PRELUCRARI PE MASINI UNELTE CU COMANDA

NUMERICA

Acest capitol va trata aspecte de baza privind exploatarea, functionarea si

programarea masinilor unelte cu comanda numericǎ.

Problematica capitolului este foarte binevenita in cadrul acestei cǎrti deoarece

consider cǎ este utilǎ cunoasterea in detaliu a problemelor legate de prelucrarea pe aceste
masini atat pentru exploatarea propriu-zisa a acestora cat si pentru o mai usoarǎ
intelegere a prelucrǎrilor asistate de calculator a MUCN, utilizand soft-uri performante.
(CATIA, UNIGRAPHCS, etc.).

In cadrul capitolului se abordeaza notiuni privind: Componentele controlabile ale

MUCN, functiile programabile ale MUCN, componentele sistemului de control si
comanda, programarea geometrica si tehnologica precum si postprocesarea NC.
Problematica este prezentata cu aplicabilitate pentru procedeele de prelucrare prin
strunjire si frezare.

Privirea de ansamblu a problemelor, a indicatiilor de utilizare, fara a se neglija unele

aspecte teoretice de baza, sunt asigurate prin tabele, schite si fotografii selective.
Aspectele prezentate au menirea de a familiariza cititorul cu elemente fundamentale
privind programarea si exploatarea MUCN, astfel ca dupǎ parcurgerea capitolului
acesta sǎ inteleagǎ functionarea si sǎ poatǎ realiza programarea si exploatarea MUCN.

Referirile ce se vor face pe intreg parcursul capitolului vor fi orientate pe doua

dintre masinile cel mai des utilizate la prelucrarile cu comanda numerica si anume:
strungul CNC si masina de frezat CNC. Intelegerea notiunilor prezentate vor face
posibilǎ, prin analogie, intelegerea programǎrii si exploatǎrii si a altor masini dotate cu
echipamente de comandǎ numericǎ din domeniul prelucrǎrilor prin aschiere, si nu numai.

1 Elemente de actionare si comanda controlabile CNC

ale MUCN
 In cadrul acestui subcapitol se vor prezenta
componentele masinilor unelte cu comanda
numerica care sunt controlate de programe cu comanda numerica-NC si care este modul
de functionare in general. Se vor aborda strungul CNC (figura 1) si masina de frezat CNC
(figura 2).

Cunoasterea functiilor si elementelor programabile ale unei masini CNC sunt elemente
ce trebuie cunoscute in detaliu de:
- operatorul care lucreaza pe masina cu comanda numerica
- programatorul ce realizeaza programul cod masina pentru prelucrarea piesei
- tehnologul de sectie.
Acestia trebuie sa fie familiarizati cu tot ce se poate executa pe o astfel de masina
precum si cu limitele intre care se poate opera.

In general componentele controlabile prin program NC ale MUCN sunt:

- axele pe care se realizeaza avansurile;

- lanturile cinematice de avans;

- dispozitivele de masura si control

- arborele principal al masinii unelte

- dispozitivele de prindere a piesei;

- magazii de scule si capete revolver;

- axe de rotatie si axe aditionale de avans

 In subcapitolele urmatoare se vor prezenta elementele de mai sus atat pentru
strung cat si pentru masina de frezat.

1.1. SISTEME DE AXE DE AVANS PENTRU MUCN

Nu de putine ori in momentul in care dorim sa descriem performanta unei masini

unelte cu comanda numerica folosim expresia „este o masina foarte buna interpoleaza in
5 axe”. Aceste axe nu sunt altceva decat directiile descrise de componentele de avans ale
masinii, a mesei principale de lucru, a arborelui principal sau a capului port scule.

In cazul masinilor unelte conventionale, miscarile de avans de-a lungul axelor,

sunt executate manual prin rotirea manetelor corespunzatoare sau prin lanturile
cinematice de avans ale masinii. In aceasta situatie este posibila realizarea unor deplasari
de-a lungul axelor respective sau compuse in cazul actionarii simultane a doua sau mai
multe axe.

In cazul masinilor
unelte cu comanda
numerica deplasarile
respective de avans se
realizeaza comandate prin
program NC.

Orice masina
CNC este dotata cu un
numar mai mic sau mai
mare de axe de avans care
fac posibila prelucrarea
automata a
semifabricatului.

Masinile-unelte cu
comanda numerica au in general sisteme de referinta diferite de cele ale masinilor-unelte
clasice. Standardele existente in domeniu precizeaza ca axa Z este axa arborelui principal.
Pe aceasta, sensul pozitiv este dat de cresterea distantei dintre semifabricat si scula,
sistemul de coordonate fiind un sistem cartezian, rectangular, de sens direct, care respecta
regula mainii drepte.

In general masinile cu comanda numerica folosite la repere de complexitate

medie au in mod obisnuit trei axe identificate cu literele: X, Y, Z in cazul masinilor de
frezat in timp ce masinile de strunjit au doua axe X, Z.

La strunjire (figura 3) axa Z este axa arborelui principal, miscarea in directie

longitudinala fiind realizata de intreg ansamblul cap revolver si suport portscule. Axa X
asigura deplasarea transversala a capului revolver ghidat pe suportul portscule. In aceasta
configuratie este posibila generarea de miscari pe cele doua axe, pe o directie unghiulara
 compusa, sau de interpolare circulara rezultand
astfel conturul de revolutie al reperelor dorite.

In cazul masinilor de frezat (figura 5)

acestea dispun de trei axe controlabile NC: X,
Y si Z. Doua dintre acestea sunt in general
activate prin deplasarea mesei masinii (X si Z)
iar cea de a treia e reprezentata de deplasarea
consolei arborelui principal al masini. In
situatia in care masina de frezat are o masa
fixa, consola arborelui principal va executa
miscarile pe toate cele trei axe.

Masinile cu comanda numerica utilizate la prelucrarea unor repere de

complexitate mare au in mod frecvent mai multe axe. De asemenea chiar daca in mod
generic se afirma ca strungurile MUCN au doar douǎ axe programabile X si Z variantele
moderne la care sania capului revolver se poate deplasa pe un ghidaj inclinat prin
compuneri de axe pot rezulta deplasǎri si pe axa Y. Asupra acestui aspect se va reveni in
ultimul subcapitol din acest capitol.

1.2. LANTURILE CINEMATICE DE AVANS ALE MUCN

Asa cum s-a putut observa in subcapitolul anterior deplasarea sculei relativ la
piesa in vederea realizarii conturului impus de realizarea reperului este generata prin
miscari consecutive sau simultane ale axelor de miscare.

Deplasarescula
Axa demiscare

emiscare

Astfel in exemplu din figura 6 se impune realizarea unei frezari oblice fata de axele de
miscare X si Y. Pentru aceasta este necesara realizarea unei compuneri a miscarilor pe
cele doua directii in functie de unghiul inclinarii si de o miscare pe directia Z cu care se
realizeaza adancimea de aschiere impusa.

Toate aceste miscarii sunt posibile datorita lanturilor cinematice ale masinilor
unelte cu comanda numerica. Acestea genereaza miscari de translatie care deplaseaza fie
reperul de prelucrat relativ la scula, fie sculele relativ la reper realizand astfel prelucrarea.

Inima dispozitivului de avans la CNC-uri este surubul cu bile recirculante. Acesta

consta intr-un surub supus unor constrangeri, prin care nu poate executa decat miscare de
rotatie si o piulita care poate executa o miscare de translatie. In momentul in care motorul
roteste surubul, piulita se deplaseaza longitudinal glisand sania impreuna cu masa de
lucru de-a lungul ghidajelor.(fig.2.7)
 Piulita cu bile recirculante contine un sistem de bile care asigura o transmitere cu
frictiune mica de la surub la sanie. Cele doua jumatati ale piulitei sunt incarcate una in
raport cu cealalta, astfel incat mersul in gol este redus la minim si sania realizeaza o
alunecare lina .

Pentru a asigura deteriorari minime ale mecanismului de avans in cazul unor

ciocniri/coliziuni neintentionate, dispozitivul de avans poate fi cuplat la un ambreiaj cu
alunecare. Cand acest tip de dispozitiv este incorporat, dispozitivul de avans se opreste
instantaneu in momentul in care sania intalneste obstacole neprevazute.

Pentru actionarea lanturilor cinematice de avans sunt folosite motoare de tip DC

care pot fi controlate electronic. Avantajul unor astfel de motoare este acela ca pot
transmite momente de torsiune in ambele directii.

3 DISPOZITIVELE DE MASURA SI CONTROL

Un element important al masinilor cu comanda numerica si care este strict necesar

a fi comandat prin program NC este cel ce priveste pozitia saniei la un moment dat, de
fapt masurarea cursei acestuia. Acest lucru se poate realiza in doua moduri: direct sau
indirect.

Masurarea prin pozitionare directa implica existenta unei scale de masurare fixata
de sanie sau de masa masinii. Impreciziile de la surubul conducator sau masa masinii nu
influenteaza masurarea efectiva a rezultatelor deplasarii. Evaluatorul marimii de masurat
culege optic informatii de pe scala de masurare si face conversia acestor informatii in
semnale electrice trimise apoi la sistemul de control.
 In cazul masurarii prin pozitionare indirecta
marimea deplasarii saniei este evaluata relativ la rotatia surubului cu bile recirculante.
Evaluatorul optic inregistreaza miscarea de rotatie prin intermediul unei scale pulsatorii
conectata la surubul cu bile recirculante. Cunoscandu-se dependenta dintre miscarea de
translatie a sanii si numarul de rotatii pulsatorii, sistemul de control calculeaza si
comanda deplasarea saniei.
 Asadar pentru o pozitionare
precisa de-a lungul axelor de avans, lantul cinematic de avans este cuplat la un dispozitiv
corespunzator de masurare. Fundamental asa cum s-a precizat mai sus astfel de
dispozitive de masurare constau dintr-o scala si un evaluator capabil sa citeasca scala.

Este important de precizat ca in ce priveste tipul scalei trebuie facuta distinctia

intre pozitionarea absoluta si cea incrementala. Acest element are efecte importante in ce
priveste tipul de cotare a reperului ce urmeaza a fi prelucrat si chiar asupra modului de
programare a informatiilor geometrice.

4 ARBORELE PRINCIPAL SI SISTEME DE PRINDERE A

SEMIFABRICATULUI

1. Arborele principal al masini unelte

La fel ca si in cazul masinilor unelte clasice arborele principal este subansamblul care
genereaza efectiv miscarea de rotatie a semifabricatului sau sculei, ce are ca efect
realizarea aschierii. Dupa cum se cunoaste arborele principal genereaza:

- rotatia semifabricatului in cazul strunjirii;

- rotatia sculei la prelucrarile de gaurire si respectiv frezare;

 Sursa de miscare a arborelui principal
este motorul de actionare a masinii, care
poate fi un motor de tip AC sau respectiv DC.

In cazul motorului de tip AC selectarea

turatiei arborelui se realizeaza prin
intermediul unei cutii de viteze, numarul
treptelor de turatie fiind dependent de tipul
acesteia. Acest tip de motor este mai rar
intalnit in cazul masinilor cu comanda
numerica.

In cele mai multe cazuri arborele principal la masinile unelte CNC este condus de
motoare de tip DC. Particularitatea foarte importanta a acestor motoare este ca prin
intermediul unui tahogenerator pot realiza o variatie continua a turatiei la arborele
principal, ceea ce permite programarea exacta a turatiei de prelucrare precum si
schimbarea acesteia in concordanta cu regimul de aschiere impus de prelucrari . Pentru a
obtine cele mai favorabile momente de torsiune precum si pentru realizarea unei game
extinse de turatii posibile, motoarele DC au in mod frecvent incorporata o reductie a
transmisiei de la doua la patru nivele.

Atat masinile de strunjit cu CN cat si cele de frezat (figurile 12, 13) miscarea de
rotatie se transmite de la motorul DC prin intermediul unei transmisii prin curele la
tahogenerator, care asigurand turatia ceruta de program o transmite mai departe la
arborele principal. In cazul masinilor de frezat transmisia are in plus un angrenaj conic cu
rol de schimbare a directiei de miscare.

Un element important al arborelui principal este asa numita suprafata frontala a

acestuia. Aceasta este importanta atat din punct de vedere al operatorului care trebuie sa
orienteze si sa fixeze semifabricatul sau scula relativ la aceasta suprafata cat si din punct
de vedere al programatorului care trebuie sa tina seama de aceasta pozitionare.

2 Sisteme de prindere a semifabricatului

In cadrul acestui paragraf se vor trata principalele tipuri de orientare si fixare a

semifabricatelor utilizate pe masinile unelte CNC.

In cazul masinilor CNC ca si in cazul celor clasice rolul dispozitivului de prindere

a semifabricatului este sa asigure orientarea si fixarea acestuia de masa masinii in cazul
prelucrarilor prin frezare sau in axa arborelui principal in cazul strunjirilor.
 Cum poate fi controlat dispozitivului de prindere a semifabricatului prin program?

Numarul functiilor controlabile prin program relativ la dispozitivul de prindere,

depinde in primul rand de modul in care piesa este introdusa in dispozitiv (manual sau
automat) precum si de complexitatea sistemului de prindere.

La prelucrarile prin strunjire (figura 14), bacurile universalului se pot deschide si

inchide din programul CNC-ului si este posibila setarea diferitelor presiuni de strangere.

Ax pinola

Alegerea presiunii de prindere depinde evident de turatia arborelui. Astfel turatiile mari
necesita presiuni de strangere mari. Pentru ca de regula CNC-urile lucreaza cu turatii
diferite de la o faza la cealalta a prelucrarii si in general acestea sunt mari, presiunile de
strangere nu pot fi marite corespunzator deoarece este posibila deteriorarea piesei. S-a
gasit solutia utilizarii universalului cu compensare de forta centrifugala. Acesta este astfel
proiectat incat fortele de prindere generate hidraulic asupra falcilor raman constante
indiferent de turatia arborelui.
Ax

pinola
 Exista situatii, in care
rigiditatea semifabricatului o
impune, sa se utilizeze la
strunjire, pinola si respectiv
lineta (figura 15). Pentru
pinola se pot programa
urmatoarele functii:
pozitionarea pinolei,
deplasarea pinolei inainte si
inapoi. La utilizare linetei se
pot programa: deschiderea si inchiderea
acesteia; translatia si respectiv rotatia intr-o
pozitie data; retragerea.

La masinile de frezat (figura 15)

problema fortelor de fixare nu este critica,
gradele de libertate fiind mai bine preluate
prin orientare. Ceea ce este important
orientarea si fixarea pe aceste masini este pozitionarea rapida si corecta a piesei pe masa
in raport cu punctul zero al masinii.

Uneori se folosesc si dispozitive specializate care constau in subansamble ce

permit prelucrarea completa a tuturor suprafetelor fara a mai fi necesara reprinderea
piesei.

O alta automatizare importanta este si echiparea masinii cu doua mese indexabile

care vor indexa alternativ in pozitia de lucru fiind comandate din programul CMC. Se
asigura astfel orientarea si fixarea semifabricatului chiar in timpul prelucrarii

3. Capete revolver. Magazii de scule

 La prelucrarea reperelor pe NC-uri se executa aproape intotdeauna mai multe faze
active de aschiere efective. Aceste faze sunt executate dintr-o singura prindere si astfel
devine necesara angajarea a mai multe scule diferite in procesul de prelucrare. Deci,
utilizarea mai multor scule implica existenta unor posibilitati de schimbarea a acestora.
Cea mai frecvent utilizata metodǎ in cazul strungurilor CNC si a centrelor de prelucrare
este utilizarea unui schimbator automat de scule, comandat de programul NC, care poate
lucra cu diferite scule, in functie de necesitatile tehnologice pe care reperul le reclama.

Schimbatorul automat de scule poate fi de tip :

- cap revolver (figura 2. 18);

- magazie de scule (figura 2. 19);

Capul revolver se foloseste la strungurile CNC. Programul NC provoaca rotatia

capului revolver pana cand scula necesara fazei respective se aseaza in pozitie de lucru.
Un element important in constructia capetelor revolver il constituie prezenta sau absenta
„directionarii logice”.

Capul revolver fara directionare logica (figura 2.

20) permite indexarea sculelor doar intr-un singur
sens (in general antiorar) iar sculele vin in pozitie de
lucru, secvential una dupa cealalta, conform
programului.
 In cazul magaziei de scule controlata prin
program NC, schimbatorul de scule este o
parghie dubla cu gheara care preia scula
montata pe arborele principal si o repune in
magazie dupa care ia scula urmatoare din
magazie si o aduce la arborele principal.
Operatia este comandata prin program si
dureaza cateva secunde.

4 Axe de rotatie si axe aditionale de

avans

Masinile unelte CNC performante au pe langa cele trei axe implicite X,Y,Z si alte
axe de avans de translatie
suplimentare, precum si axe de avans
de rotatie.

Miscarile de rotatie se noteaza cu

A, B, C si se pot asocia axelor de
translatie X, Y, Z. In conditiile in
care orientarea axelor X, Y, Z se face
respectand regula mainii drepte
sensul axelor de rotatie A, B, C se
face conform regulii din figura 22.

De asemenea pe langa axele de

translatie principale X,Y,Z, pot
exista directii de avans secundare
U,V,W sau tertiare, P,Q,R, paralele
sau in plane paralele cu primele.
Similar, in afara miscarilor de rotatie
A, B,C pot exista si alte miscari de
rotatie secundare notate cu D sau E.

Miscarile de rotatie programabile cel mai frecvent intalnite sunt in jurul axelor Y si
Z deci notate cu B si respectiv C. Acestea sunt concretizate fizic (figura 23) prin rotatia
mesei de lucru (axa C) si rotatia consolei arborelui principal (axa B). Astfel reperul poate
fi prelucrat din mai multe directii si cu diferite unghiuri de abordare. Axele care
controleaza rotatiile mesei si ale capului arborelui sunt independente de axele de
translatie.
 Centrele de prelucrare au in general pe
langa cele trei axe de baza cele doua axe de
rotatie descrise mai sus. In plus, acestea mai
pot avea o axa secundara miscarii Z deci
notata cu W. Miscarea este de translatie si
are loc intr-un plan paralel cu al axei Z pe o
directia momentana data de pozitia arborelui
principal ca urmare a rotatiei pe axa B. Axa
secundara W pe directia de avans poate fi
utilizata la operatii cu un regim de aschiere
mai usor (figura 24).

Miscarile secundare sau de rotatie pot fi

suprapuse peste miscarile axelor principale X, Y, Z sau pot fi controlate doar cand
miscarile pe aceste axe sunt in repaus.

Daca mai sus s-a facut referire la masinile de frezat cu mai mult de trei axe si in
cazul masinilor de strunjit exista situatii cand acestea au mai mult decat cele doua axe X
si Z.

O astfel de situatie este atunci cand strungul este echipat cu doua sau mai multe
capete revolver, cu posibilitatea indexarii acestora si posibilitatea prelucrarii cu fiecare
dintre acestea. Cum capetele revolver sunt controlate in mod independent unul fata de
celalalt, axele corespunzatoare sunt de asemenea independente. Apar deci pe langa axele
de miscare X si Z miscarile secundare paralele cu primele U si respectiv W (figura 25).

O situatie asemanatoare se realizeaza in cazul strungurilor verticale cu patru axe

controlabile (figura 26).

Problema axelor de rotatie in cazul strungurilor CNC devine interesanta doar daca
unghiul de rotatie al axei Z a arborelui poate si intereseaza sa fie controlat prin program.

De asemenea chiar daca in mod generic se afirma ca strungurile MUCN au doar

douǎ axe programabile X si Z variantele moderne la care sania capului revolver se poate
deplasa pe un ghidaj inclinat, prin compuneri de axe pot rezulta deplasǎri si pe axa Y.

In cazul clasic este controlata prin program doar rotatia si turatia arborelui
principal, rotatie care nu este in acest caz considerata axa controlabila. Axa poate fi
considerata controlabila daca in mod optional si arbitrar poate fi obtinuta pozitia sa de
repaus. Variantele moderne permit opriri si indexari ale capului revolver prin program
NC.

5 Scule si portscule controlabile CNC

 In cadrul acestui modul se vor
trata atat sculele de strunjire cat si de
frezare utilizate urmarindu-se elemente
legate de: tipul sculei, tipul portsculei,
tipuri de placute cu carburi metalice
folosite, locasuri pentru placuta si
dimensiunile sculei. (figurile 27 si 28).

Un element important in exploatarea

sculelor aschietoare pe MUCN il reprezinta portsculele. Deoarece in principiu masinile
unelte cu comanda numerica utilizeaza, asa cum s-a precizat anterior, un numar mare de
scule, existand mai multe faze active in cadrul aceleasi operatii, portsculele sunt cele care
asigura orientarea si fixarea unor scule diferite in alezaje respectiv locasuri identice din
arborele principal, capul revolver sau magazia de scule. De aceea portsculele trebuie sa
fie tipizate si standardizate.

Portsculele trebuie sa coincida atat

din punct de vedere al dimensiunilor cat si al
formei cu alezajele si locasurilor de pe
masina CNC pe care se monteaza.

In figura 29 este prezentata o port-

scula (partea mai inchisa) pentru masinile de
frezat cu o coada de scula standardizata.
Port-sculele de acest tip sunt recomandate
pentru schimbari rapide de scule intre
operatii individuale. Pe aceasta portscula se
pot monta freze de diferite diametre si
lungimi, burghie, etc.

In figura 30 este prezentata o port-scula (partea mai inchisa) pentru strunjit, cu o

coada de dimensiuni standardizate. Astfel de port-scule asigura intotdeauna o pozitie
relativa a muchiei taietoare fata de capul revolver. In locasul portsculei se pot monta
diferite cutite de strung: de degrosat, de finisat, pe dreapta, pe stanga, de colt, etc.
 Deoarece la prelucrarile pe CNC-uri vitezele de prelucrare sunt in general mari,
masinile sunt echipate cu sisteme de racire, lubrifiere si o mai buna indepartare a
aschiilor.

Un alt aspect important in ce priveste utilizarea sculelor pe MUCN este aspectul

dimensional al acestora. Dupa cum se poate observa in figura 31 la scule cu lungimi
diferite de incastrare ale cozii in port-scula pentru obtinerea unui contur identic traiectoria
sculei se afla la distante diferite fata de profilul prelucrat al piesei.

Pentru a ne asigura de precizia prelucrarii reperelor pe masinile CNC, sistemul de

control trebuie sa cunoasca dimensiunile sculei precum si pozitionarea relativa a acestora.

Dimensiunile sculei se raporteaza la un punct fix numit punct de referinta al

sculei. Acest punct este cunoscut de echipamentul CNC al masinii unelte. (Fig. 32 si 33).

Principalele dimensiuni care caracterizeaza sculele utilizate la prelucrarile pe

MUCN sunt:

- pentru frezare, sunt : L-lungimea frezei care este distanta de la punctul de

referinta la suprafata aschietoare a acesteia si R-raza frezei (figura 32);

- pentru strunjire dimensiunile cutitului de strunjit sunt: L-lungimea dintre punctul

de referinta si varful placutei masurata in directie longitudinala si Q- lungimea dintre
punctul de referinta si varful placutei masurata in directie transversala (figura 33).

La prelucrarea pe MUCN dimensiunile sculei pe CNC se poate face in doua

moduri diferite:

1.Prin „metoda aschiei de proba”

Reglarea dimensionala se va face prin aducerea in contact cu semifabricatul a

fiecarei scule si retinerea pozitiei de contact pe cele trei sau doua axe. Se poate realiza si
o prelucrare de proba, dupa care se supune reperul operatiilor de control.
 2.Cu echipament de prereglare (extern sau incorporat)

Un astfel de echipament masoara pozitia relativa a muchiei aschietoare a sculei

relativ la punctul de referinta al portsculei.

In cazul prereglarii externe se cauta stabilirea coincidentei intre punctul de

referinta setat si cel existent pe CNC. Dimensiunile sculei se vor stabili optic sau mecanic
si vor fi urmatoarele date de intrare pentru reglaj.

La prereglarea optica scula se introduce in locasul in care se va monta si apoi este miscata
pana cand varful sculei este situat la intersectia liniilor echipamentului de masura.
Dimensiunile sculei sunt apoi trimise automat