EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.

1∎2023

SANCŢIUNILE IMPUSE RUSIEI ŞI IMPLICAŢIILE ACESTORA ASUPRA

COMERŢULUI ENERGETIC AL UE

THE SANCTIONS IMPOSED TO RUSSIA AND THEIR CONSEQUENCES

ON EU ENERGY TRADE
Andreea - Emanuela DRĂGOI
Institutul de Economie Mondială – Academia Română, București, România
Paul CALANTER
Institutul de Economie Mondială – Academia Română, București, România

Rezumat
Declanșarea invaziei militare din Ucraina de către Rusia, în anul 2022, a constituit un punct
de cotitură în relațiile bilaterale ale acestei țări cu UE. Ca urmare a acestei agresiuni militare
neprovocate, fără precedent prin amploare și consecințe de la finele celui de-al doilea război mondial
și până în prezent, UE a impus multiple valuri de sancțiuni Rusiei, iar relațiile comerciale bilaterale
au fost semnificativ afectate. Paleta sancțiunilor aplicate Rusiei a fost una extrem de cuprinzătoare
(vizând aproape toate domeniile cooperării cu acest stat, dar presupunând și blocări de active
financiare și interdicții de călătorie în spațiul UE pentru cetățenii ruși), dar pentru scopul prezentei
cercetări vor fi analizate doar sancțiunile care au vizat sectorul energetic. Acestea au afectat însuși
fundamentul relațiilor de cooperare UE – Rusia, fiind cunoscut faptul că, până la data impunerii lor,
Rusia era principalul exportator de energie în spațiul comunitar. Metodologia de cercetare utilizată
în acest articol este mixtă: cuprinde o parte calitativă de analiză a sancțiunilor și a impactului lor așa
cum apare prezentată în cele mai relevante studii și cercetări recente și o parte cantitativă care
expune impactul sancțiunilor asupra comerțului energetic bilateral pe baza celor mai recent publicate
statistici europene.
Cuvinte cheie: războiul din Ucraina, sancțiunile UE împotriva Rusiei, embargourile UE în domeniul
energiei, politica energetică a UE, securitate energetică
Clasificare JEL: F5, F50, F51, Q4, Q42, Q48
Abstract
The launch of the military invasion of Ukraine by Russia in 2022 marked a turning point in
the bilateral relations of this country with the EU. As a result of this unprovoked military aggression,
which is unprecedented in scale and consequences since the end of the Second World War until now,
the EU has imposed multiple waves of sanctions to Russia, hence bilateral trade relations have
deteriorated significantly. The EU sanctions have targeted almost all areas of economic cooperation
with Russia, while including blocking of financial assets and travel bans in the EU for Russian
citizens, but for the purpose of this research, we analyse only the sanctions that targeted the energy
sector. These sanctions affected the very core of EU-Russia cooperation, as it is known that, prior the
date of their imposition, Russia was the main exporter of energy in the EU. The research methodology
used in this article is mixed: it comprises a qualitative analysis of sanctions and their impact as
presented in the most relevant studies and recent research, and a quantitative part highlighting the
impact of sanctions on bilateral energy trade.
Key words: war in Ukraine, EU’s sanctions against Russia, EU’s energy ban, EU energy policy,
energy security
JEL Classification: F5, F50, F51, Q4, Q42, Q48

Introducere

Autor de contact: Dr. Andreea - Emanuela Drăgoi, e-mail: andreeadragoi@iem.ro

1
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

Istoria relațiilor bilaterale UE - Rusia din perioada post-sovietică este una marcată de o
evoluție sinuoasă a cooperării în plan economic și de numeroase blocaje în plan politic. Deși
inițial UE a reprezentat un partener de dialog deschis și a pus bazele unei cooperări reciproc
avantajoase, susținând, inclusiv financiar, redresarea Rusiei în perioada ce a urmat colapsului
URSS, politica externă a Rusiei a rămas captivă unor mentalități ex-sovietice, iar,
multitudinea conflictelor înghețate pe care le-a sprijinit și perpetuat în mod indirect (în
Abhazia, Georgia, Transnistria și, ulterior, Ucraina) a evidențiat faptul că autoritățile ruse nu
au putut renunța la retorica specifică erei Războiului Rece, încercând în mod constant să își
mențină prin forță și acțiuni destabilizatoare influența în spațiul ex-sovietic. Toate aceste
semnale îngrijorătoare nu au fost, însă, suficiente pentru UE astfel încât să determine o
schimbare majoră în relațiile cu Rusia, dependența energetică fiind menținută (Rusia a
reprezentat, în ultimele decenii, până la momentul conflictului din Ucraina, principalul
furnizor de exporturi energetice pentru spațiul comunitar) chiar și după momentul crucial
reprezentat de anexarea ilegală a Crimeii din 2014.
Deși ca urmare a acestei încălcări flagrante a suveranității teritoriale a Ucrainei, Rusia
a fost sancționată de către blocul comunitar, acele sancțiuni impuse imediat după anexare nu
au vizat domeniul energiei. Chiar și în prezent, când magnitudinea sancțiunilor impuse Rusiei,
ca urmare a războiului declanșat în Ucraina, este una copleșitoare 1, sancțiunile financiare
ocolesc tranzacțiile energetice și, în ciuda embargourilor existente privind comerțul cu
cărbune, țiței și produse petroliere, Rusia rămâne, încă, principalul furnizor de gaz natural
pentru UE.
Având în vedere aceste realități, cercetarea noastră are un dublu scop: să evidențieze,
pe de o parte, totalitatea sancțiunilor din domeniul energiei impuse Rusiei de către UE, iar, pe
de altă parte, să prezinte impactul sancțiunilor asupra comerțului bilateral din domeniul
energiei.

2. Analiza sancțiunilor UE impuse Rusiei în sectorul energetic

Până în prezent, potrivit datelor UE (European Commission, 2023), au fost impuse

zece pachete de sancțiuni Rusiei (în perioada februarie 2022/martie 2023), iar în cadrul lor
sunt vizate două domenii majore ale cooperării energetice (importul de cărbune, importul de
țiței si produse petroliere), fiind exclus, însă, domeniul gazului natural (vezi Figura 1). Scopul
impunerii sancțiunilor din domeniul energetic a vizat în mod clar limitarea capacității Rusiei
de a susține financiar efortul de război, fiind cunoscut faptul că motorul economiei ruse l-au
constituit, în anii recenți, exporturile energetice, iar veniturile obținute din acestea au
alimentat în mod substanțial bugetul federal.

1
Rusia a devenit în prezent cel mai sancționat stat în plan global, surclasând Iranul și alte regimuri autoritare. În
prezent Rusiei îi sunt impuse de către UE, SUA și majoritatea statelor democratice un număr de 11 800 de
măsuri de sancțiune, iar 77% dintre acestea vizează persoane fizice, în timp ce 23% sancționează diverse
companii și bănci care susțin efortul de război. Dintre aceste sancțiuni, cele mai multe au fost impuse de către
SUA, iar pe locul 2 în ierarhia statelor care au impus sancțiuni se situează UE (conform „Russia’s Sanction
Database”, accesabilă la adresa - https://www.atlanticcouncil.org/blogs/econographics/russia-sanctions-
database/)

2
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

Figura 1: Cronologia sancțiunilor impuse de către UE Rusiei în domeniul energetic în

perioada februarie 2022 – martie 2023

Sursa: Reprezentarea autorilor pe baza datelor Comisiei Europene

(https://www.consilium.europa.eu/en/policies/sanctions/restrictive-measures-against-russia-over-
ukraine/ ).
Notă: P1 – P10, reprezintă numărul pachetelor de sancțiuni aplicate Rusiei de către UE.

Așa cum se observă din Figura 1, sancțiunile UE care au vizat sectorul energetic rus
au crescut permanent în intensitate, iar scopul lor a fost, așa cum subliniază o serie de analize
din literatura de specialitate (Berner et al., 2022; Tuna, 2022) să genereze o diminuare a
veniturilor obținute de către Rusia din exportul de hidrocarburi, chiar cu costul unor pierderi
economice semnificative și pentru statele UE (Islamli, 2022; Blanchard & Pisani-Ferry, 2022).
Dacă primele pachete de sancțiuni s-au concentrat pe interdicția de export pentru
bunuri și tehnologii necesare bunei desfășurări a activității companiilor ruse din domeniul
energiei, treptat, acestea au crescut în intensitate, diminuând tot mai mult posibilitatea Rusiei
de a-și finanța eforturile de război prin vânzarea de hidrocarburi în spațiul comunitar
(Harrison, 2022).
Unele cercetări (Demertzis et al., 2023) arată că, deși veniturile record înregistrate de
compania Gazprom (ca urmare a scutirilor de taxe de care a beneficiat) au reușit să

3
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

compenseze parțial pierderile suferite de bugetul federal rus ca urmare a diminuării celorlalte
exporturi energetice supuse sancțiunilor, în februarie 2023, chiar și veniturile din exporturile
de gaz ale Rusiei s-au diminuat cu 46% comparativ cu anul trecut, ca urmare a plafoanelor de
preț introduse. Astfel se confirmă evidența, menționată și de unele analize din literatura de
specialitate (Chen et al., 2019), că, deși sancțiunile UE au început să producă efecte în a doua
jumătate a anului 2022, dar mai ales în debutul anului 2023, impactul lor asupra reducerii
fluxurilor financiare obținute de Rusia din exporturile sale energetice a fost unul semnificativ.
Trebuie precizat, însă, că sancțiunile UE și mai ales, un eventual embargou total în
domeniul energetic față de Rusia, s-au dovedit că au repercusiuni și pentru blocul comunitar,
iar cele mai semnificative au vizat însăși securitatea aprovizionării cu energie a statelor
membre UE, așa cum subliniază numeroase analize recente (Benton et al., 2022; Mišík, 2022;
Żuk & Żuk, 2022).
După cum evidențiază unele studii (Keypoor, 2022), dacă pentru Rusia găsirea unei
piețe alternative pentru exporturile sale energetice nu va fi un demers facil (pe de o parte ca
urmare a necesității unei noi infrastructuri costisitoare – pentru exporturile de gaz natural prin
conducte redirecționate către Asia - iar, pe de altă parte, ca urmare a impactului numeroaselor
embargouri maritime asupra posibilității de transport pe mare a gazului lichefiat), nici pentru
UE înlocuirea gazului natural importat din Rusia cu gaz lichefiat nu reprezintă o substituție
fără dificultăți indiscutabile. De asemenea, sancțiunile energetice ale UE au condus inclusiv la
o diminuare a comerțului bilateral în domeniul energiei, așa cum vom arăta în secțiunile
următoare ale lucrării noastre.
După cum precizează Harrison (2022), sancțiunile aplicate Rusiei în domeniul energiei
s-au dovedit a fi măsuri punitive destul de costisitoare și pentru UE, dar, necesitatea adoptării
lor nu poate fi disputată, dat fiind că, în cazul în care nu ar fi fost impuse, statele UE ar fi
continuat să finanțeze indirect agresiunea militară ilegală și neprovocată a Rusiei în Ucraina
(Ramirez, 2022). Presiunea economică a sancțiunilor energetice este considerată de unele
cercetări (Chachko & Heath, 2022) un element cheie în războiul economic care îl secondează
pe cel militar din Ucraina, dar există și autori sceptici (Van Bergeijk, 2022; Jong, 2022; Van
Bergeijk & Dizaji, 2022) în ceea ce privește eficacitatea sancțiunilor în a determina o
schimbare a politicii externe ruse, mai ales că, la un an de la declanșarea războiului și în ciuda
creșterii progresive a intensității sancțiunilor, nu se întrevede posibilitatea stopării conflictului
din Ucraina și a începerii negocierilor de pace.

3. Impactul sancțiunilor UE asupra comerțului energetic cu Rusia

În această secțiune a analizei noastre sunt evidențiate cele mai recente evoluții ale
comerțului UE cu produse energetice pentru a sublinia care au fost consecințele aplicării de
sancțiuni Rusiei, dat fiind că acest stat era, până la data adoptării sancțiunilor din 2022, cel
mai important partener al blocului comunitar în acest domeniu. În acest scop vor fi analizate
perioada 2018-2021 și primele trei trimestre ale anului 2022 (acestea fiind cele mai recente
date disponibile potrivit statisticilor comunitare). Până la sfârșitul anului 2021 Rusia a
continuat să reprezinte cel mai important furnizor de produse petroliere și gaz natural al
Uniunii Europene. După data de 24 februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina, UE a impus

4
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

sancțiunile menționate în anterioara secțiune a articolului nostru, iar, ca urmare a acestui fapt,
se observă o schimbare notabilă în evoluția comerțului cu produse energetice, încă din
primele trei trimestre al anului 2022, fiind de așteptat ca această tendință să se accentueze în
2023, an în care toate embargourile energetice produc simultan efecte.
Impunerea sancțiunilor a fost costisitoare și pentru UE, care a încercat să substituie
importurile din Rusia prin importuri energetice din alte destinații, dar la un preț mai ridicat.
Ca urmare a acestui fapt, în cel de-al treilea trimestru din 2022, valoarea medie lunară a
importurilor de produse energetice a continuat să crească, majorându-se cu 18% comparativ
cu cel de-al doilea trimestru al anului 2022 (vezi Graficul 1), iar creșterea valorii medii lunare
comparativ cu anul 2021 este de 166%.

Graficul 1: Evoluția importurilor UE de produse energetice (2018 – trimestrul III din 2022)

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.
Așa cum evidențiază Graficul 1, în timp ce volumul importurilor energetice a UE a
rămas relativ constantă între trimestrul II și trimestrul III al anului 2022 (perioadă în care
majoritatea embargourilor energetice au fost impuse de către UE Rusiei), valoarea
importurilor comunitare a crescut semnificativ, fapt ce atestă că și pentru UE impunerea
sancțiunilor a reprezentat un efort financiar semnificativ.
În ceea ce privește evoluția ponderii tipurilor de produse energetice importate de
către blocul comunitar, Graficul 2 evidențiază că ponderea produselor petroliere în totalul
importurilor a crescut de la 9,1% în 2021 la 11,3% în cel de-al treilea trimestru din 2022. De
asemenea, datele comunitare relevă că o majorare mult mai semnificativă a fost înregistrată de
ponderea gazului natural în totalul importurilor(cu o sporire de la 5,1% în 2021 la 13,2% în
cel de-al treilea trimestru din 2022), iar aceste tendințe s-au datorat, în mare măsură, evoluției
prețului acestor produse energetice pe piețele internaționale.

5
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

Graficul 2: Evoluția ponderii diferitelor tipuri de produse energetice importate în totalul valorii
comerțului comunitar cu produse energetice, în perioada 2018-trimestrul III din 2022 (%)

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.

Analiza evoluției mix-ului energetic al UE în perioada 2021-2022 (vezi Graficul 3)

arată că acesta nu a suferit modificări semnificative, deoarece, măsurate în masă netă,
produsele petroliere au continuat să constituie cel mai important grup de produse energetice
importate (56,% din totalul importurilor energetice ale UE în primele trei trimestre din 2022),
depășind importurile de gaz natural în stare gazoasă (23,7%).

Graficul 3: Ponderea importurilor UE de produse energetice, în perioada 2021 și primele trei

trimestre din 2022 în %
(ponderea în comerțul cu produse energetice, ca volum)

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.

6
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

După cum relevă Graficul 4, ponderea produselor energetice în totalul valorii

importurilor UE arată că pentru produsele petroliere s-a înregistrat o diminuare în anul 2022,
de 10,8 puncte procentuale (ca efect, cel mai probabil al fluctuațiilor de preț, dar și al
embargoului la importul de petrol din Rusia), în timp ce importurile de gaz în stare gazoasă s-
au majorat semnificativ, cu 9,2 puncte procentuale.

Graficul 4: Ponderea importurilor de produse energetice în totalul valorii comerțului UE cu

produse energetice, în anul 2021 și trimestrele I-III din anul 2022 (%)

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.
În ceea ce privește evoluția importurilor energetice al UE în funcție de originea lor,
potrivit Figurii 1, Rusia a continuat să reprezinte, chiar și după impunerea sancțiunilor, în
primele trimestre din 2022, cel mai important furnizor de produse petroliere.
Ponderea Rusiei a fost de 14,4% în primul trimestru din 2022, cu o scădere de 10,5
puncte procentuale comparativ cu 2021. Ponderile Statelor Unite (+3,3 puncte procentuale),
Norvegiei (+1,1 puncte procentuale), Arabiei Saudite (+4,0 puncte procentuale) și Irakului
(0,9 puncte procentuale) au crescut, în timp ce ponderea Kazahstanului (-1,2 puncte
procentuale), Libiei (-2,8 puncte procentuale) și Nigeriei (-1,8 puncte procentuale) s-au
diminuat.

7
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

Figura 1: Ponderea importurilor de petrol în valoarea totală a comerțului UE, în funcție de

locația geografică a surselor de proveniență, în anul 2021 și în primele trei trimestre ale anului
2022 (%)

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.
Figura 1 indică faptul că, deși Rusia a rămas principalul furnizor de petrol pentru UE
pentru toată perioada analizată și inclusiv în intervalul de impunere a sancțiunilor (primele
trimestre din 2022), ponderea ei în totalul valorii importurilor comunitare de petrol s-a
diminuat semnificativ de la 24,8% în 2021 la 14,4% în trimestrul III din 2022.
Rusia a reprezentat, de asemenea, în anul 2021, cel mai mare furnizor de gaz natural al
Uniunii Europene cu o pondere de 39,3%, urmată de Norvegia (24,2%) și Algeria (8,2%),
după cum se poate observa în Figura 2. Totuși, după invazia Rusiei în Ucraina și ca urmare a
pachetelor de sancțiuni impuse de UE, oferta de gaz natural din Rusia a scăzut constant.
Astfel, ponderea Rusiei în valoarea importurilor UE de gaz natural a scăzut în 2022 cu
24,3 puncte procentuale și s-a situat la 15% în cel de-al treilea trimestru din 2022, comparativ
cu 39,3% în 2021. În același timp, ponderile Norvegiei (+6,6 puncte procentuale), ale Statelor
Unite (+8,2 puncte procentuale) și ale Marii Britanii (+6,1 puncte procentuale) au crescut în
2022.

8
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

Figura 2: Ponderea importurilor de gaz natural în valoarea totală a comerțului UE, în funcție de
locația geografică a surselor de proveniență, în anul 2021 și primele trei trimestre ale anului
2022 (%)

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.

În ceea ce privește evoluția comerțului UE cu produse petroliere, importurile medii

lunare din Rusia și din partenerii din afara Uniunii Europene, exceptând Rusia, sunt
prezentate în Graficul 5 și în Graficul 6. Așa cum se observă din ambele grafice, valoarea și
masa netă a importurilor de produse petroliere din Rusia s-a diminuat în perioada analizată.
De asemenea ponderea importurilor UE de produse petroliere din Rusia a scăzut la
14,4% din total în trimestrul III din 2022, comparativ cu 24,9% în 2021, anterior impunerii
embargourilor energetice.

9
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

Graficul 5: Evoluția valorii importurilor UE de produse petroliere, în funcție de sursele de

proveniență, în perioada 2018-trimestrul III din 2022 (milioane de euro)

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.
Graficul 5 arată că, în 2022, după impunerea sancțiunilor, s-a înregistrat o majorare
semnificativă a valorii importurilor de produse petroliere care nu provin din Rusia (respectiv
cu 13,9 milioane de euro comparativ cu anul 2021), în timp ce valoarea importurilor din Rusia
s-a diminuat constant și a crescut doar cu 0,9 milioane de euro comparativ cu anul 2021. În
ceea ce privește volumul importurilor de produse petroliere, Graficul 6 relevă că importurile
de produse petroliere din Rusia s-au diminuat semnificativ (-1,2 milioane tone), iar această
scădere a fost compensată integral de creșterea importurilor de la parteneri din afara UE (cu
1,7 milioane tone).
Graficul 6: Evoluția volumului importurilor UE de produse petroliere, în funcție de sursele de
proveniență, în perioada 2018-trimestrul III 2022 (milioane de tone)

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

10
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.

Graficul 8 arată o creștere impresionantă a valorii importurilor totale ale UE de gaz

natural în 2022 comparativ cu 2021, pe fondul majorării prețurilor, întrucât în aceeași
perioadă volumul a rămas stabil (vezi Graficul 9). Între cel de-al doilea și cel de-al treilea
trimestru al anului 2022, a crescut semnificativ valoarea importurilor din alte state (cu 24,7
milioane de euro), în timp ce ponderea importurilor din Rusia în totalul importurilor UE de
gaz natural s-a diminuat, în trimestrul III din 2022, cu 15%, comparativ cu 31% în trimestrul I
din 2022.
Graficul 8: Evoluția valorii importurilor UE de gaz natural, în funcție de sursele de proveniență,
în perioada 2018 – trimestrul III 2022 (milioane de euro)

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.
Dacă analizăm evoluțiile legate de masa netă importată de gaz natural se observă că,
pentru cele trei trimestre din 2022, volumul importat de gaz natural a crescut cu 5% între al
doilea și al treilea trimestru din 2022, cu o majorare de 20% a volumului importurilor UE de
la alți parteneri decât Rusia, în timp ce ponderea Rusiei s-a diminuat semnificativ cu 37%.
Comparativ cu anul 2021, importul de gaz natural în masă netă din Rusia a scăzut cu 66% în
cel de-al treilea trimestru din anul 2022, în timp ce ponderea altor parteneri a crescut cu 53%.
Graficul 9: Evoluția volumului importurilor UE de gaz natural în funcție de sursele de
proveniență, în perioada 2018 – trimestrul III 2022
(milioane de tone)

11
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor Eurostat.

Notă: Datele pentru trimestrul III din 2022 sunt cele mai recent disponibile.

4. Concluzii
Invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la un clivaj fără precedent în relațiile
economice internaționale, iar impunerea sancțiunilor, care a urmat în mod firesc drept măsură
punitivă pentru încălcarea suveranității teritoriale a altui stat, a condus la izolarea statului
agresor în arena globală.
În ceea ce privește relațiile UE - Rusia, impunerea sancțiunilor a fost cu atât mai
dificilă cu cât, anterior declanșării conflictului din Ucraina, între cele două state exista un
parteneriat economic strâns, iar elementul cheie al acestuia îl reprezenta dependența UE de
importurile energetice din Rusia.
Numeroasele embargouri comerciale impuse Rusiei de către UE au condus la
diminuarea importurilor energetice din acest stat, în special la petrol și produse petroliere, dar
sancțiunile au implicat costuri semnificative și pentru blocul comunitar, fiind înregistrată o
majorare a valorii importurilor energetice în ansamblul său.
Pentru a rupe relația simbiotică existentă în domeniul energiei cu Rusia, care s-a
dovedit un partener instabil și imprevizibil în arena globală, blocul comunitar a inițiat o
schimbare masivă în domeniul politicii energetice, iar pilonii acestei noi abordări privind
securitatea energetică sunt reprezentați de Pactul Verde European și de către REPowerEU.
Dacă Pactul Verde European pune accent pe schimbarea mix-ului comunitar prin acordarea de
prioritate energiilor verzi (în special cele regenerabile) în detrimentul combustibililor fosili,
REPowerEU subliniază importanța găsirii unor surse alternative la importurile energetice din
Rusia. Această ultimă inițiativă este cu atât mai necesară cu cât, actualele evoluții în plan geo-
politic, precum și continuarea invaziei din Ucraina, arată că sancțiunile împotriva Rusiei vor fi
prelungite pe termen mediu și lung, iar UE trebuie să identifice noi parteneri stabili pentru
comerțul său cu energie.

Referințe bibliografice:

12
EUROINFO Vol.7 ∎ Nr.1∎2023

Benton, T. G., Froggatt, A., Wellesley, L., Grafham, O., King, R., Morisetti, N., & Schröder, P.
(2022). The Ukraine war and threats to food and energy security. Chatham House—International
Affairs Think Tank, 2022-04.
Berner, R., Cecchetti, S., & Schoenholtz, K. (2022). Russian sanctions: Some questions and
answers. VoxEU. org, 21.
Blanchard, O. J., & Pisani-Ferry, J. (2022). 22-5 Fiscal support and monetary vigilance: Economic
policy implications of the Russia-Ukraine war for the European Union.
Chachko, E., & Heath, J. B. (2022). A watershed moment for sanctions? Russia, Ukraine, and the
economic battlefield. American Journal of International Law, 116, 135-139.
Chen, Y. E., Fu, Q., Zhao, X., Yuan, X., & Chang, C. P. (2019). International sanctions’ impact on
energy efficiency in target states. Economic Modelling, 82, 21-34.
Demertzis, M., Hilgenstock, B., McWilliams, B., Ribakova, E., & Tagliapietra, S. (2022). How have
sanctions impacted Russia?. Bruegel.
European Commission (2023). Timeline – EU’s restrictive measures against Russia over Ukraine.
https://www.consilium.europa.eu/en/policies/sanctions/restrictive-measures-against-russia-over-
ukraine/
Harrison, M. (2022). Western sanctions on Russia are working, an energy embargo now is a costly
distraction. Global Economic Consequences of the War in Ukraine Sanctions, Supply Chains and
Sustainability, 3.
Islamli, N. (2022). EU’s Eighth Sanctions Package against Russia: Who Will Lose How
Much?. Available at SSRN 4236170.
Jong, M. (2022). Too little, too late? US sanctions against Nord Stream 2 and the transatlantic
relationship. Journal of Transatlantic Studies, 20(2), 213-229.
Keypour, J. (2022). Replacing Russian gas with that of the United States: A critical analysis from the
European Union energy security perspective. Russian Journal of Economics, 8(2), 189-206.
Mišík, M. (2022). The EU needs to improve its external energy security. Energy Policy, 165, 112930.
Ramirez, J. M. (2022). The Russian invasion of Ukraine: A personal opinion on the topic. Kultura
Bezpieczeństwa. Nauka-Praktyka-Refleksje, (41), 11-14.
Tuna, F. (2022). A Political Assessment of the Effect of Russian-Ukrainian War on The Energy
Markets. Journal of Financial Economics and Banking, 3(2), 73-76.
Van Bergeijk, P. A. (2022). Sanctions against the Russian war on Ukraine: Lessons from history and
current prospects. Journal of World Trade, 56(4).
Van Bergeijk, P. G., & Dizaji, S. F. (2022). Energy sanctions and Russia’s democracy–autocracy: a
dynamic VAR analysis (No. 703). Working Paper.
Żuk, P., & Żuk, P. (2022). National energy security or acceleration of transition? Energy policy after
the war in Ukraine. Joule, 6(4), 709-712.
*** Russia’s Sanction Database, accesabilă la adresa -
https://www.atlanticcouncil.org/blogs/econographics/russia-sanctions-database/

Vă rugăm să citați acest articol astfel:

Drăgoi, A.-E., Calanter, P. (2023). Sancțiunile impuse Rusiei și implicațiile acestora asupra
comerțului energetic al UE. EUROINFO, 1 (7), pp...........

13