In în tin sa îm p ă ră ţie a cin em a to g ra fiei e x istă o m are că un film de un efect extraordinar n ’are n ev o e să fie

p ia tră la p icio a rele că reia s’au sfărâm at n en u m ărate o dram ă. A paratul cin em atografiei a slujit în tr’un m od
kin ok aravan e, de p ereţii că reia s ’au d istru s m u lte ki- sim plu şi firesc a reda c ea ce cu Arorbe nu se p u tea re­
n ob aloan e, o p ia tră care se pare
c ă nu p o a te cu n ici un chip îi e-
v it a t ă sau o c o lit ă : e vorb a de
dram a cin em atografică. C riticii
de te a tr e vorb esc de pe acum
de dram e cin em a to g ra fice dar a-
c e s te a n ’au în tr’ad evăr Dici o le ­
g ă tu ră cu cin em atograf ui, că ci ei
con sid eră ca atare a c e le a unde
se v ă d am en in ţă ri de crim inali,
evad ări, urm ăriri şi a lte a cţiu n i
ce produc ca ta stro fe de sen zaţie.
Cu to a tă sup ra-p rod u cţiu n e de
film e, cu to t num ărul autorilor şi
a actorilor, nu se p o a te tă g ă d u i
g r e u ta te a ce în tâ m p in ă te a tr e le
m ai de v a z ă în vorb irea d ram e­
lor în ţe le se în san su l de m ai sus.
Un p u b lic puţin m ai c u ltiv a t
nu se m ai m u lţu m eşte să v a d ă
unul şi a c e la şi gen de dram e fn
d iferite ex p u n eri de sen za ţie, nu
v rea c a după in trod u cere să se
g h ic e a sc ă sch em a în tregei a c ţi­
uni ca pe urm ă să a siste cu oare­
care in d iferen ţă la desfăşurare.
Isto ria ne oferă d estu le su b iecte
d ra m a tice pentru a ltfel de film e ;
a se m e n e a şi literatu ra, ad ică ro­
m an ele. In ca zu l din urm ă e d e­
stu l de g reu a se ajunge la sco ­
pul dorit fiind m u lt m ai greu a
exp rim a g â n d irea prin poze d ecâ t
cu c u v in te. N um ai în cazuri e x ­
traordinare, în catastrofe, nu are
im p o rta n ţă vorb e sau poze, a-
m â n d ou ă fiind n ep u tin cio a se a
red a in te n s ita te a u n ei astfel de acţiuni. aliza. A num e : p u terea apei ca elem ent, cu uriaşele sale
Când Gerhard H auptm ann sp u n e în rom anul său „At­ valu ri în contra cărora oam eni au clă d it im en se b a s­
la n tis “ : A cum în m om en tu l a c e s ta se p u ea v e d e a ce tim en te din fer şi oţel. Ne arată pe a ceştia în lu p tă cu
stare, ce nu p o a te fi co n cep u tă de o m in te om en ească p ericolele A tlan ticu lu i pe c e a ţă în con tra te r ib ilu lu ie-
su r v e n ise ; a tu n ci cân d el spune a c e a sta p o a te cu drept
lem ent. Marele vapor „R oland“ trebuia să se scufunde
să p red ea în fă ţişa rea scu îu n d ărei lu i B olan d cin em a ­ nu pentru că o dorise c in ev a ci pentru c ă d estin u l îi
tografu lu i, că ci to a te cu v in tele se încerc dar a defsace puse în ca le un gh eţar p lu titor care în v ă lu it în c e a ţă
m area im a g in ă a ca ta stro fei în a lte m ăru n te şi puţin nu a p u tu t fi ocolit.
asem ăn ătoare. A ci m om en tele d ram atice nu m ai au leg ă tu ră c u c e le
P rim a rep rezen ta ţie a film ului A tla n tis a d at d ovad ă teatrale. E fectul dram atic îl produce n atu ra fidel re­
d a tă în lu p ta puternicului vapor,
cu p u terea m u lt m ai m are a o-
ceanului. Şi ceea ce ne bucură
m ai m u lt ia a c est film artistic
este u n ita tea acţiu n ei în m om en ­
te le p rin cip ale şi fid elita tea fo to ­
grafică. Nu e nici o grabă n ervoa­
să îu a c e a stă în scen are ci un
fond lim p ed e şi lin iştit p o triv it
cu stilul autorului.
Şi cu ce efect sunt brod ate pe
un ast-fel de fond scen ele p oetice
v ise le lui Firederic. F ru m oasele
p oziţii ale oraşului scu fu n d at a-
ceste n ep u tin cio ase viziu n i ale u-
nei lum i v isa te p ătrunsă de su ­
n etu l clo p otelor de seară. Şi pe
urm ă eeştep ta rea în ca b in a a g i­
tată, scen ele catastrofei, ză p ă ­
c e a la oam enilor pe ju m ătate îm ­
brăcaţi, g ă n iţi de frica m orţei.
Aci a vorbit un m are şi serios
scriitor germ an şi a fost priceput
ee artişti de seam ă.
Gerhard H auptm ann, a făcut
cin em atografiei un serv iciu în ­
sem n at punându-i la d isp o ziţie
rom anul său. Şi num ai puţin m are
e m eritul acelora care âu făcut
în scen area a cestei lucrări v a lo ­
roase.
Arare ori se v ă d în film e per­
son age asem en ea lui F rederic de
K am acher cu caracter a tâ t de
n eob işn u it şi totuşi adevărat.
A cest c o lo sa l c a p ’o de operă cin em atografic se p oate adm ira la renum itul cin em a „V laicu“, Bulevardul Eli-
sa b eta 12.