Cultura vitei de vie in sistem ecologic.

Conceptul de
agricultura ecologica. Principiile agriculturii ecologice.
Perioada de conversie si obiectivele agriculturii ecologice.

Cultura vitei de vie in sistem ecologic

Pentru a produce in sistem ecologic, arealul trebuie sa fie

inclus in limitele de cultura a vitei de vie. Criteriile ce pot fi folosite
la aprecierea potentialului ecologic rezulta din relatiile vitei de vie cu
factorii de mediu (factorii climatici, pedologici, orografici, biotici,
etc.).
Putem produce ecologic acolo unde se cultiva vita de vie daca
tinem cont de unul din deziderentele acestui sistem de cultura;
folosirea la maxim a resurselor naturale.
Pentru o cultura ecologica, mai mult decat pentru o cultura in
sistem conventional, o importanta majora o au indicatorii limitativi.
Pentru infiintarea unei plantatii in sistem ecologic se
recomanda urmatoarele:
-amenajarea parcelelor si canalelor de desecare sa nu aiba
impact negativ asupra mediului;
-se fac analize de sol complete inainte de plantare si in functie
de rezultate se executa fertilizarea cu produse autorizate;
-inainte de plantare se face eliminarea minutioasa a tuturor
surselor de infestare;
-inierbarea suprafetei un an inainte de plantare;
-evitarea lucrarii solului prin rasturnarea brazdelor;
-plantarea se face numai cu material biologic certificat;
-alegerea soiului-portaltoiului se face in functie de potentialul
arealului;
 -limitarea lungimii randului se face in functie de panta
terenului;
-forma de conducere se adapteaza in functie de soiul vinifera
si conditiile locale;
-se asigura echilibrul de crestere si productia de struguri;
-programele de combatere fitosanitara se fac conform
conceptului de productie ecologica prin limitarea riscurilor de
poluare si respectarea reglementarilor privind securitatea metodelor
de administrare a produselor fitofarmaceutice.

Principiile agriculturii ecologice.

Prin agricultura biologica se intelege acel sistem de cultura

care vizeaza valorificarea si pastrarea sistemelor biologice
productive, fara a recurge la substante chimice de sinteza.
In secolul nostru datorita factorilor sociali-economici au avut
loc schimbari radicale asupra fertilitatii solului prin cresterea
productiei.
Agricultura biologica reprezinta o metoda de productie care
tine seama de cunostintele traditionale si care integreaza
progresele stiintifice realizate in toate domeniile.
Principalul obiectiv al agriculturii ecologice il constituie
protejarea biosferei si a resurselor planetei, cu excluderea
ingrasamintelor chimice, a pesticidelor de sinteza si a erbicidelor.
Aceasta metoda de productie contribuie la reducerea considerabila a
risipei, prin folosirea rotatiei culturilor, prin fixarea azotului
atmosferic de catre leguminoase si reciclarea sistematica a
resturilor organice, in special a dejectiilor animale.
Mentinerea starii de sanatate a culturilor se bazeaza pe
folosirea soiurilor rezistente, a lucrarilor culturale potrivite, a
tehnicilor de lupta biologica si folosirea substantelor naturale.
 Principiile agriculturii ecologice se sprijina pe valorificarea
maxima a resurselor locale, pe reducerea la minimum a resurselor
economice si ecologice, pe integrarea cunostintelor traditionale cu
progresul stiintific.
ConformăOHănr.ă34ădină17ăaprilieă2000ămetodeleădeăproduc ieă
ecologic ă utilizateă înă ob inereaă produseloră ecologiceă trebuieă s ă
îndeplineasc ăurm toareleăreguli :
- respectarea principiilor productiei ecologice;
-neutilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide,
materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea
alimentelor, substante folosite in alimentatia animalelor, substante
ajutatoare pentru pregatirea furajelor, produse pentru curatarea si
dezinfectarea adaposturilor pentru animale si de alte produse, decât
a acelor produse permise sa fie folosite in agricultura ecologica;
- folosirea de seminte sau material vegetativ saditor obtinut
prin metode de productie ecologica.
Principiileă deă baz ă aleă produc ieiă ecologiceă stabiliteă prină legeă
sunt:
- eliminarea oricarei tehnologii poluante;
- realizarea structurilor de productie in cadrul carora rolul
principal il detin soiurile cu inalta adaptabilitate;
- sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a
solului;
- utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si
inlocuirea acestora in mai mare masura prin utilizarea rationala a
produselor secundare refolosibile;
- aplicarea unor tehnologii care sa satisfaca cerintele speciilor,
soiurilor si raselor.
Principiile agriculturii ecologice sunt:
1) Mentinerea fertilitatii solului. Solul este considerat ca un
mediu viu, complex care se afla in stransa interactiune cu plantele
si animalele care il colonizeaza. Toate actiunile vizate de agricultura
biologica (lucrarile solului, fertilizarea, alegerea preparatelor pentru
combaterea bolilor si daunatorilor, etc) au ca scop intensificarea
activitatii microbiologice a solului, marirea si sporirea fertilitatii lui.
2) Protectia mediului inconjurator. Agricultura ecologica
urmareste pastrarea nevatamata a mediului, prin folosirea
ingrasamintelor organice si acelor minerale mai putin solubile,
composturilor, prin evitarea folosirii produselor care pot avea efecte
daunatoare.
3) Respectul pentru sanatatea consumatorilor. Prin
practicarea unei agriculturi biologice se urmareste obtinerea de
produse de calitate, fara reziduri de pesticide si cu un continut
ridicat de elemente nutritive (protide, lipide, glucide), acizi organici,
vitamine si saruri minerale.
4) Ferma, ca o unitate, un organism in echilibru. Organizarea
unei ferme trebuie sa tina seama de respectarea stricta a legilor
naturii, indicatorul sintetic al unei bune gospodariri constituindu-l
conservarea si sporirea fertilitatii solului.
In sistem ecologic se pune accent deosebit pe valoarea
nutritive si igienica a produselor care se comercializeaza. Calitatea
gustative a produselor biologice este superioara fata de cea a
produselor conventionale.
Produsele ecologice obtinute nu au reziduri deoarece nu se
folosesc produse chimice de combatere a bolilor si daunatorilor.
Continutul in nitrati al produselor horticole obtinute depinde de
fertilizare si de conditiile pedoclimatice ale anului si mai putin de
modul producerii lor.
Produsele hortiviticole obtinute in varianta agriculturii
biologiceă suntă “maiă sanatoase”,ă “maiă naturale”ă si,ă desiă nuă auă ună
aspect comercial deosebit pretul este mai ridicat datorita calitatii lor
biologice.
 Perioada de conversie si obiectivele agriculturii
ecologice.

Conversia productiei conventionale la cea ecologica are in

vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. Intreaga unitate,
ferma sau o parcela din ferma, trebuie sa fie transformata in
concordanta cu standardele ecologice nationale si internationale
intr-o anumita perioada.
Durata perioadei de conversie la plantatiile cultivate cu
vita de vie este de 3 ani.
Dupa o analiza obiectiva a plantatiilor supuse conversiei
trebuie sa elaboram un program tehnologic in vederea aducerii
plantatiei la un potential de productie ecologica.
O plantatie viticola ecologica nu trebuie sa aiba o desime mai
mare de 5000 butuci/ha ca sa nu se creeze fenomenul de
autoumbrire care genereaza conditii favorabile dezvoltarii ciupercilor
patogene.
Numarul de goluri nu trebuie sa depaseasca 5% deoarece nu
poate fi recuperat de butucii vecini prin extinderea aparatului
vegetativ. In cazul in care procentul de goluri depaseste 5% se face
completarea golurilor cu material certificat in perioada de
primavara.
Principiul de baza al reconversiei la agricultura biologica este
acela ca trebuie aplicat pe toata suprafata.
Se intocmeste un caiet de sarcini care trebuie respectat in
intregime pe toata perioada de reconversie. Caietul de sarcini
trebuie sa corespunda conceptului de viticultura ecologica si este
aliniat la legislatia in vigoare.
In viticultura, reconversia are loc pe etape, intrucat dureaza 3
ani.
 Etapele reconversiei:
-intocmirea si respectarea unui plan de reconversie care sa
contina o descriere detailata a etapelor de reconversie;

-dovadaăc ăauăfostăefectuateăcontroaleleătehniceădeăproduc ie,ă

tratamentele fitosanitare;

-elaborareaăunuiăraportăasupraătehnologieiădeăcultur ăşiăf cut ă

dovadaă controluluiă acesteia;ă planulă deă reconversieă precizeaz ă deă
asemeneaă metodeleă deă exploatareă şiă aă suprafe eloră conven ionaleă
dup ă urm torulă principiuă „câtă maiă biologică posibil,ă câtă maiă repedeă
posibil”;

-delimitareaă precis ă aă parceleloră dup ă sistemulă loră deă

exploatareă şiă separareaă clar ă aă fluxuluiă deă produsă deă laă recolt ,ă laă
comercializare. Trebuie evitat ă fragmentareaă sever ă aă parceleloră
biologiceăşiănebiologice;

-exploatareaătemporar ăînăsistemăconven ionalăaăuneiăparceleă

ecologiceăesteăstrictăinterzis .

Regulile detaliate privind principiile productiei ecologice sunt

prezentate în H.G. 917/2001, iar Autoritatea Nationala a Produselor
Ecologice,ă(A.N.P.E.),ăconformăhotarariiădeăguvernăasigur ăcontrolulă
şiăinspec iaărespect riiămetodelorădeăaplicareăprev zuteăînăanexaă2ăaă
hot rârii.

Principiile stabilite in prezenta anexa se aplica parcelelor, pe o

perioada de conversie de minimum 3 ani inainte de prima recoltare
a produselor. Organismele de inspectie si certificare, cu aprobarea
A.N.P.E.,ădecidăcaăaceast ăperioad ăsaăfieămarit ăsauăredus ,ăavandă
in vedere utilizarea anterioara a parcelelor.

Perioada de conversie se reduce la minim in cazurile in care

parcelele respective au fost tratate cu un produs care nu figureaza
in anexa nr. 2 la titlul "Fertilizatori si amelioratori ai solului", dar
care a fost folosit in cadrul unor actiuni de combatere a unei maladii
sau a unui daunator, initiate de directiile judetene fitosanitare.
Aceasta reducere se acorda de A.N.P.E. pe anumite parcele si
pentru o cultura determinata.

Reducerea perioadei de conversie este conditionata de

respectarea urmatoarelor conditii:

- parcelele erau deja convertite sau erau in curs de conversie

la agricultura ecologica;

- reziduurile de la produsele pentru protectia plantelor sunt

prezente in cantitati nesemnificative in sol si in plante, in cazul
plantelor perene;

-recolta obtinuta, care a fost supusa unui tratament cu

produse chimice, nu se comercializeaza cu specificarea "produs
ecologic".
Fertilitatea si activitatea biologica a solului trebuie mentinute
si ameliorate prin:

- cultivarea de plante leguminoase, plante pentru

ingrasaminteăverziăsauăplanteăpereneăcorespunz toare;ă

- incorporarea de substante ecologice in sol, sub forma de

compost sau nu, provenind de la unitatile producatoare in
conformitate cu regulile de productie stabilite in prezentele norme
metodologice. Pot fi utilizate produse derivate provenind din fermele
deă animale,ă cumă ară fiă b legarulă deă curte,ă dacaă acesteaă provină dină
unitatile de crestere a animalelor care respecta regulile nationale
existente sau in absenta acestora, practicile internationale
recunoscute, referitoare la productia animaliera ecologica.

- alte ingrasaminte ecologice sau minerale mentionate in

anexa nr. 2 pot fi aplicate numai in masura in care nu este posibila
nutritia corespunzatoare a recoltei sau ameliorarea solului prin
metodele stabilite mai sus.
 - pentru activarea composturilor se utilizeaza microorganisme
sau preparate pe baza de plante.

Bolile, daunatorii si buruienile vor fi combatute prin imbinarea

urmatoarelor masuri: alegerea de specii si varietati tolerante sau
rezistente, procedee mecanice si fizice de combatere, protejarea
entomofaunei utile prin asigurarea de conditii favorabile, cum ar fi:
garduriăvii,ălocuriăpentruăcuib rire,ălansareădeăpradatori,ăardereaăcuă
flacara a buruienilor.

Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in

vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil care este un
principiuă deă baz ă ală produc ieiă ecologice.ă Acestă principiuă seă poateă
realiza prin :
- exploatarea solului cu menajamente ;
- abordareaăresponsabilit ilorăcuăseriozitate;
- p strareaăbiodiversit ii;
- p strareaăsauăreconstituireaăunuiăsolăviu;
- protec iaăpreventiv ăaăplanta iilor;
- respectulăfa ădeăpatrimoniulăgeneticănatural;
- produc iiădeăcalitate;
- men inereaăcalit ii;
- valoarea produselor.

Exploatarea solului cu menajamente.Ună solă s n tos,ă ună

aeră s n tos,ă oă ap ă s n toas ,ă caă şiă întreagaă lumeă vegetal ă şiă
animal ă suntă deă neînlocuit.ă Viticulturaă ecologicaă trebuieă s ă seă
comporteă întotdeaunaă deschisă fa ă deă natur ă şiă cuă celă maiă mareă
menajament posibil.

Abordarea responsabilităţilor cu seriozitate. Cei care

practic ă viticulturaă ecologic ă trebuieă s ă fieă conştien iă deă
responsabilitateaălorăfa ădeăbazaănatural ăaăvie iiăşiăs ăîncearceăs ă
armonizezeămuncaălorăcuăproceseleăşiăciclurileănaturale.ăInterven iileă
umaneăînănatur ăauăconsecin eăasupraăviitorului.
 Păstrarea biodiversităţii. Viticulturaăecologic ătrebuieăs ăfieă
s n toas .ă Într-un sistem ecologic lizierele, marginea drumurilor,
arboriiă înal i,ă margineaă drumurilor,ă etc,ă îmbog escă nuă numaiă
peisajul,ă eleă contribuieă laă p strareaă diversit iiă biologiceă şiă deci,ă laă
dezvoltarea organismelor auxiliare.

Păstrarea sau reconstituirea unui sol viu. Pe termen lung,

numaiă solurileă vii,ă adic ă biologică active,ă voră continuaă s ă furnizezeă
recolte,ădeăaceeaăviticulturaăecologic ăărecurgeălaătehniciădeăcultur ă
adecvate,ă acord ă oă aten ieă cuă totulă particular ă p str riiă şiă
amelior riiă fertilit iiă naturaleă aleă solurilor.ă Totă ceeaă ceă contraziceă
obiectivul principal, trebuie abandonat. Se interzice folosirea
îngr ş mintelorăchimiceăsauădeăsintez .

Protecţia preventivă a plantaţiilor.S n tateaă planta iiloră

esteă determinat ă deă alegereaă soiuriloră adaptateă climatuluiă şiă
rezistente,ă prină alegereaă uneiă feritliz riă armonioaseă şiă echilibrate,ă
prină alegereaă judicioas ă aă metodeloră deă lucruă asupraă soluluiă şiă deă
între inere.ă Esteă interzis ă utilizareaă produseloră fito-chimice sau de
sintez .

Respectul faţă de patrimoniul genetic natural.Viticultura

ecologic ărenun ălaămanipulareaăgenetic .ă

Producţii de calitate.Creştereaă cantit iiă produc ieiă nuă

trebuieăs ăseăfac ăînădetrimentulăcalit ii.

Menţinerea calităţii.Calitatea produselor ecologice trebuie

s ă fieă supravegheat ă dină câmp,ă pân ă laă consumator.ă Proceseleă deă
transformareă aă produseloră ecologiceă înă produseă finiteă trebuieă s ă
asigureă nuă numaiă conservareaă calit ii,ă ciă şiă p strareaă substan eloră
esen ialeăpeăcareăleăcon in.

În interesul consumatorilor.Oferind produse alimentare de

înalt ă valoareă pentruă s n tateă şiă protejândă celă maiă bineă mediul,ă
viticulturaă ecologic ă ac ioneaz ă înă interesulă consumatoriloră şiă aă
s n t iiălui.

Valoarea produselor. Viticulturaă ecologic ă şiă supravie uireaă

ei depind de capacitatea consumatorilor de a aprecia valoarea
produseloră s n toaseă şiă deă disponibilitateaă loră deă aă pl tiă ună
suplimentădeăpre .

Viticultura ecologică şi viitorul ei. Viitorul pe termen lung

al agriculturii nu poate fi garantat decât prin armonia cu natura. În
acelaşiă timp,ă agriculturaă bioă trebuiă s ă permit ă omuluiă s ă tr iasc .ă
Voră supravie uiă numaiă exploata iileă agricoleă beneficiareă deă condi iiă
deăvia ăsatisf c toareăşiăcorectălucrate.

Obiectivele „Produc ieiăviticoleăecologic ”ăsunt:ă

- viticultur ă respectuoas ă fa ă deă mediuluiă înconjur tor,ă careă îşiă

men ineăînătimpăfunc iileăsaleămultiple;
- conservareaăşiăameliorareaăînătimpăaăfertilit iiăsolului;ă
- minimizareaăpolu riiăapei,ăaăsoluluiăşiăaăaerului,

-produc iiă deă struguriă laă poten ială ecologic,ă s n toşi,ă deă înalt ă
calitate,ă cuă prezen ă deă reziduuriă fitofarmaceuticeă înă limiteleă
standardelor U.E..

Dintre substantele de combatere a bolilor la vita de vie amintim:

-Polisulfura de calciu, zeama bordeleza,Sulf muiabil, Sulf pulbere,

Turdacupral, Kumulus, Thiovit, Champion, Kocide,Funguran, etc.
 PROGRAMăDEăCOMBATREăAăAGEN ILORăDEăD UNAREăăLAă
VI AăDEăVIEăINăSISTEMăECOLOGIC
Nr Momentul Boala, sau PRODUSUL
trat. aplic rii d un torul RECOMANDAT UM Doza
(1
tratamentului care se trateaz Substanţa activă ha
0 1 2 3 4
1 50ă%ădinăl stari Făinarea Zeamă sulfo kg 15.00
calcică
au lungimea Acarieni
5-7 cm Eriophis vitis
Tripsul viţei de
vie
2 Înainte de înflorit Mana Funguran OH kg 2,0
50 WP
cândăl starulăare
10-15 frunze. +
Tratament de Făinarea Thiovit JET 80 kg 4,0
WG
siguranţă
+
Molia Capcane cu buc 2
strugurilor feromoni

3 Dup ăînflorit,ăcând Mana Funguran OH kg 2,0

50 WP
80%ădinăcapişoaneă +
auăc zut Antracnoză
Tratament de
 siguranţă Pătarea roşie
+
Făinarea Thiovit JET 80 kg 3,0
WG
+
Putregaiul
cenuşiu al
strugurilor
4 Mana Zeama kg 5,0
bordeleza
Boabele au dim.
bobului de mei +
La 10 - 12 Făinarea Microtihol kg 4.00
special
zile de la trat. 3
5 Creştereaă Mana Funguran OH kg 2.00
50 WP
boabelor, la 8-10
zile de la trat.4 +
Făinarea Thiovit JET 80 kg 3,0
WG
6 Boabeleăşiăstrugurii Mana Extract din
plante
au ajuns 75 % (urzica vie +
coada
dim.ănormal ,ă + calului)
la 10-12 zile de la Făinarea
tratamentul 6
. Molia Capcane cu buc 2
strugurilor feromoni
7 Boabeleăşiăstrugurii Mana Extract din
 plante
au ajuns la + (urzica vie +
dimensiunea coada
specifica soiului Făinarea calului)
inainte de intrarea în +
pârg
la 10-12 zile de la Putregaiul
cenuşiu al
tratamentul 7 strugurilor

Extractul din plante de urzica vie si coada calului asigura o

buna protectie impotriva manei si a putregaiului cenusiu daca se
aplica in mod repetat.