Utilizarea sistemului de operare Windows

Windows este cel mai popular sistem de operare destinat computer-elor personale.

Utilizarea sistemului de operare windows cu

ajutorul cititorului de ecran Jaws

Navigarea pe fereastra Desktop a sistemului de operare Windows

1.1. Fereastra Desktop a sistemului de operare

Windows

Primul ecran al sistemului de operare Windows, care apare după cortina sonoră, este un
ecran cu mai multe controale, care se numeşte Desktop. În limba engleză cuvântul desk
semnifică masă sau birou, iar cuvântul top semnifică sus; prin urmare aceasta este o
denumire compusă, din două cuvinte, care într-o traducere aproximativă ar semnifica
masa sau biroul de lucru (evident este vorba în acest caz de un birou virtual). Aşa cum
pe biroul obişnuit se află cele mai utilizate instrumente de lucru (de exemplu: un creion,
o radieră, o trusă geometrică, hârtie de scris etc.) şi în cazul sistemului de operare
Windows există un birou virtual de unde se poate accesa diverse instrumente (în cazul
dat fiind vorba de programe sau aplicaţii) care sunt folosite cel mai mult în activitate (de
exemplu: o aplicaţie prin care se procesează un text, aplicaţii cu care se accesază poşta
electronică – e-mail, şi aşa mai departe).

1.2. Controlurile ferestrei Desktop

A.1. Controlul List View (listă de văzut). Acest control ca formă apare sub forma unor
coloane şi rânduri şi conţine icoane sau scurtături ale celor mai utilizate programe
(de exemplu: procesorul de text, aplicaţia pentru accesarea poştei electronice, browser-
ul de internet etc.). Pentru a lansa o aplicaţie în lucru se va selecta icoana sa din acest
control list view şi se va apăsa tasta Enter.

OBS.: Această fereastră desktop poate fi organizată după necesităţile de lucru ale
utilizatorului, însă orice fereastră desktop conţine în mod implicit o serie de icoane şi
anume: „My Computer”, „Recycle Bin” şi „Network Neighborhood”.

a. Aplicaţia My Computer: Este o aplicaţie prin intermediul căreia se poate organiza

informaţia pe calculator, se poate accesa informaţia de pe calculator şi transfera
informaţia de pe calculator pe diferite suporturi electronice (cum ar fi discheta, CD-ul
etc.).

b. Aplicaţia Recycle Bin (Coşul de Gunoi): Această aplicaţie este de fapt un coş virtual în
care se poate arunca informaţia ce nu mai este de strictă utilitate, dar se doreşte a fi
păstrată pentru o viitoare posibilă utilizare. Trebuie reţinut că acest coş virtual este
ultimul pas pe care sistemul de operare Windows îl pune în calea pierderii totale a unei
informaţii, de aceea dacă nu există siguranţa că o informaţie nu va mai fi utilă în viitorul
imediat este de preferat să fie „aruncată”, virtual vorbind, la coş. Evident, dacă se
doreşte păstrarea unei informaţii nu se va arunca în Recycle Bin, ci, utilizând aplicaţia
My Computer, va fi stocată pe un suport electronic. De aceea, dacă în mod accidental
se apasă tasta Delete, informaţia care tocmai a fost distrusă/ştearsă de pe un suport sau
chiar de pe hard disc, este foarte posibil să poată fi recuperată tocmai din acest
Recycle Bin.

c. Aplicaţia Network Neighborhood: Această aplicaţie permite accesul celorlalte

calculatoare din reţea, dacă evident unitatea pe care se lucrează se află conectată la o
reţea locală de calculatoare. Cel mai adesea, în cadrul firmelor, pentru o mai bună
comunicare şi o mai uşoară transmisie de informaţii, calculatoarele firmei sunt conectate
între ele formând o reţea locală a firmei. Cu ajutorul acestei aplicaţii,
Network Neighborhood, se va putea accesa informaţia de pe alte unităţii sau staţii locale
de lucru, se va putea trimite documente spre o imprimantă spre a fi imprimate sau se
poate folosii un scaner în reţea astfel în cât toţi utilizatorii din reţeaua locală respectivă
să beneficieze de textul scanat şi aşa mai departe.

A.2. Navigarea în cadrul controlului List View (listă de văzut). Navigarea se realizează cu
ajutorul tastelor săgeată, indiferent de direcţie. Astfel, cu săgeţile stânga şi dreapta se va
trece de pe o coloană pe alta, iar cu săgeţile sus şi jos se va trece de pe un rând pe
altul. În momentul navigării, cititorul de ecran prin intermediul sintezei vocale va exprima
numele itemului (icoanei) care tocmai a fost selectată din listă (de exemplu: dacă se va
naviga cu săgeată în jos pe prima coloană în momentul în care se va ajunge pe icoana
coşului de gunoi („Recycle Bin”) se va auzii următorul mesaj din partea cititorului de
ecran: „Risaicăl Bin”).

De asemenea, se poate naviga în cadrul acestui tip de control (List View) şi cu ajutorul
literelor, apăsând prima literă din numele aplicaţiei care se doreşte a fi lansată în
execuţie. Astfel, considerând următorul exemplu:
q se presupune că pe controlul List View al unui Desktop imaginar se află următoarele
aplicaţii ce încep cu litera „m”: My Computer, Microsoft Word şi Microsoft Excel;
q se presupune că se doreşte a fi lansată în execuţie aplicaţia Microsoft Excel;
q pentru a selecta această aplicaţie se va apăsa litera „m” până ce se va auzii următorul
mesaj din partea cititorului de ecran prin intermediul sintezei vocale:
„Maicrosoft Ixel”;
q iar pentru a lansa în execuţie aplicaţia tocmai selectată se va apăsa tasta „Enter”.

Notă: Pentru a selecta primul item dintr-un control de tip

List View se va apăsa tasta „Space Bar”.

B.1. Controlul Task Bar (Bară de activităţi). Această bară se află poziţionată în partea de
jos a ferestrei Desktop, în poziţie orizontală. Pe această bară de activităţi sunt arătate,
sub formă de butoane, toate programele ce rulează la un moment dat pe un calculator.
Acest lucru este posibil întrucât sistemul de operare Windows este un sistem cu
facilitatea de Multi tasking (activităţi multiple); acest lucru semnifică posibilitatea
sistemului de operare de a rula în acelaş timp mai multe aplicaţii (programe).

Bara de activităţi are, la rândul ei, mai multe controale

şi anume: butonul Start, System Tray, Tool Bar (Bară de Unelte/Instrumente) şi Clock
(Ceasul).

a. Butonul Start: Prin intermediul acestui buton se pot accesa, lansa în execuţie, marea
majoritate a programelor (aplicaţiilor) instalate pe un calculator. Butonul Start se află
poziţionat în extremitatea stângă a barei de activităţi. Acest buton activează Start Menu
(Meniul Start) al sistemului de operare Windows. Acest meniu Start poate fi activat în
mai multe moduri:
q o primă cale este prin combinaţia de taste Control plus Escape (se va apăsa mai întâi
tasta Control şi ţinând-o apăsată, se va apăsa apoi tasta Escape, după care se va
elibera ambele taste);
q a doua cale este prin apăsarea tastei Windows Logo (tasta Fereastră).

OBS.: Aceste modalităţi pentru accesarea meniului Start pot fi folosite de ori unde am fi
în lucru pe calculator la un moment dat.

b. System Tray: Acest control al barei de activităţi conţine o listă de programe asistente
precum Volume Control (Controlul Volumului plăcii de sunet al calculatorului), Keyboard
(Tastatura – prin intermediul căreia se poate modifica limba tastaturii sau se pot
configura diferite activităţi pentru tastatură) sau un program de protecţie a sistemului
împotriva viruşilor etc.

c. Tool Bar (Bara de Unelte/Instrumente): Este o bară ce conţine o serie de legături

pentru accesare mai uşoară a unor resurse de pe Internet sau scurtături pentru diverse
programe de pe calculator. Întrucât nu este accesibilă decât exclusiv cu Mouse-ul, deci
inaccesibilă utilizatorilor cititorului de ecran, nu va fi tratată aici. Este o bară ce poate fi
configurată de utilizator după nevoile sale de lucru cu calculatorul.
De asemenea, această bară poate fi dezactivată, fără a afecta în vreun fel activitatea
sistemului de operare Windows.

d. Clock: Ceasul se află poziţionat în extremitatea dreaptă a barei de activităţi. În

momentul când cursorul mouse-ului se află pe ceas atunci va fi arătată şi data.

B.2. Navigarea pe Task Bar (Bara de Activităţi). Navigarea se realizează exclusiv cu

ajutorul săgeţilor laterale (adică stânga şi respectiv dreapta) întrucât această bară este
poziţionată orizontal la baza ferestrei Desktop. Pentru a invoca o aplicaţie, după ce a
fost selectată din bara de activităţi, se va apăsa tasta Enter.

Celelalte controale ale barei de activităţi sunt accesate fie cu mouse-ul, iar cu tastatura
numai pe baza combinaţiilor de taste oferite de cititorul de ecran, de aceea vor fi tratate
într-o secţiune separată.

2. Câteva cuvinte despre noţiunea de fereastră în cadrul sistemului de operare Windows

După cum ştim cuvântul englezesc Windows, semnifică în limba română ferestre
(window la singular fereastră). Aceasta întrucât acest sistem de operare în lucrul cu
calculatorul se prezintă ca interfaţă, ca mod de apariţie pentru utilizator, sub formă de
ferestre; uneori, la lansarea unor programe, chiar aşa se şi vizualizează pe ecranul
monitorului ca şi cum s-ar deschide o fereastră obişnuită. De unde şi numele, foarte
sugestiv de altfel, al sistemului de operare.

În mediul sistemului de operare Windows, o fereastră poate fi controlată ca mod de

apariţie pe ecranul monitorului, astfel având 3 modalităţi de apariţie: Maximize
(Maximizată), Restore (Restaurată) şi Minimize (Minimizată).

a. Maximize (Maximizată): Aceasta înseamnă că fereastra ocupă cea mai mare parte a
ecranului monitorului, fiind întinsă pe aproape toată suprafaţa ecranului. Acest fapt
înseamnă că se lucrează la momentul respectiv în fereastra respectivă, de aceea se mai
folosesc şi expresii de genul: „Fereastra activă.”, „Fereastra curentă.” Etc.

b. Minimize (Minimizată): O fereastră se află minimizată atunci când se află pe bara de

activităţi sub forma unui buton, deci şi nu mai ocupă nici o parte pe ecranul monitorului,
iar fereastra activă poate fi o altă aplicaţie. A minimiza o fereastră nu semnifică faptul că
se închide o aplicaţie, ci doar că a fost trimisă pe bara de activităţi în aşteptare. Sau în
cadrul programului respectiv s-a dat drumul la o activitate ce nu necesită monitorizarea
din partea utilizatorului şi atunci a fost trimisă pe bara de activităţi pentru ca utilizatorul
să poată desfăşura alte activităţi pe timpul derulării activităţii iniţiale.
c. Restore (Restaurată): Această modalitate de apariţie a unei ferestre pe ecranul
monitorului poate fi configurată de fiecare utilizator în parte după necesităţile de lucru.
Astfel, utilizatorul poate mării sau micşora dimensiunile unei ferestre după solicitările de
moment ale activităţii sale (acest mod Restaurat nu poate fi decât între limitele
Maximizatului şi Minimizatului unei ferestre).

3.1. Navigarea în cadrul ferestrei Desktop cu ajutorul cititorului de ecran JAWS for
Windows „JFW”

Pentru a naviga între diferitele controale ale ferestrei Desktop se folosesc următoarele
taste şi combinaţii de taste:
q Tab: pentru a naviga înainte între controalele ferestrei Desktop.
q Shift plus Tab: pentru a naviga înapoi între controalele ferestrei Desktop.

A. În cadrul controlului List View al ferestrei Desktop nu sunt modalităţi diferite de

navigare. Însă pentru verificarea poziţionării în cadrul controlului curent (în cazul nostru
este vorba de controlul List View) se vor folosii următoarele combinaţii de taste:
q Window Logo plus M: pentru a muta focarul în controlul List View al ferestrei Desktop;
aceasta se numeşte
„A Minimiza toate aplicaţiile”.
q Insert plus Săgeată în Sus: pentru revederea informaţiei din cadrul controlului curent
(locaţia curentă).
q Insert plus Tab: pentru a revedea denumirea controlului curent, tipul controlului curent
şi poziţia efectivă din cadrul controlului curent (Locaţia Curentă); aceasta se mai
numeşte şi focarul curent.
q Insert plus T: redă titlul ferestrei curente
(ferestrei active).

Notă: Focar semnifică locul în care se află la un moment dat cursorul. Se poate imagina
acest focar ca un ochi virtual, deci focarul reprezintă ochiul utilizatorului prin intermediul
căruia utilizatorul îşi vede şi revede poziţia la orice moment.

OBS.: Combinaţiile de taste (ale cititorului de ecran JAWS for Windows „JFW”):
q Insert plus Săgeată în Sus
q Insert plus Tab
q Insert plus T
toate aceste combinaţii de taste sunt valabile oriunde ar fi focarul la un moment dat.
Deci aceste combinaţii de taste nu sunt valabile doar în cadrul unui control anume, ci în
toate cazurile ele reprezentând modalităţi de aflare în orice moment a poziţiei curente a
focarului.

B. Navigarea pe controlul Task Bar: Navigarea pe controlul Task Bar se realizează după
cum a fost arătat mai sus
(vezi 1.2., B.2.). Însă cititorul de ecran JAWS for Windows „JFW” oferă şi o combinaţie
de taste prin care generează o listă de unde se poate alege aplicaţia ce se doreşte să fie
invocată de pe bara de activităţi, această listă se numeşte:
„Window List”, şi este invocată prin combinaţiile de taste
q Insert plus F10.
Acest dialog conţine o listă cu toate aplicaţiile lansate pe un calculator la un moment dat.
Pentru a naviga în cadrul acestei liste se vor folosii
q Săgeţile Sus şi Jos,
iar după ce s-a ales aplicaţia ce se doreşte să fie invocată
(sau a cărei ferestre se doreşte să fie maximizată) se va apăsa tasta Enter.

C. System Tray: Pentru a accesa controlul „System Tray” se foloseşte combinaţia de

taste oferită de cititorul de ecran JAWS for Windows „JFW”
q Insert plus F11.
Se va activa un dialog ce conţine tot o listă (în care se poate naviga cu săgeţile sus şi
jos) cu toate programele asistente la momentul respectiv de pe un calculator şi, evident,
care sunt prezente în „System Tray”. După ce s-a făcut selecţia dorită se va apăsa tasta
Enter pentru a invoca aplicaţia selectată.

D. Clock: Pentru a vedea în orice moment cât este ceasul se foloseşte combinaţia de
taste oferită de cititorul de ecran JAWS for Windows „JFW”
q Insert plus F12.
Iar pentru a auzii şi data se foloseşte aceeaşi combinaţie de taste, numai că în timp ce
se ţine tasta Insert apăsată, tasta F12 se apasă de două ori într-o succesiune rapidă.
LECŢIA 4: Meniul Start şi explorarea interfeţei unui program cu ajutorul cititorului de
ecran JAWS For Windows “JFW”

1.1. Accesarea meniului Start al sistemului de operare Windows

În lecţia anterioară s-a arătat cum poate fi lansată în execuţie o aplicaţie folosind icoana
ei de pe controlul List View al ferestrei Desktop. În continuare se va arăta cum se poate
folosii meniul Start al sistemului de operare Windows pentru a realiza aceeaşi acţiune.

Pentru a accesa meniul Start al sistemului de operare Windows se pot folosii

următoarele căi:
1. De ori unde s-ar afla focarul la un moment dat pe calculator se poate apăsa
combinaţia de taste
q Control plus Escape
(tasta Control este prima tastă din colţul stânga jos al tastaturii, iar tasta Escape este o
tastă singură “izolată” în colţul stânga sus al tastaturii); se apasă mai întâi tasta Control
şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta Escape. Această
combinaţie de taste este valabilă pe orice tip de tastatură, iar pe tastaturile 104
(tastaturile care conţin şi taste Windows Logo) se poate folosii, tot de oriunde s-ar afla
focarul la un moment dat pe calculator, tasta Windows Logo apăsată doar o singură
dată.
2. O altă modalitate de a accesa meniul Start este următoarea:
q se minimizează toate aplicaţiile trimiţând focarul pe controlul List View al ferestrei
Desktop, iar aceasta poate fi îndeplinită prin apăsarea combinaţiei de taste standard a
sistemului de operare Windows
q Windows logo plus M;
q apoi se va apăsa tasta Tab (tastă situată la începutul din stânga al rândului al patrulea
al blocului de dactilografiere, numărat din colţul stânga jos al tastaturii) o singură dată,
iar cititorul de ecran va trebuii să anunţe următorul mesaj: „Start buton” (acesta este de
fapt butonul Start care activează meniul Start al sistemului de operare Windows);
q şi, în fine, pentru a activa meniul Start, pe butonul Start, se va apăsa tasta Enter.

OBS.: După cum se poate observa cu uşurinţă, a doua cale de accesare a meniului
Start a sistemului de operare Windows este un pic mai greoaie necesitând executarea a
mai multor paşii, de aceea recomandăm utilizarea uneia din modalităţIle prezentate la
numărul 1, evident lăsând la latitudinea utilizatorilor să-şi aleagă modalitatea cea mai
comodă de utilizare. Însă, pentru o cât mai mare viteză de lucru, doar cu titlu de
recomandare sfătuim utilizarea tastei Windows Logo, acolo unde este posibil, iar unde
nu este posibil, prin lipsa tastei Windows Logo, recomandăm utilizarea combinaţiei de
taste Control plus Escape.

1.2. Lansarea în execuţie a unui program

După activarea meniului Start al sistemului de operare Windows folosind cea mai facilă
cale pentru utilizator, pe ecranul monitorului va apărea o listă verticală, de fapt conţinutul
în sine al meniului Start. Pentru că orice conţinut al unui meniu este în poziţie verticală,
aceasta a determinat numirea lor ca Meniuri Verticale. Astfel, navigarea printr-un meniu
vertical, de pe un item pe altul, se realizează exclusiv cu tastele de direcţionare săgeţile
sus sau jos.

Orice Meniu Start al sistemului de operare Windows conţine un submeniu numit

Programs, unde, de fapt, se află în principal scurtături sau alte submeniuri pentru
majoritatea aplicaţiilor/programelor instalate pe un calculator. Pentru a activa acest
submeniu se va folosii fie:
-- mergându-se cu tastele de direcţionare săgeţi sus sau jos până pe submeniul
Programs şi se va apăsa tasta Enter sau săgeată dreapta, iar focarul va fi poziţionat pe
primul item al submeniului;
-- fie se va apăsa litera P, iar focarul va fi poziţionat pe primul item al submeniului
Programs; de reţinut faptul că dacă un meniu Start conţine mai mulţi item ce încep cu
litera P, atunci este necesară apăsarea literei P până ce focarul va fi mutat pe submeniul
Programs, apoi, pentru a-l activa, se va apăsa fie tasta Enter, fie tasta de direcţionare
săgeată dreapta şi evident focarul va fi situat pe primul item al submeniului Programs.

După deschiderea acestui submeniu, Programs, se poate naviga, de pe un item pe altul,

fie pe acest nivel (folosind tastele de direcţionare săgeţile sus sau jos), fie se pot
deschide alte submeniuri. Din aceste niveluri se face alegerea scurtăturii
aplicaţiei/programului ce urmează a fi folosit.

În continuare se va activa aplicaţia „WordPad?”, un editor de texte simplu, pentru a se

evidenţia modalităţile de navigare în cadrul unui program folosind cititorul de ecran
JAWS for Windows „JFW” şi, de asemenea, modul de explorare a interfeţei unei aplicaţii
asistaţi de un cititor de ecran. Pentru a lansa în execuţie aplicaţia „WordPad?” se va
urma paşii descrişi mai jos:
1. Se va activa Meniul Start apăsându-se combinaţia de taste Control plus Escape, sau
puri şi simplu tasta Windows Logo.
2. Se va apăsa litera P pentru a activa submeniul Programs. Dacă meniul Start conţine
mai mulţi itemi ce încep cu litera P, atunci se va apăsa această literă până ce se va auzii
pronunţându-se din partea vocii sintetice cuvântul „Programs” şi se va apăsa apoi tasta
Enter pentru a se deschide submeniul Programs.
3. După deschiderea acestui submeniu, Programs, focarul ar trebuii să fie situat pe
primul item al său şi anume pe un alt submeniu numit „Accessories” (mesajul ce ar
trebuii auzit din partea vocii sintetice ar fi: „Ăxesoriz sabmeniu”). Dacă în mod accidental
nu se aude acest mesaj din partea vocii sintetice, atunci fie se navighează cu tastele de
direcţionare săgeţile sus sau jos până pe acest submeniu „Accessories”, fie se apasă
litera A până se va muta focarul pe acest submeniu.
4. Se va deschide şi acest submeniu apăsând tasta Enter.
5. În cadrul submeniului „Accessories” fie se va naviga cu tastele de direcţionare
săgeţile sus sau jos până pe itemul numit „WordPad?” (mesajul din partea vocii sintetice
ar trebuii să fie: „Uărdpad”), fie se va apăsa litera W, iar dacă acest submeniu nu conţine
şi alţi itemi ce încep cu litera W, atunci sistemul va lansa în execuţie aplicaţia
„WordPad?”; dacă submeniul „Accessories” conţine mai mulţi itemi ce încep cu litera W,
atunci se va apăsa litera până ce focarul va fi fixat pe scurtătura aplicaţiei „WordPad?”,
iar pentru a fi lansată în execuţie se va apăsa tasta Enter.
6. Citindu-se bara de titlu (cu combinaţia de taste a cititorului de ecran, în cazul nostru
fiind vorba de cititorul de ecran „JFW”, Insert plus T) ar trebuii sa fie redat următorul
mesaj: „Document – WordPad?” („Doqument deş Uărdpad”). După lansarea în execuţie
a aplicaţiei WordPad?, focarul va fi plasat în cadrul câmpului de editare al documentului
aplicaţiei WordPad?.

Note: 1. Câmp de editare semnifică zona unde utilizatorul poate introduce informaţie prin
intermediul tastaturii (mai exact unde se poate scrie efectiv).
2. Într-un câmp de editare, focarul se numeşte punct de inserţie, adică punctul prin
intermediul căruia utilizatorul introduce o informaţie într-un câmp (arie) şi acest punct de
inserţie este vizualizat ca o bară orizontală ce se mişcă pe măsură ce informaţia este
scrisă în câmpul de editare. (OBS.: Această bară orizontală, punctul de inserţie, se află
în totdeauna la dreapta ultimului caracter introdus.)

2. Combinaţii de taste pentru explorarea interfeţei unui program ale cititorului de ecran
JAWS for Windows „JFW”

2.1. Câteva cuvinte despre elementele ferestrelor în mediul sistemului de operare

Windows

În genere, orice fereastră a unei aplicaţii/program în mediul sistemului de operare

Windows cuprinde următoarele elemente; luat de sus în jos o fereastră a unei
aplicaţii/program se prezintă astfel:
q Title Bar (Bara de Titlu): Aici se vizualizează numele aplicaţiei/programului ce este
maximizat sau care conţine focarul la un moment dat şi, eventual, numele fişierului,
documentului, deschis în cadrul respectivei aplicaţii sau program. După bara de titlu
putem în orice moment să observăm unde se află focarul, deci ea îndeplineşte şi un rol
orientativ. Bara de titlu poate fi citită cu combinaţia de taste a cititorului de ecran, în
cazul nostru fiind vorba de cititorul de ecran JAWS for Windows „JFW”, iar această
combinaţie specifică cititorului de ecran „JFW” este:
q Insert plus T
iar mesajul ce va fi auzit este ceva de genul: „Title equals ...” („Taităl icuăls ...”). (OBS.:
Punctele de suspensie stau pentru numele aplicaţiei sau programului şi, eventual,
numele documentului, fişierului, deschis la un moment dat. De exemplu: citind bara de
titlu se poate auzii ceva de genul: „Title equals Lectia 04.doc dash Microsoft Word”
(mesajul din partea cititorului de ecran JAWS for Windows fiind: „Taităl iquăls Lectia 04
dot doc deş Maicrosoft Uărd”); ceea ce înseamnă că focarul se află în cadrul ferestrei
programului Microsoft Word – procesor de texte – şi că un document denumit Lectia 04
este deschis în cadrul acestei aplicaţii.)
q b. Menu Bar (Bara de meniuri): Continuând în jos, sub bara de titlu, se află bara de
meniuri. Nuanţând un pic această problemă, se poate afirma că meniuriile reprezintă
oferta programului către utilizator. Făcând o analogie cu un meniu dintr-un restaurant,
aşa cum meniul restaurantului reprezintă oferta de mâncare şi băuturi, aşa şi meniuriile
dintr-o aplicaţie reprezintă oferta de utilizare a respectivullui program. Deci, văzând bara
de meniuri a unui program, un utilizator poate estima cam ce posibilităţi de utilizare oferă
respectivul program. Ca şi bara de titlu, şi bara de meniuri este într-o poziţie orizontală.
Această bară de meniuri poate fi accesată prin apăsarea, o singură dată, a tastei
-- Alt (tastă situată la dreapta şi stânga tastei spaţiu pe rândul de jos al blocului de
dactilografiere); obs.: această comandă aparţine sistemului de operare Windows şi nu
cititorului de ecran. Pentru a naviga pe această bară de meniuri, se vor folosii tastele de
direcţionare săgeţile stânga dreapta (aceasta întrucât bara de meniuri este vizualizată în
poziţie orizontală). Dacă se va naviga, spre exemplu, pe bara de meniuri a cititorului de
ecran JAWS for Windows „JFW” se vor observa următoarele meniuri: Obtions, Utilities,
Language, Help şi System, iar continuând cu tasta de direcţionare săgeată dreapta,
focarul va fi reântors pe primul meniu „Obtions”, astfel realizându-se un cerc, o ciclare
pe bara de meniurii. Un alt exemplu, bara de meniuri a procesorului de texte Microsoft
Word ar fi (tot luat în ordine de la stânga la dreapta) următoarea: File, Edit, View, Insert,
Format, Tools, Table, Window şi Help, iar continuând cu tasta de direcţionare săgeată
dreapta se va muta focarul din nou pe primul meniu, adică meniul File. După selectarea
meniului dorit din bara de meniurii, pentru a activa un meniu se va apăsa tasta de
direcţionare săgeată în jos şi în acest moment un meniu vertical va fi afişat pe ecran (în
cadrul unui meniu vertical se navighează exclusiv cu tastele de direcţionare săgeţile sus
şi sau jos).
q c. Tools Bar (Bara de instrumente/unelte): În majoritatea programelor sub bara de
meniurii urmează una sau mai multe bare de instrumente/unelte, care în principal
conţine o serie de butoane vizualizate prin intermediul unor pictograme descriptive.
Aceasta oferind o utilizare mai uşoară programului respectiv din partea utilizatorului
mouse-ului. De obicei, aceste butoane din bara de instrumente sunt accesibile şi prin
intermediul tastaturii, folosindu-se în acest sens diverse combinaţii de taste specifice,
aceasta semnificând că fiecare program în principiu are combinaţiile sale specifice de
taste de utilizare. Există, însă, şi o serie de combinaţii de taste comune tuturor
programelor sub sistemul de operare Windows (dar şi aceasta numai într-o anumită
măsură, adică numai pentru programe foarte populare), mai ales combinaţii de taste de
manipulare a fişierelor text, dar aceste
combinaţii vor fi dezvoltate într-o lecţie ulterioară.
q d. Corpul documentului (câmpul de editare) sau al fişierului: După bara de
instrumente/unelte, urmează corpul propriu-zis al fişierului, adică zona unde sunt
vizualizate informaţiile ce sunt conţinute de respectivul fişier, document. În cazul
fişierelor text, această zonă este denumită câmpul de editare al documentului.
q e. Status Bar (Bara de Statut): La baza ferestrei unui program se află o bară tot în
poziţie orizontală, în care sunt vizualizate informaţii care oferă indicaţii de starea de
moment a programului sau a documentului ori sunt vizualizate tot felul de informaţii
ajutătoare (de tip Help). De exemplu, bara de statut în fereastra principală a cititorului de
ecran JAWS for Windows „JFW”, oferă următoarele informaţii: „Press F1 for Help, Serial
Number 801” („Apăsaţi F1 pentru Ajutor, Numărul de serie 801”); deci prima informaţie
este o modalitate de a accesa ajutorul din partea programului JAWS for Windows, iar a
doua se referă la numărul de înregistrare a programului JAWS for Windows „JFW”.
Această bară de statut poate fi citită cu ajutorul combinaţiei de taste specifică cititorului
de ecran „JFW”
-- Insert plus Page Down.
Un alt exemplu de bară

de statut, este cea din cadrul procesorului de texte Microsoft Word; în cadrul acestei
bare de statut pot fi vizualizate informaţii de genul: numărul de pagină în care se află la
un moment dat punctul de inserţie, numărul de rând pe pagina curentă unde se află la
un moment dat punctul de inserţie, câte pagini are documentul activ etc.

Note: 1. Punct de inserţie semnifică focarul curent prin intermediul căruia se introduc
informaţii într-un câmp de editare.
2. Document activ semnifică documentul deschis la un moment dat în cadrul unui
program şi în care se lucrează la un moment dat.

2.2. Cursoarele cititorului de ecran JAWS for Windows „JFW”

Cursorul este, de fapt, confundat cu focarul curent, ori cu săgeata mouse-ului. Atunci
când se spune: „Unde se află cursorul” semnifică, de fapt, cursorul mouse-ului care cel
mai adesea este vizualizat pe ecran sub forma unei săgeţi, orientate cu vârful la dreapta,
însă modalitatea de apariţie a acestui cursor se modifică funcţie de tipul controlului pe
care se află la un moment dat cursorul (de exemplu: ântr-un câmp de editare acesta
arată precum o bară orizontală, pe o legătură pe reţeaua Internet acesta arată precum o
mână cu degetele deschise etc.).

Cititorul de ecran JAWS for Windows „JFW” oferă utilizatorului o serie de 5 tipuri de
cursoare, prin intermediul cărora acesta poate explora eficient un ecran; aceste cursoare
sunt:
q cursorul PC („PC cursor”)
q cursorul JAWS („JAWS cursor”)
q cursorul Invizibil („Invisible Cursor”)
q cursorul PC Virtual („Virtual PC Cursor”) şi
q cursorul Braille („Braille Cursor”).
Cu excepţia ultimului tip de cursor, Braille Cursor, toate aceste tipuri de cursoare vor fi
detailate pe măsură ce se va înainta în studiul acestui curs, însă pentru acum vor fi
discutate numai două cursoare şi anume: PC Cursor şi JAWS Cursor; rămânând ca
celelalte tipuri de cursoare să fie introduse atunci când se vor şi utiliza în diverse aplicaţii
sau programe.

2.2.1. PC Cursor (Cursorul PC)

Acest cursor este cel mai utilizat, el fiind în fapt principalul tip de cursor cu care
utilizatorul cititorului de ecran JAWS for Windows „JFW” explorează, utilizează şi
prelucrează informaţia, în cea mai mare parte. Acest cursor este de fapt: fie focarul
curent, fie punctul de inserţie, fie selecţia într-un tip specific de control într-o casetă de
dialog. Acest cursor poate fi activat în orice moment prin intermediul tastei
q PLUS
de pe Blocul Numeric (situată deasupra tastei „Enter” de pe Blocul Numeric, în poziţie
verticală).

La activarea acestui cursor se poate auzi următorul mesaj: „PC Cursor”.

OBS.: 1. Acest cursor este, în fapt, activ în mod implicit la lansarea în execuţie a
cititorului de ecran JAWS for Windows „JFW”, el ne fiind nevoie să fie activat sau
reactivat decât numai atunci când utilizatorul a folosit un alt tip din celelalte tipuri de
cursoare.
2. Acest cursor PC, este supus limitelor de mişcare precum focarul curent (sau locaţia
curentă) şi în câmpul de editare limitelor mişcării punctului de inserţie (adică limitelor
acestui câmp de editare); dincolo de aceste limite acest cursor nu se poate mişca,
necesitându-se în acest caz (pentru explorarea restului ecranului) folosirea unuia din
celelalte tipuri de cursoare.

2.2.2. JAWS Cursor (Cursorul JAWS)

Acest cursor este, în fapt, cursorul mouse-ului; astfel el ne fiind restricţionat ca mişcare,
precum cursorul PC, ceea ce înseamnă că acest cursor poate fi plimbat oriunde pe
ecran. În timpul deplasării acestui cursor JAWS şi cursorul mouse-ului este mişcat,
urmând practic cursorul JAWS în mişcarea lui pe ecran. Cursorul JAWS (sau cursorul
mouse-ului) poate fi activat prin apăsarea tastei
q MINUS
de pe Blocul Numeric (tasta minus este situată deasupra tastei PLUS sau PC Cursor).

La activarea cursorului JAWS se va putea auzi următorul mesaj: „JAWS Cursor”.

Notă: Realizatorii cititorului de ecran Jaws for Windows „JFW” au realizat (au setat) două
voci cu timbre vocale diferite pentru cele două tipuri de cursoare: PC şi JAWS. Astfel,
cursorul JAWS are un timbru vocal mai jos şi mai gros decât vocea folosită pentru
cursorul PC (care are o voce cu un timbru vocal mai înalt), aceasta pentru a se putea
realiza cu uşurinţă diferenţierea între cele două tipuri de cursoare şi, mai ales, pentru a
se putea determina cu uşurinţă care dintre cursoare este activ la un moment dat.

2.3.1. Manipularea cursorului PC într-un câmp de editare

În continuare se vor prezenta toate combinaţiile de taste pentru manipularea, citirea şi

deplasarea cursorului PC (sau a punctului de inserţie) într-un câmp de editare.
A. Combinaţiile de taste ale cititorului de ecran Jaws for Windows „JFW” de citire a
informaţiei de pe ecran şi de mişcare a punctului de inserţie în acelaşi timp cu citirea.

1. Activează cursorul PC („PC Cursor”):

-- tasta Plus de pe Blocul Numeric (tastă situată deasupra tastei Enter de pe Blocul
Numeric în poziţie verticală).

2. Citeşte caracterul curent:

-- 5 de pe Blocul Numeric (tasta 5 este cea care are un punct în relief pe mijlocul ei).

3. Citeşte caracterul precedent:

-- tasta de direcţionare Săgeată Stânga (sau 4 de pe Blocul Numeric, situată la stânga
tastei 5 de pe Blocul Numeric).

4. Citeşte caracterul următor:

-- tasta de direcţionare Săgeată Dreapta (sau 6 de pe Blocul Numeric, situată la dreapta
tastei 5 de pe Blocul Numeric).

5. Pronunţă caracterul curent în modul radio amatorilor:

-- 5 de pe Blocul Numeric (apăsat de două ori într-o succesiune rapidă); tasta 5 de pe
Blocul Numeric are un punct în relief pe mijlocul ei.

6. Citeşte cuvântul curent:

-- Insert plus 5 ambele de pe Blocul Numeric (tasta Insert de pe Blocul Numeric este
tasta 0 situată în colţul stânga jos a Blocului Numeric); se apasă mai întâi tasta Insert de
pe Blocul Numeric şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se apasă şi tasta 5 de pe
Blocul Numeric (tasta 5 are un punct în relief în mijlocul ei).

7. Citeşte cuvântul precedent:

-- Insert plus tasta de direcţionare Săgeată Stânga (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată stânga se mai poate folosii, 4 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Insert de pe Blocul Numeric (tasta Insert este situată în colţul din stânga jos a Blocului
Numeric) şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se apasă şi tasta de direcţionare
Săgeată Stânga (sau 4 de pe Blocul Numeric, tastă situată la stânga tastei 5 de pe
Blocul Numeric).

8. Citeşte cuvântul următor:

-- Insert plus tasta de direcţionare Săgeată Dreapta (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată dreapta se mai poate folosii, 6 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Insert de pe Blocul Numeric (tastă situată în colţul stânga jos al Blocului Numeric) şi în
timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de direcţionare Săgeată
Dreapta (sau 6 de pe Blocul Numeric, tastă situată la stânga tastei 5 de pe Blocul
Numeric).

9. Pronunţă pe litere cuvântul curent:

-- Insert plus 5 ambele de pe Blocul Numeric (5 de pe Blocul numeric apăsat de două ori
într-o succesiune rapidă); se apasă mai întâi tasta Insert de pe Blocul Numeric (tastă
situată în colţul stânga jos al Blocului Numeric) şi în timp ce se ţine această tastă
apăsată se va apăsa şi tasta 5 de pe Blocul Numeric.

10. Citeşte linia (rândul) curent-ă:

-- Insert plus tasta de direcţionare Săgeată în Sus (sau, în locul tastei de direcţionare
Săgeată în Sus se mai poate folosii, 8 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Insert de pe Blocul Numeric (tastă situată în colţul stânga jos al Blocului Numeric) şi în
timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa tasta de direcţionare Săgeată în Sus
(sau 8 de pe Blocul Numeric, tastă situată deasupra tastei 5 de pe Blocul Numeric).

11. Citeşte linia (rândul) precedent-ă:

-- tasta de direcţionare Săgeată în Sus (sau 8 de pe Blocul Numeric, tastă situată
deasupra tastei 5 de pe Blocul Numeric).

12. Citeşte linia (rândul) următor-oare:

-- tasta de direcţionare Săgeată în Jos (sau 2 de pe Blocul Numeric, tastă situată
dedesuptul tastei 5 de pe Blocul Numeric).

13. Citeşte de la ânceputul rândului curent până la poziţia punctului de inserţie (tot pe
rândul curent):
-- Insert plus tasta de direcţionare Home (sau, în locul tastei de direcţionare Home se
mai poate folosii, 7 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Insert de pe Blocul
Numeric şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de direcţionare
Home (sau 7 de pe Blocul Numeric, tastă situată la stânga tastei 8 sau săgeată în sus
de pe Blocul Numeric).

14. Citeşte de la poziţia punctului de inserţie (de pe rândul curent) până la sfârşitul
rândului curent:
-- Insert plus tasta de direcţionare Page Up (sau, în locul tastei de direcţionare Page Up
se mai poate folosii, 9 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Insert de pe
Blocul Numeric şi ân timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de
direcţionare Page Up (sau 9 de pe Blocul Numeric, tastă situată la dreapta tastei 8 sau
săgeată în sus de pe Blocul Numeric).

15. Citeşte propoziţia curentă:

-- Alt plus 5 (5 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Alt (tastă situată la stânga
şi dreapta tastei Spaţiu de pe Blocul de Dactilografiere – primul rând numărat de jos în
sus) şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta 5 de pe Blocul
Numeric.

16. Citeşte propoziţia precedentă:

-- Alt plus tasta de direcţionare Săgeată în Sus (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată în sus se mai poate folosii, 8 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Alt
(tastă situată la stânga şi dreapta tastei Spaţiu de pe Blocul de Dactilografiere – pe
primul rând numărat de jos în sus) şi în timp ce se ţine apăsată această tastă se va
apăsa şi tasta de direcţionare săgeată în sus (sau 8 de pe Blocul Numeric).

17. Citeşte propoziţia următoare:

-- Alt plus tasta de direcţionare Săgeată în Jos (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată în jos se mai poate folosii, 2 de pe Blocul Numeric); se apasă tasta Alt (tastă
situată la stânga şi dreapta tastei Spaţiu de pe Blocul de Dactilografiere – pe primul rând
numărat de jos în sus) şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta
de direcţionare săgeată în jos (sau 2 de pe Blocul Numeric).
18. Citeşte paragraful curent:
-- Control plus 5 de pe Blocul Numeric; se apasă mai întâi tasta Control (tastă situată în
colţurile din stânga şi respectiv dreapta jos a Blocului de Dactilografiere) şi în timp ce se
ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta 5 de pe Blocul Numeric.

19. Citeşte paragraful precedent:

-- Control plus tasta de direcţionare Săgeată în Sus (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată în sus se mai poate folosii, 8 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Control (tastă situată în colţurile din stânga şi respectiv dreapta jos a Blocului de
Dactilografiere) şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de
direcţionare săgeată în sus (sau 8 de pe Blocul Numeric).

20. Citeşte paragraful următor:

-- Control plus tasta de direcţionare Săgeată în Jos (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată în jos se mai poate folosii, 2 de Pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Control (tastă situată în colţurile din stânga şi respectiv dreapta jos a Blocului de
Dactilografiere) şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de
direcţionare săgeată în jos (sau 2 de pe Blocul Numeric).

21. Citeşte continuu un text:

-- Insert plus tasta de direcţionare Săgeată în Jos (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată în jos se mai poate folosii, 2 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Insert de pe Blocul Numeric şi ân timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi
tasta de direcţionare săgeată în jos (sau 2 de pe Blocul Numeric).

22. Citeşte prima linie a ferestrei curente:

-- Insert plus tasta de direcţionare End (sau, în locul tastei de direcţionare End se mai
poate folosii, 1 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Insert şi în timp ce se
ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de direcţionare End (sau 1 de pe Blocul
Numeric, tastă situată la stânga tastei 2 sau săgeată în jos de pe Blocul Numeric).

23. Citeşte ultima linie a ferestrei curente:

-- Insert plus tasta de direcţionare Page Down (sau, în locul tastei de direcţionare Page
Down se mai poate folosii, 3 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Insert şi în
timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de direcţionare End (sau 3 de
pe Blocul Numeric, tastă situată la dreapta tastei 2 sau săgeată în jos de pe Blocul
Numeric).

24. Mută poziţia cursorului PC la poziţia curentă a cursorului JAWS (OBS.: Numai dacă
acest lucru este posibil, în sensul dacă focarul sau punctul de inserţie pot să navigheze
în spaţiul respectiv.) activând în acelaşi timp cursorul PC:
-- Insert plus tasta Plus (ambele de pe Blocul Numeric, în mod special tasta Plus).

OBS.: Tot timpul utilizării Blocului Numeric acesta trebuie să fie închis („Off”).

B. Următoarele combinaţii de taste se referă la mişcarea punctului de inserţie într-un

câmp de editare (combinaţii aplicabile în orice câmp de editare şi care nu aparţin
cititorului de ecran JAWS for Windows „JFW”):

1. Mută punctul de inserţie la începutul câmpului de editare:

-- Control plus tasta de direcţionare Home (sau, în locul tastei de direcţionare Home se
mai poate folosii, 7 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Control (tastă situată
în colţurile din stânga şi respectiv dreapta jos a Blocului de Dactilografiere) şi în timp ce
se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de direcţionare Home (sau 7 de pe
Blocul Numeric).

2. Mută punctul de inserţie la sfârşitul câmpului de editare:

-- Control plus tasta de direcţionare End (sau, în locul tastei de direcţionare End se mai
poate folosii, 1 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Control (tastă situată în
colţurile din stânga şi respectiv dreapta jos a Blocului de Dactilografiere) şi în timp ce se
ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de direcţionare End (sau 1 de pe Blocul
Numeric).

3. Rulează textul unui câmp de editare cu un ecran înainte:

-- tasta de direcţionare Page Down (sau, în locul tastei de direcţionare Page Down se
mai poate folosii, 3 de pe Blocul Numeric).
4. Rulează textul unui câmp de editare cu un ecran înapoi:
-- tasta de direcţionare Page Up (sau, în locul tastei de direcţionare Page Up se mai
poate folosii, 9 de pe Blocul Numeric).

5. Mută punctul de inserţie la începutul rândului curent al câmpului de editare:

-- tasta de direcţionare Home (sau, în locul tastei de direcţionare Home se mai poate
folosii, 7 de pe Blocul Numeric).

6. Mută punctul de inserţie la sfârşitul rândului curent al câmpului de editare:

-- tasta de direcţionare End (sau, în locul tastei de direcţionare End se mai poate folosii,
1 de pe Blocul Numeric).

7. Mută punctul de inserţie cu un cuvânt la dreapta – cuvântul următor:

-- Control plus tasta de direcţionare Săgeată Dreapta (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată dreapta se mai poate folosii, 6 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Control (tastă situată în colţurile din stânga şi respectiv dreapta jos ale Blocului de
Dactilografiere) şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de
direcţionare săgeată dreapta (sau 6 de pe Blocul Numeric).

8. Mută punctul de inserţie cu un cuvânt la stânga – cuvântul precedent:

-- Control plus tasta de direcţionare Săgeată Stânga (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată stânga se poate folosii, 4 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Control (tastă situată în colţurile din stânga şi respectiv dreapta jos ale Blocului de
Dactilografiere) şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de
direcţionare săgeată stânga (sau 4 de pe Blocul Numeric).

9. Mută punctul de inserţie cu un caracter la dreapta – caracterul următor:

-- tasta de direcţionare Săgeată Dreapta (sau, în locul tastei de direcţionare săgeată
dreapta se mai poate folosii, 6 de pe Blocul Numeric).

10. Mută punctul de inserţie cu un caracter la stânga – caracterul precedent:

-- tasta de direcţionare Săgeată Stânga (sau, în locul tastei de direcţionare săgeată
stânga se mai poate folosii, 4 de pe Blocul Numeric).
OBS.: Tot timpul utilizării Blocului Numeric acesta trebuie să fie închis („Off”).

C. Următoarele combinaţii de taste aparţin aplicaţiei Microsoft Word, un program de

procesare texte, şi se referă la deplasarea cursorului într-un câmp de editare (combinaţii
de taste ce nu aparţin cititorului de ecran JAWS for Windows „JFW”):

1. Rulează textul unui câmp de editare cu o pagină înainte (totodată situând punctul de
inserţie pe primul rând al paginii) – pagina următoare:
-- Control plus tasta de direcţionare Page Down (sau, în locul tastei de direcţionare Page
Down se mai poate folosii, 3 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Control
(tastă situată în colţurile din stânga şi dreapta jos a Blocului de Dactilografiere) şi în timp
ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de direcţionare Page Down (sau 3
de pe Blocul Numeric).

2. Rulează textul unui câmp de editare cu o pagină înapoi (totodată mutând şi punctul de
inserţie pe primul rând al paginii) – pagina precedentă:
-- Control plus tasta de direcţionare Page Up (sau, în locul tastei de direcţionare Page
Up se mai poate folosii, 9 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Control (tastă
situată în colţurile stânga şi dreapta jos a Blocului de Dactilografiere) şi în timp ce se ţine
această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de direcţionare Page Up (sau 9 de pe Blocul
Numeric).

OBS.: Tot timpul utilizării Blocului Numeric acesta trebuie să fie închis („Off”).

2.3.2. Manipularea cursorului JAWS (sau cursorul mouse-ului)

Aceste combinaţii de taste sunt valabile numai pentru cititorul de ecran JAWS for
Windows „JFW”.

1. Activează cursorul JAWS (dezactivând toate celelalte cursoare):

-- tasta Minus de pe Blocul Numeric.

2. Mută cursorul JAWS pe primul rând al ferestrei curente (sau ecranului):

-- tasta de direcţionare Page Up (sau 9 de pe Blocul Numeric).

3. Mută cursorul JAWS pe ultimul rând al ferestrei curente (sau al ecranului):

-- tasta de direcţionare Page Down (sau 3 de pe Blocul Numeric).

4. Mută cursorul JAWS la începutul rândului curent:

-- tasta de direcţionare Home (sau, în locul tastei de direcţionare Home se mai poate
folosii, 7 de pe Blocul Numeric).

5. Mută cursorul JAWS la sfârşitul rândului curent:

-- tasta de direcţionare End (sau, în locul tastei de direcţionare End se mai poate folosii,
1 de pe Blocul Numeric).

6. Citeşte caracterul curent:

-- 5 de pe Blocul Numeric (tasta 5 este cea care are un punct în relief pe mijlocul ei).

7. Citeşte caracterul precedent:

-- tasta de direcţionare Săgeată Stânga (sau 4 de pe Blocul Numeric).

8. Citeşte caracterul următor:

-- tasta de direcţionare Săgeată Dreapta (sau 6 de pe Blocul Numeric).

9. Pronunţă caracterul curent în modul radio amatorilor:

-- 5 de pe Blocul Numeric (apăsat de două ori într-o succesiune rapidă).

10. Citeşte cuvântul curent:

-- Insert plus 5 ambele de pe Blocul Numeric (tasta Insert de pe Blocul Numeric este
tasta 0 situată în colţul stânga jos a Blocului Numeric); se apasă mai întâi tasta Insert de
pe Blocul Numeric şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se apasă şi tasta 5 de pe
Blocul Numeric.

11. Citeşte cuvântul precedent:

-- Insert plus tasta de direcţionare Săgeată Stânga (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată stânga se mai poate folosii, 4 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Insert de pe Blocul Numeric şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se apasă şi tasta
de direcţionare Săgeată Stânga (sau 4 de pe Blocul Numeric).

12. Citeşte cuvântul următor:

-- Insert plus tasta de direcţionare Săgeată Dreapta (sau, în locul tastei de direcţionare
săgeată dreapta se mai poate folosii, 6 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Insert de pe Blocul Numeric şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi
tasta de direcţionare Săgeată Dreapta (sau 6 de pe Blocul Numeric).

13. Pronunţă pe litere cuvântul curent:

-- Insert plus 5 ambele de pe Blocul Numeric (5 de pe Blocul numeric apăsat de două ori
într-o succesiune rapidă); se apasă mai întâi tasta Insert de pe Blocul Numeric şi în timp
ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta 5 de pe Blocul Numeric.

14. Citeşte linia (rândul) curent-ă:

-- Insert plus tasta de direcţionare Săgeată în Sus (sau, în locul tastei de direcţionare
Săgeată în Sus se mai poate folosii, 8 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta
Insert de pe Blocul Numeric şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa
tasta de direcţionare Săgeată în Sus (sau 8 de pe Blocul Numeric).

15. Citeşte linia (rândul) precedent-ă:

-- tasta de direcţionare Săgeată în Sus (sau 8 de pe Blocul Numeric).

16. Citeşte linia (rândul) următor-oare:

-- tasta de direcţionare Săgeată în Jos (sau 2 de pe Blocul Numeric).

17. Citeşte de la ânceputul rândului curent până la poziţia cursorului JAWS (tot pe
rândul curent):
-- Insert plus tasta de direcţionare Home (sau, în locul tastei de direcţionare Home se
mai poate folosii, 7 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Insert de pe Blocul
Numeric şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de direcţionare
Home (sau 7 de pe Blocul Numeric).
18. Citeşte de la poziţia cursorului JAWS (de pe rândul curent) până la sfârşitul rândului
curent:
-- Insert plus tasta de direcţionare Page Up (sau, în locul tastei de direcţionare Page Up
se mai poate folosii, 9 de pe Blocul Numeric); se apasă mai întâi tasta Insert de pe
Blocul Numeric şi ân timp ce se ţine această tastă apăsată se va apăsa şi tasta de
direcţionare Page Up (sau 9 de pe Blocul Numeric).

19. Restricţionează mişcarea cursorului JAWS la zona curentă (fereastra curentă):

-- Insert plus R (tasta Insert se află în colţul stânga jos a Blocului Numeric, adică tasta
0); se apasă mai întâi tasta Insert de pe Blocul Numeric şi în timp ce se ţine această
tastă apăsată se va apăsa şi litera R..

20. Mută poziţia cursorului JAWS la poziţia curentă a cursorului PC (activând în acelaşi
timp cursorul JAWS) dezactivând toate celelalte tipuri de cursoare:
-- Insert plus tasta Minus (ambele de pe Blocul Numeric, în mod special tasta Minus);
tasta Minus se află deasupra tastei Plus (cursorul PC) de pe Blocul Numeric, iar tasta
Insert se află în colţul stânga jos a Blocului Numeric, adică tasta 0; se apasă mai întâi
tasta Insert de pe Blocul Numeric şi în timp ce se ţine această tastă apăsată se va
apăsa şi tasta Minus de pe Blocul Numeric.

OBS.: Tot timpul utilizării Blocului Numeric acesta trebuie să fie închis („Off”).

LECŢIA 5: Caseta de dialog simplă şi caseta de dialog cu mai multe pagini

1. Caseta de dialog simplă (Dialogue Boxes)

O casetă de dialog este o fereastră ce apare temporar peste fereastra aplicaţiei active
pentru a reda o serie variată de informaţii grupate într-un singur loc, funcţie de comanda
dată din meniul vertical al aplicaţiei respective. Numeroase casete de dialog au o serie
de optiuni din care trebuie să se aleagă înainte ca sistemul de operare Windows să
poată lua în considerare o comandă.

Casetele de dialog sunt destinate pentru a creşte posibilităţile de utilizare a memoriei şi

pentru a face ca o activitate să poată fi realizată mult mai uşor, odată ce toate
informaţiile referitoare la activitatea respectivă sunt prezentate într-un singur loc grupat.
De exemplu, în sistemul de operare MS Dos pentru a putea imprima (lista – scoate la
imprimantă) un document, sunt necesare utilizarea unor comenzi aflate în diferite locuri
(în diferite liste de opţiuni), în timp ce în cadrul sistemului de operare Windows, toate
comenzile pentru listarea unui document se află grupate într-un singur dialog (de
exemplu: câte copii ale aceluiaşi document să fie realizate, care anume pagini să fie
listate dintr-un document, ce calitate să fie folosită la listare etc.). Casetele de dialog
sunt foarte utile deoarece cu o singură tastă „TAB” se poate naviga între diferitele opţiuni
ale casetei.

Odată ce o casetă de dialog este deschisă, sunt prezentate o serie de opţiuni ce pot fi
făcute, iar utilizatorul este obligat să facă cel puţin o alegere. Pentru a exprima diferite
tipuri de informaţii, aceste opţiuni sunt prezentate în formate (elemente) diferite ce sunt
utilizate în moduri diferite. Odată ce utilizatorul cunoaşte modalitatea de utilizare a
acestor elemente şi ştie modalitatea de navigare într-o casetă de dialog, un utilizator
poate utiliza orice casetă de dialog în orice aplicaţie de sub sistemul de operare
Windows, odată ce aceste casete de dialog urmăresc (sau ar trebuii să urmărească)
aceleaşi convenţii. În general, sunt cam 6 tipuri de astfel de elemente:
q butoanele simple -- pushbuttons,
q butoanele radio -- radiobuttons,
q câmpurile de editare – editfields,
q casetele de opţiuni – comboboxes,
q casetele de tip listă – listboxes şi
q casetele de marcare (selectat/neselectat sau marcat/nemarcat) – checkboxes.
Nu toate casetele de dialog conţin în mod necesar toate aceste 6 tipuri de elemente,
chiar unele casete de dialog pot conţine mai mult de o secţiune cu acelaş tip de element
însă secţiuniile se referă la informaţii diferite.

Casetele de dialog se comportă foarte diferit, chiar şi în cadrul aceleiaşi aplicaţii, iar
utilizatorul nu poate ignora o casetă de dialog odată ce ea s-a activat. Utilizatorul nu se
poate reîntoarce la fereastra aplicaţiei şi continua munca decât închizând respectiva
casetă de dialog (acest lucru putând fi realizat fie activând butonul simplu OK apăsând
tasta “Enter” pe buton, ori activând butonul Simplu CANCEL apăsând tasta “ESCAPE”).
Aşadar, pentru a executa o activitate de imprimare (listare), utilizatorul va deschide o
casetă de dialog referitoare la problemele de listare (imprimare), va verifica diferitele
opţiuni din respectiva casetă de dialog şi va specifica alte posibile/probabile opţiuni
dorite şi odată ce utilizatorul este sadisfăcut de opţiunile făcute va allege butonul OK
pentru a pornii procesul de listare (imprimare).

O altă primcipală diferenţă între fereastra unei casete de dialog şi fereastra normală
(principală) a unei aplicaţii, este şi aceea că fereastra casetelor de dialog este de o
mărime prestabilită şi ea nu poate fi redimensionată de către utilizator; ferestrele
casetelor de dialog nu pot fi decât “plimbate” mutate în diferite părţi ale ecranului
monitorului în timpul lucrului (spre exemplu dacă se doreşte verificarea fişierului,
documentului, cu care se lucrează la un moment dat fără a închide în mod necesar
respectiva casetă de dialog).

1.1. Casetele de dialog de tip mesaj (Messaje Boxes)

Acest tip de dialog va fi menţionat aici doar pe scurt, aceasta întrucât aceste tipuri de
casete sunt dialoguri, dar nu necesită o discuţie foarte amplă (de obicei ne conţinând
foarte multe opţiuni ce pot fi făcute). Aceste dialoguri mesaj apar conţinând doar fie
mesaje ori atenţionări, iar aceste mesaje trebuie să fie acceptate fie apăsând butonul
simplu OK (prin tastarea tastei “Enter”) sau respinse apăsând butonul CANCEL (prin
tastarea tastei “Escape”), pentru a putea continua lucrul cu computer-ul (de exemplu:
“Disk not inserted” – “Dischetul nu este inserat”). Alte mesaje se pot referii la activitatea
de listare (imprimare), spre exemplu atunci când avem o problemă, imprimanta nu mai
are hârtie, mesajul poate fi ceva de genul “There is no paper in the printer” (“Nu mai este
hârtie în imprimantă”), iar utilizatorul poate selecta butonul simplu OK după ce a pus
hârtie în imprimantă sau butonul simplu CANCEL pentru a amâna procesul (comanda)
de listare (imprimare). Sau, pot exista mesaje de întrebare dacă se doreşte salvarea
unui fişier cu un nume care este deja utilizat de un alt fişier, în cazul acesta fiind doar
posibilităţile: fie să se renunţe la salvare (şi eventual să se schimbe denumirea
fişierului), fie se poate înlocuiii fişierul deja existent cu noul fişier.
1.2. Navigarea într-o casetă de dialog

Precum cu toate ferestrele, doar o singură fereastră la un moment dat poate conţine
focarul. Aceasta înseamnă că atunci când o casetă de dialog este deschisă, este
fereastra activă şi are o bară de titlu de culoare albastră. Odată ce o casetă de dialog
este activată, focarul se deplasează, in genere, pe primul item din casetă. Focarul este
indicat de obicei de o linie punctată în jurul elementului care îl conţine.

Important: Orice schimbare realizată într-un element al unei casete de dialog, ele rămân
atâta timp cât nu se allege fie unul din cele două butoane simple OK şi respective
CANCEL.

1.2.1. Tabul mută de la un element la un alt element

O modalitate de a se lucra într-o casetă de dialog este aceea de a se muta (deplasa)

focarul de la un element la altul şi apoi să se lucreze efectiv cu respectivul element.
Utilizaţi tasta TAB pentru a muta focarul de la un element la altul, şi tastele SHIFT plus
TAB pentru a muta (deplasa) înapoi focarul (adică la elementul precedent). Ca şi o
convenţie, este stabilit că modalitatea de navigare şi prezentare a unei casete de dialog
se realizează pe direcţia colţul stânga sus spre colţul dreapta jos, însă nu toate casetele
de dialog respectă această convenţie, deci fiţi atenţi – este uşor să se omită unele
conţinuturi ale casetei de dialog întrucât acestea sunt prezentate după butoanele simple
OK şi CANCEL care de obicei sunt cam ultimele elemente ale unei casete de dialog.

Lege de aur: Într-o casetă de dialog se navighează înainte de pe un element pe altul (de
pe o secţiune pe alta, de pe un control pe altul) tastându-se tasta TAB, iar înapoi (adică
pe elementul, secţiunea, controlul precedent) apăsându-se combinaţia de taste SHIFT
plus TAB (OBS.: Se apasă mai întâi tasta SHIFT şi în timp ce se ţine această tastă
apăsată se va apăsa şi tasta TAB.); pentru a se lucra în lăuntrul fiecărui element,
control, secţiuni se folosesc în principal tastele de direcţionare săgeţi.

1.2.2. Tastele scurte (short-cut keys)

Fiecare item într-o casetă de dialog are asociată o tastă scurtă precum cele din bara de
meniuri, şi pot fi activate apăsând tasta ALT în combinaţie cu litera subliniată
corespondentă elementului vizat. (OBS.: De reţinut faptul că tastele scurte pe bara de
meniuri şi în cadrul casetelor de dialog utilizează tasta ALT, în timp ce meniuriile
verticale nu.)

Unele elemente întro-o casetă de dialog sunt folosibile/utilizabile şi prin intermediul

acestor taste scurte (de exemplu, pot fi activate sau dezactivate prin intermediul unei
simple combinaţii de taste scurte), însă alte tipuri de elemente dintr-o casetă de dialog
necesită şi alte prelucrări (manipulări) odată ce combinaţia de taste scurtă a fost apăsată
şi a preluat/mutat/plasat focarul în cadrul respectivului element vizat (spre exemplu,
mutând focarul într-o listă de opţiuni, apoi va trebuii să utilizăm tastele de direcţionare
săgeţi pentru a selecta itemul dorit din lista ce conţine focarul).

1.3. Butoanele simple (Pushbuttons)

(OBS.: De asemenea, numite şi butoane de comandă.) Vizual sunt de mărimea şi de

forma tastei TAB de pe blocul de dactilografiere a tastaturii computer-ului, şi apar ca şi
cum ar cere să fie apăsate. Acest tip de control este folosit pentru a iniţializa o activitate
imediat, precum luarea în considerare sau închiderea unei comenzi. În marea majoritate
a casetelor de dialog există un buton simplu OK, care la activarea lui închide caseta de
dialog şi ia în considerare opţiunile făcute de utilizator în respectiva casetă de dialog. În
completare, există într-o casetă de dialog şi un buton simplu CANCEL, care anulează
(nu ia în considerare) comenzile (opţiunile) făcute de utilizator şi totodată închide şi
caseta de dialog. Pentru activarea butonului OK se poate folosii tasta ENNTER, iar
pentru activarea butonului simplu CANCEL se poate folosii şi tasta ESCAPE. Uneori o
casetă de dialog poate conţine şi un alt buton simplu numit HELP (ajutor) care lansează
în execuţie programul de tip Help şi de obicei acest buton simplu se poate activa cu
combinaţia de taste scurte ALT plus litera H (OBS.: Se apasă tasta ALT şi în timp ce se
ţine această tastă apăsată se va apăsa şi litera H.).

Butoanele simple pot fi activate fie prin intermediul tastelor scurte (vezi mai sus) ori prin
tastarea tastei ENTER odată ce butonul simplu respectiv vizat conţine focarul.
Folosindu-se tasta TAB se plasează focarul pe butonul dorit, iar prin tastarea tastei
ENTER se apasă (activează) respectivul buton simplu vizat. In genere, butonul OK este
cunoscut şi sub denumirea de butonul implicit într-o casetă de dialog şi este apăsat
(activat) imediat ce se apasă tasta ENTER de oriunde
s-ar afla focarul la un moment dat. Dar există şi două excepţii când această regulă nu
funcţionează:
q dacă focarul, la momentul tastării tastei ENTER, se află pe un alt buton simplu (adică
dacă focarul este conţinut de un alt buton); apăsând tasta ENTER odată ce focarul se
află pe alt buton simplu aceasta nu va activa butonul simplu implicit OK, ci butonul care
conţine focarul la momentul apăsării tasteiENTER; şi a doua situaţie
q apăsându-se tasta ENTER, dacă focarul se află într-un control de tip casetă listă
pentru schimbarea directoarelor, nu se va activa butonul OK, ci în acest caz apăsându-
se tasta ENTER doar se va modifica nivelul directorului current (selectat în listă).
Pentru a activa butonul simplu CANCEL (renunţă) se deplasează focarul, cu ajutorul
tastei TAB, până pe el şi apoi se tastează tasta ENTER.

Uneori butonul OK poate fi dezactivat, (arătat într-o formă grii), aceasta indicând de fapt
că utilizatorul trebuie să facă unele opţiuni înainte de a se executa comanda (caseta de
dialog). Spre exemplu, utilizatorul doreşte să deschidă un fişier, dar el nu a selectat nici
un fişier pentru a-l deschide, ne pare rău dar utilizatorul nu poate deschide chiar şi
“nimicul”! În acest caz butonul simplu OK va rămâne inactiv până nu se va selecta un
fişier pentru a fi deschis (ori dacă nu, utilizatorul are posibilitatea să închidă caseta de
dialog alegând butonul CANCEL (renunţă)).

1.4. Butonul de tip radio – radio butonul (Radiobuttons)

(De asemenea numit şi butonul de opţiune.) In genere, aceste opţiuni sunt mutual
exclusiviste, deşi toate opţiuniile se referă la acelaşi parametru, iar visual aceste opţiuni
sunt grupate sub denumirea efectivă a respectivului parametru (ca într-o coloană de
tabel) iar din această grupare doar una şi numai o singură opţiune poate fi făcută.
Vizual, acest tip de buton radio este arătat precum un cerc negru care conţine un punct
negru în năuntru dacă butonul respectiv este selectat, sau gol dacă butonul radio
respectiv nu este selectat (ales, marcat).

Notă: Acest termen, se spune, că ar provenii de la o asociere cu butoanele aparatelor

radio de modă veche – unde pentru a asculta un post de radio era obligatoriu ca un
buton să fie selectat (apăsat/marcat), şi în timp ce se asculta un post de radio, în timp ce
se apăsa un buton pentru a fixa aparatul pe un canal, toate celelalte butoane revenau la
poziţia ridicat, astfel ne fiind posibilă decât ascultarea unui singur post odată.

Sunt două modalităţi de selectare/marcare a butoanelor radio într-o casetă de dialog:

-- folosindu-se tastele scurtătură se mută selecţia/marcarea de la un buton radio la altul
nou; şi
-- mutând focarul cu ajutorul tastei TAB la grupul de butoane radio, apoi cu ajutorul
tastelor de direcţionare săgeţi se mută selecţia/marcarea de la un buton la altul.

1.5. Câmpul de editare (Editfields)

(De asemenea numit şi casetă de text) – aceasta referindu-se la orice camp în care se
poate introduce text. Aceasta putând semnifica întreaga zonă de editare a paginii unui
program de procesare text, dar, de obicei, într-o casetă de dialog există o limită a
caracterelor ce pot fi introduse într-un astfel de camp, limită ce poate pornii de la două
caractere şi poate fi întinsă până la 50 de caractere (doar ca exemplu, întrucât limitele
pot diferii de la caz la caz). Când focarul este într-un camp de editare, punctul de inserţie
(prin intermediul căruia sunt introduse informaţii de la tastatură sub formă de caractere)
va fi poziţionat la începutul liniei de editare a câmpului. Acest punct de inserţie este
arătat pe ecran prin intermediul unei bare verticale, însă în unele aplicaţii acest punct de
inserţie poate fi reprezentat şi printr-un dreptunghi mic de culoare neagră. Pentru a
manipula punctul de inserţie într-un camp de editare se vor folosii combinaţiile de taste
standard ale sistemului de operare Windows: tastele de direcţionare săgeţi, control plus
tastele de direcţionare săgeţi, tastele de direcţionare Home şi End etc.

De reţinut: în momentul când focarul este mutat într-un câmp de editare (în cadrul unei
casete de dialog fie cu ajutorul tastei TAB, fie prin intermediul combinaţiei tastei scurte)
în mod automat tot eventualul text din câmpul respectiv de editare este selectat. Acest
text selectat este destul de „fragil”, întrucât orice tastă literă apăsată va rescrie tot textul
(ştergându-l şi afişînd doar litera tocmai apăsată), bineînţeles dacă nu o altă combinaţie
de taste nu a fost apăsată de genul Copy, Cut etc. Deci, apăsând tasta DELETE va
şterge întregul text selectat, aşa cum se va întâmpla şi în cazul apăsării oricărei taste
literă.

Pentru a putea edita (modifica) textul dintr-un câmp de editare (textul care este în
prealabil selectat), va trebuii mai întâi să fie deselectat, aceasta fiind realizabilă prin
apăsarea oricărei taste de direcţionare săgeţi, apoi se poate muta (manipula) punctul de
inserţie după cum a fost arătat mai sus. Pentru a selecta textul dintr-un câmp de editare
se va folosii în combinaţiile de taste standard de manipulare a punctului de inserţie ale
sistemului de operare Windows şi tasta SHIFT; astfel:
-- Shift plus tastele de direcţionare săgeţi va selecta fie caracterul curent şi caracterul
următor, fie caracterul precedent, fie cuvântul curent şi cuvântul următor, fie cuvântul
precedent, fie linia curentă şi linia următoare, fie linia precedentă etc. Tot timpul selecţiei
se va ţine tasta Shift apăsată, iar în momentul terminării selecţiei textului dorit se va da
drumul şi tastei Shift, efectuându-se paşii următori doriţi (copierea, tăierea,
transformarea textului selectat etc.).

1.6. Casetă de opţiuni (Comboboxes)

Se prezintă sub forma unei liste cu mai multe opţiuni din care utilizatorul poate să
aleagă. Manipularea se poate realiza fie prin accesarea respectivului control prin
apăsarea combinaţiei de taste scurte asociată.