Tema 1. SPECIFICUL PSIHOLOGIE! CA STIINTA |L4, DEFINIREA PSIHOLOGIEICA STINTA Nofiunea de stinf& are doud conotalii, ca proces si confinut. Continutul reprezinta ceea ce ccunoastem, o acumulare de cunostinfe integrate (cum ar fi informatile invatate la cursurle de psihologie). Stiinfa este si proces, o activate care include moduri sistematice prin care se obtin informati, se observa relati si se ofera explicati. Stinta este o activtate de desooperire a variabilelor importante in naturé, de punere in legatura a acestor variabile sau de explicare a acestor relati Reprezinta serii de concepte interconectate si scheme conceptuale dezvoltate ca rezultat al experimentelor si observatilor IMPORTANT Psihologia este o stint a comportamentului, psihologii avand 0 abordare stinfficd in infelegerea ‘comportamentulul. Cunostinfele cu privire la procesele psinolagice se bazeaz’ pe dovezi stnffice acumulate prin cercetare. Ca cercetitori ne bazim pe metode stinffice atunci cénd realizém un studiu psihologic, cum ar fi specificarea conditilor de realizare a observatilor, acceptarea sau respingerea explicalilor altemative ale comportamentelor pe baza a ceea ce am observat. Toate arile psihologiei utlizeazé metode stintice, definite ca tehnici de culegere si evaluare a datelor psihologice, | EXEMPLU Cercetatorii din domeniu! perceptiei colecteaza datele in urma realizarii experimentelor de laborator care permit obtinerea unor date cat mai precise. Psihologii interesafi de inlelegerea atitudinilor si comportamentelor sociale pot obtine date in condi de laborator bine controlate sau prin observarea si ‘nregistrarea comportamentelor camenilor in condifi naturale. Psihologii clinicieni pot obtine informafii prin administrarea diferitor teste sau prin observarea manifestarilor de personaiitate in timpul sesiunii terapeutice. Indiferent daca datele sunt obfinute in urma desfasurarii experimentelor de laborator, experimentelor in condi naturale, in urma aplcari testelor sau in timpul sedinelor terapeutice psihologii utlizeaz’ criteri slinffice pentru evaluarea datelor. ‘in viala de zi cu zi oamenii colecteaza date si utlizeaz datele psihologice pentru a injelege comportamentul alior persoane $i pentru a-si ghida propriul comportament. De exemplu, nu cerem un seniciu colegului de camera daca acesta nu este bine dispus sau nu invitém dou’ persoane care nu se simpatizeazé la aceeasi petrecere. Informatile nestintifice modeleazé expectantele si comportamentele fal de alte persoane, find denumite ca psihologia simtului comun (Helder, 1968). Totusi abltatea de a obine informati sistematice si imparfiale este restréns legaté de sursele de informati si strategille inferenfiale. De obicei camenii obtin informafii cu privire fa comportamentul altor persoane in urma proprillor observali si experiente si din observafile gi experientele atora. Datele colectate in viata de zi cu Zi sunt generate pornind de la un egantion mic de comportamente, iar concluzile formulate sunt distorsionate de o serie de tendinte $1 influente care le limiteaza precizia gi utiitatea Vom enumera cateva dintre problemele specifce psihologiei simtului comun,a, Informatie furnizate de persoanele care sunt placute, respectate sau admirate sunt acoeptate fara afi verifcate, Persoanele atractive, cu stalut ridicat, care par a fi experte sau care afigeaza un nivel Tidicat al increderii sunt surse puternice de informa b, Procesul inferential poate fi afectat de o serie de eror. Psihologi simtului comun sunt teoreticieni ai trisSturi atunci cand incearcé s& explice comportamentul altor persoane. Mai specific, in explicarea comportamentului ator persoane, datele situationale au un impact mai slab comparativ cu datele oferite de explicafile prin intermediul trésdturlor. Oamenii au tendinfa de a ignora date importante legate de context si de a supraestima probabiltatea ca ceili s8 se comporte into manier& consistent& trasdturi, In-o mare varietate de situafi. 0 alt& problema a inferentelor nestinffice este ilustraté de procesul de stereotipizare. Daca aflam c& Elena este bibliotecar presupunem c& este 0 persoand serioasd, deoarece aceasta caracteristicd este parte a stereotipului cu privie la bibliotecar. De asemenea, predictie si explicatile sunt considerate ca fiind mai corecte decd sunt in reaiitale. Cu cat aver mai multe date (precise sau nu) cu atét avem mai multé incredere in propre judecdtj cu privire la comportament. Toate aceste procese care influenteaz’ procesarea informatilor sunt modaiitati prin care creierul nostru incearc& sa fac& fafa volumului mens de informati (Dunning si co, 1990). IMPORTANT Exist& mai multe procedee prin care putem objine informafii cu privre la fenomene si situati Helmstadter (1970) sustine existenta difeite modaliafi prestintfice de achizitfonare de cunostinte: 4. obstinatiei (permite achiziionarea de cunostinte pe baza superstiii si obisnuinte), 2. intutjiei (achizilja de cunostinfe se face direct, fara interventia rationamentului sau inferentelor), 3. autoritati (se bazeaz8 pe acceptarea cunostinfelor sustinute de o sursa foarte credibila) 4, rajionamentului (utlizeazd rajionamentul pentru achizifia de cunostinfe si presupune c& informatie achizitionate sunt precise dac& a fost utizat un proces corect de rajionalizare), 5. empiricd (informatie sunt achizionate prin propria experienté) Desi aceste cinci metode nestinffice nu contribuie la acumularea de informa stinffice, ele sunt utlizate in procesul de implementare a metodei stinfice. Metoda obstinafiei opereaza in stint, atunci And o teorie este men{inutd in ciuda dovezilor contradictori objinute sau in absenta dovezilor stnffice. Din perspectiva slinjificd metoda intuifiei oferd informatii care pot duce la formularea ipotezelor de cercetare. Metoda autoritafji poate fi utiizaté in dezvoltarea ipotezei si realizarea designului de cercetare, autoritatea avand doar rol de expert. Cercetatorii pot utiiza metoda rationamentului pentru a formula ipoteze si pentru identiicarea manierei in care ipotezele sé fie testate. Metoda empiric& este cel mai mult flosita in stint’. Stina se bazeaz’ pe observati iar empirismul face referire la observarea unui anumit fenomen, Empirismul este un element vital al cercetari stinffice, ins& empirismul stinttic se refera la culegerea datelor prin ullizarea metodei stinffice nu prin experienfa personalé a evenimentului TEMA DE REFLECTIE De ce teoria psinanaiiticé @ lui Freud este menfinuté si aplicaté desi existé putine dovezi stinfice care s& sustina existena supra-eului sau sinelui? atDaca dorim s ne bazam pe concluzile formulate gis utilizam aceste concluzii ca principli generale pentru predicfia comportamentelor int-o varietate de situafi si condi, trebuie s8 procedém intr-o manier& mai sistematic& si obiectiva - adica stinffic. Astfel, trebuie s& adundm informatile $i s8 le verificm, s& rispundem la intrebari, s& explic’m relatile si s8 comunicam informatie altor cercetator, Toate aceste etape sunt cunoscute sub numele de metoda stintfic 1.2, CARACTERISTICILE METODEI STINTIFICE Metoda stinificd este cea mai bund metoda de achizitionare a cunostinlelor; permite obfinerea de informati bazate, c&t de mult este posibil, pe realtate DEFINITIE Metoda stinticd reprezinté metoda de culegere de informati obiectve, permite evitarea influentel exercitate de credintele, percepfile, valoile, atitudinile sau emofile personale ale cercetatorior. Cunostinfele sunt obfinute in urma testarii empirice a idelor gi credintelor conform unel proceduri specifice de testare, care este deschisa inspedtiei publice. Cu alte cuvinte, informatile obtinute se bazeaza pe dovezi observate/culese obiectv. Procesul de cercetare de obicei incepe cu o problema si se finalizeaza cu o generalizare empiricd La randul ei, generalizarea finalizeaza un proces de cercetare si reprezint& inceputul unui alt proces sau demers investigativ. Aceste procese pot continua indefinit, relecténd astfel progresul unei discipline stiintfice. IMPORTANT Metoda stintficd are o serie de caracterstci: 1. permite obtinerea de informatii empirice in maniera sistematica si ordonata; 2. cercetitori pot propune principii generale (legi sau teori) pentru a explica faptele observate; 3. presupune respectarea unor etape (standard) specifice procesului de cercetare; 4, colectarea gi interpretarea datelor trebuie s& fie sistematicd, obiectiva si rationalé (gandire critica); 5. cercetator trebuie s8 accepte nesiguranta concluzilor (auto-coreofia); 6. trebuie sa fe 0 actvitate publicd 7. s& permit replicarea © prima caracteristica a metodei stinffice este aceea & presupune obfinerea de informatii empirice in manier& sistematica gi ordonata. Oamenii de lin descoperd fapte si formuleaza teori pentru a le explica. La baza efortulu lor sté posibiltatea de a explica evenimentele iuate in considerare. Stinja implicd o continua interferenfé intre colectarea observatilor si meditatia asupra acestora, scopul find acela de a gasi principile care explicd ceea ce a fost observat. Cercetétorl observa evenimentele, pun intrebari, formuleazé réspunsuri si le verfic8 din nou. Astfel, sunt obfinute principii explicative si teoti care pot explca faptele observate, Aceste princpii explicative gi teori, la randul lor, permit predict ale comportamentelor care sunt estate prin intermediulaltor observafi, IMPORTANT Esenfa metodei stin(fice consta in achiziia de fapte si testarea ideilor facdnd apel la dovezi cempirice (sau fapte). Indiferent de cét de mult cercetétorii doresc ca rezultatele s& fie orientate int-o anumité directie, 0 regula a proceduri stinffice consté In suspendarea acestor expectante pand la | 82aparitia dovezilor empirice, Aceasta abordare a achizitionari de cunostinfe - prin observatie si experimentare - este cunoscuté sub numele de abordare empiric’. Toate glinfele care implica cercetare sunt empirice. Comunitatea stinfiicd accept ca valide cunostinfele doar daca afirmatile cu | prive la evenimente sunt susfinute de dovezi empirice. 0 a doua caracteristicé a metodei stintfice este aceea c& cercetatori propun principii generale (legi si teorii) pentru a explica faptele observate. Cand principile sunt generale si pot fi aplicate tuturor situatilor, acesta sunt denumite Jegi. in psihologie nu exist’ suficiente informatii pentru ca cercetitori s& sustin& legi, din acest motiv sunt propuse explicafi intermediare cunoscute sub numele de teorii. Teorile unific8 diferite seturi de date care pot fi folosite pentru a prezice noi comportamente. Teorile nu pot explica toate situafile si comportamentele existente. Cu cat o teorie explicé mai multe comportamente cu at&t aceasta este mai buna, Popper (1963) susfine faptul c& o stint progreseaz doar prin teorii progresiv mai bune; teorile vechi sunt inlocuite cu teori noi cu putere explicativ mai mare IMPORTANT Deoarece legile sunt determinate din exterior (cum este cazul stiinfelor fizice), stiintele comportamentului, cum este si psinologia, progreseaza in principal prin dezvoltarea unor teorii mai bune. La randul fr, teorile ghideaza noile observati; ceea ce observam este in mare parte determinat de ceea ce teorile sugereaza cd ar trebui observat O alta caracteristicd a metodei stnffice este aceea 8, pentru a elimina sursele de eroare, oameni de stn au dezvoltat standarde ale testarii i evaluarii afirmatillor (sau ipotezelor). Pentru a fi acceptate, cercetirile trebuie sé indeplineasca criterile obiectvitafi si preciziei. Sunt acceptate probleme de cercetare la care se poate réspunde prin colectarea datelor. Masurarile, procedeele, instrumentele, planurile de cercetare si analiza datelor trebuie s& fle acceptate ca practici ale domeniulu, in timp ce metodele si procedeele originale trebuie sa fie pe deplin explicate gi justificate. Procesul de cercetare poate fi considerat ca o schema a activitsijiorstnffice, pe care oameni de stint le angajeaza cu scopul de a produce cunostinfe. Aceasta este paradigma cercetri stintfice. IMPORTANT Procesul de cercetare const in sapte stadii principale: problema, ipoteze, design de cercetare, msurare, colectarea datelor, analiza datelor si generalizare. Fiecare dintre aceste stadii este legat de teorie, in sensul cd este influentat de teorie ¢i influenteaza la randul lor teoria. in unitatea de invafare urmatoare vor prezenta detaliat aceste stadi In procesul de cercetare, observatile/informatile obfinute sunt raportate si interpretate in functie de teorile de la care au pomit cercetdtoril. Expectante bazate pe teorii (sau ipotezele) determin’ cercetatorii s8 dea mai mult& atente informailor comportamentele prezise de teorie gi s4 treacd usor cu vederea comportamentele neprezise. Din acest motiv, gandirea critic’, o alté caracteristica a metode’ stinjfice, este esentjalé in compensarea predispozifei de a gsi numai ceea ce cautém. IMPORTANT Colectarea gi interpretarea datelor trebuie sa fie sistematicd, obiectiva si rational. 83Cercetatorii trebuie s& evile ca expectantele si credinfele personale s8 influenleze observatile si concluzile formulate. De asemenea, cercetatorl trebuie s& evite evaluarea situatilor in. termenii noflunilor preconcepute si ignorarea sau respingerea datelor contrari. in final, concluzille formulate pe baza datelor culese vor fi formulate indiferent dacd acestea sunt sau nu conforme expectantelor (ipotezetor) initial ale cercetétorior. Auto-corectia reprezint& o alti caracteristicd a metodei stinffice. Cercetatoril tebuie s& accepte nesiguranta concluzilor. Continutl stinjei se schimbé datorité noilor informati, vechile cunostinfe sunt reevaluate din perspectiva noilor fapte observate. IMPORTANT Schimbarea explicafilorslinffice (sau a teorilor) reprezinté o parte importanta a progresuluistintel Explicafilestintfice sau teorile sunt evaluate prin testarea empiricd a ipotezelor formulate logic pomind dela acestea Dacé testarea empiricd indicd faptul ca ipotezele sunt false, explicatia originalé poate fi abandonata sau poate fi modificata pentru ca o alté teorie s& explice noile fapte. Este, de asemenea, posibil ca metoda de testare s& nu fie suficient de sensibila pentru testare Generalizarea concluzilor poate firespins8, chiar daca este adevaraté, daca procedurile de validare si veriicare (designul de cercetare, mAsurarea sau analiza datelor) au fost deficiente. Pentru a rminimaliza riscul respingeri unei teorii adevarate, trebuie reexaminat fiecare stadiu al procesulul de cercetare anterior formula unei noi teori, Daca ipotezele nu sunt false, nu inseamna c sunt in mod necesar adevarate. Stinfic putem demonstra cd la un moment dat c& o ipotez4 nu este fals&, dar, cu ct se acumuleaza mai multe dovezi care sa sustind o explicate particulara sau o teorie, cu atat putem avea mai multé incredere asupra faptuluic& teoria este adevarata Stin{a a devenit o activitatea public’. Cercetatorii se intdineso freovent in grupuri profesionale si conferin{e pentru a schimba informafile cu privire la munca lor. Num&rul de artcole stintfice este in crestere si anual apar noi publicafi. Schimbul de informati este vital pentru progresul stintei, oferind posiblitatea de a incorpora noile descoperir in studile realizate. Fara aceste schimburi de informati s- ar pierde timp cu duplicarea esecurlor si succeseloraltor autor. IMPORTANT Metodologii fac distinctie intre doua faze ale cercetarii stiinffice (Kneller, 1978; Vadum & Rankin, 998). In prima faz, investigatori lucreazé singuri sau in echipe, colecteazA date, formuleazé si testeazé teori. In a doua faz’, de validare, cercetatori raporteaza rezultatele obtinute altor cercetéri, care la randul lor, acestia pot evalua mertele lucréilor, replica rezultatele obtinute anterior sau pot testa explicate altemativa Progresul stintfic depinde de ambele tipuri de activité. Prima activitate implic& cercetétori In descoperirea gi testarea ideilor. Cea de a doua activtate angajeaz cercetdtori in punerea sub semnul intrebatii a dovezilor si interpretarilor anterioare, oferirea unor interpretiri alternative precum si a dovezilor care sé le susfind. Scopul stinfei este de a elimina observafile valabile doar pentru o persoand particulard sau aoceptarea cunostinfelor care au fost verficate doar de o comunitate stint’. Din acest motiv rezultatele stintfice trebuie sé fie facute publice 84Replicarea reprezinté o alt& caracteristicd important a abordatii stinffice. Cénd cercetétorii pot repeta procedura si pot replica rezultatele studilor anterioare, exist o mare probabiltate ca ideile false si fie detectate si corectate. Rezultatele reproductibile permit verificarea sistematicd a erorllor produse de observatori, de instrumente de masurare sau alte particulartafi ale situatilor de testare. Stinfele trebuie s& produc rezultate f8r& erori, dovezi care si fie acceptate si de alli cercetatori. © modalitale de a reduce posibiltatea objineri accidentale a informafilor consté in repetarea sistematicd a observatilor si caloulelor IMPORTANT Cénd cercetétori obfin aceleasi rezultate in mod repetat (sau cénd rezultatele sunt replicate), se reduce posibiltatea de a obfine informatiiaccidentale, Replicarea este importanta deoarece putem avea mai mult incredere in teorie intalé, dacd efectele prezise sunt obfinute si de alli cercetator Corcetarea slic’ progreseaz’ nu doar prin cunostin{ele acumulate ci si prin Infelegerea modului in care s-a réspuns la intrebaile formulate anterior. 1.3. INSTRUMENTELE CERCETARI PSIHOLOGICE Principalele instrumente ale abordeii stinttice sunt observalia, masurarea si experimentul Observatia presupune observarea $i inregistrarea sistematicd a evenimentelor. Doar evenimentele care sunt observabile pot fi studiate stinffic. Multe comportamente umane sunt observabile (de exemplu mersul, z4mbetul). Evenimentele interne, cum ar fi sentimentele sau gandirea, pot fi observate dac& folosim indicatori observabili ai acestora. Cheia studieri evenimentelor inteme este definirea acestora in termeni de evenimente care pot fi observate, cum ar fi de exemplu timpul petrecut pentru rezolvarea unei probleme sau rspunsurile subiecfior la o scala de masurare a dispozitei afective. Observatile sunt sistematice daca cercetétorul a dezvoltat un sistem de realizare a observafilor, care poate fi aplicat pentru fiecare observatie. Observatile sunt obiective daca un alt observator poate s& objina aceleasi inregistrari ale evenimentelor. Masurarea presupune atribuirea unor valori numerice obiectelor, evenimentelor sau caracteristicilor cameniior dup anumite reguli convenfionale, Cénd realizam 0 cercetare evaludim marimea, cantitile sau calitile evenimentelor observate, Suntem familarizaii cu dimensiunilefizice conventional, cum ar fi ungimea, greutatea sau inaitimea, si folosim unitéyi standardizate conventionale pentru definire, cum ar fi minutele sau metr. In psthologie utiizdm teste standardizate si chestionare pentru m&surarea personalititi: si abiliifior oamenilor, adesea standardele fiind determinate de contextul particular derularti cercetri EXEMPLU Putem descrie un comportament intr-o situafje determinata (cat de mult vorbesc oamenii intr-o situafie stresanta) sau predeterminata (cum se vor simfi depresivii dupa o situatie stresanta) sau putem cuantifica evaludrile unui obiect sau unei persoane (cum este evaluaté pe dimensiunea inteligentei sau atractivitati o persoand necunoscut8 intro situalestresanta). Putem compara comportamentelor indiviilor expusi tn diferte seturi de condi. Masurarile trebuie 8 fie consistente cu aceste condifi, pentru a putea compara observatile masurate direct. Cu alte ccuvinte aceeasi unitate de masura trebuie utiizat’ de fiecare data cand masuram comportamentele indivzilor, Pentru a fi consistent trebuie s& folosim aceleasi instrumente $i procedee de fiecare data | cand evenimentulicomportamentul este observat. Deoarece folosim metode statistice pentru a evalua 85rezultatele obtinute, avem nevoie de valori numerice sau scoruri pentru a reprezenta diferite niveluri sau cantitati ale comportamentului observat. Experimentul este folosit de cercetdtori pentru a demonstra condifile in care un comportament particular apare cu regulartate, Cand realizém un experiment, manipuldm sistematic congifjile pentru a veriica predicfile cu privire cauzele comportamentului observat. Pentru a realiza un experiment trebuie indeplinite dou’ condi minime: trebuie s8 avem proceduri precise pentru a manipula contextul si comportamentele prezise trebuie s& fie observabile. Experimentul trebuie s& fie obiectiv sau, cu alte cuvinte, rezultatele nu trebuie influentate de modul de construire conditilor experimentale. Metoda experimental& este singura care ne permite sd identiticdm relafile cauzale dintre variabile 1.4, GANDIND CA UN CERCETATOR Studentii la psihologie trebuie s& invefe s8 géndeasca ca un cercetator. Oamenii de stinta sunt sceptici cu privre la cauzele comportamentelor. Nu numai cd oamenii de stinté vor “s& vada inainte 8 creadé”, dar el vor s& vada iar si iar in conditile alese de ei. Cercetatorii se strduiesc s& formuleze concluzii bazate pe dovezi empirce si nu pe judecata subiectiva. Cea mai putemicd dovada stinticd presupune obfinerea dovezilor in urma realizérii mai multor studii care au vizat aceeasi problema de cercetare. Cercetatorii sunt sceptici deoarece recunosc c& un comportament este complex, adesea mai rmulfi factor interacfionand pentru a cauza aparitia unui fenomen psiologic. Din acest motiv oamenii de ‘tinfa sunt sceptici cu privre la noile descopertr sirevendicérle extraordinare, chiar daca aceste provin din studi publicate in reviste de specialitate. Mai mult, oamenii de stint nu accepta interpretérile neconventionale al fenomenelor inexplicabile; ei insisté s& testeze toate alternativele si sa le respinga pe acelea care sunt netestate. Sceplicismul oamenilor de stint reprezinté o ap&rare credibilé publica ‘impotriva sarlatanilor, care vand cure ineficiente, ofer scheme pentru imbogalire sau dau explicati supranaturale fenomenelor naturale. Oameni de stina trebuie sa aiba inoredere in instrumentele lor, in rapoartele colegiior de cercetare si in propria lor judecata profesional pentru a finaliza cercetarea lor. Pentru a géndi ca un cercetator, studenti la psihologie trebuie sa isi dezvolte doua seturi importante de abilitai: de a fi consumatori ai descoperitlor stinffice astfel incét s& poata lua decizii_ personale si profesionale avizate si de a invala cum sa realizeze cercetari si astfel sé contribuie la dezvoltarea psihologiei ca stint. Cercetitori din domeniul psihologiei raporteaz constatéle lor in jumale profesionale care sunt disponibile in forma scrisd dar si in format electronic. Majoritatea oamenilor, ins8, intra in contact cu rezultatele cercetarilor psihologice prin intermediul mass mediei - internet, ziare, reviste, radio sau TV. Desi rezultatele acestor cercetarile pot ajuta oamenii, cum ar fi s& invefe cum s& evite conflctele, pot apdrea 0 serie de probleme atunci cand cercetarea este raportaté in mass media. Prima problema consta in faptul c8 cercetarea raportaté in mass media nu este intotdeauna de calitate. Cititori trebuie s& diferentjeze intre cercetérile la care mérturile sunt solide de cele la care dovezile nu au fost inca confirmate. Cand cercetarea stinfficd este raportatd in mass media unele aspect se pot pierde; raportarle sunt scurte rezumate ale cercetarlor originale, aspecte cruciale precum din metoda, rezultate sau interpretare, puténd s& nu apard in rezumatul prezentat. 86EXEMPLU Nu cu mult timp in urma a fost larg mediatizat “efectul Mozart’, care sustinerea c& muzica clasic stimuleaza creierul bebelusilor. Périnfi au expus bebelusi la muzica clasic& in speranfa c& va creste nivelul de inteligenté a acestora nd apar astfel de idei fascinante in mass trebuie mers la sursa originalé in care cercetarea a fost raportata. In articolul original publicat in revista Nature, Rauscher, Shaw si Kay (1993) au descris un experiment realizat pe un grup de studenf. Autori au raportat faptul c8 performanta studenfilor la testul de raljonament a fost mai buna dupa ce au ascultat Mozart comparativ cu celelalte doua condifi, cénd studenfi fle au asteptat in t&cere inceperea probei, fie au ascultatinstrucfiunle cu privire la testare. Efectul a disparut dupa 16 minute. Desi dovezile raportate in sursa original pot fi judecate ca solide, extrapolarea precum cea anterioard este subreda. Cu toate acestea, un milion de mame au fost ‘ncurajate s& expuna bebelusi simfonilor destepte, pe baza unui efect care dura cel mult 16 minute, demonstrat pentru un tip foarte specific de rationament si realizat pe studenii de colegiu! Camenii trebuie s& fie sufcient de sceptici cdnd citesc sau aud rapoarte de cercetare in mass media, Cu cat veti invata mai mult despre metoda stinfficd, cu atét mai bune vor fi intrebéfile cu privire la calitatea cercetiril raportate in mass media precum si determinarea in cutarea informaljei pierdute in raportul mass media. a7Tema 2: SPECIFICUL PSIHOLOGIE! EXPERIMENTALE Experimentul reprezinta una dintre metodele cantitativa de cerostare, avand scopul de a analiza relatile de tip cauzd-efect dintre fenomene. Aceasta metoda face posibilé identificarea relafiei cauzale deoarece permite observarea schimbéfilor sistematice ale anumitor variabile in condifi controlate. Datorité capacitati de a identifica cauzalitatea, abordarea experimentala reprezint& prototipul metodei stinffice de rezolvare a problemelor. ILA. RELATIA DE CAUZALITATE Cauzalitatea este definité ca actiunea prin care sunt produse efectele (Nation, 1997). Pentru aparitia efectelor sunt necesare anumite condi antecedente. Acestea sunt evenimente sau circumstante care preced anumite consecinle sau comportamente. De exemplu, pentru a vorbi la telefon trebuie mai intai ss formém num&rul IMPORTANT {In psihologie este imposibil s& identificaim toate antecedentele care pot afecta la un moment dat un comportament. Putem sé ne oprim asupra unor antecedente particulare care pot determina acel comportament. {in psihologia experimentald seturile de condifi antecedente sunt numite tratamente (sau manipulari experimentale). Prin compararea diferitelor conditi de tratament putem testa sistematic i stintfic explicafile cu privie la aparitia anumitor comportamente. Termenul de tratament semnificd faptul c& participanti la experiment sunt expusidifertelor condifi antecedente. Explicafile comportamentului sunt testate prin crearea unor condifi de tratament diferte, in care unele persoane sunt expuse unui anumit set de condi antecedente, in timp ce altele sunt expuse unui set diferit de condifii antecedente. Utterior, sunt comparate efectele acestor seturi de condi antecedente asupra comportamentului respectiv, Cénd putem specifica antecedentele sau condiile de tratament care determina un anumit comportament, insemna c& putem explica ace! comportament. Cand comparam efectele difertor condi antecedente trebuie s& controlam procedura experimental, pentru a fi siguri cd masuram ceea ce am intenfionat s& masurdm. De exempl, trebuie controlate caracteristicile subiecflor, astfel inc&t_membrii diferitor condifji experimentale sé fie echivalent. Daca subiecfi care primeso un anumit tratament difera de cei care primesc un alt tratament, nu vom sti daca diferentele apérute la nivel comportamental se datoreazi diferentelor de tratament sau diferenfelor existente intre grupele de participang IMPORTANT Relatia cauzala stabilté prin intermediul experimentelor este numit’ relafie temporald. Exist o diferent de timp intre elementele relafiei: condifile de tratament apar intotdeauna inaintea comportamentului, Relafia temporala este construité in cadrul experimentelor (Myers & Hansen, 1997). Mai intai prezentm participanflordiferiteinstrucfiuni, apoi vedem cum reactioneaz8. De exemplu, inti ardtém copillordiferite imagini din desene animate, apoi vedem cum se joacd,Exist si alle tipuri de relafii care sugereazé cauza $i efectul, ins& acestea sunt mai putin convingiitoare: spatiale si logice. Utiizand relafia spatiala, pot fi inferate cauzele, care pot s& nu fie Intotdeauna corecte. EXEMPLU SA presupunem c& 0 persoand, care are in grija un cine si o pisicd, aude int-o zi 2gomat si constata c& un obiect din ceramic a fost réstumat de pe masula de cafea. De asemenea, observa pisica stand pe masufa si privind cu interes figurina cazutd. In acest exemplu pisica si obiectul din ceramic se aflé in relafie spafiald. Din aceasta cauza personajul nostru a considerat cd pisica a fost cea care a darémat obiectul de pe masa de cafea. Totus de ce cainele a fugit cu coada intre picioare? Alteori folosim relatia logic pentru a stabili cauza si efectul EXEMPLU ‘$8 presupunem c& acelasi personaj gseste inr-o zi o zgérieturd pe peretele de lang’ canapea, De obicei, dup amiaza cainele incepea s8 fuga in jurul camerei cdrand in guré tot felul de obiecte, alergarea in jurul canapelei facénd parte din ritual, Cinele parcurgea traseul cu mare agilitate, ins& uneori fovea mobila sau oamenii care fi stéteau in cale. Logic, desi pot fi posible si alte cauze, personajul nostru identific& autorul ca find c&inele. Dupii cum se poate observa simplul fapt cA un eveniment precede un altul nu este suficient pentru a susfine existenta unei rela cauzale. Daca un eveniment precede un altul nu inseamna in mod necesar primul eveniment este cauz pentru cel de al doilea. in cercetarea experimentald atunci cénd cautim o relafe de tip cauzé-efect, de fapt cdutim o relafe temporala. - | J = APLICATIE Intr-un studiu cercetatorii au investigat modul in care nivelul de atractivitate al victimei influenteaza atribuirea responsabiltati pentru agresiunea suferit. Comentati daca cercetétori au vizato relafia cauzalé temporal intre antecedent (cauza) siefect. | 11.2, ConomTI NECESARE $1 SUFICIENTE In psihologie, in general in stint, pentru a stabil relafle de tip cauza - efect trebuie sa identifica conditile in care apar evenimentele. Trebuie fécuté distinct intre conditi necesare si suficiente. ‘Scoaterea grasimilor din alimentafie este o condifie suficienta pentru a pierde din greutate, dar nu este o conditie necesara. Scaderea in greutate poate s& aparé gi prin cresterea nivelului de activitate. In contrast 0 motociclet& nu funcfioneaza fara benzind, astfel, benzina find 0 condiie necesara pentru functionarea acestui mijloc de transport. O condifie trebuie s& fie necesara si suficient pentru a fi califcaté drept cauz8. intro astfel de situatie efectul nu va aparea niciodata dacé nu sunt prezente condile; dacd sunt prezente condifile efectul va apairea. IMPORTANT Daca au fost identifcate condifile necesare si sufciente, Inseamna cd a fost identifcata explicatia completa a aparifiei evenimentului si c& aceasta explicalie nu se va schimba niciodata 89Efectul poate s& apard dacii condifja este doar suficient’. De exemplu, exist si alte cauze care pot duce la pierderea auzului. Efectul nu va prea dacd o condie este doar necesard. De exemplu, nu tof ‘camenii care consuma alcool devin alcoolii, In mod obisnuit, relalia de tip cauzai - efect stabilté prin cercetarea stinficd implic& identiicarea conditilor sufciente EXEMPLU serie de cercetari realizate in domeniul psihologiei au aratat ca starea de buna dispozitie creste dorinta de a ajuta alii cameni (Latane & Darley, 1970). Multi alfifactori, cum ar fi caractersticile persoanei care solicit ajutorul sau numérul persoanelor care ar putea oferi ajutorul, pot s& determine comportamentele de ajutorare. Astfel, buna dispozifie nu este o conditie necesara, dar este suficient& pentru a determina aparitia comportamentului de ajutorare. Pentru a gasi cauze care s8 indeplineasca ambele condi (sa fie necesare si suficiente) ar trebui realizate cercetiri pentru identificarea cauzei primare. Tinand seama de complexitatea fenomenelor studiate, progresul in cercetare ar fi foarte scdzut dacd am dori identificarea cauzelor necesare si suficiente, De exemplu, cercetitori care studiazé comportamentul de ajutorare ar trebui sii identifice cauza primar a comportamentului altruist, ajungand la lanful molecular care produce schimbarile biochimice asociate comportamentului de ajutorare. Abordarea stinfiic& a cauzaltafji este mai practica avand la baz cauzele suficiente ca explicai ale evenimentelor. ‘APLICATIE Pentru studiul dat ca exemplu in aplicatia anterioara, precizati ce tip de antecedente au fost vizate de tre cercetatori (necesare si/sau suficiente)? Argumentafi réspunsul. 11.3, DEFINIREA EXPERIMENTULUI PSIHOLOGIC Zimney (1961) ofera o definite a experimentului care permite o bund infelegere a modului in care aceasté metoda permite identificarea relatiei de cauzalitate DEFINITIE Experimentul psihologic poate fi definit ca observarea obiectiva a fenomenelor care au loc intr-o situate strict controlatd, in care unul sau mai mulf factor’ sunt strict vara, iar ali sunt mentinuti constanf (Zimney, 1961) Pentru a putea identifica relatia cauzala experimentatorul nu trebuie s& infuenteze rezultatele. Stinta cere s& facem observatii empirice pentru a putea rspunde la intrebairile formulate. Observatile sunt necesare deoarece ele fumizeazi date care permit obtinerea réspunsurilor. Din acest motiv experimentatori trebuie sé evite aparifa erorilor de inregistrare. IMPORTANT Pentru evitarea erorior, autor trebuie s8 respecte o serie de reguli. Prima regula const tn aoceptarea posibiiai ca sa apard eror; observatile nu sunt perfecte, percepiile gi réspunsurile putand fiinfluentate de motivele si dorinfele personale ale cercettoruli. Identificarea situafilor in care aceste erori pot s4 aparé, reprezinté a doua regula, Acest lucru presupune analiza si testarea fiecéirel etape a 20experimentului in scopul de a identifica sursele potentiale de eroare. A treia regula consta in evitarea erorilor. Acest lucru implic& construirea unor scenaril mai elaborate sau folosirea unor echipamente si procedee potrvite; eforturle cercetitorilor trebuie direcfionate pentru a construi un experiment in care 8 fle inegistrate cét mai corect observafile. Fenomenele studiate de psihologia experimentala sunt fapte sau evenimente observabile. In psinologia experimentala fenomenele se referd la comportamente observabile, cum ar fi ao{iuni, afimmati verbale sau réspunsuri la chestionare. Centrarea asupra comportamentelor observabile satisface cerinia de definire operaljonala si replicare a experimentelor. Prin definirea operaljonala a proceselor, precum memoria, perceptia petsonalitatea, emofile, cercetitorii investigheazé comportamente observabile gi infereaz’, porind de la observarea comportamentelor, proceselor observate. EXEMPLU Inteligenta este inferaté plecdnd de la réspunsurile objinute la un test de inteigenta, tn timp ce agresiunea este inferaté pe baza atacurilorfzice sau verbale asupra unei alte persoane. Psihologii nu au acces direct asupra factorilor care influenteaz comportamentul, ins& pot controla condifjile antecedente ce produc acel comportament. In experiment, cercetétorul manipuleaza precis una sau mai multe variable si observa obiectiv fenomenul care trebuie s& aparé dupa manipulare. Aceasté parte a definifei se referd la faptul c8 experimentatorul manipuleaza condifjile care sunt cauze ale unui anumit efeclcomportament. Relatia cauzai - efect este identifcaté observand efectul sau lipsa efectului produs de maniputirile experimentale. Experimentul este o situatie strict controlatd. In experiment uni factori sunt mentinufi constanf far ali sunt manipulafi. Experimentul implic& eliminarea influentelor altor variabilelor cu exceptia celor manipulate de cétre experimentator. Dupd cum se poate vedea controlul este una dintre cele mai importante probleme ale experimentului, F&r& control, relatia cauzalé nu poate fi identificata. Acest lucru presupune ca toate condifile experimentului sa fie menfinute constante cu exceptja factorului care este variat dupa un rang bine definit (variabila independent’). Rezultatul acestei variafi este masurat ca rspuns (variabila dependenté). IMPORTANT Constanfa se referd la controlul sau eliminarea influentei tuturor variabilelor cu excepfia efectulu variabilei care intereseaza. Aceastd cerin{d este necesard pentru a determina cauzele variatjei variabilei raspuns, Dacd nu este indeplinité conditja de constant’, cauzele variatjei nu pot fi determinate, iar experimentul este compromis Factorul care este considerat ca fiind cauza este numit variabild independenta, Aceasta variabilé este manipulata sistematic de c&tre experimentator cu scopul de a vedea ce se intaémpla atunci cand variabila independenta are diferite niveluri. Termenul de variabil independenta reflect faptul ca cercetatorul este liber sé aleaga valorile sau nivelurile acestei variabile. De asemenea, cercetatorul poate manipula nivelurile mai multor variabile independente si s& mentind constate alte variabile. Comportamentul inregistrat dup manipularea variabilelor independente este numeste variabilé dependent, Aceasta reprezinta fenomenul pe incercém sé 1! Inelegem sau sl expicam. Incercém s& ‘inelegem cauzele variabilei dependente. Ipoteza experimentului sustine ca schimbérile variabilelor aindependente vor produce modificéri ale variabilei dependente, astfel, putem considera variabilele independente ca find cauze, iar variabilele dependente ca efecte. EXEMPLU — ‘S4 presupunem ca suntem interesalj de efectele lungimiilistei de cuvinte asupra vitezei cu care este ‘nvafata lista de cuvinte. Lungimea listei poate fi sistematic modificaté si pusd in legatura cu numarul de ‘ncercari de invatare a listei. Factori care pot influenfa viteza de invaare a listei (cum ar fi difcultatea cuvintelor, gradul de familiarizare cu acestea sau nivelul de motivatie al participanflor) trebuie s& fie controlaf. Doar dacd acesti factori vor fi menfinufi constanfi vom putea spune c& lungimea listel a influentat viteza cu care aceasta este invafat8. In aceste exemplu, variabila independenté (manipulata de c&tre experimentator) este lungimea listei de cuvinte, in timp ce variabila dependent este reprezentata de numarul de repetii UL. 4, TIPURI DE EXPERIMENTE Abordarea experimentala poate fi utlizata in condifi de aborator dar si in condifii naturale. 14.1. Experimentul de laborator Acest tip de experiment se desfigoara doar in laborator, ceea ce permite cercetétorului sa manipuleze precis una sau mai multe variabile si s& controleze influenta variabilelor externe cercetarilparazite. Experimentul de laborator asiguré controlul prin eliminarea influentelor factorilor exteri ai cercetari gi astfe! permite studierea problemei de cercetare int-un mediu diferit de rutina normal a partcipantior. In acest mediu, influentele externe (cum ar prezenta sau absenta celorlalti sau nivelul de zgomot) pot f eliminate. Pretul pentru cresterea controlului este situatia artficiala creat’. Din acest motiv, chiar dac sunt obfinute rezultate precise in laborator, trebuie verifcaté aplicabiitatea rezultatelor in conditjile obignuite de viata ale participantilor. [ EXEMPLU Darley & Latane (1968) au fost interesati sa afle de ce oamenii nu ofera ajutor unei persoane aflate in dificutate, Chiar s-au dat seama de faptul c& era vorba despre o situalie de urgent, martorii nu au facut nimic pentru a ajuta persoana aflatd in dificultate (nici macar nu au dat telefon la polije). Autori au presupus c& prezenja altor persoane scade probabiltatea de interventie. Pentru a investiga impactul acestei variabile, autorii au construito situafje experimentald in care au manipulat prezenta altor martori la eveniment. Astfel, participantilor care erau fie singuri fie in prezenta altor persoane, li s-a cerut s& completeze in laborator o serie de chestionare. In timpul ce acestia completau chestionarele, prin sistemul de ventilajie, a inceput sd intre fum in camera, Autori au inregistrattimpul pana la raportarea fumului, in condifile in care mai multe persoane se aflau in inodpere si erau martore la situatia posibil urgent. Rezultatele au indicat o probabilitate mai micd de interventie in situatia de urgent atunci cand camenii stiuivad c& sunt si alti martor la aoeeasi situatie, ‘In studile realizate in laborator se obfine nivelul maximum de control asupra variabilelor parazite. Laboratorul poate fi o camera sau un spatiu controlat de cercetdtor, astel incét, tot ceea ce se intampla participantilor este planificat anterior. In laborator cercetatorul poate preveni intreruperile neasteptate, apariliafactorilor distractor, plasarea obiectelor in camera si poate stabil exact ceea ce participanti vor 2vedea gi auzi, Caracleristica de baza a experimentelor de laborator este aceea ca cercetétorul creeaza situatia experimentala, acesta avand un nivel ridicat de control asupra intregului ambient. IMPORTANT Daca definifile operationale ale variabilelor independente si dependente sunt valide si dacd procedura de verificare a ipotezei este urmata sistematic, atunci experimentul de laborator un nivel ridicat de validtate intema, Daca este bine proiectat si executat, experimentul de laborator reprezint& ‘cea mai bun metoda pentru a raspunde cu succes la intrebarea daca x este cauza pentru y, deoarece variabilele x sy pot fl izolate cu succes de alt factori care ar putea infuenta performanta. Preful plait pentru validitatea interna a experimentului de laborator este reprezentat de sacrificarea gradului de generalzare. Cea ce se intampla cu factor x si yin condifi de laborator nu poate descrie ce se intémpla atunci cdnd acestifactori opereaza in mediul natural Cu alte cuvinte experimentul de laborator are un nivel rdicat al validitafi interne, dar un nivel sczut al validitati externe. Rezultatele nu pot fi generalizate lumii din exteriorul laboratorului; comportamentele cate apar in mediu controlat pot s8 se asemene pufin comportamentelor care apar in condi natural. 1.4.2. Experimentul natural Experimentul natural presupune ca cercetarea experimentala s& se realizeze in condifile viefi reale. Experimentatorul manipuleazé variabilele si controleaza influenta variabilelor parazite at&t cat permite situajia. Avest tip de experiment presupune ca manipularea variabilei experimentale s& se realizeze intr- © situatie in care participanti sunt in mod normal angejafi si destésoara activitati de rutin. In cele mai multe experimente naturale, participanti nu stu c& acfunile for sunt observate, astfel ceroetéitori find siguri c& nu sunt incalcate condifile de validate intema. Experimentele naturale nu se confrunta cu problema arificialitafi care apare in conditile de taborator. EXEMPLU Intr-un studiu autorii au folosit un experiment natural pentru a verifica dacd oamenii care accepta 0 cerere micd, accept8 ulterior mai ugor o cerere mai mare. Inia, cercetétorii au cerut unui grup de persoane si réspunda la un chestionar care confinea intrebari cu prvire la produsele casnice pe care le defineau. Trei zile mai tarziu aceleasi persoane au fost rugate s& primeascd in casa un grup de persoane pentru a clasifica produsele casnice. Un alt grup de persoane a fost contact o singura dat, doar in etapa care a presupus o cefere mare. Rezultatele au indicat faptul c& proprietari care au primit initial © cerere mic& au avut tendinfa de a accepta s indeplineasc’ si a doua cerere (mai mare), Experimentul a fost natural deoarece s-a desfégurat in casele proprietarior in timp ce acestia erau angajati in activitatile zilnice, A fost un studiu experimental deoarece a fost manipulata o variabila independenté — 0 cerint& micd urmat de o cerinfé ridicaté (int-o condifje) versus numai cerinta ridicat& | (in ceatalté condie). $i controlul a fost prezent, participant lecdrui grup au fost alesi tntamplator din | cartea de telefon. ‘In experimentele naturale multe dintre variabilele parazite nu sunt controlate de cercetator, acestea find lisate sa varieze natural, Dezavantajul acestor studii consta in controlul mai sc&zut al variabilelor parazite, Controlul nu poate fi realizat la fel de bine ca in experimentele de laborator. In studiul prezentat anterior, chiar dac& participantii au fost alesi intémplator, doar unii dintre acestia au fost inclusi in studiu, Astfel, a aparut o influent’ a modului de seleofie a subiecflor. 93,IMPORTANT Aceste studii sunt mai realiste decat cele realizate in laborator si au un nivel mai ridicat de generalizare (sau de validitate extema). In acelagi imp, controlul sc&zut asupra variabilelor exteme relevante creste probabiitatea apariiei contaminarii efectului variabilelor independente, sc&zand in conseciné validitatea intema a cercetéiilor. Daca efectul variabilei independente se confunda cu efectul unei alte variabile, nu se mai poate raspunde la intrebarea daca x determind pe y. Din acest motiv trebuie s& fim mai atentj in ceea ce priveste sustinerea cauzelor rezultatelor obtinute. De exemplu, un studiu realizat de Isen si Levin (1972) a avut ca scop analiza efectului dispozitiei afective asupra comportamentului de ajutorare. Autorii au presupus c& persoanele bine dispuse vor oferi mai frecvent ajutor altor persoane comparativ cu cei care nu sunt bine dispusi. Experimentul s-a desfégurat int-un magazin, partcipanti find aduli care foloseau telefonul public. in momentul in care participant’ paréseau cabina telefonica, un complice al experimentatorului scpa un teanc de hart Autorii au inregistrat dacé partcipanfi ajutau sau nu complicele s& strangé foile scapate. Dispozitia subiectilor a fost manipulaté experimental astfel: jumatate dintre participanti (din conditia bund dispozilje) gaseau in cartea de telefon monezi care fuseserd plasate anterior aoolo de catre cercetatori Rezultatele au indicat c& 87,5% dintre participanfii care au gasit monede s-au oprit s8 ajute la strangerea hartilor, in timp ce doar 4% dintre cei care nu au gasit monede au oferit ajutor. in acest experiment nu a existat nici un control asupra confinutului convorbiri telefonice a participantilor. Astfel mesajele primite de acestia au varia, unii oameni au primit vesti care le-au provocat buna dispozite, in timp ce alfii au primit vesti care le-au provocat o dispozitie negativa. Aceste mesaje au contaminat efectul variabilei independente si au distorsionat efectul acesteia, Asttel, este posibl ca participant din conditia buna dispozite s& fi primit la telefon mai multe vesti bune, in timp ce participanti din conditia de control (cei care nu au primit bani) s& fi primit mai multe vesti proaste. 15, AVANTAJELE METODE! EXPERIMENTALE Un prim avantaj este siguranta cu care poate fi inferat’ o relafie cauzalé. Aceasta putere inferenfiald deriva din gradul de control exercitat, controlul find cea mai importanta caracteristic& a metodei stin(fice. Pentru a objine un réspuns lipsit de ambiguitate la 0 intrebare specifica, este necesar controlul variabilelor parazite. In cadrul experimentului, controlul poate fi realizat prin eliminarea influentei variabilelor parazite sau prin menfinerea influenfei acestora la un nivel constant. Un nivel fidicat al controlului poate fi cel mai bine obfinut prin desf’gurarea experimentului in laborator, acesta pemiand eliminarea efectelor stimullor distractor Un al doilea avantaj al experimentului consta in abiltatea de a manipula precis una sau mai multe variabile alese de c&tre experimentator. Dac cercetatorul este interesat de studiul efectului multi asupra unui comportament particular, mulfimea va fi manipulatd prin varierea precisa si sistematic’ a rnumarului de persoane int-un spafu dat. Daca cercetatorul este interesat de efectele genulul si marimii grupului, experimentatorul poate manipula precis ambele variabile: genul membrilor grupului $i numérul acestora, Astfel, experimentul permite controlul precis al manipula variabilelor prin specificarea exact a conditjilor experimentale. A treilea avantaj ale metodei experimentale este utltatea. Aceasté abordare permite obfinerea unor rezultate care pot dura in timp si care pot sugera noi studi si soluti la probleme practice. 94TEMA: In baza lecturilor dvs. recente, dati exemplu de un studiu experimentale de laborator. Identificati varibilele independente si dependente pentru acest studiu. Comentali avantajele folosiri experimentului de laborator, in termeni de vaiiditate interna si extern 11.6. DEZAVANTAJELE METODE! EXPERIMENTALE Cel mai frecvent dezavantaj mentionat si probabil cea mai severd critic& adus experimentului este artificialtatea situatilor experimentale. Rezultatele objnute in laborator sunt obfinute intr-o atmosferd artificial si sterila care impiedicd generalizarea rezultatelor la situatfile reale de viata. Christensen (2001) sustine c& psihologii ca oameni de stiin{& trebuie s& construiasca situafii bine controlate si masurate, in care subiectii s se comporte cat mai mult posibil ca fiinte umane pentru a putea face afirmatii cu privire la natura umanitatii lor. Alti autori sus{in cd experimentul de laborator este o modalitate rapida si eficienta de identificare a factorilor ce pot fi importanfi pentru viata reala. Daca se descopera ca anumifi factori influenteaz& invatarea umana si c& aceasta influent se manifesta in diferite condifi, putem presupune c acesti factori sunt important! in procesul de invafare desfasurat in clasa. Acest lucru nu se deduce automat. Aceasta presupunere ar trebui testata intr-un experiment natural desfasurat in clas, care ar permite negarea sau confirmarea inferentelor cu privire la importanta acestor variable IMPORTANT Artificialitatea este o problem doar atunci cand se incearc& generalizarea rezultatelor unui ‘experiment fra a {ine seama daca generalizarea poate sau nu fi facuta. Psihologii nu ar trebui sa faca astfel de generalizéri deoarece rezultatele oblinute in experimentele de laborator sunt valabile doar pentru situafiile folosite in cadrul experimentului. Mai sunt inc& autorii care fac astfel de generalizari ale rezultatelor. O alta difcultate consta in faptul c& experimentele pot fi extrem de consumatoare de timp. Nu este neobignuit ca un experimentator s& fie nevoit s& construiascé mai multe etape experimentale pentru a motiva sau duce in eroare participangi la studiu, De asemenea, este posibil ca pentru desfasurarea cercetari s& fie nevoie de mai multi experimentatori care sé lucreze cu fiecare participant la studiu. Ulima critic a metodei experimentale se referd la faptul c& abordarea experimental este inadecvat8 ca metodé pentru studiul comportamentului uman. De exemplu, Gadlin si Ingle (1975) sustin cc cercetarea experimentald promoveaz punctul de vedere conform céruia oamenii sunt obiecte care pot fi manipulate. Din acest motiv autori recomanda cdutarea unor metode alternative, aceasta limita find satisfacut8 prin utlizarea metodelor calitative de cercetare. Astfel, se considera c nu exist& motive pentru a susfine cd partcipanfi la experimente sunt .magini golite de sentimente, ganduri si voints* (Christensen, 2001) TEMA curs: In baza lecturlor dvs recente, dali un exemplu de studiu experimental realizat in coneditile naturale de via(d ale participantilor. Identficati care au fost variblele independente si dependente ale studiulul. Comentafi avantajele si dezavantejele folosiri experimentului natural pentru verificarea ipotezei. 95Tema 3 EXPERIMENTUL ~ APLICARE A METODE! $TIINTIFICE Pentru a putea concluziona c& variabila independenté este cauzé pentru variabila dependenté, cercetatoril trebuie s@ realizeze un experiment care s& respecte etapele implicate de procesul de cercetare stntficd II. 1, Identificarea problemei Experimentul psihologic incepe cu formularea unei probleme, care apare sub forma unei intrebat. Problema poate face referre la orice aspect al comportamentului. Exist numeroase probleme din jurul nostru care ar trebui rezolvate, ceea ce inseamnd c& existé numeroase intrebari la care trebuie s& rspundem, EXEMPLU | Este inteligenta innascuta? Cat de des viseazé oamenii? Cum se dezvolté empatia a copii? Cum ar | trebui clastficate tulburarile mentale? | Una dintre cele mai importante condifi pe care trebuie s& le indeplineasca o problema de cercetare este sé fie testabild, adicd s& se poatd rispunda la intrebare folosind instrumentele pe care psihologul le are la Indemana (McGuigan, 1997). Uneoti rapoartele de cercetare contin scopul unei ceroetari, nu si problemele de cercetare. Acestea sunt afimmatii care rezuma problemele de cercetare, subliniind conceptele principale si relatii dintre acestea, Atel, scopul orienteaza cdtre ipoteza de cercetare. Ill 2. Formularea ipotezei de cercetare Problema este urmata de formularea ipotezei de cercetare, aceasta reprezentand 0 incercare de a raspunde la problema de cercetare. Ipotezele exprima o relaie asteptaté sau prezisa intre variable. Ipotezele sunt empirice, se referd la fenomene observabile. Pentru a vedea dacé o ipoteza este adevaratd sau falsa, aceasta trebuie s& fie testaté. Dacd ipoteza este adevarata atunci a fost rezolvataé problema formulata anterior. Ipotezele sunt afirmafii care propun explicafi care pot fi testate prin intermediul metodei experimentale, Deoarece actvitatea de cercetare testeaz& direct ipoteza, formularea ipotezei este cea mai importanta etapa a cercetdri. Inainte de formularea ipotezei, este necesaré o buna informare. Observatile personale, informatile publicate in jumale, cérfle sau orice alte materiale pot fi folosite pentru formularea unui ipoteze legitime. Ipotezele slabe determina objinerea unor rezultate neconcludente, indiferent de rigurozitatea cu care au fost culese date. EXEMPLU ‘S& presupunem c& acum lucra{i fa urmatoarea problema de cercetare: De ce oamenii din oragele mari nu ajutd victima unei agresiuni? Problema de cercetare trebuie transformata int-o ipoteza care reprezint& 0 predict speciticd a relajel dintre variabile. S& presupunem ca problema de cercetare a fost transformata in urmatoarea intrebare speciticd sau ipotez&: cu c&t marimea grupului creste cu atat membrii grupului se simt mai pufin responsabili fata de ceilalj. Experimentul reprezint’ o testare empiricd a ipotezei. Este esental ca ipoteza sé fie c&t mai specific& posibil.Ipoteza prezentat8 anterior nu este precisé. Absenta comportamentului de ajutorare se poate datora fie lipsei de preocupare cu 96privire la ceea ce se intémplé altor persoane, fie lipsei de responsabiltate (oamenii sunt preocupalj de ceea ce se Intémpla altora, dar considerd cf alte persoane vor ofeti ajutor). Deoarece ipoteza este ‘vaga, experimentul este dificil de interpretat, concluziile sale fiind contradictorii. Cu ct ipoteza este mai precis’, cu atat poate fi mai bine testata. Atunci cdnd formutim o ipoteza si imaginam un plan experimental trebuie s4 ne intrebam ‘Ce incercém sa descoperim?” ‘APLICATIE Pentru una dintre problemele date ca exemplu anterior formulafio ipotezé de cercetare care sa presupund derularea unui studiu experimental. Il. Realizarea design-ului experimental (sau planului de cercetare) Reprezinté o etapa cruciala si necesité pregatire din partea cercet8torului pentru a se asigura c& ipoteza este cu adevarat estat’. [ IMPORTANT — | Cercetatorii trebuie s4 defineascd operational variabila dependenta si sa selecteze nivelurile variabilelor independente, De asemenea, acestia trebuie s& realizeze un control adecvat al variabilelor parazite, identificand variabilele relevante care trebuie controlate (direct prin menfinerea la nivel | constant sau probabilistic prin distribuire aleatorie in grupele experimentale). Aceste procedee sunt extrem de importante deoarece in aceasti etapa se construieste schema ce va fi urmata in realizarea experimentului. Aceast& schema este construt’ pentru depasirea dificutaflor care ar putea interveni si distorsiona rezultatele. Sd presupunem c& vrem sa investigam efectul nivelulu de zgomot asupra capacitiji de concentrare a atentie. Putem masura variabila dependent’, concentrarea atentiei, folosind un test care masoara capacitatea de concentrare (de exemplu, testul Kraepelin) iar pentru definirea operationalé a variabilei independente, nivel de zgomot, putem selecta 2 niveluri ale acesteia - conditja zgomot prezent si cea de zgomot absent. Mai mult, pentru exemplul nostru trebuie s8 controlém momentul testi pentru a evita ca nivelul de oboseala al participantior s& influenteze capacitatea de concentrare a atentii Cand designul este complet, trebuie elaboraté procedura, adicé trebuie realizaté o list exact a pasilor care trebuie parcursi pentru testarea unei ipoteze. Protocolul este util incepatorilor, in special, dar gi atunci cand la realizarea studiului participa mai mul experimentator. IMPORTANT Th aceasta etapa cercetdtorul trebuie $4 facd o serie de alegeri cu privire la situatia de testare. Alegerea subiectilor, aparatelor,instrucfiunilor, manipularlor experimentale si a masurérlor depinde de ipoteza testata, precum si de tradifia si tehnologia valabilé pentru o arie particulara de cercetare. Parcurgerea studilor anterioare realizate in domeniu creste probabiltatea de gasi o situalie potrivta pentru testare, In literatura de specialitate sunt evidenfiate sarcinile standard si aparatele utilizate in studiul unei anumite probleme. Din motive practice gi teoretice este recomandabil s& se urmeze practica standard. Aceasta poate fi schimbat’ dac& exist motive care s& sustind acest lucru. Schimbéfrile pe care vrem s& le facem trebuie s& fie insofte de urmatoarea intrebare: Care allemativa ar permite 0 testare mai sensibilé a ipotezei? 7Pentru veriicarea ipotezei termenii teoretici tebuie transformati int-o procedura specifica. Pentru tunele concepte acest lucru insemn& manipularea condifilor sau evenimentelor, pentru alte concepte acest lucru insemna gasirea unui tehnici de masurare. IMPORTANT Procedurile de manipulare si masurare a conceptelor poarta numele de definire operational. Toti termeniistinffci,indiferent daca se refera sau nu la ceva direct masurabiltrebuie s& primeasca defini operationale (Leahey, 1994). Scopul definiri operafionale este de a specifica cu suficienta precizie conceptele, astfelincdt si alli cercetétori din domeniu s& poate intelege si utliza aceleasi conoepte in proprille cercetéri, Astfel, se doreste eliminarea subiectvitafji si infelegeril individuale 2 conceptelar si folosirea procedurior si masurarilor publce si obiective. Folosirea definitilor operafionale, permite oameniior de stint s& gandeasca clar problema de cercetare, s& infeleaga si reaizeze replici ale studilor realizate de alli cercetatori. Cand fenomenele pot fi observate direct (de exemplu, oferirea sau nu a ajutorului unel alte persoane) sau cand sunt utlizate mésuratori fizice mAsuraile sunt usor de facut. Cercetatori fac mai greu fafd preciziei masurarilor psinologice. De exempl, inteligenta poate fi defnité operational ca find scorul unei persoane objinut la un test de inteligent& (cum ar fi Wechsler sau Stanford-Binnet). IMPORTANT Cercetatori sunt interesafi de fidelitatea si validitatea instrumentelor de masura Fideltatea este un indice numeric al gradului in care testul produce rezultate consistente de la 0 situate la alta. Se referd la consisten{a scorurilor obfinute de aceeasi persoand atunci cénd este reexaminat cu acelasi test in diferite ocazii sau cu seturi echivalente de itemi (Anastasi, 1968). O fidelitate scézuté nu produce rezultate comparabile la replicarea studiuli Validitatea indica faptul ca instrumentul masoara ceea ce si-a propus 4 masoare. Indica ceea ce instrumentul m&soara si cum masoaré (Anastasi, 1988). Trebuie stabilta facénd referire la o utilzare particulara a testululchestionarului, Este importanta stabilrea validtati mésurérlor psihologice. Din acest motiv cercetatori folosesc mai curand masurari/ instrumente pentru care stabilesc validitatea, decat s8 dezvolte proprile masurar. Dupa realizarea protocolului urmeazé studiul pilot care oferd posiblitatea gasiri deficientelor in procedurs. Realizarea unui studiu pilot, urmat ulterior de experiment, creste credibiltatea rezultatelor objinute, TEMA DE REFLECTIE Pentru ipoteza dat’ ca exemplu la aplicafia anterioara, ce credefi c& ar presupune etapa de realizare a design-ului experimental? 111.4, Procedeu/ derularea experimentului Dupa realzarea design-ului experimental trebuie luate decizii cu privire la modul de desfésurare al experimentului, Termenul de procedeu indic& desfégurarea experimentului, Procedeul se refera doar la 98cea ce experimentatorul face pentru a traduce designul in ac{june. Sunt multe detalii de care trebuie s& {inem seama atunci cand vrem s& punem in practicd un design experimental. | EXEMPLU | sa presupunem c& am avea un design factorial cu dou variable independente fiecare cu dou | grade de intensitate (plan experimental de tipul 2x2). Procedeul include aspecte precum momentul | {estar participantilor din dferitele condifji experimentale (In aceeasi zi sau in zile dferte), instrucfuni si modul de prezentare a acestora, alegerea persoanelor care vor participa la studiu, alegerea echipamentelor. Selectia partcipanfior presupune o serie de considerati teoretice si practice. De obicei, in studile experimentale subiecti participa voluntar (acestia trebuie sé isi dea acordul cu prvire la partciparea la experiment). [deal ar fi ca participant s& fie alegi aleator din populatia pentru care dorim s generalizém rezultatele. De exemplu, daca dorim s8 generalizém rezultatele unei cercetéri la intreaga populatie de student a far, la studiu ar trebui s8 participe un egantion de studenfi ales intamptator din populatia de studenfi. Nu este posibla folosirea unui egantion reprezentativ in studile experimentale. Putem Ins s& folosim un egantion selectat intmplator din populata de studen{. Selectia aleatorie a subiectfilor este o conditie esentiala pentru obfinerea unor studi vaide Dupa selectie, partcipangi trebuie distribuifi in grupele experimentale. Distributia participantior trebuie facuta Tn aga fel incat grupele sa fie echivalente pentru toate varibilele relevante ale subiectilor. Studiul experimental presupune c& variabila dependent este masuraté dupa ce variabilele independente sunt manipulate, in timp ce alfi factor’ situafionali sunt controlai. Dacd grupele sunt echivalente, orice diferent obfinut’ la nivelul performantei poate fi atribuité manipuldrii variabilei independente. Astfel, putem concluziona c& variabila independent’ este cauzd pentru variabila dependents. Tipul participangiior este determinat de natura problemei studiate. Dac& problema este din domeniul psihoterapiei, va fi selectat un grup de subiec{i depresivi. Problemele de invajare pot fi investigate folosind student, cimpanzei sau sobolani. Cei care participa la experimente sunt numifi participanti sau subiecf. Se recomanda utiizarea termenului de participant. Desi termenul de subiect este acceptabil, termenul sugereazé ca oamenii sunt finfe ultlizate sau c& existé o diferent’ de status intre experimentator gi subiect. Este important ca cei care participa la experiment sa fie respectali, pentru c sunt importanti pentru progresul stinffic. Termeni altemativi ce pot fi utilizati- copii, student, animale Dupa luarea acestor decizii, cercetdtori pot colecta rezultatele urmand procedeul experimental gi inregistrand precis rSspunsurile partcipantilr, Pentru unele studii culegerea datelor implicé apasarea butoanelor unor echipamente electronice, In alte studi, insd, experimentatorul rebuie sd interactioneze cu participantii si sd inregistreze réspunsurile acestora. in multe experimente ins este necesar un interviu post-experimental pentru a cunoaste reactile subiecflor fafé de experiment si pentru a elimina orice influent’ nedorité asupra experimentulul EXEMPLU ‘SA presupunem c vrem s& studiem daca un medicament nou determina scdderea in greutate a | persoanelor obeze. Mai inti vom defini pierderea in greutate si vom preciza nivelurile variabilei | independente. In acest studiu vom utiiza numrul de kilograme pentru a masura pierderea in greutate 99pentru 0 perioada de 6 luni si vom compara dou grupuri de participant: persoane obeze adulte care primesc medicamentul si persoane obeze adulle care nu primesc medicamentul. Astfel, variabila independenté are doud nivelur. Ummatoarea etapa consta in selectia egantionului reprezentativ de persoane adulte obeze (care au 20% sau mai mult decat greutatea normala) si distribuirea in grupele experimentale. Putem s& distribuim participangi controland 0 serie de variabilele parazite importante pentru studiu, cum ar fi varsta sau genul subiecflor. De exemplu, putem distibui numai barbali in cele dou’ grupe experimentale sau putem distribui un numér egal de femei si barbafj in grupele experimentale. Dupé distribuirea subiecflor in grupe putem manipula variabila independenta in timp ce control&m sistematic factori parazifi. Numarul si til exerciilor fizice poate fi controlat cerand participanflor s& desfasoare exercifi de acelasi tip into anumité petioada a zilei. Perioadele de timp ale anului in care se desfagoara studiul. De exemplu, daca participangi care primesc medicamentul tn iulie-decembrie (grupul experimental), atunci si subiecti din grupul fara medicament (de control) trebuie testafi in aceeasi perioada. Astfel, singura diferenfa dintre grupe va fi produsé de primirea sau nu a medicamentului in final vom masura numérul kilogramelor pierdute dup& o perioad’ de 6 luni. Daca subiectii din cconditia experimentalé au pierdut semnificativ mai multe kilograme comparativ cu grupul de contro, vom putea considera aceste rezultate ca find provocate de medicamentului primit, deoarece toate variabilele parazite care ar fi putut afecta rezultatele au fost controlate IL. Acceptarea sau respingerea ipotezei de cercetare Dupa colectarea datelor, acestea trebuie analizate ¢i interpretate pentru a determina daca ipoteza formulaté este sustinuta, Analiza statistic a datelor permite acceptarea sau respingerea ipotezel de cercetare. IMPORTANT Cercetatorii trebuie s8 decid care sunt analizele statistice potrivite pentru analiza datelor obfinute. Folosind metode statistice adecvate se poate obfine o mai bund valditate gi semnificalie a rezultatelor. Testele statisice sunt determinate de tipul datelor objinute in experiment. Pe baza acestora putem determina dacd diferenfele dintre grupe sunt reale (undamentate statistic) sau accidentale (datorate intémpléri). Cu alte cuvinte, putem sustine c variabila independent& a influentat variabila dependenta, Daca oblinem 0 diferenja demna de ineredere intre grupele experimentale putem considera c& aceasta se daloreaz’ tratamentului experimental, deoarece rezultatele au fost prezise de ipoteza, iar ipoteza a fost sustinuté de dale. Cand o ipotezd este sustinutd de datele experimentale, creste probabiltatea ca ipoteza sé fie confirmata (aceasta este probabil adevarat). Daca diferentele dintre rezultatele grupelor experimentale nu sunt semmnificative sau au alt sens decat cel acceptat, ipoteza nu este sus{inuté de date si putem concluziona ca nu este confirmata (este probabil falsa). Dupa analiza datelor cercetatori trebuie sd interpreteze rezultatele gi s4 specifice exact semnificatia acestora, 111.6. Generalizarea rezultatelor Cercetétorul trebuie s& find seama de condifi specifice de realizare a cercetaril. Dupa verificarea ipotezei cercetétorul poate considera ca ipoteza este adevaraté in condifile specifice in care a fost 100testaté. Adesea, ins’, cercetatorii uit c& adevarul este restrictionat de condifile stricte ale experimentului, avand tendinfa de a face afirmafii generale, care vizeaz condifi naturale. |IL7. Comunicarea rezuttatelor Rezultatele obtinute trebuie comunicate altor cercetitori. De obicei, comunicarea are loc prin intermediul jumalelor profesionale existente pentru fiecare domeniu. Cercetatori trebuie sa scrie un raport de cercetare in care s& descrie cum a fost realzaté cercetarea si care sunt rezultatele obfnute. Atel, rezultatele experimentului sunt publice si pot fi evaluate de care alti cercetatori 1,8. Replicarea Se refera la desfasurarea unui experiment care a fost realizat anterior, utliznd exact metoda studiului anterior. Acest tip de experiment permite objinerea aceloragi rezultate pe un nou esantion de participant. Aceste studii reprezinta cea mai putemicé dovada c& variabila independent& are efect. Daca se oblin aceleasi rezultate in urma replicéri studilor, putem avea mai mult’ incredere o& rezultatele studillor nu se datoreaza intimplai IMPORTANT Trebuie facuté distinelia tntre replicarea unui studiu si sustinerea rezultatelor unui studi. In replicare, metoda unui experiment este repetaté, rezultatele putind sau nu s8 sustina rezultatele obfinute in experimentul anterior. Sus{inerea rezultatelor unei cercettri presupune verificarea ipotezei folosind o metoda de cercetare diferit& Deoarece mulj dintre editori nu doresc s& public studii care sunt replci pentru aceeasi tem, cei mai muli editori prefer studi care includ gi replici ale rezultatelor studilor anterioare. inainte de a fi acceptat studiul pentru publicare, este de asteptat ca cercetétori s& realizeze studile de mai multe ori prin replicare direct& sau, mai frecvent, prin replicare partial. In replicarea parfialé sunt examinate efectele aceleasi variable independente dar in diferte alte circumstane. Replicarea in psihologie este deosebit de importanta avand in vedere complexitatea temelor studiate gi numarul mare de factori care pot influenta masurarea, Cel mai bine putem face acest lucru utlizand elemente din studile anterioare si integrandu-le int-un alt design de cercetare. Aceasté procedura de design experimental replicat partial este util pe termen lung, replicarea find esentiala pentru cercetarea psihologicd. 101Tema 4: IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE CERCETARE $! FORMULAREA IPOTEZELOR IVA. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE CERCETARE ‘in domeniul psihologiei identificarea idellor de cercetare este relativ simpli, deoarece psihologia reprezint studiul stinjfic_al_comportamentelor. Pentru a transforma observatile asupra comportamentelor intr-o problema de cercetare legitima, trebuie s& ne intrebam de ce apar anumite tipuri de comportament EXEMPLU & presupunem c& auzim pe cineva expriméndu- ostitatea gi attudinea negativa fata de agentii de vvanz&ri. A doua zi vedem aceeasi persoana interactionénd cu un agent de vanzari si observam c& ambit sunt foarte politicasi si curtentori, Apare o contradictieintre atitudinea exprimaté de acea persoana si comportamentul acesteia, In acest caz pot fi formulate doua probleme de cercetare: ,De ce nu exist& 0 corespondenté intre alitudine si comportament?” si ,in ce condifii atitudinea nu prezice comportamentul?” jin continuare vom prezenta principalele surse care pot fi folosite pentru formularea problemelor de cervetare. IV.1.4, Surse ale ideilor de cercetare In toate domeniile de cercetare exist surse pentru formularea de noi probleme de cercetare, cum ar fi teoriile existent sau studille realizate anterior. In psihologie, la aceste surse se adauga propria experienta si evenimentele zilnice. Lucrurile pe care le vedem, despre care citim sau auzim pot fi transformate in subiecte de cercetare. Identificarea acestora necesita curiozitate stin{ficd. Trebule, nu doar s& observam pasiv comportamentele, cis ne intrebam care sunt motivele aparitei unui eveniment sau comportament, Dacé ne intrebm ,De ce" vom gsi multe subiecte de cercetare IMPORTANT Metodologii considera c exista patru surse ale problemelor de cercetare: viata de zi cu zi, probleme practice, cercetéri anterioare gi teori existe in aria tematica respectiva a. Viafa de zi cu zi Ziinic venim tn contact cu multe intrebari ce trebuie solutionate. De exemplu, paring vor sa stie cum 8 rezolve problemele copitor, studentii vor s& stie cu s& invefe mai repede. De asemenea, cand interactionm cu cei din jur observam multe diferente individuale. De exemplu, pe terenul de joacd un copil poate fi foarte agresiv, iar altul este rezervat asteptand ca ceilali s& 1! incurajeze. De asemenea, rspunsul unei persoane variazai tn funclie de situatje. Un copil poate fi agresiv int-o situatje, dar poate fi pasiv in alta. Ce anume produce rspunsuri diferite? De ce unii oameni sunt lider iar alti nu? De ce ne plac unii oameni, iar afi nu? Multe astfel de probleme pot fi identfcate in urma interactiunil cu cai si din experienta altor persoane. EXEMPLU | Darley gi Latane (1968) au realizat o serie de studii pomind de la o serie de evenimente reale. Autorii | s-au intrebat de ce oamenil nu oferd ajutor tn situa de urgent. Autori au pomit de la cazul uneltinere 102cise far& ca cineva sa intervina, Desi au existat 28 de martor ai agresiuni, nici unul dintre martori nu a intervenit si nu a sunat la polite ». Probleme practice Multe dintre problemele de cercetare sunt probleme practice care trebuie rezolvate. Multe companii industriale se confrunta cu probleme precum moralitatea angajatilor, absenteism, seleoiia si plasarea personalului, Psihologia clinica trebuie s8 realizeze un numar mare de ceroetéri pentru a identifica modele mai eficiente de tratament ale tulburarilor mentale. Multe cercetéri sunt orientate spre imbunatatirea sistemului educational. Cercetatorl din domeniul judiciar sunt preocupafi de objinerea tunor marturi precise din partea martorilor, dar si de obfinerea unor indiai si dovezi din partea acestora. EXEMPLU A fost emis ipoteza conform céreia utiizarea hipnozei ar putea duce la obtinerea unui mérturii mai precise din partea martorlor. Ipoteza a fost testaté de Sanders si Simmons (1983), care au cerut martorior (unii find in stare de hipnoza) sa identfice autorul unei talharil. Rezultatele au indicat c& persoanele hipnotizate, contrar expectanfelor, au identificat de mai putine ori autoruljafului, comparativ ‘cu persoanele care nu au fost hipnotizate. Aceste rezultate au indicat c& hipnoza nu este o metod’ eficienta pentru obfinerea unor mairturi acurate, «, Cercetari anterioare Cercetéile reaizate anterior sunt surse foarte bune pentru noi idei de cercetare. Desi fecare studiu bine realizat aduce informafi suplimentare, fenomenele au numeroase cauze. IMPORTANT : in cadrul experimentelor, doar un numér limitat de variabile poate fi studiat. Investigarea acestor | variabile poate duce la formularea de noi jpoteze cu privire la efectele altor variable. Natura mult- ccauzala a fenomenelor psihologice reprezinté o cauza frecventé a lipsei de acord intre rezultatele experimentale, O variabilé neidentiicaté poate fi sursa unui conflict intre rezultatele studilor realizate anterior. Astfel, trebuie realizate alte experimente pentru a descoperi aceasta variabila si pentru a elimina contradctia aparents | Int-un studiu Meligren si col. (1978) au investigat efectul ordinii de prezentare a schemelor de intarire (folosind conditjile experimentale recompens& continu’, non-intérire versus intarire partial) asupra rezistenfei la extinct. Cercetéile anterioare au raportat rezultate contradictori atunci cénd rezistenfa la extinc{le a partcipantilor care au primit tntarire continua si apoi intarire parfialé a fost comparalé cu rezistenta la extinciie a participanfior care au primit doar o schema de intarire parfal. Cu alte cuvinte unele cercetér au indicat cd rezistenta la extinotie creste, altele c& scade. Meligren si col. (1978) au incercat si rezolve aceasta inconsistent. Rezultatele studiulul lor au indicat o& rezistenta la extinct creste cdnd non-intirrea precede o schema de intirire partial. Desi studiul demonstreaz’ c& aceasta schema de intarire produce cel mai ridicat nivel de rezisten{a la extinofe, totusi raman 0 serie de probleme nerezolvate, De exemplu, studiul nu explicd de ce rezistenta la extincfie creste Intérirea partiala precedata de nor-intérre, Pentru a réspunde la aceasta intrebare trebuie realizat un alt studiu. In concluzie, fiecare studiu poate conduce la realizarea ulterioara a unui alt studiu, astfel cervetatori pot petrece intreaga viata studiind un domeniu particular. 103d. Teorie Teoria este definita ca un grup de legi organizate logic, care servesc unui numar de functi particulare (Marx, 1963, Christensen, 2001) IMPORTANT : : ] ‘Autorii considera c& teoria este in acelasi timp instrument si scop. Scopul este evidentjat prin afirmatia cA legile sunt ordonate si integrate in teori; teoriile rezuma si integreazé cunostinjele existente. Functia de instrument este evidentiata de afirmatia c teoriile ghideaza cercetarea, sugerand noi relaji si fac&nd noi predictii. Astfel, teoria este sursa a ideilor de cercetare. Teoria disonan{ei cognitive (Festinger, 1957) este un exemplu de teorie care a stimulat un numér foarte mare de cercetari in perioada care urmat public teorie. Pornind de la aceasté teorie Festinger & Carismith (1959) au emis ipoteza si au validat predictia mai putin versus mai mult, in care subiecti care au realizat o sarcina plictisitoare si care au primit o recompensa mic& (1 dolar) pentru a spune ca sarcina era interesanta si distractiva au afimmat mai frecvent acest lucru, comparativ cu subiecti care au primit o recompensé mai mare (20 dolari) pentru a face aceasta afirmatfe. EXEMPLU 2 Pentru a injelege utlizarea teoriei vom da un exemplu. S& presupunem c& am observat in jurul nostru serie de lucrur: copiii se joacé mai dur dupa vizionarea unor filme violente, in ulti ani a | crescut num&rul crimelor a céror autori sunt copii si copili din zonele de conflict se inroleaza de la varste fragede, Aceste observatii au dus la formularea urmatoarei teori: cu cat copii observa mai multe acte | violente cu att creste probabilitatea ca acestia s4 manifeste comportamente agresive, Dupa cum se | poate vedea teoria este mai abstracta decat observatile de la a pomit. Aceasté teorie a fost formulata prin induct. La randul ei, teoria permite formularea unei seri de prediofi. Pomind de la 0 teorie, prin deductie, putem prezice un numar de observati, fiecare observatie prezisa fiind 0 ipoteza experimentald, Pentru exemplul nostru, ipoteza este urmatoarea: cu cat copii vor urmari mai multe emisiuni agresive cu atat vor manifesta mai multe comportamente agresive. $8 presupunem c& experimentul realizat confirma predicfile. Putem s& consideram c& am demonstrat teoria? Raspunsul este nu. O ipoteza confirmata nu confirma si teoria, IMPORTANT Pentru a confirma 0 teorie este nevoie s& test&m fiecare ipotezé care poate fi dedusé din acea teorie. In cazul nostru ar insemna sa testm fiecare modalitate de manifestare a violentei care poate fi observaté la copili si s8 masurdm fiecare tip de comportament agresiv care poate sa apard la acestia. IMPORTANT Dacé rezultatele unui experiment nu confirma ipoteza, nu putem considera fais teoria. Respingerea unui ipoteze nu este o dovadai suficienté pentru a face acest lucru, 104Exist& mai multe motive pentru care ipoteza nu a fost confirmaté: modul de implementare a teorie in experiment, modul de manipulare a variable independente si masurare a variablei dependente, controlul variabilelor parazite sau pragul de semniicatie stabil 1V.1.2, Trecerea in revista a iteraturi Dupa alegerea problemei de cercetare folosind sursele anterior menfionate, urmatorul pas in realizarea cercetarii este familarizarea cu informafile disponibile pentru tema de cercetare. Inainte de a ‘ncepe studiul iteraturi este utlé definirea obiectivelor. De exemplu, cdutarea are ca soop familiarizarea cu tema pe care dorim s& o investigam sau are ca scop dezvoltarea metodologiei pe care dorim s8 0 utiizam pentru realizarea cercetirii? Stabiliea obiectivelor inseamnd motive diferite pentru citrea lteraturi gi ofera centrarea pe anume aspect. IMPORTANT Inainte de a incepe cdutarea efectiva este necesard definirea subiectului general de interes. Defiitia | subiectului de cercetaretrebuie s& fe descriptiva si specifica pentru a duce la o buna cercetare. Care sunt factor determinant! ai stimei de sine? Care sunt efectele ordinii nasterii asupra personalitaji? Familiarizarea cu tema permite acumularea de informafi si formularea unei intrebari specifice de cercetare (poteze). De exemplu, putem fi interesali de depresie. Subiectul este, ins8, foarte general si ar lua extrem de mult imp pentru a parcurge toate materiale la care au vizat depresia, Din acest motiv este necesard o descrierea mai specific’ a temei, cum ar fi momentele de depres. Astfel, tema de cercetare va fi mai abordabila | IMPORTANT | Exist 0 serie de motive pentru care trebuie trecut® in revista literatura existenté Inainte de | inceperea cercetari. In general, scopul este de a infelege nivelul actual de cunostinte din domeniul | vizat. Specific, trecerea in revsté a Iteraturi existente ne spune daca problema identfcaté a fost sau | nu studiaté anterior. Daca problema aleasa a fost studiaté anterior, atunci aceasta ar putea fi revizuita | cin perspeciva rezleelor experimentale objnute anterior sau se poate alege o alt problema de | cercetare. Dac problema identificata nu a fost studiata anterior, studile care au vizat teme apropiate | pot indica cum ar trebui procedat pentru a raspunde la intrebarea formulata. Trecerea in revist’é a | lteraturi permite punctarea problemelor metodologice speciice unei arii de cercetare, cum ar fi | necesitatea grupulu de contol, echipamente sau instrumente pentru masurare,categori de participant Pentru familarizarea cu informafile existente intr-un domeniu exist’ o multitudine de surse de informare: céiti articole de jurmal, baze de date computerizate si internet. Carfle reprezint& un bun inceput pentru cdutarea literaturi. Acestea contin capitole care acoperd teme generale si sunt centrale asupra prezentéri teorilor si cercet8rilor,idellor generate de cercetare si supra controverselor nerezolvate. Crile permit accesul la literatura necesar& si crearea unei viziuni de ansamblu asupra temei care intereseaz8. De obicei, acestea includ multe referinte bibliografice care pot ghida céutarea informatilor. in urmatoarea etapa trebuie citite articole. Jumalele psihologice oferd cele mai pertinente informati in legaturd cu 0 tema de cercetare. Deoarece numérul jumalelor este foarte mare este aproape imposibil s8 le rsfoim pe toate pentru a cuta informati relevante. Din acest motiv autori recomanda 105uilizarea Psychological Abstracts ca surs8 primara pentru a gasi referine in literatura psihologio& intemafionala. Aceasta permite identificarea articolelor de jurnal pentru o tema specifica, cum ar fi anxietatea sau depresia, Solso & Johnson (1989) sugereaz8 doud metode ce pot fi folosite pentru infelegerea articolelor psihologice. Prima metoda consté in citirea articolelor parcurgerea in mare a atticolelor gasite pentru a trece in revista problema, design-urle si concluzle. Urmeaza apoi cltrea arlicolului in detaliu si identiicarea punctelor importante, formularea de intrebari cu privire la relatia dintre rezultatele studiului si rezultatele anterioare, metoda folosité de autori, sau rezultatele si concluzile obfinute. A doua metoda consta in familarizarea cu structura articolelor, cea ce presupune organizarea informatilor oferite de articole:titul $i autor, scurt rezumat, recerea in revist a studilor anterioare, descrierea experimentului si rezultate, discutarea rezultatelor si referinte bibliografice. Aceast metod’ presupune identificarea probleme investigate de autori, modul de verficare a ipotezei, formularea de criici personale cu privire la experiment si studii suplimentare necesare pentru a raspunde la aceste intrebari Datorité numarului mare de studii (peste 3000) care se publicd anual in domeniul psihologiei, cea mai eficienta tehnicd de cdutare a articolelor este utiizarea bazelor de date computerizate. Bazele de dale computerizate au rolul de a reuni si rezuma documente relevante din diferite domenii si de diseminarea acestei informafi intro forma simpla gi ugoard. Una dintre astfe! de baze de date este PsycINFO care contine peste 1,5 milioane de referinfe din literatura psihologic’ - articole din jurmale, dizertafi, rapoarte, capitole de carte. O alt baza de date de PsycLIT care confine 1,2 milioane de referinfe bibliografice sau ClinPSYC care confine doar referinfe din domeniul clinic. Procedura de accesare este foarte simpl, se introduc termeni pe care fi c&utém iar computerul ne oferd o lista de atticole centrate sau legate de tema respectiva Interetul este 0 resurs suplimentar& ce poate oferi informai psihologice. intemetul oferd 0 serie de instrumente valoroase pentru psihologi, cum ar fi trimiterea de fisiere sau documente cu ajutorul postei electronice, comunicarea intre membrii unui anumit grup in legatura cu o anumita tem’, web site-urile, De asemenea, intemetul permite partciparea la conferint, realizarea de abonamente la jumale sau reviste electronice, ctirea artcolelor care se afla sub tipar, accesul la librari sau publicarea proprillor articole IMPORTANT Trecerea in revista a literaturi existente releva nu numai ceea ce se cunoaste in domeniu in legatura cu problema de cercetare dar si modul in care problema a fost abordata tn trecut. Aceste informagi ajuta la formularea problemei si indicd cum si prin ce metode au fost colectate datele. Incepatoril in ale cercetarii au tendinja de a sari de la alegerea temei de cercetare direct la etapa de culegere a datelor, lsdnd problema nespectficat pana la culegerea datelor. Apare, astfel,riscul de a obtine informati care | nu au legaturé cu problema de cercetare. INTREBARE: Un studiu a vizat efectul relevanfei informafilor asupra performantel la un teste ce masura capacitatea de concentrare a atentiei. Care credati ca fost problema de cercetare a studiului? Care dintre cele patru surse (viata de zi cu zi, probleme practice, cercetéri anterioare si teori existe) crede{i cd au folosit autor pentru formularea probleme’ de cercetare? 1V.1.3. Formularea problemei de cercetare 106DEFINITIE Kelinger (1973) defineste problema de cercetare ca 0 interogatie care vizeazé relatia intre dou sau mai multe variabile. in experimentul su Milgram (1964) problema de cercetare a fost urmatoarea: Poate grupul determina o persoane s& creasca severitatea pedepsei aplicate unei alte persoane? Aceasté propozitie conline doua variabile ~ presiunea grupului si severitatea pedepsei — si formuleaza o intrebare cu privire la relata dintre ele IMPORTANT O problema de cercetare trebuie sa indeplineasca o serie de criterii (Kelinger, 1973). in primul rand, variabilele trebuie sé fie menfionare in relatie. In al doilea rand, problema trebuie sa fie exprimata sub forma unei intrebari. Problema trebuie s8 inceapa cu ,Care este efectul...” sau In ce condifii se intampla .”. ‘Nu intotdeauna prezentarea scopului studiului insemna, in mod necesar, si comunicarea problemei de cercetare. De exemplu, in studiul lui Milgram scopul a fost de a analiza efectul presiunii grupului asupra comportamentului. Formularea unei intrebéri permite formularea directa a problemei, minimalizand interpretarea si distorsiunile IMPORTANT A\ treilea criteriu — problema trebuie s& implice posibiliatea testéni empirice. Multe probleme importante nu indeplinesc acest criteriu, din aceasté cauza acestea nu pot fi verificate folosind metode stiinfiice. McGuigan (1997) susfine cd 0 problema este rezolvabila daca o ipoteza testabila poate fi avansaté ca modalitale de solujionare. O problema este testabilé daca si numai daca poate fi testata ‘empiric prin intermediul ipotezelor. O ipoteza este testabil’ dacé este posibil s& se determine daca este adevaraté sau falsé. O problema este rezolvabild dacd este posibil sa formulam o ipoteza testabild ca raspuns la problema, si de asemenea, daca este posibil sa determindim daca ipoteza este adevarata sau falsa, Problema formulaté de Milgram in studiul su indeplineste toate condifjile: este exprimata relatia dintre variable, problema este formulata sub forma unei intrebari gi poate fi testaté empiric (severitatea pedepsei a fost masurata prin intensitatea socurilor electrice administrate deliberat ca pedeapsd, iar presiunea grupului a fost manipulaté prin intermediul complicilor care sugerau cresterea nivelului socurilor) IMPORTANT Problema de cercetare trebule sé fie formulat specific. O problema specifica ajut experimentatorul 88 ia decizile necesare cu prvire la participant, aparate, instrumente si masurdtori. O problema vaga de cercetare ajuté foarte pulin in luarea acestor decizi. Scopul primar al formularii problemei de cercetare este de a ne asigura cd experimentatorul are o buna viziune asupra variabilelor studiate si c& aceasta ajutd experimentatorul in realizarea experimentului. Daca formularea problemei este suficient de clari pentru a servi acestor scopuri, nu sunt necesare speciicéri suplimentare. Gradul de specifcitate depinde de scopul pentru care a fost formulaté problema, 107Este dificil de verficat o problema precum ,Care sunt efectele mediului asupra abiitatji de invatare?", deoarece concepiele de mediu si abiltatea de invatare sunt vagi (ce caracteristci ale mediului? si Invalarea a ce), Pentru a putea fi realizata o cercetare trebuie specificat oe semnific& mediul si abiltatea de invatare. Urmatoarea problema specifica exact care este problema de cercetare: ,Ce efect are timpul de expunere a cuvintelor a asupra vitezei cu care sunt acestea invatate?” O problema specificd ne ajuta sa infelegem daca experimentatorul a infeles problema. Dacd problema de cercetare este vaga experimentatorul probabil nu stie exact ce vrea sé studieze gi este posibil ca cercetarea sa nu rezolve problema, ‘APLICATIE Comentati calitatior problemei de cercetare formulata anterior la seotiunea INTREBARE. IV.2. FORMULAREA IPOTEZE! Formularea ipotezei urmeazai logic dupa formularea probleme’; nu putem avea o ipoteza fara a avea o problema. DEFINITIE Ipoteza reprezinté o prediclie cu privre la relalia dintre variabile sau o incercare de rezolvare a problemei de cercetare. Fiecare ipotezd de cercetare este 0 Incercare de a explica un eveniment sau un comportament masurat {ntr-un experiment ipoteza trebuie s& fie verificatd, nu problema de cercetare. In studiul su, Milgram nu verific& problema, ci ipoteza derivata din problema de cercetare. Fiecare experiment are cel putin 0 ipotez’ de cercetare, experimentele complicate putand verifica mai multe ipoteze simultan. Christensen (2001) afi’ ca ipotezele trebuie s& indeplineasca criteriul de a putea fi respinse sau acceptate. Orice ipoteza care nu indeplineste crteril testabiltafi scoate problema de domeniul stinlific. Orice concluzie bfinuta tn legaituré cu 0 ipotez’ neverificabilé nu reprezinta informatfe stint IMPORTANT Ipotezele sunt adesea formulate pomind de la teorille existente in domeniu. Teorile ghideazd corcetarea gi o modalitate de a face acest lucru este de a formula predict cu privre la posibile rela dintre variabile. Mai putin frecvent, ipotezele pot fi formulate pomind la observarea cauzelor unor evenimente, ins sunt rare situafile in care ipotezele pot fi formulate astfel (cdnd cineva este angajat in explorarea unei ari reativ noi sau cénd variabilele importante sau relatia lor nu sunt cunoscute), Ipotezele au 0 funcfie de lueru, sunt derivate din cunostinfele obfinute in urma treceri in revista a articolelor din jumale sau teorilor. Aveste informatii servesc ca baz pentru formularea ipotezelor. Dac experimentul confirma ipotezele, se poate considera c& se obine un rspuns la problema formutata si in plus se obfine suport pentru literatura care sugereaz’ aceasta ipotez’. Daca ipoteza nu este susfinuta de rezultatele experimentale, atunci fie ipoteza este falsd, fie au apdrut 0 serie de erori in modul de verificare al ipotezei, cum ar fi erori de conceptualizare, omiterea unor informafi relevante din literatura parcursa sau interpretarea gresita a rezultatelor prezentate in studile anterioare). Egecul susfineri unei ipoteze de cercetare indicd faptul c& ceva nu este in ordine, experimentatorultrebuind s& descopere ce anume. Daca experimentatorul nu descopera greseala poate s8 propund gi sd verfice o noua jpoteza. 108Acesta este procesul continuu al stinjei. Chiar daca ipoteza este falsd, cunoasterea a avansat, deoarece o jpoteza incorecté a putut fi respinsé. Astfl,o altdipoteza poate fi formulata si testata pentru a solufiona problema de cercetare V.2.1. Conditile ipotezei de cercetare Formularea ipotezelor reprezinta cea mai dificilé parte a cercetiri stinffice. Din acest motiv ipoteza de cercetare trebuie indeplineasca o serie de condifji, De exemplu, Myers gi Hansen (1997) precizeazé 3 0 bund jpoteza de cercetare trebuie s& aiba urmatoarele conditi: s& fie afirmafi sintetice, testabile, 38 poatd fi respinse, sd fie simple si productive. 1. Afirmatia sintetioa IMPORTANT Ipotezele sunt afirmatii care pot fi adevarate sau pot f false. Fiecare ipotezd experimentala trebuie 8a fie 0 afirmatje sinteticd care poate avea sansa de a fi adevaraté sau falsé De exemplu, afrmatia ca student infometaficitesc mai greu este 0 afirmalie sintetic’ care poate fi sus{inut& sau contrazisa. Afirmatile non-sintetce trebuie evitate. Existé dou’ categorii de afirmalfi non- sintetice: anaitce si contradictori. O afirmatie anaiticé este intotdeauna adevaraté - sunt bolnav sau nu sunt bolnav. Chiar si cel mai bine construit experiment nu poate contrazice aceasté afirmalie, deoarece aceasta explicd toate variantele posible. Uneori sunt formulate afirmatji analtice deoarece cercetatori nu reusesc s& formuleze adecvat predictile. Greutatea persoanelor care fin diet va fluctua, este o afirmalie analiticé deoarece este suficient de vag pentru a fi adevaraté pentru oricine. Greutatea fluctueazé indiferent dac’ persoana {ine sau nu diet8. Cand formulam ipoteza trebuie sa fim suficient de concisi pentru a putea dovedi c& gresim. De asemenea, trebuie s8 evitém afirmatile contradictory, deoarece acestea afirmafii sunt intoldeauna false. Acestea sunt afirmafi care contin elemente care se ‘opun. De exemplu, am un frate si nu am un frate. Pentru a ne asigura cd ipoteza este formulata sintetic, aceasta trebuie s& aib8 forma ,dac& .. alunci...”. Aceasta forma exprima relalia potentiala dintre condifile antecedente particulare si comportament. De exemplu, participant care ‘si amintesc evenimente pozitive vor avea o alitudinea mai favorabilé comparativ cu cei care isi evenimente negative, Aceasté afirmafie poate fi adevaraté sau falsa 2. Afrmatietestabils IMPORTANT Ipoteza trebuie formulata astfel incat s@ fie posibila manipularea condifilor antecedente si masurarea comportamentelor. Sunt multe ipoteze interesante care nu pot fi verficate. De exemplu, cdinii viseaza? Multi c&ini in timpul somnului prezinté comportamente asociate viselor oamenilor, cum ar fi migc&ri rapide ale ochilor, spasme musculare sau sunete, Desi pot fi manipulate condifile antecedente (temperatura camerei sau perioada de somn) nu putem sti daca cdinii viseaz8 pentru c& nu fi putem intreba. Acesta este un exemplu de ipotez’ netestabila. Nu toate ipotezele netestabile sunt inutile. Exist& speranta ca noile 109tehnologii care vor fi descoperite vor deschide noi ari de cercetare. Pentru exemplu nostru, este posibil ca la un moment dat visele sa poat fi proiectate pe ecrane. Atunci vom sti daca cainii viseazé sau nu. 3, S& poaté fi respinsa prin rezultatele cercetaril. | IMPORTANT Ipoteza trebuie astfel formulatd, incdt esecul in gasirea efectului prezis s8 poata fi considerat o dovada | a faptului cd ipoteza este intr-adevar falsa. Sa presupunem urmatoarea ipotez’: daca citi cu atenfe acest curs veti putea realiza un bun design experimental, Citi cu atenfie cursul si apoi vi se cere sa realizati un plan experimental. S& presupunem c& planul experimental pe care il prezentafi nu este foarte bun. Acest rezultat poate fi o dovad’ a faptului c& nu a fost bine predat cursul sau ar putea s insemne ca nu afi citit cu atentia cursul. Acesta este un exemplu de ipotez ce nu poate fi respinsa, deoarece existé mai mulle modalitati de explicare a cegecului in obfinerea efectului prezis. 4, Explicatie simpla Este preferatd cea mai simpla explicalie. O ipotezd simpla este preferaté uneia care presupune multe asumpfii care s8 0 sus{ind, Ipoteza daca privesti o fotografie strélucitoare, pupilele se micsoreaza’, este preferatd in locul ipotezei .dac8 privesti 0 fotografie stralucitoare, pupilele se micgoreaza daca este 0 2i cilduroasé de duminicd in iulie" 5. Productiva IMPORTANT O ipoteza este productiva atunci cand putem s& crea noi studi atunci cénd ne gandim ca ipoteza va fi susfinuta Ipoteza studiului conditjon2ii clasice realizat de Watson & Rayner's (1920) este un exemplu de ipotez productiva. CercetStorii au presupus cf frica fat de un obiect neutru poate fi achizitionata prin invatare. Ipoteza a avut urm&toarea forma: daca un copil (Albert) este expus repetat la un stimul adversiv in prezenfa unui animal inofensiv, atunci copilul va incepe s& plang’ doar in prezenta animalului. Aceasta jpotez confimaté a dus la realizarea unei mutttudini de studii ale condijondrit clasice la oameni ‘APLICATIE Pentru problema formulata altrior fa sectunea INTREBARE propunefjo ipoteze cercetare care si presupuna realizarea unui studiu experimental, Comentaticalitaile acestei ipotezei din perspectiva condifilor pe care trebuie sa le indeplineasca o bund ipoteza de cercetare 1V.2.2.Modalitati de formulare a ipotezei Exist doua abordari generale care pot descrie modul de formulare a ipotezelor. Desi nu exista reguli pentru formularea ipotezelor, infelegerea acestor abordari ne ajuté atunci cand ne gandim cum problemele experimentale pot fi rezolvate prin intermediul studiilor experimentale. 110