PARTEA I
Anul 191 (XXXV) — Nr. 871 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
LEGI ȘI DECRETE
258. — Lege pentru modificarea art. 369 din Legea
nr. 286/2009 privind Codul penal................................
1.177. — Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea
art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind
Codul penal ................................................................
ACTE ALE SENATULUI
95. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului
nr. 124/2020 privind aprobarea componenței numerice
și nominale a comisiilor permanente ale Senatului ....
96. — Hotărâre privind numirea unor membri ai Consiliului
Național de Integritate ................................................
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 5 din 31 ianuarie 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din
Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de
răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților
prin accidente de vehicule și tramvaie ......................
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
150/21.085. — Ordin al viceprim-ministrului, ministrul
afacerilor interne, și ministrul cercetării, inovării și
digitalizării privind procedura de eliberare în formă
electronică a certificatelor de cazier judiciar ..............
Joi, 28 septembrie 2023
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
2.424. — Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor
pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Regulamentul
2 privind organizarea, funcționarea și componența
Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru
activitatea de exploatare forestieră, precum și criteriile
2 de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră,
aprobat prin Ordinul ministrului apelor și pădurilor
nr. 1.106/2018 ............................................................ 10–11
3.304. — Ordin al ministrului sănătății privind stabilirea
3 specialităților deficitare pentru care se organizează
rezidențiat pe post în spitale clinice cu secții clinice
3 universitare, institute sau centre medicale clinice în
sesiunea 19 noiembrie 2023 ...................................... 11
5.893. — Ordin al ministrului educației privind acordarea
autorizației de funcționare provizorie unității de
învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială
4–8 „Gheorghe Diboș” din comuna Mănești, județul
Prahova ...................................................................... 12
ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR
OMULUI
Hotărârea din 13 decembrie 2022 în Cauza Oprea și alții
8–9 împotriva României .................................................... 13–15
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023

LEGI ȘI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009
privind Codul penal

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Articolul 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu
modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
„Incitarea la violență, ură sau discriminare
Art. 369. — Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau
discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe
motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de
rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori
apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă sau infecție HIV/SIDA se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amendă.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea
prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI PREȘEDINTELE SENATULUI

DEPUTAȚILOR, NICOLAE-IONEL CIUCĂ
VASILE-DANIEL SUCIU

București, 27 septembrie 2023.

Nr. 258.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 369
din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea art. 369 din Legea
nr. 286/2009 privind Codul penal și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

București, 27 septembrie 2023.

Nr. 1.177.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023 3

ACTE ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
S E N AT U L

HOTĂRÂRE
pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 124/2020
privind aprobarea componenței numerice și nominale
a comisiilor permanente ale Senatului
În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) și ale art. 67 din Constituția României,
republicată, precum și ale art. 49 și 50 din Regulamentul Senatului, aprobat prin
Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Hotărârea Senatului nr. 124/2020 privind aprobarea
componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Senatului,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1280 din 22 decembrie
2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La anexa nr. V — Componența Comisiei pentru apărare, ordine publică și
siguranță națională, domnul senator Pandea Ciprian — Grupul parlamentar al
Partidului Național Liberal se include în componența comisiei.
2. La anexa nr. VII — Componența Comisiei economice, industrii și servicii,
domnul senator Mureșan Claudiu-Marinel — Grupul parlamentar al Partidului
Social Democrat se include în componența comisiei.
3. La anexa nr. XVI — Componența Comisiei pentru energie, infrastructură
energetică și resurse minerale, domnul senator Mureșan Claudiu-Marinel —
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat se include în componența
comisiei în locul domnului senator Oprea Ștefan-Radu — Grupul parlamentar al
Partidului Social Democrat.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 27 septembrie 2023,
cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
VIRGIL GURAN
București, 27 septembrie 2023.
Nr. 95.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
S E N AT U L

HOTĂRÂRE
privind numirea unor membri ai Consiliului Național
de Integritate
În temeiul prevederilor art. 35 alin. (1) lit. b) și alin. (3) și ale art. 37 din Legea
nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale
art. 148 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005,
republicat, cu modificările ulterioare,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Senatul le numește pe doamna Ilinca-Iulia Ilie în funcția de
membru titular și pe doamna Zenaida Guiu în funcția de membru supleant în
Consiliul Național de Integritate.
Această hotărâre a fost adoptată în ședința Senatului din 27 septembrie 2023,
cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
VIRGIL GURAN
București, 27 septembrie 2023.
Nr. 96.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 5
din 31 ianuarie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017
privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților
prin accidente de vehicule și tramvaie
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Cristina-Cătălina Turcu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind
asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii
produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, excepție
ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City
Insurance — S.A., din municipiul București, în Dosarul
nr. 33.016/299/2019 al Judecătoriei Sectorului 1 București —
Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții
Constituționale nr. 1.397D/2020.
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura
de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele
nr. 1.399D/2020, nr. 1.400D/2020, nr. 1.406D/2020,
nr. 1.410D/2020, nr. 1.411D/2020, nr. 1.526D/2020,
nr. 1.527D/2020, nr. 1.551D/2020, nr. 1.574D/2020,
nr. 1.575D/2020, nr. 1.579D/2020, nr. 1.580D/2020,
nr. 1.612D/2020, nr. 1.655D/2020, nr. 1.657D/2020,
nr. 1.658D/2020, nr. 1.659D/2020, nr. 1.660D/2020,
nr. 1.672D/2020, nr. 1.767D/2020, nr. 1.822D/2020,
nr. 1.823D/2020, nr. 1.824D/2020, nr. 1.825D/2020,
nr. 1.826D/2020, nr. 2.000D/2020, nr. 2.008D/2020,
nr. 2.009D/2020, nr. 2.010D/2020, nr. 2.039D/2020,
nr. 2.040D/2020, nr. 2.064D/2020, nr. 2.075D/2020,
nr. 2.076D/2020, nr. 2.086D/2020, nr. 2.103D/2020,
nr. 2.104D/2020, nr. 2.106D/2020, nr. 2.132D/2020,
nr. 2.135D/2020, nr. 2.136D/2020, nr. 2.376D/2020,
nr. 2.390D/2020, nr. 2.411D/2020, nr. 2.412D/2020,
nr. 2.413D/2020, nr. 2.414D/2020, nr. 2.447D/2020,
nr. 2.448D/2020, nr. 2.465D/2020, nr. 2.468D/2020,
nr. 2.469D/2020, nr. 2.507D/2020, nr. 1D/2021, nr. 7D/2021 și
nr. 8D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind
asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii
produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, excepție
ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City
Insurance — S.A. din municipiul București în dosarele
nr. 2.098/299/2020, nr. 11.150/299/2020, nr. 10.083/299/2020,
nr. 19.612/299/2020, nr. 11.828/299/2020, nr. 17.854/299/2020,
nr. 1.217/299/2020, nr. 14.968/299/2020, nr. 15.869/299/2020
ale Judecătoriei Sectorului 1 București — Secția I civilă, în
dosarele nr. 4.344/299/2020, nr. 10.309/299/2020,
nr. 11.111/299/2020, nr. 38.630/299/2019, nr. 11.845/299/2020,
nr. 11.829/299/2020, nr. 11.820/299/2020, nr. 17.143/299/2020
ale Judecătoriei Sectorului 1 București — Secția a II-a civilă, în
dosarele nr. 4.440/325/2019, nr. 19.854/325/2019,
nr. 23.894/325/2019, nr. 9.858/325/2019, nr. 18.016/325/2019*,
nr. 23.666/325/2019, nr. 21.837/325/2019, nr. 21.850/325/2019,
nr. 22.982/325/2019, nr. 27.304/325/2019, nr. 35.375/325/2019,
nr. 24.621/325/2019, nr. 21.477/325/2019 și nr. 24.519/325/2019
ale Tribunalului Timiș — Secția a II-a civilă, în dosarele
nr. 8.696/299/2019, nr. 31.865/299/2018, nr. 2.017/299/2019,
nr. 4.297/299/2019, nr. 30.161/299/2018, nr. 5.587/299/2019,
nr. 35.538/299/2018, nr. 30.543/299/2019, nr. 34.691/299/2018
și nr. 9.507/299/2019 ale Tribunalului București —– Secția a VI-a
civilă, în dosarele nr. 10.843/325/2020, nr. 4.618/325/2020,
nr. 4.901/325/2020, nr. 25.346/325/2019, nr. 4.821/325/2020,
nr. 25.812/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara — Secția I civilă,
în dosarele nr. 14.150/325/2020, nr. 12.599/325/2020,
nr. 30.549/325/2019, nr. 16.190/325/2020, nr. 19.123/325/2020
și nr. 14.799/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara — Secția a II-a
civilă, în dosarele nr. 1.076/208/2020 și nr. 1.081/208/2020 ale
Tribunalului Caraș-Severin — Secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 34.549/215/2019 al
Judecătoriei Craiova — Secția civilă.
4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura
de înștiințare este legal îndeplinită.
5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de
neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în
discuție, din oficiu, conexarea cauzelor.
6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu
măsura procesuală propusă.
7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
dispune conexarea dosarelor nr. 1.399D/2020, nr. 1.400D/2020,
nr. 1.406D/2020, nr. 1.410D/2020, nr. 1.411D/2020,
nr. 1.526D/2020, nr. 1.527D/2020, nr. 1.551D/2020,
nr. 1.574D/2020, nr. 1.575D/2020, nr. 1.579D/2020,
nr. 1.580D/2020, nr. 1.612D/2020, nr. 1.655D/2020,
nr. 1.657D/2020, nr. 1.658D/2020, nr. 1.659D/2020,
nr. 1.660D/2020, nr. 1.672D/2020, nr. 1.767D/2020,
nr. 1.822D/2020, nr. 1.823D/2020, nr. 1.824D/2020,
nr. 1.825D/2020, nr. 1.826D/2020, nr. 2.000D/2020,
nr. 2.008D/2020, nr. 2.009D/2020, nr. 2.010D/2020,
nr. 2.039D/2020, nr. 2.040D/2020, nr. 2.064D/2020,
nr. 2.075D/2020, nr. 2.076D/2020, nr. 2.086D/2020,
nr. 2.103D/2020, nr. 2.104D/2020, nr. 2.106D/2020,
nr. 2.132D/2020, nr. 2.135D/2020, nr. 2.136D/2020,
nr. 2.376D/2020, nr. 2.390D/2020, nr. 2.411D/2020,
nr. 2.412D/2020, nr. 2.413D/2020, nr. 2.414D/2020,
nr. 2.447D/2020, nr. 2.448D/2020, nr. 2.465D/2020,
nr. 2.468D/2020, nr. 2.469D/2020, nr. 2.507D/2020, nr. 1D/2021,
nr. 7D/2021 și nr. 8D/2021 la Dosarul nr. 1.397D/2020, care a
fost primul înregistrat.
8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca
neîntemeiată, arătând că nu pot fi primite criticile referitoare la
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023
neclaritatea legii deoarece există obligația asigurătorului de a
formula ofertă de despăgubire luând în considerare toate
elementele necesare, iar în situația în care ajunge la dezacord
cu persoana prejudiciată cu privire la cuantumul despăgubirilor,
se poate adresa instanței de judecată. De asemenea, trebuie
luat în considerare specificul contractului de asigurare, respectiv
un contract de risc prin care asigurătorul se obligă să plătească
unor terți despăgubiri și care este un contract de adeziune în
care clauzele sunt impuse de asigurător. Apreciază că
asigurătorul dispune de suficiente mijloace pentru a-și proteja
interesele.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
9. Prin sentințele civile nr. 5.054 și 5.057 din 10 august 2020
și încheierile din 17 septembrie 2020, 21 septembrie 2020,
6 octombrie 2020, 13 octombrie 2020, 30 octombrie 2020 și
3 noiembrie 2020 pronunțate în dosarele nr. 11.150/299/2020,
nr. 2.098/299/2020, nr. 11.828/299/2020, nr. 10.083/299/2020,
nr. 17.854/299/2020, nr. 1.217/299/2020, nr. 15.869/299/2020,
nr. 19.612/299/2020 și nr. 14.968/299/2020, Judecătoria
Sectorului 1 București — Secția I civilă a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind
asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru
prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și
tramvaie.
10. Prin încheierile din 25 iunie 2020, 18 august 2020,
19 august 2020, 23 septembrie 2020, 11 noiembrie 2020,
12 noiembrie 2020, 27 noiembrie 2020 și Sentința civilă
nr. 3.923 din 10 iulie 2020 pronunțate în dosarele
nr. 33.016/299/2019, nr. 10.309/299/2020, nr. 11.111/299/2020,
nr. 4.344/299/2020, nr. 17.143/299/2020, nr. 11.845/299/2020,
nr. 11.829/299/2020, nr. 11.820/299/2020 și
nr. 38.630/299/2019, Judecătoria Sectorului 1 București —
Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14
alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea
obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii
produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.
11. Prin încheierile din 30 iunie 2020, 18 septembrie 2020,
21 septembrie 2020, 25 septembrie 2020, 6 octombrie 2020,
12 octombrie 2020, 21 octombrie 2020, 2 noiembrie 2020,
deciziile civile nr. 912/A și nr. 914/A din 16 iulie 2020 și Decizia
nr. 1.714/A din 26 noiembrie 2020, pronunțate în dosarele
nr. 4.440/325/2019, nr. 19.854/325/2019, nr. 27.304/325/2019,
nr. 23.666/325/2019, nr. 18.016/325/2019*, nr. 21.837/325/2019,
nr. 21.850/325/2019, nr. 22.982/325/2019, nr. 24.621/325/2019,
nr. 35.375/325/2019, nr. 21.477/325/2019, nr. 23.894/325/2019,
nr. 9.858/325/2019 și nr. 24.519/325/2019, Tribunalul Timiș —
Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14
alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea
obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii
produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.
12. Prin încheierile din 15 iulie 2020, 28 iulie 2020,
8 septembrie 2020, 9 septembrie 2020, 7 octombrie 2020,
21 octombrie 2020, 2 decembrie 2020 și 17 decembrie 2020,
pronunțate în dosarele nr. 8.696/299/2019, nr. 2.017/299/2019,
nr. 31.865/299/2018, nr. 4.297/299/2019, nr. 30.161/299/2018,
nr. 5.587/299/2019, nr. 34.691/299/2018, nr. 9.507/299/2019,
nr. 35.538/299/2018 și nr. 30.543/299/2019, Tribunalul
București — Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind
asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru
prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și
tramvaie.
5
13. Prin încheierile din 17 septembrie 2020, 18 septembrie
2020, 23 septembrie 2020, nr. 11.837 din 15 octombrie 2020 și
Sentința civilă nr. 14.006 din 9 decembrie 2020, pronunțate în
dosarele nr. 4.618/325/2020, nr. 4.901/325/2020,
nr. 25.346/325/2019, nr. 10.843/325/2020, nr. 4.821/325/2020
și nr. 25.812/325/2020, Judecătoria Timișoara — Secția I
civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea
nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere
civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente
de vehicule și tramvaie.
14. Prin încheierile din 16 septembrie 2020, 9 decembrie
2020 și 15 decembrie 2020 și sentințele civile nr. 12.268 din
17 noiembrie 2020, nr. 10.381 din 12 octombrie 2020 și
nr. 12.144 din 12 noiembrie 2020, pronunțate în dosarele
nr. 14.150/325/2020, nr. 19.123/325/2020, nr. 14.799/325/2020,
nr. 12.599/325/2020, nr. 30.549/325/2019 și nr. 16.190/325/2020,
Judecătoria Timișoara — Secția a II-a civilă a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind
asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru
prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și
tramvaie.
15. Prin încheierile din 7 decembrie 2020 și 14 decembrie
2020, pronunțate în dosarele nr. 1.076/208/2020 și
nr. 1.081/208/2020, Tribunalul Caraș-Severin — Secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind
asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru
prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și
tramvaie.
16. Prin Sentința civilă nr. 7.528 din 1 octombrie 2020,
pronunțată în Dosarul nr. 34.549/215/2019, Judecătoria
Craiova — Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14
alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea
obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii
produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.
17. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de
Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance — S.A., cu
sediul în municipiul București, cu prilejul soluționării unor cauze
civile având ca obiect pretenții derivând din asigurarea
obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse
terților.
18. În motivarea excepției de neconstituționalitate
autoarea acesteia susține, în esență, referitor la încălcarea art. 1
alin. (5) din Constituție, că atât în jurisprudența constantă a Curții
Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor
Omului, s-a statuat că norma legală trebuie să fie suficient de
accesibilă și de previzibilă, încât să permită cetățeanului să
dispună de informații suficiente asupra normelor juridice
aplicabile într-un caz dat, astfel încât acesta să fie capabil să
prevadă, în mod rezonabil, consecințele care pot apărea. Or, în
opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea
potrivit căreia unitatea reparatoare „poate utiliza propria valoare
a orei de manoperă afișată” permite stabilirea în mod arbitrar și
abuziv de către unitățile reparatoare a unui preț pe oră de
manoperă mult peste prețurile de referință din piața specifică.
Norma de drept criticată este lipsită de predictibilitate, întrucât
lasă la dispoziția unității reparatoare posibilitatea de a stabili
orice valoare a reparației, neexistând nici măcar obligația legală
de raportare la anumite criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile
de referință din piață sau prețurile recomandate de producător,
împrejurare de natură a crea premisele comportamentului
abuziv al unităților reparatoare. Se susține, de asemenea, că o
altă gravă deficiență a textului incriminat constă și în faptul că
legiuitorul lasă la totala dispoziție a unității reparatoare să opteze
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023
pentru una „sau” pentru alta dintre modalitățile de stabilire a
valorii reparației, și anume fie folosind sistemele de evaluare
specializate, fie prin documente emise, în condițiile legii, în care
unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de
manoperă afișată, redactare ce conferă textului de lege criticat
un caracter neconstituțional, întrucât nu se prevede criteriul legal
de stabilire a cuantumului orei de manoperă.
19. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 44 alin. (2)
din Constituție coroborat cu art. 1 din Protocolul adițional la
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, aceasta este dedusă din împrejurarea că sunt
favorizate unitățile reparatoare care, invocând principiile pieței
libere, stabilesc prețuri arbitrare și abuzive în relația contractuală
directă cu persoana prejudiciată, în detrimentul societăților de
asigurare al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor.
20. Judecătoria Sectorului 1 București — Secția I civilă
și Secția a II-a civilă consideră că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece se critică
opțiunea legiuitorului de a lăsa la aprecierea unităților
reparatoare stabilirea valorii manoperei, ceea ce nu semnifică
faptul că textul de lege supus controlului este neclar și
imprevizibil. Împrejurarea că unitatea reparatoare își poate
utiliza propria valoare a orei de manoperă corespunde
principiului libertății economice, iar această valoare nu poate fi
impusă deoarece s-ar aduce atingere principiului liberei circulații
a serviciilor și dreptului de proprietate. Încheierea contractului
de asigurare presupune șansa unui câștig, dar și riscul unei
pierderi, astfel că asigurătorul trebuie să suporte riscul asigurat.
21. Judecătoria Sectorului 1 București — Secția I civilă,
în Dosarul nr. 2.104D/2020, contrar prevederilor art. 29 alin. (4)
din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la
excepția de neconstituționalitate ridicată.
22. Tribunalul Timiș — Secția a II-a civilă apreciază că
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece
textele de lege criticate sunt accesibile și previzibile, fiind
suficient de clar redactate pentru a putea fi aplicate. Textul
criticat stabilește un criteriu legal de evaluare a despăgubirii fără
a aduce atingere dreptului de proprietate privată.
23. Tribunalul București — Secția a VI-a civilă apreciază
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece
argumentele vizează oportunitatea reglementării, iar nu calitatea
legii, iar autoarea nu deține un bun în sensul Convenției pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru
a se susține încălcarea dreptului de proprietate.
24. Tribunalul București — Secția a VI-a civilă, în dosarele
nr. 1.574D/2020, nr. 1.575D/2020 și nr. 1.579D/2020, apreciază
că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, arătând, în
esență, că stabilirea valorii reparației folosind documentele
emise în condițiile legii potrivit căreia unitatea reparatoare își
poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată fără
stabilirea unor criterii obiective prin intermediul cărora să poată
fi apreciat caracterul rezonabil al despăgubirilor prin raportare
la costul manoperei poate duce la denaturarea scopului legii.
Aplicarea dispozițiilor textului de lege criticat obligă asigurătorul
să achite despăgubiri care pot depăși prejudiciul efectiv suferit
de terțul prejudiciat, fiind încălcat dreptul de proprietate al
societății de asigurări.
25. Judecătoria Timișoara — Secția I civilă și Judecătoria
Timișoara — Secția II civilă opinează în sensul respingerii
excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată deoarece se
critică opțiunea legiuitorului de a lăsa la aprecierea unităților
reparatoare stabilirea valorii manoperei, ceea ce nu semnifică
faptul că textul de lege supus controlului este neclar și
imprevizibil. Nu se poate impune unităților care efectuează
reparațiile o altă valoare a orei de manoperă deoarece s-ar
aduce atingere principiului liberei circulații a serviciilor și
dreptului de proprietate.
*) Decizia Curții Constituționale nr. 583/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 6 februarie 2023.
26. Judecătoria Timișoara — Secția I civilă, în Dosarul
nr. 2.009D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate
este întemeiată deoarece textul de lege criticat nu prevede un
criteriu legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă. Lipsa
de previzibilitate a normei legale permite stabilirea unui preț de
manoperă peste prețurile de referință din piață.
27. Judecătoria Timișoara — Secția a II-a civilă, în
Dosarul nr. 2.469D/2020, nu și-a exprimat opinia asupra
excepției de neconstituționalitate, contrar prevederilor art. 29
alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
28. Tribunalul Caraș-Severin — Secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este
neîntemeiată deoarece este competența exclusivă a legiuitorului
să stabilească criteriile de cuantificare a valorii reparațiilor. Nu se
aduce atingere nici dreptului de proprietate al societății de
asigurări deoarece în fața instanței se poate dovedi presupusul
abuz al unităților reparatoare. Contractul de asigurare este
esențialmente aleatoriu, asigurătorul dobândind șansa unui
câștig, dar suportând și riscul unei pierderi.
29. Judecătoria Craiova — Secția civilă consideră că
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece se
critică opțiunea legiuitorului de a lăsa la aprecierea unităților
reparatoare stabilirea valorii manoperei, ceea ce nu semnifică
faptul că textul de lege supus controlului este neclar și
imprevizibil.
30. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
31. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-
raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
32. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
33. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind
asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii
produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie
2017, potrivit cărora „Valoarea reparației se stabilește folosind
sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise
în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate
utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.”
34. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
aceste prevederi contravin normelor constituționale ale art. 1
alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 44
alin. (2) care consacră dreptul de proprietate privată, precum și
prevederilor art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
referitoare la protecția proprietății.
35. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că s-a mai pronunțat asupra unor critici similare prin
Decizia nr. 583 din 23 noiembrie 2022*), nepublicată până la
data pronunțării prezentei decizii, prin care a respins ca
neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Curtea a reținut,
în esență, că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate
formulată din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din
Constituție, în componenta referitoare la calitatea normei
juridice, deoarece autoarea excepției deduce pretinsa
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023
neconstituționalitate a art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017
din faptul că unitatea reparatoare „poate utiliza propria valoare
a orei de manoperă afișată”, redactare care lasă la dispoziția
unității reparatoare posibilitatea de a stabili orice valoare a
reparației, neexistând obligația legală de raportare la anumite
criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile de referință din piață
sau prețurile recomandate de producător. O atare împrejurare ar
fi de natură a crea premisele comportamentului abuziv al
unităților reparatoare, care utilizează prețuri pe ora de manoperă
cu mult peste prețurile ce se practică pe piața de profil.
36. Curtea a observat că autoarea critică opțiunea
legiuitorului de a conferi o marjă de acțiune unităților
reparatoare, care își pot utiliza propria valoare a orei de
manoperă, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă critică de
neconstituționalitate. Împrejurarea că unitatea reparatoare auto
își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișate
corespunde principiului libertății economice și al liberei circulații
a serviciilor, prezumtivii beneficiari ai serviciilor auto fiind liberi să
aleagă un alt cocontractant, în măsura în care consideră că
valoarea manoperei este disproporționată. În acest sens sunt,
de altfel, prevederile art. 19 alin. (5) lit. k) și alin. (12) din Norma
Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017 privind
asigurările auto din România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 624 din 1 august 2017, precum și cele ale
art. 6 alin. (8) și (9) din Legea nr. 132/2017, care conferă
persoanei prejudiciate dreptul ca, în cazul producerii unui
prejudiciu, să se poată adresa, pentru efectuarea reparației,
oricărei unități reparatoare auto, fără nicio restricție sau
constrângere din partea asigurătorului RCA sau a unității
reparatoare auto, care ar putea să îi influențeze opțiunea.
37. De asemenea, Curtea a reținut că, în opinia autoarei
excepției de neconstituționalitate, o altă deficiență a textului
supus controlului constă în faptul că legiuitorul lasă la dispoziția
unității reparatoare să opteze pentru una „sau” alta dintre
modalitățile de stabilire a valorii reparației. Curtea a apreciat
însă că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară,
lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă criteriile de
claritate, precizie și previzibilitate pe care normele juridice
trebuie să le îndeplinească, evidențiind explicit cele două
modalități de cuantificare a despăgubirilor datorate de
asigurător, și anume prin folosirea sistemelor de evaluare
specializate (precum Audatex, Autovista, DAT, GT Motive) și prin
documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare
își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.
38. Curtea a făcut referire și la art. 23 alin. (1) și art. 24
alin. (6) și (9) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară
nr. 20/2017, concluzionând că evaluarea despăgubirilor se face
pe baza prețurilor de referință pe piață, în stabilirea acestora
folosindu-se sisteme de evaluare specializate, acestea
reprezentând un punct de pornire, de evaluare estimativă a
daunelor, luându-se în calcul piese și materiale noi care pot fi
utilizate legal în procesele de reparație, la care se adaugă
manopera aferentă reparației și operațiunilor necesare, din
punct de vedere tehnic și tehnologic, conform tehnologiei
producătorului. De asemenea, dacă pentru anumite părți
componente sau piese ale vehiculului lipsesc prețurile de piață
practicate pe piața din România, valoarea acestora se stabilește
pe baza prețurilor de piață din alte state membre, dovedite prin
orice mijloc de probă.
39. Astfel, Curtea a reținut că, tocmai pentru a preîntâmpina
situații în care evaluarea estimativă poate fi diferită în funcție de
utilizatorul sistemului de evaluare specializat, legiuitorul a
instituit obligația asigurătorului de a formula oferta de
despăgubire luând în calcul toate elementele necesare aducerii
autovehiculului la starea anterioară evenimentului rutier și
posibilitatea persoanei prejudiciate de a alege în mod liber o
unitate reparatoare auto în vederea efectuării reparației, urmând
7
ca în cazul în care există diferențe de costuri, indiferent de
modalitatea de stabilire a valorii reparației, acestea să fie reglate
după depunerea documentelor de reparație din care să rezulte
costurile certe. Or, procedând într-o atare manieră, Curtea a
apreciat că nu se aduce atingere drepturilor asigurătorului RCA,
răspunderea de care este ținut acesta fiind una limitată de
contractul de asigurare și de lege.
40. Prin urmare, din perspectiva conținutului său normativ,
reglementarea de lege criticată este clară, sub aspectul
caracterului neechivoc al obiectului reglementării, precisă, sub
aspectul soluției legislative alese și al limbajului folosit, și
previzibilă, sub aspectul scopului și al consecințelor pe care le
antrenează. Așadar, Curtea a constatat nu se poate reține
încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.
41. Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica
referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție
coroborate cu cele ale art. 1 din primul Protocol adițional la
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale deoarece prin încheierea contractului de
asigurare, care este esențialmente aleatoriu, asigurătorul
dobândește șansa unui câștig, fiind expus, totodată, și la riscul
unei pierderi, iar existența și întinderea acestuia depind de
hazard, adică de un eveniment viitor și incert. Riscul, adică
șansa de câștig sau posibilitatea de pierdere, este un atribut
esențial al economiei de piață liberă, funcțională, atribut care
justifică libera concurență. Totodată, nimic nu împiedică
antrenarea răspunderii civile delictuale a asiguratului, persoana
vinovată, în temeiul principiului reparației integrale a
prejudiciului, pentru diferența de despăgubire nesuportată de
asigurător. Eventualele disfuncționalități apărute în practică
referitoare la modalitatea în care unitățile reparatoare auto
înțeleg să aplice art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, cu
ocazia desfășurării activităților specifice acestora, nu pot fi însă
convertite în vicii de neconstituționalitate de natură să antreneze
controlul de constituționalitate exercitat de instanța de
contencios constituțional.
42. Referitor la susținerile potrivit cărora unitatea reparatoare
își poate folosi propria valoare a orei de manoperă, fără ca
asigurătorul să o poată contesta, indiferent de cuantumul
acesteia, Curtea a subliniat că, așa cum prevede art. 14 alin. (3)
din Legea nr. 132/2017, valoarea reparației se stabilește folosind
sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise
în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate
utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată. Întrucât
legislația nu stabilește dacă un mod de evaluare primează în
defavoarea celuilalt, în cazul în care părțile nu pot conveni în
mod amiabil asupra modului de calcul al sumei cuvenite drept
despăgubire, litigiul poate fi soluționat fie prin mecanisme
alternative de soluționare [de exemplu, prin Entitatea de
Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul financiar
nonbancar (SAL-FIN) sau prin mediere], fie pe baza hotărârii
definitive a instanței, potrivit art. 23 alin. (5) din Legea
nr. 132/2017. În cazurile în care despăgubirile se stabilesc prin
soluționarea alternativă a litigiilor sau prin hotărâre
judecătorească, asigurătorul RCA acordă despăgubiri în baza
acordului rezultat în urma soluționării alternative a litigiului sau
în baza hotărârii judecătorești rămase definitivă [art. 23 alin. (6)
din Legea nr. 132/2017]. Totodată, în situația constatării unor
eventuale neregularități/abuzuri din partea unităților reparatoare
auto (cu privire la stabilirea valorii proprii a orei de manoperă),
Curtea a apreciat că acestea pot fi sancționate prin mecanisme
instituite la nivel legal, preponderent de natură jurisdicțională,
dar și prin sesizarea instituțiilor cu atribuții în acest domeniu
(spre exemplu, Consiliul Concurenței sau Autoritatea Națională
pentru Protecția Consumatorilor), care pot interveni pentru
remedierea neregularităților/abuzurilor constatate.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023

43. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City
Insurance — S.A. din municipiul București în dosarele nr. 2.098/299/2020, nr. 11.150/299/2020, nr. 10.083/299/2020,
nr. 19.612/299/2020, nr. 11.828/299/2020, nr. 17.854/299/2020, nr. 1.217/299/2020, nr. 14.968/299/2020, nr. 15.869/299/2020 ale
Judecătoriei Sectorului 1 București — Secția I civilă, în dosarele nr. 33.016/299/2019, nr. 4.344/299/2020, nr. 10.309/299/2020,
nr. 11.111/299/2020, nr. 38.630/299/2019, nr. 11.845/299/2020, nr. 11.829/299/2020, nr. 11.820/299/2020, nr. 17.143/299/2020 ale
Judecătoriei Sectorului 1 București — Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 4.440/325/2019, nr. 19.854/325/2019, nr. 23.894/325/2019,
nr. 9.858/325/2019, nr. 18.016/325/2019*, nr. 23.666/325/2019, nr. 21.837/325/2019, nr. 21.850/325/2019, nr. 22.982/325/2019,
nr. 27.304/325/2019, nr. 35.375/325/2019, nr. 24.621/325/2019, nr. 21.477/325/2019 și nr. 24.519/325/2019 ale Tribunalului Timiș —
Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 8.696/299/2019, nr. 31.865/299/2018, nr. 2.017/299/2019, nr. 4.297/299/2019,
nr. 30.161/299/2018, nr. 5.587/299/2019, nr. 35.538/299/2018, nr. 30.543/299/2019, nr. 34.691/299/2018 și nr. 9.507/299/2019
ale Tribunalului București — Secția a VI-a civilă, în dosarele nr. 10.843/325/2020, nr. 4.618/325/2020, nr. 4.901/325/2020,
nr. 25.346/325/2019, nr. 4.821/325/2020, nr. 25.812/325/2020 ale Judecătoriei Timișoara — Secția I civilă, în dosarele
nr. 14.150/325/2020, nr. 12.599/325/2020, nr. 30.549/325/2019, nr. 16.190/325/2020, nr. 19.123/325/2020 și nr. 14.799/325/2020
ale Judecătoriei Timișoara — Secția a II-a civilă, în dosarele nr. 1.076/208/2020 și nr. 1.081/208/2020 ale Tribunalului Caraș-
Severin — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 34.549/215/2019 al Judecătoriei Craiova —
Secția civilă și constată că dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă
auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București — Secția I civilă și Secția a II-a civilă, Tribunalului Timiș — Secția
a II-a civilă, Tribunalului București — Secția a VI-a civilă, Judecătoriei Timișoara — Secția I civilă și Secția a II-a civilă, Tribunalului
Caraș-Severin — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Judecătoriei Craiova — Secția civilă și se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 31 ianuarie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII
Nr. 150 din 19 septembrie 2023 Nr. 21.085 din 4 septembrie 2023

ORDIN
privind procedura de eliberare în formă electronică a certificatelor de cazier judiciar
În scopul accelerării procesului de debirocratizare și de simplificare a proceselor administrative, în vederea reducerii
eforturilor cetățenilor și mediului de afaceri de obținere a certificatului de cazier judiciar,
având în vedere prevederile art. 28 alin. (31) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările
și completările ulterioare,
în temeiul art. II din Legea nr. 3/2023 pentru completarea art. 28 din Legea 290/2004 privind cazierul judiciar, al art. 28
alin. (4) din Legea 290/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, al art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 371/2021 privind organizarea
și funcționarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu modificările și completările ulterioare,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023
viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, și ministrul cercetării, inovării și digitalizării emit următorul ordin:
ARTICOLUL 1
Obiect
Prezentul ordin stabilește procedura de eliberare în formă
electronică a certificatului de cazier judiciar.
ARTICOLUL 2
Aplicabilitate
Prezentul ordin se aplică persoanelor fizice cu cetățenie română
și persoanelor juridice înscrise în evidențele Oficiului Național al
Registrului Comerțului, denumite în continuare beneficiari.
ARTICOLUL 3
Descrierea serviciului
(1) Eliberarea în formă electronică a certificatului de cazier
judiciar reprezintă un serviciu public, gratuit, furnizat de Poliția
Română, prin Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe
operative.
(2) Certificatul de cazier judiciar se eliberează în formă
electronică prin intermediul platformei „Hub de servicii la nivelul
M.A.I.”, denumită în continuare HUB.
ARTICOLUL 4
Disponibilitatea serviciului
Serviciul de eliberare în formă electronică a certificatului de
cazier judiciar este disponibil beneficiarilor înregistrați în HUB,
care au parcurs cu succes procedurile de validare.
ARTICOLUL 5
Înregistrarea în HUB
(1) Înregistrarea în HUB constă în crearea unui cont de
utilizator și alocarea unei parole asociate, care permit
beneficiarului să se autentifice în această platformă pentru a
consuma serviciile electronice disponibile.
(2) Înregistrarea în HUB se poate face direct în această
platformă sau folosind un cont de utilizator creat în platforma
www.ghiseul.ro.
(3) Beneficiarii care se înregistrează direct în HUB vor primi,
prin intermediul acestei platforme, un cod de activare a contului
de utilizator, pe care trebuie să-l prezinte în procedura de
validare.
(4) Cei care dețin un cont de utilizator în platforma
www.ghiseul.ro trebuie să parcurgă, o singură dată, procedura
de verificare a identității electronice folosind un card bancar
înrolat 3D Secure, emis de o instituție bancară din România.
ARTICOLUL 6
Validarea la ghișeu a înregistrării în HUB
(1) Cei care s-au înregistrat direct în HUB trebuie să se
prezinte fizic, o singură dată, la un ghișeu al Ministerului
Afacerilor Interne (MAI) care oferă servicii publice, pentru
certificarea identității.
(2) Procedura de validare constă în stabilirea identității
beneficiarului, pe baza unui act de identitate valabil și a
verificărilor în Sistemul Național Informatic de Evidență a
Persoanelor (SNIEP), și în prezentarea codului de activare a
contului de utilizator.
(3) Odată parcursă procedura prevăzută la alin. (2), contul
de utilizator și parola asociată create la înregistrarea în HUB pot
fi utilizate pentru autentificarea în această platformă.
p. Ministrul afacerilor interne,
Bogdan Despescu,
secretar de stat
9
(4) Lista ghișeelor MAI care efectuează validări ale conturilor
de utilizator poate fi consultată în HUB.
ARTICOLUL 7
Validarea online a înregistrării în HUB
(1) Utilizatorii platformei www.ghiseul.ro care au parcurs cu
succes procedura prevăzută la art. 5 alin. (4) sunt redirecționați
în HUB unde trebuie să completeze, o singură dată, formularul
afișat și să valideze contul de utilizator cu ajutorul unui cod de
verificare trimis pe adresa de e-mail comunicată. Corectitudinea
datelor completate în formular se verifică automat prin
comparare cu datele existente în SNIEP.
(2) Odată parcursă procedura prevăzută la alin. (1),
utilizatorii se pot autentifica în HUB folosind opțiunea de
autentificare prin platforma www.ghiseul.ro, utilizând contul de
utilizator și parola asociată utilizate pentru autentificarea în
această platformă.
ARTICOLUL 8
Accesarea serviciului
(1) În vederea eliberării certificatului de cazier judiciar în
formă electronică, beneficiarul se autentifică în HUB, cu ajutorul
contului de utilizator și al parolei asociate, accesează cererea-
tip pre-completată cu datele cu caracter personal și selectează
în lista predefinită afișată „motivul” pentru care solicită eliberarea
documentului. Beneficiarul poate transmite în aceeași zi, pentru
același motiv, o singură cerere pentru eliberarea certificatului de
cazier judiciar în formă electronică.
(2) Certificatul de cazier judiciar în formă electronică va fi
generat numai după ce beneficiarul confirmă că datele de
identificare înscrise în cererea-tip corespund realității, sunt
actuale și își exprimă acordul pentru prelucrarea datelor cu
caracter personal.
(3) Certificatul de cazier judiciar în formă electronică generat
prin intermediul HUB-ului este semnat electronic, potrivit legii,
și este valabil conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 290/2004
privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
(4) Documentul electronic poate fi vizualizat în HUB și
descărcat oricând în perioada de valabilitate.
ARTICOLUL 9
Prelucrarea datelor cu caracter personal
Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează
exclusiv pentru verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de
art. 27 alin. (1) și art. 28 alin. (1), (2) și (31) din Legea
nr. 290/2004, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, și asigurarea calității serviciului public prestat.
ARTICOLUL 10
Dezvoltări tehnice ulterioare
Pe măsura realizării unor noi dezvoltări tehnice,
autentificarea în HUB va fi permisă și prin intermediul altor
platforme, în măsura în care acestea respectă și asigură cel
puțin cerințele de securitate existente, respectiv una dintre
procedurile de validare stabilite de prezentul ordin.
ARTICOLUL 11
Publicitatea ordinului
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Bogdan-Gruia Ivan
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

ORDIN
pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Regulamentul privind organizarea,
funcționarea și componența Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru activitatea
de exploatare forestieră, precum și criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră,
aprobat prin Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 1.106/2018
Având în vedere Referatul de aprobare al Direcției generale păduri și strategii în silvicultură nr. DGPSS 132.559 din
25.07.2023,
în temeiul prevederilor art. 62 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, ale art. 57 alin. (1), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:

Art. I. — Anexele nr. 1 și 2 la Regulamentul privind
organizarea, funcționarea și componența Comisiei de atestare
a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare
forestieră, precum și criteriile de atestare pentru activitatea de
exploatare forestieră, aprobat prin Ordinul ministrului apelor și
pădurilor nr. 1.106/2018, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1010 din 28 noiembrie 2018, cu
modificările și completările ulterioare, se modifică și se
înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

Mircea Fechet
București, 19 septembrie 2023.
Nr. 2.424.

ANEXA Nr. 1
(Anexa nr. 1 la regulament)

COMPONENȚA
Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră

Nr.
Numele și prenumele Instituția
crt.

1. Teodor Dulceață Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

2. Lucian Mihail Mănoiu
3. Dănuț Iacob
4. Adrian Antonescu
5. Dan Achim
6. Gheorghiță Gheorghe
7. George Constantinescu
8. Győző István Bárczi
9. Gabriel Simion Oltean
10. Ciprian Dumitru Muscă
11. Cristian Bălănescu
12. Vasile Alexa
13. Dorel Fechete
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Asociația Patronală a Forestierilor din România — ASFOR
Asociația Patronală a Forestierilor din România — ASFOR
Asociația Administratorilor de Păduri din România — AAP
Asociația Administratorilor de Păduri din România — AAP
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023 11

ANEXA Nr. 2
(Anexa nr. 2 la regulament)

COMPONENȚA
secretariatului Comisiei de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră

Nr.
Numele și prenumele Instituția
crt.

1. Ciprian-Alexandru Vlad Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

2. Alexandru Lucian Arăboaei Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
3. Anghel Ion Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
4. Sebastian Jan Constantin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
5. Cosmin Alexandru Iancu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
6. Bogdan Dan Boghian Regia Națională a Pădurilor — Romsilva
7. Cristian Bădăluță Asociația Patronală a Forestierilor din România — ASFOR
8. Cosmin Mișu Tașcu Asociația Patronală a Forestierilor din România — ASFOR

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

ORDIN
privind stabilirea specialităților deficitare pentru care se organizează rezidențiat pe post
în spitale clinice cu secții clinice universitare, institute sau centre medicale clinice
în sesiunea 19 noiembrie 2023
Văzând Referatul de aprobare nr. AR 17.626 din 27.09.2023 al Direcției politici de resurse umane în sănătate din cadrul
Ministerului Sănătății,
având în vedere prevederile art. 18 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea
rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 7 alin. (4) și al art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul sănătății emite următorul ordin:

Art. 1. — Se stabilesc specialitățile deficitare pentru care
se organizează rezidențiat pe post în spitale clinice cu secții
clinice universitare, institute sau centre medicale clinice în
sesiunea 19 noiembrie 2023, după cum urmează: anestezie și
terapie intensivă, boli infecțioase, cardiologie pediatrică,
chirurgie pediatrică, epidemiologie, expertiza medicală a
capacității de muncă, gastroenterologie pediatrică,
hematologie, igienă, medicină de urgență, medicină de familie,
microbiologie medicală, nefrologie pediatrică, neonatologie,
neurologie pediatrică, oncologie medicală, oncologie și
hematologie pediatrică, ortopedie pediatrică, pediatrie,
pneumologie pediatrică, radioterapie și sănătate publică și
management.
Art. 2. — Direcția politici de resurse umane în sănătate din
cadrul Ministerului Sănătății va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

p. Ministrul sănătății,
Adriana Pistol,
secretar de stat

București, 27 septembrie 2023.

Nr. 3.304.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023

MINISTERUL EDUCAȚIEI

ORDIN
privind acordarea autorizației de funcționare provizorie unității de învățământ preuniversitar de stat
Școala Gimnazială „Gheorghe Diboș” din comuna Mănești, județul Prahova
Având în vedere prevederile:
— art. 24 alin. (3) lit. c) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 11 lit. a), respectiv ale art. 15 lit. e) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar;
— Hotărârii Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării,
acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație, cu modificările și completările ulterioare;
— Hotărârii Guvernului nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a
standardelor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar, cu modificările ulterioare;
— Hotărârii Consiliului Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar nr. 8 din 27.06.2023;
— Referatului de aprobare nr. 8.379 din 10.07.2023 pentru aprobarea proiectului de ordin al ministrului educației privind
acordarea autorizației de funcționare provizorie unității de învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială „Gheorghe Diboș”
din comuna Mănești, județul Prahova, pentru nivelul de învățământ „preșcolar”, limba de predare „română”, forma de învățământ
„program prelungit”,
în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației,
cu modificările și completările ulterioare,
ministrul educației emite prezentul ordin.

Art. 1. — (1) Se acordă autorizația de funcționare provizorie
unității de învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială
„Gheorghe Diboș” din comuna Mănești, județul Prahova, cu
sediul în Str. Principală nr. 187, pentru nivelul de învățământ
„preșcolar”, limba de predare „română”, forma de învățământ
„program prelungit”, începând cu anul școlar 2023—2024.
(2) Formațiunile de studiu de nivel preșcolar, pentru forma
de învățământ și limba de predare menționate la alin. (1), se
școlarizează în cadrul Grădiniței cu Program Normal din satul
Coada Izvorului, comuna Mănești, cu sediul în Str. Principală
nr. 56, județul Prahova, structură arondată Școlii Gimnaziale
„Gheorghe Diboș” din comuna Mănești, județul Prahova.
(3) Începând cu anul școlar 2023—2024, Grădinița cu
Program Normal din satul Coada Izvorului, comuna Mănești,
structură arondată Școlii Gimnaziale „Eroilor” din comuna
Lipănești, județul Prahova, se va numi Grădinița cu Program
Prelungit.
Art. 2. — Autorizația de funcționare provizorie conferă unității
de învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială
„Gheorghe Diboș” din comuna Mănești, județul Prahova,
calitatea de furnizor de educație, respectiv dreptul de organizare
și desfășurare a procesului de învățământ, pentru nivelul de
învățământ, limba de predare și forma de învățământ
menționate la art. 1.
Art. 3. — (1) Școala Gimnazială „Gheorghe Diboș”, comuna
Mănești, județul Prahova, are următoarele obligații:
a) de a angaja personal didactic și nedidactic pentru
formațiunile de studiu școlarizate conform art. 1, cu respectarea
prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările
și completările ulterioare, precum și a tuturor celorlalte
reglementări legale în vigoare;
b) de a solicita acreditarea în termen de maximum trei ani de
la absolvirea primei promoții, conform prevederilor legale în
vigoare, pentru nivelul de învățământ „preșcolar”, limba de
predare „română” și forma de învățământ „program prelungit”,
dar nu mai târziu de anul școlar 2028—2029;
c) de a întocmi și înainta Agenției Române de Asigurare a
Calității în Învățământul Preuniversitar raportul anual de
evaluare internă a calității, până cel mai târziu la data de
15 octombrie a fiecărui an (https://calitate.aracip.eu).
(2) Proprietarul imobilului de la adresa menționată, în care
se desfășoară activitățile de învățământ, are obligația de a
asigura condițiile de funcționare, inclusiv obținerea și menținerea
autorizației sanitare și a autorizației de securitate la incendiu.
(3) Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul
Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean
Prahova, va monitoriza punerea în aplicare a prevederilor
prezentului ordin.
Art. 4. — Unitatea de învățământ preuniversitar de stat
Școala Gimnazială „Gheorghe Diboș” din comuna Mănești,
județul Prahova, este monitorizată și controlată periodic de
Ministerul Educației, Agenția Română de Asigurare a Calității în
Învățământul Preuniversitar și de Inspectoratul Școlar Județean
Prahova, în vederea verificării respectării standardelor care au
stat la baza acordării autorizației de funcționare provizorie.
Art. 5. — Școala Gimnazială „Gheorghe Diboș” din comuna
Mănești, județul Prahova, Ministerul Educației, Inspectoratul
Școlar Județean Prahova și Agenția Română de Asigurare a
Calității în Învățământul Preuniversitar duc la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

p. Ministrul educației,
Gigel Paraschiv,
secretar de stat
București, 30 august 2023.
Nr. 5.893.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023 13

ACTE ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI
SECȚIA A PATRA

HOTĂRÂREA
din 13 decembrie 2022

în Cauza Oprea și alții împotriva României

(Cererea nr. 16.732/15)
Strasbourg
Hotărârea este definitivă. Poate suferi modificări de formă.
În Cauza Oprea și alții împotriva României,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-o cameră compusă din: Branko Lubarda, președinte,
Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Crina Kaufman, grefier adjunct de secție a.i.,
având în vedere cererea (nr. 16.732/15) îndreptată împotriva României, prin care cinci resortisanți ai acestui stat
(„reclamanții”) — lista reclamanților și detaliile relevante sunt prezentate în tabelul din anexă — reprezentați de Iulia Țuțuianu,
avocată în București, au sesizat Curtea la 30 martie 2015, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale („Convenția”), precum și dorința de a continua procedura, exprimată în scrisoarea din 29 aprilie 2021 de
doamna Veronica Oprea și domnul George-Laurențiu Oprea, moștenitorii celui de-al cincilea reclamant, domnul Gabriel Oprea,
decedat la 19 aprilie 2021,
având în vedere decizia de a aduce prezenta cerere la cunoștința Guvernului român („Guvernul”), reprezentat de agentul
guvernamental, doamna O.F. Ezer, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe,
având în vedere observațiile părților,
după ce a deliberat în camera de consiliu, la 22 noiembrie 2022,
pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată:

OBIECTUL CAUZEI fără moștenitori, trec în proprietatea publică a unităților

1. Cererea are ca obiect, în temeiul art. 6 din Convenție și al
art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, respingerea, ca urmare
a aplicării retroactive a unei modificări legislative introduse în
cursul procedurii, a acțiunii civile introduse de reclamanți
împotriva statului și a Municipiului București, prin care aceștia au
solicitat să se constate că au devenit proprietarii unui teren prin
împlinirea termenului de prescripție achizitivă.
2. La 30 iunie 2010, prima reclamantă, doamna Tudora
Oprea, și soțul său, Constantin Oprea, au formulat o acțiune
civilă prin care au solicitat să se constate împlinirea termenului de
prescripție achizitivă cu privire la un teren de 819 m2 situat în
București, compus din două parcele, dintre care una cu o
suprafață de 253 m2 pe care construiseră un imobil și pentru care
plăteau impozit pe clădiri. Aceștia au explicat că au achiziționat
acest ultim teren pe baza unui act sub semnătură privată,
încheiat cu un terț în 1964, și că, din acel moment, au ocupat și
cel de-al doilea teren, alăturat celui dintâi, pe care l-au curățat și
au amenajat o grădină de legume. Aceștia au susținut că se aflau
în posesia întregii suprafețe de teren în mod neîntrerupt,
netulburat și sub nume de proprietar din anul 1964, întemeindu-și
acțiunea pe dispoziții ale Codului civil în temeiul cărora
prescripția achizitivă pentru bunuri imobile era de 30 de ani.
3. Printr-o sentință civilă din 6 noiembrie 2013, Judecătoria
Sectorului 3 București a respins acțiunea reclamanților. Deși a
constatat că din probele de la dosar reieșea că persoanele în
cauză posedau terenul revendicat neîntrerupt, de cel puțin 40 de ani,
instanța a reținut că fostul proprietar al terenului nu fusese
identificat și a considerat că acesta decedase și nu avea
moștenitori. Prin urmare, aceasta a aplicat art. 26 alin. (1) din
Legea nr. 18/1991 — în versiunea sa rezultată ca urmare a
modificării aduse prin Legea nr. 158/2010, care a intrat în
vigoare la 22 iulie 2010 — în temeiul căruia terenurile situate în
intravilanul localităților, rămase la dispoziția autorităților
administrației publice locale, de la persoane care au decedat
administrativ-teritoriale. În consecință, aceasta a considerat că,
în temeiul acestor noi dispoziții, terenurile în cauză făceau parte
din proprietatea publică a localităților și, prin urmare, nu puteau
fi obiecte de proprietate privată, ci erau scoase afară din comerț
și nu puteau fi dobândite prin prescripție achizitivă.
4. Prima reclamantă și soțul său au formulat recurs împotriva
acestei sentințe civile. Aceștia au afirmat, printre altele, că
modificarea legislativă care a condus la respingerea acțiunii lor
intrase în vigoare la 22 iulie 2010, adică ulterior introducerii
acțiunii lor la 30 iunie 2010, și au susținut, printre altele, că, în
temeiul principiului constituțional al neretroactivității legii,
această modificare legislativă nu era aplicabilă acțiunii lor în
justiție. În această privință au invocat, de asemenea, art. 6 din
Convenție și, în esență, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.
5. Întrucât soțul primei reclamante a decedat în 2014, în
cursul procedurii, cei patru copii ai cuplului, domnul George
Oprea, doamnele Nuți Niculae și Daniela Oprea și domnul
Gabriel Oprea, care sunt, de asemenea, ceilalți patru reclamanți
care au introdus prezenta cerere, au continuat procedura în
calitatea lor de moștenitori ai tatălui lor defunct. Prin decizia
definitivă din 8 septembrie 2014, Tribunalul București a respins
acest recurs, considerând că noile dispoziții ale Legii
nr. 158/2010 erau aplicabile litigiilor în curs la data intrării în
vigoare a acesteia.
6. Decizia tribunalului a fost motivată după cum urmează:
„Prima instanță a analizat probatoriul ce a fost administrat pe
parcursul întregii judecăți, în raport de care a reținut în
considerente că reclamanții posedă neîntrerupt, de peste 40 de ani,
suprafețele de teren de 253 mp și respectiv de 565 mp ce au
fost individualizate prin expertiza topo[grafică], și că pe terenul
de 253 mp a fost edificată o construcție cu destinație de locuință
și construcții anexă specificate în raportul întocmit de expertul
tehnic.[...]
Prima instanță a apreciat în mod judicios în sensul că în
speță sunt incidente prevederile art. 26 din Legea fondului
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023
funciar nr. 18/1991, acest text având forma actuală ca urmare a
modificării aduse prin Legea nr. 158/2010, modificare existentă
la momentul pronunțării hotărârii atacate și care la alin. 1 are
următorul conținut:
«Terenurile situate în intravilanul localităților, rămase la
dispoziția autorităților administrației publice locale, de la
persoanele care au decedat și/sau nu au moștenitori, trec în
proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și în
administrarea consiliilor locale respective, în baza certificatului
de vacanță succesorală eliberat de notarul public.»”
„În continuare, la alineatul 2 al aceluiași articol se prevede
că: «Schimbarea regimului juridic al terenurilor prevăzute la alin. (1)
din proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale
respective în proprietatea privată a acestora, este interzisă și se
sancționează cu nulitatea absolută».”
„[În raport] de aceste norme legale, corect s-a concluzionat
în sentința recurată în sensul că nu se poate realiza dobândirea
dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra celor două
suprafețe de teren arătate în cererea de chemare în judecată
introdusă de reclamanți.”
M O T I VA R E A C U R Ț I I
I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenție
7. Constatând că respectivul capăt de cerere formulat de
reclamanți în temeiul art. 6 nu este în mod vădit nefondat și că
nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35
din Convenție, Curtea îl declarată admisibil.
8. Principiile generale referitoare la caracterul echitabil al
procedurii au fost rezumate, printre altele, în Hotărârea Virgil
Ionescu împotriva României (nr. 53.037/99, pct. 43—44, 28 iunie
2005). Principiile generale referitoare la aplicarea, în cursul
procedurii, a unei legi retroactive au fost rezumate recent în
Hotărârea Vegotex International S.A. împotriva Belgiei [(MC),
nr. 49.812/09, pct. 92—94, 3 noiembrie 2022].
9. Art. 6 implică, printre altele, în sarcina „instanței” obligația
de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și
probelor propuse de părțile la o procedură (Dulaurans împotriva
Franței, nr. 34.553/97, pct. 33, 21 martie 2000).
10. Curtea observă că, în speță, printr-o hotărâre definitivă
din 8 septembrie 2014, Tribunalul București a confirmat
respingerea cererii reclamanților, care se întemeia pe art. 26 din
Legea fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată
prin Legea nr. 158/2010 din 12 iulie 2010 — și anume la o dată
ulterioară datei formulării cererii introductive de instanță (supra,
pct. 2—3). Trebuie să se constate că aplicarea imediată a
acestei modificări legislative de către instanțele sesizate în speță
a avut drept consecință privarea reclamanților de orice
posibilitate de a obține câștig de cauză în acțiunea introdusă de
aceștia în vederea constatării faptului că au dobândit un drept de
proprietate asupra terenului în litigiu, prin împlinirea termenului
de prescripție achizitivă (supra, pct. 6).
11. Cu toate acestea, Curtea consideră că nu este necesar
să analizeze problema dacă dispoziția legislativă în cauză a
adus atingere caracterului echitabil al procedurii desfășurate de
reclamanți, influențând, în cursul procedurii, rezultatul litigiului
dintre aceștia și stat și Municipiul București (Vegotex
International S.A., citată anterior, pct. 95—123), deoarece, în
orice caz, procedura inițiată de reclamanți nu a fost echitabilă
pentru motivele expuse mai jos.
12. Guvernul a prezentat Curții, ca exemple de practică
internă, hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe aflate în
circumscripția a diferite curți de apel, acoperind majoritatea hărții
judiciare a țării. Or, Curtea constată că practica instanțelor
naționale astfel invocată nu susține în mod unanim aplicarea
retroactivă, în cazul procedurii în curs, a art. 26 din Legea
fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin
Legea nr. 158/2010 din 12 iulie 2010. Dimpotrivă, din
jurisprudența furnizată în dosar reiese că numeroase instanțe
au considerat că această dispoziție legislativă nu era aplicabilă
acțiunilor în constatarea prescripției achizitive, care erau
pendinte la data intrării sale în vigoare, cu atât mai mult atunci
când termenul de 30 de ani, aplicabil în materie de prescripție
achizitivă, s-a împlinit cu mult timp înainte de data intrării sale în
vigoare, în iulie 2010.
13. În plus, Curtea observă că, în hotărârea sa definitivă,
Tribunalul București nu a răspuns la principalul motiv invocat de
reclamanți, întemeiat pe aplicarea retroactivă a unei modificări
legislative survenite în cursul procedurii inițiate de aceștia
(supra, pct. 4). De asemenea, tribunalul nu a explicat motivul
pentru care dispoziția legislativă în litigiu, care prevedea în
special că terenurile „rămase la dispoziția autorităților
administrației publice locale [...] trec în proprietatea publică a
unităților administrativ-teritoriale [...], în baza certificatului de
vacanță succesorală eliberat de notarul public”, era aplicabilă
litigiului inițiat de reclamanți. În special, hotărârea definitivă din
8 septembrie 2014 nu conține nicio precizare cu privire la
impactul pe care l-au avut în speță condițiile impuse de
dispoziția legislativă sus-menționată, inclusiv eliberarea în
prealabil a unui certificat de vacanță succesorală (supra, pct. 6).
14. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că
Tribunalul București nu a efectuat o examinare efectivă a
motivelor, argumentelor și probelor prezentate de părțile la
procedură (Dulaurans împotriva Franței, citată anterior, pct. 33,
Virgil Ionescu, citată anterior, pct. 44—47).
15. Prin urmare, a fost încălcat art. 6 din Convenție.
II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul
nr. 1 la Convenție
16. Curtea constată că respectivul capăt de cerere formulat
în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 se confundă în mare
măsură cu cel întemeiat pe art. 6. Având în vedere
circumstanțele specifice ale prezentei cauze și raționamentul
care a determinat-o să constate încălcarea acestei din urmă
dispoziții, Curtea consideră că nu este necesar să examineze
separat capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din Protocolul nr. 1
[a se vedea Dimopulos împotriva Turciei (nr. 37.766/05, pct. 45,
2 aprilie 2019].
III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție
17. Reclamanții consideră, în principal, că redeschiderea
procedurii ar fi cea mai adecvată măsură de reparație pentru
prejudiciul material pe care pretind că l-au suferit.
18. Având în vedere natura încălcării constatate, Curtea
apreciază că, în principiu, cel mai adecvat mijloc de reparare a
acesteia ar fi redeschiderea procedurii (Dimopulos, citată
anterior, pct. 49). În această privință, subliniază că, în temeiul
art. 509 alin. (1) pct. 10 din Codul de procedură civilă, o hotărâre a
Curții în care s-a constatat o încălcare a unei dispoziții din Convenție
constituie un motiv specific pentru redeschiderea procedurii.
19. Reclamanții solicită în solidar 5.000 de euro (EUR) cu titlu
de despăgubire pentru prejudiciul moral, precum și 6.691 de lei
românești (RON) pentru cheltuielile de judecată pe care susțin
că le-au efectuat în cadrul procedurii desfășurate în fața
instanțelor interne și 5.100 EUR pentru a acoperi onorariile
avocatului care i-a reprezentat în cadrul procedurii în fața Curții.
20. Guvernul consideră că o constatare a unei încălcări ar
constitui, în sine, o reparație echitabilă suficientă pentru orice
prejudiciu moral eventual suferit de reclamanți. În ceea ce
privește cheltuielile de judecată corespunzătoare procedurii
interne, acesta susține că o parte din pretențiile reclamanților,
corespunzătoare sumei de 1.285 RON, trebuie să fie respinse
ca neîntemeiate.
21. Curtea consideră că reclamanții au suferit un prejudiciu
moral ca urmare a adoptării legii în litigiu. Pronunțându-se în
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 871/28.IX.2023 15

echitate, aceasta le acordă în solidar 5.000 EUR cu titlu de
despăgubire pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate
fi datorată cu titlu de impozit.
22. Ținând seama de documentele de care dispune și de
jurisprudența sa, precum și de documentele justificative
furnizate de reclamanți, Curtea consideră că este rezonabil să
le acorde în solidar suma de 6.500 EUR pentru cheltuielile de
judecată efectuate în cadrul procedurii interne și în cadrul
procedurii desfășurate în fața sa, plus orice sumă ce poate fi
datorată cu titlu de impozit pentru această sumă.

P E N T R U A C E S T E M O T I V E,

În unanimitate,
C U R T E A:
1. declară cererea admisibilă;
2. hotărăște că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenție;
3. hotărăște că nu este necesar să examineze capătul de cerere formulat în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție;
4. hotărăște:
a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în solidar, în termen de trei luni, următoarele sume, care trebuie
convertite în moneda statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății:
(i) 5.000 EUR (cinci mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit (pentru această sumă), cu
titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral;
(ii) 6.500 EUR (șase mii cinci sute de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată de reclamant cu titlu de impozit
pentru această sumă, cu titlu de cheltuieli de judecată;
b) că, de la expirarea termenului menționat și până la efectuarea plății, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă,
la o rată egală cu rata dobânzii facilității de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul
acestei perioade și majorată cu trei puncte procentuale.
Redactată în limba franceză, apoi comunicată în scris, la 13 decembrie 2022, în temeiul art. 77 § 2 și art. 77 § 3 din
Regulamentul Curții.

PREȘEDINTE
BRANKO LUBARDA
Grefier adjunct a.i.,
Crina Kaufman

ANEXĂ

Lista reclamanților

Nr. Prenume, nume Anul nașterii Cetățenie Domiciliu

1. Tudora Oprea 1936 Română București

2. George Oprea 1962 Română București
3. Nuți Niculae 1966 Română București
4. Daniela Oprea 1968 Română București
Gabriel Oprea, 1969 Română București
succedat de: (decedat în 2021)
5. Veronica Oprea 1969 Română București
6. George-Laurențiu Oprea 1995 Română București
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2023 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 2.760 760 275
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 3.280 300
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 4.920 440
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 940 100
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 3.760 340
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 3.500 320
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 1.200 110

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2023 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 65 160 400 960 2.110 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 115 290 730 1.750 3.850 1.150 2.880 7.200 17.280 38.020

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 75 190 480 1.150 2.530 750 1.880 4.700 11.280 24.820
ExpertMO 140 350 880 2.110 4.640 1.400 3.500 8.750 21.000 46.200

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
* Tarifele anuale se aplică pentru comenzile online efectuate până la 31 ianuarie 2023.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|475644]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871/28.IX.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495