Sesiunea specială bacalaureat, limba și literatura română

Subiectul I
A.1. Sensul secvenței este ,,important’’/,,valoros’’.
2. Statutul pe care îl are Ionel Brătianu în Regimentul 2 Artilerie este voluntar.
3. O caracteristică a celor care predau la Școala de Poduri și Șosele este competența, așa cum reiese
din secvența: ,,cei mai buni profesori și absolvenți ai școalelor străine țineau cursuri etc.’’.
4. Părinții îl pedepsesc pe Vintilă în timpul vacanței, deoarece sunt dezamăgiți de rezultatele lui
școlare.
5. Trăsătura lui Vintilă Brătianu, aşa cum reiese din textul dat, este superficialitatea, ce este legată de
faptul că, în timpul studiilor, el a avut o perioadă mai puțin productivă și implicată din punct de
vedere academic. Din cauza unor influențe externe și a propriilor sale alegeri, el s-a implicat în
activități recreative în loc să se concentreze asupra școlii. Această perioadă de lipsă de performanță
academică a avut un impact asupra relației sale cu părinții și a necesitat o corecție și o reparație a
acestei situații.
B. Familia este primul mediu în care copiii sunt expuși la diverse forme de artă și în care li se
transmit valorile culturale.
În opinia mea familia are un rol important în dezvoltarea gustului artistic, având în vedere faptul că
părinții sunt singurii capabili de a se implica în cunoașterea pasiunilor copiilor de la vârste fragede și
discuțiile dintre membrii acesteia contribuie la formarea esteticului dintr-un anumit domeniu.
În primul rând, familia reprezintă un sprijin necondiționat în alegerile pe care copiii le fac și este
important ca aceștia să se implice în dezvoltarea esteticului pentru artă, întrucât de la vârste fragede
se pot conecta cu valori, precum cinstea, frumosul, respectul și înțelepciunea. De exemplu, așa cum
reiese din textul-suport ,,Din viața familiei lui Ion Brătianu’’, se poate observa că familia Brătianu a
avut un rol semnificativ în împodobirea sufletelor copiilor cu simțul artelor. Părinții s-au asigurat că
cei mici au primit o educație muzicală și au participat la concerte și expoziții de pictură. Aceste
experiențe au fost esențiale la dezvoltarea și la cultivarea gustului artistic.
În al doilea rând, o bună comunicare în interiorul familiei ajută enorm la stabilirea unui echilibru
emoțional, iar copilul merită să înțeleagă argumentele părinților pe care i le transmit pentru a alege o
artă și să-l determine sau să-i insufle dragostea pentru un domeniu de care acesta devine pasionat. De
pildă, în urma unui studiu inițiat de o organizație nonguvernamentală s-a putut constata faptul că
interesele și preferințele artistice pot fi încurajate și stimulate de către părinți prin vizitarea muzeelor,
a teatrelor sau prin practicarea activităților artistice în timpul liber. De asemenea, este important ca
evoluția să fie urmărită pas cu pas și să se conștientizeze că fără implicare gustul artistic nu se poate
dezvolta.
În concluzie, familia joacă un rol important în dezvoltarea gustului artistic, mai ales că părinții sunt
primii mentori, ce le pot transmite o educație artistică, experiențele și valorile esențiale pentru
îmbogățirea universului cultural.
Subiectul al II-lea
Notațiile autorului sunt elementele specifice textului dramatic și se mai numesc indicații scenice sau
didascalii. Aflate între paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a dramaturgului,
făcând legătura între literalitate (textul ca operă literară) și teatralitate (textul ca operă destinată
reprezentării scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații suplimentare despre
decor, despre vestimentație, despre elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În textul fragmentar selectat din opera ,,Moartea unui artist’’, de Horia Lovinescu, acestea au
rolul/notează succint detalii privind decorul ,,Casa de la Snagov a sculptorului Crudu. Un hol mare’’,
elemente nonverbale, precum: gesticulaţia ,,După o clipă se apleacă cu greu și începe să le strângă. Și
le așază pe genunchi, trecându-și palma peste ele cu un gest de mângâiere. Apoi se ridică brusc’’.
Totodată, acestea surprind şi elementele paraverbale, care fac referire şi la manifestările involuntare
ale unor emoţii, ale unor stări de spirit, iar autorul folosește cuvinte și expresii precum ,,s-a prăbușit",
,,cu greu", ,,scrâșnind cu furie", ,,invectivă", ,,descompus", ,,respiră greu" pentru a descrie starea
fizică și mentală a personajului Manole. Aceste notații evidențiază furia, disperarea și disconfortul
resimțit de Manole în momentul în care conștientizează că că nu mai poate lucra și că a pierdut
abilitatea de a crea. De asemenea, dramaturgul utilizează notațiile pentru a crea contrastul între starea
lui Manole și reacția Cristinei, care rămâne ,,împietrită, speriată".
Aceste detalii accentuează drama și tensiunea din scenă, contribuind la construirea atmosferei și la
înțelegerea profundă a emoțiilor personajelor.