PROCEDURĂ TEHNICĂ

DE EXECUŢIE

Piloţi foraţi
 CUPRINS

1. SCOP ....................................................................................................................... 4
2. DOMENIU ...............................................................................................................4
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI ............................................................................4
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ ..........................................................................4
5. DESCRIEREA PROCEDURII ŞI RESPONSABILITĂŢI..................................5
6. CONTROLUL CALITĂŢII ÎN TIMPUL EXECUŢIEI ......................................8
8. PERSONAL.............................................................................................................11
9. CONTROLUL CALITĂŢII ÎN TIMPUL EXECUŢIEI .....................................11
10. MĂSURI DE SECURITATE A MUNCII ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA
INCENDIILOR ……………………………………………………………………… 12
11. PROTECŢIA MEDIULUI .................................................................................. 14
14. EVIDENŢA MODIFICĂRILOR/ REVIZIILOR ............................................. 14
1. SCOP
Procedura stabileşte fazele de execuţie care sunt necesare pentru realizarea piloţilor foraţi cu
şnec continuu - CFA - în condiţii de asigurare a calităţii, a protecţiei mediului, a sănătăţii şi
securităţii muncii, de respectare a fazelor tehnologice, a modului de lucru şi a înregistrărilor privind
confirmarea şi atestarea lucrărilor.

2. DOMENIU
Procedura se aplică de întreg personalul care participă la execuţia piloţilor foraţi cu şnec continuu
(CFA).

3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
Pilot = coloană subterană din beton armat folosită pentru transmiterea încărcărilor.

Pilot forat = Pilot realizat cu sau fără tubaj prin excavarea sau forarea unei găuri în pământ şi
umplerea acesteia cu beton simplu sau armat, executat pentru transferul în adâncime a
încărcărilor date de construcţii.

Pilot forat cu burghiu/ şnec continuu (CFA) = Pilot forat la care săparea pământului se
realizează prin înşurubarea unui burghiu continuu, până la atingerea cotei prescrise; la
extragere burghiul ridică la suprafaţă pământul în timp ce cavitatea cilindrică rămasă liberă este
umplută prin injectarea unui beton fluid sau mortar prin tija centrală în jurul căreia este dispus
burghiul.

Carcasa de armături = ansamblu de bare longitudinale aranjate in asa fel incat sa formeze
generatoarele unui cilindru fixate la interior cu inele de rigidizare , iar la exterior infasurate si
fixeate cu frete.

Pompă de betonare = pompă statica sau mobila care trimite betonul din betonieră în puţul forat
printr-un ansamblu format din furtune de betonare şi tubul metalic central al şnecului.

Kellyman = Muncitor calificat/ necalificat a cărui sarcină de lucru este de a verifica/

supraveghea poziţionarea corectă a instalatei de foraj pe punctul de forare,comportarea
utilajului in timpul executiei , anunta eventualele probleme tehnice ce pot aparea in timpul
forajului si care nu pot fi sesizate de opereator.

AG = Antreprenor General.

PCCVI = Plan de Control al Calităţii, Verificări şi Încercări.

RSMI = Responsabil Sistem de Management Integrat.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
a) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții cu modificarile si completarile ulterioare.
b) SR EN 1536 : 2011 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale-Piloţi foraţi.
c) HG 766/1997 - Hotarâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
d) SR EN ISO 9001 : 2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.
e) SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de management de mediu - Specificaţii şi ghid de
utilizare.
f) SR OHSAS 18001:2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale-
Cerinţe.
g) Normativ GE 029/1997 - Ghid practic privind tehnologia de execuţie a piloţilor pentru
fundaţii.
 h) ST 009/2011 – Specificație tehnică privind produse din oțel utilizate ca armature. Cerințe și
criterii de performanță.
i) STAS 438/1-1989 – Oțel beton laminat la cald. Mărci și condiții tehnice de calitate.
j) Normativ NE 012/1/2007 - Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din
beton, beton armat și beton precomprimat. Partea 1 : Producerea betonului.
k) Normativ NE 012/2/2010 - Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din
beton, beton armat și beton precomprimat. Partea 2 : Executarea lucrărilor din beton.
l) Normativ C28/99 - Instrucțiuni pentru sudarea armăturilor din oțel-beton.
m) Proiectul de execuție.
n) Caietul de sarcini.
o) Alte legi şi normative în vigoare în România.

5. DESCRIEREA PROCEDURII ŞI RESPONSABILITĂŢI

Descrierea procedurii Responsabil

5.1 Pentru pregătirea execuţiei piloţilor foraţi cu şnec continuu sunt

necesare lucrări de organizare specifice:

5.1.1 Executarea organizării de şantier, specifice tehnologiei de realizare a

piloţilor foraţi;

5.1.2 Dotarea cu echipamente şi instalaţii (foreză tip SoilMec R825 sau similar,
pompă de beton, şnec continuu, macara, vibrator), specifice tehnologiei;

5.1.3 Asigurarea utilităţilor (apă, curent electric) cu un debit, respectiv o putere,

corespunzătoare echipamentelor folosite;

5.1.4 Angajarea unui furnizor pentru confecţionarea carcaselor de armătură;

5.1.5 Angajarea unui furnizor pentru aprovizionarea cu beton;

5.1.6 Achiziționarea/ închirierea de containere, magazii de scule şi dispozitive.

5.2 Descrierea tehnologiei

5.2.1 Căile de transport a materialelor din şi în afara şantierului de construcţie,

cât şi zonele temporare de depozitare a deşeurilor rezultate în urma folosirii
 materialelor de construcţie, trebuie prevăzute în planul de organizare.

5.2.2 Dezafectarea traseului: depistarea lucrărilor existente pe traseul piloţilor

se face foarte minuţios, prin consultarea planurilor lucrărilor de alimentare cu
energie electrică, apă, reţele de gaze, linii telefonice, reţele de fibră optică,
canalizări, lucrări edilitare vechi, care nu figurează în plan (în zonele urbane).
Pentru ultimul caz, se vor efectua săpături de sondaj în diferite puncte ale
traseului de piloţi şi în cazul apariţiei unor asemenea obstacole se va trece la
dezafectarea lor cu obţinerea în prealabil a autorizaţiilor necesare;

5.2.3 Platforma de lucru pentru utilaje: se execută la cotele prevăzute în

proiect având dimensiunile şi structura în funcţie de tipul şi caracteristicile
tehnice ale utilajelor folosite; aceasta trebuie să f ie stabilă, orizontală şi
rezistentă.

Orizontalitatea platformei influenţeză nu numai stabilitatea utilajului folosit,

dar mai ales calitatea lucrării, prin asigurarea verticalităţii pilotului;

5.2.4 Trasarea poziţiei centrului pilotului: se execută de către echipa

topografică, în conformitate cu specificaţiile proiectului;

5.2.5 Materialele folosite pentru execuţia piloţilor foraţi :

- Beton (ciment, agregate, apă, aditivi);

Se va utiliza beton de clasa ........cu următoarele caracteristici :
- raport apă-ciment :
- granulaţie maximă :
- ciment :
- superplastifianţi şi întârzietori de priză
- permeabilitate:
- gelivitate:
- consistența betonului exprimată prin tasarea conului:
Betonul trebuie să îndeplinească condițiile calitative cerute prin proiect şi
caietul de sarcini.

- Carcase de armătura;

Armarea piloţilor se face cu carcase de armătură formate din bare

longitudinale, fretă, inele de rigidizare şi distanţieri care se vor executa în
conformitate cu detaliile de execuţie din proiect, din otel beton ale cărui
proprietati fizico-mecanice au fost testate în laborator înainte de confecționarea
carcasei. Barele longitudinale se realizează din oţel tip ..................

5.2.6 Forarea - execuţia săpăturii

Sapele utilizate sunt alese în funcţie de stratificaţia terenului.

Pentru execuţia pilotului:

 - se fixează şnecul continuu pe axul pilotului;

- se verifică verticalitatea pe două puncte dispuse la 90º pe generatoarea

şnecului continuu şi se începe săparea pilotului prin rotirea garniturii de foraj în
sensul acelor de ceasornic până la cota finală, specificată în proiect;

- avansarea, viteza de foraj, rotaţia sapei, sunt monitorizate şi înregistrate în

permanenţă de aparatura de control aflată pe instalația de foraj;

Execuția corectă a forajului este direct condiţionată de poziția corectă a

utilajului de forare. Acesta trebuie să se găsească în permanență în poziție
orizontală.

5.2.7 Betonarea pilotului: în momentul atingerii cotei finale, se opreşte

forarea şi se începe betonarea cu pompa de beton prin ţeava de betonare, aflată
în interiorul şnecului, de jos în sus, concomitent cu ridicarea şnecului până la
suprafaţă.

- Betonul pus în operă trebuie să respecte reţeta propusă de proiectant prin

caietul de sarcini/ dispoziţia de şantier; se vor preleva probe de beton pentru
încercarea la compresiune;

- Parametrii de betonare (presiunea betonului, viteza de ridicare a şnecului,

volumul de beton) sunt monitorizaţi şi înregistraţi în pemanenţă de aparatura de
control aflată pe instalația de foraj.

- Betonul ce urmeaza a fi turnat trebuie sa îndeplinească condițiile impuse prin

proiect / caiet de sarcini, la locul de punere în operă fiind necesară verificarea
tasării (22-24 cm) la fiecare automalaxor ce aprovizionează cu beton.

- Dacă betonul nu are tasarea corespunzătoare, aceasta va fi imbunătăţită prin

introducerea în beton de aditivi superplastifianți, operație care va fi realizată de
laboratorul de şantier.

5.2.8 Introducerea carcasei de armatură: odată extras şnecul continuu

încărcat cu pământul excavat (la sfârşitul betonării), instalaţia se retrage de pe
poziție. Operaţia de lansare a carasei de armătura se face cu ajutorul macaralei:

- Se agaţă la cârligul macaralei, carcasa de armătură gata confecţionată,

- Se ridică carcasa de armătură la verticală, se roteşte spre pilotul forat şi

betonat şi se lansează în pilot.

- Sub acțiunea propriei greutăți, carcasa de armătură avansează liber până se

oprește. În acel moment se desface cârligul macaralei de carcasă şi se agaţă de
el un vibrator special cu ajutorul căruia se continuă lansarea carcasei prin vibrare
în betonul proaspăt până la cota dorită.

- Verticalitarea carcasei de armătură se verifică în timpul lansării cu ajutorul

unui boloboc.

- La final se verifică cu nivela topo cota superioară a carcasei.

 5.3 Descărcarea şi îndepărtarea pământului excavat:

- Concomitent cu ridicarea şnecului, în timpul betonării se execută și

operaţiunea de curăţare a şnecului cu ajutorul unui curăţitor care se află montat
pe mastul instalaţiei.
- Înainte de lansarea carcasei, cu ajutorul unui încărcător frontal, se face
curățirea platformei pentru a exista loc de manevră. Detritusul rezultat, cât şi
betonul infestat, aflat pe platformă, se transportă într-un loc special amenajat de
AG în acest sens.

6. CONTROLUL CALITĂŢII ÎN TIMPUL EXECUŢIEI

DESCRIEREA OPERAȚIUNII RESPONSABIL

6.1. Condiţii, verificări, încercări şi probe privind materialele utilizate şi

execuţia piloţilor
Antreprenorul General va organiza în incinta şantierului un laborator dotat
corespunzator, care să controleze în permanenţă materialele ce se folosesc la
execuţia piloţilor sau sau va subcontracta această activitate cu laboratoare
independente autorizate.
Laboratorul de şantier este însărcinat cu urmărirea calității materialelor folosite
şi are următoarele atribuții:
- Verificarea calității tuturor materialelor care intră în operă și certificarea că
acestea corespund normativelor în vigoare ;
- Efectuarea determinărilor ;
- Luarea probelor de beton şi ţinerea evidenţei acestora ;
- Ţinerea evidenţei condiţiilor exterioare în care s-au executat lucrările ;
- Condiţiile în care s-a turnat betonul ;
- Condiţiile în care s-a introdus armătura.
Betonul utilizat se va controla sistematic, trebuind să îndeplinească condițiile
cerute de Normativ NE 012/1/2007 şi Normativ NE 012/2/2010.
Carcasele care sosesc în şantier trebuie însoţite în mod obligatoriu de Avizul
de Insoțire a mărfii, Declarația de Conformitate a fabricantului și Buletinele
rezultatelor de încercare pe oţel-beton.
Realizarea de piloţi CFA este, prin excelenţă, o lucrare ascunsă datorită
tehnologiei folosite.
Verificarea modului în care s-a executat lucrarea se poate face:

- indirect, prin examinarea înregistrărilor întocmite şi rezultate pe

parcursul execuției,
- prin metode de investigare nedistructivă.
Părţile responsabile pentru execuţia verificărilor, încercărilor şi testelor
sunt stabilite prin cotract.
6.2. Controlul calității
6.2.1. Controlul calităţii pe parcursul execuţiei lucrării
- Controlul calităţii trebuie să se facă pe faze, pe toată durata execuţiei piloţilor
iar constatările vor fi înregistrate într-un proces verbal.
- Pentru fiecare pilot în parte se întocmeşte fişa pilotului în care
se consemnează principalii parametri de forare – betonare - armare
 înregistraţi în timpul desfăşurării lucrărilor.
- Controlul calităţii carcaselor de armătură se face conform PCCVI.
- Măsurarea consistenţei la fiecare automalaxor cu beton, sosit în şantier se va
face înainte de a incepe turnarea.
- Abaterile maxime admise faţă de poziția din proiect vor fi verificate atât în
timpul execuţiei, cât şi la recepţiile parţiale şi finale ale lucrărilor.
Controlul calității betonului
Calitatea betonului se controleaza dupa cum urmeaza:
- Se va realiza o încercare de tasare la fiecare auto-malaxor ce aprovizioneaza cu
beton, si suplimentar, atunci când apar probleme de lucrabilitate sau dubii.
- Se vor realiza teste de rezistenţă a betonului – 1 test (3 mostre) la fiecare
3
……….. m de beton pus în operă pentru fiecare zi lucrată și pentru fiecare
furnizor.
Controlul calității armăturii
Calitatea armaturii se controlează după cum urmează :
- documente livrare (declaratie conformitate, certificat calitate, rapoarte incercari), la
intrare în şantier.

Abateri și toleranțe maxime admise

Abateri limită admise față de proiect :
- Cota de lansare a carcasei
- Abatere de la poziţia în plan a piloţilor
- Verticalitatea: abatere

6.2.2. Criterii de acceptare

Piloţii foraţi cu şnec continuu, se consideră acceptaţi:
- dacă au fost realizaţi în conformitate cu proiectul, caietul de sarcini,
dispoziţiile de şantier şi prezenta procedură,
- dacă au fost emise înregistrările de calitate.

7. ECHIPAMENT
7.1. Echipament general:
- Container vestiar;
- Container pentru materiale şi scule ;

7.2. Echipament forare-betonare

- Foreză tip SOILMEC R 825 sau similar;
- Pompă de betonare statică;
- Macara;
- Excavator;
- Încărcător frontal;
- Vibrator.
Utilajele cu care se lucrează pe şantier trebuie să fie însoţite de cartea tehnică, să aibă
verificările tehnice efectuate în conformitate cu planificarea şi să fie dotate cu semnalizare de mers
înapoi - sonoră și optică - girofar.
8. PERSONAL
8.1 Personal necesar:
- 1 maistru/ 1 inginer şantier ;
- 1 operator utilaj de forare piloţi ;
- 1 operator pompă beton;
- 1 operator macara deserventă;
- 1 operator buldoexcavator/ încărcător frontal;
- 1 sudor/ electrician;
- 2 muncitori;
- 1 şofer pentru aprovizionare şi transport personal.

8.2 Calificări necesare:

- maistru - liceu de specialitate / studii postliceale de specialitate;
- operator utilaj de forarea a piloţilor - calificare operator / mecanic utilaje;
- operator macara deserventă - autorizaţie macaragiu;
- operator buldoexcavator / încărcător frontal - calificare operator utilaj;
- muncitor execuţie piloţi foraţi - muncitor;
- sudor - calificare pentru sudură electrică şi autogenă;
- electrician: calificare electrician.

9. CONTROLUL CALITĂŢII ÎN TIMPUL EXECUŢIEI

DESCRIEREA OPERAȚIUNII RESPONSABIL

Documentaţia privind lucrările de execuţie a piloţilor forați cu șnec

continuu
Aceste lucrări încadrându-se în categoria lucrărilor ascunse, pentru verificarea
calității lucrării, în afară de incercarile fizico-mecanice pe beton și încercările la
forțe statice verticale la care sunt supuși piloții, înregistrările întocmite în timpul
execuției sunt un bun instrument de verificare; acestea sunt :
- Proces verbal de predare-primire amplasament ;
- Proces verbal de trasare piloţi;
- Proces verbal de recepţie armături la sosirea în şantier;
- Proces verbal de trasabilitate armătura;
- Proces verbal de lucrări ascunse;
- Condica de evidenţă a betoanelor turnate;
- Fișa de forare-betonare;
- Diagrama de forare-betonare a utilajului
10. MĂSURI DE SECURITATE A MUNCII ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
10.1. Analizarea factorilor de producţie care implică riscuri potenţiale
Înainte de demararea lucrărilor, şeful de şantier trebuie să ia următoarele măsuri pentru a
asigura siguranţa operării utilajelor:
Să se asigure că:
- frontul de lucru este disponibil.
- frontul de lucru şi utilajele de lucru funcţionează la parametri care nu pun în pericol viaţa,
siguranţa sau sănătatea celor care executa lucrările respective şi celor care se afla în vecinătatea
locaţiei respective.
- s-a stabilit o locaţie de depozitare pentru diversele deşeuri
- materialele excavate sunt transportate la locaţiile de depozitare
- s-a pus la dispoziţie echipamentul de protecţie individual.
Să verifice:
- dacă muncitorii sunt apţi de muncă;
- accesoriile de protecţie;
- echipamentele de protecţie;
- siguranţa utilajelor cu ajutorul operatorului;
- siguranţa aparatelor electrice cu ajutorul electricianului;
- echipamentul auxiliar, filetele pentru ţevi, clemele, opritoarelor – toate cu ajutorul lăcătuşului.

Măsuri de siguranţă necesare la încheierea lucrărilor:

- oprirea din funcţionare a utilajelor;
- curentul electric trebuie oprit la toate echipamentele electrice, cu excepţia sistemelor de
iluminat;
- protecţia şi împrejmuirea şanţurilor trebuie verificată şi orice excavație trebuie acoperită;
- şantierul de construcţie trebuie închis.
În cazul evenimentelor neprevăzute ce pot apărea pe perioada lucrărilor de forare a piloţilor (ex:
accident, incendiu etc.), maistrul şi şeful de şantier trebuie să fie înştiinţaţi de urgenţă, aceştia
anunţând la rândul lor responsabilul cu siguranţa si securitatea muncii şi autorităţile competente,
după cum este cazul.
În cazul în care un accident s-a soldat cu rănirea muncitorilor, în funcţie de gravitatea rănilor
suferite, acestora li se va acorda primul ajutor de către personalul instruit pentru aceasta (trusa de
prim ajutor se află în containerul-birou), sau se va chema o ambulanţă, care va acorda prim
ajutorul adecvat persoanei rănite.
10.2. Dispozitive şi echipamente de protecţie
Echipamentul de protecţie:
- cască de protecţie;
- bocanci cu protecție metalică /cizme de cauciuc cu protecție metalică;
 - ochelari de protecție (de soare cu protecție UV vară / zăpadă);
- echipament impermeabil;
- mănuşi de piele / palmare;
- şorţ sudură, jambiere, mască sudură, mănuşi piele pentru sudură;
- îmbrăcăminte de bumbac (pentru vreme rece);
- mănuşi de protecție apă-noroi.
10.3. Condiţii de lucru
Legislaţia privind Securitatea Muncii trebuie respectată cu stricteţe pe toată durata lucrărilor de
execuţie a piloţilor.
Este obligatorie efectuarea instructajului de protectia muncii a intregului personal si a oricarei noi
persoane sosite pe şantier din ziua inceperii lucrarilor.
Purtarea echipamentului de protectie este obligatorie pe toata durata desfăşurării lucrărilor.
Vizitatorii vor fi în mod obligatoriu însoţiţi în incinta şantierului de către personal autorizat şi vor
purta echipament de protecţie adecvat.
Operatorii trebuie să examineze toate utilajele mecanizate aflate în perimetrul şantierului de
construcţie înainte de a demara lucrările şi să asigure că dispozitivele de operare şi de siguranţă
funcţionează corespunzător.
În cazul în care operatorul utilajului identifică o defecţiune anume a acestuia, trebuie să ia toate
măsurile corespunzătoare în cel mai scurt timp posibil, să raporteze defecţiunea tehnică inginerului
mecanic si şefului de şantier, să înregistreze respectiva defecţiune în fişa tehnică a utilajului şi să îl
informeze pe cel care preia utilajul spre exploatare în cazul schimbului de ture. Lucrările nu se
continuă până când defecţiunea nu este remediată.
Urcarea sau coborârea din cabina utilajului se va face numai folosind treptele sau scările
instalate în acest sens, folosind în acelaşi timp mânerele corespunzătoare. Discurile abrazive,
tamburul, lanţurile sau alte componente de acest tip nu pot fi călcate.
În cazul în care perimetrul de operare al utilajului nu este accesibil pentru personal, acest lucru
trebuie indicat prin semnalizare în locuri vizibile.
În perimetrul şantierului de construcţie, utilajele nu se vor instala în vecinătatea cablurilor,
indiferent dacă sunt aeriene sau subterane, atunci când acestea sunt sub tensiune mică sau mare.
Se va avea grijă cu recipienţii aflaţi sub presiune, conductele, locaţiile care prezintă risc de
incendiu sau explozie sau în care sunt depozitate materiale radioactive. Utilajele care funcţionează
cu motoare cu combustie internă sau cu flacără deschisă trebuie instalate în afara zonei de
periculozitate a locaţiilor unde materialele care prezintă risc de incendiu sau explozie sunt
depozitate.
În cazul utilajelor instalate în exterior, se va asigura protecţia împotriva incendiilor în conformitate
cu regulamentele în vigoare.
Activităţile care implică utilizarea flăcărilor deschise sau a altor pericole de incendiu trebuie
efectuate doar de personalul autorizat în acest sens.
Operatorul utilajelor şi echipamentelor trebuie să respecte specificaţiile din manualul de utilizare
conceput de fabricant şi care se referă la operarea, întreţinerea şi mentenanţa utilajelor, cât şi la
transportul realizat cu ajutorul utilajului respectiv.
Manualul de funcţionare, cât şi alte manuale şi documente necesare pentru efectuarea lucrărilor
trebuie să fie întotdeauna la dispoziţia operatorului utilajului, luându-se toate măsurile în acest
 sens, pe toata durata programului de lucru.
Vehiculele de transport trebuie să fie încărcate, dar nu supraîncărcate, astfel încât materialele
transportate să nu cadă pe durata transportului.
Locaţiile de încărcare şi descărcare trebuie stabilite astfel încât să nu fie nevoie de lungi
manevre de deplasare în marşarier pentru a avea acces la ele.
Trebuie ajuns la un acord privind semnele schimbate intre şofer si/sau operatorul utilajului,
precum şi şeful de şantier. Aceste semne pot fi stabilite doar de către operatorul utilajului şi de
şeful de şantier. Şeful de şantier poate lua în considerare si semnalele celorlalţi în cazul unei
situaţii de urgentă.
Dacă se identifică sau se afectează pe parcursul lucrărilor cabluri subterane ale căror locaţie nu
a fost cunoscută în prealabil, operatorul utilajului trebuie să sisteze orice lucrare imediat şi să îl
informeze pe şeful de şantier.
Cutia de protecţie a componentelor mobile poate fi îndepărtată numai după sistarea completă a
operaţiilor, şi după acţionarea mecanismelor de siguranţă al căror rol este prevenirea punerii
accidentale în funcţiune a utilajului.

11. PROTECŢIA MEDIULUI

Tehnologia este ecologică, astfel nu există reglementări speciale de protecţia mediului. Solurile
poluate cu uleiurile scurse la reparaţia şi întreţinerea utilajelor, respectiv cârpele uleioase trebuie
adunate în saci de plastic şi transportate la depozite desemnate în acest scop.

14. EVIDENŢA MODIFICĂRILOR/ REVIZIILOR

Nr.
Conţinutul (descrierea) modificării/ reviziei Justificare Iniţiator Data
Revizie

DATA: 16.05.2013 Ofertant,