Simulare, Real/Uman, propunere rezolvare

Subiectul I și II
Subiectul I
A. 1. Sensul din text al secvenței ,,peste tot’’ este pretutindeni în viața prozatorului.
2. Localitatea în care trăiește Vasile Tițescu este Pitești, așa cum reiese din secvența: ,,când la mine,
la Pitești’’.
3. Una dintre pasiunile lui Liviu Rebreanu este că iubea să conducă mașina/îl pasiona studiul cerului,
așa cum reiese din secvența: ,,printre puținele pasiuni, îi făcea o mare plăcere să conducă mașina, cu
geamurile deschise’’,/ ,,îl pasiona studiul cerului: în nopțile senine studia cărți de astronomie și cu o
lunetă din pridvorul casei, studia stelele pe cer’’.
4. Liviu Rebreanu a împrumutat bani de la bancă pentru a-și repara casa, pentru a o moderniza,
pentru a crea noi camere, avea nevoie și pentru a-și îngriji grădina, via și să împrejumuiască locuința
cu un gard.
5. O trăsătură a lui Liviu Rebreanu, evidențiată în relațiile cu ceilalți, așa cum reiese din textul dat,
este modestia, întrucât știa să comunice cu oamenii fără să folosească termeni complicați, voia ca
toată lumea să-l înțeleagă atunci când vorbea cu ei. Această trăsătură îl determina să fie autentic și un
om foarte bine pregătit, fiind apreciat enorm de către naratorul-personaj, dar și de către cei cu care
interacționa la diferite întâlniri.
B. Succesul unei persoane este influențat într-o mare măsură de mediul de lucru în care aceasta
activează. Mediul de lucru poate oferi oportunități sau poate crea obstacole care pot afecta
capacitatea unei persoane de a-și atinge obiectivele și de a-și dezvolta abilitățile.
În opinia mea succesul este influențat de mediul de lucru, având în vedere faptul că poate oferi o
liniște aparte pentru a avea acces la resursele inspiraționale și reprezintă un sprijin în dezvoltarea
unor abilități inedite, care să ducă într-un mod sigur la împlinirea profesională.
În primul rând, oricine are nevoie de un mediu de lucru favorabil pentru a putea crea și pentru a se
desfășura într-un mod autentic și sigur. Succesul este datorat de locul în care o persoană se află și se
simte împlinit de ceea ce face. De exemplu, așa cum reiese din textul-suport: ,,L-am cunoscut pe
Liviu Rebreanu’’, Vasile Tițescu își amintește cu mare drag de Liviu Rebreanu, care a ales o
reședință la țară, cu un confort modern, cu aer curat, în care celebrul prozator scrie și se gândește la
romanele sale, iar mediul prielnic de liniște, fără doar și poate, i-au adus gloria și titlul de
academician, ce l-au determinat să rămână nemuritor în literatura noastră și în literatura universală.
În al doilea rând, un mediu de lucru ajută enorm la dezvoltarea unor abilități/ valori/idei și care îi
implică pe unii oameni să muncească mai mult pentru a-și atinge anumite obiective, ce duc către un
mare succes și pentru a deveni o sursă de inspirație pentru cei din jurul lor. De pildă, o companie care
oferă oportunități de formare și dezvoltare, o echipă de colegi talentați și o cultură organizată pozitiv
poate fi un mediu favorabil pentru succesul unui angajat, în vreme ce un mediu de lucru caracterizat
de stres, presiune excesivă, lipsa resurselor și un feedback nepotrivit pot afecta negativ performanța
și dezvoltarea unei persoane.
În concluzie, mediul de lucru rămâne esențial pentru succesul unui om, mai ales că acesta îl inspiră, îl
determină să fie autentic și relaxat în ceea ce crează sau săvârșește pentru a da naștere unor lucruri
demne de apreciat în societate.
Subiectul al II-lea
Poezia ,,Versuri’’, scrisă de Tudor Arghezi, este un text liric în care se exprimă, în mod direct, idei,
sentimente de nostalgie, de trisețe în legătură cu/generate de trecerea timpului și de condiția artistului
în lume. Temele poeziei sunt trecerea timpului, creația și condiția artistului, așa cum reiese din
prezența: ,,Suspinul meu e lung și stins,/Și imnul meu se-nalță mort/Din coarda ruptă ce-am întins’’.
Discursul liric este unul confesiv reieșit din prezența pronumelor la persoana I ,,-mi’’, ,,mă’’, a
adjectivelor pronominale posesive: ,,(iubitei) mele’’, ,,(harpei) mele’’, ,,(gândirea) mea’’, ,,suspinul
meu’’, ,,(imnul) meu’’ și a verbului la persoana I ,,am întins’’, eul liric transmițând sentimente de
nostalgie, de regret, de melancolie, de neliniște și se află în ipostază de artist, de creator, așa cum
reiese din versurile ,,Gândirea mea se încovoaie/Suspinul meu e lung și stins’’ .
Relația dintre ideea condiției artistului în lume se găsește într-o strânsă concordanță cu textul, care
este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil și a imaginilor
artistice. Astfel, metafora: ,,Mâinile iubitei mele, care-a zburat pe-un șir de stele" este sugestivă, încât
autorul compară mâinile iubitei cu un zbor pe stele, ilustrând astfel că ea este departe, imposibil de
atins. De asemenea, iubita poate fi și inspirația artistului. Prin personificarea: ,,Sunt sufletele unor
morți ce bat în geamuri și la porți", poetul creează o atmosferă misterioasă și înfricoșătoare.
Epifora ,,Bate-n geam... bate-n geam", se referă la repetarea acelorași cuvinte la începutul mai multor
versuri consecutive pentru a accentua ideea și de a crea o anumită muzicalitate în poezie. Imaginile
vizuale ,,Sub șirurile lungi de ploaie,/ Gândirea mea se înconvoaie", accentuează tristețea și
melancolia artistului, sugerând faptul că ale sale gânduri sunt tulburi și confuze precum vremea de
afară.
Întregul mesaj cu ajutorul acestor figuri de stil utilizate creează o imagine clară și puternică a stării
sufletești a eului liric, evidențiind o emoție profundă de tristețe și de dor.