l de dezvol­
ta re a satelor „ u ja m a a “ (cooperaţiviza­
tei. în prezent, ap ro x im ativ 8 la su tă
d in p o pulaţie trăieşte în sate „ujam aa".
Am vizitat, la vreo şaizeci de kilom etri
d ep ă rtare de D ar Es S alaam , satu l co­
lectiv izat Gerege, unde a fost p rim ită
în m od oficial de către săteni delegaţia
g u v ern am en tală a R epublicii Socialiste
Rom ânia, care a p a rtic ip a t la festiv ită­
ţile p rile ju ite de cea de-a zecea a n iv e r­
sare a independenţei Tanganicăi. S atu l
d ispune de u n com plex p e n tru p re lu c ra ­
rea arah id elo r, de. o m ică ferm ă p en tru
vite, de o a lta p en tru p ăsări şi de câteva
6
m aşini agricole. In sa t au fost construite
o şcoală g en erală de şa p te a n i şi un
pu n ct sa n ita r, cu casă de n aşteri, d e­
se rv it p erm a n en t de p erso n al m edical
au x iliar. M unca este efectu ată In co­
m un, cu îm p ă rţirea sarcin ilo r în d ife­
rite secto are de activ itate, ia r re trib u ire a
se face a tît în m atură c ît şi în bani, din
sum ele obţin u te p rin v în zarea p ro d u ­
selor ce depăşesc nevoile colectivităţii.
G azdele n o a stre e ra u de p ă re re că
n ivelul lor d e v iată s-a îm bunătăţit, ca
u rm a re a noi form e de v ia ţă şi de
m uncă, d a r că m ai sîn t fo arte m u lte d e
făcut, în special în ceea ce p riv eşte lo­
cuinţele. De altfel, această problem ă,
deşi i s-a ac o rd at destulă aten ţie în
deceniul scurs, co n tin u ă să co n stitu ie ©
preocupare p rio rita ră p en tru conduce­
rea tanzainiană. D ouă m ilioane de ce­
tă ţe n i n u disp u n de condiţii optim e de
locuit, ne spunea P. A. Kisurno, m in is­
tru l de .stat p e n tru a d m in istra ţia regio­
n ală şi dezv o ltarea ru ra lă, care a r ă ta că
guvernul duce o politică de m obilizare
a poporului p en tru trec erea de la m o­
dul trad iţio n al de v ia ţă african la o
v ia ţă m ai bună, m ai civilizată, ou păs­
tra re a a to t ce este valoros în ceea ce
a m oştenit de la în ain taşii săi, îndeosebi
în dom eniul cultural-.artistic.
P roblem a locuinţelor se p u n e şi la
oraşe. Jo h n M haville, m in istru l locuin­
ţelor şi dezvoltării u rb an e, care, cu p u ­
ţin tim p în a in te făcuse o vizită oficială
în Rom ânia, n e-a ex p u s unele conside­
ra ţii ou p riv ire la proiectele guvern u lu i
ta n za n ian în dom eniul co n stru cţiei de
im obile de locuit şi n e -a d ec la ra t că
există interes p en tru co lab o rarea eu
ţa ra n o astră în acest dom eniu, ca şi în
altele. Am av u t prilej-ul.să' vizităm , con-
SUDANUL
ÎŞI SCRIE NOUA ISTORIE
Cînd, la 1 ia n u arie 1956, te rito riu l cu­
noscut d in 1899 sub num ele de Sudanul
anglo-egip tean îşi_doMnclea.—iadeBâ2s~
ifehţ5Tproelaiiîîna u -se republică, această
d a tă avea să sem nifice nu nu m ai p u n c­
tu l term in u s a l luptei anticolonialiste ci
şi debutul în lich id area grelei m oşteniri'
lă sată de colonialism , a l în a in tă rii pe
calea progresului şi b u n ăstării. A u a p ă ­
r u t problem e care, p rin com plexitatea
lor, d a r m ai ales prin p erspectivele pe
•care le deschideau, a u a n g a ja t poporul
sudanez în tr-o am p lă şi deosebit de sus­
ţin u tă activ itate constructivă, ca n ali­
zând u i efo rtu rile a tît în d irecţia p u n e­
rii în valoare a bogăţiilor solului şi
subsolului, cit şi a realiză rii u n u i su b ­
sta n ţia l progres în dom eniile econom ie
şi social.
întrucât peste 80 la su tă d in p o p u laţia
S udanului se ocupă eu ag ricu ltu ra, a -
cestud secto r i s-a ac o rd at o aten ţie
duşi de P. M w aluko. su b secretar de sta t
la M in isteru l locuinţelor şi dezvoltării
urbane, u n ca rtier de locuinţe noi şi a -
poi o zonă v iran ă a o raşu lu i in ca re u r­
m ează să se construiască im obile în su ­
mând p este p a tru mii d e ap a rtam e n te ,
în fapt, este im posibil s ă n u rem a rc i
calea p a rc u rsă d e la lip sa to ta lă de a -
dăpost sa u c h ia r de la v ia ţa su b cort
sau în bordei de tip africa n p în â la a -
p a rta m e n tu l d in tr-u n im obil co nstruit
din beton şi cărăm id ă, cu a p ă curentă,
lu m in ă elec trică şi in stala ţii sa n ita re
m odem e.
S în t m uguri ai viitorului, ce dau o
im agine a v ieţii m ai b une p e care po­
porul ta n za n ian şi-o făureşte, d a r p en ­
tru care treb u ie să d epună în că fo arte
m u lte efo rtu ri.
N u n e-am p ropus şi a r fi fost g reu să
în făţişăm toate realizările poporului
tanzanian, în tre g u l ta b lo u a l d ezvoltării
T anzaniei în cu rsu l deceniului scu rs de
la p ro clam area in d ep en d en ţei sale. E n ­
tu ziasm u l eu oare, în tim p u l festiv ită­
ţilo r d esfăşu rate în decem brie 1971, m a ­
sele a u să rb ă to rit acest m ă re ţ a c t din
v ia ţa p a trie i lo r dem onstra în m od g ră i­
to r că ele sîn t conştiente d e fa p tu l că
to tu l le ap a rţin e, rea lizările .o b ţin u te
fiin d op era lor, ia r ceea ce râm în e de
rea liza t n u poate fi decât to t re z u lta tu l
efo rtu rilo r u n ite ale p o p o ru lu i ta n z a ­
nian.
C ontînd pe p ro p riile sale forţe, po­
porul ta n za n ian ştie că a re m u lţi p rie ­
teni în lum e, p rin tre care. laşa cum
n e-au d eclarat m u lte din oficialităţile
pe care le-am contactat, şi poporul r o ­
m ân.
, C onstantin Stănescn
p rio rita ră în cad ru l politicii economice.
P rin c ip a lu lu i produs agricol — b u m ­
b acu l ou fib ra lu n g ă — (din care S u d a­
n u l furn izează 36 ia su tă din p ro d u c­
ţia m ondială) i-a fost ex tin să su p rafaţa
p e care s e cultiva, triu n g h iu lu i .agricol
de la G ezira, care cuprinde 12 la su tă
din su p rafeţele cu ltiv ate în Sudan şi
asigură trei p ătrim i din pro d u cţia de
bum b ac a ţării, ad ăugîndu-i-se astfel alte
inii de h ectare dev en ite fertile. Tot în
cad ru l acestei politici agricole s-a aco r­
d at o a te n ţie sp ecială creşterii produc­
ţiei de gum ă arabică, a l doilea produs
im p o rta n t a l a g ric u ltu rii sudaneze, care
satisface în tre 80 şi 85 la s u tă din con­
su m u l m ondial. F ap tu l că a tît volum ul
cît şi p re ţu rile o b ţin u te de pe u rm a ex­
p o rtu rilo r de bu m b ac sau gum ă a ra ­
b ică e ra u supuse u n o r flu ctu aţii care,
la rîn d u l lor. in flu e n ţau co n sid erab il b a -
IN TARI a l e afric ii
la n ţa com erţului exterior, a deter­
m in at sta tu l sudanez să- i a ' m ăsuri în
d irecţia d iversificării culturilor. A st­
fel, a lă tu ri ele produse trad iţio n ale —
arahide, sesam, porum b, sorg, grîu — au
a p ă r u t c ă itu ri de tre stie de zahăr, de
alte produse cerealiere ca şi de- p lan te
fu rajere. Concomitent,. în a te n ţia a u to ­
rită ţilo r sudaneze s-a a fla t şi am p lifi­
c a rea gradului de valorificare econo­
m ică a şeptelul-ui a lc ă tu it d in bovine
(7 m ilioane), ovine (7 400 000), caprine
(6 200 000), căm ile (2 400 000)), în do­
m eniul hidroam eli-oraţiilor, p la n u l de
dezvoltare econom ică a fla t în curs de
rea liza re prevede fo ra re a a 6 000 p u ­
ţu ri ele m are cap acitate şi construirea
a douăzeci de b araje pe a flu e n ţii N ilu­
lui. U nul clin obiectivele im p o rtan te cu­
p rin se î-n plan constă în acoperirea din
producţia in te rn ă a necesarului de p ro ­
duse agricole precum şi crearea ele dis­
ponibilităţi p en tru export.
în p la n u l de dezvoltare econom ică
ad o p tat pe perioada 1071 —1073 este
p rev ăzu tă rea liza rea unor im p o rtan te
obiective in d u stria le ca re vor co n tri­
bui la crearea unei industrii sudaneze
şi p rin aceasta la p unerea în valoare
a unor im p o rtan te bogăţii a le subsolu­
lu i sudanez: aur, crom, fier. m ică.sare,
m angan, cărora li s-au adău g at a lte noi
zăcăm inte, intensele explorări şi cerce­
tă ri geologice, ducând în ultim ul tim p
la descoperirea de zăcăm inte de cupru,
plum b, g rafit etc. în tre p rin d e rilo r in ­
d u striale a fla te în special în zona ca­
p ita le i ţârii, K hartum , li se vor adăuga
a lte 20 noi construite la O m durm an şi
P o rt Suclan, care vor îm bogăţi profi­
lu l tin erei in d u strii sudaneze. în tre
tim p, cele ex isten te vor fi m odernizate.
P la n u l cincinal a f la t în curs de rea­
lizare prevede rea liza rea unui ritm de
creştere an u a l a l producţiei de 3,1 la
sută, astfel îneît la sfîrşitu l perioadei,
p rodusul social b ru t să ajungă la 333
m ilioane lire sudaneze (1 U ră sudane-
ză = 2,37 dolari) ia r valo area produe-
ţiei in d u stria le 80 de- m ilioane lir e su-
daneze. P a ra le l cu co n stru irea u n o r noi
în tre p rin d e ri c îi ş i cu m odernizarea ce­
lor existente, sta tu i va stim u la dezvol­
ta re a fab ricilo r miei din in d u stria u-
şo-arâ şi alim e n tară,
în fă p tu ire a ac e sto r obiective — ea şi
a a lto ra nem enţtona.te aici — v a duce
im plicit Ia consolidarea ind ep en d en ţer
econom ice, la realizarea u n o r noi paşi
pe calea progresului si b u n ăstării,
în v ia ţa politică su d an ez» 'o - im por­
ta n ţă deo seb ită a. a v u t-o „reconcilierea
Scrisoare din Cairo
COORDONATE EGIPTENE
E giptul este cunoscut din cele m ai
vechi tim p u ri şi sub num ele de Ţ ara
M arelui Hapi, adică ţa aa N ilului. Şi
asta şi este. Din cei peste u n m ilion
de kilom etri p ătra ţi, actu alu l te rito riu
al Republicii A rabe Egipt, su p rafaţa
locuită şi cu ltiv a tă rep rezin tă a p ro x i­
m ativ. 30 000 kilom etri p ătrâ ţi. Restul
terito riu lu i ţării, peste 96 la su tă, este
p u r şi sim plu deşert : p ia tră şi nisip.
Z bu rîn d cu av io n u l' d easu p ra cursului
N ilului, această rea lita te ap are . clar
oricărui călâtB'r. Panglica strălucitoare
a N ilului este în so ţită de v erdele in ten s
al eu îtu rilo r de to t felu l pe lărgim i va-
cu su d u l". D om inaţia colonială, în
p rim u l m nd, cit şi deosebirile etnice,
religioase, lingvistice au g en erat încă
din 1955 u n conflict a rm a t în tre a rm a ­
ta g u v ern am en tală şi p o p u laţia dim
provinciile E quatoria, B ahr EI G haaal
şi N ilul S uperior. N egocierile care au
av u t Ioc lu n a tre c u ta la Addis Afoeba
s-au în ch eiat cu succes şi în a c est fel
o stilită ţile au lu a t sfârşit, — dialogul
lucid, realist, d in tre liderii celor trei
provincii şi au to rităţile sudaneze pu­
nând astfel ca p ăt div izării naţionale.
E fo rtu rile S u d an ulu i p e n tru dezvol­
ta re a economică, cu ltu rală şi socială,
p e n tru lich id area sechelelor de pa u rm a
dom inaţiei coloniale au fost şi sfert u r­
m ărite cu sentim ente de so lid arita te de
poporul rom ân. Deşi de d ată n u p rea
îndelungată, cronica rela ţiilo r dintre;
R om ânia şi S udan a cunoscut m om ente:
sem nificative: sem n area în, 1971 ţ. lă
K h artu m a protocolului com ercial pe
term en lung, în tre cele două ţă ri ; vi­
zita, în luna. decem brie anul trecu i, la
B ucureşti a cir. O sm an O rnar Al H ad-
h a ri şi Suleim an B ab ik ir Suleim an, re ­
p rezen tan ţi personali ai, preşedintelui
G aafar Ei N um eiry ; restab ilirea ia 25
d ecem b rie 1971 a relaţiilo r diplom atice:
d in tre cele două ţări. care fu seseră tem ­
p o ra r în tre ru p te ; p articip area unei d e j
leg aţii a F ro n tu lu i U nităţii Socialiste îâ.
m a n ifestă rile p rile ju ite ele an iv ersarea
Zilei independenţei şi. la lu crările Con­
g resu lu i U niunii Socialiste Sudaneze,
Dan, cu siguranţă, un m om ent cu l­
m in a n t . în cronica acestor relaţii, în
dezv o ltarea pe m u ltip le p la n u ri ă lor,
îl constituie vizita oficială pe care to ­
v arăşu l N îcolae Ceauşescu o efectuează
ÎBcepînd de astăzi în Sudan.
D um itru €onsta.nti©
tăind în tre 1—2—3 km, umSori ch iar
m ai puţin, care cresc in n o rd până îa
25 de kilom etri. în rest, de o p a rte şi
de alta, p în â Ia în d e p ărtata linie a lb u ­
rie a orizontului, v alu rile de p ia tră şi
nisip se în tin d m onotone şi. dezolante.
N um ai p e fîşia aceasta îngustă de. te­
ren ag ric o l.şi în p u ţin ele oaze ruspîn-
d ite în deşert vieţuiesc şi m uncesc oa­
menii. Şi n u p uţini, în ju r de 35 000 090.
Ceea ce înseam nă o d en sitate de a p ro a ­
pe 1 000 locuitori pe k ilo m etru p ă tra t :
R. A. Egipt trăieşte o a d e v ă ra tă ex ­
plozie dem ografică. în fiecare an
p o p u laţia sa creşte cu aproxim ativ
7
VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ŢĂRI ALE AFRICII
900 0C0 de oam eni ; ritm u l m ediu a-
n u al fiind de 2,99 la sută, unul din
cele m ai rid icate din lum e.
Ţ a ra aceasta, Ţ a ra M arelui Hapi,
ţa ra felahilor care a u rid ic a t p ira m i­
dele şi a tîte a m in u n ate opere arhitec- J
tonice, ţa ra celor care cu m ilenii în a ­
in te a erei noastre, au in v e n ta t irig a ­
ţiile şi p o rn in d de la lu c ra tu l păm în-
tu lu i au pus bazele geom etriei şi şti­
in ţelo r m atem atice, ţa ra aceasta, Egip-S
tu l, n u a fost generoasă cu pălm aşii e irt
G en eraţii du p ă generaţii de felah i a u ;
m u n cit istovitor şi au tr ă it în m izerie
sub ex p lo atarea colonială a altora. Aşa
se face că în tim p ce ţă ri şi continente
progresau, ia r m a n u fa ctu rii îi lua lo­
cui in d ustria, clase şi popoare îşi seu- ..
tu ra u ju g u l exploatării, felahii r ă m î - |
n ea u la plugul de lem n, legaţi de pa-
Pe şantierul com bi­
natului de sod ă de
lingă Alexandria,
construit de sp ec ia ­
lişti români
m întul care îi lucrau şi care continua
să nu fie a l lor. A juns în a doua j u ­
m ă tate a secolului X X , E giptul tră ia
în secolul al X IX -lea. R evoluţia din
26 iulie 1952 şi in sta u ra re a republicii au
sm uls ţa ra d in o rb ita pe care g rav ita
d in to td eau n a şi a plasat-o pe un făgaş
nou. D ar actul rev o lu ţio n ar din 26 iulie
nu m arca deeît startu l, încep u tu l unui
d ru m greu pe p arcu rsu l că ru ia tre b u ­
iau soluţionate cerinţe şi problem e so-
cial-econom ice deosebit de dificile şi
com plexe.
U n p rim lu c ru ce se im punea era
red istrib u ire a p ro p rie tă ţilo r agricole şi
lim ita re a d re p tu rilo r de p ro prietate,
ce rin ţă ce s-a rea liza t p rin reform a a-
g ra ră din 9 septem brie 1952. La în ­
ceput, lim ita de p ro p rie ta te a fost fi­
x a tă la 200 de fedani ( t fed an = 0,42
ha), apoi la 100 şi în cele din u rm ă la
50. T otodată, to ate p ăm îu tu rile fam i­
liei regale şi p ro p rie tă ţile străin e a u
fost confiscate ; aproape 5 m ilioane de
ţă ra n i au fost îm p ro p rietăriţi cu te re ­
n u ri agricole în tre 2 şi 5 fedani. R e­
fo rm a ag ra ră a av u t în vedere şi con­
stitu irea de cooperative agricole p e n tru
8
m ieii p ro p rie ta ri de p ăm în tu ri p rin
care să se p o ată asig u ra o dezvoltare
continuă a producţiei. P arale l cu a-
ceasta, o aten ţie deosebită s-a acordat
şi se acordă p u n erii în v alo are de noi
te re n u ri şi organizarea de ferm e agro-
alim e n tare de stat. A m văzut o ase­
m enea ferm ă în M udiricli-ul T ah rin -
Ului, în ap ro p ierea A lexandriei. O su­
p ra fa ţă de 10 000 de fedani de nisip
devenită, în ultim ii ani, o grădină- în
ad e v ăratu l înţeles al G irantului. D irec­
to ru l general al ferm ei, A n u ar K ofadi,
se m îndrea, pe b u n ă d rep tate, cu soiu­
rile m in u n ate de portocale m an g ara pe
care le cu ltiv a aici, cu stru g u rii de
m asă, cu to m atele şi cu fel şi fel de
legum e, cu care co ntribuie la o m ai
bu n ă aprovizionare a populaţiei. M inis­
tru l egiptean al ag ricu ltu rii, dr. M us-
t:ifa El Gubali. apreciază că ferm ele c-lo
sta l prezintă un m arc m icros economic
şi p e n tru ex tin d erea ex p o rtu rilo r, d e­
f oarece p rin asem enea ferm e moderne;,
% cu o pro d u cţie de fru cte şi legum e de
\ calitate superioară, Egiptul poate de­
i tu n i o g răd in ă de ia rn ă a Europei.
• In R. A. Egipt s-a înţeles bine că
dezvoltarea ag ricu ltu rii nu este singura
cale a progresului m a terial şi din acest
m otiv o m a re p a rte din efo rtu rile de
in v estiţii se în d re a p tă spre dezvoltarea
industriei. Se p o rn eşte de la prem isa
că in d u stria are ro lu l p rim o rd ial p e n ­
tru dezvoltarea în treg ii economii şi că
este facto ru l d eterm in an t al p rogresu­
- lui social. Ţinîncl seam a de această op­
tică, la în c ep u t s-a elab o rat un plan
de trei ani, p lan care a m a rc at declan­
şarea acţiu n ii de in d u stria liz are a R. A.
Egipt, A cest p la n a fost u rm a t de un
a ltu l m ai cu p rin zăto r şi apoi de altul.
An de an, cap acitatea de producţie
in d u stria lă a E giptului a crescut. P ro ­
ducţia an u lu i 1971 a aju n s să fie de
p a tru ori m ai m a re deeît cea a a n u ­
lui 1956. A cest re z u lta t spectaculos do­
vedeşte n u n u m ai efo rtu l constructiv,
ci şi cap acitatea re a lă a poporului
egiptean de a-şi construi o in d u strie
p u tern ică p rin care n u n u m ai să recu ­
pereze răm m erile în u rm ă d ato rate v i­
cisitudinilor colonialism ului, ci să se
apropie de ţările cu o in d u strie dezvol­
tată.
A cest proces de dezvoltare este am ­
p lificat şi de ex tin d erea relaţiilo r eco­
nom ice şi com erciale ale R. A. Egipt
cu alte ţă ri ale lum ii, în acest context,
se în scriu şi rela ţiile pe care Egiptul
le în tre ţin e şi dezvoltă cu R epublica
Socialistă Rom ânia. P rodusele in d u s­
triei rom âneşti şi-au câştigat în Egipt o
ap reciere generală. N u num ai n u m e­
roasele solicitări şi com enzi de în g ră­
şăm inte, tracto are, autocam ioane, a u ­
to u tilitare, locomotive despre care am
afla t cu p rile ju l celui de-al treilea tîrg
in te rn aţio n a l de la Cairo, ee a av u t loc
în lu n a m artie a acestui an, mi-.au for­
m at această p ărere, d ar şi m u lţu m irea
fa ţă de calitatea produselor rom âneşti,
m u lţu m ire ex p rim ată de A l f o n s G h a t-
ta s G o b ria l, director la C om binatul si­
derurgic de la H eluan ; entuziasm ul tâ­
n ă ru lu i te h n ician E l Saved G aber
O m a r, faţă de co m b in atu l de soda
co n stru it de ro m ân i lîngă A le x a n d ria :
in teresu l m a n ifestat de am iralu l Y . I i.
S a m a h a , d irectorul g eneral al portului
A lexandria, fa ţă de co laborarea cu va­
sele m aritim e rom âneşti.
P olitica e x te rn ă a ţă rii no astre se
b u cu ră de ap recierea p ozitivă a tît a
cercu rilo r larg i ale populaţiei, cît şi a
oam enilor politici d in Egipt. A stfel, in ­
tr-o convorbire av u tă cu A b d E l K a d e r
B a k r , m em b ru al p arlam en tu lu i, acesta
m i-a spus : „ P o p o r u l e g ip te a n n u v a
u ita n ic io d a tă p o z iţia d e m n a d e a p r e ­
c ia t p e c a re a a v u t- o R o m â n ia la
O .N .U . v o t î n d i n fa v o a r e a r e z o lu ţiilo r
c o m u n ită ţ ii m o n d ia le c u p r i v ir e la
O r ie n tu l A p r o p ia t , î n in t e r s u l d r e p t ă ­
ţi i şi p ă c ii. V o m a v e a p r i le j u l să p r i­
m i m la în c e p u t u l lu n i i a p r ilie î n ţa r a
n o a s tr ă , c u to a tă o n o a r e a c u v e n ită , p e
p r e ş e d in te l e C o n s iliu lu i d e S ta t al
R o m â n ie i. C o n d u c ă to r ii s ta tu l u i e g ip ­
te a n îş i v o r e x p r i m a c u a c e s t p r i le j
to a tă a p r e c ie r e a ş i s a tis fa c ţia f a ţ ă de
a c e a stă p o z iţie n o b ilă a R e p u b lic ii S o ­
c ia lis te R o m â n ia
In tr-a d ev ăr, to v a ră şu l N ieolae
Ceauşescu este aştep tat în R. A. Egipt
cu sentim ente de în a ltă consideraţie şi
prietenie. P rim u l secretar al U niunii
Socialiste A rabe, S a y e d M ă r c i, a ră ta
ţn aceste zile că „ p r e ş e d in te le
C e a u ş e s c u s e b u c u r ă a ic i d c m a r e r e s ­
p e c t ş i în a ltă c in s tir e " , ia r viceprem ie-
rul d r , M o h a m e ă A b d u l K a d e r H a te m ,
ap reciin d ap ro p ia ta vizită a to v a ră şu ­
lui N ieolae Ceauşescu, a spus : „ N u î n ­
c a p e în d o ia lă că a ş te p ta ta în tâ ln ir e i n ­
tra c e i d o i p r e ş e d in ţi v a a v e a o m a r e
i n f lu e n t ă a s u p r a p r i e te n i e i şi c o la b o ­
ră rii d in tr e R o m â n ia şi E g ip t" .
Miliai M ir/a
Cairo, m artie,

ROMÂNI
•p re ze n ţe «contacte
• opinii
23 — 29 m a rtie
S.U .A ,: Delegaţia Consiliului Economic
La in v itaţia Consiliului consilierilor
economici de la C asa Albă, o delegaţie
a Consiliului Econom ic al Republicii
Socialiste Rom ânia, condusă de Manea
M ănescu, p reşedintele Consiliului. Eco­
nomic, face o vizită în Statele U nite ale
Americii, A genda de lu cru a delegaţiei
române, deosebit de bogată, cuprinde o
serie de întrevederi, vizite, convorbiri
im portante.
.La 22 m artie, M anea M ănescu, vice­
preşedinte al Consiliului de S tat al Re­
publicii Socialisto Rom ânia, preşedinte
al C onsiliului Economic, a fost prim ii
ia Casa A lbă de preşedintele Statelor
Unite, R ichard Nixon. Cu acest prilej,
M anea M ănescu a tran sm is p reşe d in te­
lui N ixon un sa lu t din p a rte a p reşed in ­
telui C onsiliului de S ta t al Rom âniei,
tovarăşul- N icolae Ceauşescu. In cadrul
convorbirilor s-a evocat rolul deosebit
pe care l-au av u t asu p ra dezvoltării r e ­
Berlin; Vizita parlamentarilor
V izita oficială în tre p rin să recent în
R. D. G erm ană de o delegaţie a M arii
A dunări N aţionale, condusă de to v a ră ­
şul Ş tefan Voitec, m em bru al Com ite­
tului E xecutiv a l C.C. al P.C.R., p re ­
şedintele M arii A d u n ări N aţionale, a
oferit p rile ju l unor convorbiri rodnice,
a unui schim b de p ă re ri şi ex p erien ţă
u til p riv in d ac tiv itatea p arlam en telo r şi
p arla m en tarilo r din cele două ţă ri.
O sp italitatea cordială, aten ţia de care
s-a b u c u ra t delegaţia ro m ân ă încă de
la sosirea în B erlin, discuţiile p u rta te
cu G erald Clotting, preşed in tele C am e­
rei P opulare, precum şi cele desfăşu­
rate în cursul p rim irii la W alter
U lbricht, preşedintele Consiliului de
Stat. la P au l V erner, m em bru al B irou­
lui Politie, se cretar al C.C: al P.S.U.G.,
şi E rich M uckenberger, m em bru al B i­
roului P olitic al C.C. al P.S.U.G., au
rele v at sentim entele de p rieten ie şi sti­
m ă existente în tre partidele, popoarele
si ţă rile noastre, evoluţia pozitivă a re ­
laţiilor reciproce, d o rin ţa . com ună de
dezvoltare şi ap ro fu n d are a acestora, a
colaborării pe m ultiple planuri, în in te ­
resul m utual. „ N o i v e d e rii în a c e a s tă v i - '
z ită a d e le g a ţie i M a r ii A d u n ă r i N a ţ i o ­
n a le , declara GERALD G OTTING a-
dresîndu-se oaspeţilor rom ani, o e x p r e ­
sie a a d în c ir ii r e la ţiilo r d e p r i e te n i e
d in t r e p a r l a m e n t e le ş i p o p o a r e le n o a s ­
tr e , p o s ib ilita te a d e a v ă i n f o r m a d ir e c t
d e s p r e a c ti v it a te a p e c a re o d e s f ă ş u ­
ră m , S î n t e m to to d a tă fo a r te in t e r e s a ţ i
să c u n o a ş te m d in e x p e r i e n ţa ş i m u n c a
d v . “ Şi tot p reşedintele C am erei P o p u ­
la ţiilo r d in tre cele două ţări, întâlnirile
d in tre p reşed in tele N icolae C eauşescu şi
preşed in tele R ichard Nixon. A av u t loc
un schim b de p ăre ri asu p ra stadiului
ac tu al al rela ţiilo r b ila te ra le rom âno-a-
m ericane, al sch im b u rilo r economice,
cooperării in d u stria le şi tehnieo-ştiinţi-
t'ice, ex p rim în d u -se d o rin ţa -de a se în tr e ­
prin d e noi m ăsu ri îp. scopul folosirii
po sib ilităţilo r de dezv o ltare în co n tin u a­
re a acestor relaţii. A u fost abordate,
de asem enea, unele problem e ale vieţii
internaţionale, ex p rim în d u -se convin­
gerea că d ezvoltarea relaţiilo r rom âno-
am ericane va contribui la înţelegerea
si cooperarea în tre state.
De asem enea, la W ashington, pre­
şedintele Consiliului Econom ic al Ro­
m âniei a av u t în trev ed eri şi convorbiri
cu num eroşi oam eni politici şi de stat
din S.U.A. Cu p rile ju l întâlnirii eu W il­
liam Rogers, se cretaru l D ep a rtam e n tu ­
lare, cu un a lt prilej, îşi ex p rim a con­
vingerea că schim bul de p ăreri d in tre
p arla m en tarii din R om ânia şi R.D.G.
este m enit să co ntribuie la o înţelegere
mai ap ro fu n d ată a problem elor con­
stru cţiei socialiste din cele două ţări.
„ O a m e n ii m u n c ii d in R .D .G ,, a ră ta el,
u r m ă r e s c c u in te r e s r e a liz ă r ile o b ţi n u te
de p o p o ru l ro m â n , su b co nducerea
P .C .R ., în e d ific a r e a s o c ia lis m u lu i. N e
b u c u r ă m d e s u c c e s e le sa le , c a re a u f ă ­
c u t ca R o m â n ia să s e d e z v o l te în t r - o
ţa r ă i n d u s t r i a l ă Tovarăşul. ŞTEFAN
VOITEC releva, Ia rîn d u l său, că „ v i­
z ita p a r la m e n ta r ilo r r o m â n i n u e s te î n ­
tâ m p lă to a re , ea r e f le c ţ iiid d e z v o lta r e a
c o n tin u u a s c e n d e n tă a r e la ţiilo r d in t r e
R o m â n ia şi R .D .G . S c h im b u l d e v e d e r i
d in t r e r e p r e z e n ta n ţ ii c e lo r d o u ă p a r la ­
m e n te c o n s titu ie o c o n tr ib u ţie i m p o r ­
ta n tă la e x ti n d e r e a b u n e lo r r e l a ţi i d i n ­
tr e M a r e a A d u n a re . N a ţio n a lă şi C a ­
m e r a P o p u la r ă , d in t r e p o p o a r e le ţă r ilo r
n o a s tr e " .
Pe p arcu rsu l vizitei, la Berlin, în re ­
giunea Cottbus, la D resda, p a rla m e n ­
tarii rom âni s-au p u tu t in fo rm a pe larg
despre m odul de lu c ru al organelor p u ­
terii de stat, sarcin ile ce le stau în faţă
p en tru în făp tu ire a h o tă rîrilo r celui
cle-al V lII-le a Congres a l P.S.U.G. de
rid icare a econom iei ţă rii pe o tre a p tă
superioară, de îm b u n ă tă ţire co n tin u ă a
nivelului de tra i m a teria l şi sp iritu a l al
populaţiei. Ei au p u tu t cunoaşte n em ij­
locit, în -c a lita te de oaspeţi ai unor
obiective economice, ai unor colective
de m uncă, o p a rte din realizările, clin
lui c!e S tat al S.U.A., a av u t loc un
schim b de vederi asu p ra evoluţiei re la ­
ţiilor bilaterale, în special în dom eniul
legăturilor economice, com erciale, coo­
p erării industriale, tehnico-ştiinţifice si
culturale. în tim p u l convorbirilor p u r ­
tate cu Jo h n Connally, secretaru l D eoar-
ta.mentu.lui de F in an ţe a l S tatelo r U ni­
te, au fost ex am in ate sta d iu l actu al al
relaţiilo r rom ân o -am erican e şi posibili­
tăţile ex isten te p e n tru dezvoltarea a-
eestora în av a n ta ju l reciproc al am belor
părţi.
La Consiliul consilierilor economici
de la Casa A lbă s-au p u r ta t discuţii a-
su p ra problem elor dezvoltării econom i­
ci celor două ţă ri şi ale ex tin d erii re la ­
ţiilor economice, asu p ra m etodelor şi
tehnicilor de an aliză a fenom enelor m a­
croeconomice, a u tilizării m etodelor
m oderne de calcul şi p ro sp ectarea eco­
nom ică a m etodologiilor de elab o rare
a prognozelor în economie, ştiin ţă şi
tehnologie.
T ovarăşul M anea M ănescu a avut, la
New York, o în trev ed ere cu secretarul
general al O.N.U-, K u rt W aldheim , cu
care prilej s-au ab o rd a t unele problem e
p riv in d p articip a re a Rom âniei la acti­
vităţile N aţiu n ilo r Unite, precum şi as­
pecte ale ro lu lu i şi eficienţei organiza­
ţiei în dezvoltarea colaborării in te rn a ­
ţionale, în consolidarea păcii şi securi­
tăţii.
Tot la N ew York, ca şi la Chicago,
San Francisco şi M inneapolis, delegaţia
Consiliului Econom ic al R epublicii So­
cialiste R om ânia s-a întâlnit cu oameni
de afaceri de la p rin cip alele com panii
industriale, com erciale şi financiaro-
bancare, discutîndu-se posib ilităţile de
extindere a rela ţiilo r com erciale, a coo­
p erării in d u striale şi tehnologice.
succesele im p o rtan te o b ţin u te în dom e­
niul in d u stria l şi agricol, social şi cu l­
tu ral. D iscuţii fructuoase au ev id en ţiat
cu p reg n a n ţă icleea că în făp tu ire a cu
succes a construcţiei socialiste în ţă rile
noastre, d ezvoltarea continuă a econo­
m iei şi cu ltu rii R om âniei şi R. D. G er­
m ane o feră p o sib ilităţi sp o rite de creş­
tere şi ad încire a colab o rării şi coope­
ră rii reciproce m ultilaterale.
în cu rsu l convorbirilor d in tre p a rla ­
m en tarii celor două ţă ri a fost aco rd ată
o aten ţie sp o rită problem ei secu rităţii
europene, cauză com ună a tu tu ro r po­
poarelor de pe continent. Subliniiii-
du-se că recen ta D eclaraţie de la P rag a
constituie un im p o rta n t stim u len t aî
efo rtu rilo r com une p e n tru ţin e rea cit
mai grab n ică a conferinţei g en eral-eu -
ropene p e n tru secu ritate şi colaborare,
s-a rele v at ro lu l de seam ă ce revine
p arlam en telo r şi p arla m en tarilo r in.
d irecţia în săn ăto şirii pe m ai d ep a rte a
clim atului politic european, înţelegerii
în tre to ate statele con tin en tu lu i, egale
în d rep tu ri, a dezv o ltării în tre ele a
unei colaborări n estingherite.
V izita p arla m en tarilo r rom âni în
R.D.G., discuţiile calde, atm o sfera de
deosebită co rd ialitate prietenească, în
care s-au d esfăşu rat au rele v at u tilita ­
tea contactelor, n ecesitatea co n tin u ării
lor pe m ai departe. în num ele B iroului
M arii A d u n ări N aţionale, to v arăşu l
Ş tefan Voitec l-a in v ita t pe to v arăşu l
G erald G ettin g ca, în fru n te a unei d e­
legaţii a C am erei P opulare, să facă o
vizită în Rom ânia.
Vasile O işti
Berlin, m artie,
9

prezente •
CAIRO
Pavilionul românesc din cadrul Tîrguluî internaţional
iNe-au dec I a r a i :
Prof. PETER MARTIN
(actorul Universităţii din
Geneva
.„Mzitct meu în Rom ânia
a fust consacrată stabilirii
m odalităţilor concrete de
schim buri de profesori, do
studenţi şi de cercetători în ­
tre u n iv ersităţile elveţiene
si cele din Rom ânia. Am
toate m otivele să fiu satis­
făcut de dezvoltarea re la ţii­
lo r d in tre U niversitatea din
G eneva şi cea din Cluj, p re ­
cum si p en tru spiritul de
colaborare al universitarilor
şi cercurilor ştiinţifice ro-
' m ân eşti.
La U niversitatea din G e­
neva. pe care o conduc, am
avu t plăcerea să cunosc
geografi, chim isti, fizicieni,
oam eni de litere din Rom â­
nia, care lucrează acolo cu
o reală strălucire.
P rin tre obiectivele vizi­
tate la Bucureşti, la Cluj şi
în alte oraşe rom âneşti se
n u m ă ră şi In stitu tu l de F i­
zică N ucleară care dem on­
strează g randoarea efortu­
rilo r făcute de statu l rom ân
p en tru în c u ra jare a acestei
ram u ri im portante a ştiinţei
şi tehnologiei, precum şi
C te s p e t i :
0 6 . E. Gli'/.ei-man, proree-
"ter la Academia de Ştiinţe
Sociale de pe lingă C.C. al
P.C.U.S. m Alphonse Vianckx.
membru al Biroului Naţional
al Partidului Socialist Belgian,
ministru al justiţiei în guver­
nai belgian, în fruntea unui
grup de profesori şi studenţi
• Gerhard Jahn, ministrul
federal ai justiţiei din R. F, a
Germaniei « Raymond Pous-
contacte • opinii
p e n tru cercetările în do m e­
niul fizicii, în ansam blu.
Cred că a tit tin erii elve­
ţieni. cit şi colegii mei p ro ­
fesori. care nu au vizitat
încă R om ânia, d a r care vot­
a re a p rile ju l să lucreze aici
eu cercetătorii şi oam enii
do ştiinţă rom âni, vo r avea
o revelaţie cînd vor desco­
peri am ploarea progreselor
în făp tu ite de poporul ro ­
m ân, după cel de-al doilea
război m ondial, şi sîn t con­
vins că p en tru colegii mei
elveţieni v a fi deosebit de
in te resa n t să studieze cum
funcţionează un sistem di­
fe rit de al nostru. în v ă ţă -
mîndul superior din R om â­
nia im pune, după cîte
m i-am dat seam a, o m uncă
susţinută din p arte a celor
care îl frecventează, dar, în
acelaşi tim p, stu d en ţii se
b ucură de rea le posibilităţi.
A m ad m irat foarte m ult, de
asem enea, felu l In care aţi
rezolvat problem a căm ine­
lo r p en tru studenţi. S înt
convins că văzind re a liz ă ­
rile R om âniei, colegii mei
vor căpăta, ca şi m ine. o
im agine a dezvoltării sta tu ­
lui dv„ a realizărilo r po­
porului român,, a succese­
lor Rom âniei în p riv in ţa o-
ducării tin e retu lu i în gene­
ral şi a posibilităţilor create
p en tru in stru ire in dom e­
niile de acti vitate p re fe ra te * .
sard, director genera! ad­
junct al radioteleviziunii
franceze * Nieola Laham.
secretar al Federaţiei S a- ,
ţionale a Sindicatelor mua-
cilorilor şi funcţionarilor
din Liban, conducătorul unei
delegaţii a acestei federaţii |
• Sumio llura, preşedintele ;
■Băncii Tokio, in fruntea unei :
delegaţii economice din Jap©- :
nla. : Rodica Ţepeş
Pesfe h&f&m:
• Stockholm : Dumitru Po-
pescu, membru al Comitetu­
lui Executiv, secretar al C.C.
al P.C.R., conducătorul unei
delegaţi: a Partidului Comu­
nist Român ® Cairo şi Ku­
weit : Petru Burlacu, adjunct
al ministrului afacerilor ex­
terne « Dresda : Prof. dr.
docent Traian Ionaşcu. care
a participat la seminarul in­
ternaţional organizat de Fe­
deraţia Mondială a Asociaţii­
lor pentru Naţiunile Unite şi
Liga R.D.G. pentru Naţiunile
Unite • Viena : Acad. A-
tbanase Joja, preşedintele
Grupului parlamentarilor ro­
mâni pentru prietenie şi co­
laboram in Europa la ,.ma-
6ERHARD JÂHN
ministrul justiţiei din Bepu-
blica Federală a Germaniei
E fectuez p rim a m ea vi­
zită în R om ânia cu p rile­
ju i invitaţiei care m i-a fost
ad re sată de omologul m eu
rom ân, Teodor Yas-iiiu,
m in istru l justiţiei. Desigur,
în tim p u l prezenţei m ele
la B ucureşti am av u t o se­
rie de m tîlm ri cu rep re­
zen tan ţi -de fru n te ai vieţii
ju rid ice din Rom ânia. Do­
resc să subliniez, în m u!
deosebit, u tilita te a şi carac­
te ru l de lu cru al în trev ed e­
rilo r cu facto rii de răsp u n ­
dere din M inisterul J u sti­
ţiei, T rib u n alu l Suprem ,
P ro c u ra tu ră G enerală şi
A sociaţia Ju riştilo r, în ­
trev e d eri în cad ru l cărora
am efectu at u n bogat
schim b de p ă re ri în tr-o
la rg ă serie d-e problem e
p riv in d politica juridică.
P erso n al am fost in teresat
să aflu m odul de o rgani­
zare a stru ctu rii leg isla­
tive din. R om ânia şi alte
chestiuni specifice acestui
dom eniu.
în ceea ce p riv eşte iti­
n e ra ru l m eu rom ânesc, în
u rm a vizitei p rin tr-o serie
de cen tre rep rez en ta tiv e
ale ţă rii dv a m p u tu t re­
m arca fap tu l că R om ânia
îşi cunoaşte bine direcţiile
cie dezvoltare şi depune e-
fo rtu ri deosebit de con­
structive. Ca să dau un s in ­
gur exem plu, vizita la B ra­
şov a ilu stra t eît se poate
ele elocvent aria la rg ă a
obiectivelor din dom eniul
m o d ern izării econom iei şi .a,
dezvoltării vieţii sociale :
fab ricile de tra c to a re .şi a u ­
tocam ioane, cartierele noi
de locuit, în .general p u l­
sul vieţii în acest oraş ilus­
trează bunele rezu ltate la
care s-a ajuns-
R eferin d u -m ă la cadrul
relaţiilo r b ila te ra le şi, în
sa rotundă" consacrată pro­
blemelor securităţii europene
• Kuopio (Finlanda) : Zilele
culturii româneşti • Kiev :
Expoziţia „A rhitectura Repu­
blicii Socialiste România"
• Berlin : Mihail Levent
membru al C.C. al P.C.R., se­
cretar al Biroului Executiv al
Frontului Unităţii Socialiste
a Rotterdam : ..Săptămâna
românească" © Conakry :
Constantin Tudor, membru
al Consiliului Central al
U.G.S.R.. care a participat la
lucrările celui de-al VI-lea
Congres al Confederaţiei na­
ţionale a oamenilor muncii
din Guineea.
general. Ia ro lu l co ntac­
te lo r directe in tre perso­
n alităţile oficiale în dez­
voltarea cadrului colabo­
rării, treb u ie să precizez
că o cunoaştere directă, la
fa ţa locului, a unor reali­
tăţi, în ţeleg erea cit mai cu ­
p rin zăto are a problem elor
specifice unei ţă ri facili­
tează strîn g e re a le g ă tu ri­
lor şi găsirea u n o r soluţii
pozitive în acest dom eniu.
Dacă m ă refer la sectorul
de activ itate ju rid ică, d e­
sigur acesta vizează atît
p en tru R om ânia cit şi pen­
tr u R.F.G. o problem ă de
stric tă com petentă in tern ă.
D ar în m ăsu ra în care co ­
lab o rarea înseam nă schim b
de p ăreri, dorinţa de a în ­
văţa clin ex p erien ţa acu­
m u lată de alţii. în ttlniri-
le în tre ju rişti au şinele u-
tiiita te a lor în cadrul m ai
larg al colaborării bilate­
rale.
Doresc în încheiere sa-m i
exprim satisfacţia că am
av u t p rileju i să vizitez,
frum oasa dv. ţară, că
cunoscut o serie de aspec­
te ale vieţii şi m uncii p o ­
p o ru lu i rom ân. P rim a vizi­
tă fa R om ânia a unui m i­
n istru al justiţiei din H.l'.G
ilustrează, © d ată m ai irn iiţ
câ dincolo de d iferen ţele
în tre sistem ele no astre so-
cial-politice, d o rin ţa de a
com unica, de a strânge re ­
laţiile, rep rezin tă u n fac­
to r pozitiv al perioadei pe
care o trăim ".
R ubrică realizată de
R adu B udeanu
 re f i r u l evenimentelor
BONN
PRIMĂVARĂ
A G IT A T Ă
ebrilă si zgomotoasă, dezbaterea p u ­
F blică în ju ru l ratificării a devenit în
R.F.G. u n fapt cotidian. O p rim ă­
v ară cu tonuri electorale: stim ulează
din plin energiile politice. în tr e guvern
şi opoziţie — nici un com prom is. Dis­
cuţia despre cele două tra ta te înche­
iate de guvern cu U niunea Sovietică şi
Polonia a c ă p ătat dim ensiuni publice.
P oate niciodată conştiinţa politică a
v eşt-germ anilor n u a fost m ai se n si­
bilă la o decizie cu rezonanţe in te rn a ­
ţionale. R areori televiziunea a trez it un
interes popular m ai m are ca atunci
cinci, cu p rile ju l ultim ei dezbateri din
B undestag a transm is in teg ral obosito­
ru l duel p arlam entar.
D eznodăm întul — cel pu ţin juridic
— stă m m îinile celor aproape 500 de
d eputaţi ai opoziţiei ,şi guvernului
care, conform procedurii constituţio­
nale, vor vota Ia 3— 1 m ai în m oderna
sală a P arlam en tu lu i de la Bonn. rid i­
cat pe m alul înalt, şi pe atunci înflo­
rit, al R inului.
O coincidenţă com plică însă. în.tru-
cîtva, lucrurile. Din cele ze ce .'u n land
este, în tre tim p, chem at la ' urne. E
vorba de Radon-W iirtternberg, care îa
23 aprilie va treb u i sâ-şi reînnoiască
dieta de la S tuttgart. Şi lu cru rile n -a r
ii sta t aşa, dacă. rap o rtu l de forţe p a r­
la m en tar în tre opoziţie şi guvern n -a r
fi fost a tît de delicat (cancelarul d is­
pune teoretic de num ai 249 de voturi,
adică exact m a jo ritatea absolută), şi
n -a r fi sta t desigur aşa, dacă, în cea
tte: a doua C am eră — fed e ra lă (Bun-
d esrat-ul) —, de astă d ată opoziţia nu
a r fi deţinut, ea, m a jo ritatea absolută
(21 la 20), m a jo ritate care, însă, a r p u ­
tea fi m odificată în favoarea rep rezen ­
ta n ţilo r g uvernam entali p rin tr-u n cîş-
tig în lan d u l cu pricina, B aden-W u rt-
tem berg ; şi toate acestea n -a r fi av u t
nici un sens dacă, p rin constituţie, n -
ceastă rep rez en ta n ţă federală n -a r fi
avut com petenţa de a dicta P arlam en ­
tu lu i m odalitatea de vot : cu m a jo ri­
ta te absolută (doleanţa opoziţiei), cu
m a jo ritate sim plă (speranţa guvernu­
lui). C u alte cuvinte, com plicata pro­
cedura de ratific are oferă, în actuala
conjunctură, posibilitatea ca b alan ţa
pro sa u contra ratific ării să -fie in ­
flu en ţată nu, num ai de cele cîteva sute
de sufragii p a rla m en tare ei şi de cele
eîteva, zeci de inii de votu ri ale sim pli­
lor alegători din R aden-W urttem berg,
în ochii strategilor electorali de la
Bonn, consultarea provincială are şansa
să se ridice la ran g u l ,de test. I u e.
astfe l de m ira re străd a n ia lid erilor gu­
vern am en tali şi ai opoziţiei de a
cap ta b u n ăv o in ţa electorală a landului
din sud vestul R.F.G.
în această atm osferă, îm potrivirea
creştin-dem oeraţilor faţă de tra ta te le
încheiate de guvern degenerează, u n e­
ori, în strid en ţe politice care p a r să
deranjeze chiar şi urechile celor raai
p u ţin sensibili d in tre alegători. Ş i se
m ai în tîm p la ca, în goana lor după vo­
turi, să accepte tacit chiar' şi d aru ri
otrăvite.
De pildă, zilele trecute, organizaţia
din B aden-W urttem berg a p artid u lu i
n atio n al-d em o crat (P.N.D.), de o rien ­
ta re neo-nazistă, a a n u n ţa t că se des­
fiin ţează ; m o tiv u l d eclarat : să nn-i.
concureze pe creştin-dem ocraţi in cam ­
pan ia lor îm potriva social-dernoeraţi-
lor şi liberalilor. Cele 9,8 procente ale
P.Iv.D, vor îngroşa deci rândurile U.CiD.
R ezonanţa politică şi m o rală a m an e­
vrei se dovedeşte a fi însă d in tre cele
m ai neplăcute. E acesta - - declara can ­
celaru l W illy B ran d t — u n indiciu care
dem onstrează „cit de d ep arte sp re ex ­
trem a d rea p tă s-a d ep lasat U niunea
C reştm -D em o erată". El. îşi exprim a,
totodată, convingerea că „ m arele -in te­
res al P.N.D. în victoria- XJ.C.D. va da
de gândit m u lto r dem ocraţi conştienţi-',
care se vor disocia de lă- o asem enea
acţiu n e i;ar, astfel, „voturile lo r vor îi
o b lig a te de p arte a luptei îm potriva
n aţio n alism u lu i-. Reluând aceeaşi idee,
P u rtă to ru l cte cuvânt al guvernului.
C onrad A iders, atrăg ea aten tia, co­
m entând evenim entul, asupra ’.vecină­
tă ţii a tît de periculoase în care evo­
luează U.C.D. în ad v ersitatea ei fată
de tra ta te le cu R ă să ritu l".
A titudinea creşiin -d em o crată nu p are
să fi convins p rea m u lt: un
sondaj de opinie, efectu at în B aden-
W urttem berg, p riv in d adeziunea" fa tă
de „politica răsă ritea n ă" a guvernului
a ra tă că n u m ă ru l su sţin ăto rilo r este ele
56 la su tă faţa de 41 al adversarilor.
Şi, este un fa p t ca, în to ată ta ra , se
desfăşoară^ o am p lă cam panie în favoa-
i ea ratificării tra ta te lo r : o seam ă de
cunoscute p erso n alităţi ale vieţii pu‘-
blice cheam ă la raţiu n e şi resp o n sab i­
litate, în sp rijin u l guvern u lu i se d esfă­
şoară, în to ate m a rile oraşe ale R.F.G.,
acţiu n i sindicale şi ale u n o r in flu en te
organizaţii dem ocratice.
. fr* această conjunctură, opoziţiei p are
sa-i fie din ce în ee m ai dificilă su s­
ţin e re a unei poziţii de p u ră in tra n si­
genţă negativistă, faţă de tra ta te ; res~.
p in g e tea nenuanţafci s-a tra n sfo rm a t
Opoziţia se strădu­
ieşte s ă capete mal
multă greutate...
(Din Siiddeutsche
Zeitung)
în noua form ulă a lui Balizei, întrucâtva
m ai aten u a tă — „aşa. nu !"., disnoziţia
agresivă de a trece, cu orice p r e ţ ,’lai
alegeri an ticip ate a că p ătat unele to-'
nuri" m ai p rudente, ia r tactica tergiv
versârii se a ra tă a fi, în cele d in urm ă,
raai comodă. N otăm . în context, şi ră şt
p u rsu î afirm ativ — deşi destu l de’în tîr-
ziat — al preşedintelui U.C.D., Rainer.
Bar zei, ia in v itaţia can celaru lu i W illy
B ran d t de a se m tîln i p en tru o nouă dis­
cuţie pe tem a tratatelo r.
lo tu şi, în o rien tarea creştin-dem ocra-
craţilo r n -au su rv en it schim bări sub­
stanţiale. în acest sens, săptăm îria-
iul „Der Spiegel", îndeobşte bine in ­
form ai, d ădea in vileag eventuale- p la­
nuri, m ai piezişe, de atac ale opoziţiei.
In cazul unei victorii în Băden-W iirţv
tem berg, creştin-dem ocraţii şi-ar în ­
cerca şansa în B undestag n u p rin tr-o
discuţie de „politică răsăritean ă" ci
p rin lan sarea unei m oţiuni de n eîncre­
dere în guvern cu p rile ju l adoptării
bugetului pe 1972. Ia r dacă ten tativ a ni!
va reuşi, cinci la 3 m ai se va trece Ia
a doua lectu ră a tra ta te lo r in B undes­
tag — deci în ain tea sufragiului fin a l de
la 4 mai —, opoziţia a r propune la vot:
o „m oţiune de an im are", care, în in­
te n ţia liderilor creştin-dem ocraţi, a r
treb u i să în tru n ească o m a jo ritate mai
confortabilă. Concluzia lui „Der Spie­
gel" este însă clară : „un p lan al ilu ­
ziilor". E xprim înd poziţia guvernului,
p en tru m in istru l de in tern e Genschcr,
m anevrele dilatorii, sloganul alegerilor
an ticipate sau tactica votului de n e în ­
credere „sînt, in fapt, trei v arian te mo
aceleiaşi încercări, lipsite de şansă, de
a se su strag e unei decizii în problem s
tra ta te lo r cu R ăsăritu l".
R atificarea tra ta te lo r — declara, săp-
tâm în a trecută, cancelarul in tr-u n dis­
curs la W ertheim pe Main — „este îi»
in teresu l n aţiunii" ; „nu există nici un
m otiv convingător îm potriva tratatelo r,
ci — preciza el — dim potrivă, în fa ­
voarea lor pledează m ulte argum ente;
convingătoare". Şi, apoi, în parte. Ie
en u m era : „F ără aceste tra ta te r.u poate '
ex ista înţelegere cu U niunea Sovietică
şti cu alte ţă ri ale Europei răsăritene-:
f ă r ă aceste tratate , R.F.G. s-ar izola
pe p lan u l politicii m ondiale. F ără a c e s­
te tra ta te , U niunea vest europeană a r
suferi prejudicii. F ără aceste tra ta te a-
cordul asu p ra B erlin u lu i (occidental) nu
ar in tra în vigoare. F ără aceste tra ta te
nu a r p u tea fi duse mai d ep arte cu suc­
ces negocierile eu R.D.G.". D eaunţînd
Pe firul eveniment Glut
atm osfera de înco rd are periculoasă pe
care o în tre ţin e opoziţia, m in istru l ele
ex tern e W alter Scheel dădea, la rîn -
du-i, u n u l din cele m ai drastice av er­
tism en te : „nu slujeşte dem ocraţiei şi
nu e o dovadă de p atrio tism te n tativ a
de a crea, în politica in te rn ă a ţării,
u n sen tim ent de nelinişte, iar în cea ex ­
ternă, iluzii d e ş a rte ",
P re a p u ţin ă înţelegere a găsit opozi­
ţia şi în O ccident. „A liaţii B onn-ului
— scria b u n ăo ară «D er Spiegel»- —- au
ară ta t, fă ră tăgadă, că doresc ratific a-
ULSTER
UN NOU ÎNCEPUT.
SPRE CE?
I ii d im ineaţa zilei de 25 m artie, In-
I tr-o C am eră arh ip lin ă, p rem ierul
* E dw ard H eath a n u n ţa iniţiativ a
guvern u lu i b rita n ic de a p relu a ră sp u n ­
derea d irectă a ad m in istră rii Irla n ­
dei de Nord. T reptat, relatează co­
respondenţii p a rla m e n ta ri ai ziarelor
britanice, pe m ăsu ră ce e ra u expuse
principalele m ă su ri —• p relu a re a re s­
ponsabilităţii directe a provinciei de
către L ondra, suspendarea p e tim p de
un a n a S torm ontului, n u m irea în gu­
vernul b ritan ic a unui se cretar de stat
în sărcin at cu problem ele U lsterului şi
a unei comisii consultative, referendu-
m u ri periodice în p roblem a u n irii cu
R epublica Irla n d a şi su p rim area tre p ­
tată a in te rn ărilo r — devenea to t m ai
clar că cele spuse de prim u l m inistru
găseau m ai m u lt sp rijin din p a rte a o-
poziţiei decît clin partea co n serv ato ri­
lor.
R ecrudescenţa violenţei şi degrada­
rea co n tinuă a situaţiei, conjugată cu
refu zu l prem ieru lu i norcl-irlandez
F au lk n er şi al cabinetului său de a a c ­
cepta p la n u l de pace a l guvernului
b ritan ic (guvern cu reprezen tare p ro ­
porţională. revizuirea politicii de in te r­
n ări şi în fiin ţarea un u i post de m inis­
tru b rita n ic rez id en t în U lster în să rc i­
nat cu problem ele securităţii provinci­
ei, p ian respins oficial la 23 m artie),
l-au d e te rm in a t pe acesta să decidă ca
Irla n d a de Nord, p en tru p rim a oară
d upă o ju m ă ta te de secol, să n u m ai fie
condusă, tem porar cel puţin, de p ro ­
p riu l ei guvern ca o e n tita te autono­
mă. Nu este stră in ă in te n ţiilo r guver­
nului nici în cercarea de a reface pe a-
ceastă cale politica b ip a rtiza n ă în p ri­
v in ţa situ aţiei din U lster, opinează u -
12
rea tra ta te lo r". Şi, in tr-ad ev ăr, liderii
creştin-dem o craţi au avut, de curînd,
ocazia să se convingă direct : Schro­
der la W ashington, Bai'zel la P aris, B ir-
ren b a ch la H aga şi P aris, von Weiz-
sficker la W ashington... C hiar n em ăr­
tu risit, sen tim en tu l politic al izolării
riscă să facă, in tr-u n v iito r previzibil,
carieră în rîn d u rile unei opoziţii, în
fond n u n t i t de omogene precu m vrea
s-o arate.
R adu Pascal
WILLIAM WHITELAW
O misiune com plicată
nii com entatori. In tr-a d ev ăr, H arold
W ilson a an g a ja t p ro m p t sp rijin u l p a r­
tid u lu i lab u rist in fav o area g u v ern u ­
lu i în această „situ aţie ex tre m de g ra ­
vă", du p ă cum a caracterizat-o lid eru l
opoziţiei c a re a sugerat însă in iţierea
de negocieri în tre to ate p ă rţile in te re­
sate".
în tim p ce în U lster se iveau prim ele
sem ne a le rea cţie i protestante-, noua
necunoscută a crizei, W illiam White-law,
fostul lid e r al C am erei Com unelor, a -
vea, în noua sa calitate d e se creta r de
sta t în să rc in a t cu p rb lem ele Irla n ­
dei de Nord, convorbiri p relim in are
cu oficialităţile m ilita re şi civile
ale provinciei. P o triv it cercu rilo r po­
litice din Belfast, p rin cip ala p ro b le­
m ă căreia tre b u ie -sâ-i facă fa ţă noul
secretar, avî-nd în vedere p ersp ectiv e­
le îndoielnice de co lab o rare cu m em ­
b rii g uvern u lu i u n io n ist suspendat, este
asigurarea cap acităţii m ilita re necesare
p en tru prev en irea u n o r ev en tu ale acţi­
uni violente în d rep tate îm p o triv a deci­
ziei guvernului britanic. în acest sens,
com andam entul m ilita r a decis ca. in
caz de nevoie alţi 4 000 de soldaţi b r i­
tanici să debarce în provincie făcîn d
■ca n u m ă ru l total al acestora să se r i­
dice la 18 500. B rian F au lk n er, care a
dem isionat din postul de p rem ier al
Irlan d ei de N ord în sem n de p ro test
faţă de in iţiativ a g u v ern u lu i b ritan ic, a
acceptat să răm în ă în fu n cţia sa -pînă
la p re lu a re a p u te rii legislative şi ex e­
cutive de c ă tre L ondra.
S uspend area u n u i p arla m en t regional,
îm potriva dorinţei g u v ern u lu i provinci­
ei şi îm p o triv a dorinţei m a jo rită ţii
m em b rilo r acelui parlam en t, pune M a­
re a B ritan ie în situ aţia de a în fru n ta
o criz ă co nstituţională, -cea m ai gravă
după p ăre re a ziaru lu i „T he Tim es", de
la aceea provocată de ab d icarea rege­
lu i E dw ard al V II-lea în 1936. Se recu­
noaşte în g en eral că decizia guvern u lu i
b rita n ic de a p relu a -puterea în U lster
nu este o decizie neco n stitu ţio n ală :
Legea din 1920 asu p ra Irla n d ei rezervă
au to ritate a fin ală guvernului de In
W estm inster care treb u ie în să în orice
acţiu n e vizînd p ă stra re a „legii şi a o rd i­
nii" în Irla n d a d e N ord să o b ţin ă a-
cordul p arla m en tu lu i de la L ondra.
M arţi, în tim p ce o m u lţim e de
100 000 de p ro te sta n ţi m an ifesta îm p o ­
triv a m ă su rilo r g u v ern u lu i b rita n ic în
faţa clăd irii p arlam en tu lu i n o rd -irla n -
dez în tru n it în u ltim a sa şedinţă. Ca­
m era C om unelor a ap ro b a t cu o m a­
jo rita te n eo b işn u ită — 483 co n tra 18
voturi — su sp en d area S to rm o n tu lu i şi
conducerea U lsteru lu i de la L ondra.
D eclarîn d în tr-u n discurs televizat
că „noile m ăsu ri s în t m en ite să creeze
un în cep u t p e n tru a se p u te a ieşi din
■cercul vicios a l actelor de violenţă" şi
d în d asig u rări în ceea ce p riv eşte „res­
ta b ilire a d eplinelor d rep tu ri ale a m b e ­
lo r co m u n ităţi", p rem ieru l H eath a r e ­
afirm a t -că U lsterul v a răm în e o p arte
a M arii B rita n ii ai-îta tim p c-ît m a jo ri­
ta te a p o p u laţiei sa le n u -şi v a ex p rim a
d o rin ţa de u n ire ou R epublica Irlan d a,
în -opinia lui „T he Econom ist", „gu­
v ern area d irectă de la L ondra, m ai
m u lt decît un p rim pas sp re g u v ern area
de la D ublin, cum se tem p ro testan ţii,
p are să afirm e c ă M area B rita n ie este
u n a şi indivizibilă. T otuşi — adaugă
săptăm ânalul relev în d p rin cip alu l p e ri­
col al m ă su rii — Irla n d a de N ord n u
p-oate fi g u v ern ată d irect de la L ondra
fă ră ca m a jo rita te a p o p u laţiei de aco­
lo să accepte acest, lucru*. P a rc ă p en tru
a confirm a p rim e jd ia p o ten ţială a noii
situaţii, ex -p rem ieru l F au lk n e r a de­
cla ra t că se tem e că „poporul va a -
ju n g e la concluzia că violenţa d ă rezu l­
ta te ", ia r unii d ep u taţi unionişti s-au
g răb it să an u n ţe că n u vor coopera cu
noul secretar ele stat. W illiam Craig,
lid e ru l organizaţiei p ro testan te e x tre ­
m iste „U lster V anguard" afirm ând că
„U lsterul este azi m ai ap ro ap e de
războiul civil decît ieri", a c e ru t co ­
m u n ităţii p ro testan te să respingă orice
fo rm ă de cooperare cu au to rităţile b ri­
tan ice şi a chem at-o la o grevă d e elenă
zile.
L a rîn d u l ei. A rm ata R epublicană
Irlan d eză a d e n u n ţa t noile m ăsu ri
ca „to tal inacceptabile- şi am bele ei
arip i a tît „Previzionalii" cit şi „O ficia­
lii" au d ec la ra t că a c ţiu n ile lo r vor
continua. A ceastă a titu d in e n u ex p rim ă
în să şi poziţia celei m ai m a ri p ă rţi a
co m u n ităţii catolice. P a rtid u l Social-
D em ocrat şi L ab u rist, p rin cip alu l p a rtid
de opoziţie d in Storm ont, ex p rim în -
du-şi unele -rezerve faţă de p o litica de
in te rn ări, a d ec la ra t că v a sp rijin i m ă­
su rile b ritan ice, ia r „M işcarea p en tru
d rep tu ri civile" ch iar considerând că
„nu s-a făcu t încă nici o în cerca­
re re a lă de a se stabili d em o craţia în
provincie", şi-a suspendat m a rşu rile
lim p de o lu n ă în aştep tarea rezuftate-
 lo r în p riv in ţa in te rn ării şi a stabilirii
d rep tu rilo r civile. La D ublin p rem ieru l
WASHINGTON zolvată încă în a in te de această călă­
torie". A preciind ca p u ţin probabilă a-
.Jack Lynch, p rim u l m in istru al R epu­ coastă u ltim ă ipoteză deoarece, deşi
cele două p ă rţi sânt în p rin cip iu de
blicii Irlan d a, a declarat că „in iţiativa
acord a su p ra lim ită rii arm elor ofensi­
b rita n ică in Irla n d a de N ord constituie ve sau defensive, ele sîn t „încă fo arte
un p a s în ain te în căutarea unei soluţii dep-arte de acord în tr-o serie de pro­
d u rab ile -a problem elor existente încă
în relaţiile anglo-irlandeze" şi a h o tă ­
CONFERINŢA bleme esenţiale". R ichard N ixon şi-a
ex p rim at sp e ra n ţa că divergenţele vor
rât re trim ite re a la L o n d ra a am basado­ fi. reduse. R eferindu-se la „observaţiile

DE PRESĂ
rului irlandez rechem at cu ocazia eve­ crît se poate de constructive ale lui
n im entelor din ,.Du:min rea sîngeroasă" L. I. B rejn ev în sensul că la Moscova
s-ar p u tea ajunge la un acord în p ri­
de la L ondonderry. v in ţa S A.L.T. ca şi în m u lte alte do­
In ceea ce priveşte presa insulară,
A PREŞEDINTELUI
m enii". p reşed in tele S tatelo r U nite a î n ­
ea adoptă cele m ai diferite atitu d in i şi cheiat s-ubliniind că „perspectivele de
exprim a p ăreri reprezentative p e n tru succes ale acestei întâlniri la nivel în alt
fiecare n u an ţa a spectrului politic b ri­ sânt fo arte bune".
tanic. M ergin-l de ]a optim ism ul p re c a ­
u t al lui „The S unday Tim es" („Este NIXON în a in te de a pleca în U niunea Sovie­
tică preşedintele va face o călătorie în
Canada. În tre b a t despre şansele- de
singura decizie caro putea fi lu a tă în succes ale tra ta tiv e lo r am ericano-ea-
îm p re ju ră rile ac tu a le şi care creează nadiene, -preşedintele a răsp u n s : „Cred
prem isele unei schim bări în teribila că este foarte u til să ne întâlnirii cu
situaţie existentă") la .pesim ism ul Im prieten ii d in Canada, deşi după toate
„The S unday T elegraph" („Dacă noul p robabilităţile, vom co n stata că avem
început al p rem ieru lu i Heath n u va unele dezacorduri fo arte fu n d am en tale
duce ra p id la o dezam orsare a situaţiei d upă în tîln ire, ca şi în ain te de ea".
explozive, atunci, fă ră îndoială, că o R ăspunsurile la în tre b ările p rivind
| n tru e ît în tre b ările rep o rterilo r s-au perspectivele războiului din Indochina
va în rău tăţi"), ea este u n anim ă -In­ şi ale tratativ e lo r de pace de la P aris
tr-o singură p riv in ţă : in iţiativ a în sine I re fe rit şi la p o litică ex tern ă şi
* Ia preocupări interne, u ltim a con­ (în treru p te In p rezen t clin. in iţiativ a
nu rep rezin tă o soluţie la nici una din fe rin ţă de p resă a p reşed in telu i p ărţii am ericane) au fost evazive. P re ­
problem ele U lsterului. P u n în d capăt R ich ard Nixon a ex p rim at p u n ctu l de şedintele s-a declarat „gata p en tru tr a ­
unei guv ern ări locale, care după p ăre­ vedere al A d m in istraţiei fa ţă de m u l­ tativ e atât pe căi publice cit şi pe căi
rea m in o rităţii -catolice ignora in te re ­ te problem e ia o rd in ea zilei. Ia tă cî- p articu lare", d ar s-a a r ă ta t sceptic în
sele ei, se creează o no u ă situaţie. Po­ ieva d in tre cele m ai im p o rtan te : p er­ p riv in ţa relu ă rii concrete a negocieri­
ten ţial prim ejdioasă p rin rea firm a re a spectivele apro p iatei vizite oficiale a lor de la P aris. P reşedintele, a refu zat
preşedintelui S.U.A. în U niunea Sovie­ să precizeze p ro g ram u l de retrag e re a
nu num ai .politică d a r şi m ilita ră a do- tru p elo r am erican e din Indochina, dar
tică. P reşed in tele consideră că. la Mos­
- m inaţiei britanice, d a r oferind totuşi a d ec la ra t că se va d a un nou comu­
cova, discuţiile se v o r referi la „o se­
sp e ra n ţa în cazul că se realizează re ­ rie de problem e concrete de fo arte m a­ nicat în această p riv in ţă, în a in te de
form ele prom ise, de a se găsi o baza re im p o rtan ţă, d in tre care u n a a r p u ­ 1 mai.
rea lă î-n vederea soluţionării crizei. te a să fie lim itarea arm elo r strategice, Pe p la n in tern , s-a d iscu tat m ai m u lt
dacă nu cum va aceste tra ta tiv e despre trei subiecte : in flaţia, atitu d i­
D orin Suciu (S.A.L.T.) vor constitui o problem ă re ­ n ea oficială fa ţă de folosirea autobuze­
lo r p en tru asig u rarea in te g rării r a ­
siale în şcoli şi aşa-n u m ita afacere
I.T.T.
P reşed in tele s-a d eclarat satisfăcut de
vietice şi Statelor Unite eficienţa controlului asu p ra indicelui
CONVORBIRILE S .A .L .T . ale Americii. p re ţu rilo r de consum la articolele care
Astfel, după cum se ştie, sînt supuse controlului, dar nesatisfă­
îh ouvîntarea rostită la 20 cut de „creşterea reg reta b ilă a p re ţu ri­
începute, după cum se tre altele, la sosirea sa în martie la Congresul al
ştie, în noiembrie 1969 şi capitala finlandeză : „Noi lor produselor -alimentare", al căror in­
XV-lea al sindicatelor din
desfăşurate alternativ la sperăm că această sesiu­ U.R.S.S., L.I. Brejnev, a- dice n u este controlat.
Helsinki şi Viena, convor­ ne a S.A.L.T. va conduce precia: „Acordăm o mare Este sau n u co n stitu ţio n ală m ăsu ra
birile sovieto-americane Ia un acord asupra limită­ importanţă convorbirilor ceru tă de p reşed in te C ongresului şi
privind limitarea armelor rii rachetelor antibalistice sovieto-americane cu pri­ anum e in stitu ire a u nui m o rato riu pe
strategice intră, eu actu­ (ABM) ca şi la un acord vire la limitarea înarmă­
ala rundă, a şaptea, în- provizoriu privind unele tim p de un an asu p ra h o tă rîrilo r ju ­
ri tor strategice. Cheia suc­ decătoreşti care ordonă folosirea au ­
tr-una din fazele lor cele arme ale sistemului ofen­ cesului lor constă în recu­
mai importante. siv", noaşterea de către ambii tobuzelor p en tru asig u rarea unui g rad
Cea de a 144-a şedinţă Programul convorbirilor parteneri a principiului sp o rit de in teg rare rasială în -şcoli ? Pe
plenară, desfăşurată marţi nu este riguros fixat, sar­ securităţii egale a părţilor de altă p arte, h o tă rîre a g u v ern u lu i de
la, Helsinki a avut loc sub cinile numeroase şi com­ şi iu hotărîrea de a urma a aloca sum e m ai m ari in şcolile p en tru
semnul declaraţiilor opti­ plexe care stau in faţa de­ in fapt acest principiu. negri (cu scopul de a le rid ica sta n d a r­
miste, chiar dacă pruden­ legaţiilor impunînd, aşa Smtem pentru realizarea d ul şi de a opri astfel a flu x u l elevilor
te pe alocuri, făcute de după cum s-a declarat, o unei înţelegeri reciproc negri spre şcolile p red o m in an t albe) este
şefii celor două delegaţii activitate deosebit de in­ acceptabile. Ea ar cores­
la tratative: Vladimir S. tensă de negocieri şi tra­ punde atxt intereselor po­ in te rp re ta tă cu în g rijo rare, de o p arte
Senii onov şi Gerald C. tative. poarelor sovietic şi ame­ a opiniei publice ca o reîn to arcere la
Smith. Observatorii politici a- rican, cit şi intereselor vechea d o ctrin ă u şcolilor separate
„.Uniunea Sovietică a- cordă actualei runde a securităţii internaţionale". d a r egale p en tru negri, cu alte cuvin­
cordă o importanţă deose­ convorbi rilor S.A.L.T. Cit priveşte pe K. Nixon, te ca o rev e n ire la segregaţia rasială.
bită acestora (S.A.L.T. — şansa de a apropia punc­ preşedintele S.C.A., aces­ A m bele aspecte au fost- supuse discu­
n.n.) şi este în favoarea tele de vedere ale celor ta aprecia: „...Cred că ţiei la- co n ferin ţa de p resă prezidenţia-
realizării unui acord reci­ două părţi, de a realiza o există toate şansele în a-
limitare a divergenţelor, eeastă privinţă... în sensul ia. P reşed in tele Nixon, şi-a exprim at
proc acceptabil pe baza
principiului unei egale chiar dacă numai în anu­ că am putea ajunge la convingerea că in te rv en ţia solicitată de
securităţi". „Avem ferme mite aspecte implicate de un acord in privinţa el C ongresului v a fi considerată consti­
instrucţiuni din partea gu­ voluminosul şi delicatul S.A.L.T., Ia Moscova, pri­ tu ţio n ală de C u rtea Suprem ă. El a
vernului sovietic — a a- dosar al armelor strategi­ vind limitarea atit a ar­
ce. Aceste aprecieri îşi melor defensive, cit şi o- su sţin u t că „tra n sp o rtu l cu autobuzele
dăugat Vladimir S. Senii-
onov — să lucrăm într-un identities suportul în de­ fensive, întocmai ca şi ra­ în scopul realizării u n u i echilibru ra ­
spirit constructiv şi prac­ claraţiile făcute cu puţin corduri în multe alte do­ sial n u n u m ai că n u duce la o educaţie
tic". La rindul său, Gerald timp în urmă de factorii menii". superioară, d a r duce ch iar la 6 ed u ­
C. Smith a declarat, .prin­ responsabili ai Uniunii So­ G. P.
caţie in ferio ară" şi a a p ă ra t p rincipiul
aşa-zisei - „ e d u c a ţii com pensatoare".

13
Pe fitu l evenim entelor

m baza căru ia se atrib u ie fonduri su p li­ rev e n irilo r este. deocam dată, zăpăci­
m en tare şcolilor p en tru negri, deşi tor. In tre tim p. Ja ck A nderson dezvă­
e recunoscut că, aşa după cum a reieşit luie m ereu noi aspecte, ca de p ild ă pre­
din anchetele m inuţioase în trep rin se de siunile ex ercitate de LT.T. asu p ra gu­
reţeau a de televiziune N.B.C., sistem ul v ernului am erican p en tru a-1 d eterm i­
n u a d at roade acolo unde a fost ap li­ n a mai în tli să îm piedice v en irea la
cat p în ă acum. p u te re a g u v ern u lu i Allende şi apoi să
Z ia riştii au dorit să afle care este
opinia p reşedintelui in le g ătu ră
scandalul X.T.T.-Kleindienst, o afacere
eu
ia ..m ăsuri drastice" îm p o triv a acestui
guvern şi să adopte, în general, o po­
litică m ai d u ră faţă de ţările latino-
CONSULTAREA
TÎnzînd să ia proporţiile cazului H u­ am ericane.
gh*,s-trying,. cu deosebirea — in a jtr ă P reşed in tele Nixc n a afirm at, la co n ­
— că u n o ra d in tre persoanele im pli­ fe rin ţa sa de presă, că continuă să-l
cate şi anum e R ichard K leindienst a ş­
teap tă . să fie confirm at în S enat în
considere pe K leindienst ,,un om ca­
pabil, cinstit, deplin calificat p en tru a
DIN APRILIE
fu n cţia de m in istru al ju stiţie i al S ta ­ fi m in istru al justiţiei a l S tatelo r U ni­
telo r Unite, F oarte pe scu rt — presa, te ”. Cît despre m arile contribuţii ale
"a : re la ta i despre aceste n eclarităţi, unor corporaţii la cam paniile electora­
ia r noi v o m reveni cu detalii suplim en­ le, cu scopul de a obţine în schim b an u ­
ta ra — este vorba despre faptul (dez­ m ite avantaje, p reşed in tele a spus că
v ălu it de ziaristul -Jack A nderson) că A dm in istraţia sa nu răsp lăteşte în nici
societatea In tern atio n al T elephone and u n fel contribuţiile de acest gen, d a r
T elegraph Corp. a oferit p artid u lu i r e ­ câ „LT.T. a avut, în decursul anilor, o
publican, p en tru convenţia sa care va contribuţie la num eroase evenim ente
iaţa politică franceză reflecta încă
avea loc la vară. o contribuţie de
400 060 de dolari- în schim bul ..bună­
voinţei" M inisterului Ju stiţie i faţă de
politice, ea devenind un m are conglo­
m e ra t sub cele două ad m in istraţii an ­
terioare. A dm inistraţia K ennedy şi Ad­
V din toam na trecută, cu o an ticip a­
ţie de peste u n an faţă de sca­
den ţa alegerilor legislative, preocupări
în călcarea legislaţiei an titru st ele c ă ­ m in istraţia Johnson", care nu au făcut electorale. De la conferinţa de presa
tre LT.T. K leindienst, care e ra m in's- nim ic p e n tru a opri creşterea lui. spre
't r u a d ju n ct al justiţiei, şi Jo h n MuclieR, din 16 m artie a preşedintelui P om pi­
deosebire de actu alu l guvern care, po­
pe atunci m in istru l justiţiei (a re n u n ­ dou. a că p ătat şi ritm u l perioadelor
triv it afirm aţiei preşedintelui; a a d o p tat care preced chem area cetăţenilor la
ţa t la fu ncţie pen tru a pregăti sus- m ăsuri a n titru s t îm p o triv a LT.T. A fa­ urne. Cu atit m ai m ult cu cît p în ă la
amnn.tib. convenţie republicană) a r îi cerea continuă. însă, să ia proporţii, 23 ap rilie (data ce p are a fi fost defi­
fost- la cureut cu aceste tranzacţii ve­ dezlegarea ei n u se în trev ed e încă. n itiv — clar nu încă oficial — reţinută)
roase sau ar. fi p articip a t chiar la ele. tim pul este fo arte scurt. A şa incit, des.
Jocuţhâfirm aţiilor, al dezm inţirilor şi cu Felicia An tip cam pania refaren d a ră propriu-zisă nu
va începe decît după 5 ap rilie — cînd
consiliul de m iniştri v a aproba proiec­
tu l de lege asu p ra corpului electoral,
deci fo rm u larea exactă a în treb ării —
Proiectai regelui Hus­ menea guvern* precizind
sein privind' crearea unui Î ntrevederi că această propunere a
p ro g ram u l de lu cru al fo rm aţiilo r po­
litice franceze s-a în cărcat cu şedinţe
regat unit continuă să do­ fost avansată- ca ripostă şi dezbateri suplim entare, ia r pe o rd i­
mine scena politică iuter-
arabă, ca şi — implicit —
INTERARA8E la „planul Hussein". In
momentul de faţă, a spus nea de zi a celor d in a in te stabilite
propunerea Bagdadului de ei, Organizaţia pentru Eli­ punctele de d iscu tat s-au înm ulţit.
constituire a unei uniuni vizita ce o întreprin­ berarea Palestinei este re­ M ecanism ul p rep arativ elo r a in tra t
tripartite (Irak. Siria. de suveranul liaşemit, cunoscută ca reprezentan­ deci în activitate. C onsem nînd cotidiana
Egipt) ş! atitudinea ţaţă de începînd din 28 martie, la tul legitim al poporului d esfăşu rare a faptelor, observatorii
rezistenţa palestiniană, Washington, prilej cu care palestinian de către toate
După ce şapte state ara­ va încerca să obţină spri­ statele arabe, fiind mem­ continuă însă în acelaşi tim p să caute
be ■au respins fără rezerve jinul american faţă de bră a Ligii Arabe. a descifra m o tiv ările p rofunde ale hotă-
...planul Hussein", s-a în ­ planul său. îo acest sens, Alt subiect de preocupa­ rîrii prezidenţiale, obiectivele ei ap ro ­
registrai prima reacţie <».- se apreciază că regele re pentru conducătorii ţă ­ piate şi cele mai d ep ărtate, evan taiu l
fîeială care nu-i este ma­ H ussein va cere, în ain te rilor arabe: iniţiativa ira­ posibilelor ei consecinţe. „De la începu­
nifest ostilă. Este vorba de toate, şefului Casei kiană a- unei uniuni tri­ tul- an u lu i viaţa politică franceză s-a.
de declaraţia preşedintelui Albe să facă presiuni asu­ partite intre Bagdad, Da­ caracterizat p rin tr-o ofensivă a opozi­
Ga altar Ei ’Nmneiry (pri­ pra Israelului In specia! masc şi Cairo care nu ar
mită cu o vie satisfacţie în ce priveşte statutul Ie ­ ţiei, în leg ătu ră directă cu începerea
urma să includă însă şi
îa cercurile politice de la rusalimului care. potrivit- Libia, membră după cum perioadei preelectorale" serie M ichel
Amman), care a criticat noii formule, ar urma sa se ştie a Federaţiei Repu­ Bassi î.n „I,e Figaro", am in tin d că pe
graba, cu care a fost jude­ devină capitula provinciei blicilor Arabe. (Faptul a acest fu n d al politic s-au pro iectat do­
cat. proiectul. „Planul, a Palestina. Călătoria suve­ stîrnit nemulţumirea ofi­ sarele unei serii de afaceri frauduloase,
spus el, n-a fost studiat In ranului iordanian — la cialităţilor libiene, ceea ce controversele in ju ru l sistem ului fiscal,
n » i suficient de cei ce numai 48 cie ore înaintea a determinai se pare şi n em u lţu m irile gen erate de creşterea
s-au pronunţat împotriva alegerilor municipale din scurta vizită a preşedinte­ p reţu rilo r şi nelin iştea faţă de p ro b le­
tui". Totuşi, ei a. formulat Cisiordania ocupată califi­ lui. Sadat la Tripoli). Pen­
o serie de rezerve asupra cate drept „ilegale" aiit tru a sublinia importanţa m ele folosirii m iinii -de lucru, conflictele
proiectului. întruest „aces­ de Amman cît şi de rezis­ pe care o acordă m ijiali- sociale grave de la B oulogne-B illan-
ta- nu prevede deeit fron­ tenţa palestiniană — va îi vei sale. Bagdadul a de­ coun. (Renault). „Cu acest referendum ,
tierele. unei lordanii Izo­ îndeaproape urm ărită . de semnat pe personalitatea continuă ziarul, p reşedintele Pom pidou
late de naţiunea arabă", ţările arabe. „u.r. 2“ a regimului, Sad­ ' porneşte la lu p tă p en tru a redobîndi
reaîirinîndu-şi, totodată, Implicaţiile planului lan­ dam Hussein, vicepreşe­ in iţiativ a". în p rim u l rind. restabilind
.sprijinul faţă de cauza pa­ sat de regele Hussein au dinte al Consiliului Co­
lestiniană. fost examinate şi la întîl- mandamentului Revoluţi­ coeziunea m ajo rităţii ; „dîndu-i ceea ac
Intre timp, cei patru e- nirea dintre preşedinţii ei, cu o misiune pe lingă poate i-a lip sit : un ţe l do acţiune".
j ni'-ari- ai suveranului ha- Sadat şi Khadafi, şi o de­ guvernele de la Damasc C onsultarea din 23 ap rilie poate con­
-şeniîb s-au reîntors la legaţie palestiniană con­ şi- Cairo. Concluziile vizi­ stitu i p en tru m a jo rita te un asem enea
ta m a n , după turneul „de dusă de Khaled el Has- tei din capitala: siriană e- ţel. Pe acest altar, republicanii ind ep en ­
inform are" întreprins in san, unul din liderii orga­ videnţiază limitele pe denţi (giseardienii). de pildă, vor trebui
toate ţările arabe, eu ex­ nizaţiei „El Fatah", întîî- care, in mod necesar, le să sacrifice un tim p p reo cu p area de a
cepţia Irakului şi Libiei nire desfăşurată în locali­ comportă misiunea irakia­
-care au refuzat să-i- pri­ tatea egipteană Mersa nă. Siria, membră a Fede­ cîştiga teren p e n tru a m odifica . în fa ­
mească, iar Senatul şi A- Matruh. în legătură cu raţiei Republicilor Arabe, voarea: lor ra p o rtu l de fo rţe — şi ea
dunarea Naţională iorda­ ideile avansate, privind a botărît să supună pro­ u rm are, rep a rtiza re a răsp u n d erilo r —
niană- an aprobat în una­ crearea unui guvern p a­ iectul irakian spre o va nu ­ în in te rio ru l m a jo rităţii. Iar. in rondu­
nimitate proiectul regelui lestinian in exil, Khaled li arc Consiliului preziden­ rile U.D.R., asocierea pro ced u rii reîe
Hussein. „Campania di* el IahiUiii!. preşedintele
informare" declanşată- de Consiliului National P a­ ţial al federaţiei. ren d a re cu tem a lă rg irii C.E.E. consti­
Iordania va atinge-punctai lestinian, sublinia că „nu tu ie o fo rm u lă de inco n testab il im pact,
să» culminant o- dată cu avem nevoie" de un ase­ li. G. sub pavilionul sim biotic — „continui­
tate" şi: „deschidere" — sub care preşe­

14

/■
dintele P om pidou a d eclarat la începutul
septenatului său că-şi va desfăşura ac­
tiv itatea. „G aulliştii istorici" salu tă în
num ele continuităţii folosirea consul­
tă rii directe in stitu ite de general ; m ai
tânăra generaţie, tehnocratică, a gaullis-
m u lui sp rijin ă in teresu l pe care de
peste doi ani îl m anifestă şi iniţiativ ele
pe care în acest, tim p le-a lu a t preşe­
dintele cu p riv ire Ia lă rg ire a C.E.E. ; şi
unii şi ceilalţi în fine, pornind de la
d ificultăţile — diferite ca n atu ră , coin,
cidente în tim p — pe care le cunosc
actualm ente p rem ierul H eath şi cance­
la ru l B randt, se lasă isp itiţi de -spe­
ra n ţa că, in vestit cu o nouă dim ensiune
p rin referendum , „prim ul d in tre f ra n ­
cezi" ar p u tea deveni figura de p ro ră a
construcţiei com unitare.
Pe un a lt plan, referen d u m u l repune
im plicit în valoare o anum ită ierarh ie
in stitu ţio n ală : acest tip de consultare
este o prerogativă a şefului statului.
Ceea ce, în conferinţa sa de presă p re ­
şedintele P om pidou a subliniat („cred
că este de datoria m ea şi că este fu n d a­
m ental dem ocratic să chem pe francezi,
care m -au ales p rin vot direct, să s?
p ro n u n ţe direct") — în spiritu l de altfel
al unor mai vechi preocupări. La con­
ferinţa sa de presă din septem brie, el
declarase că, între „m ajoritatea p rezi­
denţială" (care desem nează pe şeful
statului) şi „m ajo ritatea legislativă"
(care, deterroinînd com poziţia p a rla ­
m entului, se reflectă în aceea a guver­
nului) există, m ai m u lt sau mai puţin,
dai nu ne ap arat totdeauna, acord sau
p aralelism . Ca şi atunci, chiar m ai pe
larg, preşedintele Pom pidou a sem nalat
lim a de dem arcaţie d in tre atribuţii!»
funcţiei prezidenţiale şi acelea ale p r i­
mului. m inistru. Ca şi atunci, s-a declarat
dispus să accepte colaborarea unor oa­
m eni din afa ra g ru p ărilo r m a jo rităţii: în
tim p ce atunci p ărea a se re f e r i’ m ai
ales 1a. unele form aţii de centru, de
d ata aceasta a fost vorba de „oam eni
care s-ar declara gata să m ă a ju te în
acţiunea mea".
în contextul tem ei desem nate a re-
feien d u m u lu i -— politica F ran ţei faţă
de C.E.E. — in v itaţia se adresează deci
unor zone politice m ai largi. C entrişti-
lo r din-opoziţie conduşi de Je an Le’ca-
nuet, fă ră îndoială, clar nu acesta este
aspectul cel m ai in te resa n t : centriştii
au şi a ră ta t că vor răspunde afirm a tiv la
referendum , precizând in ten ţia lor de
a-şi m enţine toate rezervele faţă de
restul politicii actuale; este însă greu
de m cnipuit că, după o asem enea ade-
ei vor m ai p utea fi foarte com­
b ativi — şi unii observatori văd prefi-
gurîndu-se includerea lor în m a jo ri­
tate. Cu radicalii, problem a este mai
d ram atică : unii d in tre ei sînt p a rti­
zani ai com unităţii vest-europene (pre­
şedintele M aurice F aure este sem n atar
al T ra ta tu lu i de la Roma, secretarul
general Jean -Jacq u es S ervan-S chreiber
se proclam ă „european" — deşi în mo­
m entul de fa ţă păstrează o discreţie
p ru d en tă), alţii se vor fideli alianţelor
d e stânga. H a stînga lor însă, socialiştii
sîn t şi ei îm p ă rţiţi : program ul pe care
l-a u ad o p tat recent proclam ă pe de o
P arte cooperarea cu p artid u l com unist
ca o o rien tare fun d am en tală a politicii
P.S.F., preconizează-pe-de a ltă parte lă r­
girea C.E.E. şi sp o rirea a trib u ţiilo r orga­
nelor com unitare. C onvenţia naţională
ex tra o rd in ară care a av u t loc dum inică
la Suresnes, ca u rm are a .hotărârii p re ­
zidenţiale p riv ito are la referendum ,
s-a ţin u t cu uşile închise. F orm ula
„abţin erii m otivate" la votul d in 23
aprilie p are a fi rez u ltatu l unui com ­
prom is în tre ten d in ţele contradictorii.
M iercuri după-am iază, cînd d elega­
ţiile p artid u lu i com unist şi p artid u lu i
socialist desem nate p e n tru elab o rarea
unui p rogram de g u v ern ăm în t s-au
în tru n it ia sediul P.C.F., p ro b lem a u n ei
atitu d in i com une faţă de referen d u m
s-a înscris firesc în tem atica discuţiilor.
D ar dacă analizele celor două p artid e
se întâlnesc în ap recierea că ţin e re a
unei asem enea consultări este o opera­
ţie p rio rita r de politică in tern ă, conclu­
ziile pe p lan u l acţiunii diferă. P artid u l
com unist, reafirtriînd o rien tarea en u n ­
ţa tă în ..Program ul p e n tru un g uvern
dem ocratic ele uniu n e populară", a a r ă ­
ta t că, în concepţia sa, tre b u ie să se
răsp u n d ă ,,,n u " în tre b ă rii reîe re n d are.
P a rtid u l socialist a m e n ţin u t p ro p u n e­
rea de „ab ţin ere m otivată" ad o p tată
dum inică la Suresnes. C om unicatul m s-
m is presei m iercu ri seara a ră ta că-dele­
gaţiile au sta b ilit să se „constituie ..un
grup de lucru in vederea unui acord po­
litic com portând un p ro g ra m .d e g uver­
n ă m în t'-, iar în ceea ce p riv eşte re fe re n ­
dum ul „ele au expus punctele de ve­
dere ale p artid elo r lor" şi „au convenit
să continue discuţiile p en tru a ex­
plora posibilităţile de a defini o pozi­
ţie com ună". D iscuţiile au co n tinuat
în tr-a d e v ă r în cu rsu l nopţii şi in ziua
urm ătoare. F ără să se aju n g ă la un a -
cord. V ineri, la Bourses, în cadrul unei
con ferin ţe de presă, secretaru l general
ad ju n ct al P.C.F., Georges M archais, a
d eclarat că d elegaţia com unistă a avut
„o atitu d in e cin stită şi leală ; să n u se
ceară nici u n u ia din cele două p artide să
renege sau să contrazică p ro p riile sale
poziţii în leg ătu ră cu problem ele C.E.E:",
ca. pe această bază şi ţin în d seam a de
o rien tările consem nate în b ilan ţu l co­
m un d in decem brie 1970, „acordul în tre
cele două p artid e era posibil" cu a tît
m ai m u lt cu cît a ex istat ca p u n ct de
plecare o ap reciere id en tică .asupra
rostu lu i consultării referen d are şi im ­
plicaţiilor ei. „R egretăm , a spus Georges
M archais, că p a rtid u l socialist şi-a lu at
răsp u n d erea de a refu za — p în ă
în m om entul de fa ţă — un acord după
p ăre re a n o astră p erfect acceptabil pen ­
tru am îndouă p artid ele".
F ap tu l că m ai sîn t trei săp tâm în i pînă
la d a ta consultării, co n tin u area în g ru ­
pul de lu cru a contactelor P.C.F.-—P.S.F.
p e n tru elab o rarea p ro g ram u lu i com un
de guvernăm înt, o form ulare lim itativă
în d eclaraţiile lui Georges M archais
(socialiştii au refu zat „pînă în.m om entul
de f a ţă " , acordul), lasă poate: să se în tre ­
vadă p ersisten ţa unor posibilităţi de
înţelegere. C are ar fi de considerabilă
în sem n ătate nu num ai în ceea ce p ri­
veşte rezu ltatele referen d u m u lu i — nu
e tot u n a dacă p rin cip alele fo rţe ale
stîngii se adresează solidar electo ratu ­
lui, sau fiecare în n um ele său p ro ­
p riu — d ar şi p en tru evoluţia u lte­
rio a ră a vieţii politice franceze. Se
em it v aria te ipoteze : v a u rm a vreo re ­
m aniere m in isterială ? vor u rm a a le ­
geri an ticip ate şi, dacă da, cînd ?
C ercurile din p rea jm a p a la tu lu i Elvsee
nu sîn t volubile asu p ra acestor subiec­
te. Nu num ai din discreţie, consideră
observatorii, ci p e n tru că p rag m atis­
m ul p reşedintelui aşteap tă încheierea
la 23 aprilie a acestei etape, în ain te de
a defini pe cele urm ătoare.
’M ffldea Ş elm ara
„OPERAŢIUNEA ACORD"
Suspensul a funcţionat pin»
în ultima clipă. Sîmbătâ seara
Dominic Mintoff, prim ul minis*
tru al _Maltei, sosea la lo n d ra .
Cercuri britanice autorizate de­
clarau eă va li semnat probabil
un nou tratat anglo-maltez Sar
„aceasta e o posibilitate pe care
n-o putem garanta,'*. Duminică
la pri'DZ, după dejuntil oferit
oaspetelui de către lordul Ca­
rrington, m inistrul britanic sl
apărării, acordul era încheiat.
După nouă luni de ultim atu­
muri succesive, de bruşte rap ­
turi şi neaşteptate reîanodări
de negocieri privind viitorul ba­
zelor britanice din Malta, s-a
realizat iu sfirşit un. acord -in
term enii căruia. Malta urmează
să primească din. partea ţărilor
. membre ale N.A.I.O. peste MM
milioane lire sterline, în aceas­
tă sumă intimei cefe H milioa­
ne Jire sterline — chiria brita­
nică anuală, -un ajutor economic
de aproxim ativ 7 milioane, asm
ajutor bugetar its două -'milioa­
ne -şi jum ătate acordat de Ita ­
lia. precum şi unul suplimentar
dai partea Sia.elor Unite. Ip
schimb, prezenţa bazelor m ilita­
re britanice, implicit N.A.T.O.,
este din nou asigurată.
„Operaţiunea acord" a -fast-de­
clanşată imediat clapă alegerile
d la, 18 iunie ciad. Dominic
M intoff deşi dispunând de -o
a.„„oritate precară pe plan par­
lam entar (28 de locuri a-u reve­
nit laburiştilor faţă de cele 31
ale naţionaliştilor) avea să de­
nunţe tratatul privind, bazele
militare din insulă, denunţare
acompaniată de gesturi semnifi­
cative ca expulzarea- şefului na­
val al N.AiT.O. în Mediterana,
amiralul Gino Btrindelîi, sau re ­
fuzul de a primi vizita, unor o-
nitâţi navale ale Flotei a 6-a, a-
merieane. In septembrie se în ­
cheia între cele două ţări un a-
cord provizoriu de şase Iutii. Bar,
începînd din octombrie, premie­
rul maltez accentuează presiu­
nile pentru a determina Marea
Britanie să mărească oferta
pentru folosirea insulei ca bază
militară. După o vizită a lai
Bom Mintoff la .Londra, eu care
prilej a purtat convorbiri cu ,E-
dward Heath, criza se agravea­
ză. Este sfârşitul lui decembrie:
şi Anglia anunţă că preferă
să-şi retragă cei 3 590 de oameni
din insulă deeît să cedeze pre­
siunilor primului ministru mal­
tez. Cu toate acestea mesajele
de la 24, 29 şi 31 decembrie prta
care Dominic Mintoff eerea re­
tragerea tuturor forţelor brita­
nice pînă Ia 15 ianuarie 1972
surprind întrucitva Londra, Lord
Carrington avea însă să declare
că trupele britanice din Malta
au intenţia „de a se grăbi în­
cet" pentru ca retragerea defini­
tivă să aibă loc in luna martie.
In ianuarie dialogul este .re-
înnodat, concomitent cu acţiu­
nea de retragere a familiilor
britanice din insulă. Este mo­
mentul în care secretarul gene­
ral al N.A.T.O., Joseph Luos,
intervine in negocieri, :prezen­
tând propunerile „finale şi defi­
nitive" ale organizaţiei atlanti­
ce. Au mai trecut de atunci două
luni de „incrincenate negocieri"
(cum le califică „France Pre-
sse“) pentru ea acordul să se
realizeze, la numai cinci zile
de la expirarea termenului de
retragere totală a britanicilor
din insulă.
K, D.

A l 25-lea
J o h a n n H a r tm a n n (73 ele ani),
e lib e r a t r e c e n t la B o g o ta d u p ă
. ce fu s e s e s u s p e c ta t că a r fi
M a r tin B o r m a n n ( c o n f r u n ta ­
rea a m p r e n te l o r d ig ita le a i n ­
f i r m a t p r e s u p u n e r e a ) e s te a.
3 5-a p e r s o a n ă b ă n u ită că a r f i
fa i m o s u l c r im in a l d e ră z b o i
h itle r is t.
În tîln ir i
E s te a ş te p ta tă la P a ris. î n ­
tre. 15 şi 19 m a i, r e g in a E lisa -
b e ta a M a r ii B r ita n ii, în s o ţită
d e d u c e le d e E d in b u r g h . Va
a v e a eu a c e s t p r i le j — p r e v e ­
d e p r o g r a m u l — şa s e în t î l n i r i
c u p r e ş e d in te le G e o rg e s P o m ­
p id o u .
„72—7 2 “
U r m e a z ă să f i e d e s c h is ă la
P a ris, în t r e 16 m a i şi 18 s e p ­
te m b r i e , e x p o z i ţi a „72 —72“.
c e e a ce în s e a m n ă , în in t e n ţ i a
o r g a n iz a to r ilo r , 72 d a a r t iş t i în
a m il 1972. I d e e a — sc r ie „ T e m ­
p o '1 — a p a r ţin e p r e ş e d in te l u i
G e o r g e s P o m p id o u c a re i-a
în c r e d in ţ a t lu i F ra n c o is M a
th e y , d e la M u z e u l d e a r tă m o ­
d e r n ă , o r g a n iz a r e a e x p o z i ţi e i.
Z ăp ad ă
D a că a s tr o n a u ţii a r d e b a r c a
în r e g iu n ile p o la r e a le p la n e ­
t e i M a r ts î n t i m p u l „ ie r n ii
m a r ţ i e n e a r f i în tâ m p in a ţi
de. f u l g i ş i c r is ta le d e „ ză p a d ă "
c a r b o n ic ă s o lid ă . E s te c o n c l u ­
z ia la c a re a u a ju n s o a m e n i
d e ş t ii n ţă a n a U z în d r e z u lta te le
f u r n i z a t e d e s o n d e : a ş a - n u m i-
ta „ z ă p a d ă " o b s e r v a tă p e c a ­
lo te le p o la r e a le „ p la n e te i r o ­
ş ii“ e s te fo r m a tă d in t r - u n
c o m p u s ( i n e x i s t e n t pe T e r r a )
al a p e i cu a n h id r id a c a rb o n ic ă .
Ş colari
C a p ita la a m e r ic a n ă a a s is ­
ta t s îm b ă lă la o m a n ife s ta ţ ie
m ai p u ţin o b iş n u ită : c i-
te v a m ii d e şc o la ri în tr e
5 şi 15 ani au d e fila t
p r in f a ţ a C a se i A l b e p e n tr u a
p r o te s ta fa ţ ă d e p o litic a so ­
c ia lă a A d m i n is t r a ţ ie i . „ M a rşu l
c o p iilo r p e n tr u s u p r a v ie ţu i r e " .
o r g a n iz a t d e a so c ia ţii d e lu p tă
îm p o tr iv a să ră c i e i, v is e a z ă
p r o ie c te le d e r e fo r m ă a a sis­
te n ţ e i so c ia le p r o p u s e d e C asa
A lb ă ca re, d e c la r ă o r g a n iz a to ­
r ii m a n ife s ta ţie i, s î n t in s u f i ­
c ie n te ,
16
-D IN SURSE...
C onvorbiri
P o tr i v it z i a r u lu i c a ir o t „ A l A h -
r a m " , M o u r a d G h a le b , m i n i s ­
t r u l e g ip te a n a l a fa c e r ilo r e x ­
te r n e , v a v iz ită o fic ia l U n iu n e a
S o v ie tic ă la s f ir ş i t u l lu n ii a p r i ­
lie, u r m î n d să a ib ă c u a c e s t
p r i le j c o n v o r b ir i cm A n d r e i
G r o m îk o .
V rab ie
E d g a r H o o v e r , b ă tr în u l ş e f
al F .B .I. s u s ţin e — sc r ie
„P a ris M a tc h " — că n u m a i d e
d o u ă o r i în v ia ţă a r fi. f o s t î n ­
ş e la t : p r i m a o a ră c în d ft a c h i ­
UN NOU RECRUT...
...titrează „Paris Match" a cea stă im agine în care Michel z iţio n a t în g r ă ş ă m in te care
s-a u d o v e d it a f i p ilitu r ă d e
Debre, ministrul francez ai apărării, „iace cunoştinţă" cu
fie r , ia r a d o u a — c în d a c u m ­
unul dintre delfinii crescuţi p e C oasta de Azur. Datorită ca ­
p ă r a t u n c a n a r care. n u era
pacităţii lor de plonjare şi inteligenţei care li se atribuie —*
d e c ît o... v r a b ie v o p s ită în g a l­
scrie săpiăm înahil parizian — specialiştii îi consideră pe
delfini apţi să aducă real© servicii marinei beni.
F u rtu ri
V a tic a n u l se a r a tă n e l i n i ş ­
t i t d e n u m e ro a se le , f u r tu r i d in
C om utare rie 1971 d e c ă tr e u n tr ib u n a l
m ilita r p e n t r u c o m p lo t î m p o ­
b is e r ic i : 5 753 o p e r e d e a rtă
a u f o s t s u s tr a s e î n I ta li a în
D in P o r t- a u - P r in c e se a n u n ­ tr iv a s t a tu l u i ş i fă c u ţ i res­ c u r s u l a n u lu i 1971 (16 d is p a ­
ţ ă că s u c c e s o r u l lu i „ P apa p o n s a b ili d e to a te te n t a ti v e le
c c a u a v u t lo c în H a iti, înec.- r i ţi i p e zi).
D oc", J e a n C la u d e D u v a lie r , a.
c o m u ta t c o n d a m n ă r ile la p în d d in 1968, p e n t r u r ă s tu r ­
m o a r te a 19 h a it ie n i î n 20 d e n a r e a r e g i m u l u i lu i F r a n g o is
a n i m u n c ă s iln ic ă . C e i 19 a u D u v a lie r . ta tă l a c tu a lu lu i p r e ­
P rim a
fo s t c o n d a m n a ţi la 19 fe b r u a ­ ş e d in te .
D u b lă in o v a ţ ie la O .N .U .- S e ­
c r e ta r u l g e n e r a l K u r t W a ld ­
h e im — tr a n s m ite „ F ra n ce
P r e s s e “ — a c r e a t u n n o u p o s t,
f u n c ţ i a d e s u b s e c r e ta r g e n e ­
ra l a d ju n c t p e n tr u p r o b l e m e ­
le s o c ia le şi u m a n ita r e , p e
care l- a în c r e d in ţ a t a v o c a te i
fi n la n d e z e H e lv i S ip ila . E s te
p e n tr u p r i m a o a ră î n is to r ia
O .N .U . c îm l o fe m e ie î n d e p l i ­
n e ş te fu n c ţ ia d e s u b s e c r e ta r
gem ral a d ju n c t .
P ro c en te
M in is te r u l b r ita n ic a l m u n ­
c ii c o n fir m a că n u m ă r u l ş o ­
m e r ilo r d in ţa r ă d e p ă şe a . în
lu n a ia n u a r ie , c ifr a d e u n m i ­
lio n : m a i e x a c t. 1 014 511, c eea
ce r e p r e z in tă 4,3 la s u tă d in
p o p u la ţia a c tiv ă . I n I r la n d a d e
N o r d p r o c e n tu l e ste d e 7,9 la
su tă , p r o p o r ţia f i i n d m a i. m a r e
MĂSURĂ in r i n d u r il e m in o r ită ţii c a to ­
Şi portretul Agathei Christie, celebra autoare de romane po­ lice.
liţiste, urmează să ia că parte din nu mai puţin celebra co ­
lecţie de figuri de ceară a muzeuiui londonez Madame Tus- R ubrică realizată de
saud. O iază pregătitoare ; măsurarea capului Rodica D um itrescu
 TARILE MICI SI MIJLOCII
ÎN VIAŢA INTERNAŢIONALĂ
în u ltim u l p ă tra r de veac omenire.;
a cunoscut tran sfo rm ări sociale, politics,
•fi -naţionale d in tre cele m ai însem nate
Socialism ul, victorios întc-u-n n u m ă r de
14 ţâri idiş Europa, Asia şi A m erica L a ­
tină. a devenit astăzi un sistem m on­
dial, ei cărui în rîu rire asu p ra dezvoltă­
rii istorice este to t m ai puternică. S-au
p răb u şit m arile im perii coloniale, pe
ruinele acestora form îndu-sc zeci şi zeci
de noi state, în m a jo ritatea lor -covârşi­
toare sta te mici şi m ijlocii, care îşi a-
firHtă Şi îşi a p ă ră d rep tu l la existenţa
liberă, pe d ru m u l progresului economic
şi social, în condiţii de pace şi se cu ri­
tate internaţională. Au cunoscut un
proces de continuă a firm a re si creştere
forţele antiim peri ateste a le 'd e m o c ra ­
ţiei. progresului şi păcii, de p re tu tin ­
deni. to rţe ale căror prezenţă şi pondere
se fac sim ţite cu m ereu m ai m u ltă vi­
goare pe aren a Internaţională. E veni­
m entele acestei întregi perioade co n fir­
mă, ca o tră să tu ră caracteristică fu n d a ­
m entala, afirm area m ereu mai p reg­
n an ta a unor noi tendinţe, curen te şi
- procese în v ia ţa internaţională, în con­
co rd anţă cu rea lită ţile existente, cu de­
zideratele şi aspiraţiile popoarelor. F o r­
ţele socialism ului, dem ocraţiei, prog-re-
sului şi păcii au dobîndit; în zilele noas-
.tre, o p re v alenţă irezistibilă, ceea ce îsi
PUI}e a m p re n ta in tr-u n m od to t m âi
d efin itoriu asu p ra întregii evoluţii con­
tem porane, im p rim m d acesteia un curs
pozitiv, conform cerinţelor raţiu n ii, ale
leg alităţii şi m oralei internaţionale.
T oate aceste tran sfo rm ări stru ctu ra le
fac ca lum ea contem porană să p re z in ­
te -un tablou deosebit de com plex.
Coexistă, ca o rea lita te de neeluda.t, pe
aceeaşi planetă, stale m ari. m ijlocii şi
mici, state cu potenţiale econom ice şi
m ilita re diverse, sta te cu orîn d u iri s-o-
elal-politice diferite, sta te an g ajate în
alian ţe m ilitar-politice si sta te n ea li­
n ia te sau neutre. S tru c tu ra re la ţiilo r in-
: ternaţio-nale act uale, evidenţiind un nou
ra p o rt de fo rţe pe arena m ondială, im ­
plică în mod necesar o reconsiderare a
vechilor concepţii şi m etode, care au p a ­
tro n a t tim p de num eroase decenii isto­
ria rela ţiilo r internaţionale, ra p o rtu rile -
- fost tocm ai sta te mici si mijlocii, zeci
d in tre state. L argile m u taţii pe care lu ­
m ea le -a cunoscut in perioada postbe­
lică fac de neconceput p erp e tu area şi
consacrarea, în aceste rap o rtu ri, ă unor
stru ctu ri, principii şi m etode an acro ­
nice, care ţin de esenţe soeial-politiee
irobi ai m a rilo r p u teri fasciste si m ili­
d eterm in ate de existen ţa prep o n d eren tă
în lum e acum cîteva decenii în urm ă
— a m odului de producţie burghez, ca­
pitalist, cu proiecţiile sale coespunză-
•care au av u t loc în lum e — sta te le mici
toar-e în p la n u l rela ţiilo r internaţionale,
de m anifestare, pe acest plan, a politi­
cii im perialiste, de d ic ta t şi am estec
în tre b u rile in te rn e ale sta te lo r su v e ra ­
n a de încălcare a intereselor legitim e
ale popoarelor. A p ariţia şi a firm a re a u-
nor noi structuri, p rincipii şi m etode în
rela ţiile in te rn aţio n a le — în deplină
concordanţă cu asp ira ţiile vitale ale po­
p o arelo r de p retu tin d en i spre libertate,
in d ep endenţă şi progres social — apar,
în zilele noastre, ca o expresie legică
a cursului dezvoltării istorice, im pusă de
co n ţin u tu l şi sensul tran sfo rm ărilo r re ­
voluţionare şi progresiste pe care urna-
.m ta te a Ie parcurge,
ta te de p la n u ri —• politic, economic etc.
a ; o
prof. dr. doc. Edwin Glaser
Epoca n o astră cunoaşte, ea o re a li-
. late obiectivă de deosebită însem nătate,
sporirea ro lu lu i sta te lo r în soluţionarea
problem elor care frâ m în tă om enirea.
-P ractica rela ţiilo r in tern aţio n ale contem -
• porarţe atestă în m od convingător acest
fenom en, pune în lu m in ă fa p tu l că tot
m ai m ulte; sta te fac m ereu m ai ev id en ­
tă dovada înţelegerii răsp u n d e rilo r care
■incumba astăzi tu tu ro r m em brilor co­
m u n ităţii in tern aţio n ale. Se poate a f ir ­
ma, pe d rep t cuvînt, că această ră sp u n ­
dere, pe care fiecare stat o are faţă de
destinele evoluţiei om enirii, se m a n i­
festă astăzi în m od larg. ca expresie a
unor cerinţe obiective alo dezvoltării is­
torice.
M erită a fi subliniat. în acelaşi timp,
ea o caracteristică esen ţială de o deo­
sebită sem nificaţie şi valoare a vieţii
in te rn aţio n a le actu ale .fap tu l că n u m e­
roase sta te m ici şi m ijlocii se afirm ă
to t m ai ferm pe a re n a m ondială,
aducîndu -şi o co n trib u ţie m arcată,
m ereu sporitei, la so lu ţio n area p ro ­
blem elor in te rn aţio n a le m ajore, la
in sta u ra re a u n o r rela ţii de deplină
eg alitate in tre n aţiu n i, de respect
faţă de asp iraţiile şi voinţa fiecărui po­
por. Isto ria — se ştie — a fo st v itreg ă
cu cele m ai m u lte d in tre aceste state.
Ignorîn d u -li-se voinţa, in teresele si
d repturile, lipsite de p osibilitatea de a
p articip a la elab o rarea şi lu area hotâ-
rîrilo r în problem ele In tern atio n ale —
deşi acestea le p riv eau în m od d irect —
Statele m ici şi m ijlocii au fost vrem e
îndelung ată tra ta te ca sim ple obiecte ale
ra p o rtu rilo r in tern aţio n ale, sfîrşind, de
m ulte ori, p rin a fi ocupate, su b ju g ate
de p u teri străine, fă ră ca glasul popoa­
relo r în cauză să fie ascu ltat, fă ră ca
dezideratele lo r legitim e să fie lu ate în
considerare. Cel d e-al doilea război
m ondial constituie un a d in tre cele m ai
concludente dovezi în acest sens. P ri­
m ele victim e ale agresiunii h itieriste au
şi zeci de asem enea ţări din E uropa şi
din alte p ă rţi ale globului fiin d p ractic
lichidate ca en tităţi suverane si in d e­
pendente. popoarele acestora fiind la
rîn d u l lor su b ju g a te si tran sfo rm ate în
tariste.
D upă cel de-al doilea război m ondial.
— in contextul tran sfo rm ărilo r istorice
şi m ijlocii s-au in te g rat tot mai ac tiv
în circuitu l rela ţiilo r internatei
sporindu-şi constant ap o rtu l la d ezb ate­
rea şi rezolvarea problem elor care con­
fru n ta om enirea. D atele obiective ale
lum ii contem porane şi. in principal,
noul rap o rt ele fo rţe ex isten t pe a re n a
m ondială facilitează in tr-o m ăsu ră în ­
sem nata ex ercitarea de către acestea a
p rerogativ elo r ‘izvorâte din calitatea lor
de subiect de d rep t in tern aţio n al, de
state suverane şi egale în d rep tu ri. Spo­
rire a con trib u ţiei pe care ţările m icişi
m ijlocii o aduc în sfera rela ţiilo r in te r­
naţionale se id en tifică, in tr-o p lu ra li­
P ro fu n d in teresate in m en ţin erea .şi
consolidarea su v eran ităţii şi indepen­
denţei lo r n aţionale, în sta to rn icirea u-
nor relaţii întem eiate ferm pe principiile
d rep tu lu i in tern aţio n al, pe respectarea
d rep tu lu i fiecărui popor de a-şi decide
sin g u r .soarta, in asig u ra rea păcii şi
secu rităţii popoarelor, num eroase state
m ici ş| m ijlocii au d esfăşu rat şi d esfă­
şoară o to t m ai in ten să activ itate in
O .N .U, ca şi in celelalte organizaţii şi
organism e in tern aţio n ale, ex ercitin d o
p u tern ică in flu en ţă în jalo n area-p o li l i­
cit acestora, în o rien tarea activ ităţii lor
spre în făp tu ire a în altelo r ţeluri de pace.
lib e rtate şi progres ale om enirii. D ez­
b aterea m arilo r problem e ale păcii şi
. secu rităţii m ondiale la N aţiunile U nite
identifică, d in p artea im ensei ‘m a jo ri­
tăţi a acestor state, un ap o rt constant
pozitiv', in iţiativ e şi p rop u n eri realiste,
poziţii lucide, sp irit de conlucrare.
C ondam narea energică a colonialis­
m ului şi neocolonialism ului, a rasism u ­
lui, a oricăror form e d e dom inaţie a li­
nei ţă ri asu p ra alteia ; îm potrivirea faţă
de m an ifestările politicii im p erialiste de
forţă, agresiune şi d ictat în rela ţiile in ­
te rn aţio n ale ; sp rijin u l hotă rit aco rd at
tu tu ro r popoarelor oare lu p tă p en tru o
dezvoltare econom ică şi politică inde­
p en d en tă ; co n trib u ţia constructivă Ta
opera de codificare şi dezvoltare progre­
siv ă a norm elor şi prin cip iilo r d rep tu ­
lu i in tern aţio n al, u na din acţiu n ile m a­
jo re în tre p rin se de că tre O.N.U. în ve­
derea în tă ririi leg alităţii in tern aţio n ale
şi a sta to rn icirii unor re la ţii paşnice de
cooperare în tre state ; efo rtu rile în tre ­
prinse p en tru lich id area focarelor de
război şi încordare, p en tru reg lem en ta­
rea politică a conflictelor in te rstatale ;
lu p ta p en tru în făp tu ire a dezarm ării şi
în p rim u l rîn d a d ezarm ării n u cleare ;
co n trib u ţia ac tiv ă la d ezbaterea p ro b le­
m elor dezvoltării în epoca contem pora­
nă —■ ia tă d oar cîteva din direcţiile
p rin cip ale a le acţiu n ii, p reo cu p ărilo r şi
in iţiativ elo r celor mai m u lte state mici
şi m ijlocii la O.N.U,, ca şi in general, în
v ia ţa in te rn aţio n a lă contem porană. Este
neîndoielnic că această acţiune a consti-
- tu it — şi este de n a tu ră să constituie şi
în v iito r — un facto r pozitiv care face
să sporească p restig iu l O.N.U., eficienţa
activ ităţilo r sale, a recom an d ărilo r pe
care le adoptă în diverse problem e de
in teres g eneral p en tru popoarele lum ii.
/P onderea m ereu creşcîndă a statelor
m ici şi m ijlocii în cad ru l activ ităţii N a­
ţiu n ilo r U nite constituie, de altfel, o ex ­
presie a cerinţei im perioase a p rin ci­
piului u n iv ersalităţii O rganizaţiei şi, în
acelaşi tim p, u n im p erativ a l în fă p tu i­
rii consecvente a acestui principiu, cave
im plică o p articip a re generală a tuturor
sta te lo r lum ii, fă ră nici. un fel de dis­
crim in ări, la opera de salv g ard are a
păcii şi secu rităţii in tern aţio n ale, la
d ezvoltarea cooperării pe m u ltip le p la­
nuri.
Nu a r putea fi trec u tă nicidecum cu
vederea sau su b ap reciată co n tribuţia
pozitivă ad u să de o serie de ţă ri mici
sau m ijlocii la so luţionarea problem elor
specifice regiunii geografice din care fac
p arte. T rebuie rem arcat, astfel, rolul
activ a l m u lto r sta te mici şi m ijlocii în i-
n itierea unor acţiu n i consacrate îm b u n ă-
17

tă ţirii clim atului general-politic în E u­
ropa sau în alte regiuni ale globului. în
context, rezoluţia „A cţiuni pe plan re ­
gional p rivind relaţiile de b u n ă vecină­
tate în tre sta te europene cu sistem e so-
cial-politice diferite", ad o p tată de A du­
n area G enerală a O.N.U. în 1965 la
in iţiativ a Rom âniei, a av ut d rep t coau­
toare o serie de ţă ri m ici şi m ijlocii de
pe co n tinentul nostru. în aceeaşi ordine
de idei pot fi ev idenţiate iniţiativele şi
acţiunile F inlandei, ale alto r sta te mici
şi m ijlocii, acţiuni m enite să prom oveze
cauza secu rităţii şi colaborării europe­
ne, a p regătirii, convocării şi desfăşu­
ră rii co n ferinţei general-europene de
securitate, hotărârea statelo r de pe con­
tin e n tu l latino-am ei'ican — m a teria li­
zată în tra ta tu l de la T latelalco (14 fe­
b ru arie 1967) — de a face din acest con­
tin en t o zonă lipsită de arm e nucleare,
precum şi rezo lu ţia in iţia tă de ţările
africane la O.N.U. privind denueleari-
zarea A fricii etc.
Rolul to t m ai im p o rta n t pe care il
joacă statele mici şi m ijlocii în v ia ţa in­
te rn aţio n ală s-a reflectat şi se reflectă,
de asem enea, în acţiu n ea convergentă a
acestora în dom eniul re la ţiilo r econo­
m ice in ternaţionale, acţiune vizând,
p rin tre altele, sta tu a re a consecventă a
acestora pe baza echităţii şi eg alităţii în
drep tu ri, a av an taju lu i reciproc şi coo­
p erării largi. Ca u rm are a iniţiativ ei a-
cestor sta te s-a ajuns la in stitu ţi an ali­
zarea C onferinţei N aţiunilor U nite pen­
tru C om erţ şi D ezvoltare. D eclaraţia de
la L im a — ad o p tată de „grupul celor
77" la sfârşitul anului 1971 — reflectă
in ten sificarea luptei duse de ţă rile în
curs de dezvoltare •— în im ensa lor m a­
jo rita te mici şi m ijlocii — îm p o triv a in e­
g alităţii şi in ju stiţiei, a dom inaţiei im ­
perialiste. R epudiind cu ferm itate orice
form e de ingerinţă, presiuni politice sau
econom ice externe, condamnând în te r­
m enii cei m ai categorici practicile neo-
eolonialiste, ca m ijloace de spoliere a
popoarelor, care agravează subdezvolta­
rea, D eclaraţia subliniază principiul, de o
deosebită însem nătate, p o triv it căru ia
„orice ţa ră are dreptul suveran de a dis­
pune liber de resursele sale naturale în
interesul dezvoltării sale economice şi
bunăstării propriului popor". A cţiunea
energică a n c e sto r state îm potriva spo­
lierii bogăţiilor lor naţionale, îm potriva
in ech ităţii în rela ţiile economice, şi-a
găsit o reflec ta re viguroasă şi în ca d ru l
O.P.E.C., ca şi în alte organizaţii in te r­
naţionale, în care o serie de sta te suve­
ran e din Asia, A frica şi A m erica L atin ă
au rea firm a t hotărârea lor de a-şî ap ă ra
d rep tu l inalienabil de a dispune, con­
form p ropriilor interese, de bogăţiile şi
resu rsele to r naţionale, de a -şi aduce
co n trib u ţia la dezvoltarea colaborării e-
eo-nomice interstatale, în condiţii cores­
p unzătoare intereselor legitim e ale po­
poarelor, norm elor d rep tu lu i in te rn a ­
ţional.
C reşterea p articip ă rii ţă rilo r m ici şi
m ijlocii la dezbaterea şi soluţionarea
problem elor lum ii actuale, ca cerinţă
obiectivă a democratizării vieţii inter­
naţionale, se înscrie firesc pe coordona­
tele p rincipiilor fun d am en tale a le d rep ­
tu lu i in te rn atio n a l contem poran. De­
term in ările de esenţă ale acestui feno­
m en se identifică, deopotrivă, în ac­
tu a lu l sta d iu de evoluţie a rela ţiilo r in ­
ternaţionale, în -noile tendinţe, curen te
şi procese, în conţin u tu l şi sen su l evo­
lu ţiei u m a n ită ţii în epoca noastră, fa
ca racteru l indivizibil a l păcii şi se cu ri­
tă ţii — factori obiectivi, cu acţiune con­
sta n tă , p erm anentă, care, to ţi la un loc,
18
SINTEZE -
cer în m od necesar ca rezolvarea p ro ­
blem elor in te rn aţio n a le actu ale să fie
opera tu tu ro r statelor, a tu tu ro r popoa­
relor.
In teresele luptei p en tru pace, dem o­
craţie şi progres im p u n în mod obiectiv
ca ia • soluţio n area problem elor m ajore
ale -um anităţii să p articip e to ate forţele
sociale progresiste, toate cercurile poli­
tice lucide, toate statele iu bitoare de
pace. O pace trainică, d u rabilă, u n sis­
tem de secu rita te rea l şi eficient, ca şi
progresul constant al tu tu ro r n aţiu n ilo r
n u pot fi clădite decît p rin soluţii u n a ­
nim acceptabile, la ad o p tarea căro ra
să-şi poată -aduce p ro p ria contribuţie
to a te statele lum ii, fă ră deosebire de
orânduire socială, de mărimea, te rito riu ­
lui sau de n u m ă ru l populaţiei, de g ra ­
dul de dezvoltare econom ică etc. Orice
sta t suveran şi independent, d eţin ăto r a l
unei experien ţe proprii, originale, bucu-
rîn d u -se de d rep tu l in alien ab il <alf eg a­
lităţii depline în d rep tu ri, treb u ie să
se b u cure de toate p o sibilităţile de a
p articip a la ab o rd area şi soluţionarea
problem elor m ondiale, la elab o rarea - şi
aplicarea norm elor de d rep t in te rn atio ­
nal. O astfe l de p a rtic ip a re o feră ga­
ra n ţia că în soluţiile ad o ptate s-a ţin u t
seam a de interesele tu tu ro r statelor, că
a fost resp ectată leg alitatea in te rn a ­
ţională. „In condiţiile situ aţiei in te rn a ­
ţionale de azi, p en tru soluţionarea m a­
rilo r problem e care frăm ântă om enirea,
în interesu l păcii şi colaborării, îrs in te ­
resul dezvoltării, conform năzuinţelor
p ro p rii ale fiecărui popor, este necesară
— sublinia to v arăşu l N icolae Ceauşescu
— p articip area activ ă a fiecăru i sta t —
fie el m are sau m ic — la activ itatea p o ­
litică m ondială, la efo rtu l p en tru lich i­
d are a diferendelor, a surselor de an im o ­
zitate şi încordare, p e n tru soluţionarea
tu tu ro r problem elor în in teresu l păcii".
Nici un fel de considerente, de m ă ri­
me, putere, resu rse sau de a lt fel nu pot
constitui -un tem ei legal şi m o ral a l p ro ­
m ovării unei politici de inechitate, o
ju stificare p en tru ex clu d erea u n o r state
de la dialogul in tern aţio n al, de la elabo­
ra re a şi ad o p tarea soluţiilor ele interes
generai. T oate statele, ca subiecte suve­
ra n e de d rep t in tern aţio n al, au d rep tu ri
şi obligaţiuni egale. D rep tu l in te rn a ţio ­
n al n u face şi nu a r p u tea face d iscri­
m in ări pe astfel de criterii. în c ă în urm ă
cu două secole, scriito ru l elv eţian Em e-
ric V attel observa că : „U n pitic este un
om ia fel ca şi un uriaş. O m ică rep u b lică
n u este m ai p u ţin un sta t suveran decît
reg atu l cal m ai p uternic. D in această
egalitate rezu ltă în m od necesar că ceea
ce este licit sau ilicit p en tru o n aţiu n e
este deopotrivă licit sau ilicit p en tru
orice altă naţiune".
In te re su l legitim a l ţărilo r mici şi
m ijlocii de a p articip a la v ia ţa in te rn a ­
ţio n ală se v ădeşte u n factor p u tern ic de
sta b ilitate şi dezvoltare săn ăto asă a re ­
la ţiilo r in tern aţio n ale, sporeşte posibili­
tă ţile de acţiune ale fo rţelo r progresiste,
an’tiim periăiiste. L ipsite od in io ară de
drepturi, aceste sta te — în m area lor
m a jo ritate — prom ovează astăzi c poli­
tică de sine stătăto are, în co ncordanţă
cu interesele lor naţionale, refu zîn d să
m ai joace ro lu l de m asă de m an ev ră în
s lu jb a m arilo r p u te ri im perialiste. P a r ­
ticipând cu to t m ai m u ltă vigoare, cu to t
m ai m u lt dinam ism la lu p ta îm p o triv a
p racticilo r im p erialiste de presiuni, dic­
ta t şi dom inaţie, ele contribuie a s tf el la
restrângerea sferei de acţiune a acesto ra
la in sta u ra re a u nui clim at de în ţele­
gere şi cooperare paşnică în tre .naţiuni.
A cţiunea pozitivă, co n stru ctiv ă -a ţ ă r i ­
lo r mici şi m ijlocii este su sţin u tă de
statele socialiste m ari, de toate ţă rile
socialiste, de forţele progresiste, an tiim -
p erialiste de p retu tin d en i. Desigur, spo­
rire a ro lu lu i şi co n trib u ţiei sta te lo r mici
şi m ijlocii pe a re n a in te rn aţio n a lă este
un proces g rad u al şi com plex, care se
în făp tu ieşte tre p ta t şi n u în to td ea u n a li­
n ear ; d a r dincolo de sinuozităţile care
îl p ot caracteriza, acest proces se a f ir ­
m ă, fă ră îndoială, -ca o tră s ă tu ră d efin i­
torie a lum ii contem porane.
Fireşte, n u tu tu ro r statelo r mici şi
m ijlocii, ca atare, li s-a r p u tea atrib u i
ap a n a ju l unei com portări progresiste.
R ăzboiul p u rta t de colonialism ul p o rtu ­
ghez îm p o triv a popoarelor din G ui-
neea-B issau, A ngola şi M ozam bie este,
de pildă, exp resia unei politici im p eria­
liste, de dom inaţie şi dictat, de nesoco­
tire a d rep tu lu i sacru al fiecărui popor
la o ex isten ţă de sine stătătoare.
In -acelaşi tim p, afirm în d necesitatea
p articip ă rii tu tu ro r statelo r la v ia ţa in ­
tern aţio n ală, nu pierdem nici u n m o­
m en t din vedere distin cţia de esen ţă
social-politieă d in tre state, fap tu l că pe
are n a m ondială acţionează state m a ri
socialiste şi state m ari capitaliste, că în
politica prom ovată de acestea există, d e ­
sigur, deosebiri fund am en tale. E ste în ­
deobşte cunoscut rolul în sem n at pe care
îl joacă în v ia ţa in te rn a ţio n a lă m arile
state socialiste, -care ad u c o -contribuţie
esen ţială la prom ovarea şi _ap ă ra re a
p rin cip iilo r de d rep t in tern aţio n al, la
rezo lv area problem elor m ajo re a le con­
tem p o ran eităţii, la crearea u nui clim at
de încredere şi destindere, de pace şi
securitate, de la rg ă cooperare în tre n a ­
ţiu n ile lum ii.
De o la rg ă recu n o aştere şi apreciere
se b u cu ră ro lu l deosebit de im p o rta n t
pe care îl a re U n iu n ea Sovietică în
sa lv g ard area p ăcii şi secu rităţii in te r n a ­
ţionale, -contribuţia sa la în tă rire a fo r- .
ţelo r socialism ului, a fro n tu lu i an tiim -
p erialist, la in sta u ra re a în v ia ţa in te r­
n aţio n ală a n o rm elo r şi p rin cip iilo r de
etică şi legalitate, la rezo lv area p roble­
m elor care frăm ântă om enirea în p re ­
zent. P rocesul de destin d ere în Europa,
efo rtu rile p e n tru edificarea u n u i sistem
train ic de pace şi secu ritate pe conti­
nent, p en tru în făp tu ire a u n ei larg i coo­
p eră ri -europene au în U n iu n ea Sovie­
tică un p rom otor d in tre cei m ai activi,
în slu jb a acesto r ţe lu ri fiin d puse o
m are au to ritate şi o acţiu n e politico-
diplom atică de -continuitate, p lin ă de
in iţiativ ă.
R epublica P o p u lară Chineză, a cărei
p o p u laţie rep rez in tă u n sfert din o m e­
nire, aduce, de asem enea, o con trib u ţie
de o deosebită în sem n ătate la creşterea
p u terii şi p restig iu lu i socialism ului în
lum e, la ’consolidarea fo rţelo r care lu p tă
îm p o triv a politicii agresive a im p e ria­
lism ului, p e n tru lib e rta te şi in d ep en d en ­
ţă, p en tru sa lv g ard area păcii şi securi-
taţii. A şa cum se a ră ta în C om unicatul
com un chino-am erican d in 27 feb ru arie
1972, C hina p o p u lară sp rijin ă cu ferm i­
ta te lu p ta tu tu ro r popoarelor şi n a ţiu ­
n ilo r asu p rite p e n tru lib e rta te şi elibe­
rare. „Toate ţările, mari sau m ici — a
d ec la ra t p arte a chineză în acest com u­
n icat — trebuie să fie egale ; naţiunile
mari nu treb u ie să tiranizeze p e cele
mici, şi naţiunile puternice nu trebuie
să le tiranizeze pe cele slabe".
Aceleaşi deosebiri de esen ţă ex istă şi
în tre sta te le m ici şi m ijlocii — unele
sânt -socialiste, altele s f a t cap italiste.
V iaţa co n tin en tu lu i n o stru — p e n tru a
n e referi d o ar la E uropa — re le v ă ro lu l
activ, co n trib u ţia constructivă, eonsec-
 veiită, -.pe care ţă rile .socialiste mici şi
m ijlocii europene o adu® ia Instau rarea Din activitatea p a rtid e lo r
u n u i clim at de pace şi colaborare, efo r­
tu rile lor p erm a n en te şi pline de r ă s ­
p undere p en tru netezirea dru m u lu i spre comuniste şi m undf&reşti
realizarea securităţii europene. T otoda­ ss£ z...~ $ - .-r ^jbbsskssse
tă, deosebirile de sistem social-politic
n u exclud o an u m ită com unitate de in­
terese în tre state, nu exclud eîtuşi de
pu ţin fap tu l că — acţionind pe nişte
coordonate asem ănătoare, care decurg
în mod obiectiv din unele date com une
COMUNIŞTII
de o rd in istoric, politic şi economic —
state mici şi m ijlocii pot şi trebuia
să acţioneze îm preună — alătu ri de
to ate celelalte state iubitoare de pace
Şl SITUAŢIA POLITICĂ
■
— p entru înfăp tu irea unor obiective de
in teres general. E xistă în lupta pentru
pace, dezarm are şi securitate, p entru
realizarea unei am ple cooperări in te rn a ­
DIN ITALIA
ţionale, in acţiunile pentru in stau rarea
legalităţii internaţionale un teren deose­
bit de fertil de colaborare între acesta Articol scris pentru „Lumea"
ţări. în tre toate popoarele şi naţiunile de Luea Pavolini
lumii.
codirector al ziarului „L'Unită"
De n a tu ra evidenţei, o condiţie sine
«u a non a m anifestării efective a ţărilor
mici şi m ijlocii pe arena internaţională,
ca de altfel a tu tu ro r statelor, a spori­ Italia trav ersează o p erio ad ă de pro­ lu p ta m aselor m uncitoare şi fă ră a v a n ­
rii p articipării şi contribuţiei lor la a- fundă criză socială şi politică. F orm ula gard a lor politică şi sindicală. Este ceea
bo rdarea şi rezolvarea problem elor m a­ de guvern care a condus ţa ra în ultim ii ce s-a şi întîm plat. R eform ele n-au fost
jo re ale contem poraneităţii, o reprezintă zeee_ ani. cen tru l-stîn g a (coaliţie for­ realizate. Ceea ce s-a p u tu t obţine, s-a
ren u n ţa re a hotârîtă, deplină şi defini­ m ată de p artid u l dem ocrat-creştin, p a r­ d ato ra t in terv en ţiei active a m aselor si
tivă la politica im perialistă de forţă şi tidul socialist, p a rtid u l social-dem ocrat prezenţei d eterm in an te a P. C. Italian
hegemonie, indiferent ele form ele pe şi p artid u l republican) a dat falim ent, în ţa ră şi în parlam ent. N um ai astfel a
c a re . aceasta le îm bracă. A plica­ după ce a lăsat: nerezolvate p rincipalele fost posibilă in tro d u cerea în Italia a re ­
rea neab ătu tă în practica re la ţii­ problem e ale ţării, p ro ro cin d o p ro fu n ­ glem entării regionale, care începe să
lor interstatale. în întreaga viaţă dă nem u lţu m ire în cele m ai largi p ă­ zdruncine eşafodajul vechiului sta t bi -
in ternaţionala, a norm elor şi p rin ­ tu ri ale m aselor populare. N erealizarea ro crai ic cen tralizat şi să a n tre ­
cipiilor de etică şi legalitate in te rn aţio ­ principalelor refo rm e de care Italia are neze m asele la conducerea tre b u ­
n ală — eradicarea forţei şi a am en in ­ nevoie am en in ţă să determ ine o' neîn­ rilo r publice. N um ai aşa a fost
ţă rii cu forţa, respectarea dreptului fie­ credere faţă de înseşi in stitu ţiile dem o­ posibilă in troducerea div o rţu lu i în
cărui popor de a-şi h o tărî singur desti­ cratice şl republicane, lăsîn d astfel' loc Italia. N um ai aşa a fost posibilă a-
nele, a principiilor suveran ităţii şi in ­ unei în tă riri a elem entelor de ex trem ă p a n ţia în fab rici a acelui „statu t al
dependenţei naţionale, egalităţii depline dreap tă neofasciste. d rep tu rilo r m uncitorilor", care g aran ­
în drepturi, neam estecului în' treburile Cauzele acestui falim en t şi deci ale tează posibilitatea desfăşurării, cu o
in tern e şi avan taju lu i reciproc — con­ actualei crize nu sint greu de desluşit. m ai m are lib ertate, în in terio ru l în tre ­
stituie garan ţia de neînlocuit a unei C en tru l-stin g a s-a născut din iluzia po­ p rin d erilo r, a activ ităţii sindicale, a a-
evoluţii norm ale a um anităţii, g aranţia sib ilităţii de a realiza tran sfo rm ări eco­ d u n arilo r şi dezbaterilor, lim itîndu-se
că toate popoarele, toate statele, îsi pet nom ice şi sociale rad icale ce u rm au să astfel p u terea absolută a patronatului.
aduce nestingherite o contribuţie activă, se producă prin concesiile claselor ca­ T u tu ro r acestor im p o rtan te reform e li
pozitivă, la viaţa internaţională, în sco­ pitaliste, din in iţiativ a p artid u lu i de- s-au îm p o triv it p atro n atu l, forţele de
p ul p ăstră rii bunului cel m ai de p reţ m ocrat-creştin şi fă ră sp rijin u l şi p a rti­ d rea p ta ca şi elem entele cele m ai con­
al om enirii — pacea şi securitatea. ciparea celei m ai avansate fo rte a m a­ serv a to are ale dem ocraţiei creştine. Ele
Sînt de notorietate acţiunea constan­ selor populare, p artid u l co m u n ist Ba au p u tu t trece p rin p arla m en t num ai
chiar u nul din ţe lu rile p rin cip ale pe d ato rită noii m ajo rităţi din care a fă­
tă, dinam ică, iniţiativele constructive, care le u rm ăreau prom otorii cen tru lu i-
p rincipiale ale ţă rii noastre în vederea cut p arte p artid u l com unist.
stînga era acela de a diviza clasa m un­ D ar în alte sectoare esenţiale n u a
găsirii unor soluţii echitabile şi de du- I citoare. de a separa definitiv p artid u l fost posibilă realizarea unor cuceriri
rată problem elor m ondiale care frăm ân­ socialist de p artid u l com unist, de a-i substanţiale. D ezechilibrările din sudul
ta în prezent om enirea. A lătu ri de cele­ izola pe com unişti şi a le reduce fo rţa ' Italiei (Mezzogiorno) au co n tin u at să se
lalte state socialiste, de alte state ale în rândurile m aselor. agraveze din cauza lipsei unei reform e
lumii, R om ânia desfăşoară o am plă ac­ în u rm a analizei făcute im ediat de a contractelor agrare, a lipsei de inves­
ţiune internaţională, pe m ultiple p la­ com unişti, s-a co nstatat că era vorba tiţii, a insuficientei in d u strializări şi
in tr-ad e v ăr de o iluzie. Nici o tran sfo r­ deci a persistenţei şom ajului şi em igră­
nuri, p en tru prom ovarea legalităţii in ­
m are reală a stru ctu rilo r statale şi eco­ rii în masă. A g ricu ltu ra se află intr-o
ternaţionale, rezolvarea constructivă a nomice nu era posibilă fă ră acţiunea şi
problem elor ce stau în prezent în faţa pro fu n d ă criză şi d ato rită contralovitu-
um anităţii, lichidarea tu tu ro r surselor
de conflict şi încordare, p en tru a face
să trium fe cauza păcii, înţelegerii şi
cooperării în tre popoare, P unînd în ce n ­
tru l politicii sale externe relaţiile de
prietenie şi alian ţă frăţească cu toate
statele socialiste. R om ânia acordă, to t­
odată. o m are im p o rta n tă extinderii şi
in ten sificării rela ţiilo r sale cu toate ţă ­
rile lum ii, in d iferen t de orânduire so-
cial-politică, m ilitează p en tru dem ocra­
tizarea vieţii internaţionale, astfel ca la
ac tiv itatea politică m ondială să p artici­
pe toate statele — m ari, m ijlocii şi mici
— în condiţii de deplină eg a litate în
d rep turi. î n această p articip are n eîn ­
grăditei, liber a, egală, ţa ra n oastră id e n ti­
fică u n elem ent fundam ental al succe­
sului operei com une a popoarelor, de
îm p linire a asp ira ţiilo r şi dezideratelor
lo r vitale. MILANO
Enrico Berlintnier şi Luîai Longo la tribuna Congresului P. C, Italian

19

rilo r d ate de P ia ţa com ună în cadrul
căreia ag ric u ltu ra ita lia n ă treb u ie să
concureze cu altele m ai puternice şi mai
bine utilate. B ătălia p en tru a obţine lo­
cuinţe suficiente şi la p re ţ scăzut pen­
tru toţi m un cito rii a în reg istrat rezol- , m ocratice" a Italiei, adică a u nui nou
ta te slabe. Nu a fost introdus serviciul
sa n itar n aţio n al şi n u au fost asigurate
pensii satisfăcătoare p en tru m uncitorii
b ătrîn i. în sfîrşit, n u a fost în fru n ta tă
problem a deosebit ele im p o rtan tă a re­
form ei în văţăm în tutui, elem entar şi
universitar, pe plan u l u tilărilor, m eto­
delor şi conţinutului învăţăm ântului, a
asig u rării unui loc de m uncă p en tru
studenţi. Aceste m a ri problem e de în­
noire socială (Mezzogiomo, ag ricultură,
locuinţe, asistenţă m edicală, în vâţă-
mînt) au devenit în Ita lia obiectul unor
deosebit de largi m işcări de m asă, al
grevelor generale, al dem onstraţiilor şi
m arşu rilo r în în tre ag a ţară. Clasa m un­
citoare, p ătu rile m ijlocii, studenţii au
p articip at la aceste m anifestaţii cu avînt
şi solidaritate, determ inm d un cli­
m at nou.
R ezistenţa în d îrjită a unor v îrfu ri ale
dem ocraţiei creştine, în d rep tată împo­
triv a voinţei şi aştep tărilo r populaţiei,
a d eterm inat o to tală p ara liza re a in­
stitu ţiilo r p arla m en tare şi dem ocratice.
A ripa clericală cea m ai reacţio n ară
cu sp rijin u l deplin al neofasciştilor —
a v ru t să pună în discuţie p înă şi di­
vorţul. propunînd un referendum pen­
tru abolirea lui, cu scopul de a-i diviza
pe m uncitori asupra problem elor cu
caracter religios şi de a declanşa în Ita ­
lia un fel de „râzătei religios". S-au
succedat provocări dintre, cele m ai
grave, începând cu tragicele explozii de
la M ilano care, în decem brie 1969, s-au
soldat cu treisprezece victim e, conti-
n u în d 'c u „revolta directă" a fasciştilor
în oraşul Reggio C alabria şi cu n e n u ­
m ăratele violenţe fasciste produse în
alte oraşe.
Un asem enea co n traatac reacţio n ar a
d eterm in at criza şi destrăm area cen ţru -
lui-stînga. în ce-i p riveşte pe socialişti,
aceştia n u puteau accepta o involuţie
u lterio ară spre d re a p ta a orien tării po­
litice a ţă rii în tim p ce se lă sa cale li­
b eră forţelor antidem ocratice, an ţirep u -
blicane, anticonstituţionale. U n indiciu
a l acestei stări de lu c ru ri poate fi gă­
sit la sfîrşitul anului trecu t eînd, cu oca­
zia alegerilor noului preşedinte al Re­
publicii, conducerea dem ocraţiei ^ creş­
tine, ru ’p înd leg ătu rile cu fo rţe le _ de
stingă, de la socialişti la com unişti, a
acceptat ca în m a jo ritatea p arlam en ­
ta ră să in tre forţe de ex trem ă dreap ta
m onarhiste şi neofasciste („M işcarea So­
cială Italiană").
F aţa de această situaţie periculoasă
şi faţă de- paralizarea in stitu ţio n ală de
care am vorbit, P.C.I. a considerat inevi-
' tabil să se ajungă la dizolvarea antici­
p a tă a C am erelor (legislatura treb u ia să
dureze pînă în p rim ă v ara lui 1973) şi
la noi alegeri parlam entare. C hiar şi ce­
lelalte forţe politice au luat, în sfîrşit,
act de această necesitate, alegerile ui­
m ind să aibă loc la 7 mai.
în această com plexă, dificilă şi deli­
cată situaţie, bogată în posibilităţi de­
m ocratice dar şi pericole, s-a re u n it la
M ilano, în tre 13 şi 17 m artie, cel de-al
X III-lea Congres al P artid u lu i Comu­
n ist Italian. A fost p rim u l congres ţi­
n u t în tr-o perioadă im ediat pre electo­
rate. Ia r adversarii, aveau să declare
im ed iat că este vorba de u n „congres
electoral". Au fost însă nevoiţi ; să -şir
dezm intă p ropriile declaraţii.
A vînd bineînţeles în vedere m area
im p o rtan ţă a viitoarei scadenţe electo­
rale şi a problem elor hotărâtoare legate
de rez u ltatu l alegerilor, congresul a pus
in c e n tru l lu c ră rilo r — de la rap o rtu l -
20
p rez en ta t de E nrico B erlinguer la n u ­
m eroasele in terv en ţii din ad u n area ple­
n a ră şi din comisii — linia strategică
generală. O asem enea linie poate fi re­
zum ată prin cerinţa unei „cotituri de­
curs politic care să ducă la profunde
tran sfo rm ări economi co-sociale. P en ­
tru aceasta este indispensabil accesul
m aselor m uncitoare la conducerea ţa rii
şi este indispensabilă o criză a forţelor
politice care p în ă azi au condus Italia,
Incepînd cu dem ocraţia creştină. S-a
discutat m u lt — în rândurile observa­
to rilo r ex tern i •—■ despre problem a gu­
vernului şi a ev en tu alităţii unei p a rti­
cipări directe a p artid u lu i com unist la
guvern. D esigur, P.C.I. se considera o
fo rţă capab ilă de guvernare, ca un
p artid ce nu înţelege să se lim iteze la
o opoziţie sterilă ci înţelege să propună
soluţii de progres, în perspectiva socia­
lism ului şi, p en tru aceasta, să lu p te in
fru n te a maselor.- Ar fi totuşi o greşeala
să se pu n ă problem a exclusiv in te r­
m enii form ulelor de guvernare. E senţia­
lu l p en tru un guvern de „co titu ră de­
m ocratică" este ca gru p u rile conserva­
toare şi reacţio n are să fie în frîn te, sa
nu fie respins ci chiar cău tat sp rijin u l
necesar al m aselor şi al avangardei lor
politice şi sindicale. A şadar, nu este
■ to rilo r din rîn d u rile dem ocraţiei creş­
vorba despre vreo „lărgire" a form ulei
de eentru-stînga spre com unişti. Comu­
niştii nu dau şi nu-şi vor d a niciodată
sp rijin u l unui guvern care ap a ră in te­
resele p ătu rilo r privilegiate, care nu în ­
trep rin d e nim ic p en tru reform e de
structură. P ro b lem a este pusă în te i-
m eni de Iuţită fiindcă este o periculoasa
greşeală să se considere^ că procesul
de înnoire econoniico-sociala ar p u tea ii
un proces nedureros. înfrângerea actu a­
lului grup conducător al dem ocraţiei
creştine şi a politicii sale reprezintă,
aşadar, p en tru com unişti o prem isa
esenţială p en tru realizarea acelei „co­
titu ri dem ocratice". Că aceasta se
poate în făp tu i fie p rin tr-o m odificare a
orien tării generale a dem ocraţiei creş­
tine, fie p rin tr-o d estră m a re a acestui
partid, n u se poate afirm a „a
priori**» V a depinde de evenim entele
politice deosebit de com plexe, de lupta
in tern ă din rîn d u rile dem ocraţiei creş­
tine înseşi şi, m ai ales de orientarea,
m aselor m uncitoare catolice. In term em
electorali aceasta înseam nă ca r
trebuie să-si în d rep te acţiunile spre o
pierdere a poziţiilor dem ocraţiei creş­
tine în favoarea forţelor de stingă.
în vederea realizării unui asem enea
proces, com uniştii acţionează p en tru
crearea, în ju ru l clasei m uncitoare, a
unei vaste alian ţe sociale şi politice.
Ţ ăranii în ain te de toate, ca aliaţi n atu ­
rali ai m uncitorilor : ne referim nu nu­
mai la salariaţii a g ric o li'c i şi la micii
cultivatori şi la micii arendaşi, care au
interese com une în ra p o rt cu m arii la­
tifundiari şi speculanţii com erciali.
în ce priveşte anum ite p ă tu ri urb an e
(mici com ercianţi, m eşteşugari, mici in ­
dustriaşi, funcţionari, tehnicieni), rea­
lizarea d e largi alian ţe devine posibila
şi necesară din co n fru n tarea acestor
stra tu ri sociale cu m onopolurile fin an ­
ciare, in d u striale şi com erciale ca şi cu
o politică generală guvernam entala
care-i dezavantajează în p lan u l v en itu ­
rilor, al p resiunilor fiscale, al costului
serviciilor publice, al d rep tu rilo r lor
dem ocratice. Este, în sfîrşit, im p o rtan ta
alian ţa cu p u tern ica şi via m işcare stu ­
denţească, p en tru realizarea unei refor­
me a înv ăţăm în tu lu i. (Cinci v o rb im de
m işcarea studenţească nu avem m ve­
dere m icile g ru p u ri ex trem iste care u r­
m ăresc o acţiu n e de. divizare ş i . m ai
ales de p rovocare-anticom unistă în rân­
d u rile tineretului).
Congresul P.C.I. a co n statat eu satis­
facţie progresele su b stan ţiale .pe care
le-a realizat în u ltim a vrem e în Italia u-
n ita te a fo rţelo r de stînga. S trîn sele r a ­
p o rtu ri ale P.C.I. eu P a rtid u l Socialist al
U nităţii P ro le ta re (P.S.I.U.P.), in tra re a în
P.C.I. —• ch iar cu ocazia congresului —
ă g ru p ării socialiştilor autonom i, care
s-au desprins de p a rtid u l socialist în
m om entul un ificării (a d at apoi fali­
ment) eu social-dem ocraţia, trecerea^ în
opoziţie a P artid u lu i Socialist Italian
(P.S.I.) şi stab ilirea de ra p o rtu ri m ai
bune decît în trec u t în tre aceste două
m ari p artid e ale stîngii. italien e sîn t
factori cu g reu tate în evoluţia situaţiei.
Congresul com unist a su b lin iat cu cla­
rita te că problem a stîngii italien e în
perspectiva „cotiturii dem ocratice" nu
poate fi lim itată la m uncitori şi la or­
ganizaţiile de o rien tare socialistă. A du­
narea de la M ilano a dezvoltat am plu
m area tem ă a rap o rtu lu i cu m asele de
o rien tare catolică. O tem ă ce priveşte
în treag a lum e catolică a m uncii, în in ­
teriorul şi în afa ra dem ocraţiei creş­
tine. E xistă fo rţe organizate catolice
(Asociaţiile creştine ale m uncitorilor
italieni, M işcarea P olitică a M uncitori­
lor, cîteva sindicate im portante), care
şi-au m an ifestat n eta lor o rien tare spre
stînga. aliniindu-se îm potriva conserva­
tine. Un asem enea proces trebuie sâ se
m aturizeze, ia r m işcarea m uncitorească
treb u ie să abandoneze orice răm ăşiţe
sectariste în această p rivinţă. E ste v o i-
b a de fo rţe indispensabile p en tru a se
m erge înainte, pe calea cuceririi socia­
lism ului în Italia.
A sem enea o rien tări generale de p o n ­
tică in te rn ă au fost in serate organic, m
tim pul d esfăşu rării lu crărilo r congresu­
lui, în cadrul politicii in tern aţio n ale _pe
care P.C.I. o revendică p en tru Ita lia :
o politică de pace, de in iţiativ e au to ­
nom e p riv in d co n ferin ţa asu p ra secu­
rită ţii europene, p en tru destindere şi
dezarm are în M editerana, p en tru ieşi­
rea din N.A.T.O. şi d epăşirea blocurilor
m ilitare opuse. în ce priveşte m işcarea
m uncitorească in tern aţio n ală, P.C .I^şv-^
re p e ta t p ro p ria -i poziţie autonom a şi
in tern aţio n alistă, care acţionează pen-
tru u n ita te a m işcării, ex p rim ă p ro p ria-i
so lid aritate m ilita n tă cu Vietnamul^ şi
cu toate popoarele aflate în lu p tă îm ­
potriva im perialism ului, propune o m ai
strînsă coordonare a fo rţelo r socialiste
şi m uncitoreşti din E uropa occidentala
îm potriva m onopolurilor im perialiste şi
a dom inaţiei am ericane. P rezen ţa repre­
zen tan ţilo r a peste cincizeci de p artid e
com uniste şi m uncitoreşti şi a m işcări­
lor an tiim p erialiste şi de independenţa
n aţio n ală din în treag a lum e la cel de-al
X III-lea Congres al p artid u lu i n o strm a
su b lin iat ro lu l in te rn a ţio n a list şi m
sp rijin u l u n ităţii, pe care P.C.I. îl con­
cretizează în mod activ. D eosebit
de călduros au fost în tîm p in aţi
delegaţii R epublicii D em ocrate V iet­
n am si cei ai G uvernului Revolu­
ţio n ar P rovizoriu al V ienam ului de Sud.
P artid u l, în în treg u l său, a d at Q do­
vadă de forţă, u n ita te şi solidaritate
care i-au im presionat şi pe prieten i şi
pe adversari. Este un p a rtid care se în ­
tăreşte pe zi ce trece, în rîn d u rile că­
ru ia ’in tră un m are n u m ăr de tin e ri m i­
litan ţi si tin ere cad re care reînnoiesc şi
reia tineresc p ro p riile organism e condu­
cătoare. Sub conducerea noului p re ­
şedinte, Luigi Bongo, şi a noului său se­
cretar general, Enrico B erlinguer, P a rti­
dul Com unist Italian este g ata sa în ­
fru n te noile încercări care-1 aşţea p ta •
atît im inenta scadenţă electorala, .cit şt
bătăliile v iitoare p en tru înnoirea şocia
Borna, martie
 Din ţă rile socialism ului
BUDAPESTA
PREFIGURĂRI
URBANISTICE
P e n tru v iz ita to ru l străin, dornic să
cunoască cit m ai m ult, d a r veşnic in
criză de tim p, ex istă un loc în capi­
ta la R. P, U ngare unde sînt d ăltu ite în
p ia tră abu n d en te pagini ele istorie. A-
cest loc se ^numeşte „P ia ţa E roilor" şi
este situ a t în însăşi inim a oraşului. în
ce n tru l său se ridică m aiestuos m onu­
m e n tu l „M ilenarilor", un ansam blu a r ­
h ite c tu ra l în fo rm ă de arc de cerc,
reprezentând prim ii eroi ai poporului
ungar. L a picioarele lor, o u riaşă dală
com em orează am in tirea tu tu ro r celor
care au lu p ta t p en tru lib e rtate a şi in ­
d ependenţa ţării, p e n tru progresul ei.
L apidar, B udapesta a r putea fi de -
fin ita astfel ' trei. bulevarde concen­
trice şi cinci „căi", care le taie p e r­
fect radial, form înd două a rc u ri de
cerc, delim itate de cheiul b ă trîn u iu i
D anubiu.
Se găsesc aici, m asate pe o s u p ra ­
faţă de 525 km p şi îm binate string,
elem ente com plexe şi eterogene, p ro ­
v enite din epoci şi stilu ri diferite, care
fac din fiecare m onum ent, din fiecare
edificiu o pag in ă nu num ai de istorie
a ţarii, d a r şi de istorie a ştiinţei şi
artei. în ce p riveşte construcţiile m o­
derne, num eroasele ca rtiere ' de lo­
cuinţe, construite în ultim ele de­
cenii după principiile a rh ite c tu rii m o ­
d e m e — Jozsef A ttila, A'ngyalfold,
Zuglo, L ăgym ânyos-K elenfdld, O budă
ş.a., N epstadionu] etc. constituie rea li­
ză ri rem arcabile.
P e n tru oaspetele care ia contact pen­
tru p rim a oară cu realizările h a r­
nicului şi ta le n ta tu lu i popor vecin
şi -prieten, totul creează o im presie de
ceva finit. P e n tru locuitorii Budapestei,
însă, p e n tru au to rităţi, lu c ru rile stau
altfel ; construcţia a noi cartiere, a noi
obiective econom ice şi social-culturaie
(şcoli, m agazine, u n ităţi sa n ita re etc.),
d ezvoltarea tran sp o rtu rilo r, în tr-u n cu-
vînt, dezvoltarea şi m odernizarea capi­
Se îm plinesc 37 de ani de Ia eliberarea Ungariei de sub jugul fascist,
evenim ent de deosebită însem nătate în istoria ţării soeialiste vecine si prie­
tene, La 4 aprilie 1945, ea urmare a eroicelor bătălii purtate împotriva fas­
cismului, a victoriilor strălucite cucerite de forţele armate ale Uniunii
Sovietice care a dus pe umerii ei greul războiului antihitlerist, întregul te­
ritoriu al Ungariei a fost eliberat. Umăr la umăr cu armatele sovietice, au
luptat cu eroism ostaşii şi ofiţerii armatei române ; pe teritoriul Ungariei
ostaşii romani au participat Ia eliberarea a 1237 localităţi, printre care 14
oraşe. In aceste lupte, peste 42 000 de ostaşi români şi-au'dat viaţa în chip
eroic sau au fost grav răniţi. Mormintele din impresionantul cimitir Kakos-
Iiget» din apropierea Budapestei, ea şi cele presărate pe cînrpia ungară, ră-
m n sa mărturisească peste timpuri jertfa de vieţi româneşti adusă eliberă-
i ii u ngari ei. In perioada care a trecut de atunci, oam enii muncii din Ungă-
n a , deveniţi stăpîni pe propriile destine, au înfăptuit profunde transformări
*n .^*ata social-poliţică a ţarii, au repurtat, sub conducerea Far-
ucuilui Muncitoresc Socialist Ungar, succese de seamă în creşterea continuă
a forţelor de producţie, în dezvoltarea economiei, ştiinţei si culturii, in
toate dom eniile operei de construcţie socialistă.
Cu bogate tradiţii în trecutul istoriei, cim entate prin sîngele vărsat în
lupta pentru eliberarea de sub jugul fascist, relaţiile româno-ungare s-au
ridicat — m condiţiile construcţiei socialiste — pe o treaptă superioară
de manifestare, m interesul prieteniei şi colaborării frătesti dintre cele
doua ţari, al progresului lor multilateral, al cauzei socialism ului si păcii
m lume. Spre satisfacţia ambelor popoare, legăturile de colaborare româno
s-a iia m p liftta t m anii din urma pe plan politic, economic, tehnieo-
ştnnţific şi in alte domenii. Aceasta îşi găseşte o sem nificativă ilustrare în
sporirea şi diversificarea continuă a schimburilor de mărfuri, în acţiunile
perfectate privind cooperarea şi specializarea în producţie Intr-un sir de
ramuri industriale de bază, în dezvoltarea contactelor si a schimburilor de
experienţă pe variate planuri. Recenta vizită în România a delegaţiei
de partid şi guvernam entale ungare, conduse de tovarăşul Janos Kadar
convorbirile purtate cu acest prilej cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum
şi semnarea noului Tratat de prietenie colaborare şi asistentă mutuală între
cele două ţâri au înscris o nouă pagină de seamă în cronică relaţiilor m ul­
tilaterale româno-ungare. au deschis perspective ample evoluţiei lor viitoare.
talei constituie o preo cu p are p e rm a ­ p rin cip ii m oderne, ştiin ţifice si bine
n entă, ca p a rte com ponentă a operei coordonate”.
g enerale de ed ificare socialistă a ţării. O biectivul ce n tral care se află în a-
A cestei preo cu p ări îi răsp u n d e şi So­ te n ţia im ed iată a Societăţii, ca de a lt­
cietatea u n g ară de u rb an istică a l cărei fel şi a fo ru rilo r conducătoare în acest
se creta r general, to v a ră şu l Lâszlo dom eniu, cum m i-a ex p licat in terlo cu ­
G yori, to to d a tă şi d irecto ru l g eneral
to ru l meu, este acela al descongestio­
al B uv ati-u lu i (în tre p rin d e re a de con­ n ă rii capitalei, al m odernizării si în ­
stru cţii din B udapesta), a a v u t am a­ fru m u seţă rii ei. în tim p u l celui ’ de-al
b ilitatea să ne furnizeze larg i in fo r­ doilea război m ondial, B udapesta a
m aţii despre p la n u rile de v iito r p r i­
su ferit m ari distru g eri. Im ediat
vin d m odernizarea B udapestei. Socie­ d upă c u ră ţa re a d ărîm ătu rilo r, s-a
ta tea a fost creată sub fo rm a u n ei aso­
trec u t la rec o n stru ire a oraşului. A lu at
ciaţii v oluntare, care reu n eşte specia­ o m a re am ploare co n stru cţia u rb an is­
lişti de diverse profesii şi calificări tica, în special cea cu caracter in d u s­
din dom eniul u rb an isticii — arh itecţi, trial, ceea ce a d at n aştere la o serie
constructori, graficieni, ingineri etc. — de problem e p riv in d locuinţele, tra n s ­
şi îşi propune, cum se a r a tă în S tatu t, p o rtu l, asisten ţa sa n ita ră şi ch iar ap ro ­
„să co ntribuie la dezvoltarea lo cu in ţe­ vizionarea.
lor de pe te rito riu l ţă rii conform u n o r P e n tru rem ed ierea acestei situ aţii
s-au depus efo rtu ri sistem atice. în anul
1960, g u v ern u l a elab o rat un p lan de
dezvoltare a o raşului al cărui accent
p rin cip al cădea pe problem ele u rb an is­
tice ale cen tru lu i B udapestei. în 1971,
acest p lan a fost am endat, în sensul că
d ezvoltarea s-a ex tin s şi la cartierele
m ărginaşe, precum şi la unele com une
învecinate. T otodată, a fost a d o p tată o
lege p rin care in d u striile ce n u sîn t
stric t legate de B udapesta u rm ează să
fie am p lasate în alte oraşe. A ceste m ă­
suri, ca şi altele, au dus la o oarecare
descongestionare a capitalei. Este de
n o ta t în acest sens fa p tu l că s-a pus
u n accent special pe co n stru cţia de lo­
cuinţe, m agazine, ereşe, căm ine etc.
A stfel, fa ţă de p lan u l cincinal 1965—
1970, cînd au fost realizate o serie de
locuinţe cu un grad de confort relativ
m ai m odest, actu alu l cincinal — care îşi
pro p u n e să soluţioneze în linii generale
lipsa de locuinţe — va încerca să facă
noi p aşi în a in te în ce priveşte p roble­
m a calităţii locuinţelor, a sporirii g ra­
dului lor de confort.
21
 In tim pul şederii m ele în R. P. U n­
gară, în capitala acestei ţă ri a m vizi­
ta t expoziţia : „C irculaţia în B uda­
pesta : situ aţia sa ieri, azi şi m îine‘%
expoziţie ilu strîn d realizările şi preo ­
cupările de viito r ale edililor budapes-
tani. R eorganizarea şi m odernizarea
teh n ică a circulaţiei este reclam ată, în
p rim u l rînd, de o serie de factori izvo-
rîn d din situaţii obiective : concentra­
rea în capitală a aproape tu tu ro r ^mij­
loacelor de tran sp o rt, care fac leg ătu ra
în tre diversele regiuni ale ţă rii, ex tin ­
derea trafic u lu i de m ă rfu ri ca u rm are
a dezvoltării economice, sporirea n u ­
m ăru lu i de autovehicule şi autoturism e
p articu lare etc. P la n u l de dezvoltare
preconizat, denum it „Sistem ul reţelei
fu n d am entale", cu cele două com po­
nente ale s a l e '- - tra n sp o rtu l public şi
tra n sp o rtu l ru tie r — are în vedere
crearea posibilităţii de a atinge
o ricare punct al capitalei în condiţii
ta rifa re egale, ca şi utilizarea, la ca­
p acitatea optim ă, a tu tu ro r m ijloacelor
de tran sp o rt, sp o rirea vitezei com er­
ciale şi, im plicit, am eliorarea circula­
ţiei.
Conceput pe principiul rap o rtu lu i
u til-rezistent-frum os, p la n u l de siste­
m atizare al B udapestei înscrie p rin tre
obiectivele sale de bază şi capitolele :
spaţii verzi şi m onum ente istorice. Pe
o h a rtă din cad ru l Expoziţiei am intite,
su p rafeţe h aşu ra te în alb astru indică
p arcu rile şi grădinile ce u rm ează a îi
create în anii viitori. A idom a unor să­
geţi în a in tîn d dinspre Bucla, ele vor
acoperi o m a re suprafaţă, a tît pe m a r­
ginea D unării, cît şi în a lte zone ale
B udapestei, unde se vor construi noi
locuri de agrem ent şi odihnă, cu cam ­
pinguri, vile etc.
— Cum va a ră ta B udapesta în an u l
2 000? Ia tă în tre b area pe care am a d re­
sat-o în fin al to v arăşului Lâszlo Gyori.
■
— Se ştie, dezvoltarea u n u i oraş se
bazează pe ceea ce există. P o rn in d de
aici, în viito r vom continua să constru­
im, în special „pe orizontală". A nsam ­
b lu rile de locuinţe ale căror form e vor
căp ăta p robabil în făţişări ce pot p ăre a
astăzi neobişnuite, vor tre b u i să satisfa­
că, în condiţii de confort sporit, necesi­
tă ţile a 2,3 m ilioane de locuitori. Se vor
construi noi şi noi m onum ente şi in sti­
tu ţii cultural-’artistice. D esigur, acestea
silit n u m ai cîteva lin ii generale. C erceta­
rea sociologică în acest dom eniu există
de nu m ai cîţiva ani. P e m ăsu ră ce oa­
m enii de ştiin ţă vor reuşi să înainteze în
stu d ierea acestor problem e, vom p u tea
să ne im aginăm m ai bine cum v a a ră ta
capitala. P în ă atunci, dato ria n o astră
este să putem asigura p e n tru ei ca şi
p e n tru popu laţia oraşului condiţii de
m uncă şi creaţie to t m ai bune.
In încheiere, to v a ră şu l Lâszlo şi-a a-
m in tit cu plăcere de vizita pe care a
în tre p rin s-o în Rom ânia, ca in v ita t al
Consiliului M unicipal a l O raşului
Bucureşti, despre discuţiile p u rta te
cu edilii C apitalei noastre. A preciind
d rep t pozitivă dezvoltarea de p în ă a-
cum a leg ătu rilo r d in tre arh itecţii şi
constructorii rom âni şi unguri, el şi-a
ex p rim at convingerea că aceste legă­
tu ri se vor intensifica continuu, în sp i­
ritu l tradiţionalelor re la ţii de p riete­
nie d in tre cele două popoare.
G în duri, năzu in ţe spre m ai bine —
iată, com prim ate la dim ensiune de sim ­
bol, idei, efo rtu ri, p la n u ri ce încep să
p rin d ă viaţă. S înt idealurile, gîndurile
şi n ăzuinţele un u i popor care, descătu­
şat de exploatare şi asuprire, explorea­
ză cu a te n ţie prezentul, sc ru tîn d totoda­
tă cu încredere viitorul.
Or. I. Cloşcă
22
SECURITATEA Şl COLABORAREA EUROPEANA
ASPECTE INSTITUŢIONALE (I)
PRINCIPII
FUNDAMENT ALE, *
CONSENS, OBIECTIVE
C rearea u n u i sistem de secu ritate şi
cooperare în Europa, tem ă care conti­
n u ă să in sp ire şi să îm bogăţească lite ­
r a tu ra politică, se a flă astăzi în cir­
cuitul u n o r am ple dezbateri publice,
d ar şi în sfera p reocupărilor oficiale
ale cancelariilor guvernam entale, r e u ­
şind să se înscrie, cu fo rţa necesităţii
recunoscute, ca p u n ct p ro em in en t pe
ordinea de zi a vieţii politice europene.
E tapa actuală, ca p arte a u nui proces
com plex şi dinam ic, perm ite să se
constate o solicitare m ai in ten să a efo r­
tului politic în direcţia pregătirii acti­
ve, sistem atice, a conferinţei generai-
europene, inclusiv actu l de decizie al
convocării. P aralel, se desfăşoară la
scară eu ro p ean ă o vie ac tiv itate ele in ­
vestigaţie ştiin ţifică la care participa
in stitu te şi centre de stu d ii în problem e
internaţio n ale, ca te d re u n iv ersitare şi
som ităţi academice, grupe de experţi
în cad ru l sau pe lingă m in istere de ex ­
te rn e ; o ad e v ărată pleiadă de p erso n a­
lită ţi com petente, teoreticieni şi p ra c ti­
cieni, ale că ro r cercetări .şi lu c ră ri sau
schim buri de opinii în cad ru l unor
colocvii şi sim pozioane in tern aţio n ale
au ca obiect cen tral aspectele concrete
ale viito arei conferinţe europene în
form ă in stitu ţio n alizată.
U rm în d u n u i şir de co n ferin ţe şi co­
locvii in te rn aţio n a le în tru n ite în u lti­
mii an i la A m sterdam , Evian, B ucu­
reşti, L ondra, C hartres, H elsinki, recent
a av u t loc în capitala A ustriei un sim ­
pozion o rganizat de In stitu tu l in te rn a ­
ţio n al p e n tru pace (I.I.P.) clin V iena şi
in stitu tu l in te rn a ţio n a l de cercetări
p e n tru pace d in Oslo (P.R.I.O.). L a p ri­
m a lor acţiune de acest gen. cele două
in stitu te au re u şit să atra g ă p articip a­
rea larg ă a unor rep rez en ta n ţi din
E stul şi V estul Europei, precum şi din
S.U.A.,’ ceea ce a im p rim at sesiunii
sp iritu l constructiv al dialogului şi al
conlucrării în ab o rd area principalelor
tem e ale sim pozionului : m icşorarea
con fru n tării m ilita re în Europa, in te n ­
sificarea cooperării europene (m eca­
nism e şi m ijloace), aspecte in stitu ţio ­
n ale a le conferinţei generai-europene.
N um eroasele sugestii şi propuneri
puse astfel în discuţie, rem arcab ile
p rin d iv ersitatea d a r şi p rin ten d in ţele
convergente, au atin s în prezent sta­
diul av an sat al ap ro fu n d ării şi d e ta ­
lierii în ce priv eşte co n stru cţia unui
organ p erm a n en t a l secu rităţii şi coo­
p e ră rii europene : p rin cip ii şi dom enii
de aplicare, faze o p eraţio n ale in term e­
diare, m ecanism e şi m ijloace, schem e
de funcţionare, n a tu ra contactelor cu
sistem ul O.N.U. A m plificarea acestei
ac tiv ităţi de cercetare în ultim u l tim p
decurge în mod firesc din necesitatea
pe care o resim t înseşi fo ru rile g uver­
nam entale, an g a ja te în procesul de
ev alu are a facto rilo r politici. P e de altă
parte, se în vederează n ivelul din ce în
ce m ai rid ic a t care se im p rim ă cursului
ireversib il sp re convocarea conferinţei.
P e n tru a asig u ra un co n ţin u t realist
cercetării în aceste dom enii ale vieţii
in te rn a ţio n a le , m al ales cînd avem in
faţă u n obiectiv a tît de im portant, ca
proiectul u nui sistem de se cu ritate şi
cooperare, este firesc să se edifice în
p realab il o an u m ită bază conceptuală,
stab ilin d principii fundam entale, defi­
n ind ţe lu ri şi scopuri. A că p ătat certă
consacrare ideea d e a p u n e această
bază în concordanţă cu principiile co­
resp u n zăto are înscrise în C a rta O.N.U,
şi su b lin iate în D eclaraţia solem nă a-
d o p tată la sesiunea ju b iliară clin 1970,
precum şi în concordanţă cu rea lită ţile
în tru ch ip ate în co n figuraţia politică şi
socială a Europei postbelice.
O conjugare superioară a principiilor
cu rea lită ţile europene — de fap t cu
ap licab ilitate m u lt m ai ex tin să — a
fost rea liza tă în mod creator la consfă­
tu ire a din ian u arie de la F raga a sta ­
telo r socialiste p articip a n te la T ra ta tu l
de la V arşovia, fonmînd fu n d alu l teo­
retic indispensabil oricăror discuţii şi
investigaţii ale experţilor.
A dezvolta şi generaliza în Europa
rela ţii de tip nou, inseparabile de pro­
iectu l u nui sistem eficient de secu­
rita te şi cooperare, înseam nă a in tro ­
duce sp iritu l şi ideea de p erm an en ţă a
leg alităţii şi eticii in tern aţio n ale, în ­
seam nă' aşad ar, în p rim u l rînd, a re s­
pecta cu rig u ro zitate principiile depli­
nei eg alităţi în d rep tu ri, independenţei
şi su v e ra n ită ţii naţionale, neam estecu­
lui în tre b u rile in te rn e şi av an taju lu i
reciproc, d rep tu l fiecărui popor ele a-şi
h o tă rî destinul. P o rn in d de aici, de­
vin pe deplin posibile elab o rarea şi
ad o p tarea — sub fo rm ă de declaraţie
sau, u lterior, de tr a ta t — u nui sistem
de an g ajam en te lib er consim ţite, clare
şi precise, asu m ate de toate statele -in­
teresate.
A cest a c t politic, poate chiar prim ul
care a r în tru n i m ai lesne consensul
p articip a n ţilo r la conferinţa europeană,
a r p u te a cu p rin d e asig u rarea solem nă
şi an g a ja re a ferm ă a tu tu ro r statelo r
de a n u recurge, în nici o îm p re ju ra re
şi sub n ici o form ă, la folosirea forţei
sau la am en in ţarea cu forţa, la orice
p resiu n i de intim idare, de a reg le­
m enta orice dispută, in te rn aţio n a lă ex ­
clusiv p rin m ijloace paşnice. Deşi em i­
n am en te m orală, v alo area unui asem e­
nea an g a ja m en t a r căp ăta tre p ta t pon­
d erea eficienţei rea le o d a tă cu ap lica­
rea unor m ăsu ri concrete, de n a tu ră să-
elim ine fin alm en te p racticile in sp irate
din concepţia su p rem aţiei ^forţei, să
defrişeze calea sp re o v ia ţă politică
norm ală, adică ex cep tată de orice act
de agresiune şi deplin cap ab ilă a p er­
m ite popoarelor să-şi d eterm in e în mod
lib er d irecţiile d ezvoltării lo r şi ăle
colaborării to r in tern aţio n ale.
D rum ul p în ă la elab o rarea şi in tro ­
ducerea unui sistem de secu rita te şi
co laborare în E uropa treb u ie să treacă,
inevitabil, p rin tr-o succesiune de etape
si faze in term ed iare, obiectivele şi d u ­
ra ta lo r u rm în d a fi p rev ăzu te a tît în
cursul p reg ă tirilo r p relim in are, c ît şi
ulterior, în ca d ru l p rim ei şi al celor­
lalte „n “ conferinţe generai-europene.
A pare, aşadar, ea sin g u ra posibilă, a -
do p tarea m etodei „pas eu pas", a „tre p ­
telor" co n stru ite p e p arcu rs p rin tr-o
co n tin u ă consolidare stru ctu ra lă. A-
jungem astfel la p u n ctu l u nde începe
c ă u ta re a in stru m e n tu lu i adecvat, a
acelui m ecanism de în a ltă com peten­
ţă, in v e stit cu a trib u ţii politice ,şi fune-
 Ut executive - Dine precizate, e a rs să
p o ată fi pus în m işcare şi controlat de
org anul suprem al conferinţei, sediul
deciziei politice (ea,, de pildă, o A du­
n are G enerală, form ă asu p ra căreia
vom reveni m ai departe),
ETAPA OPERAŢIUNILOR
DE PREGĂTIRE
P e n tru început — ţinînd seam a de
im in enţa trecerii la o activitate de
p reg ătire — se sim te necesitatea de a
cup rinde consultările m u ltilaterale in-
tergu ver n a men 1a !o in tr-u n anum e ca­
d ru organizat. M ajoritatea sugestiilor
oferite de experţi, inclusiv studiul
P.R.I.O. prezen tat ia recentul sim po­
zion^ dfe- la Viena, înclină spre o fo r­
m ulă în general ex p e rim en tată —
aceea _a constituirii unui C om itet de
p reg ătire. în ce com ponenţă, cu ce
atrib u ţii şi, m ai ales, c a re -a r fi proce­
d u ra de întocm ire a acestui C om itet
(care poate p u rta şi o a ltă denum ire) ?
M em brii lui vor avea calitatea de
rep rezen tan ţi ai guvernelor, îm p u ter­
niciţi să participe la activ itatea de
co n sultare şi de preg ătire propriu-zisă
a conferinţei. Ţ ările socialiste p a rtic i­
p an te la consfătuirea de la P raga au şi
d at m sarcina m inisterelor lor ele ex ­
tern e nu m irea unor rep rezen tan ţi şi
este de presupus că in tra re a lor în a c ­
ţiu n e va avea loc în scurt timp. P entru
a c tu a lu l stadiu incipient. reprezen­
tan ţii a r putea fi — după unii experţi
— am basadori ai ţărilo r europene, de
pildă am basadorii respectivi de la H el­
sinki, dat fiind că F inlanda s-n decla­
r a t dispusă să contribuie la facilitarea
procedurii consultărilor. U lterior —- si
dacă se v a ap recia necesar — Com i­
tetul a r p u tea fi în tă rit prin trim ite ­
re a ad ju n cţilo r m iniştrilor de externe.
R eprezentarea ca a ta re nu pare să
mai constituie obiect al controverselor
in surm ontabile — cercetătorii dotat!
cu realism politic sînt de altfel un an im i
—. astfel incit la lu c ră rile organului
de pregătire, ca şi la conferinţa eu ro ­
peană^ propriu-zisă, vor fi in v itate să
participe to ate statele europene. P e n ­
tru ev itarea oricăror im preciziuni —
ten d in ţă pe care am constatat-o la sim ­
pozionul de la V iena — a devenit
u zanţă ea în docum entul de lucru şi
in in te rv en ţiile experţilor să se su b li­
nieze : „inclusiv R epublica F ederală a
G erm aniei şi R epublica D em ocrată
G erm ană, precum si. S.U.A. si Ca­
nada".
Cit priveşte m odul concret de con­
stitu ire a C om itetului de pregătire, s-au
em is m ai m ulte opinii : fie pornind cis
la un cerc am basad o rial restrîn a (ne
referim în continuare la H elsinki), fie
p rin realizarea unui consens în cadrul
unei în tru n iri ad-hcc a tu tu ro r am b a­
sadorilor, fie ca rez u ltat al unei in i­
ţiativ e finlandeze (adică solicitarea- si
colectarea unor răsp u n su ri co n cretei
Im p o rtan t este d esigur m om entul de­
clanşării resortului, care poate- surveni
sau intir/.ia în funcţie de dispoziţiu-
nile orien tativ e pe care am basadorii
din diverse ţă ri le prim esc de-aeasă.
Nu este deci vorba num ai de u n sim ­
plu ara n ja m e n t organizatoric, ci. şi de
in flu e n ţa directă pe care o exercită s i­
tu a ţia politică com plexă, evoluţia unor
even im ente politice, elem entele v a ria ­
bile in atitu d in e a unor cancelarii.
UN MANDAT SUPLU
Presupunând că p rag u l dem arării a
fost- în cele din urm ă trecut, în faţa
C om itetului de p reg ătire (avînd la dis­
poziţie şi un m ic secretariat) s-a r r i­
dica de la început problem a îndepli­
nirii unui m andat. D u rata lui va fi d e­
sigur lim ita ta — p în ă la în tru n irea
prim ei conferinţe g en eral-europene —.
deşi, p o triv it unor opinii, a r putea
servi ca nucleu a l u lterio arelo r efor­
tu ri în _ sfera in stitu ţio n alizării confe­
rinţei. In tr-a d ev ăr, acu m u larea unei
ex perien ţe organizatorice şi a unor
cunoştin ţe în problem atica euro p ean ă
a r p u tea atrag e considerente fav o ra-
bile u tilizării acestui C om itet p o triv it
necesităţilo r conferinţei.
Este de p rev ăzu t realizarea, relativ
uşoară, a unui acord unanim în ce p ri­
veşte atrib u ţiile C om itetului şi carac­
terul lo r.-în lim itele perioadei de p re ­
gătire, lu c ră rile vor fi dom inate în cea
m ap m a re p arte de d esfăşurarea con­
su ltărilo r m u ltila terale — schim buri de
opinii, sugestii, propuneri, proiecte, a-
m endam en te ş.a.m.d., fără a om ite
m enţin erea firească a leg ătu rilo r p e r­
m anen te cu fo ru rile de acasă. Concret,
ce anum e a r putea produce respectivul
Com itet ? Un şir de recom andări —
unde este cazul în m ai m ulte v arian ta
Printre num eroasele mtslmri Internaţio­
nale avînd ca obiect dezbaterea pro­
blem elor securităţii şl cooperării euro-
psiie s e înscriu şi colocviile organizate
sub egid a A.D.I.B.I. ia Bucuroşii
— p e n tru a fi alese cele ce voi în tru n i,
tu tu ro r statelo r.' Să ne referim Ia unele
exem ple ipotetice care au re ţin u t cu
p recădere aten ţia ex p erţilo r :
a) O rganizarea C onferinţei general-
europene. Ar in tra în discuţie aspecte
privind- n ivelul p articip ării, com po­
nenţa delegaţiilor, detalii de p ro ce­
du ră (inclusiv stabilirea m odului de
conducere- a lu crărilo r — prin alegere
sau prin rotaţie sau în ordine alfab e­
tică -etc.), d u ra ta lu crărilo r, o p era ţiu ­
nile de convocare a conferinţei (even­
tual la nivelul ad ju n cţilo r m in iştrilo r
de externe, p en tru a propune d ata şi
locul în tru n irii pan-europene).
L a deţin erea rolului de gazdă a con­
ferinţei, num ele cîtorva oraşe au in ­
tr a t in circulaţie ca posibile candidate:
H elsinki, V iena şi G eneva. D espre G e­
neva- sc afirmă- că a r p rezen ta a v a n ta ­
ju l de a oferi facilităţi de organizare,
a p a ra tu l secretarial, docum entare, ex ­
perienţă- — d ato rită organism elor
O.N.U. şi celor m terg u v ern am en tale
care-şi au sediul acolo. De această p ă­
re re este şi -Jules Mach, care p led a în
favoarea oraşului de pe m alul Lem a-
nului („punct n eu tru şi în cen tru l E u­
ropei") în tr-o scrisoare trim isă sim po­
zionului de la Viena. D ar poate că toc­
mai sup raag lo m erarea Genevei cu zeci
de organizaţii in tern aţio n ale —- susţin
m ulţi alţi ex p erţi şi cercetători — ar
putea im pieta asu p ra unei desfăşurări
optim e a conferinţei : influenţe din e x ­
terior. ten d in ţe birocratice, in tersecta­
rea intereselor, perspectiva dublei sau
trip lei reprezentări, ..lo b b y -smu) or­
ganizaţiilor neg u v ern am en tale etc. Ar
fi aşad a r de p referat un alt loc neu ­
tru, care să asigure conferinţei condi­
ţii mai prielnice de creare şi fu n cţio ­
n are autonom ă a organelor şi mec a-
nism eloiţ lor originale. Se opinează, de
aceea, că Viena sau H elsinki (fără ca
en u m erarea să fie exhaustivă) a r fi
m ai indicate.
_b) O rdinea de zi. C om itetul de p re­
g ătire nu va stabili o agendă —- acest
lu-cru răm în e de com petenţa conferin­
ţei înseşi —, d ar va avea am p la latitu ­
dine de a prezenta, selecta şi sistem a­
tiza sugestii şi p ropuneri de tem e şi
subiecte care a r putea constitui surse
de in sp iraţie p entru o întocm ire şi de­
fin itiv are a agendei. Un asem enea ta­
bel, care a r răm în e provizoriu şi fa­
cu ltativ p en tru statele p articip an ta,/
şi-ar dovedi totuşi cu a tît m ai m ult
u tilitatea, cu cit a r putea oferi confe­
rinţei posibilitatea de a com pleta a
perfecţiona un studiu existent, apoi de
T T ege S* decide, p rin consens, p rio ri­
tă ţile — ad ică problem ele m ai lesne
abordabile la p rim a conferinţă general-
europeană — urrnînd ca alte puncte de
pe o rd in ea de zi să fie ex am in ate şi
soluţionate la u rm ăto area sau u rm ă ­
toarele conferinţe (este generalm ente
acceptată ideea câ o singură conferinţă
euro p ean ă nu a r reuşi să cuprindă v o ­
lum ul problem elor com plexe ale vieţii
politice şi economice europene). Cerce­
tăto rii au în vedere o seam ă de tem e
aflate de pe acum în d ezbaterea cercu­
rilo r politice şi a cancelariilor euro­
pene, ca : ad o p tarea unei D eclaraţii
(sau cu altă denum ire) de principii
care să fundam enteze d esfăşu rarea re ­
laţiilo r în tre statele europene : căi de
red u cere a co n fru n tării m ilita re în E u­
ropa ; m ijloace şi m ecanism e de in te n ­
sificare a colaborării econom ice in Eu­
ropa (inclusiv sta b ilirea dom eniilor si
p rio rităţilo r) : in stitu ţio n alizarea con­
ferin ţe i general-europene (crearea
unui organ p erm an en t): sta b ilire a unor
obiective p en tru faze u lterio are ale
conferinţei.
c) S tudii şi docum entare. V a fi pro­
babil un a din sarcinile specifice . ale
C om itetului de p reg ătire de a constitui
g ru p u ri de lucru, atrăg în d la activ itatea
lor fo rţe de în altă calificare în dom e­
n iu l cercetării problem elor şi relaţiilo r
in tern aţio n ale, care să elaboreze stu ­
dii, lu crări docum entare în principalele
problem e: securitate, colaborare şi coo­
p erare. dezarm are, legături cu orga­
nism e in ternaţionale, aspecte in stitu ­
ţionale.
- E n u m erarea acestor ipotetice p reo­
cupări ale u nui ipotetic organ de p re­
g ătire a conferinţei general-europene
nu este făcută, fireşte, cu in ten ţia de a
sugera o an u m ită ordine, sau anum ite
p rio rităţi în ce priveşte cuprinsul m an ­
datului. Aceste subiecte se disting, in ­
d iferen t de ie ra rh ia lor ' valorică, prin
im p actu l pe care-1 au asu p ra a c tiv ită ­
ţii politieo-dlplom ati.ee de p reg ătire a
co nferinţei şi, im plicit, asu p ra activi­
tăţii cercetătorilor şi experţilor.
L îviu Rodescu
23

PNOM
NAUFRAGIU POLITIC
Şl MILITAR
Cînd, în m a rtie 1870, la P nom Penh,
Lon Noi şi S irik M âtak s-au in sta la t la
p u tere în u rm a loviturii de stat, _ în
d iscu rsurile lor cuvintele „dem ocraţie",
„progres" şi altele asem enea ap ă reau cu
o copioasă frecvenţă. Cînd, în. octom brie
1971, Lon Noi opera m odificări sub­
sta n ţia le în „guvern" şi preciza că
noua g a rn itu ră va acţiona în v iitor
fă ră controlul A dunării N aţionale, ob­
serv atorii politici sesizau că expresia
„dem ocraţie" ap a re mai r a r în declara- .
ţiile oficiale de la Pnom P en h în favoa­
rea u n o r aprecieri de genul : „avem
nevoie de u n tip de guvern care să dis­
p u n ă de m ijloace eficiente în vederea
pericolului ce ne am en in ţă greu ex isten ­
ţa". „Pericolul" n u era altce v a deeît
lu p ta în continuă intensificare a forţelor
patrio tice cam bodgiene, ia r „m ijloacele
eficiente" însem nau p relu n g irea stării
excepţionale-.. P a rc ă p e n tru a respecta
u n calen d ar a l d istan ţă rii de form ula
politică v în tu ra ta la în ceputul puterii,
în a doua decadă a lunii acesteia m a re­
şalu l Lon Noi l-a elim in at pe generalul
S irik M arak din p rim a linie a „guver­
nului", a dizolvat A dun area C onstitu­
an tă, şi-a asu m at fu n cţia de preşedinte
şi a tre c u t la o rganizarea un u i nou gu­
vern.
în tim p ce Lon Noi şi susţin ăto rii săi
în cearcă să salveze de la n au frag iu l po­
litic, econom ic şi m ilitar, regim ul de la
P nom P enh, forţele patriotice organizate
şi conduse de P.U-N.K. în reg istrează pe
fro n tu l de lu p tă succese rem arcabile,
strîn g în d cercul de foc în ju ru l re d u te ­
lor lonnoliste aflate în derută. D ife­
re n ţa în tre b ila n ţu rile fo rţelo r în lu p tă
este definitorie p e n tru ac tu a la evoluţie
a situ aţiei din Cambodgia.
UN „RĂZBOI DE CABINET"
O bservatorii politici apreciază că re ­
la x a re a disciplinei din rîn d u rile echipei
conducătoare de la P nom P en h a fost
de n a tu ră să-l determ in e pe L on Noi la
ad o p tarea u n o r m ăsuri de „m înă forte".
D ivergenţele din rîn d u l guvernanţilor,
d a r m ai ales continua în g u stare a spa­
ţiu lu i de m a n ev ră a regim ului ca u r ­
m are a succeselor re p u rta te de forţele
patriotice ce acţionează în cadrul
F.U.N.K., la care se ad au g ă n em u lţu m i­
rea to t m ai accentuată a populaţiei (a-
fia tă în regiunile încă sub controlul lui
Lon Noi) fa ţă de politica dusă de m a re­
şal, a cre at o stare de ten siu n e d in tre
cele m ai acute. Z iarul „Le M onde" sub­
lin ia recent, referin d u -se la actu alu l con­
te x t politic din Cam bodgia : „M asa ţă ră ­
n im ii şi o p a rte în sem n ată a p o pulaţiei -
u rb an e scapă de sub au to ritate a P nom
P enh-ului, fiin d de p a rte a F ro n tu lu i
U nit N aţional al Cambodgiei condus de
p rin ţu l N orodom Sianuk. A ceastă situ a­
ţie explică p re c a rita te a p u te rii regim ului
care, în lip sa unei baze populare, s e .
epuizează în lu p te personale şi de cla­
n u ri". In p riv in ţa tablo u lu i social eco­
24
P E NH
nom ic co n tu ra t de regim ul de la Pnom
Penh, acesta concurează, deloc su rp rin ­
zător, „recordurile" alin iate de un alt
regim, cu o faim ă ia fel de tristă, cel
de la Saigon. Şi la P n o m P en h afaceris­
m ul coloneilor în flo reşte din plin, f u r ­
n itu rile m ilitare şi soldele m ercen arilo r
fiind p rin cip ala su rsă de ro tu n jire a ve­
n iturilor. „Ce p u tem spune d espre ofi­
ţe rii care cîştigă zece m ii de riali pe
lu n ă şi care au reu şit ca în m ai p u ţin de
doi an i să-şi cum pere vile care costă
două m ilioane, lim uzine etc. ?", se în ­
tre b a u n fu n cţio n ar de la P n o m P en h
in te rv iev a t de u n corespondent al zia­
ru lu i „Le M onde". In tr-a d ev ăr, goana
după căp ătu ire a conducătorilor a rm a ­
tei şi-a ex tin s lim itele în tr-o asem enea
m ăsu ră îneît observatorii au p u tu t asista
p în ă şi la u n spectacol cu to tu l in ed it
cînd, în u rm ă cu o lună, m em brii u n o ra
din batalioanele de şoc ale lu i Lon Noi
s-au în d rep tat, p ără sin d u -şi poziţiile,
spre ce n tru l P nom P enh-ului, într-o...
m a n ifestaţie ele protest, p e n tru a-şi ex ­
p rim a n em u lţu m irea fa ţă de n ep lata
soldelor.
Dezordinii din a rm a ta lo n n o listâ ii
corespunde dezordinea d in ad m in istra­
ţie. Incap ab il să conducă organism ul
social-economic, regim ul de la Pnom
P enh a reu şit să dem onstreze, în. sc u rta
perioadă ele cînd se află la putere, că
singura lu i vocaţie p are a fi falim en tu l
economic şi politic- Ilustrând cu rb a p e­
riculoasă a inflaţiei, „Le M onde" n o ta :
„Dacă lu ăm p e n tru an u l 1949, ca indiciu
de referin ţă, v alo area 100, ea ajunsese
la 350 în m a rtie 1970 (deci în 21 de ani,
n.n.), d a r aju n g ea la 640 (!) în iunie
1971. P e n tru produsele alim en tare saltul
în p erio ad a m artie 1970-iunie 1971 era
de la 338 la 740 (!). Costul alim entelor,
referin d u -n e la p rin cip alele produse (o-
rez, peşte, carne), a crescut tot în tr-u n
an de ia 2 400 la 6 000 de riali". C on­
's AS
AS
i fi A
ISPS; A A S S P iS f f
Un detaşam ent al
torţelor patriotice în
acţiune fttîlfS II;
creţ. in m om entul de f a ţă coordonatele
econom iei a fla te sub controlul Pnom
P en h -u lu i p ot fi co n tu rate astfel : opri­
rea com pletă a p roducţiei de latex, di­
m in u area în p ro cen t de 7o la su tă a ac­
tiv ităţii p rin cip alelo r uzine, dezorgani­
zarea circu itu lu i com ercial, creşterea
inflaţiei, am p lificarea la m ax im u in a
ch eltu ielilo r m ilitare, d isp ariţia to ta lă a
ex p o rtu rilo r.
D eg rad area sistem ului economic, n e­
m u lţu m irea ac u tă a p o p u laţiei fa ţă de
politica g u v ern an ţilo r, insuccesele din
ce în ce m ai frecv en te ale arm atei lon­
noliste, to ate aceste elem ente au condus
la creşterea ten siu n ii pe scena politica
de la P nom P enh. P e fondul o stilităţii
generale, lu p ta în tre clan u rile g u v ern a­
m en tale p e n tru u n :loc cît m ai b u n şi,
ca atare, un p ro fit cît m ai ridicat, a
c re a t acea sta re de n erv o zitate acu tă
care l-a d eterm in a t p e preşedintele
C hang H engh să-şi dea dem isia la 10
m artie ca u rm a re a „convingerii că nu
mai este capabil să-şi asum e m isiunea
suprem ă". Cu o zi m ai tîrz iu A d u n area
C o n stitu an tă u rm a să voteze n oua con­
stituţie. D ar ev en im en tu l n u a m ai av u t
ioc p e n tru că, în v irtu te a p relu ă rii p re ­
rogativelor suprem e, în u rm a dem isiei
lui H engh, m areşalu l Lon Noi a dispus
dizolvarea A dunării.
OFENSIVA PATRIOŢILOR
L u n a aceasta s-au îm p lin it doi an i de
la în fiin ţa re a F ro n tu lu i U nit N aţio n al a l
Cam bodgiei, a fo rţelo r arm a te p o p u lare
de elib erare naţio n ală. în p erio ad a re ­
lativ scu rtă care a tre c u t de la orga­
nizarea sa, F.U.N.K. a în re g istra t în ca­
d ru l am p lelo r acţiu n i d esfăşu rate pe
te rito riu l ţă rii n u m ero ase succese, eu-
noscînd o m a tu riz a re şi o im p o rta n tă
creştere a in flu en ţei sale în rândurile
p opulaţiei khm ere. C aracterizîn d sta­
diul a c tu a l al în fru n tă rii în tre forţele
patrio tice şi p artizan ii regim ului lu i Lon
Noi, în p lan strateg ic şi politic, p rim u l
m in istru ă l G u v ern u lu i Regal de U niune
N aţională, P e n n N outh, reliefa p rin ci­
palele coordonate ale ra p o rtu lu i de forţe
în com p araţie cu p rim a eta p ă a războ­
iului de eliberai'e : 1) atacu rile p atrio ţi­
lo r sin t m ai larg răsp în d ite, m ai frec­
vente, m ai continue şi mai b in e p lan ifi­
cate ; 2) tru p ele regim ului de la Pnom
P en h se a flă în d eru tă, au u n m oral
scăzut si si-au p ie rd u t eficacitatea de
lu p tă ; ’ 3)’ ac tu a la situ aţie favorizează
coordonarea atac u rilo r m ilita re ale p a­
trio ţilo r eu ofensivele de n a tu ră poli­
tică ; 4) F.U.N.K. este m ai u n it ca ori-
mm
H§ I
ÎS iS teillP
■
RJP' Z % -cTN I
*VS- &p '
. . ilflf “
m im w is m le m
i -
• a n d , in tre forţele din interio ru l şi din
ex teriorul zonelor vrem elnic ocupate de
trupele lonnoliste exişiind legături du­
rabile. R eferindu-se la am ploarea ope­
raţiu n ilo r de lu p tă din ultim ele zile.
Penii N outh sublinia în recentul rap o rt
cu p riv ire la „Războiul poporului cam ­
bodgian îm potriva agresiunii S.U.A. şi
p en tru salv area n aţio n ală" : „In tim p
ce inam icul este cuprins de panică, la 21
m artie forţele arm ate populare de elib e­
ra re naţio n ală a Cam bodgiei au declan­
şat - un puternic atac asu p ra oraşului
Pnom Penii, ultim a red u tă a inam icului.
Aciţionînd în coordonare cu forţele de
p artizani, cu forţele locale şi cu forţele
principale, eroicele n oastre u n ită ţi au
atac at m inisterul a p ă ră rii (al lui Lon
Noi), au distrus baza ae rian ă a inam i­
cului de la Pochentong, sta ţia de radio
folosită de inam ic p e n tru războiul psi­
hologic si alte in stitu ţii m ilitare im p o r­
tante, provocînd duşm anului p ierderi
grele". Cu tot sp rijin u l m asiv, fin an ciar
şi m ilitar, acordat de S tatele U nite re ­
gim ului de la Pnom Penii, evenim entele
dem onstrează că a rm a ta lonnolistă este
d ep arte de a acţiona conform a ştep tă­
rilo r lui Lon Noi şi p arten erilo r săi.
A tacul victorios al forţelor patriotice a-
su p ra bazei d e la Pochentong este doar
cel m ai recent dintr-o serie de succese
rep u rtate în localităţile K om pong Thorn,
Siem Reap, P rey Yeng, B aik N eak Liang,
Svfsy Rieng, Takeo, K om pong Chhnong,
K om pong Speu, K andal şi m ulte al­
tele. Succesele în reg istrate pe cîm pul
de lu p tă de F ro n tu l U nit N aţional al
Cam bodgiei m archează resursele de
lu p tă ale fo rţe lo r patriotice, am pla
Susţinere d e m asă -de care se bucură
acest front. R eferindu-se la stadiul ac­
tu al al lu ptei de eliberare, p rin ţu l
N orodom Sianulc, şeful statu lu i cam bod­
gian, sublinia în cadrul unui in terviu:
„Inam icii noştri sîn t încercuiţi în cî-
teva oraşe pe care ei reuşesc să le
controleze num ai d ato rită intervenţiei
aeriene ale S tatelo r U nite. Este evi­
d en t că într-o perioadă scu rtă noi am
o b ţin u t rezu ltate excelente" ■în com uni­
catul d at publicităţii în u rm a în tîln irii
şefilor m isiunilor diplom atice ale G u­
vernului Regal de U niune N aţională
şi ale F.U.N.K. se s u b lin ia : „Forţele
patriotice khm ere au elib erat opt ze­
cimi din te rito riu l naţional unde tr ă ­
iesc cinci m ilioane din cei şapte m i­
lioane de locuitori ai -ţării".
C aracterizând evoluţia arm a tei popu­
lare de eliberare, Ieng Sary, trim is
special al ram u rii in te rn e a F.U.N.K.
şi a l G uvernului Regal de U niune N a­
ţională al Cambodgiei, preciza in tr-u n
r e c e n t. i n t e r v i u „ F o r ţ e l e noastre a r­
m ate de eliberare naţio n ală s-au În­
fiin ţat si dezvoltat foarte rap id din toate
punctele de vedere : ca forţă, spirit,
eficienţă în lu p tă şi tehnică. Cele trei
categorii de lu p tă — ele guerrilla, tru p e
regionale şi arm ata reg u la tă — au fost
p lasate sub com andam entul suprem
al C om itetului naţio n al m ilitar, a ju ta t
de un corp auxiliar. T rupele regionale
sini acum organizate în batalioane, iar
arm a ta reg u lată în regim ente. Ele sîn t
echipate cu arm e de toate felurile, iar
m ajo ritatea au un nivel de conştiinţă
politică foarte rid icat şi h o tă rîre a fe r­
m ă d e a învinge inam icul".
Făcând! un tu r de orizont a su p ra si­
tuaţiei din zonele eliberate, Ieng Sary
consem na în cadrul aceluiaşi interviu
că populaţia -din aceste regiuni fiind
încadrată, în m area m ajo ritate, in ă-
gricul-tură, problem ele p riv in d o rgani­
zarea p ro d u cţiei agricole se a flă în
centrul aten ţiei F.U.N.K- în acest sens
au fost lu ate m ăsu ri dem ocratice în
vederea m obilizării ţă ră n im ii sărace,
iar păm ânturile aparţinând celor care
au p actizat cu regim ul de la Pnom
P enh au fost d istrib u ite celor fă ră pa-
mint, Din p u n ct de vedere organizato­
ric, activ itatea ag ricu lto rilo r în reg iu ­
nile eliberate cunoaşte în p rezent m ul­
tiple form e care v in în sp rijin u l creş­
terii producţiei şi a su sţin erii fro n tu ­
lui : au fost create cooperative de p ro ­
ducţie, cooperative de consum, s-a
răspândit m işcarea de aju to r -reciproc
etc- în fiecare com itet F.U.N.K., la
to ate niv elu rile ad m in istrativ e, există
un cad ru responsabil, în să rc in a t cu
dezvoltarea producţiei al cărei obiectiv
m ajor este să asigure aprovizionarea
p e n tru războiul de eliberare. Desigur,
în treag a activ itate d in aceste zone se
desfăşoară în cad ru l dificil a l îm bi­
nării m uncii cu lu p ta arm ată, dar a-
eeasta n u îm piedică p o p u laţia să o b ­
ţin ă im p o rtan te succese. De cinând
s-a trec u t la o b ţinerea a două recolte
de orez pe an, cu toate g reu tă ţile pe
care războiul le im plică din plin in
aceste regiuni.
A bordînd unele aspecte ale -dezvol­
tării stru ctu rilo r sociale, l'erig S ary a
p r e c iz a t: „în zona elib erată în v ă ţă ­
mântul este total liber. P este to t cursu­
rile de alfab etizare au av u t loc. Am
fost capabili să read ap tăm învăţăm ân­
tu l la condiţiile războiului, un •în v ăţă-
niînt b azat pe econom ie politică, pe
ştiinţele m edicale şl m ilitare. Ne ocu­
păm, de asem enea, de in stru irea a r ­
tistică si cu ltu rală".
în tim p ce frontul fo rţelo r p atriotice
resţrîsige to t m ai vizibil sp aţiu l de
m anevră al tru p elo r lonnoliste, în zo­
nele elib erate se consolidează. după
cum se vede, regim ul naţional, dem o­
cratic şi popular.
Succinta trecere în revistă a coordo­
n atelo r care definesc a c tu a la situaţie
politică din Cam bodgia oferă co n sta­
ta re a că p rin cip ala te n d in ţă a ev en i­
m entelor evoluează în sp rijin u l a c ţiu ­
n ilo r fo rţelo r patriotice. L u p ta p en tru
elib erare -a poporului cam bodgian va
reuşi în m od cert să-şi atin g ă ţelu l : a-
sig u rarea su v e ra n ită ţii şi in teg rităţii
teritoriale a ţării, co n stru irea unei
Gam bodgii independente, paşnice, neu ­
tre şi democratice-
Rom ânia, consecventă eu principiile
care stau la baza politicii ei externe,
şi-a ex p rim at în num eroase rânduri
convingerea că lu p ta p en tru elib erare
a popoarelor din Indochina se va în ­
cheia cu succes în pofida oricărei în ­
cercări de a im pune, din a fa ră şi p rin
forţa arm elor, un a lt d estin social şi
politic popoarelor din zona respectivă,
în c red erea în v icto ria deplină a cauzei
poporului k h m er a fost reafirm ată,
după cum se ştie, cu ocazia în tîln irii
d in v a ra anului 1971, la Pekin, în tre
tovarăşu l Nicolae Ceauşescu si şeful
sta tu lu i cam bodgian, N orodom Sianuk.
P e n tru observatorii politici a devenit
clar, in leg ătu ră cu situ aţia din, Cnm-
bodgia, că tim p u l m archează din ce în
ce m ai m u lt strângerea cercului de foc­
al forţelo r de elib erare în ju ru l red u ­
tei lui Lon Noi.
R adu B udeahu
S a ta n et com p.
După o îndelungată absenţă, a
reapărut. Nu mai arc nici coar­
ne ascuţite, nici ţepi pc tot
corpul, nici copite, nici măcar
coada în furculiţă. In consens
cu gustul epocii noastre, imagi­
nea necuratului are o linie mo­
dernă şi plină de subtilitate. Dar
de unde pînă unde interesul
pentru reprezentarea Satanei
într-o formă sau alta ? Foarte
simplu : pentru că în ultima vre­
me prozeliţii dumnealui sînt în
creştere, iar lăcaşurile de „în­
chinăciune" aşişderea.
Cînd în urmă cu cîţiva ani a-
părea la San Francisco prima
„biserică a lui Satan", iar fon­
datorul ci, Anton la Vey. pre­
vestea acestei năzdrăvenii un
succes sigur, multă lume a zîm-
bit. De atunci însă lucrurile au
evoluat. Efectuînd un turneu de
sondaj în 45 de oraşe americane,
trimişii asociaţiei „Morris Ce-
rullo World Evanghclism Inc.“
au ajuns Ia concluzia că nu mai
puţin de cîteva milioane de a-
mericani au frecventat în ulti­
mul an „centrele satanice", pro­
liferate în special în centrele
urbane, precum Chicago, San
Francisco, New York etc., unde
se află .şi adevărate sedii de
„coordonare" a centrelor mai
mici. Aşadar, o întreagă reţea,
organizată după tot tipicul, îşi
întinde tentaculele spx-e buzuna­
rele victimelor. Acestea, contra
unei „donaţii - de zece dolari,
gustă din plin şedinţele excen­
trice în care. pe întuneric şi
sub norii de fumuri parfumate
(în nici un caz de tămîie), au
impresia că-1 apucă pe dracu’ de
o copită. Satanismul, dincolo de
păcălelile şi gătelile pline de
mister, ar putea fi privit ca
încă unul din bunurile de con­
sum oferite plictisiţilor şi deru­
taţilor „lumii tuturor posibilită­
ţilor", dacă „apostolii" săi n-ar
încinge o adevărată horă pe
creierele tinerilor creduli, ame-
ţindu-i cu tot felul de invocări
demonice şi scene de groază. A
devenit faimos cazul unui tînăr
de 20 de ani din New Jersey,
înecat la cererea sa de „colegii"
săi intr-ale dracului, cu convin­
gerea că după moarte Satan îi
va încredinţa comanda a 40 de
legiuni de diavoli...
Teologul Billy Graham apre­
cia intr-un studiu asupra feno­
menului descris că „proliferarea
satanismului va duce cu sigu­
ranţă la proliferarea practicilor
adiacente : vampirismul, vrăji­
toria etc," Perfect adevărat.
După ce şi-a făcut suma în Sta­
tele Unite, satariofilia a trecut
tiptil oceanul şi s-a instalat in
Europa occidentală. în B.F.G..
spre exemplu, există nu mai pu­
ţin de zece mii de vrăjitoare cu
acte în regulă. Adică profesio­
niste ale magiei care plătesc
pentru „meseria" dumnealor im­
pozit la stat. Ziarul „Frankfur­
ter Rundschau" scria : „în epo­
ca ordinatoarelor şi aselenizării
vedem cum prosperă supersti­
ţiile şi magia".
Asta e situaţia. Forţa imper­
sonală a răului din Univers s-a
trezit din somnul greu ca să-şi
umple, prin eforturile emisari­
lor ei de pe Pămînt, puşculiţa
astupată de vreme. Căci, c lim­
pede, satanismul sau vrăjitoria
reprezintă o afacere grasă. Şi,
ca în orice afacere, dacă ai spa­
ţiu de manevră, îndrăzneală şi
agiamii pe care să-i storci, poţi
să-l faci pe dracu’n patru.
Quod crat demonstrandum.
R. B.
25

CAHDIDAţH NORDICI l i C. E. E.
RETICENTE Şl EZITĂRI
Când, la 22 Ianuarie, la p alatu l Egm ont
d in B ruxelles, prim ii m in iştri ai celor
p a tru ţă ri ad e ren te la C.E.E. rosteau
cu v in te frum oase şi optim iste, s-ar fi
p u tu t crede că lu c ru rile sîn t definitiv a-
ran ja te. A devărul este că dincolo de
cu v în tările festive, nota de îndoiala şi
în g rijo rare p entru p erioada răm asă pînă
la consfinţirea în prop riile ţă ri a deci­
ziei de a d e ra re nu lipsea.
Că lu c ru rile nu se p etrec deloc calm
o a ra tă co n fru n tarea de fo rţe din M area
B rita n ie din aceste zile. 6 M are Bri­
tan ic fa ţă de care, de altfel, cele trei
„m ici candidate" (cum au fost num ite
Irlan da, N orvegia şi D anem arca) au
m an ifestat p erm a n en t o atitu d in e de
p ru d en tă aştep tare, lăsîndu-i p rim a ini­
ţiativă, ele rezervîndu-şi p en tru mo­
m en t d rep tu l de a beneficia de o expe­
rien ţă. Aşa s-a în tîm p la t în perioada
p rem ergătoare „m om entului Egmont",
aşa p are să se întîm ple acum . Căci M a­
rea B ritan ie era' p a rte n e ru l lor cel mai
im p o rta n t din „zona lib eru lu i schim b",
sau al acordului anglo-irlandez de Kber-
schim b.
în a in te a acestei date, prim u l m in istru
al Norvegiei, B ratteli, făcea un tu rn eu
în capitalele „celor şase" p e n tru a tato­
n a in te n ţiile acestora şi p e n tru a le
obţine b u n ăv o in ţa în le g ătu ră cu zone­
le de pescuit. D upă cum se ştie, el a
rea liza t ca tim p de 10 an i pescuitul da
coastă să nu sufere in te rv en ţia ţărilo r
m em bre ale P ieţei com une, ara n jam e n t
care nu a satisfăcut, p rin tre alţii, nici
pe m in istru l norvegian p en tru proble­
m ele pescuitului, Hoem, care a dem isio­
nat. Succesorului său, A ndersen, îi va
reveni dificila sarcină de a-şi convin­
ge concetăţenii că rezu ltatu l la care s-a
aju n s dă satisfacţie a tît pescarilor cit
şi agricultorilor, aceştia din u rm ă fiind
în g rijo raţi de o posibilă m odificare a
n ivelului lor de tra i şi reclam ând în ţe­
legere fa ţă de condiţiile clim atice m ai
v itrege în cai’e tre b u ie să-şi desfăşoare
m unca.
Dacă, în mod trad iţio n al, N orvegia
s-a h ră n it cu a ju to ru l m ării, dezvolta­
rea econom ică de după cel de-al doilea
război m ondial a o ferit economiei, nor­
vegiene noi dim ensiuni. D ar ţa ra nu po­
sedă m aterii p rim e m etalurgice nece­
sare, în a fa ra m in ereu lu i de fier, restul
treb u in d să fie im portat.
D ependenţa sa de p ia ţa stră in ă a fost,
de altfel, şi p rin cip alu l arg u m en t invo­
cat de p artizan ii a d e rării la P ia ţa co­
m ună, ei văzînd în ap a rten e n ţa depli­
n ă la C.E.E. soluţia optim ă p en tru oco­
lirea n ea ju n su rilo r p rovenite din p a rti­
cu larităţile economiei naţionale. A dver­
sarii ad e rării aduc însă în discuţie alte
la tu ri ale problem ei şi ele sîn t de n a­
tu ră să adâncească ap rehensiunile unei
largi p ă rţi a populaţiei. De pildă, adap-
ta re a la tarifele v am ale ex tern e ale
C.E.E. se va rep e rc u ta în mod d efavora­
bil asu p ra u n o r în tre p rin d e ri norvegie­
n e care-şi aduc m a teriile prim e din
ţă rile „lum ii a treia." T ot astfel, faptul
că în tre p rin d e rilo r norvegiene li se va
rezerv a u n anum e rol, specializat, care
le va reduce fo rţa com petitivă. A p o i
tra ta tu l, aducînd în tre p rin d e rile ţă rii
la un a n u m it grad de d ependenţă
faţă de m astodonţii com unitari, prin
p e n e tra re a m asivă a ca p ita lu lu i străin ,
ceea ce va produce, in tre altele, micşo--
26
ra re a cotei de p a rtic ip a re a ţă rii la v e­
n ituri.
în ce p riv eşte D anem arca, şi în eco­
nom ia acestei ţă ri s-au în reg istrat m u ta ­
ţii. asem ănătoare, ajungîndu-se, de pil­
dă, ca din totalul ex p o rtu rilo r cota d e­
ţin u tă de produsele in d u striale să creas­
că de la 39 la sută în 1958 la 60 la sută
în 1968, ceea ce nu înseam nă că tra d i­
ţionalele produse de ex p o rt ale ag ricu l­
turii n u îşi vor m enţine în co n tin u are o
pondere im portantă.
D acă m arii agricultori sîn t favorabili
a d e rării pe considerentul că actualele
b arie re vam ale le provoacă p ierd eri an u ­
ale în tre 15 şi 20 m iliard e coroane, iar
m arile în tre p rin d e ri îşi văd mai b in e a -
sigurate p ro fitu rile prin reglem entările
din P iaţa com ună, creşte In schim b în ­
grijo rarea m icilor în trep rin d eri, indus­
tria le sau agricole, foarte num eroase de
altfel, care vor treb u i să su p o rte o lu p ­
tă de co n cu ren ţă fo arte strânsă;
D anem arca n-a avut, aşadar, m ai pu­
ţin e problem e şi p rem ieru l -Jens Otto
•Krag făcuse, la -rândul lui, im ed iat după
căp ătarea în v estitu rii (ia sfinţitul a n u ­
lui trecut), un tu rn eu european în scopul
obţinerii unor g aranţii din p artea viito­
rilo r parteneri. El a realizat, în final,
c ă zona de coastă de 12 m ile să fie re ­
zervată pînâ în an u i 1982 pescarilor din
G roen lan d a şi din insulele Feroe.
A ceste concesii par, însă, p e n tru m area
p arte a p ro d u căto rilo r (agricultorii,
m icii industriaşi), m ai m u lt un a ra n ja ­
m ent de com prom is care n u ie oferă,
în ce-i priveşte, g ara n ţiile cerute.
OSLO
Allş împotriva aderării Norvegiei
Ia P iaţa centim ă
A gricultorii danezi aşteap tă, în p r i­
m ul rîn d , un regim ca re să ţin ă seam a
de nivelul calitativ rid icat al p ro d u ­
selor lor. ■ _
Dacă se adaugă la acestea în g rijo ra­
rea că, o d ată cu p en e traţia cap italu lu i
străin , în tre p rin d e rile auto h to n e vor
p ierd e în m are p arte in iţiativ ele pro­
prii, se va observa că, de fapt, cvasito-
ta lita te a ra m u rilo r econom ice va avea
de su ferit in tr-o m ăsu ră mai. m are sau
mai m ică în u rm a ad erării.
P ro ced u rile de ra tific a re a tra ta tu lu i
sem n at la B ruxelles se p rezin tă diferit
p en tru noii candidaţi. în cazul N orve­
giei, D anem arcei şi Irla n d ei hotărârea
va depinde de ref’e ren d u m u rile ce se
vor organiza p în ă la sfîrşitu l acestui an.
In cazul A ngliei, ratific area dep in d e ex ­
clusiv d e P arlam en t.
A ctul sem nării a însem nat, de fapt,
sta rtu l p en tru o p erioadă de vii dispute
în care p ăre rile pro şi co n tra se cer bine
arg u m en tate. în a fa ra im plicaţiilor de
ordin economic se d iscu tă problem ele
politice, sociale, cu ltu rale pe care gu­
v ern ele respective sînt in v itate sa le ia
în consideraţie. Şi în ultim ă an aliză se
cau tă m obilul com plex al acestei ac­
ţiuni.
în N orvegia, g u v ern u l explica op ţiu ­
nea p en tru C om u n itatea Econom ică E u­
rop ean ă p rin eşecul în fo rm area unui
bloc nox’dic, de co laborare econom ică şi
vam ală. B ineînţeles că acestui argum ent
i se oferă, în. replică, exem plul Suediei
care a că u tat şi cau tă sa încheie acor­
d u ri com erciale cu P ia ţa com ună, fără
a dev en i’ m em bră. A spectele politi­
ce a le ap a rten e n ţei acestor ţă ri la
C.E.E. fac obiectul unei critici fo ar­
te vii din p arte a oponenţilor ad erării.
„A ctul de a d e rare nu v a fi cum va un
m od nou, m ai subtil, de a lega aceste
ţă ri de o politică de care m ulţi s-au
stră d u it să se elibereze ?", se în tre b a re ­
ce n t un com entator d anez în „Rin'asciţa".
A ici răz b ate tocm ai tem erea câ, o
d ată d evenită m em bră a C.E.E., d rep tu ­
rile de su v e ran itate şi in d ep en d en ţă ale
acestei ţă ri vor fi fru stra te.
De altfel, com entatorii ream intesc îrx
co n tex t că d ivergenţele cu p riv ire la
o rien tarea ex tern ă au dus cu ani _ în
u rm ă la scin d area p a rtid u lu i social-
d em ocrat şi la a p a riţia unei a rip i de
stânga, n eu traliste, care a creat apoi
p a rtid u l socialist popular.
A stăzi p artid u l, d in care face p arte
p rem ieru l B ratteli, u n u l din cele mal
p u tern ice d in ţa ră , p are să cunoască
o rep e tare a istoriei, fiind am en in ţat
de o r u p tu ră analogă, in cazul de faţă
fra cţiu n ea se o rientează p en tru a lu p ta
îm potriva in tră rii în P iaţa com ună. O b­
serv ato rii consideră că, în ţările candi­
d ate şi la n iv elu l tu tu ro r partidelor, s-a
cre at un fro n t de opoziţie bine configu­
rat, S indicatele constituie, de asem enea,
o m are fo rţă st se m an ifestă în aceeaşi,
direcţie. Astfel, nu e ele m ira re efortul
guvernului, al p rim u lu i m inistru, care
duc ad ev ărate cam panii de ca p ta re a
ad eren ţilo r p en tru referen d u m u l dm
septem brie. „L upta v a fi d u ră"; re­
m arca un com entator din Oslo al zia­
rului „Le M onde". „Ideea eu ropeană (a
C.E.E. — n.n.) n -a p ă tru n s aproape deloc
în N orvegia. O rien tată Spre larg, ţai’a
p referă în mod in stin ctiv lib eru l schim b
unei u n iu n i vam ale".
P artiz an ii ad e rării îi asig u ră pe cei­
la lţi că n u e v o rb a d espre lezarea su ­
v era n ităţii n aţio n ale şi că, dim potrivă,
N orvegia va, avea po sib ilitatea in flu e n ­
ţă rii deciziilor im p o rtan te si posibilita­
tea d e a-si m en aja in teresele şale vitale.
Totuşi, p e n tru tin e re t m ai ales, ideea
„so lid arităţii occidentale" nu p are să
sp u n ă m are lucru. f
In D anem arca,, şeful g u v ernului (mi­
n o ritar, social-dem ocrat), Je n s O tto
 K rag, a ^decis la 24 ianuarie, în u rm a jg
unei şedinţe a cabinetului, ca referen d u - I
m ul p rin care ţa ra sa e chem ată să de- 1
finească^ atitu d in e a p riv in d in tra re a în
C.E.E. să aib ă loc în septem brie şi nu
în iunie cum se anticipase dar, recent,
s-a decis asu p ra datei de 2 octom brie'
Această h o tă rîre este ju stifica tă de p re ­
m ier p rin aştep tarea rez u ltatu lu i nego­
cierilor Suediei cu C.E.E., precum şi de
referen d u m u l din Norvegia.
P artid ele din opoziţia daneză, con­
serv atorii şi lib eral-ag rarien ii s-au m a­
n ifestat m ai p rudent, p ro n u n ţîn d u -se fa­
vorabili ^ unei „ad erări independente",
ceea ce înseam nă asig u ra rea unei m a rje
cit m ai m ari cu p u tin ţă p e n tru propriile
decizii şi. p referabil, în concordanţă cu
celelalte ţâ ri nordice. In schim b, socia­
liştii populari s-au d eclarat ferm îm po­
triva aderării. S ondajele de opinii efec­
tu a te la d iverse in te rv ale au in d icat o
creştere a n u m ăru lu i celor care spun
«nu aderării.
A stfel, dacă în ia n u a rie 1970 rez u l­
tatu l sondajului indica 51 la sută p en ­
tr u şi 9 la su tă contra /restu l n u s-a
p ro n u nţat), în noiem brie 1971 aceste
cifre erau de 43 la sută şi respectiv 31
la^ sută. R ezultatele referen d u m u ­
lu i sîn ţ deci greu de anticipat, cu
a tît m ai m u lt cu cit în P arlam en t gu­
v ern u l treb u ie să obţină ap ro b a re a a
5/6 din n u m ă ru l voturilor.
In N orvegia se estim ează că, în m o­
m en tu l actual, n u m ă ru l opozanţilor din
S torting a r fi suficient ca votul să fie
negativ. R eferendum ul a n u n ţa t p e n ­
tr u lu n a septem brie are Caracter con­
sultativ, d a r el va influenta, după cum
se apreciază, vo tu rile din P arlam en t. In
Storting e nevoie de o bţinerea a 3/4 din
\ o tu ri p e n tru a se obţine acordul asupra
ad erării.
Cit p riveşte Irlan d a, popu laţia ţă rii va
— chem ată să se p ro n u n ţe în cad ru l re ­
feren d um ului în lu n a mai.
_ R ezultatul consultării p o pulare din
n v an d a va an g a ja g uvernul care — în
căzui unei ap ro b ă ri — a r trebui. în
continuare, să stabilească cad ru l ju rid ic
şi sa îndeplinească fo rm a lităţile legate
ae aaerajre. O fo rţă im portantă, pe care
p artizan ii a d e ră rii a r treb u i s-o în ­
vingă, o constituie p a rtid u l F ine Gael
p rin cip alu l p artid de opoziţie — cu
cei do de deputaţi în P arlam en t, la care
se adaugă un n u m ă r de d ep u taţi din
celelalte partide. D ar ac tiv itatea se des *
Acişoara şi la a lte n iveluri. A stfel, re-
cent. cîteva ziare din D ublin au la n sat
că tre p opu laţie ap elu ri de m obilizare a
celor ce se opun aderării, subliniind
că ev e n tu ala p articip a re a ţă rii la P ia ţa
com ună n -a r aduce av a n ta je decît m a­
relu i capital.
T oate aceste elem ente îi determ in ă
p e o b servatori să aprecieze că av a n sa ­
rea o ricăru i pronostic cu p riv ire la ie .
zu ltatu i referendum ului din Irla n d a a r
fi, în acest m om ent, riscantă.
R ezultatele tu tu ro r acestor con­
su ltări p o p u lare sîn t de o deosebită
în sem n ătate p e n tru g uvernele şl p a rla ­
m en tele respective. D o rin ţa p rec ip ita tă
de ad e ra re a unora, reticenţele, ezitările
explicate sa u explicabile ale altora, şi
opoziţia categorică m a n ifesta tă de alţii
conferă v iito arelo r dezb ateri — p a rla ­
m e n tare şi publice — u n c a racter deo­
sebit de v iu şi profund.
„Va fi u n act de reflec ţie şi p ru d en ­
ţă, d a r n u înseam nă că noi n e vom în ­
chide în nişte ca d re rigide, fix ate de
alţii, ca re să n u fie n a tu ra le p e n tru noi"
— declarase fostul m in istru de e x te rn e
al D anem arcei, P oul H ariling. R ăm m e
de v ăzu t în ce m ăsu ră această opinie so
v a reflecta în rezu ltatele m a rilo r consul­
tă r i populare.
Ş tefan Nieolae
PUNCTE DE VEDERE
NQDOM SINMUN
PHENIAN
PROPUNERI
JUDICIOASE
PENTRU
REUNIFICAREA
COREEI
REFLECTÎND d o rin ţa u n an im ă a
poporului coreean, p a rtid u l n o stru şi
guv ern u l rep u b licii au p rezen tat p ro ­
p u n eri ju ste şî rezonabile p e n tru re-
u n ificarea ţării, ori d e cite ori s-a p re ­
zen tat un p rile j p e n tru aceasta, şi au
depus efo rtu ri sincere p e n tru a le tr a ­
duce în practică.
P a rtid u l n o stru cere n ea b ătu t rezol­
v are a problem ei reu n ific ărîi n aţionale,
o chestiu n e in te rn ă a n aţiu n ii noastre,
nra b izuin d u -n e pe fo rţe din afară, ci
pe efo rtu rile coreenilor, nu p rin m etode
de război, ci in tr-u n m od paşnic, după
retrag e re a tru p elo r agresoare im p e ria­
liste ale S.U.A, din Coreea de suci
K im I r Sen, m a re le cond u căto r al
revoluţiei, a clarificat d in n o u linia
despre reu n ificarea in d ependentă, p aş­
nică a ţă rii In c u v în tarea sa istorică din
6 august an u l trecu t şi în cuvântarea sa
cu ocazia A nului Nou, îndeosebi p rin
răsp u n su rile lui la în tre b ările puse de
ziarişti de la p u b lic aţia japoneză „Yo-
m iu ri Shinburi* la 10 ia n u arie a.e. Con­
du căto ru l nostru a p rez en ta t o p ro p u ­
n ere Istorică p e n tru negocieri politice
norcl-sud şi p e n tru în ch eierea u nui a-
cord de pace în tre n o rd şi sud.
A ceastă p ro p u n ere p rezen tată de to­
v arăşul K im I r Sen este m en ită a des­
ch id e o n ouă pag in ă, a realiza re u n ifi-
earea ţârii p rin folosirea ac tiv ă a situ a­
ţiei cre ate în ţa ra n o astră d a to rită p ro ­
p u n erii p atrio tice d e rezo lv are a p ro ­
blem ei reu n ificărîi, o chestiu n e in tern ă
a n aţiu n ii noastre, p rin 'eforturile po­
p o ru lu i n o stru la o d ată c it m ai a p ro ­
p iată, în tim p u l g eneraţiei noastre, ne-
lăsîn d această sarcină p e n tru gen eraţia
viitoare.
A ceastă p ropunere n u este d oar con­
fo rm ă cu d o rin ţa u n an im ă a n aţiu n ii
noastre care asp iră la re unificare, r e ­
sim ţin d o zi ca o m ie de ani, d a r şi în
d ep lin ă concordanţă cu d o rin ţa popoare­
lo r iu b ito are de pace d in în tre ag a lume,
ca re sp rijin ă şi în cu rajează poporul
n o stru în ce p riv eşte cauza n aţio n ală a
reu n ificărîi paşnice a ţă rii, a n im ate de
id ealu l epocii contem porane, al cărei
p rin cip iu constă în a lăsa poporul să-şi
decidă sin g u r so arta sa.
în v ed erea reu n ificărîi paşnice a ţă rii
treb u ie rezo lv ate m u lte problem e. T re­
buie să oprim îm p reu n ă invazia fo rţe­
lor străine, o cau ză fu n d am en tală a n e ­
no ro cirilo r n aţio n ale, s ă în lă tu ră m a c ­
tu a la în co rd are şi să creăm o atm osferă
d e arm onie naţio n ală. T rebuie de ase­
m en ea să dărâm ăm b a rie ra existentă
în tre n a rd şi su d de ap ro ap e 30 de ani
şi să resta b ilim contactele şi schim bu­
rile, lărg in d u -le.
P e n tru rezo lv area fă ră d ificu ltăţi a
acesto r problem e, n o rd u l şi sudul tr e ­
buie neg reşit să se unească. N um ai
d acă n e u n im şi negociem, p u tem face
fa ţă îm p reu n ă fo rţe lo r ex tern e ca re n e
im p u n scindarea, p u tem discuta proble_
m e ca re interesează n a ţiu n e a n o astră
şi croi calea spre reu n ifieare, în confor­
m itate cu v o in ţa n aţiu n ii.
Deşi n o rd u l şi su d u l se deosebesc
în tre ele d a to rită orânduirilor sociale
diferite, fiecare av în d astăzi idei şi
concepţii politice diferite, noi n u p u ­
tem să n e lan săm în d ispute p e n tru a
co n stata cine a re d rep tate, avînd în
ved ere problem ele im p o rta n te p riv in d
so arta n a ţiu n ii ca re stau în fa ţa n o as­
tră. D eosebirile în tre o rîn d u irile sociale
şi în tre idei n u pot constitui un o bsta­
col în ca le a p ro m o v ării u n ită ţii n aţio ­
n ale şi nici un p re te x t p en tru a îm pie­
dica reu n ificarea n aţională.
D eosebirile de idei şi concepţii p o ­
litice nu p ot diviza nicio d ată o n aţiu n e
în două. C hiar dacă ex istă deosebiri de
idei, concepţii politice şi credinţe reli­
gioase în tre nord şi sud, acestea sîn t în
orice caz o problem ă in te rn ă a n aţiu n ii
noastre.
P en tru noi n u poate ex ista nim ic m ai
p reţio s decît d estin u l p atriei şi al n a ţiu ­
nii. Noi com uniştii, p rin fire a noastră, nu
utrmâm orb eşte dispoziţiile alto ra şi nici
n u im punem alto ra ideile noastre. Con­
ducătorii sud-coreeni nu treb u ie să irn-
27
 PU N C TE D E V E D E R E
p u n ă ideile lor altora, după cum nici
noi n u im punem alto ra ideile noastre-
Este tre a b a fiecăru ia să-şi aleagă idei­
le şi concepţiile politice.
T rebuie să ne debarasăm ele an tag o ­
nism e şi prejudecăţi, să prom ovăm a r ­
m onia n aţio n ală şi înţelegerea reci­
procă, să ne străduim a găsi un teren
de acord p rin contacte şi negocieri, iar.
nu p rin im punerea reciprocă a ideologi­
ei şi ideilor proprii- T ovarăşul K im Ir
Sen a spus : „Sîntem gata să ducem ne­
gocieri cu toate p artid ele politice clin
Coreea de sud, inclusiv cu P a rtid u l re ­
p ublican dem ocrat, cu Noul p artid de­
m ocrat şi cu P a rtid u l naţionalist, în o ri­
ce m om ent şi in orice ioc asupra cărora
vom cădea de a c o rd ă
T oate partidele politice, organizaţiile
publice şi persoanele individuale clin
nord şi din sud trebuie să se ridice d ea­
su p ra deosebirilor în dom eniul ideolo­
gic şi al o rîn d u irii sociale, sa ab o r­
deze îm preună problem ele care stau în
faţa n aţiu n ii noastre, să subordoneze
totul luptei pe seară n aţio n ală în ve­
derea reun ificării paşnice a patriei.
Dacă vom sta fa ţă în fa ţă şi vom
avea discuţii sincere, vom p u tea să
in au g u răm o etapă no u ă în soluţiona­
rea problem ei reunificării, deşi există
deosebiri de p ăre ri şi idei politice între
nord şi sud.' A nega categoric o asem e­
nea p osibilitate, în ain te de a ne întîlni,
nu este o atitu d in e care să ducă la re ­
zolvarea problem ei.
T oate p artid ele politice, organizaţiile
publice, persoanele individuale şi
p o p u laţia tu tu ro r p ă tu rilo r sociale din
Coreea de sud treb u ie să răsp u n d ă fă ră
întârziere la apelul P artid u lu i M uncii
din Coreea şi al g uvernului republicii
în v ederea unor contacte şi negocieri
în tre n ord şi sud, p e n tru trad u cerea în
viaţă a cauzei reun ificării naţionale.
Dacă cineva se p ro n u n ţă p e n tru re-
u n ificarea paşnică a patriei, pe noi n u
ne p riv eşte fap tu l că acea p ersoană are
alte idei, concepţii politice şi cre d in ţă
religioasă decît noi, şi n u p u nem în tre ­
b ări cu p riv ire la trec u tu l acesteia.
Dacă toate forţele patriotice din Co­
re e a de n o rd şi de sud se vor uni în
acest m om ent de schim bări rev o lu ţio ­
nare, în care sistem ul colonial im p eria­
list se prăbuşeşte în întregim e, ia r n a ­
ţiu n ile şi popoarele u m ilite ieri se rid i­
că, ca o fo rţă uriaşă, în lum ea contem ­
porană, ele vor fi în stare să respingă
orice invazie a unor forţe ex tern e şi să
trad u c ă în v ia ţă cauza reu n ificării ţării.
A sosit m om entul ca to ţi cei care îşi
iubesc ţa ra şi n aţiu n ea să se alătu re cu
hotărâre lu p tei pe scară naţională pen­
tru reunificare.
28
de destindere în toate regiunile con­
tin en tu lu i n o stru şi la aceeaşi consoli­
dare a relaţiilor, cu g a ra n ţia in teg rită­
M LI H \ \ i < o n w ţii terito riale, ca elem ent p rin cip al al
POL1TIK V, celor realizate în E uropa centrală. A
doua com ponentă, de ordin politic, a r
trebui să ducă ia reflectarea acestei
consolidări in dom eniul tran sfo rm ării
BELGRAD
rela ţiilo r d in tre state, ia r p rin confir­
m area in teg rităţii teritoriale, la tra n s­
fo rm area statu quo-ului politic în d i­
recţia depăşirii divizării actuale şi a
fău ririi unor rela ţii' m ai libere şi e-
chitabile, precum şi m ai sig u re pe con­
CARACTERISTICI tin en tu l nostru. A ctualul m om ent euro­
pean necesită în mod im perios in ten si­
ficarea efo rtu rilo r în am bele direcţii.
In cad ru l prim ei com ponente, reg iu ­
ALE ACTUALULUI nea B alcanilor şi M editeranei cap ătă în
condiţiile actu ale o în sem n ătate care nu
m ai necesită să fie subliniată. N orm ali­
MOMENT zarea şi îm b u n ă tă ţirea rela ţiilo r între
o serie de ţă ri balcanice, precum şi
in a u g u rarea unor form e de colaborare
mai larg ă în tre ele rep rezin tă o contri­
EUROPEAN
buţie im p o rtan tă la tendinţele pozitive
în Europa.
In. cadrul celei d e-a doua com po­
nente, un rol tot mai im p o rtan t îl are
p reg ătirea C onferinţei europene de co­
laborare şi securitate. Cu to a te în ceti­
nirile vrem elnice, această p reg ătire se
desfăşoară, ceea ce o dem onstrează şi
recentele întâlniri ale ţă rilo r m em bre
DACĂ AM VREA să scoatem în evi­ ale T ra ta tu lu i de ia V arşovia şi ale ţă ­
denţă caracteristicile esenţiale ale fa ­ rilo r m em bre ale N.A.T.O. P o sib ilita­
tea şi n ecesitatea unei asem enea con­
zei actuale în dezv o ltarea rela ţiilo r eu­
ropene am ajunge la u rm ăto arele con­ ferin ţe n u m ai sîn t discutabile, aşa cum
sta tă ri ; tendinţele pozitive continuă nu mai este discutabilă iniei compo­
fă ră îndoială să se concretizeze şi cre­ nenţa conferinţei. Deosebirile p rivind
ează prem ise p e n tru o am plificare a lor. caracteru l şi co n ţin u tu l con ferin ţei sîn t
m ai mici. în ceea ce p riv eşte conţinu­
E voluţia acesto ra nu se desfăşoară însă
în linie dreaptă, deoarece m ai sta t a- tul, respectiv ordinea de zi a conferin­
f o d a ie , încă, în tr-u n fel sau altu l, de ţei. se p are că ex istă de pe acum un
o se rie de factori contradictorii. Cu acord destu l de larg.
alte cuvinte, deşi ex istă astăzi u n con­ Cu to t acest p ro g re s - m ai ex istă încă.
ten d in ţe de am în are si în cetin ire a preş
sens destul de la rg al in tereselo r pen ­
tr u d estin d ere în .Europa, acest con­ g ătirilo r conferinţei. în noile condiţii
sens nu se răsfrânge a su p ra m odului, se m an ifestă an u m ite te n d in ţe care s-au
ritm u lu i şi co ndiţiilor de d esfăşu rare m an ifestat şi în trecut. A stfel, nu se
a procesului respectiv. mai discută daca conferinţa va avea loc
sau n u şi eînd v a avea loc, ci cum va
.Acest proces are două com ponente
strâns legate în tre ele, care în m om en­ fi ea. P rin u rm are, astăzi se duce lu p ta
tu l de fa tă treb u ie văzute cît m ai lim ­ în prim ul rîn d p en tru co n ţin u tu l dem o­
pede. U na este de ordin geografic : ea cratic concret a i conferinţei. A ceastă
necesită să se a ju n g ă Ia acelaşi g rad lu p tă u rm ăreşte în p rim u l rîn d ca la
FOTOCRONICA
Vasul sovietic „Cos­
monautul Iuti G aga­
rin" est© actualm en­
te c e a m ai m ate
navă ştiinţifică din
lume. Dotat cu a p a ­
ratura n ecesară pen­
tru cercetarea pătu­
rilor superioare ale
atmosferei şi spaţiu­
lui cosm ic, acest cs-
devărat institut plu­
titor p oale îndeplini
sarcini ştiinţifice făţlttllc''
com plexe în orice
punct a l oceanului
mondial

conferinţă să participe cu d rep tu ri e-
gale toate ţă rile europene, ca ea să cu­
p rin d ă to ate dom eniile principale ale
colaborării şi secu rităţii europene şi să
adopte h o tă rîri m enite să ducă la depă­
şirea configuraţiei actu ale a relaţiilo r
europene, transform îndu-se astfel în-
tî -iui in stru m e n t p en tru realizarea a -
cestor scopuri.
în ceea ce p riveşte Iugoslavia, con­
cepţia ei despre caracteru l şi conţinu­
tu l conferinţei şi despre dezvoltarea
europeană în general a fost expusă cu
precizie în cuvântarea preşedintelui R e­
publicii, I. B. Tito, în fa ţa A dunării
F ed erale a R. S. F. Iugoslavia din 16
i: EXPRESS
PARIS
CRIZA
CARE
NE PÎNDEŞTE
TREBUIE să ascundem sau să strigăm
acest lucru ? Lumea se în d reap tă spre
o noua criza m onetară. E o chestiune
de luni, poate de săptăm âni. Toţi spe­
cialiştii sânt de acord. Ei preferă s i
nu-şi exprim e opinia de team ă să nu
declanşeze speculaţia şi panica.
Daca această criză izbucneşte în tr-u n
m om ent în care nu există nici o m ăsu­
ră p en tru a-i face faţă, lum.ea occiden­
tală va fi tîrîtă in tr-o ad e v ărată dram ă.
Ea va cunoaşte, desigur, nu. crah u l din
1929, d ar m arasm ul şi ag rav area şom a­
jului.
De fapt, criza există deja pe patru
pieţe ale sc h im b u rilo r: F ran k fu rt, To­
kio, A m sterdam , B ruxelles. De pildă, la
F ran k fu rt, de Ia 18 decem brie dolarul
cotează oficial 3,22 m ărci. Cu m a rja de
flu ctu aţie de 2,25 peste şi sub acest curs,
el poate oscila în tre 3,29 mărci şi 3.15
m ărci. L a 20 decem brie, el atinsese pla­
fonul. De atunci, a scăzut neîncetat.
P en tru a-1 m enţine peste 3,15 m ărci,
Banca F ederală a tre b u it să cum pere,
de l a 1 ianuarie, 500 m ilioane dolari.’
P roblem a este de aceeaşi dim ensiune La
Tokio. D a r.la A m sterdam şi la .B ru x el­
les, pieţe mai mici, m oneda am ericană
trece de două sau de trei ori pe să p tă ­
mână sub cursul ei m inim .
VEDERE
decem brie 1971. Cu acest p rilej, s-au
scos în evid en ţă p rin cip alele problem e
care, după p ă re re a noastră, a r treb u i să
fie ex am in ate la conferinţă. A ceastă
concepţie, ca o p a rte com ponentă a con­
cepţiei iugoslave de abo rd are a p ro ­
blem elor in te rn aţio n a le contem porane
p rin p rism a nealinierii, constituie o a-
num ită g eneralizare a ex p erien ţei do-
bîndite în ac tiv itatea iugoslavă d e până
acum pe^ plan european, o bază solidă
Şi P călăuză p e n tru ac tiv itatea in te n ­
sivă d esfăşu rată în p rezen t de Iugo­
slavia în această direcţie.
Dr. Dj ura Nictri
Cauza crizei este clară p en tru toată
lum ea. Când o ţa ră îşi devalorizează m o­
neda. aşa cum au făcut S tatele U nite la
18 decem brie trecu t, ea îşi im pune ei
înseşi o disciplină p e n tru ca noua p a ri­
ta te să po ată in sp ira încredere. Nu n u ­
m ai ca S tatele U nite nu au făcu t aşa
ceva, dai au făcu t co ntrariul. în Ioc să
se apropie de ech ilib ru l bugetar, S ta te ­
le U nite s-au în d e p ă rta t şi m ai m ult.
C heltuielile sta tu lu i fed eral pe exerci­
ţiu l fin an ciar 1 iulie 1971 - 1 iulie 1972
fuseseră deja v o tate cu un deficit de 11
m iliard e dolari. P e n tru a lu p ta îm p o tri­
va şom ajului, acest deficit a fost a g ra ­
vat. El este ev alu at în p rezen t la 39
m iliard e dolari. P ro iectu l de buget
p en tru ex erciţiu l fin an ciar 1 iulie 1972-
1 iulie 1973 a fost p rezen tat în ianuarie
cu un gol de 25 m iliard e dolari. Cît
despre deficitul p lăţilo r externe, cauză
im ediată a ieşirilor de dolari, el a fost
de 30 m iliard e dolari în 1971 — ceea ce
înseam nă că ex istă o m asă su p lim en ta­
ră de 30 m iliard e dolari care se plim bă
prin lum e şi pe care nim eni nu vrea
sa-i păstreze m u ltă vreme, deoarece nu
se ştie ce valoare vor avea peste trei
ani.
Ca şi cum cifrele nu a r fi destul de
elocvente, d eclaraţiile oam enilor politici
vi,n în sp rijin u l toi-. Jo h n Connally, m i­
n istru l fin anţelor, a declarat că S tatele
John Connally : „Să tăiem puţin din
tortă dar s-o păstrăm totuşi întreagă"...
(Din The Economist)
U nite nu se vor ocupa de acum în ain te
decât de ele însele. L a 23 feb ru arie, a-
genţiile de p resă in te rn aţio n a le a u tra n s ­
m is u rm ăto area teleg ram ă : „A r putea
fi o p o rtu n ca C ongresul să acorde Casei
A lbe p u te re a d e a proceda la o m odifi­
care a p a rită ţii dolarului, care a r putea
m erge până la 10 la su tă “ — a declarat,
in esenţă, în fa ţa unei com isii sen ato ­
riale, P au l Voleker, su b secretar p en tru
problem ele m o netare la M inisterul F i­
n an ţelo r al S tatelo r Unite.
P o rn in d de aici, geneza crizei este
lesne de înţeles. L a în cep u t n u există
f"i,'-i o speculaţie. S peculaţia se produce
m ai tîrziu, cînd se în trev ed e peste trei
sau şase lu n i o rev alorizare m onetară.
Ceea ce se petrece este fo arte sim plu.
O rice bancă, orice firm ă care ex p o rtă
sau a re filiale în stră in ă ta te posedă un
tezaur în devize. în tru e ît d o laru l e ra mo­
neda com ercială a lum ii capitaliste, a-
cest tezau r era alcă tu it în pro p o rţie de
80 la su tă în m oneda am erican ă în ain te
d.e 1969. ^Azi. din p ru d en ţă, directorii
fin an ciari red u c această pro p o rţie la
50 la sută, ch iar la 40 la sută. Ei p rezin ­
tă dolarii exced en tari in stitu tu lu i de e-
mxsiune ai ţă rii lor şi îi schim bă în
m onedă n aţională. A ceşti oam eni nu
speculează. Ei îşi fac m eseria.
S im pla recuzare a p lăţilo r arc efecte
considerabile. Să luăm firm a japoneză
de autom obile „Toyota". S ă.presupunem
ca ea vinde în S tatele U nite autom obile
m v alo are de un m ilion de dolari, iar
în R.F.G. în v aloare de 3 m ilioane de
m ărci, to tu l p lătib il în decurs de trei
luni. în u rm ă cu cinci ani, ea a r fi aş­
te p ta t cu ră b d a re lich id area contului, si.
p e n tru com oditatea com erţului ei. după
tre i lu n i a r fi sch im b at m ărcile în do­
lari. Azi, ea p ăstrează m ărcile şi le p la ­
sează în R.F.G. P e n tru S tatele Unite,
firm a încearcă să o b ţină o reg lem en ta­
re p e loc. D acă reuşeşte, ea schim bă
im ed iat dolarii în yeni la B anca Ja p o n i­
ei. Dacă nu reuşeşte, îşi vinde dolarii la
te rm en pe p ia ţa schim burilor din To­
kio. D eoarece com erţul m ondial ru lea-
za 30—40 m iliard e dolari, pe lună, această
sim plă recu zare an tren ează uriaşe m iş­
cări. de capitaluri.
C onsecinţele le cunoaştem , deoarece
le-am tră it în 1971.
Mai întîi, băncile de em isie
cu m p ără dolarii ce le sin t prezentaţi. în
consecinţă, ele em it, p en tru a-i plăti,
c a n tită ţi de m onedă a propriei lor ţări
fă ră producţie corespunzătoare. De
pildă, d in această cauză Banca Federală
v est-g erm an ă a tip ă rit 500 m ilioane
m ărci noi începînd de i a 1 ian u arie —
ceea ce a rela n sat in flaţia în R.F.G. în
m om entul în care g u v ern u l considera
că i-a pus capăt:.
Apoi băncile de emisie, sa tu ra te de
dolari, refuză să-i prim ească şi ă ju n -
n la m onedele flu ctu an te. A şa' s-a
îh tîm p ia t an u l trec u t începînd d in mai.
Consecinţele le-am în tre v ăzu t anul
trecut. Din cauza incertitu d in ii m o n eta­
re, in d u striaşii încetinesc in v estiţiile şi
an g ajările. 1971 a fost un an econom ic
p ro st în lum e : creşterea econom ică a
fost slabă, iar şom ajul a crescut. Aceas­
ta s-a în tîm p la t în m are m ăsu ră d ato ­
rită in certitu d in ii m onetare.
C riza capitalism ului occidental se
apropie. în m om entul de faţă, există
oare m ăsuri care să o preîntâm pine ?
Roger P rio u ret
29
 P R O F IL
In u rm a alegerilor generale ţin u te la
KALEVI SORSA începutul acestui an, în F in lan d a a fost
alcătu it u n nou guvern, m in o ritar, so­
ministrul afacerilor externe
a l Finlandei cial-dem ocrat. în cad ru l noului cabinet,
portofoliul afacerilo r ex tern e a fost în ­
cre d in ţat lu i K alevi Sorsa.
Noul şef al d ip lo m aţiei finlandeze s-a
născut la 21 feb ru arie 1930 în lo calita­
tea K euruu. O rien tîn d u -se sp re studiul
ştiin ţelo r sociale, K alevi Sorso obţine
titlu l de candidat în ştiin ţe sociale. L u­
crează apoi o lu n g ă p erioadă ca ziarist
la diverse publicaţii.
în tr e an ii 1959—1965, K alevi Sorsa
activează în cad ru l TJ.N.E.S.C.O., ia r în ­
tre 1965—1967 d eţin e fu n cţia de secretar
general al C om itetului TJ.N.E.S.C.O. d in
capitala finlandeză. Face p a rte apoi d in
cadrele M inisterului E ducaţiei, fiin d n u ­
m it director al d irecţiei asisten ţei pen ­
tru străini.
In 1969 p artid u l său (social-dem ocrat)
îl alege în fu n cţia de secretar general,
ia r în an u l u rm ă to r obţine p rim u l
m a n d at în p arla m en tu l (E duskunta)
finlandez.
î n d eclaraţiile făcu te d u p ă p relu area
funcţiei de m in istru al afacerilo r e x te r­
ne, K alevi Sorsa a precizat că o rie n tă ri­
le politicii ex tern e a noului cabinet vor
u rm a liniile trad iţio n ale care decurg
din sta tu tu l de n eu tra lita te al ţării, a-
d ăugînd că ţa ra sa v a sp rijin i în conti­
n u are toate in iţiativ ele de pace. K alevi
Sorsa a m en ţio n at to to d ată sp rijin u l pe
care F in lan d a îl v a acorda în co n tin u a­
re convocării C onferinţei p en tru secu­
rita te a euro p ean ă şi organizării la H el­
sinki a lu c ră rilo r p reg ătito are.
ş. n.

a u to r iz a ţia d e a c o n s tr u i „ F ord M o to r s “ a c o n ­ î n u l t i m u l ti m p , am
C ă ile f e r a te b r ita n ic e
Contrapunct s in t a m e n in ţa t e d e u n a le i p en t ru b i c i c l i ş t i ,' te s ta t im e d ia t a c e a s tă a - în c e p u t să p r iv e s c re­
d e fi c it d e 20 m ilio a n e p e n t r u ca b ie ţ ii d e e i să fi r m a ţi e , p r e t in z i n d că c la m e le d e b ă rc i p e n tr u
n a v ig a ţia p r i n c a n a le ,
lire s t e r li n e , a n u n ţă c r a i­ n u m a i m e a r g ă p e d r u ­ e x is tă 15 754 292 a u to m o ­
n ic u l la r a d io . V a i, vai... m u r i u n d e s î n t o m o rîţi- b ile d e m o d e l T . A c e a s ta fr u m o a s e a m b a r c a ţiu n i
a d e te r m i n a t „ T h e W a ll z v e l t e c u c a b in e ş i s a ­
DE AICI T o a te g ig a n tic e le a v i ­
o a n e c u r e a c ţie tr e c A -
în r e g iu n e a
b ic ic lis tu l
n o a stră
c e l m a i re ­ S t r e e t J o u r n a l“ să m u r ­
lo a n e , c a re te tr a n sp o rtă ,
l l a n ti c u l p e j u m ă ta t e m a r c a b il —• a v e m m u lţi m u r e că, in d i fe r e n t d a c ă p r i n c îm p iîle v e r z i a le
g o a le . C a să n u m a i v o r ­ — e s te u n t i p î n a l t c a re -se s itu e a z ă s a u n u p e A n g li e i î n t r - u n r i t m c e ­
SPRE b im d e n a v a s p a ţia lă m e r g e şi a c u m p e b ic i­ lo c u l i n i a , t i p u l „ B e e tle "
v a m a i le n t d e c ît a c e la
„ P io n e e r-1 0 “, c a re s e î n ­ c le ta p e c a re a p r i m i t- o îş i p ie r d e î n m o d c la r a l u n u i m e r s v io i • A h , ce
p lă c e r e ! S a u p o a te o
ETERNITATE d r e a p tă s p r e e te r n ita te în c o p ilă r ie , î n u r m ă cu d in v e c h iu l p r e s tig iu .
c ă r u ţă c u c o v iltir . Ş t i ţ i
c o m p le t g o a lă . 60 d e a n i. E o b ic ic le tă I n iţia l, o a m e n ii c u m p ă ­
P în ă a c u m se la n s a u fo a r te în a ltă , c o n s tr u ită ra u a c e a s tă m u s c ă d e o a ­ că p o t f i în c h ir ia te ? î n -
c h i p u i ţ i - v ă m o ţă in d în
a s tr o n a u ţi p e b o r d u l u - a tu n c i c în d fa b r ic a n ţ ii r e c e e r a o m u s c ă , s fi-
t i m p ce b o ii — n u m î- a r
n o r r a c h e te c o s tis ito a r e . le fă c e a u p e m ă s u r ă . ă în ă a s t fe l p e r e g ii a u ­
p la c e să f i u tr a s d e u n
„ P io n e e r -1 0 “ n u a r e p e Ş t i u a c e s t lu c r u d e o a r e ­ to m o b il u lu i d e lu D e tr o it. c a l r a p id —• în a in te a z ă
b o r d n i m i c c u e x c e p ţia ce a m m e r s ş i e u o d a lă D a r u lte r io r „ V o lk s w a ­
lin e i p lă c i d e a u r î n f ă ţi - p e ea ş i m i - a fo s t fo a r te g e n " în s u ş i a d e v e n i t u n d e - a lu n g u l tu f iş u r il o r
g ig a n t, d is tr u g î n d im a ­ c u o v it e z ă d e o m i l ă şi
ş î n d u n b ă r b a t ş i o f e ­ g r e u să m ă u rc . D a r o -
ju m ă t a t e p e oră.
m e ie m e n i ţ i să a r a te d a tă ce în c e p i să p e d a ­ g in e a f i r m e i p r i n t r - o p u ­
la t ă v it e z a la m o d ă în
s tîr p i tu r il o r d i n s p a ţ iu l le z i, e m in u n a t. D e fa p t, b li c it a te neco resp u n ză ­
c o s m ic c u c ît s in te r n n o i p r i v e ş ti ă e s u s la a u to ­ to a re . m o m e n tu l d e fa ţă — o
m a i fr u m o ş i d e c ît ei. m o b ile le c a re t r e c şi I n m o m e n t u l d e fa ţă , m ilă ş i ju m ă ta t e . Sau,
c a re a u c a r o s e r ii d i n ce a fi r m ă „T h e W a l l S tr e e t m a i b in e c h ia r , n ic i o
în A m e r ic a , u lt im a
J o u r n a l l u m e a v r e a să v ite z ă . S ă s ta i la c o ltu l
m o d ă în m a te r ie d e î n ce m a i jo a s e .
se f î ţ î i e . D a, d o m n u le , s t r ă z i i ş i să p r i v e ş ti f e ­
tr a n s p o r t u r i e s te b ic i­ A ic i a v e m şi a cum
p u r ş i s i m p l u să m e a r g ă te l e tr e c în d , c u m s p u n e
cleta - 80 d e m ilio a n e d e m u l ţ i c a i d e o a r e c e e ste
o a m e n i d e to a te v îr s te l e o r e g iu n e d e ca i de in s u s ş i î n jo s p e a c e la ş i cîn-tecul.
loc. O a m e n ii la m o d ă n u
p e d a le a z ă d e zo r. î n c h i - c u rs e . T r e c i p e lîn g ă f e ­ (După The Observer)
p u i ţ i - v ă ! O a m e n ii m e r g te c a re c ă lă r e s c în c e t m e r g n ic ă ie r i.
p e b ic ic le tă la lu c r u p e n ­ d e -a lu n g u l tu fiş u r ilo r .
t r u a fa c e p u ţi n ă m iş ­ D a, p e a ic i r i t m u l v ie ţ ii
c a re , p e n tr u a red u ce e s te fo a r te le n t. A v e m —
p o lu a r e a , p e n t r u a r e ­ n u v e ţ i c r e d e n ic io d a tă ,
z o l v a p r o b le m a p a r c ă r ii. d a r a m v ă z u t - o c u ţrro- FOTOCEONICfi
S a u c e l p u ţ i n a ş a a fir m ă . p r iii m e i o c h i — a v e m
D u p ă p ă r e r e a m e a , m o ­ c h ia r şi p ie t o n i c a r e se
tiv a r e a lo r e s te m u l t m a i d e p la s e a z ă p e p r o p r iile
a d în c ă . C r e d că o a m e n ii lo r p ic io a re .
s - a u s ă tu r a t p u r ş i s i m ­ î n u r m ă c u c îţ iv a a n i
p lu să a ju n g ă undeva. e r a la m o d ă v ite z a . T o a ­
S î n t s ă tu i p în ă î n g ît ă e tă lu m e a v o ia să a ib ă
d e s tin a ţii. u n „ F e r r a r i" ■ V ă a m i n ­
B ic ic le ta d ă o m u lu i t i ţ i to a te f i l m e l e c u m o -
s e n t i m e n t u l c la r că n u to c ic liş ti ? E i b in e , a-
m e r g e n ic ă ie r i. C ă nu c e a s tă a ti tu d i n e se
fa c e a ltc e v a d e c ît să p e ­ s c h im b ă . R e c e n t, f i r m a
d a le z e . M o r să a m ş i e u „V o lk s w a g e n “ ş i- a fă c u t
o b ic ic le tă a ici, în r e g iu ­ o m a r e p u b li c it a te p r i n
n e a d e t u f i ş u r i d in B e r k ­ a fi r m a ţi a că a d e p ă ş it
s h ir e , d a r d e v i n fo a r te F o r d u l m o d e l T ca c e l
n e r v o s la id e e a a u to m o ­ m a i p o p u la r a u to m o b il
b ile lo r c a re tr e c în v i ­ fa b r ic a t v r e o d a tă , a tu n c i
te z ă p e U ngă m in e . î n
In R.F.G. a început să fie utilizată aşa-numitd
S ta te le U n ite , a u to r it ă ­ c în d a p r o d u s c e l d e - a l
John ţi le fe d e r a le şi a le s t a te ­ 15 007 0 3 4 -le a „ V o l k s w a ­
centrifugă Koppers, un nou procedeu d e purifi­
care a apelor poluate d© reziduurile industriale
Crosby lo r în c e a r c ă să o b ţin ă g e n “ d e t i p ,,B e e tle " .

30
 Yowa — expoziţii in te rn a ţio ­
n ale etc. în toate cele 50 de
PO ŞTA sta te am ericane vor fi reco n ­ I MP ORTANT !
stru ite, renovate sau ream e- A bonaţi-vă din tim p şi pe term ene cit m ai lungi,
inajate clădiri şi locuri istori­ p e n tru a vă asigura continuitate în prim irea p u ­
R E D A C Ţ IE I ce, vor fi construite centre de
a tra c ţie tu ristică etc.
blicaţiei.
P re ţu l unui abonam ent este de :
— anual 104 leî
Silvia Crasi, com. Bobîrceni, — pe şase luni 52 „
jud. Botoşani. 1. In fo rm aţii — pe tre i luni 26 „
despre biografia şi activ itatea
actu alu lu i secretar g eneral al
A bonam entele se fac p rin oficiile şi agenţiile
P ST,T,E,? factorii poştali şi difuzorii de presă din
O rganizaţiei N aţiu n ilo r Unite,
în trep rin d eri şi instituţii.
K u rt W aldheim , a u fost p u b li­
c a te în cad ru l ru b ric ii „P ro ­
fil" (nr. 52 din 1971). 2. Deo­
cam dată, în S tatele U nite au
SPORUL loc alegeri p relim in are în 22 tocm ai ea p ublicaţiile avute în caz de nevoie, a ex p erţilo r şi
POPULAŢIEI de sta te ; apoi, în luna iunie, vedere de red acto ru l em isiu­ a asistenţei necesare p en tru
convenţiile celor două p artid e nii respective, şi „L um ea" se salv area _m onum entelor a-
Gh, Singur, Bucureşti, 1, vor desem na candidaţii p en tru află la acea oră la m d em în a tin se de incendii, in u n d aţii,
Iată, po triv it surselor O.N.U., alegerile prezidenţiale ce se cum părătorilor. De altfel nu cu trem u re etc. ; ce rin ţa ca
felul în care a sp orit popu­ vor desfăşura în lu n a noiem ­ sîn teţi sin g u ru l cititor care ne statele in teresate să a lc ă tu ­
la ţia lum ii în ultim ele "două brie. Vă sugerăm să co n su ltaţi face această sesizare. S perăm iască o listă a m onum entelor
decenii : A m erica L atină : a- şi locurilor istorice n aţio n ale
şi noi, ea şi dv., că lu cru rile
n ul 1950 —- 162 m ilioane lo­ în această problem ă artico lu l ca re se cuvin p ro tejate ; m ă­
cu ito ri ; a n u l 1970 — 283 m i­ din nr. 3 şi corespondenţa se vor în drepta. su ri d in p a rte a statelo r pen­
lioane locuitori (creştere de pub licată în nr. 12 al re ­ tru ev itarea pericolelor de de­
75 la sută) ; p en tru an u l 2 000 vistei. 3. „C auţiunea" este o g rad a re a m onum entelor. E-
e p revăzută o populaţie de garan ţie p en tru elib erarea vident, n u vor fi incluse n u ­
652 m ilioane locuitori. A frica: provizorie din închisoare. A n ­ m ai p alatele ;sau tem plele an ­
an u l 1950 — 217 m ilioane lo­ gela D avis n u a re voie să p ă ­ tice ci şi zone (de exem plu un
cuitori : a n u l 1970 — 344 m i­ răsească în această perioadă c a rtie r vechi) ce conferă p er­
lioane locuitori (creştere de PROTEJAREA so n a lita te şi farm ec unei a-
59 la sută) ; p en tru an u l 2 000 te rito riu l S tatelo r Unite. în MONUMENTELOR şezări. Vom publica .alte am ă­
e p rev ăzu tă o populaţie de corespondenţa din S.U.A. p u ­ n u n te _despre p ro iectu l con­
818 m ilioane locuitori. ' A sia : blicată in nr. 12 veţi găsi r e ­ _T. P etre, Moîneşti. Nu exis­ venţiei după ce ex p erţii vor
an u l 1950 — 1 355 m ilioane feriri şi la cazul A ngelei D a­ tă încă o convenţie in te rn a ­ aju n g e la u n acord definitiv,
locuitori ; anul 1970 — 2 056 vis. ţio n ală p en tru p ro tejarea m o­ în ce priveşte rolul pe care
m ilioane locuitori (creştere de U.N.E.S.C.O. îl poate juca în
num en telo r şi locurilor isto ri­ această direcţie e suficient
52 la sută) ; p en tru an u l 2 000
e p rev ăzu tă o populaţie de ce dar, p o triv it buletinului să am intim că, în cei peste 25
I. Georgescu, B ucureşti. 1 . „Inform ations U.N.E.S.C.O.", d e ani de ex isten ţă, acest o r­
3 778 m ilioane locuitori ; O-
eeania : anul 1950 — 13 m ili­ A ctualul şef al sta tu lu i m ajor se in ten ţio n ează elab o rarea ri­ ganism a în trep rin s o serie
oane locuitori ; an u l 1970 — israelian este generalu l A la- n u l asem enea docum ent. E x­ de m ăsu ri m en ite să salveze
19 m ilioane locuitori (o creş­ zar. 2. P o triv it u n ei recente p erţi din 50 de ţă ri vor ex a­ şi să conserve m u lte locuri de
te re de 46 la sută) ; p en tru d ec la ra ţii a p rem ieru lu i ca n a­ m in a tim p de trei săp tăm în i ren u m e ale istoriei şi culturii
an u l 2 000 e prev ăzu tă o dian P ie rre E lliott T rudeau, se (4—22 aprilie). în cadrul unei popoarelor. A m intim cîteva :
populaţie de 35 m ilioane locui­ p are că ideea u n o r aleg eri a n ­ reu n iu n i in tern aţio n ale, un salv area tem p lelo r de la Abu
tori. A m erica de N ord : an u l ticip ate n u este exclusă (alege­ Sim bel. Partfaenonul, Mo-
1950 — 166 m ilioane locui­ proiect vizînd p ro tejarea m o­ h en jo -D aro (Pakistan), grotele
tori : an u l 1970 — 228 m ilioa­ rile a r p u te a avea loc în iunie n um entelor, p roiectul u rm ind de la A ja n ta (India), Persepo-
n e locuitori (o creştere de 37 sau iulie a r .). P rin c ip a lu l m o­ a fi în a in ta t în lu n a octom ­ lis şi P asa rg a rd e (Irani, ves­
la sută) ; p en tru a n u l 2 000 e tiv îl constituie eriticile opozi­ brie, sp re ap ro b are. C onferin­ tigiile de la B aalbek (Liban*,
p rev ăzu tă o populaţie de 333 ţiei. 3. P în ă la ate n ta tu l de la ţei G enerale U.N.E.S.C.O. Se
m ilioane locuitori. U niunea A ldershot, organizaţia catolică p are că aco rd u l va constitui, u riaşele sta tu i din In su la Paş-
Sovietică : an u l 1950 — 180 irla n d eză ilegală I.R.A. nu a p e n tru tim p de pace, ceea ce telui, p alate le reg ale de ia
m ilioane locuitori ; anul 1970 în tre p rin s vreo acţiu n e de acest Abomey (Dahomey) etc. A lte
243 m ilioane locuitori (o gen în Anglia, în ultim ele s-a rea liza t p rin C onvenţia de am ăn u n te p riv in d aceste ac­
creştere de 35 la s u tă ) ; pen­ la H aga din a n u l 1954 în le ­ ţiu n i găsiţi la „Poşta red ac­
tru a n u l 2 000 e prev ăzu tă o două decenii. în nr. 12 am r ă s ­ g ătu ră cu p ro tecţia b u n u rilo r ţiei" din nr. 37/1971. (In foto­
p o p u laţie de 330 m ilioane lo­ puns pe larg. în cad ru l acestei c u ltu ra le în tim p de război. g rafie : vestigii ale u n o r m o­
cuitori. E uropa : anul 1950 — rubrici, despre activ itatea Un asem enea acord a r av e a
nu m en te aztece din C iudad
312 m ilioane locuitori ; an u l I.R.A. în a in te de u ltim u l ră z ­ în vedere : un fond de a ju to r
19.0 462 m ilioane locuitori boi m ondial. de M exico re sta u ra te p rin grija
P en tru trim iterea im ediată, în U.N.E.S.C.O.).
(o creştere de 18 la sută) •
p e n tru a n u l 2 000 se prevede
o p o pulaţie de 568 m ilioane M. Gh. Nicolaeseu. Craiova.
locuitori. Cifrele sînt d ate în
ordinea descrescîndă a spo­ în te rm en u l „lum ea a treia"
ru lu i populaţiei. 2. Deşi m ai sîn t incluse în genere toate
s in t încă p a tru ani p înă la sta te le pe cale de dezvoltare,
să rb ă to rire a a două secole de c a re şi-au cu cerit independen­
la rev o lu ţia am ericană, p re­ ţa în ultim ele decenii şi c a re
g ătirile a u început de pe a- d epun efo rtu ri p en tru dezvol­
cum. Ia tă cîteva exem ple da ta re p roprie şi p e n tru em an ­
ceea ce se intenţionează să se cip area de sub dom inaţia
organizeze in tr-o serie de o ra ­ neocolonialism ului.
şe ale S.U.A. : P hiladelphia
(oraş ales oficial d rep t centru
George Dinu, Bucureşti. Nici
a l cerem oniilor b ic en ten aru ­
lui) — tîrg in te rn aţio n a l , noi nu înţelegem m otivul pen­
tr u care em isiunile radio de
Boston şi N ew York — re ­
p rezentare a siur-aroior ziarelor
s ta u ra re a u n o r clădiri istori­ ■şi revistelor de joi d im ineaţa
ce ; W ashington — noi muzee nu cu p rin d .şi rev ista „Lum ea"
şi zone tu ristice ; Miami şi sau o fac accidental deşi. în-

31

PO ŞT A
r e d a c ţ ie i
SEIRULINA
Nic. Cioplea, Sinaia. Spiru-
lin a este o algă a lb a stră id e n ­
tificată la sfârşitul anului
1962 de către m em bri ai In sti­
tu tu lu i francez a l petrolului
în Ciad, la nord de F ort
Lam y. N u este vorba pro-
priu-zis do o descoperire, de­
oarece locuitorii cunoşteau
de fo arte m u ltă vrem e spiru-
lina (un m icroorganism în tre
regnul vegetal Şi cel anim al):
după ce e culeasă din apele
p u ţin adinei a le ţă rii (ape
foarte alcaline) şi e uscată I ei
soare, sp iru lin a e consum ată
sub form ă de sos. C ercetăto­
rii au descoperit că această
algă conţine în tre 65 şi 70 la
su tă proteine, deci a re o m are
v aloare nu tritiv ă, ceea ce ex­
plică ideea cultivării ei in ­
tr-u n m ediu sintetic. A ctual­
m ente se cultivă artificial s.pi-
ru îin ă în A lgeria şi în Mexic,
în -A lg e ria au fost obţinute
ran d a m en te de laO kg m a te ­
rie u scată la un h ectar pe zî,
ceea ce înseam nă 100 kg de
proteine.
Aurel Popa, Brazi, jucl. Pra­
hova. D upă ce sergentul
japonez Shoichi Yokoi a fost
descoperit în ju n g la din
Guam , unde răm ăsese din
tim pul războiului, a u to rită ­
ţile nipone a u h o tă rît trim i­
terea unei echipe care să cer­
ceteze această, insulă. Se p r e ­
supune că vor fi găsiţi şi alţi
su pravieţuitori. In tim pul u l­
tim ului război m ondial, ap ro ­
xim ativ 3 500 de soldaţi jap o ­
nezi au fost daţi dispăruţi.
Se consideră că m u lţi d in tre
ei a r tră i încă în diferite re ­
giuni din vestul P acificului—
Filipine, N oua Guinee, G uam
etc. A tenţia a fost concentra­
tă întîi a su p ra insulei G uam
în p rim u l rîn d deoarece aci
s-a p etre cu t „cazul Yokoi" ;
în al doilea rînd, p en tru că o
serie de persoane susţin că ar
fi zărit în u rm ă cu tre i ani un
fost soldat japonez în jungla
insulei.
UIMEA
Const. Gh. Andreiann, Rîm-
nicu Vilcea. Vă m ulţum im
p en tru aprecieri. 1. în leg ătu ­
ră cu în ceputul intervenţiei
am ericane în V ietnam consul­
ta ţi articolele publicate în
nr. 26—29 din 1971 pe m arg in ea
docum entelor secrete ale
P entagonului. 2. D espre cau­
zele conflictului din Irla n d a
de N ord am scris pe larg in
nr. 34 din 1971 şi în a lte a r ­
ticole a p ă ru te ulterior. Vom
m ai reveni. 3. D upă călăto ria
se cretaru lu i general a l O.N.U.
în R epublica S ud-A fricană
n u au a p ă ru t schim bări în
politica de ap a rth eid a aces­
tei ţări.
Adrian Neagu, Constanţa.
P o triv it surselor britanice,
m ai m u lte incidente petrecute
în ultim ele săptăm îni, la fro n ­
tie ra d in tre G uatem ala şi H on­
durasu l b rita n ic au d eterm in at
g uvernul de la L ondra să de­
cidă m en ţin erea unor tru p e
p erm a n en te în colonie. S-a a-
n u n ţa t de asem enea _ că, în
caz de nevoie, vor fi trim ise
în tă riri. A lte am ăn u n te gă­
siţi în răsp u n su l despre con­
flictul anglo-guatem -alez p u ­
b licat în nr. 13, în cad ru l a-
cestei rubrici.
Dumitru Ganea, Bucureşti.
1. D upă recen ta d etu rn a re a
unui avion Boeing-747 „Ju m -
bo-jet" a l com paniei v est-g er­
m ane „L ufthansa" şi după
alte d etu rn ă ri şi explozii ale
unor avioane aparţinând com ­
paniilor am ericane, în S.U.A.
şi în R.F.G. au fost lu ate m ă ­
suri excepţionale de se cu rita­
te, constând în prim u l rîn d in ­
tr-o m inuţioasă percheziţie a
pasagerilor şi a bagajelor lor.
2. Govan, un u l din şantierele
n av ale scoţiene de la Clyde,
va p rim i din p arte a g u v ern u ­
lui b rita n ic o subvenţie an u a lă
de 35 m ilioane lire. Este, in ­
tr-adevăr, o rev e n ire to tală
asu p ra poziţiei adoptate pînă
n u de m u lt de g uvern u l -con­
servator, care a su sţin u t că nu
va a ju ta în nici un fel ra m u ­
rile in d u striale afla te în tr-o
situaţie precară. 3. N oua con­
stituţie m arocană a fost ap ro ­
b ată în cad ru l referen d u m u lu i
de la 1 m artie.
N. Sandu, Bucureşti. 1. T ra ­
ta tu l general de a rb itra j a r-
g entiniano-chilian d in 1902,
ca re prevede condiţiile de
navigaţie p rin ca n alu l Beagle,
(aflat în Sudul continentului,
în Ţ ara de Foc), a fost
d e n u n ţa t atât de Chile şi
externă
săptămînal de politică
Redactor-şef: Liviu Rodescu
Redacţia şi administraţia ._ . Bucureşti, Piaţa Scînteii nr. 1.
18 53 55 Teleir*197. Abonamentele se fac ia oficiile poştale,
" Abonamentele pentru străinătate :
întreprinderi şi instituţii,
serv, Import-Export Presă Bucureşti — Calea Griviţei
A rg en tin a cit şi de M area celelalte în tre b ă ri consultaţi
articolele pe tem ele respecti­
B ritanic. D iferendul privind
canalul u rm ează să fie rezol­ ve p u b licate în rev ista noas­
vat p rin noi negocieri, în p r i­
m u l rîn d în tre cele două p ă rţi
tră.
in teresate în p rin cip al : A r­
g entina si Chile. 2. D ucesa da
M edina Sidonia, condam nata
p en tru a fi p u b licat în F ra n ţa
ro m an u l „G reva", în care
critică a u to rită ţile fran ch is- „LUMEA" PENTRU COLEC­
te, a fost in tr-a d e v ă r a m n is­ ŢII
tia tă de curînd, d ar trib u n a lu l
suprem a h o tă rît că va treb u i Cititorii care vor să cumpe­
să fie p u să totuşi sub in cu l­ re colecţii ale revistei „Lu­
p are p en tru d eclaraţiile fă ­ mea" sau să-şi completeze co­
cute u n o r ziare euro p en e în lecţiile proprii se pot adresa
le g ătu ră cu situ aţia socială iui : Anton Grigoriu, V înătoii-
din Spania. Neamţ, jud. N e a m ţ; Rusu
Chiru, str. 30 Decembrie, bloc
A 4, ap. 4, T e cu ci; Rubin Her-
Gh. Bădescu, Craiova. U r­ scovici, str. Cameliei nr. 20,
m ăto arele „prelim inare" din bloc Nord 22 A, scara
C,
S.U.A. (după cele d in New Ap. 46 Ploieşti 3 ; Nicolae I.
H am pshire, F lo rid a şi Illinois) Drăghici,
aleea Sportivilor
sîn t p ro g ram ate a s t f e l : 4 a* nr. 8, bloc H, scara C, Tim i­
p rilie —- W isconsin ; 25 a p ri­ şoara II : Alex, Vladimirov,
lie _ M assachusetts şi P e n ­ str. 14 Noiembrie nr. 26, Tuî-
nsylvania ; 2 m ai — d istrictu l cea. Emil Grama, str. Bujore-
Colum bia, In d ian a, A labam a ni nr. 17, Bloc H X, scara 3
şi Ohio ; 4 m ai — Tennessee ; etaj IV ap. 59, Bucureşti, sec­
6 m ai — C arolina de N ord ; tor 7; Cristian Ifrose, str. Eu-
9 i-nai — N ebraska şi V irginia frosin Popescu 54, Bloc 37
de V est ; 16 -mai — M aryland A + B sc. D, etaj V, ap. 156,
si M ichigan; 23 m ai — Rhode Bucureşti, sector 4; Ionel
islan d si Oregon : 6 iunie —■ Gheorgiiiu, Intrarea Ursuleţu­
C alifornia, N ew Jersey, New lui nr, 5 etaj. IV, Bucureşti,
M exico şi D akota de Sud ; 20 sector 6; Daniel Fotescu, Ofi­
iunie —- Nerv Tor.c. Şi statu l ciul de Poştă Sighetul Marma -
A rkansas a fost ales p en tru o ţiei, Jud. Maramureş; şi Aure-
alegere p relim in ară (27 iu ­ îian Băneseu. str. Victoriei nr.
nie), d a r nu se ştie sigur dacă 48, scara B. etaj. III ap 28
scru tin u l v a avea loc. P en tru Tg. Jiu, jud. Gorj.
A lex an d ru D um itru, Bucii- indep en d en ţei C iprului şi care
reşti. 1. la ta m ai jos im asinoa e considerat un ad v ersar al
solicitată a m o n u m en tu lu i sol­ arhiepiscopului M akarios, s-a
d aţilo r căzuţi la H artm an n s- n ăscu t în 1898 în Cipru. A
w illerkopf din Vosgii m eridio­ fost n atu ra liz a t grec în an u l
n ali, d easupra câmpiei A lsa­ 1919. G rivas s-a p ro n u n ţat
ciei. Aici s-au d esfăşu rat în p en tru alip irea C iprului la
a n u l 1915 lu p te violente în tre G recia. P e n tru a m ăn u n te p r i­
arm atele franceze şi germ ane. v ind u ltim ele evenim ente din
2. G en eralu l G rivas, care ^s-a insulă consultaţi artico lu l p u ­
onus aco rd u rilo r de la Z u­
rich si L o n d ra şi îndeosebi b licat în nr. 13.
I
f i i
■ A JB M f
w Ss b
editat de Uniunea Ziariştilor din Republica Socialisto România
Telefon 17.60.10. Internaţional 18.52.63 şi
factorii poştali şi ^JJîpo'cecM ATELIA" —
prin întreprinderea „ROMPRESrILATEU
nr. 64—66, P.O.B. — Box 2001.
C.P.C.S.