Grile Macro

ADEVARAT SI FALS
1. Prin adaugarea amortizarii capitalului fix la valoarea adaugata bruta se obtine valoarea adaugata
neta.
RASPUNS:F
2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii economici
autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un an.
RASPUNS:T
3. Produsul national brut (PNB) exprima valoarea productiei finale brute obtinute de agentii
economici nationali care isi defasoara activitatea pe teritoriul tarii.
RASPUNS:F
4. Venitul National, atunci cand este evaluat la preturile pietei, este denumit si Produsul National Net.
RASPUNS:F
5. Atunci cand calculam indicatorii macroeconomici, atributul “national” are in vedere apartenenta
statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria tara sau în alte tari.
RASPUNS:T
6. Produsul National Net (PNN) include si consumul de capital fix (CCF):
RASPUNS:F
7. Exista o singura metoda de calcul a indicatorilor macroeconomici, si anume metoda produsului

final.
RASPUNS:F
8. Intre preturile pietei si preturile factorilor de productie exista o relatie de la parte la intreg.
RASPUNS:F
9. Impozitele indirecte ( TVA, accize si taxe vamale ) sunt incluse in preturile pietei.
RASPUNS:T
10. Schimbarea cantitatii de bunuri si servicii produse, cat si modificarea pretului acestora
influenteaza marimea PNB.
RASPUNS:T
11. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Intern Brut.
RASPUNS:T
12. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Global Brut.

RASPUNS:F
13. Investitia neta nu este inclusa în Produsul Intern Brut.
RASPUNS:F
14. PNB nu poate fi egal cu PIB.
RASPUNS:F
15. Atunci cand PIB=PNB, investitiile brute sunt egale cu investitiile nete.
RASPUNS:F
16. In cazul in care PIB=PNB, atunci consumul intermediar este egal cu amortizarea.
RASPUNS:F
17. VN (venitul national) nu este in nici un caz egal cu PNN (produsul national net).
RASPUNS:F
18. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor si
ale pietei.
RASPUNS:T
19. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi constante a valorii bunurilor si serviciilor produse
intr-o perioada data.
RASPUNS:F
20. Produsul Intern Brut nominal exprima valoarea bunurilor finale în preturi curente.
RASPUNS:T
21. Niciodata PIB si PNB in termeni reali nu pot fi mai mari decat in termeni nominali.
RASPUNS:F
22. Amortizarilor servesc doar la inlocuirea capitalului fix, nu si la cresterea economica.
RASPUNS:F
23. Progresul tehnic este un factor direct al cresterii economice.
RASPUNS:T
24. Proportia investitiilor pentru cercetare dezvoltare in PIB, vizeaza exclusiv latura cantitativa a
progresului tehnic.
RASPUNS:T
25. Pentru a putea avea cresterea economica trebuie sa existe un echilibru permanent intre cerere si
oferta.
RASPUNS:F
26. Cresterea economica este determinata doar de productia de bunuri si servicii si nicidecum de
formele de circulatie, de repartitie sau de consum.
RASPUNS:F
27. Factorul material al cresterii economice este reprezentat de resursele naturale atrase în productie si
de echipamentul tehnic de productie.
RASPUNS:T
28. In situatia în care rezultatele economice raman constante este vorba despre crestere economica
zero.
RASPUNS:F
29. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor scad,
mentinandu-se totusi sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu compromisuri
acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.
RASPUNS:T
30. Tipul intensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a laturilor
calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
RASPUNS:T
31. Tipul extensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.
RASPUNS:F
32. Forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de
consum sa compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare reprezinta dezvoltarea
durabila.
RASPUNS:F
33. Ecodezvoltarea sau dezvoltarea ecologica reprezinta cresterea economica in stransa corelatie si
interconditionare cu legile mediului ambiant, ale echilibrului ecologic.
RASPUNS:T
34. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice.
RASPUNS:T
35. Printre trasaturile tarilor subdezvoltate se numara nivelul scazut al veniturilor si agravarea
problemei datoriei externe.
RASPUNS:T
36. Una din trasaturile a economiilor tarilor in curs de dezvoltare o constituie coexistenta mai multor
tipuri de economie.
RASPUNS:T
37. Subdezvoltarea este o etapa necesara in calea spre progres economic si social al unei tari.
RASPUNS:F
38. Subdezvoltarea nu are nimic in comun cu numarul si cresterea populatiei.
RASPUNS:F
39. Deoarece subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma, el nu poate fi evidentiat
prin comparatie cu tarile dezvoltate.
RASPUNS:F
40. Subdezvoltarea nu este determinata exclusiv de absenta resurselor de crestere economica.
RASPUNS:T
41. In ceea ce priveste auzele externe ale subdezvoltarii, acestea se refera la o multitudine de conditii,
factori, mecanisme economice care au obstructionat dezvoltarea tarilor respective.
RASPUNS:T
42. Pentru calculul Indicatorului Dezvoltarii Umane se utilizeaza urmatoarele componente: durata
medie a vietii; gradul de alfabetizare si numarul mediu de ani de scolarizare; Pib/locuitor exprimat la
paritatea puterii de cumparare.
RASPUNS:T
43. Pregatirea strategiile de eliminare a subdezvoltarii se face mai ales de tarile dezvoltate si de
organismele internationale.
RASPUNS:F
44. Inlaturarea subdezvoltarii se poate realiza prin intensificarea eforturilor tarilor in curs de
dezvoltare, eforturi dublate de sprijinul efectiv si eficient al tarilor dezvoltate.
RASPUNS:T
45. Strategia de „dezvoltare spre interior” pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifică cu progresul economic si social general.
RASPUNS:T
46. Strategia “dezvoltare spre exterior” pune in centrul procesului dezvoltarii accelerarea cresterii
economice, sporirea venitului national, pe care le identifica cu progresul economic si social general.
RASPUNS:F
47. In procesul repartitiei primare se formeaza veniturile fundamentale :salariul, profitul si renta.
RASPUNS:F
48. Este corecta relatia: V = E + C .
RASPUNS:T
49. Investitiile brute insumeaza resursele inainte de a fi corectate cu influenta preturilor.
RASPUNS:F
50. Intotdeauna rata consumului ia valori pozitive si supraunitare.
RASPUNS:F
51. Este corecta relatia: c + e = 1 .
RASPUNS:T
52. Este corecta relatia: c’ + e’ = 0 .
RASPUNS:F
53. Inclinatiile marginale spre consum si spre economisire au intotdeauna valori subunitare.
RASPUNS:T
54. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient subunitar.
RASPUNS:F
55. Modificarea investitiilor este singurul factor ce determina marimea multiplicatorului investitiilor.
RASPUNS:F
56. Multiplicatorul investitiilor nu se aplica si in cazul reducerii volumului investitiilor.
RASPUNS:F
57. Efectele investitiilor depind atat de volumul, cat si de eficacitatea cu care sunt realizate.
RASPUNS:T
58. Acceleratorul demonstreaza ca partea din venit destinata consumului are un rol in cresterea
economica.
RASPUNS:T
59. Fluctuatiile sezoniere ale activitatii economice nu sunt determinate de factori sau evenimente
neprevazute.
RASPUNS:T
60. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic.
RASPUNS:F
61. Ciclicitatea nu este determinata doar de cauze si factori infrastructurali si structurali.
RASPUNS:T
62. Interventia factorilor manageriali ajuta doar la eliminarea recesiunii.
RASPUNS:F
63. Ciclul economic este un fenomen unidimensional.
RASPUNS:F
64. Ciclurile decenale sau Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.
RASPUNS:T
65. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri seculare.
RASPUNS:T
66. Ciclul Kitchin nu este o forma particulara a ciclului Hanau.
RASPUNS:T
67. Abaterea de trend a ciclului economic exprima diferenta, masurata la nivelul PIB, dintre doua
puncte succesive de contractie sau de relansare.
RASPUNS:T
68. Amplitudinea ciclului economic se calculeazã astfel:
unde: PIBc = PIB in punctul de contractie

PIBr = PIB in punctul de relansare
RASPUNS:T
69. Se poate masura perioada ciclului economic fie intre doua puncte de contractie, fie intre doua
puncte de relansare.
RASPUNS:T
70. Investitiile indeplinesc un rol major in mecanismul ciclicitatii economice.
RASPUNS:T
71. Nu este necesara deloc interventia statului in economie deoarece economia de piata regleaza
singura ciclurile economice.
RASPUNS:F
72. Somajul este un fenomen intamplator, fara nici un rol pozitiv in economia de piata.
RASPUNS:F
73. Pe termen scurt, introducerea progresul tehnic nu genereaza somaj.
RASPUNS:F
74. O cauza a cresterii somajului o reprezinta ieftinirea creditului.
RASPUNS:F
75. Masurarea somajului presupune estimarea nivelului si structurii lui.
RASPUNS:F
76. Politicile de combatere a somajului se impart in politici active si politici pasive.
RASPUNS:T
77. Politicile active se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un
anumit venit.
RASPUNS:F
78. Politicile pasive de diminuare a somajului constau in măsuri care sa contribuie la (re)integrarea
somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
RASPUNS:F
79. Nu orice crestere a pretului inseamna inflatie.
RASPUNS:T
80. Starea de dezechilibru determinata doar de masa monetara existenta se numeste inflatie.
RASPUNS:F
81. Inflatia are numai efecte negative si de aceea trebuie complet inlaturata.
RASPUNS:F
82. In forma absoluta, inflatia se masoara ca masa monetara.
RASPUNS:F
83. Intotdeauna Indicele Preturilor de Consum (IPC) are aceeasi valoare cu Indicele General al
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
84. Inflatia este generata in exclusivitate de dinamismul intotdeauna mai mare al ofertei decat al
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
85. Pentru a combate inflatia se impune interzicerea emisiunii de moneda suplimentara.
RASPUNS:F
86. Scopul indexarii pensiilor si salariilor este sa acopere, total sau partial, efectele inflatiei, prin
compensarea cresterii preturilor si a scaderii puterii de cumparare a banilor.
RASPUNS:T
87. Printre rolurile statului in economie se numara si acela de a elabora programe macroeconomice
sau planuri de dezvoltare.
RASPUNS:T
88. Exista 2 tipuri de venituri bugetare: fiscale si nefiscale.
RASPUNS:T
89. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit indirect.
RASPUNS:T
90. Impozitul pe dividende este un impozit direct.
RASPUNS:T
91. Potrivit economistilor scolii clasice, politica financiara a unui guvern trebuie judecata dupa
rezultatele obtinute si nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetelor de stat.
RASPUNS:F
92. Politica anticriza de relansare (GO) se aplica in conditii de boom economic.
RASPUNS:F
93. Serviciul datoriei nu inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente.
RASPUNS:F
94. Veniturile bugetare din impozite depind de performantele economice.
RASPUNS:T
95. Impozitele directe sunt acele impozite care sunt cuprinse in preturile marfurilor.
RASPUNS:F
96. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata prin
interventia statului.
RASPUNS:F
97. Eficienta economiei de piata este asigurata decisiv de protectia sociala realizata de catre stat.
RASPUNS:F
98. Rolul statului in economie se realizeaza numai prin protectia sociala a populatiei.
RASPUNS:F
99. Principalele instrumente de lupta impotriva coruptiei sunt institutiile statului.
RASPUNS:T
100. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale si nefiscale.
RASPUNS:T
101. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.
RASPUNS:F
102. Politica fiscala scade inclinatia spre consum cand ea are drept efect o repartitie mai echitabila a
veniturilor tarii intre familii, prin impozitarea progresiva a veniturilor mari si redistribuirea unor sume
de bani in favoarea familiilor cu venituri reduse.
RASPUNS:F
103. In faza de boom economic se recomanda ca politica bugetara anticiclica, majorarea ratei dobanzii
pe piata monetara.
RASPUNS:F
104. Politica anticriza de rigoare este aplicata in doua etape:

etapa 1: se reechilibreaza bugetul
etapa 2: se reduce nivelul ratei dobanzii
RASPUNS:T
105. Datoria publica rezulta din imprumuturile interne contractate si se masoara ca raport intre
imprumuturile interne si volumul impozitelor si taxelor platite de populatie.
RASPUNS:F
106. Serviciul datoriei publice consta numai in rambursarea imprumutului.
RASPUNS:F
107. Exista o singura forma de multiplicator bugetar.
RASPUNS:F
108. Politica fiscala este eficienta daca sistemul fiscal asigura veniturile si capacitatea statului de a
finanta cheltuielile de intretinere a celor slabi.
RASPUNS:F
109. Perceperea impozitelor se realizeaza numai sub doua forme: impozite directe si impozite
indirecte.
RASPUNS:T
110. Este exclusa planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai eficienta
a economiei de piata.
RASPUNS:F
111. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor
economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.
RASPUNS:T
112. Nu exista nici o legatura intre inegalitatea veniturilor si meritele si echitatea sociala.
RASPUNS:F
113. O cauza subiectiva a inegalitatii veniturilor o constituie discriminarea de catre patroni.
RASPUNS:T
114. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic performantele
economice ale firmelor.
RASPUNS:F
115. Calitatea vietii are o sfera de cuprindere mai restransa decat nivelul de trai.
RASPUNS:F
116. Modul de viata nu are nici o tangenta cu stilull de viata.
RASPUNS:F
117. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata cu o
unitate monetara.
RASPUNS:T
118. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea

climatului de afaceri.
RASPUNS:T
119. Diminuarea somajului si inflatiei constituie unul dintre obiectivele interventiei statului in
economie.
RASPUNS:T
120. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la Paritatea
Puterii de Cumparare (PPC).
RASPUNS:T
121. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane nu exista o diferenta semnificativa.
RASPUNS:F
122. Tarile cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane au valori ale Indicatorului Dezvoltarii Umane
cuprinse in intervalul ( 0,5 - 0,8 ).
RASPUNS:F
123. O firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni, ceea ce ii permite
sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii reprezinta o filiala straina.
RASPUNS:F
COMPLETARI
1. In situatia in care PGB este 400000, consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar amortizarea
este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi semne de
punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura
sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:150000
2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 500000 u.m. si deflatorul acestuia este egal cu
10. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo
unde este cazul. )
RASPUNS:50000
3. Stiind ca exportul este de 4000 miliarde u.m., PIB = 10.000 miliarde u.m. si importul este 1000
miliarde u.m., cate procente este ponderea exportului net in PIB? (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente,
fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:30
4. Indicele de crestere a PIB nominal pe locuitor este de 150%, iar deflatorul PIB este 120%. Sa se
calculeze rata reală de crestere economica. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:25
5. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,8 sa se determin multiplicatorul investitiilor. (Nu
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este
cazul. )
RASPUNS:5
6. Daca economiile cresc de la 310 la 350 u.m., iar venitul creste de la 800 la 900 u.m., determinati
inclinatia marginala spre consum. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru
unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:0,6
7. Daca inclinatia marginala spre economii este 0,2, iar sporul consumului este de 2000 u.m.,
determinati sporul economiilor. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS: 500
8. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre economii. (Nu
cazul. )
RASPUNS:0,2
9. Stiind ca multiplicatorul investitiilor este 5, determinati inclinatia marginala spre consum. (Nu
cazul. )
RASPUNS:0,8
10. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit in T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este 800
u.m. Daca in T0, consumul reprezinta 60% din venit, cate u.m. sunt economiile in T0? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de
masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:120
11. Populatia activa este de 8 milioane persoane iar rata somajului este 10%. Calculati numarul
somerilor (in milioane persoane). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS:
0,8
800000
12. In 2008 rata somajului a fost 10%, iar in 2009 a crescut cu 20%. Cate procente reprezinta rata
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se
virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:12
13. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 9 milioane reprezinta populatie
ocupata iar 1 milion sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi semne de
RASPUNS:10
14. Populatia ocupata a unei tari este de 1800000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este de
10%. Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se
va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator
RASPUNS:2000000
15. Stiind ca rata dobanzii nominale este 13%, iar rata inflatiei este 8%, calculati rata dobanzii reale(in
procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
unde este cazul. )
RASPUNS:5
16. Statul efectueaza cheltuieli publice, sub forma de investitii, in valoare de 20 miliarde unitati
monetare. Sa se calculeze sporul de venituri ce se va obtine, stiind ca multiplicatorul cheltuielilor
bugetare este 3. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub
RASPUNS:60
17. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 40% iar preturile scad cu 30% sa se calculeze cu
cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa
RASPUNS:100
18. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 30%, fata de t0, cand erau de 100 de miliarde u.m.,
iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de perioada
anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu folositi semne de
RASPUNS:30
19. Datoria publica a unei tari este, in t1, de 25 mld. u.m., jumatate din cat reprezenta in t0. Stiind ca in
t1 PIB-ul este de 600 mld. unitati monetare, cu 20% mai mult decat in t0, sa se calculeze cate procente
era gradul de indatorare a tarii respective in t0. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
RASPUNS:10
20. Pentru un export de marfa, o firma romaneasca a achitat 1160 RON, pretul marfii la producator,
plus 40 RON costul transportului pana la bordul vasului de transport in portul Constanta, incasand
pentru exportul respectiv 300 euro. Cat este cursul de revenire la export? (Nu folositi semne de
RASPUNS:4
21. O firma efectueaza un import de marfa in valoare de 200 euro. Taxele vamale sunt de 100 RON iar
marfa se vinde pe piata romaneasca cu 900 RON. Care este cursul de revenire la import? (Nu folositi
RASPUNS:4
COMPLETARI
1. Produsul Intern Brut exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ________ produse
in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp,
de regula 1 an.
RASPUNS:finale
2. Produsul National Net exprima valoarea productiei finale nete de bunuri si servicii obtinute de catre
agentii economici _________, evaluata in preturile pietei, atat in interiorul tarii respective, cat si din
activitatea desfasurata in alte tari.
RASPUNS:
nationali
autohtoni
3. Produsul Intern Brut real reflecta modificarea productiei in economie, prin exprimarea tuturor
bunurilor si serviciilor finale produse in diferite perioade de timp in preturile unui an de referinta,
numite preturi ________ sau preturi constante.
RASPUNS:comparabile
4. Produsul Intern Net este intotdeauna mai _____________ decat Produsul Intern Brut.
RASPUNS:mic
5. Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa dintre _______ si oferta

agregate in cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, care are la baza o
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor in interdependenta lor.
RASPUNS:cererea
6. Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de oferta pe piata muncii reprezinta o forma a
dezechilibrului economic, numita _________.
RASPUNS:absorbtie
7. Venitul national este produsul national ______ evaluat la preturile factorilor de productie.
RASPUNS:net
8. Dezvoltarea durabila reprezinta acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste
ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor ________.
RASPUNS:
viitoare
urmatoare
9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor mediului

inconjurator.
RASPUNS:ecodezvoltarea
10. Distrugerea __________ inseamna eliminarea unui produs de catre un produs superior, a unor
echipamente de productie de catre altele, superioare, a unor procese de productie depasite tehnologic
de catre altele, cu randamente mai mari etc.
RASPUNS:creativa
11. Diferentele cantitative in dezvoltarea economica intre tarile in curs de dezvoltare si cele mai slab
dezvoltate, pe de-o parte, si tarile dezvoltate, pe de alta parte, se numesc _________ economice.
RASPUNS:decalaje
12. Decalajele economice _________ exprima diferenta, masurata sub forma de raport sau de
procente, intre partea detinuta de tarile dezvoltate si partea detinuta de tarile in curs de dezvoltare in
diferiti indicatori sintetici mondiali.
RASPUNS:relative
13. Clasificarea tarilor in functie de nivelul de dezvoltare se poate face pe baza criteriilor demografic,
__________ si sociologic.
RASPUNS:economic
14. Veniturile formate in procesul repartitiei secundare (redistribuirii) se numesc venituri de

_________.
RASPUNS:transfer
15. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc investitii de_______________ .
RASPUNS:inlocuire
16. Acceleratorul investitiilor arata cu cat cresc ___________ in urma unei cresteri anumite a
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
17. Teoriile __________ incearca sa explice formarea ciclului economic prin factori exteriori
procesului economic propriu-zis.
RASPUNS:exogene
18. Fluctuatiile __________ sunt determinate de factori naturali si sociali si au loc cu o anumita
regularitate, de la un an la altul, fiind previzibile.
RASPUNS:sezoniere
19. Printre factorii cauzali ai ciclicitatii economice se numara si factorii de _________, aici intrand
interventiile statului in economie, prin parghii si mecanisme economice.
RASPUNS:reglementare
20. Faza de ____________ a ciclului economic este faza de scadere a variabilelor economice care
cuantifica procesul economic. Ea este un rezultat imediat al scaderii cererii agregate, si se propaga
întotdeauna de la nivelul macroeconomic spre cel microeconomic.
RASPUNS:recesiune
21. Perioada inchisa a ciclului economic reprezinta intervalul de timp masurat intre doua puncte de
___________.
RASPUNS:contractie
22. ____________ constituie o forma speciala de evolutie a activitatii economice, in cadrul careia
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de stagnare sau chiar
declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
23. Politica _____________ reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de catre stat, prin care se
urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
nefavorabile care decurg din acestea.
RASPUNS:
anticriza
anticiclica
24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de incetinire

sau recesiune economica si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland investitiile,
consumul, creditul etc.
RASPUNS:relansare
25. In perioada de expansiune economica, Keynes recomanda ______________ impozitelor.
RASPUNS:
cresterea
marirea
26. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii , in cadrul careia exista un __________ de
oferta de munca fata de cererea de munca.
RASPUNS:
excedent
exces
plus
27. Conform teoriei lui Keynes cauza somajului involuntar o constituie_____________ salariului.
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
28. Somajul ciclic este generat de evolutia ________ economic
RASPUNS:
ciclului
ciclu
29. Somajul ___________ este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri sau
sectoare, sub efectul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si internationali.
RASPUNS:conjunctural
30. Somajul ____________ deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile
de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.
RASPUNS:structural
31. Somajul ________ cuprinde persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de
la un loc de munca la altul din diferite motive personale.
RASPUNS:voluntar
32. Somajul _________ este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale
anului.
RASPUNS:sezonier
33. Somajul ___________ este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.
RASPUNS:tehnologic
34. In functie de __________ somajului se poate distinge somajul total, partial si deghizat.
RASPUNS:intensitatea
35. Atenuarea presiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin sporirea
volumului si eficientei ___________.
RASPUNS:investitiilor
36. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in economie, in care, pe termen lung,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor.
RASPUNS:
deflatia
deflatie
37. ___________ reprezinta situatia in care, pe fondul unei stari de declin economic, productia
nationala scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.
RASPUNS:slumpflatia
38. _________ caracterizeaza situatia in care productia stagneaza, fara ca masa monetara sa se
micsoreze, accentuandu-se dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
39. Inflatia _______ apare ca urmare a sporirii preturilor marfurilor provenite din exterior care duce
la cresterea costurilor si a preturilor bunurilor economice produse in interior.
RASPUNS:
importata
importate
40. Consecintele inflatiei asupra populatiei si asupra economiei sunt cunoscute si sub denumirea de
_____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
41. Analiza eficientei implicarii statului prin masuri de reglementare necesita cunoasterea nu numai a
rezultatelor obtinute, ci si a __________ interventiei guvernamentale.
RASPUNS:
costurilor
costului
42. Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind _________ bugetare, caile si
mijloacele de mobilizare a acestora.
RASPUNS:veniturile
43. ___________ de ______ se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt prevazute
si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
44. Multiplicatorii bugetari reprezinta efecte ale politicii de ____________ bugetara.
RASPUNS:relansare
45. Datoria publica inseamna ____________ interne si externe contractate de catre stat.
RASPUNS:imprumuturile
46. Politica fiscala a statului reprezinta o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de
masuri si actiuni privind rolul __________ si taxelor in sistemul veniturilor bugetare.
RASPUNS:impozitelor
47. Rata marginala de impozitare reprezinta raportul dintre cresterea __________ si cresterea
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
48. Impozitele ________ sunt acelea care se suporta nemijlocit de cei care le platesc.
RASPUNS:directe
49. Curba lui _________ reprezinta curba descrisa de rata de presiune fiscala.
RASPUNS:Laffer
50. Rata optima de presiune fiscala constituie acel prag de impunere pana la care si dincolo de care
incasarile fiscale sunt mai ________.
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
51. Inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii _________.
RASPUNS:pietei
52. Curba _______ reprezinta instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea veniturilor in
societate.
RASPUNS:Lorenz
53. Un concept mai larg decat ______ de trai, cuprinzand pe langa aspectele cantitative si dimensiuni
calitative, este calitatea vietii.
RASPUNS:
nivelul
nivel
54. Modul de viata reprezinta forma colectiva in care sunt valorificate conditiile privind calitatea vietii
si poate fi __________, echilibrat si ascetic.
RASPUNS:consumerist
55. Indicele venitului real este egal cu raportul dintre indicele venitului ________ si indicele
preturilor.
RASPUNS:nominal
56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei si

preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei in functionarea economiei.
RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
57. _____________ la economia de piata presupune elaborarea unui model propriu intemeiat pe
cunoasterea aprofundata a realitatilor din tara noastra, a experientei si modelelor de economie de
piata existente in tarile dezvoltate, preluandu-se de la acestea numai acele elemente care se pot aplica
cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
58. Veniturile din societate trebuie distribuite conform functiei de ____________ marginala.
RASPUNS:utilitate
59. Diviziunea mondiala a muncii exprima procesul obiectiv de ______________ a economiilor

nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii pe piata mondiala.
RASPUNS:specializare
60. Dezvoltarea __________ a economiei mondiale inseamna modelarea procesului dezvoltarii, a

ordinii economice mondiale de catre o superputere economica, potrivit propriilor interese.
RASPUNS:unipolara
61. Din punct de vedere al capacitatii (fortei) economice, Statele Unite ale Americii reprezinta o
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
62. Compania ____________ este o organizatie economica care isi desfasoara activitatea intr-un
numar mai mare de tari si detine cel putin 25% din activele sale in strainatate.
RASPUNS:transnationala
63. Investitiile in active financiare ce nu dau posesorului drept de control legal sunt numite investitii
de __________.
RASPUNS:portofoliu
64. Investitiile externe ______ reprezinta achizitii de active fixe sau investitii de capital ale
nerezidentilor in urma carora se obtine controlul asupra afacerilor la care participa.
RASPUNS:
directe
directa
65. Mondializarea (globalizarea) activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care, ajuns in
faza sa finala, ar insemna adminstrarea lumii de catre forte transnationale, ca pe o unitate economica
__________.
RASPUNS:integrata
66. Economia mondiala reprezinta un _____________ de agenti ai vietii economice - economii

nationale, uniuni economice zonale, regionale si trans nationale, companii publice si private, persoane
fizice rezidente in diferite tari ale lumii intre care se dezvolta ample relatii economice, tehnologice,
comerciale, financiare, monetare etc. - institutiile care reglementeaza si monitorizeaza functionarea
structurilor componente si a sistemului economic mondial in ansamblul lui.
RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU
1. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in
interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria tara
sau in alte tari
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
RASPUNS:B
2. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:

a. consumul intermediar
b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care isi
desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care isi
desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN
b. PNB este egal cu PIB
c. PNB este mai mic decat PIB
d. PNN este mai mare decat PIN
RASPUNS:C
4. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:

a. cresterii economice;
b. dezvoltarii economice;
c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C
5. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
c. indicele preturilor
d. produsul national brut
RASPUNS:B
6. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:

a. in preturi constante
b. in preturi curente
c. in preturi comparabile
d. la PPC (Paritatea Puterii de Cumparare)
RASPUNS:B
7. Veniturile realizate de catre cetatenii romani care lucreaza in Italia sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Italiei
b. PNB al Romaniei si PIB al Italiei
c. PIN al Romaniei si PNN al Italiei
d. PNN al Romaniei si PNB al Italiei
RASPUNS:B
8. Se presupun urmatoarele: PNB = 3000 . Consumul personal = 2400. Consumul public = 100.
Consumul de capital fix = 150. Marimea PNN este:
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30% din
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum, exportul
net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
b. investitiile brute
c. Venitul National
d. Produsul Intern Net
RASPUNS:A
11. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB este
de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile nete vor
avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C
12. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
13. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente
b. inregistreaza o rata redusa a somajului
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul tehnic
d. inregistreaza o rata redusa a inflatiei
RASPUNS:C
14. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se
considera ca este o tara:
a. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
d. nu se poate determina nivelul dezvoltarii in acest caz
RASPUNS:B
15. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:

a. cresterea venitului si cresterea consumului
b. cresterea consumului si cresterea economiilor
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor
d. cresterea economiilor si cresterea investiilor
RASPUNS:C
16. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 80%, inclinatia marginala spre economii
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
17. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,2, multiplicatorul investitiilor este:
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A
18. Rata consumului are o tendinta de reducere atunci cand:

a. venitul creste
b. venitul scade
c. venitul ramane constant
d. rata economiilor scade
RASPUNS:A
19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o sporire
a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
20. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil creste,
consumul, de regula:
a. scade
b. creste, dar intr-o proportie mai mare decat a venitului
c. creste, dar intr-o proportie mai mica decat a venitului
d. ramane constant
RASPUNS:C
21. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:

a. investitii brute
b. investitii nete
c. investitii de inlocuire
d. investitii de portofoliu
RASPUNS:C
22. Punctul de relansare este punctul in care:

a. cresc variabilele care cuantifica procesul economic
b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce franeaza
cresterea economica
c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra factorilor ce
incurajeaza cresterea economica
d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii
RASPUNS:B
23. In faza de expansiune se inregistreaza :

a. stagnarea vanzarilor
b. cresterea falimentelor
c. cresterea vanzarilor
d. reducerea salariilor
RASPUNS:C
24. In faza de recesiune, ca politica fiscala anticiclica, se recomanda:

a. cresterea fiscalitatii
b. reducerea ratei dobanzii
c. reducerea fiscalitatii
d. un control riguros asupra masei monetare
RASPUNS:B
25. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
a. sporirea impozitelor
b. scumpirea creditului
c. cresterea masei monetare
d. reducerea impozitelor
RASPUNS:D
26. Sunt considerati factori cauzali ai ciclicitatii economice:

a. perturbatiile naturale
b. perturbatiile sociale
c. factorii de infrastructura
d. perturbatiile intraciclice
RASPUNS:C
27. Rata somajului se determina ca raport intre:

a. populatia totala si populatia ocupata
b. numarul de someri si populatia totala
c. numarul de someri si populatia activa
d. numarul de someri si populatia ocupata
RASPUNS:C
28. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de munca (Cl) si
oferta de munca (Ol) se afla în relatia:
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B
29. Printre cauzele care conduc la aparitia somajului nu se numara:

a. productivitatea muncii ridicate
b. cresterea inclinatiei spre economisire
c. scumpirea creditului
d. criza economica
RASPUNS:B
30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se numara:
a. sa fie inregistrat la Oficiul Fortei de Munca
b. varsta peste 15 ani
c. este apt de munca
d. este disponibil pentru o munca salariala sau nesalariala
RASPUNS:A
31. Indemnizatia de somaj este o forma a :

a. salariului colectiv
b. salariului social
c. salariului de baza
d. salariului nominal
RASPUNS:B
32. Printre politicile active nu se numara:

a. formarea profesionala
b. medierea muncii
c. incurajarea investitiilor
d. ajutorul de somaj
RASPUNS:D
33. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a:

a. inflatiei prin structuri
b. inflatiei importate
c. inflatiei prin costuri
d. inflatiei prin moneda
RASPUNS:C
34. Curba Phillips evidentiaza:

a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului
b. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului
c. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii
d. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii
RASPUNS:A
35. Inflatia are ca efect:

a. stimularea inclinatiei spre consum
b. stimularea inclinatiei spre economii pe termen mediu
c. stimularea inclinatiei spre economii pe termen lung
d. stimularea inclinatiei spre economii pe termen scurt
RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in România a fost:
a. inflatie moderata
b. inflatie linistita
c. inflatie galopanta
d. hiperinflatie
RASPUNS:C
37. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:

a. avantajeaza pe creditori
b. avantajeaza pe debitori
c. nu avantajeaza nici creditorii si nici debitorii
d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii
RASPUNS:B
38. In conditiile manifestarii inflatiei debitorii sunt avantajati datorita:

a. unei rate a dobanzii inferioare ratei inflatiei
b. rate a dobanzii superioare ratei inflatiei
c. unui indice al preturilor superior ratei inflatiei
d. unui indice al preturilor subunitar
RASPUNS:A
39. In 2008 in Romania Indicele Preturilor de Consum (IPC) a fost de 106,3%. Aceasta semnifica
faptul ca:
a. rata de crestere economica reala a fost de 6,3%
b. rata inflatiei a fost de 6.3%
c. rata somajului a fost de 6,3%
d. Indicele General al Preturilor a fost tot 106,3%
RASPUNS:B
40. Daca preturile cresc cu 1200%:

a. Ip = 1200%
b. preturile cresc de 13 ori
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B
41. Daca preturile se dubleaza, valoarea banilor:

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B
42. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:
a. cresterea salariilor
b. planificarea imperativa
c. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat
d. functionarea eficienta a ansamblului economic
RASPUNS:D
43. Instrumentele politicii monetare si de credit sunt:

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
d. cheltuielile publice
RASPUNS:C
44. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentru asigurarile sociale
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat
c. imprumuturile de la organismele financiare internationale
d. incasarile din impozite si taxe
RASPUNS:D
45. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice
b. scaderea cheltuielilor publice
c. cresterea impozitelor
d. sporirea fondurilor economisite
RASPUNS:A
46. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:

a. soldul anual al balantei de plati
b. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar
c. serviciul datoriei publice
d. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB
RASPUNS:D
47. Datoria publica nu semnifica:

a. preluarea de catre stat a finantarii cheltuielilor de protectie sociala
b. recurgerea statului la imprumuturi interne
c. indatorarea externa a statului, in perioada respectiva
d. indatorarea interna a statului
RASPUNS:A
48. Datoria publica poate constitui o alternativa mai buna in politica financiara atunci cand:
a. duce la reduceri fiscale si la comprimarea cheltuielilor publice
b. gradul de indatorare duce la distorsiuni in functionarea economiei
c. scuteste economia de impozitare excesiva
d. este acoperita din imprumuturi externe
RASPUNS:C
49. Rata optima de presiune fiscala este:

a. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in realitate
c. stabilita de catre guvern
d. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici
RASPUNS:A
50. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
a. conduce la deficite bugetare
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile
c. stimuleaza disponibilizarile
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale
RASPUNS:B
51. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C
52. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:

a. are o determinare subiectiva
b. este un element perturbator al activitatii econommice
c. este interzisa de organismele financiare internationale
d. are o determinare obiectiva
RASPUNS:D
53. Nu este o cauza obiectiva a inegalitatii veniturilor:

a. gradul de instruire
b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C
54. Protectia sociala:

a. se asigura numai de catre stat
b. se adreseaza intregii populatii
c. este asigurata atat de catre stat cat si de agentii economici privati
d. este specifica numai perioadei de tranzitie
RASPUNS:C
55. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
c. cursului de schimb valutar
d. coeficientului puterii de cumparare
RASPUNS:D
56. Dupa 20 de ani de tranzitie putem afirma ca Romania este o tara:

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
c. in curs de dezvoltare
d. puternic dezvoltata
RASPUNS:C
57. Privatizarea are drept obiectiv:

a. imbogatirea rapida a unui numar redus de oameni de afaceri
b. eficientizarea activitatii intreprinderilor privatizate
c. eliminarea completa a interventiei statului in economie
d. indeplinirea unor conditii impuse de organismele internationale
RASPUNS:B
58. Din punct de vedere al potentialului economic, Romania poate fi apreciata drept:
a. o tara cu potential economic ridicat
b. o tara cu potential economic scazut
c. o tara cu potential economic mijlociu spre mic
d. o tara fara nici un potential economic
RASPUNS:C
59. Economiile tertializate sunt:

a. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii
b. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi
c. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara
RASPUNS:D
60. Investitiile de capital "de portofoliu" reprezinta:

a. plasamente de capital pentru obtinerea pachetului de actiuni de control
b. plasamente “greenfield”
c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade scurte de
timp
d. plasamente de capital pe termen lung
RASPUNS:C
61. Economia mondiala s-a constituit pe masura maturizarii premiselor necesare:

a. aparitia unor mari superputeri economice capabile sa unifice economiiile statelor nationale
b. marile descoperiri geografice, formarea pietelor nationale, desavarsirea constituirii diviziunii
mondiale a muncii, revolutia masinista, sistemul modern de transporturi
c. aparitia unei puternice nazuinte de colaborare internationala intre statele lumii, promovate de
conducatorii lor luminati
d. interesul tarilor mici de a fi protejate de cele puternice si interesul puterilor economice de a-si
subordona tarile mai slabe economic
RASPUNS:B
62. Structurile componente esentiale ale economiei mondiale sunt:

a. statele lumii, comertul si turismul international
b. companiile transnationale si relatiile economice dintre ele
c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale, dreptul
international si institutiile economice mondiale
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si aparitia Internetului
RASPUNS:C
63. Aproximati numarul actual al statelor nationale:

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D
64. Analiza caracteristicilor economiilor nationale se realizeaza prin utilizarea criteriilor:

a. suprafata tarii si marimea populatiei
b. gradul dotarii cu resurse naturale si capacitatea de exploatare a acestora
c. nivelul atins in dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnicii
d. nivelul dezvoltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale
RASPUNS:D
65. Avantajul absolut reprezinta

a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul productiei si
desfacerii pe piata unui produs
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate superioara
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai scazute
fata de cele ale altor producatori
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica
RASPUNS:C
66. Avantajul relativ este :

a. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara
c. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele ale
concurentilor
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate mai
reduse decat cele ale concurentilor
RASPUNS:D
67. Diviziunea mondiala a muncii reprezinta:

a. specializarea economiilor nationale in productia si comercializarea diferitelor bunuri si servicii
b. raporturile de putere economica intre diferitele regiuni si tari ale lumii
c. impartirea tarilor lumii in tari bogate si tari sarace
d. impartirea economiilor nationale in debitoare si creditoare
RASPUNS:A
68. Criteriile principale de clasificare a economiilor statelor lumii in diferite grupe sunt:
a. rapiditatea dezvoltarii lor economice si marimea populatiei
b. dotarea lor cu resurse naturale si conditii climaterice favorabile dezvoltarii
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor nationale,
participarea la relatiile economice internationale
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile economice
multilaterale
RASPUNS:C
69. Decalajul economic absolut semnifica:

a. deosebiri intre structurile de ramura ale economiilor nationale
b. diferentele absolute intre tari in dotarea cu factori de productie
c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de tari
ori tari ale lumii
d. diferentele absolute intre ritmurile dezvoltarii economice ale tarilor dezvoltate si al tarilor in curs de
dezvoltare
RASPUNS:C
70. Decalajul economic relativ exprima:

a. diferenta cantitativa intre produsul total si pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
b. deosebirile dintre nivelurile de trai ale locuitorilor tarilor sarace si ai celor bogate
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari in
indicatorii economici mondiali
d. diferentele calitative intre tari in ce priveste marimea populatiei, suprafata, gradul de participare la
relatiile economice internationale
RASPUNS:C
71. Decalajul tehnologic exprima:

a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a muncii in
diferite tari si grupe de tari
b. diferentele calitative intre produsul pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al tarilor
dezvoltate
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de dezvoltare
si cele dezvoltate
d. diferentele dintre tari in ce priveste dotarea lor cu factori de productie
RASPUNS:A
72. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere demografica
b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de cumparare,
nivelul de instruire al populatiei
c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de varsta
scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii
d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in bugetul
familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori
RASPUNS:B
73. Economia mondiala ca economie deschisa se caracterizeaza prin:

a. existenta in cadrul sau a numeroase structuri si interdependente
b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra principiului
eficientei activitatii economice
c. libertatea oricarei persoane de a initia legaturi de afaceri cu alte persoane
d. dezvoltarea in ritmuri rapide a productiei si comertului mondial
RASPUNS:B
74. Circuitul economic mondial este:

a. totalitatea retelelor de transport terestru, aerian si maritim din lume
b. totalitatea fluxurilor internationale de turisti
c. totalitatea fluxurilor economice internationale
d. totalitatea fazelor parcurse de materia prima pana la produsul final
RASPUNS:C
75. Ordinea economica mondiala inseamna:

a. normele juridice,legislative si institutiile care reglementeaza relatiile economice internationale
b. raporturile de putere existente intre economiile nationale ale statelor lumii
c. raporturile dintre normele juridice , legislative suprastatale si cele nationale
d. modurile in care se structureaza raporturile intre tarile bogate si cele sarace
RASPUNS:A
76. Scenariu al dezvoltarii economice mondiale inseamna:

a. un model determinist bazat pe factori obiectivi ai dezvoltarii economice mondiale
b. o ipoteza abstracta privind directiile evolutiei economiei mondiale
c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor subiectivi, al
deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale
d. o constructie logico-matematica privind evolutia economiei mondiale
RASPUNS:C
77. Dezvoltarea unipolara a economiei mondiale semnifica:

a. modelarea procesului dezvoltarii mondiale a ordinii economice mondiale de catre o superputere
potrivit propriilor ei interese
b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului de viata a
tuturor cetatenilor lumii
c. miscarea economiei mondiale sub impactul decisiv al progresului tehnico-stiitific
d. formarea unei economiii mondiale omogene, nediferentiate si fara decalaje economice majore
RASPUNS:A
78. Dezvoltarea multipolara a economiei mondiale:

a. defineste evolutia diferentiata, neomogena a regiunilor si tarilor lumii
b. afirma probabilitatea existentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau mai
multor centre aflate in competitie pentru conducerea lumii
c. defineste evolutia economiei mondiale pentru a realiza concomitent obiective economice, sociale si
ecologice corespunzatoare
d. afirma posibilitatea existentei in viitor a mai multor economii mondiale
RASPUNS:B
79. Fondul Monetar International si Banca Mondiala reprezinta:

a. institutii ale Uniunii Europene
b. institutii specializate ale ONU
c. institutii independente fata de orice organisme internationale ori nationale
d. institutii internationale de binefacere
RASPUNS:B
80. Integrarea economica semnifica:
a. absenta discriminarilor din raporturile economice dintre tari
b. liberalizarea schimburilor economice internationale
c. unificarea tuturor economiilor nationale si disparitia statelor nationale
d. proces contemporan de creare, pe baza interdependentelor dintre economiile nationale a unor
entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor, unificarea
treptata a politicilor economice si de aparare
RASPUNS:D
81. In etapa actuala, globalizarea economica inseamna:

a. constituirea unei singure piete mondiale pentru toate marfurile si serviciile
b. renuntarea de catre state la suveranitatea nationala in schimbul participarii la relatiile economice
internationale
c. completa liberalizare a comertului international
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati economice
comune pentru tarile din diferite zone geografice, miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si
persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice
RASPUNS:D
82. In 2006 in Romania, valoarea exporturilor a fost de 25.850 mil. EUR, în timp ce valoarea
importurilor a fost de 40.746 mil. EUR. In acesta situatie, Romania a avut:
a. excedent comercial de 14.896 mil. EUR
b. deficit comercial de 14.896 mil. EUR
c. balanta comerciala echilibrata
d. nu se poate determina tipul balantei comerciale
RASPUNS:B
I. Exemple de aplicatii:
1. Conturile nationale ofera pentru o tara, la nivelul anului 1995, urmatoarele informatii, exprimate in
preturi curente (daca nu se face alta precizare), in miliarde unitati monetare:
NR. DENUMIRE INDICATOR VALOARE

CRT.
1. Produsul global brut exprimat in preturi ale factorilor (PGBpf) 80.000
2. Produsul intern brut exprimat in preturi ale factorilor (PIBpf) 50.000
3. Subventii (S) 1.500
4. Produsul national brut exprimat in preturi ale pietei (PNBpp) 55.600
5. Produsul national brut avaluat in preturi ale pietei din anul 1990 43.000
6. Venituri obtinute de agentii economici straini in interiorul economiei 12.500
nationale si repatriate in tarile lor de origine (Vs)
7. venituri obtinute de agenti economici nationali in afara granitelor 13.000
nationale si repatriate in tara (Vn)
8. Exporturi totale de bunuri si servicii (Et) 23.000
9. Importuri totale de bunuri si servicii (It) 20.000
10. Amortismente (echivalentul valoric al consumului de capital fix – CCF) 5.300
11. Consumul privat de bunuri si servicii finale (C.privat) 34.000
12. Consumul public sau guvernamental de bunuri si servicii finale 8.300
Pe baza datelor de mai sus, sa se determine:

a) consumul intermediar (C.I)
b) produsul national net (sau venitul national) exprimat in preturi ale factorilor (PNNpf)
c) produsul national net exprimat in preturi ale pietei (PNNpp)
d) investitia neta din economie (I.N)
e) impozitele indirecte (I.I.)
f) deflatorul produsului national brut pe perioada 1990 – 1995
Rezolvare:
a) C.I. = PGB – PIB = 80 000 – 50 000 = 30 000
b) PNNpf = PNBpf – CCF;

dar PNBpf = PIBpf + Vn – Vs = 50 000 + 13 000 – 12 500 = 50 500
PNNpf = 50 500 – 5 300 = 45 200
c) PNNpp = PNBpp – CCF = 55 600 – 5 300 = 50 300
d) IN = IB – CCF, unde IB este investitia bruta; de unde aflam IB ?

PIBpp = Cprivat + Cpublic + FBC + Export net, unde:
FBC este formarea bruta a capitalului sau investitia bruta
Export net = Et – It = 23 000 – 20 000 = 3 000
Daca PNBpp = PIBpp + Vn – Vs, atunci: PIBpp = PNBpp –Vn + Vs
PIBpp = 55 600 – 13 000 + 12 500 = 55 100
IB = FBC = PIBpp – Cprivat – Cpublic – Export net
IB = 55 100 – 34 000 – 8 300 – 3 000 = 9 800
IN = 9 800 – 5 300 = 4 500
e) Impozitele indirecte nete (I.I.N.) = I.I. – S I.I. = I.I.N. + S

Cum determinam I.I.N. ? Din PNNpf = PNNpp – I.I.N. I.I.N. = PNNpp – PNNpf = 50 300 – 45 200 = 5
100, deci I.I. = 5 100 + 1 500 = 6 600
1
PNB1995 preturicurente 55600
f) Deflatorul 1995/1990 = x100 = x100  129,30%
PNB1995inpreturi1990 43000
Deci, in perioada 1990 – 1995, rata inflatiei a fost de 29,30%, adica preturile au crescut, in medie, cu
29,30%
2. Consumul anual privat de bunuri si servicii finale reprezinta 2 000 unitati monetare (u.m), formarea
bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m., variatia stocurilor este de 300 u.m., balanta comerciala
inregistreaza un excedent de 200 u.m, consumul de capital fix reprezinta 400 u.m., produsul global
brut este egal cu 9 000 u.m., din care consumul intermediar reprezint 60%. In aceste conditii, sa se
determine:
a) Consumul final guvernamental;

b) Produsul intern net;
c) Investitia neta;
d) Consumul total final de bunuri si servicii.
Recomandare : Transpunerea date sub formă tabelară, astfel :
Nr.
Denumire indicator Valoare
Crt.
1 Consum privat 2.000
2 F.B.C.F. 600
3 Variatia stocurilor 300
4 Balanta comerciala (excedent) 200
5 C.C.F. 400
6 P.G.B. 9.000
7 C.I. 60%*PGB
Rezolvare:
a) studiem cu atentie datele din enunt si constatam ca avem informatiile necesare pentru a determina
PIB-ul, dupa care folosim formula destinatiilor finale ale acestuia pentru a calcula, prin scadere, singura
destinatie necunoscuta, consumul final guv.:
PIB = PGB – CI = 9 000 – 60% din 9 000 = 9 000 – 5 400 = 3 600
PIB = Cprivat + C guvernamental + FBC + Export net
FBC(formarea bruta a capitalului) = FBCF(formarea bruta a capitalului fix) + ΔS(va-riatia stocurilor) =
600 + 300 = 900
Export net = Export – Import, adica exact soldul balantei comerciale (excedent cand
Exportul este mai mare decat Importul si deficit cand Exportul este mai mic decat Importul).
Destinatia Export net se va inscrie cu “+” pentru excedent si cu “-” pentru deficit. 3 600 = 2 000 +
Cguv. + 900 + 200 Cguv. = 3 600 – 3 100 = 500
b) PIN = PIB – CCF(consumul de capital fix sau amortismentul sau amortizarea)

PIN = 3 600 – 400 = 3 200
c) Investia neta(IN) = FBC – CCF = 900 – 400 = 500 Investia neta se mai poate determina si prin
insumarea investitiei nete in capital fix (INCF = FBCF – CCF) cu variatia stocurilor(ΔS): IN = (600 – 400)
+ 300 = 200 + 300 + 500
d) Consumul total final = Consumul Privat + Consumul Guvernamental

CT = 2 000 + 500 = 2 500
2
3. Produsul global brut este egal cu 1 200 unități monetare (u.m.); consumul de capital fix este egal cu
180 u.m.; consumul intermediar reprezintă 60% din PIB; formarea bruta a capitalului este egală cu
200 u.m.; dacă mărimea consumului final privat este de doua ori mai mare decât consumul public,
iar deficitul balanței comerciale este egal cu 50 u.m., să se determine:
a) produsul intern brut;
b) consumul final privat;
c) investiția netă.
Rezolvare1 :
NR.
DENUMIRE INDICATOR VALOARE (u.m.)
CRT.
1 Produs Global Brut (PGB) 1.200
2 Consum Capital Fix (CCF) 180
3 Consum Intermediar (CI) 60 % din PIB
Formarea Bruta a Capitalului
4 200
(FBC)
dublul Consumului Public
5 Consum Privat (C)
(2 * G)
6 Balanța Comercială (H) -50 (deficit
a) Datele aplicației ne indică faptul că putem utiliza metoda de producție pentru calculul indicatorilor
macroeconomici. Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) se calculează scăzând din Produsul Global Brut
(PGB) valoarea Consumului Intermediar (CI):
PIB = PGB - CI, de unde, PIB = 1.200 – 60% * PIB, adică PIB*(1+0,6) = 1.200 PIB = 1200/1,6 = 750 u.m.
b) Aici observăm faptul că putem utiliza metoda de calcul ce implică utilizarea producției finale.
Așadar, PIB – ul se determina însumând cheltuielile menajelor pentru bunuri si servicii de consum
(sau consumul privat, C), cheltuielile publice sau guvernamentale pentru bunuri si servicii de
consum (G), cheltuieli pentru bunuri de investiții în capital fix și circulant (formarea bruta de
capital, FBC ) și exportul net (diferența dintre export si import, H)
PIB = C + G + FBC + H, de unde 750 = 2 * G (știm că mărimea consumului final privat este de doua ori
mai mare decât consumul public) + 200 + (- 50) [balanța comercială îmregistrează deficit – Exporturile
sunt mai mici decât Importurile] 750 = 3 * G + 200 – 50 G = (800-200)/3 G = 200 C = 400 u.m.
c) FBC – CCF sau Iî = Investitia neta (In), ceea ce înseamnă că In = 200 – 180 = 20 u.m.
4. Intr-o economie nationala P.N.B. exprimat in preturile pietei este egal cu 20.000 unitati monetare
(u.m.); profiturile nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 2.000 u.m.; cotizatiile platite de
societatile comerciale pentru asigurari sociale reprezinta 4.000 u.m.; consumul de capital fix este
egal cu 3.000 u.m.; impozitele asupra profiturilor nedistribuite de societatile comerciale reprezinta
500 u.m.; impozitele directe se ridica la 2.500 u.m.; pensiile, indemnizatiile de somaj, ajutoarele,
bursele etc insumeaza 5.000 u.m.; subventiile de exploatare sunt egale cu 1.800 u.m.; transferurile
nete ale restului lumii reprezinta 1.500 u.m., iar impozitele indirecte insumeaza 2.300 u.m. Pornind
de la precizarea ca venitul national este produsul national net exprimat in preturile factorilor, sa se
calculeze:
a) produsul national net exprimat in preturile pietei;

b) venitul national disponibil;
1
Recomandare: transcrierea datelor în formă tabelară
3
c) venitul personal disponibil.
Recomandare : Transpunere date sub formă tabelară
Rezolvare:
Transpunere date sub formă tabelară
Nr. crt. Denumirea indicatorilor Valoare
1. PNBpp 20.000
2. Profiturile nedistribuite de s.c. (Pr.n.) 2.000
3. Cotizații plătite pentru asigurări sociale (CAS) 4.000
4. Consumul de capital fix (CCF) 3.000
5. Impozite asupra profiturilor nedistribuite (Ipr.n.) 500
6. Impozite directe (Id) 2.500
7. Pensii, îndemnizații de somaj, ajutoare etc. (Ts) 5.000
8. Subvenții de exploatare (Se) 1.800
9. Transferuri nete ale restului lumii (Tnrl) 1.500
10. Impozite indirecte (Ii) 2.300
a) PNNpp = PNBpp – CCF=20.000 – 3.000 = 17.000

b) VNd=VN +Tnrl
VN = VNpf = VNpp - Iin
VNpp = PNBpp – CCF
Iin = Ii – Se = 2.300 – 1.800 = 500
VNpp = 17.000
VN = VNpp – Iin = 17.000 – 500 = 16.500
VNd = VN + Tnrl = 16.500 + 1.500 = 18.000
c) VPd = VP – I.d.v.p.
VP = VN - Pr.n. – Ipr.n. – CAS + Ts =16.500 – 2.000 – 500 – 4.000 + 5.000
=15.000-2.500 = 12.500
5. PNB exprimat în prețurile factorilor este egal cu 800 u.m.. Impozitele indirecte nete reprezintă 200
u.m. Consumul de capital fix este egal cu 300 u.m.. În aceste condiții, venitul național exprimat în
prețurile pieței este:
a) 700 u.m.;
b) 500 u.m.;
c) 1.300 u.m.;
d) Imposibil de derminat.
Rezolvare:
VNpf = PNBpf – CCF = 800 – 300 = 500 u.m.

VNpf = VNpp – Iin => VNpp = VNpf + Iin = 500 + 200 = 700 u.m.
6. Într-o economie națională venitul național este egal cu 10.000 u.m., profiturile nedistribuite de
societățile comerciale reprezintă 1.000 u.m., impozitele asupra acestor profituri nedistribuite
reprezintă 300 u.m., cotizațiile plătite de către societățile comerciale pentru asigurări sociale
reprezintă 2.000 u.m., iar indeminzațiile pentru șomaj, ajutoare, burse etc. însumează 1.500 u.m..
Dacă transferurile nete ale restului lumii reprezintă 1.700 u.m., iar impozitele directe se ridică la 700
u.m., atunci:
a) Venitul personal este egal cu 9.200 u.m.;
b) Venitul personal disponibil este egal cu 7.500 u.m.;
4
c) Venitul național disponibil este egal cu 11.700 u.m.;
d) Venitul personal este egal cu 8.200 u.m..
Rezolvare:
VP = VN – Pr.n. – Ipr.n. – CAS +Ts = 10.000 – 1.000 – 300 – 2.000 + 1.500 = 8.200 u.m.
VPd = VP - Idvp = 8.200 - 700 = 7.500 u.m.
VNd = VN + Tnrl = 10.000 + 1.700 = 11.700 u.m.
7. Dacă PIB exprimat în prețurile pieței este de 100.000 u.m., impozitele indirecte sunt de 20.000 u.m.,
subvențiile de exploatare sunt de 8.000 u.m., veniturile primite de la restul lumii sunt de 15.000
u.m., iar cele vărsate restului lumii sunt de 10.000 u.m., PNB exprimat în prețurile factorilor este:
a) 105.000 u.m.;
b) 75.000 u.m.;
c) 77.000 u.m.;
d) 93.000 u.m..
Rezolvare:
PNBpp = PIBpp – Vsi+Vne = 100.000 -10.000 + 15.000 = 105.000 u.m.

VNpf = PNBpf - CCF
VNpf = PNBpp – CCF – Ii + Se => PNBpf – CCF = PNBpp – CCF – Ii + Se => PNBpf = 105.000 – 20.000 +
8.000 = 93.000 u.m.
8. Banca Mondială publică următoarele valori ale P.I.B. (în $ la prețuri curente) pentru România și Statele
Unite ale Americii (sursa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CN?locations=US ,
accesat 19.03.2020):
Country
2014 2015 2016 2017 2018
Name
Romania 668.590.100.000 712.587.800.000 765.135.400.000 857.895.700.000 944.220.200.000
United States 17.521.746.534.000 18.219.297.584.000 18.707.188.235.000 19.485.393.853.000 20.544.343.456.937
a) Să se determine deflatorul PIB pentru ambele state pentru perioada 2014-2018.

b) Ce concluzie parțială putem extrage din rezulate referitoare la indicele prețurilor?
Rezolvare:
a) Deflator PIB 2018/2014 - Romania: 944.220.200.000/668.590.100.000*100=141,22557304

Deflator PIB 2018/2014 - SUA: 20.544.343.456.937/17.521.746.534.000*100=172,50545869
b) In România prețurile au crescut cu 41,22%, iar în SUA cu 17,25%.
9. Să presupunem că Samsung produce 10.000 telefoane, în decembrie 2019, cu o valoare estimată de

piață de 2.000 USD/bucată. Niciunul dintre ele nu este vândut până în vara anului 2020.
(a) Cu cât va crește PIB-ul din anul 2019?
(b) Cu cât va crește PIB-ul din anul 2020?
(c) Să presupunem că Samsung decide să crească prețurile telefoanelor la începutul anului 2020 și le
vinde cu succes pentru 2.100 USD/bucată. Cum este afectat PIB-ul anului 2019?
Rezolvare:
5
a) P.I.B.-ul în anul 2019 va crește cu valoarea estimată de piață a producției, adică 10.000 buc * 2.000
$/buc. = 20.000.000 $
b) Producția din anul 2019 nu afectează PIB-ul anului 2020 pentru produsele noi rămase în stocurile
companiei producătoare (stocuri nevândute încă);
c) PIB-ul anului 2019 ar trebui (teoretic) revizuit cu valoarea de piață a produselor comercializate în
anul 2020, indiferent dacă aceasta este mai mare sau mai mică decât estimarea făcută în anul 2019.
Așadar, PIB-ul anului 2019 ar trebui majorat, în cazul acesta, cu (2.100 $ - 2.000 $) * 10.000 buc. =
1.000.000 $. Noua valoare a PIB-ului 2019 = 21.000.000 $
10. În anul 2018, o persoană achiziționează direct de la magazinul fabricii de articole de îmbrăcăminte,
un costum plătind suma de 2.000 lei. Peste un timp, devenind demodat, persoana vinde costumul
unui comerciant de produse second-hand pentru 800 de lei. Comerciantul revinde costumul unui
alte persoane pentru 1.000 lei.
a) Cu cât crește PIB-ul în anul 2018? De ce?

b) Cu cât crește PIB-ul în 2020? De ce?
Rezolvare:
a) P.I.B.-ul în anul 2018 va crește cu valoarea achiziției costumului (bun final destinat
consumului), adică 2.000 lei
b) P.I.B.-ul anului 2020 este afectat de revânzarea bunului final uzat, devenit „second-hand”.
Ceea ce s-a produs în anul 2020 este serviciul prestat, adică valoarea adăugată de 1.000 – 800 lei = 200
lei.
11. În anul 2017, grupul Dacia-Renault a produs 300.000 de autoturisme pe care își propune să le
comercializeze pe piața din România la un preț mediu de 10.000 euro/bucată. Datorită condițiilor și
fluctuațiilor economice ale pieței autohtone dar și ale pieței modiale de autoturisme, până la
sfârșitul anului vânzările s-au situat la un numar de 250.000 de autoturisme, restul estimându-se a fi
comercializate în anul 2018.
a) Cum va fi înregistrată producția companiei Dacia-Renault în P.I.B.-ul anului 2017?

b) Cum se va modifica P.I.B.-ului în 2018, ca urmare a producției Dacia-Renault?
c) Cu cât se modifică P.I.B.-ul din anul 2018, dacă Dacia-Renault comercializează
autoturismele rămase cu un preț mediu de 8.000 euro/bucată?
d) Cu cât se modifică P.I.B.-ul din anul 2017, dacă Dacia-Renault comercializează
autoturismele rămase cu un preț mediu de 15.000 euro/bucată?
6
I. Exemple de aplicatii de rezolvat:
1. PNB exprimat în prețurile factorilor este egal cu 800 u.m.. Impozitele indirecte nete
reprezintă 200 u.m. Consumul de capital fix este egal cu 300 u.m.. În aceste condiții, neitul
național exprimat în prețurile pieței este:
a) 700 u.m.;
b) 500 u.m.;
c) 1.300 u.m.;
d) Imposibil de derminat.
2. Într-o economie națională venitul național este egal cu 10.000 u.m., profiturile nedistribuite
de societățile comerciale reprezintă 1.000 u.m., impozitele asupra acestor profituri
nedistribuite reprezintă 300 u.m., cotizațiile plătite de către societățile comerciale pentru
asigurări sociale reprezintă 2.000 u.m., iar indeminzațiile pentru șomaj, ajutoare, burse etc.
însumează 1.500 u.m.. Dacă transferurile nete ale restului lumii reprezintă 1.700 u.m., iar
impozitele directe se ridică la 700 u.m., atunci:
a) Venitul personal este egal cu 9.200 u.m.;
b) Venitul personal disponibil este egal cu 7.500 u.m.;
c) Venitul național disponibil este egal cu 11.700 u.m.;
d) Venitul personal este egal cu 8.200 u.m..
3. Dacă PIB exprimat în prețurile pieței este de 100.000 u.m., impozitele indirecte sunt de
20.000 u.m., subvențiile de exploatare sunt de 8.000 u.m., veniturile primite de la restul
lumii sunt de 15.000 u.m., iar cele vărsate restului lumii sunt de 10.000 u.m., PNB exprimat
în prețurile factorilor este:
a) 105.000 u.m.;
b) 75.000 u.m.;
c) 77.000 u.m.;
d) 93.000 u.m..
1
Aplicația nr. 1:
Într-o localitate sunt patru fabrici care poluează, cu costuri de reducere a poluării prezentate
în tabelul de mai jos:
fabricile Unități de poluare Costul reducerii

emise emisiilor pe unitate
de poluare
A 10.000 3$
B 20.000 5$
C 30.000 6$
D 40.000 7$
Dacă agenția de protecție a mediului aplică o taxă de poluare de 5,03 $ / unitate de poluare:
a. Poluarea s-ar reduce cu 70.000 unități de poluare

b. Agenția de protecție a mediului ar încasa din taxele de poluare 201.200 $
c. Costul acestei depoluări ar fi de 352.100 $
d. Costul reducerii poluării ar fi egal cu 130.000 $
Rezolvare:
Dacă agenția de protecție a mediului aplică o taxă de poluare de 5,03$ / unitatea de poluare,
fabricile A și B vor prefera să elimine poluarea deoarece costul pe unitate de poluare este mai mic decât
taxa de 5,03 $.
Astfel, fabricile vor compara costurile reducerii poluării cu cele ale achitării taxei (continuarea
poluării):
fabricile Unități de poluare Costul reducerii Costul total al Costul total al

emise emisiilor pe unitate reducerii poluării taxării cu
de poluare (fără taxă) 5,03 $ / unitate
A 10.000 3$ 10.000 X 3 $ = 10.000 X 5,03 $ =
30.000 $ 50.300 $
B 20.000 5$ 20.000 X 5 $ = 20.000 X 5,03 $ =
100.000 $ 100.600 $
C 30.000 6$ 30.000 X 6 $ = 30.000 X 5,03 $ =
180.000 $ 150.900 $
D 40.000 7$ 40.000 X 7 $ = 40.000 X 5,03 $ =
280.000 $ 201.200 $
Se observă faptul că doar fabricile A și B vor prefera să reducă poluarea (A: 30.000 $ vs 50.300 $;
B: 100.000 $ vs 100.600 $).
Fabricile C și D vor prefera să plătească taxa de poluare și să nu-și reducă numărul de unități
poluante (C: 180.000 $ vs 150.900 $; D: 280.000 $ vs 201.200 $).
Astfel, poluarea se reduce unitățile poluante emise de fabricile A și B, adică: 10.000 unități +
20.000 unități = 30.000 unități (varianta de răspuns a. incorectă).
De asemenea, costul depoluării reprezintă costurile celor două fabrici (A și B) care vor decide să-
și reducă poluarea: 30.000 $ (A) + 100.000 $ (B) = 130.000 $. (varianta de răspuns c. incorectă).
Agenția de protecție a mediului va încasa taxele de la fabricile C și D, care vor prefera să le achite
(costul lor de reducere a poluării este mai mare decât plata taxei). Costul achitării taxei, ceea ce este
același lucru cu încasările agenției de mediu, sunt: (C) 150.900 $ + (D) 201.200 $ = 352.100 $ (varianta de
răspuns b. incorectă, respectiv varianta de răspuns c. corectă).
Aplicația nr. 2:
Consumul anual privat de bunuri si servicii finale reprezintă 2.000 unități monetare (u.m.),
formarea bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m., variația stocurilor este de 300 u.m., balanța
comerciala înregistrează un excedent de 200 u.m., consumul de capital fix reprezintă 400 u.m., produsul
global brut este egal cu 9 000 u.m., din care consumul intermediar reprezint 60%. In aceste condiții, sa
se determine:
a) Produsul intern net este egal cu 3.200 u.m.
b) Consumul final guvernamental este egal cu 400 u.m.
c) Consumul total de bunuri și servicii este egal cu 2.400 u.m.
d) Investiția neta este egală cu 1.000 u.m.
Nr.
Crt.
2 F.B.C.F. 600
3 Variația stocurilor 300
4 Balanța comerciala (excedent) 200
5 C.C.F. 400
6 P.G.B. 9.000
7 C.I. 60%*PGB
Rezolvare:
Studiem cu atenție datele din enunț și constatăm că avem informațiile necesare pentru a determina
PIB-ul, după care folosim formula destinațiilor finale ale acestuia pentru a calcula, prin scădere, singura
destinație necunoscută, consumul final guvernamental:
PIB = PGB – CI = 9.000 – 60% din 9.000 = 9.000 – 5.400 = 3.600
PIB = C privat + C guvernamental + FBC + Export net (H)
FBC (formarea bruta a capitalului) = FBCF(formarea bruta a capitalului fix) + ΔS(variația stocurilor)
= 600 + 300 = 900
Export net = Export – Import, adică exact soldul balanței comerciale (excedent când Exportul este
mai mare decât Importul și deficit când Exportul este mai mic decât Importul). Destinația Export
net se va înscrie cu “+” pentru excedent si cu “-” pentru deficit.
(PIB) 3.600 = (C privat)2.000 + C guvernamental + (FBC) 900 + (H) 200

Adică, C guvernamental = 3.600 – 3.100 = 500 (varianta de răspuns b. incorectă)
Apoi, PIN = PIB – CCF(consumul de capital fix sau amortismentul sau amortizarea)
PIN = 3.600 – 400 = 3.200 (varianta de răspuns a. corectă)
Consumul total final = Consumul Privat + Consumul Guvernamental

CT = 2.000 + 500 = 2.500 (varianta de răspuns c. incorectă)
Investiția neta (IN) = FBC – CCF = 900 – 400 = 500 (varianta de răspuns d. incorectă)
Aplicația nr. 3:
Presupunând, din rațiuni de simplificare, că într-o economie națională se produc doar trei
bunuri A,B,C, în cantitățile și la prețurile din tabelul de mai jos
Bunuri t0 t0 t1 t1
Cantitate (q0) Preț (p0) Cantitate (q1) Preț (p1)
A 1.000 20 1.200 25
B 2.000 5 1.800 6
C 20.000 10 25.000 15
a. Prețurile au crescut de 14.69 ori
b. Rata inflației este egală cu 180,78%
c. Prețurile au crescut, în medie, cu 46,9%
d. Deflatorul PIB-ului este egal cu 1,8078
Rezolvare:
Creșterea prețurilor poate fi măsurată prin determinarea deflatorului P.I.B..

În cazul nostru, deflatorul va măsura creșterea prețurilor în perioada t1 față de perioada t0.
Pentru a determina deflatorul, trebuie să luăm în calcul producția din perioada t1 la prețurile din
t1, iar apoi să comparăm aceași producție din t1 la prețurile din t0 (notă: observați că, în această expunere
a problemei, cantitățile din t0 nu ne sunt utile).
Astfel:
𝑃𝐼𝐵𝑡1 î𝑛 𝑝𝑟𝑒ț𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑡1
Deflatorul P.I.B. t1/t0 = 𝑃𝐼𝐵𝑡1 î𝑛 𝑝𝑟𝑒ț𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑡0
𝑥100
P.I.B.-ul din anul t 1 = cantitatea produsă în anul t1 evaluată la prețurile din anul t1
Adică, PIBt1 = q1 X p1 => 1.200 X 25 + 1.800 X 6 + 25.000 X 15 = 30.000 + 10.800 + 375.000 = 415.800
Aceeași cantitate produsă în anul t1, dar evaluată la preturile din t 0 este:
P.I.B.-ul din anul t1 la prețurile din t0 = 1.200 X 20 + 1.800 X 5 + 25.000 X 10 = 24.000 + 9.000 +
25.000 = 283.000
De unde rezultă ca:
𝑃𝐼𝐵𝑡1 î𝑛 𝑝𝑟𝑒ț𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑡1 415.800
Deflatorul P.I.B. t1/t0 = 𝑃𝐼𝐵𝑡1 î𝑛 𝑝𝑟𝑒ț𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑡0
𝑥100 = 283.000 𝑥 100 = 146,92%
Așadar, în perioada t 0 - t 1 rata inflatiei a fost de 46,92%, adică preturile au crescut îm medie cu
46,92 % de-a lungul acestei perioade (varianta de răspuns c. corectă).
Aplicația nr. 4:
Dacă PIB-ul nominal este egal cu 1.200 miliarde lei, iar prețurile au crescut în anul respectiv cu
20%
a. Deflatorul PIB-ului este egal cu 1,4
b. PIB-ul real este mai mare decât PIB-ul nominal cu 240 miliarde lei
c. PIB-ul real este mai mic decât PIB-ul nominal cu 200 miliarde lei
d. PIB-ul nominal este mai mare decât PIB-ul real cu 240 miliarde lei
Rezolvare:
Dacă prețurile au crescut în anul respectiv cu 20% înseamna că deflatorul PIB are valoarea de
120%.
𝑃𝐼𝐵𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙 1.200 𝑚𝑙𝑑
Apoi, utilizăm formula Deflatorului P.I.B. = 𝑥100 = 𝑥 100 = 120% => 𝑃𝐼𝐵𝑟𝑒𝑎𝑙 =
𝑃𝐼𝐵𝑟𝑒𝑎𝑙 𝑃𝐼𝐵𝑟𝑒𝑎𝑙
1.000 miliarde.
Altfel spus, dacă prețurile au crescut cu 20%, iar PIB-ul nominal (actual) este de 1.200 miliarde,
înseamnă că PIB-ul real (anterior) a fost de 1.000 miliarde. Deci, PIB-ul real este mai mic decât cel nominal
cu 200 miliarde (varianta de răspuns c. corectă).
II. Exemple de aplicatii:
a) Rezolvate:
1. Conturile nationale ofera pentru o tara, la nivelul anului 1995, urmatoarele informatii,
exprimate in preturi curente (daca nu se face alta precizare), in miliarde unitati monetare
- produsul global brut exprimat in preturi ale factorilor (PGBpf), 80 000
- produsul intern brut exprimat in preturi ale factorilor (PIBpf), 50 000
- subventii (S) 1 500
- produsul national brut exprimat in preturi ale pietei (PNBpp) 55 600
- produsul national brut avaluat in preturi ale pietei din anul 1990 43 000
- venituri obtinute de agentii economici straini in interiorul economiei
nationale si repatriate in tarile lor de origine (Vs) 12 500
- venituri obtinute de agenti economici nationali in afara granitelor
nationale si repatriate in tara (Vn) 13 000
- exporturi totale de bunuri si servicii (Et) 23 000
- importuri totale de bunuri si servicii (It) 20 000
- amortismente (echivalentul valoric al consumului de capital fix – CCF) 5 300
- consumul privat de bunuri si servicii finale (C.privat) 34 000
- consumul public sau guvernamental de bunuri si servicii finale 8 300
b) produsul national net(sau venitul national) exprimat in preturi ale factorilor (PNNpf)
d) investitia nete din economie (I.N)
Rezolvare:
a) C.I. = PGB – PIB = 80 000 – 50 000 = 30 000

PNNpf = 50 500 – 5 300 = 45 200
c) PNNpp = PNBpp – CCF = 55 600 – 5 300 = 50 300

Export net = Et – It = 23 000 – 20 000 = 3 000
PIBpp = 55 600 – 13 000 + 12 500 = 55 100
 IB = FBC = PIBpp – Cprivat – Cpublic – Export net
IB = 55 100 – 34 000 – 8 300 – 3 000 = 9 800
 IN = 9 800 – 5 300 = 4 500
e) Impozitele indirecte nete (I.I.N.) = I.I. – S  I.I. = I.I.N. + S

Cum determinam I.I.N. ?
Din PNNpf = PNNpp – I.I.N.  I.I.N. = PNNpp – PNNpf = 50 300 – 45 200 = 5 100
 I.I. = 5 100 + 1 500 = 6 600
f) Deflatorul 1995/1990 = x100 = x100  129,30%
Deci, in perioada 1990 – 1995, rata inflatiei a fost de 29,30%, adica preturile au
crescut, in medie, cu 29,30%
2. Consumul anual privat de bunuri si servicii finale reprezinta 2 000 unitati monetare
(u.m), formarea bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m., variatia stocurilor este
de 300 u.m., balanta comerciala inregistreaza un excedent de 200 u.m, consumul de
capital fix reprezinta 400 u.m., produsul global brut este egal cu 9 000 u.m., din care
consumul intermediar reprezint 60%. In aceste conditii, sa se determine:
c) Investitia neta;
Rezolvare:
a) studiem cu atentie datele din enunt si constatam ca avem informatiile necesare
pentru a determina PIB-ul, dupa care folosim formula destinatiilor finale ale acestuia
pentru a calcula, prin scadere, singura destinatie necunoscuta, consumul final guv.:
PIB = PGB – CI = 9 000 – 60% din 9 000 = 9 000 – 5 400 = 3 600
FBC(formarea bruta a capitalului) = FBCF(formarea bruta a capitalului fix) + ΔS(va-
riatia stocurilor) = 600 + 300 = 900
Exportul este mai mare decat Importul si deficit cand Exportul este mai mic decat
Importul). Destinatia Export net se va inscrie cu “+” pentru excedent si cu “-” pentru
deficit.  3 600 = 2 000 + Cguv. + 900 + 200  Cguv. = 3 600 – 3 100 = 500
PIN = 3 600 – 400 = 3 200
c) Investia neta(IN) = FBC – CCF = 900 – 400 = 500 Investia neta se mai poate
determina si prin insumarea investitiei nete in capital fix (INCF = FBCF – CCF) cu
variatia stocurilor(ΔS): IN = (600 – 400) + 300 = 200 + 300 + 500
CT = 2 000 + 500 = 2 500
b) De rezolvat :
1. PNB exprimat in preturile factorilor este egal cu 800 unitati monetare(u.m.) ;
impozitele indirecte nete reprezinta 200 u.m.; consumul de capital fix este egal cu
300 u.m. In aceste conditii, sa se calculeze PNN exprimat in preturile pietei.
2. Produsul global brut este egel cu 1 200 unitati monetare (u.m.); consumul de
capital fix este egal cu 180 u.m; consumul intermediar reprezinta 60% din PIB;
formarea bruta a capitalului este egala cu 200 u.m.; daca marimea consumului final
privat este de doua ori mai mare decat consumul public, iar deficitul balantei
comerciale este egal cu 50 u.m., sa se determine :
a) produsul intern brut ; b) consumul final privat ; c) investitia neta
3. Valoarea adaugata bruta exprimata in preturi ale pietei, creata in interiorul unei
economii nationale intr-un an este egala cu 5 000 unitati monetare (u.m.);
remuneratiile salariale repatriate de angajatii autohtoni in strainatate insumeaza
1 000 u.m., iar salariile angajatilor straini obtinute in interiorul economiei nationale si
transferate familiilor lor in tarile de origine reprezinta 800 u.m.; veniturile repatriate
de la intreprinderi si proprietati apartinand agentilor economici nationali, dar aflate
in strainatate, reprezinta 1 200 u.m., iar sumele repatriate de agentii economici
straini sub forma de venituri aferente proprietatilor detinute in interiorul acestei
economii nationale reprezinta 1 500 u.m.; consumul de capital fix aferent produsului
national brut este de 1 000 u.m., impozitele indirecte se ridica la 900 u.m., iar
subventiile de exploatare insumeaza 500 u.m. Sa se determine: a) PNB in preturile
pietei; b) venitul national exprimat in preturile factorilor; c) PIN exprimat in
preturile pietei
4. Intr-o economie nationala PNB exprimat in preturile pietei este egal cu
20 000 unitati monetare (u.m.); profiturile nedistribuite de societatile comerciale
reprezinta 2 000 u.m.; cotizatiile platite de societatile comerciale pentru asigurari
sociale reprezinta 4 000 u.m.; consumul de capital fix este egal cu 3 000 u.m.;
impozitele asupra profiturilor nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 500
u.m.; impozitele directe se ridica la 2 500 u.m.; pensiile, indemnizatiile de somaj,
ajutoarele, bursele etc insumeaza 5 000 u.m.; subventiile de exploatare sunt egale cu
1 800 u.m.; transferurile nete ale restului lumii reprezinta 1 500 u.m., iar impozitele
indirecte insumeaza 2 300 u.m. Pornind de la precizarea ca venitul national este
produsul national net exprimat in preturile factorilor, sa se calculeze:
a) produsul national net exprimat in preturile pietei; b) venitul national disponibil;
c) venitul personal disponibil
5. PNB obtinut in anul 2010, calculat in preturile anului 2005, este egal cu 180
miliarde euro; acelasi PNB, calculat pe baza preturilor curente, este egal cu 207
miliarde euro. Calculati deflatorul PNB si interpretati rezultatul obtinut
Exemple de lucrări de control ce pot fi date la seminar din temele 10 si 11:
VARIANTA 1
1. Cum credeti ca ar putea fi rezolvata problema congestiei traficului ca externalitate?

2. De ce este necesara reglementarea schimbului voluntar? Argumentati printr-un
exemplu!
3. Ce intelegeti prin ignoranta rationala? Puteti oferi un exemplu?
4. Intr-o localitate sunt patru fabrici care polueaza, cu costuri de reducere a poluarii
prezentate in tabelul de mai jos:
fabricile unitati de poluare emise lunar costul reducerii emisiilor pe unitate de

poluare
A 20 000 1$
B 40 000 2$
C 60 000 3$
D 120 000 4$
Cu cat se reduce poluarea localitatii daca agentia de protectie a mediului aplica o taxa de
poluare de 3,01 $ / unitate de poluare? Care vor fi costul acestei depoluari si alte efecte
financiare ale aplicarii acestei masuri?
VARIANTA 2
1. Cum poate fi explicat faptul ca un proiect local ale carui costuri directe sunt de doua ori
mai mari decat toate beneficiile viitoare (indiferent de natura lor) poate continua
beneficiind de subventionarea din partea guvernului federal, desi pica la o analiza cost-
beneficiu?
2. Este corecta afirmatia ca “guvernul actioneaza in interes public’?
3. De ce este necesara si acceptata folosirea constrangerii pentru asigurarea finantarii in
educatie?

poluare
A 20 000 1$
B 40 000 2$
C 60 000 3$
D 120 000 4$
Pentru reducerea poluarii, pot fi imaginate urmatoarele variante:
a) Fiecare fabrica este obligata sa reduca poluarea la jumatate:
b) Fiecare fabrica este obligata sa reduca poluarea cu 20 000 unitati;
c) Interzicerea poluarii la un nivel mai mare de 20 000 unitati de poluare de fiecare
fabrica;
Sa se determine cu cat se reduce poluarea in fiecare varianta si costul corespunzator
a) Rezolvate:
1. Conturile nationale ofera pentru o tara, la nivelul anului 1995, urmatoarele informatii,
exprimate in preturi curente (daca nu se face alta precizare), in miliarde unitati monetare
- produsul global brut exprimat in preturi ale factorilor (PGBpf), 80 000
- produsul intern brut exprimat in preturi ale factorilor (PIBpf), 50 000
- subventii (S) 1 500
- produsul national brut exprimat in preturi ale pietei (PNBpp) 55 600
- produsul national brut avaluat in preturi ale pietei din anul 1990 43 000
- venituri obtinute de agentii economici straini in interiorul economiei
nationale si repatriate in tarile lor de origine (Vs) 12 500
- venituri obtinute de agenti economici nationali in afara granitelor
nationale si repatriate in tara (Vn) 13 000
- exporturi totale de bunuri si servicii (Et) 23 000
- importuri totale de bunuri si servicii (It) 20 000
- amortismente (echivalentul valoric al consumului de capital fix – CCF) 5 300
- consumul privat de bunuri si servicii finale (C.privat) 34 000
- consumul public sau guvernamental de bunuri si servicii finale 8 300
b) produsul national net(sau venitul national) exprimat in preturi ale factorilor (PNNpf)
d) investitia nete din economie (I.N)
Rezolvare:
a) C.I. = PGB – PIB = 80 000 – 50 000 = 30 000

PNNpf = 50 500 – 5 300 = 45 200
c) PNNpp = PNBpp – CCF = 55 600 – 5 300 = 50 300

Export net = Et – It = 23 000 – 20 000 = 3 000
PIBpp = 55 600 – 13 000 + 12 500 = 55 100
 IB = FBC = PIBpp – Cprivat – Cpublic – Export net
IB = 55 100 – 34 000 – 8 300 – 3 000 = 9 800
 IN = 9 800 – 5 300 = 4 500
e) Impozitele indirecte nete (I.I.N.) = I.I. – S  I.I. = I.I.N. + S

Cum determinam I.I.N. ?
Din PNNpf = PNNpp – I.I.N.  I.I.N. = PNNpp – PNNpf = 50 300 – 45 200 = 5 100
 I.I. = 5 100 + 1 500 = 6 600
f) Deflatorul 1995/1990 = x100 = x100  129,30%
Deci, in perioada 1990 – 1995, rata inflatiei a fost de 29,30%, adica preturile au
crescut, in medie, cu 29,30%
2. Consumul anual privat de bunuri si servicii finale reprezinta 2 000 unitati monetare
(u.m), formarea bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m., variatia stocurilor este
de 300 u.m., balanta comerciala inregistreaza un excedent de 200 u.m, consumul de
capital fix reprezinta 400 u.m., produsul global brut este egal cu 9 000 u.m., din care
consumul intermediar reprezint 60%. In aceste conditii, sa se determine:
c) Investitia neta;
Rezolvare:
a) studiem cu atentie datele din enunt si constatam ca avem informatiile necesare
pentru a determina PIB-ul, dupa care folosim formula destinatiilor finale ale acestuia
pentru a calcula, prin scadere, singura destinatie necunoscuta, consumul final guv.:
PIB = PGB – CI = 9 000 – 60% din 9 000 = 9 000 – 5 400 = 3 600
FBC(formarea bruta a capitalului) = FBCF(formarea bruta a capitalului fix) + ΔS(va-
riatia stocurilor) = 600 + 300 = 900
Exportul este mai mare decat Importul si deficit cand Exportul este mai mic decat
Importul). Destinatia Export net se va inscrie cu “+” pentru excedent si cu “-” pentru
deficit.  3 600 = 2 000 + Cguv. + 900 + 200  Cguv. = 3 600 – 3 100 = 500
PIN = 3 600 – 400 = 3 200
c) Investia neta(IN) = FBC – CCF = 900 – 400 = 500 Investia neta se mai poate
determina si prin insumarea investitiei nete in capital fix (INCF = FBCF – CCF) cu
variatia stocurilor(ΔS): IN = (600 – 400) + 300 = 200 + 300 + 500
CT = 2 000 + 500 = 2 500
b) De rezolvat :
1. PNB exprimat in preturile factorilor este egal cu 800 unitati monetare(u.m.) ;
impozitele indirecte nete reprezinta 200 u.m.; consumul de capital fix este egal cu
300 u.m. In aceste conditii, sa se calculeze PNN exprimat in preturile pietei.
2. Produsul global brut este egel cu 1 200 unitati monetare (u.m.); consumul de
capital fix este egal cu 180 u.m; consumul intermediar reprezinta 60% din PIB;
formarea bruta a capitalului este egala cu 200 u.m.; daca marimea consumului final
privat este de doua ori mai mare decat consumul public, iar deficitul balantei
comerciale este egal cu 50 u.m., sa se determine :
a) produsul intern brut ; b) consumul final privat ; c) investitia neta
3. Valoarea adaugata bruta exprimata in preturi ale pietei, creata in interiorul unei
economii nationale intr-un an este egala cu 5 000 unitati monetare (u.m.);
remuneratiile salariale repatriate de angajatii autohtoni in strainatate insumeaza
1 000 u.m., iar salariile angajatilor straini obtinute in interiorul economiei nationale si
transferate familiilor lor in tarile de origine reprezinta 800 u.m.; veniturile repatriate
de la intreprinderi si proprietati apartinand agentilor economici nationali, dar aflate
in strainatate, reprezinta 1 200 u.m., iar sumele repatriate de agentii economici
straini sub forma de venituri aferente proprietatilor detinute in interiorul acestei
economii nationale reprezinta 1 500 u.m.; consumul de capital fix aferent produsului
national brut este de 1 000 u.m., impozitele indirecte se ridica la 900 u.m., iar
subventiile de exploatare insumeaza 500 u.m. Sa se determine: a) PNB in preturile
pietei; b) venitul national exprimat in preturile factorilor; c) PIN exprimat in
preturile pietei
4. Intr-o economie nationala PNB exprimat in preturile pietei este egal cu
20 000 unitati monetare (u.m.); profiturile nedistribuite de societatile comerciale
reprezinta 2 000 u.m.; cotizatiile platite de societatile comerciale pentru asigurari
sociale reprezinta 4 000 u.m.; consumul de capital fix este egal cu 3 000 u.m.;
impozitele asupra profiturilor nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 500
u.m.; impozitele directe se ridica la 2 500 u.m.; pensiile, indemnizatiile de somaj,
ajutoarele, bursele etc insumeaza 5 000 u.m.; subventiile de exploatare sunt egale cu
1 800 u.m.; transferurile nete ale restului lumii reprezinta 1 500 u.m., iar impozitele
indirecte insumeaza 2 300 u.m. Pornind de la precizarea ca venitul national este
produsul national net exprimat in preturile factorilor, sa se calculeze:
a) produsul national net exprimat in preturile pietei; b) venitul national disponibil;
c) venitul personal disponibil
5. PNB obtinut in anul 2010, calculat in preturile anului 2005, este egal cu 180
miliarde euro; acelasi PNB, calculat pe baza preturilor curente, este egal cu 207
miliarde euro. Calculati deflatorul PNB si interpretati rezultatul obtinut
Exemple de lucrări de control ce pot fi date la seminar din temele 10 si 11:
VARIANTA 1
1. Cum credeti ca ar putea fi rezolvata problema congestiei traficului ca externalitate?

2. De ce este necesara reglementarea schimbului voluntar? Argumentati printr-un
exemplu!
3. Ce intelegeti prin ignoranta rationala? Puteti oferi un exemplu?

poluare
A 20 000 1$
B 40 000 2$
C 60 000 3$
D 120 000 4$
Cu cat se reduce poluarea localitatii daca agentia de protectie a mediului aplica o taxa de
poluare de 3,01 $ / unitate de poluare? Care vor fi costul acestei depoluari si alte efecte
financiare ale aplicarii acestei masuri?
VARIANTA 2
1. Cum poate fi explicat faptul ca un proiect local ale carui costuri directe sunt de doua ori
mai mari decat toate beneficiile viitoare (indiferent de natura lor) poate continua
beneficiind de subventionarea din partea guvernului federal, desi pica la o analiza cost-
beneficiu?
2. Este corecta afirmatia ca “guvernul actioneaza in interes public’?
3. De ce este necesara si acceptata folosirea constrangerii pentru asigurarea finantarii in
educatie?

poluare
A 20 000 1$
B 40 000 2$
C 60 000 3$
D 120 000 4$
Pentru reducerea poluarii, pot fi imaginate urmatoarele variante:
a) Fiecare fabrica este obligata sa reduca poluarea la jumatate:
b) Fiecare fabrica este obligata sa reduca poluarea cu 20 000 unitati;
c) Interzicerea poluarii la un nivel mai mare de 20 000 unitati de poluare de fiecare
fabrica;
Sa se determine cu cat se reduce poluarea in fiecare varianta si costul corespunzator
Macroeconomie – Anul I Șomajul
;
;’;
Șomer = persoana adultă, din populația neinstituționalizată, care nu este angajată și
care caută un loc de muncă sau așteaptă să înceapă lucrul sau să se întoarcă la serviciu
Condiții pentru a fi considerat șomer:
(1) face parte din populația neinstituționalizată
(2) nu are de lucru (serviciu)/neangajată în perioada analizată/studiată
(3) face eforturi specifice pentru a găsi de lucru în perioada precedentă celei analizate
(4) este disponibil să muncească în perioada analizată/studiată (în prezent)
Populație neinstituționalizată = totalul celor care au vârsta de 16 ani sau mai mult și
nu au domiciliul într-o instituție (de exemplu unui penitenciar, spital, azil etc.)
Forță de muncă (civilă) = Persoanele adulte din populația neinstituționalizată, care

sunt angajate sau neangajate
Populația totală – Populația cu vârsta sub 15 ani sau instituționalizată = Populația

neinstituționalizată – Populația inaptă de muncă = Populația aptă de muncă – Populația
ocupată = Șomerii
Rata oficială a șomajului = Raportul procentual dintre numărul de șomeri și populația

activă (aptă de muncă)
𝑁𝑠
𝑅𝑠 = × 100
𝑃𝐴
Rata angajării = Raportul procentual dintre numărul de persoane angajate împărțit la
populația totală neinstituționalizată
𝑁𝑎
𝑅𝑎 = × 100
𝑃𝑇𝑛
Gradul de ocupare al forței de muncă = Raportul procentual dintre populația ocupată
și populația activă
𝑃𝑂
𝐺𝑜 = × 100 = 100 − 𝑅𝑠
𝑃𝐴
Aplicații:
1. Populația totală a unei țări este de 40 milioane locuitori și este structurată astfel: 6
milioane sunt copii, 14 milioane sunt pensionari, 3 milioane nu au un loc de muncă, iar dintre
aceștia 500.000 au renunțat la căutarea unui loc de muncă și 100.000 emigrează. Să se
determine populația activă, numărul șomerilor și rata șomajului.
Rezolvare:
PA = 40.000.000 – 6.000.000 – 14.000.000 – 100.000 – 500.000 

PA = 19.400.000 locuitori
Ns = 3.000.000 – 500.000 – 100.000  Ns = 2.400.000
𝑁 2.400.000
Rs = 𝑃𝐴𝑠 × 100  Rs = 19.400.000 ×100  Rs = 12,37%
Macroeconomie – Anul I Șomajul
;
;’;
2. Populația totală a unei țări este de 60.000.000 locuitori, cea activă de 30.000.000
persoane, din care populația ocupată reprezintă 23.000.000 persoane. Să se determine:
a) Numărul persoanelor inactive;
b) Numărul șomerilor;
c) Rata șomajului;
d) Gradul de ocupare al forței de muncă.
Rezolvare:
a) Populația inactivă = Populația totală – Populația activă

PI = PT – PA = 60.000.000 – 30.000.000 = 30.000.000
b) Ns = PA – PO = 30.000.000 – 23.000.000 = 7.000.000 persoane
𝑁 7.000.000
c) Rs = 𝑃𝐴𝑠 × 100  Rs = 30.000.000 ×100  Rs = 23,33%
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑜𝑐𝑢𝑝𝑎𝑡ă 23.000.000

d) Gradul de ocupare = × 100 = = 30.000.000 ×100 = 76,6% = 100 - Rs
𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣ă
3. Piața muncii într-o țară a evoluat în decursul perioadei 2010 – 2013, astfel:
Anul Numărul de șomeri Populația activă
(mii de persoane) (mii de persoane)
2010 2369 13363
2011 2768 13437
2012 2971 13542
2013 2966 13781
Să se determine evoluția ratei șomajului. Comentați rezultatul.
Rezolvare:
Rata șomajului pentru perioda 2010 – 2013 va fi:
Anul Rata
șomajului
2010 17,70
2011 20,60
2012 21,90
2013 21,50
În perioada analizată a existat o creștere a șomajului de 3,8% , fapt datorat creșterii

mai mari a numărului șomerilor decât a populației active.
Fişă aplicații seminar capitolul 12
a) PIB este descris în mod corect:
a. Ca sumă a valorii bunurilor şi serviciilor finale realizate pe durata unui an de
către agenţii economici străini şi rezidenţi în interiorul ţării;
b. Ca venit total dobândit în interiorul economiei naţionale în decursul unui an;
c. Ca sumă a valorii adăugate de către producătorii sau persoanele care contribuie
anual la producţia de noi bunuri;
d. Toate variantele de mai sus.
b) Dacă PIB exprimat în preţuri curente are valoarea de 10,2 miliarde lei, în timp ce PIB
exprimat în preţuri din perioada de bază este de 8 miliarde lei, ştim că începând cu anul
de referinţă, nivelul preţurilor:
a. A crescut cu 27,5%;
b. A crescut cu 2,75%;
c. A scăzut cu 27,5%;
d. A scăzut cu 27,05%.
c) PIB-ul real reprezintă:

e. Diferenţa dintre PIB nominal şi servicii;
f. Suma dintre PIB nominal şi producţia de bunuri intermediare;
g. PIB nominal exprimat la preţurile de referinţă anuale;
h. PIB nominal – amortizare.
d) Dacă PIB-ul nominal a crescut cu 10% într-o anumită perioadă, în timp ce PIB-ul real
a crescut cu 20%, acest lucru înseamnă că:
a. În această perioadă s-a produs inflaţie;
b. Nivelul preţurilor a scăzut cu 10%;
c. S-a redus bunăstarea populaţiei în această perioadă;
d. În medie, oamenii erau mai bogaţi la sfârşitul perioadei, decât la începutul
acesteia.
e) Inflaţia reprezintă:
e. Fenomenul omonim deflaţiei;
f. O scădere a valorii sau a puterii de cumpărare a banilor;
g. Un fenomen rar;
h. Un dezechilibru microeconomic.
f) Completaţi spaţiile libere:_________________poate fi definită ca o ____________

susţinută a nivelurilor preţurilor.
i. Inflaţia; scădere.
j. Deflaţia; scădere.
k. Deflaţia; creştere.
l. Inflaţia; stagnare.
g) Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit doar din trei categorii
de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Categoria Preţul unitar Cantitatea
În anul 2000 În anul 2019 Q2000 Q2019
A 40 70 100 50
B 20 25 50 40
Calculaţi:
a) PIB 2019 raportat la preţurile curente, din anul 2019
b) PIB 2019 raportat la preţurile din perioada de bază, 2000.
c) Deflatorul PIB.
6. Un distribuitor de bulbi de lalele furnizează bulbi unui florar la 1,5 lei/buc unui florar
din Iași. Acesta îi cultivă în propria seră și vinde lalele către florăriile din oraș la prețul de 3 lei
firul. Florăria Ikebana vinde consumatorului final lalele cu 5 lei firul.
a) Cu cât va crește PIB-ul în acest caz?
b) Dacă în contextul situației prezente, lipsa cererii de pe piață determină florăria Ikebana
să vândă firul de lalea cu 2,5 lei, cum se modifică, în acest caz PIB-ul țării?
7. Să presupunem că Apple produce în decembrie 2019 un lot de 10.000 de telefoane mobile

Iphone 11Pro, cu o valoare estimată de piață 1.200 euro/buc. Niciunul dintre ele nu este vândut
până în primăvara anului 2020. În acest caz:
a. Cu cât creşte PIB al anului 2019? Dar PIB-ul anului 2020?
b. Dacă în aprilie 2020, telefoanele se vor vinde la pretul de 1050 euro/buc, cum se va
modifica PIB-ul anului 2019? Dar PIBul anului 2020? Argumentați.
8. Într-o economie națională, produsul global brut este de 9000 u.m. Consumul intermediar este
de 60% din produsul global brut, consumul privat este de 2000 u.m, formarea bruta a capitalului
este egala cu 900 u.m, balanta comerciala inregistreaza un excedent de 200 u.m, iar consumul
de capital fix este de 400 u.m. În aceste condiții, determinați:
a) Consumul public;
b) Consumul total (atât cel public, cât și privat);
c) PIN;
d) Investiția netă.
9. PGB = 200.000 u.m, Ci = 60% din PGB, Cpr =40.000 u.m, CCF = 10.000 u.m, Vaas=25.000
u.m, Vasi = 20.000 u.m, Inetă (investiția netă) =15.000 u.m, Variația stocurilor = 5000 u.m,
Exporturi = 30.000 u.m, Importuri = 35.000 u.m, Se (subvențiile de exploatare) = 10.000 u.m,
Impozitele indirecte = 20.000 u.m., iar PIB real = 75.000 u.m. Determinați:
a) Cpb;
b) C total (public+privat);
c) PNB
d) VNpretul factorilor (pf)
e) Ibrută
f) Deflator PIB
g) PIN.
PRECIZARI SI COMPLETARI LA CAPITOLUL 12
MASURAREA PERFORMANTEI GLOBALE A SISTEMELOR ECONOMICE
Precizari:
Avand in vedere faptul ca in saptamanile viitoare vor fi predate doua teme inexistente in
manual, consacrate somajului, respectiv, inflatiei, problemele referitoare la acestea, cuprinse
in capitolul 12, vor fi abordate atunci. Acum sa retinem doar ca in masurarea performantei
globale a sistemelor economice sunt luate in considerare si aceste aspecte, ale ocuparii fortei
de munca (prin prisma cuantificarii somajului) si ale stabilitatii preturilor (prin cuantificarea
inflatiei). Paragrafele Ocupare si somaj, Ocupat, neocupat si somer, Deciziile de pe piata
muncii, Somajul si recesiunile, Inflatia, Dificultatile calculului monetar si Recesiune si
inflatie dupa 1960 vor fi reluate cand se vor preda temele amintite mai sus, asa ca nu sunt
incluse in materia ce trebuie studiată pentru proba de verificare semestrială din data de
07.04.2020
In legătura cu indicatorii macroeconomici, pe langă ceea ce se regăsește in capitolul 12

din manual, se mai fac urmatoarele completari, care se vor putea intalni in subiectele probei
de verificare:
1. Exista doua sisteme de calcul:
a) sistemul conturilor nationale (SCN), specific tarilor cu economie de piata,
astazi aproape generalizat la scara planetara, fundamentat pe teoria factorilor
de productie elaborata de J.B.Say, conform careia fiecare factor este
recompensat corespunzator contributiei sale la activitatea economica, printr-
o anumita forma de venit (salariul pentru munca, profitul si dobanda pentru
capital si renta pentru factorul natura). Fac parte: PIB si PIN, PNB si PNN
cat si Venitul National;
b) sistemul productiei materiale (SPM), folosit in tarile cu economie planificata
centralizat, fundamentat pe teoria muncii productive, conforma careia
munca productiva este cea depusa in sfera productiei materiale, inclusiv in
domeniul serviciilor de productie, unde se creeaza bunurile economice.
Indicatorii din acest sistem erau Produsul Social si Venitul National
2. In sistemul conturilor nationale indicatorii macroeconomici pot fi determinati prin
trei metode:
a) metoda de productie, prin care Produsul Intern Brut (PIB) se calculeaza
scazand din Produsul Global Brut (PGB) valoarea Consumului Intermediar
(CI): PIB = PGB - CI (1), PGB fiind suma productiilor
globale ale tuturor agentilor economici din interiorul economiei nationale;
b) metoda utilizarii productiei finale, prin care PIB – ul se determina
insumand cheltuielile menajelor pentru bunuri si servicii de consum (sau
consumul privat, C), cheltuielile publice sau guvernamentale pentru bunuri
si servicii de consum (G), cheltuieli pentru bunuri de investitii in capital fix
si circulant (formarea bruta de capital, FBC ) si exportul net (diferenta dintre
export si import, H): PIB = C + G + FBC + H (2)
c) metoda costurilor sau valorii adaugate, prin care PIB- ul se determina prin
insumarea elementelor care reflecta compensarea factorilor de productie
(salariu, profit, dobanda, renta etc), la care se adauga alocatiile pentru
consumul de capital fix (CCF) si impozitele indirecte.
1
3. Principalii indicatori folositi pentru cuantificarea rezultatelor macroeoconomice in
sistemul conturilor nationale sunt:
a) Produsul intern net (PIB), determinat prin una din cele trei metode de mai sus.
Definitia o aveti in manual (Valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale
create in interiorul economiei nationale de catre agentii economici nationali si
straini, intr-o perioada determinata de timp, de obicei un an). Mai trebuie precizat
aici ca formarea bruta a capitalului (FBC, termenul din relatia (2)) are trei
componente:
1. investitia de inlocuire a capitalului fix uzat si scos din functiune (investitia de
inlocuire – Iî - echivalentul valoric al consumului de capital fix - CCF);
2. investitia de crestere a capitalului fix (numita investitie neta in capital fix - Incf);
3. variatia stocurilor de capital circulant (cre nu poate fi decat neta: investitie neta
cand stocul de la sfarsitul perioadei este mai mare decat cel de la inceput sau
dezinvestitie neta, cand stocul final este mai mic decat cel initial – S, cu semn
pozitiv sau negativ).
Iî + Incf = Investitia bruta in capital fix (Ibcf)
FBC – CCF sau Iî = Investitia neta (In)
FBC - Ibcf = Variatia stocurilor (S)
Cu aceste precizari, relatia (2) poate fi scrisa si:
PIB = C + G + CCF + Incf + S + H (3)
b) Produsul intern net (PIN), ca valoarea adaugata neta, se determina scazand din
PIB alocatia pentru consumul de capital fix:
PIN = PIB - CCF (4)
c) Produsul national Brut (PNB):
PNB = PIB - VSi + VNe, (5)
unde : VSi = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici straini in
interiorul economiei nationale intr-o perioada determinata, de regula un an;
VNe = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici nationali in
exteriorul economiei nationale, intr-o perioada determinata, de regula un an
d) Produsul national net (PNN): PNN = PNB - CCF (6)
e) Venitul national (VN) reprezinta marimea agregata a veniturilor obtinute de
posesorii factorilor de productie consumati pentru producerea bunurilor si
serviciilor, ca recompensa pentru aportul lor. El insumeaza veniturile din munca
(salarii si contributii) si veniturile din proprietate (dobanzi, dividende, rente, chirii
etc). Se poate determina in preturile pietei (VNpp) sau in preturile factorilor (VNpf)
VNpp = PNBpp – CCF (7)
VNpf = VNpp - Iin (8)
Iin reprezinta impozitele indirecte nete: Iin = Ii - Se (9),
unde Ii sunt impozitele indirecte, iar Se reprezinta subventiile de exploatare
Relatia (8) poate fi scrisa:
VNpf = PNBpp – CCF - Ii + Se (10)
f) Venitul national disponibil (VNd) :
VNd = VN + Tnrl (11),
unde Tnrl reprezinta transferurile nete cu restul lumii (pozitiv sau negativ, in
functie de marimea platilor sau incasarilor catre/din restul lumii de alta natura decat
comerciala)
g) Venitul personal (VP) reprezinta partea din venitul national care revine
menajelor, persoanelor private
2
VP= VN - Pr.n. – Ipr.n. – CAS + Ts (12),
unde: Pr.n. este profitul nedistribuit de societatile comerciale,
Ipr.n. este impozitul pe profitul nedistribuit
CAS reprezinta contributiile pentru asigurari sociale platite de intreprinderi
Ts sunt transferuri ale statului spre menaje
h) Venitul personal disponibil (VPd) reprezinta marimea ce va putea fi afectata
de catre populatie pentru consum sau pentru economisire:
VPd = VP - Idvp (13),
unde: Idvp reprezinta impozitele directe asupra veniturilor personale
4. Indicatorii macroeconomici pot fi calculati in moneda nationala sau, pentru

comparatii internationale, in moneda americana - dolarul USA – asa cum ii gasim
in rapoartele Bancii Mondiale si FMI – sau in moneda unica europeana Euro – asa
cum sunt exprimati in statisticile UE.
Ei pot fi determinati in preturi curente, ca PIB sau PNB nominal, sau, pentru
a separa efectele variatiei preturilor, in preturi comparabile, ca PIB sau PNB real
Raportul procentual intre PIB nominal si PIB real este Deflatorul PIB-ului, cu
care se poate masura inflatia.
Pentru comparatii internationale se foloseste PIB-ul exprimat in paritatea
puterii de cumparare (PIBppc), care ia in considerare puterea de cumparare a
monedei de exprimare, diferita de la tara la tara. În țările mai puțin dezvoltate, PIB
ppc este mult mai mare decat PIB-ul exprimat in moneda internationala la cursul
oficial de schimb.
5. Pentru măsurarea performantei globale a sistemelor economice sunt folositi si

numerosi alti indicatori, orientati pentru a reflecta mai mult aspecte calitative ale
dezvoltarii. Printre acestia se afla si Indicele Dezvoltarii Umane, un indicator
compozit, determinat anual, incepand cu 1990, in Raportul asupra dezvoltarii
umane elaborat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
6. Un indicator relevant al eficientei folosirii muncii nationale este Productivitate

nationala a muncii, calculat ca raport intre PIB si populatia ocupata sau ca
raport intre PIB si numarul de ore lucrate in economia nationala respectiva
3
I. PRECIZARI SI COMPLETARI LA CAPITOLUL 12 - MASURAREA PERFORMANTEI GLOBALE A SISTEMELOR
ECONOMICE
In legătura cu indicatorii macroeconomici, sunt utile urmatoarele completari:

a) sistemul conturilor nationale (SCN), specific tarilor cu economie de piata, astazi aproape
generalizat la scara planetara, fundamentat pe teoria factorilor de productie elaborata de J.B.Say,
conform careia fiecare factor este recompensat corespunzator contributiei sale la activitatea
economica, printr-o anumita forma de venit (salariul pentru munca, profitul si dobanda pentru
capital si renta pentru factorul natura). Fac parte: PIB si PIN, PNB si PNN cat si Venitul National;
b) sistemul productiei materiale (SPM), folosit in tarile cu economie planificata centralizat,
fundamentat pe teoria muncii productive, conforma careia munca productiva este cea depusa in
sfera productiei materiale, inclusiv in domeniul serviciilor de productie, unde se creeaza bunurile
economice. Indicatorii din acest sistem erau Produsul Social si Venitul National.
2. In sistemul conturilor nationale indicatorii macroeconomici pot fi determinati prin trei metode:
a) metoda de productie, prin care Produsul Intern Brut (PIB) se calculeaza scazand din Produsul
Global Brut (PGB) valoarea Consumului Intermediar (CI):
PIB = PGB - CI (1),
PGB fiind suma productiilor globale ale tuturor agentilor economici din interiorul economiei
nationale;
b) metoda utilizarii productiei finale, prin care PIB – ul se determina insumand cheltuielile
menajelor pentru bunuri si servicii de consum (sau consumul privat, C), cheltuielile publice sau
guvernamentale pentru bunuri si servicii de consum (G), cheltuieli pentru bunuri de investitii in
capital fix si circulant (formarea bruta de capital, FBC ) si exportul net (diferenta dintre export si
import, H):
PIB = C + G + FBC + H (2)
c) metoda costurilor sau valorii adaugate, prin care PIB-ul se determina prin insumarea
elementelor care reflecta compensarea factorilor de productie (salariu, profit, dobanda, renta
etc), la care se adauga alocatiile pentru consumul de capital fix (CCF) si impozitele indirecte.
3. Principalii indicatori folositi pentru cuantificarea rezultatelor macroeoconomice in sistemul conturilor

nationale sunt:
a) Produsul intern net (PIB), determinat prin una din cele trei metode de mai sus. Definitia o aveti in
manual (Valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale create in interiorul economiei nationale
de catre agentii economici nationali si straini, intr-o perioada determinata de timp, de obicei un an). Mai
trebuie precizat aici ca formarea bruta a capitalului (FBC, termenul din relatia (2)) are trei componente:
1. investitia de inlocuire a capitalului fix uzat si scos din functiune (investitia de inlocuire – Iî -
echivalentul valoric al consumului de capital fix - CCF);
3. variatia stocurilor de capital circulant (care nu poate fi decat neta: investitie neta cand stocul de la
sfarsitul perioadei este mai mare decat cel de la inceput sau dezinvestitie neta, cand stocul final este
mai mic decat cel initial – S, cu semn pozitiv sau negativ).
Iî + Incf = Investitia bruta in capital fix (Ibcf)
FBC – CCF sau Iî = Investitia neta (In)
FBC – Ibcf = Variatia stocurilor (S)
PIB = C + G + CCF + Incf + S + H (3)
b) Produsul intern net (PIN), ca valoarea adaugata neta, se determina scazand din PIB alocatia pentru
consumul de capital fix:
PIN = PIB – CCF (4)

PNB = PIB – VSi + VNe (5),
1
unde: VSi = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici straini in interiorul economiei
nationale intr-o perioada determinata, de regula un an;
VNe = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici nationali in exteriorul economiei
nationale, intr-o perioada determinata, de regula un an
d) Produsul national net (PNN): PNN = PNB – CCF (6)
e) Venitul national (VN) reprezinta marimea agregata a veniturilor obtinute de posesorii factorilor de
productie consumati pentru producerea bunurilor si serviciilor, ca recompensa pentru aportul lor. El
insumeaza veniturile din munca (salarii si contributii) si veniturile din proprietate (dobanzi, dividende,
rente, chirii etc). Se poate determina in preturile pietei (VNpp) sau in preturile factorilor (VNpf)
VNpf = VNpp – Iin (8)
Iin reprezinta impozitele indirecte nete: Iin = Ii – Se (9),
VNpf = PNBpp – CCF – Ii + Se (10)

unde, Tnrl reprezinta transferurile nete cu restul lumii (pozitiv sau negativ, in functie de
marimea platilor sau incasarilor catre/din restul lumii de alta natura decat comerciala)
g) Venitul personal (VP) reprezinta partea din venitul national care revine menajelor, persoanelor private
VP= VN – Pr.n. – Ipr.n. – CAS + Ts (12),

h) Venitul personal disponibil (VPd) reprezinta marimea ce va putea fi afectata de catre populatie pentru
consum sau pentru economisire:
VPd = VP – Idvp (13),

4. Indicatorii macroeconomici pot fi calculati in moneda nationala sau, pentru comparatii internationale,
in moneda americana - dolarul USA – asa cum ii gasim in rapoartele Bancii Mondiale si FMI – sau in moneda
unica europeana Euro – asa cum sunt exprimati in statisticile UE.
Ei pot fi determinati in preturi curente, ca PIB sau PNB nominal, sau, pentru a separa efectele variatiei
preturilor, in preturi comparabile, ca PIB sau PNB real
Raportul procentual intre PIB nominal si PIB real este Deflatorul PIB-ului, cu care se poate masura inflatia.
Pentru comparatii internationale se foloseste PIB-ul exprimat in paritatea puterii de cumparare
(PIBppc), care ia in considerare puterea de cumparare a monedei de exprimare, diferita de la tara la tara. În
țările mai puțin dezvoltate, PIBppc este mult mai mare decat PIB-ul exprimat in moneda internationala la
cursul oficial de schimb.
5. Pentru măsurarea performantei globale a sistemelor economice sunt folositi si numerosi alti indicatori,
orientati pentru a reflecta mai mult aspecte calitative ale dezvoltarii. Printre acestia se afla si Indicele
Dezvoltarii Umane, un indicator compozit, determinat anual, incepand cu 1990, in Raportul asupra
dezvoltarii umane elaborat de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
6. Un indicator relevant al eficientei folosirii muncii nationale este Productivitate nationala a muncii,
calculat ca raport intre PIB si populatia ocupata sau ca raport intre PIB si numarul de ore lucrate in
economia nationala respectiva.
2
1. Conturile nationale ofera pentru o tara, la nivelul anului 1995, urmatoarele informatii, exprimate in
preturi curente (daca nu se face alta precizare), in miliarde unitati monetare:
NR. DENUMIRE INDICATOR VALOARE

CRT.
1. Produsul global brut exprimat in preturi ale factorilor (PGBpf) 80.000
2. Produsul intern brut exprimat in preturi ale factorilor (PIBpf) 50.000
3. Subventii (S) 1.500
4. Produsul national brut exprimat in preturi ale pietei (PNBpp) 55.600
5. Produsul national brut avaluat in preturi ale pietei din anul 1990 43.000
6. Venituri obtinute de agentii economici straini in interiorul economiei 12.500
nationale si repatriate in tarile lor de origine (Vs)
7. venituri obtinute de agenti economici nationali in afara granitelor 13.000
nationale si repatriate in tara (Vn)
8. Exporturi totale de bunuri si servicii (Et) 23.000
9. Importuri totale de bunuri si servicii (It) 20.000
10. Amortismente (echivalentul valoric al consumului de capital fix – CCF) 5.300
11. Consumul privat de bunuri si servicii finale (C.privat) 34.000
12. Consumul public sau guvernamental de bunuri si servicii finale 8.300

b) produsul national net (sau venitul national) exprimat in preturi ale factorilor (PNNpf)
d) investitia neta din economie (I.N)
2. Consumul anual privat de bunuri si servicii finale reprezinta 2 000 unitati monetare (u.m), formarea
bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m., variatia stocurilor este de 300 u.m., balanta comerciala
inregistreaza un excedent de 200 u.m, consumul de capital fix reprezinta 400 u.m., produsul global
brut este egal cu 9 000 u.m., din care consumul intermediar reprezint 60%. In aceste conditii, sa se
determine:

c) Investitia neta;
Nr.
Crt.
2 F.B.C.F. 600
3 Variatia stocurilor 300
4 Balanta comerciala (excedent) 200
5 C.C.F. 400
6 P.G.B. 9.000
7 C.I. 60%*PGB
3
3. Banca Mondială publică următoarele valori ale P.I.B. (în $ la prețuri curente) pentru România și Statele
Unite ale Americii (sursa: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CN?locations=US ,
accesat 19.03.2020):
Country
2014 2015 2016 2017 2018
Name
Romania 668.590.100.000 712.587.800.000 765.135.400.000 857.895.700.000 944.220.200.000
United States 17.521.746.534.000 18.219.297.584.000 18.707.188.235.000 19.485.393.853.000 20.544.343.456.937
a) Să se determine deflatorul PIB pentru ambele state pentru perioada 2014-2018.

b) Ce concluzie parțială putem extrage din rezulate referitoare la indicele prețurilor?
4. În anul 2018, o persoană achiziționează direct de la magazinul fabricii de articole de îmbrăcăminte, un

costum plătind suma de 2.000 lei. Peste un an, devenind demodat, persoana vinde costumul unui
comerciant de produse second-hand pentru 800 de lei. Comerciantul revinde costumul unui alte
persoane pentru 1.000 lei.
a) Cu cât crește PIB-ul în anul 2018? De ce?

b) Cu cât crește PIB-ul în 2019? De ce?
5. În anul 2017, grupul Dacia-Renault a produs 300.000 de autoturisme pe care își propune să le
comercializeze pe piața din România la un preț mediu de 10.000 euro/bucată. Datorită condițiilor și
fluctuațiilor economice ale pieței autohtone dar și ale pieței modiale de autoturisme, până la sfârșitul
anului vânzările s-au situat la un numar de 250.000 de autoturisme, restul estimându-se a fi
comercializate în anul 2018.
a) Cum va fi înregistrată producția companiei Dacia-Renault în P.I.B.-ul anului 2017?

b) Cum se va modifica P.I.B.-ului în 2018, ca urmare a producției Dacia-Renault?
c) Cu cât se modifică P.I.B.-ul din anul 2018, dacă Dacia-Renault comercializează autoturismele
rămase cu un preț mediu de 8.000 euro/bucată?
d) Cu cât se modifică P.I.B.-ul din anul 2017, dacă Dacia-Renault comercializează autoturismele
rămase cu un preț mediu de 15.000 euro/bucată?
6. Intr-o economie nationala P.N.B. exprimat in preturile pietei este egal cu 20.000 unitati monetare
(u.m.); profiturile nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 2.000 u.m.; cotizatiile platite de
societatile comerciale pentru asigurari sociale reprezinta 4.000 u.m.; consumul de capital fix este egal
cu 3.000 u.m.; impozitele asupra profiturilor nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 500
u.m.; impozitele directe se ridica la 2.500 u.m.; pensiile, indemnizatiile de somaj, ajutoarele, bursele
etc insumeaza 5.000 u.m.; subventiile de exploatare sunt egale cu 1.800 u.m.; transferurile nete ale
restului lumii reprezinta 1.500 u.m., iar impozitele indirecte insumeaza 2.300 u.m. Pornind de la
precizarea ca venitul national este produsul national net exprimat in preturile factorilor, sa se
calculeze:
a) produsul national net exprimat in preturile pietei;

b) venitul national disponibil;
c) venitul personal disponibil.
Recomandare : Transpunere date sub formă tabelară
4
Rezolvare/răspunsuri la aplicații (tema 16.06.2020)
Apl.nr. 2:
Produsul global brut este egal cu 1 200 unități monetare (u.m.); consumul de capital fix
este egal cu 180 u.m.; consumul intermediar reprezintă 60% din PIB; formarea bruta a capitalului
este egală cu 200 u.m.; dacă mărimea consumului final privat este de doua ori mai mare decât
consumul public, iar deficitul balanței comerciale este egal cu 50 u.m., să se determine:
a) produsul intern brut;
b) consumul final privat;
c) investiția netă.
Rezolvare1:
NR.
DENUMIRE INDICATOR VALOARE (u.m.)
CRT.
1 Produs Global Brut (PGB) 1.200
2 Consum Capital Fix (CCF) 180
3 Consum Intermediar (CI) 60 % din PIB
Formarea Bruta a Capitalului
4 200
(FBC)
dublul Consumului Public
5 Consum Privat (C)
(2 * G)
6 Balanța Comercială (H) -50 (deficit
a) Datele aplicației ne indică faptul că putem utiliza metoda de producție pentru calculul
indicatorilor macroeconomici. Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) se calculează scăzând
din Produsul Global Brut (PGB) valoarea Consumului Intermediar (CI):
PIB = PGB - CI, de unde, PIB = 1.200 – 60% * PIB, adică PIB*(1+0,6) = 1.200
 PIB = 1200/1,6 = 750 u.m.
b) Aici observăm faptul că putem utiliza metoda de calcul ce implică utilizarea producției
finale. Așadar, PIB – ul se determina însumând cheltuielile menajelor pentru bunuri si
servicii de consum (sau consumul privat, C), cheltuielile publice sau guvernamentale
pentru bunuri si servicii de consum (G), cheltuieli pentru bunuri de investiții în capital fix
și circulant (formarea bruta de capital, FBC ) și exportul net (diferența dintre export si
import, H)
PIB = C + G + FBC + H, de unde 750 = 2 * G (știm că mărimea consumului final
privat este de doua ori mai mare decât consumul public) + 200 + (- 50) [balanța
comercială îmregistrează deficit – Exporturile sunt mai mici decât Importurile] 
750 = 3 * G + 200 – 50  G = (800-200)/3  G = 200  C = 400 u.m.
c) FBC – CCF sau Iî = Investitia neta (In), ceea ce înseamnă că In = 200 – 180 = 20 u.m.
1
Recomandare: transcrierea datelor în formă tabelară
Apl.nr.62:
a) P.I.B.-ul în anul 2019 va crește cu valoarea estimată de piață a producției, adică 10.000 buc
* 2.000 $/buc. = 20.000.000 $
b) Producția din anul 2019 nu afectează PIB-ul anului 2020 pentru produsele noi rămase în
stocurile companiei producătoare (stocuri nevândute încă);
c) 3 PIB-ul anului 2019 ar trebui (teoretic) revizuit cu valoarea de piață a produselor
comercializate în anul 2020, indiferent dacă aceasta este mai mare sau mai mică decât
estimarea făcută în anul 2019. Așadar, PIB-ul anului 2019 ar trebui majorat, în cazul acesta,
cu (2.100 $ - 2.000 $) * 10.000 buc. = 1.000.000 $. Noua valoare a PIB-ului 2019 =
21.000.000 $
2
A se vedea explicațiile oferite la seminarul anterior, precum și cele menționate în Modul de gândire economic pp.
351-352
3
Erată: Samsung nu Apple
Material explicativ capitolul 12 – completare la ceea ce am parcurs pana
acum la seminar
PIB poate fi perceput ca:
- venit total creat in economie
- suma a achizitiilor de bunuri si servicii finale
- valoare adaugata totala.
PIB= Cpr + Cpb + FBC + (E-I)

Cpr- consum privat (ceea ce consum firmele si indivizii)
Cpb – consum public (guvernamental)
FBC – formarea bruta a capitalului (investitia bruta)
E- exporturi
I- importuri
E-I = venit net al balantei comerciale.
Daca E>I – avem o balanta comerciala excedentara
Daca E<I – avem o balanta comerciala deficitara
Daca E=I – avem o balanta comerciala echilibrata
O alta modalitate de a scrie aceeasi formula este:

PIB = C + G + I + H
C – consumul privat
C - consumul guvernamental
I – Investitia bruta
H – venitul net al balantei comerciale
PIB = PGB - Ci
PGB = produs global brut (suma productiilor globale ale tuturor agentilor economici din
interiorul economiei nationale)
Ci = consum intermediar;
De retinut faptul ca PIB – reflecta performanta economica a tarii!!
PNB = PIB+Vaas -Vasi

Vaas = valoarea adaugata creata de agentii economic autohtoni in strainatate
Vasi = valoarea adaugata creata de straini in interiorul tarii
PNB – reflecta performanta economica a cetatenilor tarii
PIN = PIB – CCF

PNN = PNB – CCF, unde CCF = consum de capital fix.
Investititia neta = Investitia bruta – CCF = FBC-CCF
In legatura cu indicatorii macroeconomici, pe langa ceea ce se regaseste in capitolul 12 din

manual, se mai fac urmatoarele completari, care se vor putea intalni in subiectele probei de
verificare:
a) sistemul conturilor nationale (SCN), specific tarilor cu economie de piata, astazi
aproape generalizat la scara planetara, fundamentat pe teoria factorilor de productie
elaborata de J.B.Say, conform careia fiecare factor este recompensat corespunzator
contributiei sale la activitatea economica, printr-o anumita forma de venit (salariul
pentru munca, profitul si dobanda pentru capital si renta pentru factorul natura). Fac
parte: PIB si PIN, PNB si PNN cat si Venitul National;
b) sistemul productiei materiale (SPM), folosit in tarile cu economie planificata
centralizat, fundamentat pe teoria muncii productive, conforma careia munca
productiva este cea depusa in sfera productiei materiale, inclusiv in domeniul
serviciilor de productie, unde se creeaza bunurile economice. Indicatorii din acest
sistem erau Produsul Social si Venitul National
2. In sistemul conturilor nationale indicatorii macroeconomici pot fi determinati prin trei

metode:
a) metoda de productie, prin care Produsul Intern Brut (PIB) se calculeaza scazand din
Produsul Global Brut (PGB) valoarea Consumului Intermediar (CI): PIB =
PGB - CI (1), PGB fiind suma productiilor globale ale tuturor agentilor
economici din interiorul economiei nationale;
b) metoda utilizarii productiei finale, prin care PIB – ul se determina insumand
cheltuielile menajelor pentru bunuri si servicii de consum (sau consumul privat, C),
cheltuielile publice sau guvernamentale pentru bunuri si servicii de consum (G),
cheltuieli pentru bunuri de investitii in capital fix si circulant (formarea bruta de
capital, FBC ) si exportul net (diferenta dintre export si import, H): PIB =
C + G + FBC + H (2)
c) metoda costurilor sau valorii adaugate, prin care PIB- ul se determina prin
insumarea elementelor care reflecta compensarea factorilor de productie (salariu,
profit, dobanda, renta etc), la care se adauga alocatiile pentru consumul de capital fix
(CCF) si impozitele indirecte.
Principalii indicatori folositi pentru cuantificarea rezultatelor macroeoconomice in sistemul

conturilor nationale sunt:
a) Produsul intern brut (PIB), determinat prin una din cele trei metode de mai sus.
Definitia o aveti in manual (Valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale
create in interiorul economiei nationale de catre agentii economici nationali si straini,
intr-o perioada determinata de timp, de obicei un an). Mai trebuie precizat aici ca
formarea bruta a capitalului (FBC), termenul din relatia (2)) are trei componente:
1. investitia de inlocuire a capitalului fix uzat si scos din functiune (investitia de
inlocuire – Ii - echivalentul valoric al consumului de capital fix - CCF);
3. variatia stocurilor de capital circulant (cre nu poate fi decat neta: investitie neta
cand stocul de la sfarsitul perioadei este mai mare decat cel de la inceput sau
dezinvestitie neta, cand stocul final este mai mic decat cel initial – S, cu semn pozitiv
sau negativ).
Ii + Incf = Investitia bruta in capital fix (Ibcf)
FBC – CCF sau Ii = Investitia neta (In)
FBC - Ibcf = Variatia stocurilor (S)
PIB = C + G + CCF + Incf + S + H (3)
b) Produsul intern net (PIN), ca valoarea adaugata neta, se determina scazand din
PIB alocatia pentru consumul de capital fix:
PIN = PIB - CCF (4)
PNB = PIB + Vaas - Vasi, (5)
unde : Vaas = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici autohtoni in
străinătate, intr-o perioada determinata, de regula un an;
Vasi = valoarea adaugata bruta creata de agentii economici străini in interiorul
economiei nationale, intr-o perioada determinata, de regula un an.
d) Produsul national net (PNN): PNN = PNB - CCF (6)
e) Venitul national (VN) reprezinta marimea agregata a veniturilor obtinute de
posesorii nationali ai factorilor de productie consumati pentru producerea bunurilor
si serviciilor, ca recompensa pentru aportul lor. El insumeaza veniturile din munca
(salarii si contributii) si veniturile din proprietate (dobanzi, dividende, rente, chirii
etc). Venitul national este de fapt PNN.
Se poate determina in preturile pietei (VNpp) sau in preturile factorilor (VNpf)
VNpf = VNpp - Iin (8)
Iin reprezinta impozitele indirecte nete: Iin = Ii - Se (9),
VNpf = PNBpp – CCF - Ii + Se (10)
unde Tnrl reprezinta transferurile nete cu restul lumii (pozitiv sau negativ, in
functie de marimea platilor sau incasarilor catre/din restul lumii de alta natura decat
comerciala)
g) Venitul personal (VP) reprezinta partea din venitul national care revine
menajelor, persoanelor private
VP= VN - Pr.n. – Ipr.n. – CAS + Ts (12),
h) Venitul personal disponibil (VPd) reprezinta marimea ce va putea fi afectata de
catre populatie pentru consum sau pentru economisire:
VPd = VP - Idvp (13),
Indicatorii macroeconomici pot fi calculati in moneda nationala sau, pentru comparatii

internationale, in moneda americana - dolarul USA – asa cum ii gasim in rapoartele Bancii
Mondiale si FMI – sau in moneda unica europeana Euro – asa cum sunt exprimati in statisticile
UE.
Ei pot fi determinati in preturi curente, ca PIB sau PNB nominal, sau, pentru a separa
efectele variatiei preturilor, in preturi comparabile, ca PIB sau PNB real
Raportul procentual intre PIB nominal si PIB real este Deflatorul PIB-ului, cu care se
poate masura inflatia.
Pentru comparatii internationale se foloseste PIB-ul exprimat in paritatea puterii de
cumparare (PIBppc), care ia in considerare puterea de cumparare a monedei de exprimare,
diferita de la tara la tara. PIB ppc este mult mai mare decat PIB-ul exprimat in moneda
internationala la cursul oficial de schimb.
Pentru masurarea performantei globale a sistemelor economice sunt folositi si numerosi

alti indicatori, orientati pentru a reflecta mai mult aspecte calitative ale dezvoltarii. Printre
acestia se afla si Indicele Dezvoltarii Umane, un indicator compozit, determinat anual,
incepand cu 1990, in Raportul asupra dezvoltarii umane elaborat de Programul
Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Un indicator relevant al eficientei folosirii muncii nationale este Productivitate

nationala a muncii, calculat ca raport intre PIB si populatia ocupata sau ca raport intre
PIB si numarul de ore lucrate in economia nationala respectiva
Utilizarea PIB – pentru:
 Comparaţii internaţionale
 Aprecierea evoluţiei activităţii economice (creştere economică, stagnare sau recesiune)
 Relaţie directă cu evoluţia ocupării
 Măsurarea inflaţiei – deflatorul PIB = (PIB nominal/PIB real) x 100
 PIB real: valoarea bunurilor și serviciilor finale dintr-un an calculată pe baza
prețurilor din anul ales ca bază de raportare.
 PIB nominal: valoarea bunurilor și serviciilor finale dintr-un an calculată pe
baza prețurilor din anul respectiv.
Deflatorul PIB = (PIB nominal / PIB real) * 100
Deflatorul PIB * 100,
asadar PIB nominal are in vedere cantitatile si preturile din perioada actuala, curenta, iar PIB
real ia in calcul cantutatile curente, insa preturile sunt cele dintr-un alt an, socotit ca perioada
de baza.
Daca, de exemplu, PIB s-ar baza pe 2 categorii de bunuri X si Y, respectiv doua momente de
timp: anul 2007 si 2019, atunci:
PIB nominal = (QX2019*PX2019) + (QY2019*PY2019)
PIB real = (QX2019*PX2007) + (QY2019*PY2007) doar preturile difera, ca perioada de raportare.
Daca Deflatorul PIB =104% > 100%, atunci avem inflatie, iar rata inflatiei va fi egala cu 4%.
Daca Deflatorul PIB = 98% < 100%, atunci avem deflatie de 2%.
Inflatie = reducerea puterii de cumparare a banilor, iar efectul este acela de crestere
generalizata a preturilor.
Deflatie = Fenomen opus inflatiei caracterizat prin cresterea puterii de cumparare a banilor,
asadar, diminuarea preturilor.
Dezinflatie = reducerea ritmului de crestere a ratei inflatiei.
Stagflatie = somaj + inflatie+stagnare economica.
1)Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda?
-recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
2)Politica keynesiana?
-a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
3)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara?
-prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
4)Detinatorul de actiuni are dreptul?
-de a obtine divident
5)Populatia totașa aunei tari este de 22.mil , din care 2.5mil sunt pensionari si 3mil sunt copii sub 15
ani .Stiind ca 1,5mil persoane apte de munca nu au loc de munca, iar dintre acestia 300de miirenunta
la cautarea unui loc de munca, iar 50 de mii emigreaza?
-numarul somerilor este 1,2 mil.
6)Operatiunile cu prima simpla a la hausse?
-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
de situatia existenta la termenul de scadenta
7)Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de ?
-scaderea ratei dobanzii
8)Expansiunea monetara?
-conduce la cresterea generalizata a preturilor
9)Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand?
-bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
10)Echilibrul monetar reprezinta?
-un echilibru intre cererea si oferta de moneda
11)Politicile anti-inflationiste?
-nu sunt avantajoase pentru guverne,limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
12)Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din?
-distorsionarea preturilor relative

13)Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de ?
-cresterea productie
14)Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este?
-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
15)Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata

este limitata de ?
-abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
16)Care din urmatoarele afirmatii este adeverata ?
-pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor , este preferabil
ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb
17)Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%.Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?
-Rezolvare C=500/0,1=5000 lei
18)Functionarea economiei depinde de ?
-capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
19)Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de ?
-Banca centrala
20)Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?
-M1 scade dar M2 nu se modifica
21)Rata somajului reprezinta raportul procentual intre ?
-populatia somera si populatia active
22)Detinatorul de actiuni are dreptul ?
-de a obtine dividend
23)In lunile ianuarie,februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2%.In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de ?
-Rezolvare:Ri=(1+2%)LA PUTEREA A 3-EA x100-100=6,12%
24)Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice ?
-care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
25)Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina ?
-cresterea cursului titlurilor de valoare
26)Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii ?
-vizeaza serviciul de munca si sunt supuse cadrului juridic si institutional bine……
27)Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin ?
-nivelul de reglementare characteristic
28)Participarea unei tari la comertul mondial ?
-depinde direct proportional atat de potentialul economic ,cat si de competivitatea international
29)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?
-are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”…….
30)Care din urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca ?
-Banca nationala a Romaniei
31)Politicile fiscal si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt ?
-Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
32)Oferta curenta de munca este reprezentate de ?
-Populatia active
33)Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului ?
-interventia statului in economie , orientate catre stimularea cererii aggregate
34)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?
-veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribuii la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
35)Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare

asociate ?
-inflatie
36)Pe o piata financiara eficienta ?
-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continu, astfel incat orice noua
informative sa fie integrate in pretul titlului
37)Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci ?

-rata dobanzii scade
38)Pe termen scurt, expansiunea monetara ?
-conduce la “alungirea” proiectelor investitionale
39)Istoria banilor arata ca multe ssocietati au ales metale precum cuprul , argintul , aurul , fiindca
erau ?
-rare
40)Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu ?
-sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
41)Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand ?
-rata curenta a somajului este eglala cu rata natural a somajului
42)Cursul de schimb real ?
-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunea ……..
43)Printre efectele negative ale inflatiei regasim ?
-reducerea puterii de cumparare a banilor
44)Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita ?
-contradictiile sale interne
45)Balanta comerciala ?
-reflecta situatie comertului exterior cu marfuri ale unei tari pe o perioada de timp determinate
46)In perioada de recesiune oamenii prefer ?
-Sa detina mai multi bani in numerar
47)Cresterea marimii salariului ?
-are un efect scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca
48)Una din cauzele crizei economice o reprezinta ?
- consumul exagerat din anii de boom economic , incurajat de ……..
49)Cererea de munca ?
-depinde de pretul fortei de munca si cantitate de munca …..
50)Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci ?

-bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si ……
51)Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute….
52)In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933 ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
53)Bancile comerciale creeaza bani ?
-acordand imprumuturi
54)Protectionismul ?
-modifica raportul de schimb si avantajele comparative
55) Cand efectul de venit domina efectul de substitutie ?
-curba ofertei individuale de munca se reduce ……..
56)Piata financiara mobiliara este o componenta a ?
-pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
57)Politicile monetare si fiscal expansioniste ?
-sunt atragatoare pentru alegatori
58)Bursele de valori ?
-se apropie cel mai multde unele dintre cerintele pietei ……….
59) Capitalul real?
-este format din bunuri material , mijloace banesti si efecte financiare
60)Politica anti-inflationista presupune ?
-abandonul expansiunii monetare
61)Privita in modul general , piata financiara sau piata capitalului , presupune?
-cuprinde ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurile financiare
disponibile
62)Somajul este considerat drept un esec al pietei , pentru diminuarea lui putem enumera
urmatoarele masuri ?
-stimularea investitiilor , publice si generale deopotriva

63)Echilibrul monetary determina stabilitatea ?
-puterii de cumparare
64)Inflatia reprezinta ?
-o politica deliberate a autoritatilor monetare
65)Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa ?
-sa consume mai mult decat au economisit
66)Mai ales in perioadele de razboi , guvernele sunt nevoite sa suplimenteze cantitatea de moneda ,
aceasta masura are drept consecinta ?
-aparitia inflatiei
67)Somajul frictional ?
-apare prin initiative persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a gasi un altul , mai bine
platit
68)Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
69)In sistemul formelor regionale de comert liber ?
-pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie , in

conditiile unei monede unice
70)Banca comerciala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin ?
-diminuarea ratei rezervelor obligatorii
71)Rata solicitata a rezervelor ?
-functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
72)Cursul valutar conventional ?
-este stability de autoritatile monetare nationale in functie de diveri factori economici ,politici, sociali
si institutionali
73)In timpul Marii crize din anii 1930 in SUA ?
-volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
74) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
-acceptabilitatea
75)Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
76)Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere ?
-volumul serviciilor de munca tranzactionate , de inalta calificare , ce nu pot fi oferite …….
77) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impuse o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii ?
-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
78)Realitatea atesta existent unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca.Aceasta poate fi explicate pe baza ?
-divergentelor de interese intre lucratori , care doresc salarii mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca , la un anumit nivel al salariului.
79)Legea lui Okun spune ca ?
-intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportional
-reduce rata dobanzii de pe piata monetara
81) Echilibrul monetar presupune ?
-egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
82) Inflatia ii avantajeaza pe ?
-primi beneficiari a sporului monetar
83) Alternativa la politicile fiscal si monetare discretionare este data de ?
-politica bazata pe angajamente ferme fata de norme legislative existente
84)Eficenta pietei de capital vizeaza ?
-atat eficienta operationala , cat si eficienta alocarii
85)In perioada electorala politicienii vor prefer acele politici care produc ?
-beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
86)La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat ?
-politicile monetare expansionist din anii 1920

Grile macroeconomie – sesiune
1. Functionarea economiei depinde de:
a. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si

cheltuieli autorizate
b. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
c. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul
si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
a. Mai putin atractive
b. Rare
c. Netransportabile
d. Indivizibile
3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:

a. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
b. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
c. Parasirea voluntara a locului de munca
4. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

a. Rata dobanzii creste
b. Creste oferta de bani
c. Rata dobanzii scade
d. M1 creste
5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:

a. Inhiba creditarea
b. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
c. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
d. Genereaza cresterea ratei dobanzii
6. Detinatorul de actiune are dreptul:

a. De a obtine o dobanda anuala
b. De a obtine un venit sigur
c. De a obtine dividend
7. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:
a. Scaderea gradului de ocupare
b. Cresterea volumului de credite acordate
c. Reducerea volumului de credite acordate
d. Cresterea productiei
8. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

a. crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
b. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din
venitul castigat
c. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata este limatata de:
a. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea
constanta a garantiilor sale
b. Numarul creditelor pe care le acorda
c. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in
conturi de economii
d. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
10. Inflatia:
a. Distorsioneaza sistemul preturilor relative
b. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
c. Descurajeaza traiul pe datorie
d. Descurajeaza consumul pe termen scurt
11. Pe o piata financiara eficienta:

a. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod
continuu, astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in
pretul titlului
b. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
c. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media
pietei
12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme
de coordonare asociate:
a. Deflatiei
b. Inflatiei
c. Dezinflatiei
13. Expansiunea monetara:

a. Stimuleaza economia pe termen lung
b. Genereaza un boom economic pe termen lung
c. Stimuleaza economisirea
d. Conduce la cresterea generalizata a preturilor
14. Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":

a. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului. In functie de situatia existenta la termenul
de scadenta.
b. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
c. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului, in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
15. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

a. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de
acordare de noi credite
b. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a
creditelor existente
16. Politicile anti-inflationiste:

a. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
b. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea
cheltuieli
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
17. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:

a. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
b. Scumpirea creditelor acordate de banci
c. Austeritatea politicilor guvernamentale
d. Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi ?

a. Aur
b. Argint
c. Cupru
d. Promisiuni de plata
19. Eficienta pietei de capital vizeaza:

a. Doar eficienta operationala
b. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
c. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
d. Doar eficienta alocarii
20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care produc:
a. Beneficii si costuri pe termen scurt
b. Beneficii si costuri pe termen lung
c. Beneficii pe termen lung
d. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale
prin:
a. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
b. Vanzarea de obligatiuni de la stat
c. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
d. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
22. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara
un computer:
a. Nici M1, nici 2 nu se modifica
b. M1 creste dar M2 nu se schimba
c. M1 si M2 cresc
d. M1 creste si M2 ramane neschimbat
23. Echilibrul monetar presupune:
a. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de
economii
b. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
c. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
d. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in
sens larg
24. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

a. Scaderea cursului titlurilor de valoare
b. Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
c. Cresterea cursului titlurilor de valoare
25. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:

a. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru
juridic si institutional bine ...
b. Se desfasoara intre guvern si angajatori
c. Se desfasoara intre guvern si sindicate
d. Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii
26. Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:

a. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala
b. Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din
economie
c. Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul
financiar
d. Nivelul de reglementare caracteristic
27. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a. Banca centrala
b. Agentie guvernamentala
c. Institutie financiara de incredere
d. Guvern
28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit ?
a. M2 scade dar M1 nu se modifica
b. M1 si M2 scad
c. M1 scade dar M2 nu se modifica
d. M1 si M2 cresc
29. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:

a. Populatia somera si populatia ocupata
b. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
c. Populatia activa si populatia somera
d. Populatia somera si populatia activa
30. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:

a. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
b. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente
lungi
31. Politica keynesiana

a. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
b. Reducerea cheltuielilor publice
c. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre
guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul
cheltuielilor guvernamentale
32. Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la comanda:

a. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
c. Ar exista in economie mai multa incertitudine
d. Populatia ar fi mult mai bogata
33. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata
problema somajului
a. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a
exporturilor
b. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a
consumului
c. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii
agregate
d. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a
investitiilor
34. Oferta curenta de munca este reprezentata de:

a. Populatia activa
b. Rezervele de munca
c. Populatia ocupata minus somerii
d. Populatia ocupata
35. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
a. Politicile monetare restrictive din anii 1920
b. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
c. Restrangerile creditului
36. Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de:

a. Politicile implementate in statele centralizate
b. Absenta politicilor
c. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri
absolute
d. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative
existente
37. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
d. Rata curenta a somajului este zero
38. In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
a. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;
b. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul
unui an fiscal;
c. Deficitele nu sunt bune pentru economie
d. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
39. Uniunea Europeana:
a. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a
liberalizat pietele bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de m
unca;
b. Nu aplica o politica comerciala comunca;
c. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
d. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii,
supranationale, in nici un domeniu nu are competente exclusive.

a. Generaza cresterea ratei dobanzii
b. Inhiba creditarea;
c. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
d. Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
41. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:

a. Lacomia investitorilor;
b. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
c. Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de
ratele reduse ale dobanzii.
unui an fiscal;
43. Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a. Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite
ieftine;
b. Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
c. Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
d. Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe
credite la dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei
in capacitatea de rambursare a depozitelor
44. Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se
desfasoara:
a. Concomitent cu manifestarea cererii
b. Anticipat fata de cerere
c. Dupa manifestarea cererii
d. La comanda
45. Protectionismul:
a. Este o practica rar intalnita in politicile comerciale actuale ale tarilor
dezvoltate;
b. Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
c. Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la utilizarea
mai eficienta a resurselor;
d. Are un cost de oportunitate scazut;
46. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii
deoarece;
a. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea
cursului acestora pe piata bursiera;
b. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea
c. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea
cursului acestora pe piata bursiera
47. In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea pot fi:
a. Migratie lunara;
b. Migratie definitiva;
c. Migratie international;
d. Migratie partiala;
48. Purtatorii cererii de munca sunt:

a. Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
b. Lucratorii
c. Angajatorii
d. Liderii de sindicat
49. Jobberul:
a. Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le
inscrie pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de
brokeri;
b. Nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu;
c. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior
celui la care vinde, de aici rezultand profitul sau;
d. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior
celui la care cumpara, de aici rezultand profitul sau;
50. O politica anti-inflationista adecvata presupune:

a. Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi
ridicate;
b. Practicarea unor marje de profit minime
c. "blocarea” cresterii preturilor prin masuri guvernamentale
d. Reducerea ritmului expansiunii monetare;
51. Prin programul sau, Keynes propunea:

a. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;
b. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
c. O politica fiscala pentru a corecta recesiunile;
d. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;
52. O politica fiscal contraciclica presupune:

a. O politica de tipul “ pornire-oprire-pornire “;
b. O reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul;
c. O crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
d. O reducere a incasarilor fiscale cand scade Pib-ul;
53. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:

a. Epidemiei subporductiei;
b. Productiei mai mici fata de nevoile societatii;
c. Contradictiilor sale interne;
54. Prin politicile expansioniste se obtin:

a. Aspecte pozitive pe termen scurt
b. Aspecte pozitive pe termen lung;
c. Aspecte negative pe termen scurt;
55. Balanta comerciala:
a. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
b. Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati;
c. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii;
d. Include balanta miscarilor de capital
56. Politicile monetare si fiscale expansioniste:

a. Nu sunt atragatoare pentru alegatori;
b. Nu au effect asupra cererii agregate;
c. Sunt atragatoare pt alegatori;
57. Cursul de schimb real:

a. Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in
metal pretios;
b. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de
a celor din strainatate;
c. Este utilizat pentru a calcula corect repercusiunile pt cursul de
schimb asupra competitivitatii unei economii;

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
b. Rata curenta a somajului este zero;
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
d. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary
59. In perioadele de recesiune oamenii prefera:

a. Sa cumpere actiuni;
b. Sa-si protejeze banii prin realizarea de depozite bancare;
c. Sa faca investitii pe termen lung;
d. Sa detina mai multi bani in numerar;
60. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;
b. Sa consume mai mult decat au economisit;
c. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
d. Contribuie la acumulare de capital
61. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se
numea:
a. Nota de hartie;
b. Card de credit;
c. Nota de metal;
d. Bilet de banca.
62. O politica fiscala contraciclica va produce:
a. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

b. Deficite atunci cand scade PIB
c. Deficite atunci cand creste PIB
63. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori
de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Burse de valori
d. Agentii guvernamentale
64. Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;

a. Nu genereaza un boom artificial
b. Are la baza cresterea economiilor reale
c. Creste rata dobanzii de pe piata monetara
d. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
65. Capitalul real:
a. este acelasi lucru cu capitalul fictive

b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
c. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare
d. Se valorifica in procesul de productie
66. Inflatia reprezinta:

a. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
b. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
c. O politica deliberata a autoritatilor monetare
d. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
67. Operatiunile cu prima compusa “ a la baisse”:
a. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta
b. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
rezilierea contractului
c. Ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau
68. Legea lui Okun spune ca

a. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
b. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
c. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
d. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
69. Recesiunile se produc atunci cand

a. Toata productia este compusa din bunuri omogene
b. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt
nemultumiti
c. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt
nemultumiti
d. Sunt interpretate corect semnalele pietei, dar producatorii sunt
nemultumiti
70. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?

a. Usurinta de a fi transportat
b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta
71. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda

masa monetara cu:
a. 1dolar
b. Mai mult de 1 dolar
c. Mai putin de 1 dolar
72. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-un
cont de economii:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 creste si M2 nu se modifica
c. M1 scade si M2 nu se modifica
d. M1 si M2 nu se modifica
73. Relaxarea conditiilor de creditare permite:

a. Restrangerea masei monetare
b. Cresterea masei monetare
c. Nu are efect asupra masei monetare
74. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :

a. M1 si M2 cresc
75. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:

76. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca

efect:
a. Cresterea masei monetare
b. Restrangerea masei monetare
77. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca Centrala
are ca efect:
78. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100
milioane de dolari trebuie sa detina efectiv:
a. 25 milioane de dolari
b. 15 milioane de dolari
c. 100 milioane de dolari
d. 10 milioane de dolari
79. Recesiunile conduc la :

a. Incetiniri intentionate ale ritmului de crestere economica
b. Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
c. Depasirea cresterii anterioare a rezultatelor economice totale
80. Recesiunile sunt rezultatul:

a. Angajarii unor investitii la costuri justificate de cerere
b. Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
c. Interpretarii corecte a semnalelor de pret furnizate de piata
d. Toate cele de mai sus
81. Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:

a. M1 si M2 cresc

milioane de dolari poate acorda credite in valoare de:
e. 85 milioane de dolari
1. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a

autorizarii guvernelor, pentru ca:
a. In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
b. Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea
avutiei totale a societatii
c. Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului
capitalismului”
d. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin
intermediul comertului
2. Banii:
a. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
b. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
c. E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
d. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
3. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

a. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
b. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
c. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din
venitul castigat
d. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale
4. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:

a. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
b. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
c. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
d. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
5. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

a. Reduce rezervele sistemului bancar comercial
b. Reduce oferta de bani
c. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
d. Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul
privat
6. Rata solicitata a rezervelor:

a. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate
de banci
b. Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem
ca aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
c. Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
d. Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
a. Erau atractive
b. Erau divizibile
c. Erau durabile
d. Erau transportabile
e. Erau rare
f. Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
8. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din

metal neprelucrat era:
a. Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
b. Acela ca monedele purtau sigiliul statului
c. Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
d. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea
metalului continut de monede
9. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente
pentru a impiedica falsificarea lor si:
a. Acceptati de catre stat la plata texelor
b. Sustinuti de garantii ale statului
c. Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la
cerere
d. Utilizati pe scara larga in comertul international
10. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de

bani pentru ca:
a. Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri
valorificabile
b. Statul a decretat ca ele reprezinta banii
c. Sunt amortizabile in aur
d. Sunt amortizabile in argint
11. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din:
a. Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
b. Bancnote
c. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre
stat
d. Obligatiile institutiilor de incredere
12. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

a. Utilizarea depozitelor verificabile
b. Utilizarea monedei
c. Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
d. Barterul
13. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este
reprezentat de:
a. Monedele rare
b. Bancnotele din rezervele federale
c. Depozitele verificabile
d. Depozitele de economii
14. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

a. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor
bunuri
b. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
c. Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
d. Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
15. Bancile comerciale creeaza bani:

a. Imprumutand de la deponenti
b. Facand imprumuturi
c. Tiparind bancnote
d. Prin toate metodele descrise mai sus
16. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale,
daca ati putea:
a. Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
b. Transforma metalele in monede
c. Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei
institutii de emitere a banilor
d. Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de
schimb
17. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze

bani pe perioada nedeterminata?
b. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
conturi de economii
18. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:
a. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
b. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in
ansamblu
c. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de
stat
d. Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
19. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci
este aceea de:
a. A le constrange capacitatea de a crea bani
b. A mentine increderea deponentilor
c. A impiedica o prabusire a pietei valorilor
d. A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
20. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite,
este acela ca:
a. Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari
cantitatea de bani aflata in circulatie
b. Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
c. Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in
aur
d. Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
21. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in
Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
a. I-ar saraci pe producatorii de aur
b. Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
c. Argintul este un metal preferat in Statele Unite
d. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar
constrange politicile
22. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile

comerciale, in conditiile in care alte variabile raman constante, determina o
crestere:
a. A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
b. Pentru M1, dar nu si pentru M2
c. Pentru M2, dar nu si pentru M1
d. Atat pentru M1, cat si pentru M2
23. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile

comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
c. M2 creste, dar M1 nu se modifica
d. M1 scade, dar M2 nu se modifica
24. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

a. Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
b. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
c. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de
tranzactionare ale altor deponenti
d. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii
ale altor deponenti
prin:
a. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
b. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
c. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
d. Oricare din metodele enumerate mai sus
26. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta
banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste
responsabilitati suplimentare:
a. Dar nu si active aditionale
b. Dar nu si rezerve aditionale
c. Dar nu si rezerve excedentare
d. Si rezerve excedentare
27. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite
acestui sistem sa creeze:
a. Haos
b. Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
c. Exact un dolar sub forma de bani noi
d. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
28. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile

membre este denumita:
a. Rata de discount
b. Rata fondurilor federale
c. Rata primara
d. Rata de trezorerie
29. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica

rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii
stocului de bani este:
a. Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
b. Modificarea ratei de discount
c. Modificarea cerintelor privind rezervele legale
d. Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
30. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat

detinute anterior de catre populatie:
a. Diminueaza rezervele bancilor comerciale
b. Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
c. Mareste rezervele bancilor comerciale
d. Reduce datoria nationala
31. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a
stocurilor de bani este reprezentata de:
a. Operatiunile privind lichiditatea
b. Operatiunile pe piata libera
c. Operatiunile de discount
d. Operatiunile privind rata dobanzilor
32. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit
procent din depozitele lor:
a. Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
b. Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
c. Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
d. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa
controleze cresterea stocului de bani
33. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la

nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina
dificila:
a. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care
contracareaza initiativele Bancii Comerciale
b. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
obiective, care s-ar putea afla in conflict
c. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere
dezirabila a ofertei de bani la un moment dat
d. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care
Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
e. Din toate motivele enumerate mai sus
34. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si

remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
a. Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna
modalitate de a stabiliza rata de crestere a PIB
b. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza
inflatie
c. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
d. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
recesiune
35. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
a. Procentul populatiei active in campul muncii scade
b. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii,
productia si veniturile
c. Nivelul preturilor scade
d. Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
36. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:

a. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi
pastreze balante medii mai mari in conturile lor bancare
b. Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore
suplimentare
c. Pretul banilor a crescut
d. Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit
suplimentar
37.Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
b. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
c. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
d. Toate variantele de mai sus sunt adevarate
38. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si

cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
a. Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia
reala
b. Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze
politica monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
c. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si
deciziile de investitii astfel incat sa poata genera instabilitate
economica
d. Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi
doresc nu poate fi obtinut
39. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii

monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca
cheltuielile totale, dar:
a. Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor
acordate
b. Cererea de bani a populatiei a crescut
c. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
d. Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
40. Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este

necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta
sunt acele intarzieri dintre:
a. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
b. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
c. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor
privind cheltuielile si productia
d. Toate variantele de mai sus
41. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor

guvernamentale au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de
stabilizare pentru ca:
a. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra
cheltuielilor agregate
b. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
c. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile
modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des
subiectul unor tensiuni conflictuale
d. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie
egale cu productia si venitul total
42. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala

si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a
crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
a. PIB-ul nominal
b. PIB-ul real
c. Nivelul preturilor
d. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de
celalalt
43. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu

aproximativ:
a. 10%
b. 20%
c. 30%
d. 50%
44. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in
medie la:
a. 9%
b. 13%
c. 19%
d. 30%
45. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor

Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929
dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
a. 2 ani mai tarziu
b. 5 ani mai tarziu
c. 10 ani mai tarziu
d. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
46. In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au descris

„crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
a. Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le
opri
b. Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit
acest obiectiv
c. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
d. Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi
exercite controlul asupra sistemului economic
47. O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
a. O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

b. O perioada de scadere a preturilor medii
c. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere
economica
d. Orice reducere a ratei de crestere a PIB
48. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita
de politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
b. Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
c. Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
d. Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
49. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul
recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:
a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
b. Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
c. Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
d. Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu
s-ar fi panicat
50. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?

a. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor,
alimenteaza cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
b. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor
dobanzii, la cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei
expansiuni economice nesustenabile
c. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus
la fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au
condus la „avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
d. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
51. Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe care oamenii

o doresc:
a. Sa o consume
b. Sa o detina
c. Sa o achizitioneze
d. Sa o utilizeze
52. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:

a. Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
b. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a
lungul unei perioade de timp
c. Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul
reprezinta un stoc la un moment dat
d. O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
53.O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al
cererii pentru:
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Valoarea banilor
54. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea
daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Mobila
55. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

a. Doar atunci cand produc dobanda
b. Doar atunci cand sunt cheltuiti
c. Doar atunci cand sunt economisiti
d. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
56. Detinerea de rezerve de bani:

a. Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
b. Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
c. Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
d. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare
depaseste costul platit
57. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care

aleg aceasta actiune este:
a. Rata dobanzii
b. Puterea asupra altora
c. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
d. Un mod de viata mai luxos
58. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si

sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
a. Ar putea fi ocazional inegale
b. Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
c. Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
d. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

sistemul bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
a. Nu au nicio legatura una cu alta
b. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
c. Este posibil sa difere in mod substantial
d. Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai
multi bani decat au
60. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a

exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata
dobanzii la care:
a. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
b. Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
c. Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile
comerciale
d. Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
61. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in
contracararea unui declin economic decat in contracararea unei expansiuni
economice rapide si excesive pentru ca:
a. O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu
poate fi cuantificata in mod precis
b. Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta
psihologica
c. Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si
a expansiunilor
d. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga
bancile sa dea cu imprumut din rezervele lor
62. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda”
(grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului
de bani sugera ca:
a. Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada
recesiunii
b. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor
pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
c. Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i
firmelor care apoi ar da faliment
d. Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul
recesiunii
63. Termenul „politica fiscala” inseamna:

a. Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
b. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula
economia nationala
c. Finantare deficitara
d. Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
64. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop
controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
a. Ratei de crestere a stocului de bani
b. Ratelor dobanzii
c. Cheltuielilor si taxelor de stat
d. Profiturilor estimate
65. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea

ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace
sunt intarzierile dintre:
a. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
66. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor
informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la
dispozitie pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor
de productie?
a. Date neadecvate
b. Computere insuficient de performante
c. Lipsa interesului pentru aceasta problema
d. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de
multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului
67. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au

o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

68. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica

ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de
cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui
ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar
deveni:
a. Un mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
b. Un mult mai eficient instrument de stabilizare
c. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului
alegerilor
d. Un mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
69. Politicile economice de stat reflecta foarte clar:

a. Interesul public
b. Interesele majoritatii
c. Interesele celor aflati la putere
d. Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
70. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile

care vor produce:
a. Beneficii si costuri pe termen lung
b. Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
c. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
d. Beneficii si costuri pe termen scurt
71. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care

voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
a. Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
b. Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
c. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru
nu este posibil din punct de vedere politic
d. De fapt, acestea vor fi marite
72. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la
rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate
face acest lucru deoarece guvernul federal:
a. Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
b. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de
aceea poate crea mijloace cu care sa achite datoriile
c. Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si
gradul de ocupare a populatiei
d. Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor
viitoare
73. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual

echilibrat:
a. Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in
scopuri politice
b. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
decizii destabilizatoare privind bugetul
c. Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de
vointa poporului
d. Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa
ignore Constitutia atunci cand doreste sa o faca
74. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot
pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:
a. Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament
constitutional?
b. Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?
c. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie
folosit impotriva posesorilor puterii pe piata?
d. Cat de bine functioneaza pietele?
75. Conform manualului, capitalismul global:

a. Este un sistem economic si politic
b. In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si
ai planificarii centralizate
c. A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in
absenta controlului de stat asupra fluxurilor de capital
d. A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
76. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
a. Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
b. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce
nu pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe
plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
c. Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
d. Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
77. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:

a. Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
b. Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare
activitatile specifice
c. Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
78. Cursul valutar conventional:

a. Este stabilit in mod liber pe piata
b. Este similar paritatii metalice
c. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in
functie de diversi factori economici, politici, sociali si
institutionali, interni si externi
d. Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
79.Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui
cos de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%),
bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii
preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii
a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
a. 105,85%
b. 6%
c. 58%
d. 5.8%
80. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii

impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
a. Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
b. Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
c. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
81. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze

cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
a. Cresterea valorii banilor
b. Aparitia inflatiei
c. Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
d. Aparitia deflatiei
82. Capitalul real:

a. Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
c. Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare

b. Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
d. Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
84. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:

a. directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
b. directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
c. directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull
market)
85. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din
care populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia
apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de
7%, atunci:
a. Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
b. Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
c. Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
d. Populatia activa este de 10 milioane de persoane

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
b. Sa consume mai mult decat au economisit
87. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
a. Tranzactii numai cu obligatiuni
b. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si
plasarea fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv
reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
c. Tranzactii numai cu actiuni
88. Care din urmatoarele intrebari este falsa?

a. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii
de scara, deoarece producerea pentru export determina costuri
suplimentare
b. Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin
avantaje comparative absolute, dar se specializeaza in industriile
pentru care exista dezavantajele comparative cele mai mici
c. Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe
scara
d. Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru
care detin factori de productie abundenti
89. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care
plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului,
in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in
lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe
piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa
vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
a. 360 USD
b. 250 USD
c. 350 USD
d. 160 USD
90. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda
se numea:
a. Nota de hartie
b. Card de credit
c. Nota de metal
d. Bilet la banca

92. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii
1930 a fost aceea ca:
a. Deficitele nu sunt bune pentru economie
b. Deficitele sunt bune pentru economie
c. Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Bursele de valori
94. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
a. Nu genereaza un „boom” artificial
95. Legea lui Okun spune ca:

diminua
96. Recesiunile se produc atunci cand:

b. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt
nemultumiti
nemultumiti
d. Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
97. Echilibrul monetar determina stabilitatea:

a. Ratei somajului
b. Cantitatii de bunuri si servicii produse
c. Locurilor de munca
d. Puterii de cumparare
98. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta
99. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000

lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat
de persoana respectiva in 3 ani:
a. 25.000 lei
b. 32.500 lei
c. 30.000 lei
d. 3.000 lei
100. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui
Okun, rata estimata a somajului este de:
a. 4,6%
b. 6,4%
c. 6,8%
d. 7,8%
101. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:

a. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si
sistemul bancar
b. De la banca centrala la consumatori
c. De la producatori la consumatori
d. De la guvern la investitori privati
102.Politica anti-inflationista presupune:

a. Reducerea ratei dobanzii
b. Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
c. Cresterea cheltuielilor guvernamentale
d. Abandonarea expansiunii monetare
prin:
a. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
b. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
c. Vanzarea de obligatiuni de la stat
d. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
104. Somajul frictional:

a. Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
b. Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
c. Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
d. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu
scopul de a identifica un altul, mai bine platit
105. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
a. Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu
potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
b. Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare
a pierderilor de competitivitate
c. Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in
totalul exporturilor mondiale, este in scadere
d. Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in
dezvoltare
106. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste
conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
a. 12,4%
b. 8%
c. 4%
d. 124%
107. In sistemul formelor regionale de comert liber:

a. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie, in conditiile unei monede unice
b. Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor
vamale reciproce
c. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si
a factorilor de productie – capital si munca
d. Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
108. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa,
putem enumera urmatoarele masuri:
a. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
b. Incurajarea economisirii
c. Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se
autoregla
d. Descurajarea consumului public, respectiv privat
109. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-
un cont la termen cum variaza agregatele monetare?
a. M1 si M2 scad
b. M2 creste dar M1 nu se modifica
c. M1 si M2 cresc
d. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
110. In perioada electorala se va opta pentru:

a. Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea
PIB-ului real
b. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei
sunt vizibile pe termen scurt
c. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului
d. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat
inflatia si vor stimula productia
111. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura

cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
a. Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari,
si angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de
munca, la un anumit nivel al salariului
b. Incapatanarii oamenilor
c. Faptului ca piata muncii este segmentata
d. Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste
economia
112. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000

mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro,
balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
a. 90%
b. 72%
c. 128,57%
d. 80%
113.Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata,
ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii
contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe
ansamblul acestor operatiuni:
a. Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
b. Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
c. Castiga 70.000 lei
d. Castiga 95.000 lei
a. Banca Centrala
d. Guvern
oarecare achita un credit?
b. M1 si M2 scad
d. M1 si M2 cresc

a. Populatia somera si polulatia ocupata
c. Populatia active si populatia somera
117. Politicile anti-inflationiste

b. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
d. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
118. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:

a. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
d. Distorsionarea preturilor relative
119. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane
apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la
cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
a. Numarul somerilor este de 1.200.000
b. Populatia ocupata este de 15.000.000
c. Populatia activa este de 16.500.000
d. Rata somajului este de 6,9%
120. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”

realizarea contractului in functie de situatia existenta la termenul
de scadenta
b. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
realizarea contractului,in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta

122. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

a. Rezerva minima obligatorie
b. Scaderea ratei dobanzii
c. Scaderea ratei inflatiei
d. Limitele maxime impuse de catre stat

a. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
124. Echilibrul monetar reprezinta :

a. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
b. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
c. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor
restituite
d. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
125. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

126. Politica keynesiana:

guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul

b. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente
lungi
128. Detinatorul de actiuni are dreptul:

c. De a obtine devident
129. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%.
In aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
a. 8%
b. 6%
c. 6.12%
d. 106%
130. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
a. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate
de cei neorganizati si prost informati
b. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen lung
c. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate
si informate pe termen scurt
d. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse
,suportate de cei neorganizati si prost informati
131. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:


a. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale
venitul castigat
d. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod
simultan si venit

perioada nedeterminata este limitata de:
contstanta a garantiilor sale
c. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in
conturi de economii
134. Banii:
c. E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
c. M2 creste dar M1 nu se modifica
d. M1 scade dar M2 nu se modifica
136. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
a. Guvernul
b. Bancile
c. Firmele de brokeraj
d. Banca Nationala a Romaniei
137. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

c. M1 creste
d. Rata dobanzii creste
un computer cum variaza agregatele monetare?
a. M1 si M2 cresc
b. M1 creste si M2 ramane neschimbat
d. Nici M1, nici M2 nu se modifica
139. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
a. Scaderea preturilor
b. Marirea taxelor
c. Inflatia
d. Micsorarea impozitelor

a. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
b. Rata dobanzii scade
c. M1 creste
d. Creste oferta de bani
141. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont
de credit intr-un cont de economii:
a. M1 si M2 cresc
b. Nici M1, nici M2 nu se modifica
c. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
d. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
142. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

a. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite
pentru conturile de economii ale clientilor
b. Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
c. Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
d. Credite si depozite
1. Dividendul reprezinta:
a) [ ] Un castig variabil garantat de intreprindere
b) [ ] Castigul unei obligatiuni
c) [X] Castigul unei actiuni
d) [ ]Castigul titlurilor de valoare
2. Daca pe fiecare 3 luni ale anului inflatia a fost de 2% atunci rata inflatiei la sfarsitul celor 3
luni a fost:
a) [X]6,12%;
b) [ ]8%;
c) [ ]6%;
d) [ ]2%.
3. Un operator la bursa vinde 100 de actiuni X la 500 lei/ buc si cumpara 200 de actiuni Y la
300 lei/ buc, ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului , cursul
actiunii X este de 400 lei/ buc iar al actiunii Y este 350 lei/ buc.
a) [X]Speculatia cu actiuni X este a la baisse;
b) [X]Rezultatul operatiunii este de 20 000 lei castig;
c) [X]Speculatia cu actiuni Y este a la hausse;
d) [ ]Castigul pe operatiunea cu actiuni Y este de 5000 lei.
4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 4000, respectiv 5000, 6000
si 7000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 600 + 0,8Y, iar
investitia autonoma este I0 = 400, atunci:
a) [ ]In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) [ ]In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) [ ]In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) [ ]In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
5. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoare nominala de 90 lei fiecare.
Cuponul unei obligatiuni este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de
5%, obligatiunile sunt vandute:
a) [X]castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ]cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [X]daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [X]daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:
a) [ ]Pe scaderea cursului acestora;
b) [X]Pe o operatiune de tip a la hausse;
c) [ ]Pe cresterea cursului acestora;
d) [ ]Pe faptul ca va incasa dobanzi.
7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10 000 u.m., are un curs de 100.000 u.m. ce
rate a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) [X]10%;
b) [ ]30%;
c) [ ]20%.
8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:
a) [ ]Teoria ofertei;
b) [ ]Teoria cererii;
c) [ ]Teoria preturilor;
d) [X]Teoria cantitativa a banilor.
9. Obligatiunea este:
a) [ ]Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
1
b) [X]Un titlu de valoare;
c) [ ]Un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ]Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
10. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numerarului de catre populatie (l) = 20%;
coeficientul de rezerva al sistemului bancar (a) = 20%; numarul la polpulatie C = 60.000;
rezervele bancilor reprezinta:
a) [ ]10.000;
b) [ ]40.000;
c) [X]60.000;
d) [ ]30.000.
11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi putem
aminti:
a) [ ]Deflatorul PNB;
b) [ ]Productivitatea muncii;
c) [X]Rata de rentabilitate a investitiei;
d) [X]Perioada de rambursare a investitiei.
12. O economie de troc este aceea in care:
a) [ ]Exista moneda marfa;
b) [X]O marfa se schimba direct pe alta marfa;
c) [X]Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat.
13. Ciclicitatea economica:
a) Este un proces normal, natural;
b) A aparut cu interventia statului in economie;
c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica;
d) Este caracteristica doar economiilor centralizate.
14. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) Emiterea de actiuni;
b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne;
d) Imprumuturile publice externe.
15. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:
a) Piata monetara;
b) Piata primara;
c) Piata secundara;
d) Piata tertiara.
16. Balanta de plati externe reflecta:
a) Soldul tranzactiilor valutare
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital
c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii
d) Ansamblul incasarilor si platilor de tranzactii reale si financiare cu restul lumii
17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o crestere generalizata a preturilor
de:
a) Peste 15% anual;
b) 5-10% anual
c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regasim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung
2
b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt
c) Balanta rezervelor monetare internationale
d) Balanta comerciala.
19. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m., impozitul pe
venit creste si el de la 12.000 de u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) In cote fixe
c) Proportionala
d) In cote procentuale
20. Venitul national disponibil se determina prin:
a) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
b) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii
21. Progresul social exprima:
a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii
d) Ridicarea standardului de viata.
22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 20%
inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%
23. Obligatiunea permite obtinerea:
a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile
d) Unui profit maxim
24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de actiuni, el
mizeaza:
a) Pe cresterea cursului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baissse
25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:
a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei
c) Repartizat mai bine fondul total de munca.
26. Sistemul productiei materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:
a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie
b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata
c) Se bazeaza pe teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive
27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:
a) Economiile realizate pe unitate de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
3
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii
d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate
28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia :
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman
c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson
d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux
29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este C = 1000 + 0,8Yd,
impozitele sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile autonome de 1500 u.m., iar
cheltuielile guvernamentale de 1000, atunci :
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 n.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru devine 13.000
u.m.
c) La o scadere de 100 u.m. a platilor de transfer venitul national ajunge 11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.
30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:
a) un drept de proprietate;
b) un imprumut;
c) o ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei;
d) dreptul proprietarului de a beneficia de dividende.
31. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 60.000 u.m. are un curs de 300.000 u.m.. Ce
rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%;
b) 30%;
c) 10%.
32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:
a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatiilor dintr-o economie nationala
d) Releva tipurile de agenti economici
33. Coeficientii de comert exterior sunt:
a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
c) Mai mari cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic
34. Prin politica de "open market", atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe piata
financiara:
a) reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara;
b) majoreaza cursul acestora;
c) creste cantitatea de moneda de pe piata monetara;
35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal, sunt:
a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea
d) Avantul
36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:
a) O scadere a venitului national
b) O scadere a cererii agregate
4
c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei
37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza unui
cos de consum format din: alimente cu pondere de 30% si o rata de crestere a preturilor
de 5%, bunuri industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de 110% si servicii
cu o rata de crestere de 15%, atunci:
a) rata inflatiei este de 9,75%;
b) indicele preturilor este de 1,0975;
c) rata inflatiei este de 12,5%;
d) indicele preturilor este de 112,5%.
38. Cresterea economica inflationista:
a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice
d) Este un tip de crestere daunator economie pe termen mediu si lung
39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:
a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea “ bunurilor”
publice”
b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor intre firmele
nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive
40. Cresterea economica neinflationista:
a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin
c) Este o crestere economica cu rate pozitive
d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
41. Care din factorii de mai jos genereaza inflatie prin cerere:
a) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
b) Inghetarea salariilor
c) Mobilitatea ridicata a factorilor de productie
d) Tezaurizarea
a) O disfunctie intre marimile economice reale si cele nominale
b) Un dezechilibru microeconomic monetaro- real
c) Un dezechilibru macroeconomic monetaro-real
d) O disfunctie grava intre marimile economice nominale si cele monetare
43. Stagflatia reprezinta starea economiei caracterizata prin manifestarea concomitenta a
urmoatoarelor fenomene:
a) Scaderea productiei nationale, inflatie galopanta, somaj masiv
b) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
c) Crestere economica, inflatie scazuta, somaj masiv
d) Crestere economica, credit ieftin, somaj ridicat
44. Atunci cand se reduce venitul, consumul, de regula :
a) Creste
b) Se reduce si el, dar intr-o masura mai mare
c) Se reduce si, dar intr-o masura mai mica
d) Se reduce si el, dar in aceeasi masura
5
45. O politica monetara restrictiva:
a) Creste rata dobanzii
b) Determina o expansiune a cererii globale
c) Reduce rata dobanzii
d) Reduce cererea pentru investitii
46. Pe piata primara, titlurile de valoare se vand:
a) in principal prin intermediul bancilor
b) in situatii exceptionale, sub valoarea nominala, in scopul mobilizarii rapide a unor sume
c) la cursul care se formeaza pe piata, in functie de cerea si oferta de titluri
d) de regula, la valoarea nominala
47. O actiune este achizitionata la pretul de 100 u.m si aduce un dividend de 20 u.m. anual
a) daca pretul actiunii creste la 110 u.m. castigul potential este de 30%
b) daca rata dobanzii pe piata monetara este de 15 % plasamentul in acest tip de actiuni
nu este avantajos
c) randamentul actiunii este de 20%
d) daca pretul actiunii creste la 120u .m. castigul potential este de 35%
48. Dintre determinantii consumului putem aminti:
a) Rata dobanzii, venitul, politica economica structurala
b) Venitul, nivelul ratei dobanzii
c) Investitiile, venitul, factorii psihologici, factorii demografici
d) Factorii demografici, venit, eficacitatea marginala a capitalului
49. Stiind ca functia macroeconomica de consum este de C = 0,8Y, investitia autonoma este I0
= 700 si excedentul balantei comerciale este H0 = 500, atunci venitul de echilibru este:
a) 1200
b) 12.000
c) 3.000
d) 6.000
50. Reducerea ratei dobanzii are ca efect:
a) Cresterea cererii de investitii daca eficacitatea marginala a capitalului devine mai mare
decat rata dobanzii de pe piata
b) Diminuarea somajului
c) O crestere a cererii de bunuri si servicii din partea intreprinderilor si populatiei
d) Diminuarea cererii de investitii daca rata sperata a profitului ramane in continuare
inferioara ratei dobanzii de pe piata
51. Multiplicatorul investitiilor:
a) Exprima efectul asupra venitului determinat de o crestere cu o unitate a investitiei
b) Depinde de inclinatia spre economisire
c) Exprima efectul cresterii venitului asupra investitiei
d) Este cu atat mai ridicat cu cat inclinatia marginala spre consum este mai scazuta
52. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 50.000 u.m. la 60.000 u.m., impozitul
creste si el, de la 5000u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) regresiva;
b) in cote fixe;
c) progresiva;
d) nu se poate calcula
53. In principiu, intre cererea de investitii si rata dobanzii exista o relatie negativa in sensul
ca:
a) Diminuarea ratei dobanzii stimuleaza cresterea cheltuielilor pentru consum si investitii
6
b) Agentii economici vor suplimenta cererea de investitii atunci cand rata sperata a
randamentului investitiei este mai mare decat rata dobanzii platita pentru capitalul
imprumutat
c) O diminuare a ratei dobanzii are ca efect cresterea cererii globale a productiei si a
ocuparii
54. Obligatiunile:
a) Au un curs care depinde de evolutia ratei dobanzii
b) Pot fi emise doar de catre firmele organizate sub forma societatilor pe actiuni
c) Garanteaza un venit anual ferm
d) Ofera dreptul de a participa la luarea deciziilor in cadrul Adunarii Generale a
Actionarilor
55. Cresterea economica neinflationista desemneaza acea situatie in care:
a) exista crestere economica fara inflatie;
b) nivelul general al preturilor creste intr-o proportie mai mare decat produsul national in
expresie fizica,
c) rata cresterii economice este mai mica decat rata inflatiei;
d) rata inflatiei este mai mica decat rata cresterii economice.
56. Stagflatia este situatia in care:
a) inflatia stagneaza, preturile nu mai cresc;
b) somajul si inflatia stagneaza in conditiile reluarii cresterii economice;
c) exista inflatie si somaj la niveluri ridicate in conditiile unei rate zero a cresterii
economice;
d) pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt eliminate.
57. Slumpflatia desemneaza acea stare a economiei in care:
a) [ ] pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt in scadere;
b) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt in scadere;
c) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt la cote ridicate;
d) [x] pe fondul unei rate negative a cresterii economice exista o inflatie galopanta si un
somaj masiv.
58. In cazul inflatiei prin cerere si oferta preturile vor creste cu atat mai mult cu cat:
a) [ ] curba ofertei globale este mai apropiata de orizontala;
b) [ ] curba cererii globale este mai verticala;
c) [ ] oferta globala este mai elastica;
d) [x] oferta globala este mai inelastica;
e) [ ] panta curbei ofertei globale este mai mare.
59. Inflatia prin costuri:
a) [ ] isi are originile in continutul "legii lui Say";
b) [x] se produce daca remunerarea factorilor de productie creste intr-o cadenta
superioara sporirii productivitatii
lor;
c) [x] se amplifică daca se maresc impozitele indirecte;
d) [ ] conduce la o crestere economica inflationista.
60. Inflatia:
a) [ ] afecteaza in special pe cei cu venituri mari, care cumpara cantittati mai mari de
bunuri si servicii;
b) [x] dezavantajeaza pe creditori;
c) [x] avantajeaza pe debitori;
d) [ ] mareste povara datoriei publice.
7
61. Daca preturile alimentelor, care detin 40% din cheltuielile totale ale menajelor, au crescut
în medie de 1,5 ori, preturile bunurilor industriale, care detin 50% din totalul cheltuielilor
de consum ale menajelor au crescut cu 20%,
iar la alte bunuri si servicii indicele de crestere a preturilor si tarifelor a fost de 140%:
a) [ ] indicele general de crestere a preturilor este de 234%;
b) [x] rata inflatiei este de 34%;
c) [ ] preturile au crescut in medie de 2,34 ori;
d) [x] nivelul general al preturilor si tarifelor a crescut cu 134%.
62. Simplificand lucrurile la maxim posibil, sa presupunem ca produsul intern brut al unei tari
este reprezentat de doua bunuri finale A si B. Intr-o anumita perioada cantitatile produse
din cele doua bunuri au crescut de la 500 la 600 pentru bunul A si de la 1000 la 1400
pentru bunul B, in timp ce preturile s-au majorat, in aceeasi perioada, de la 10 u.m. la 15
u.m. pentru bunul A si de la 40 la 50 pentru bunul B. In aceste conditii:
a) [x] deflatorul PIB este egal cu 1,27;
b) [ ] preturile au crescut in general cu 110%;
c) [ ] indicele general de crestere a preturilor a fost de 210%
d) [x] rata inflatiei a fost egala cu 27%.
63. Atributele esentiale ale impozitelor sunt:
a) [x] obligativitatea;
b) [ ] rambursabilitatea;
c) [ ] solvabilitatea,
d) [x] dreptul de urmarire in caz de neplata.
64. Printre formele de impunere in cote procentuale se regaseste:
a) [ ] impunerea neproportionala;
b) [ ] impunerea in cote fixe;
c) [x] impunerea proportionala,
d) [ ] impunerea degresiva
65. O inflatie a penuriei:
a) [ ] este caracteristica tarilor dezvoltate;
b) [x] este caracteristica tarilor slab dezvoltate;
c) [x] are la origini, indeosebi, cauze monetare;
d) [ ] se explica prin cantitatea prea mica de bani in raport cu o cantitate mare de bunuri si
servicii.
66. Inflatia prin cerere determina:
a) [x] o crestere economica inflationista;
b) [ ] scaderea productiei;
c) [ ] cresterea somajului;
d) [x] scaderea somajului.
67. Spirala inflationista se produce atunci cand:
a) [ ] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia monetara;
b) [ ] inflatia monetara se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere;
c) [x] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere.
68. Actiunile permit obtinerea:
a) [x] unui venit variabil;
b) [ ] unui venit fix;
c) [ ] unei dobanzi ridicate;
d) [ ] unui profit maxim.
8
69. Fiind cunoscute preferinta pentru lichiditate a populatiei (l) = 20%; rata rezervelor
obligatorii (r) = 10%; numerarul la populatie C = 20.000, rezervele bancii reprezintă:
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5.000;
c) [ ] 15.000;
d) [x] 10.000.
rata a dobanzii
corespunde acestei situatii:
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%.
71. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 7%,
inseamna ca rata inflatiei
pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) [x] 22,5%;
b) [ ] 21%;
c) [ ] 23,75%;
d) [ ] 22%.
creste si el, de la 4800
u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [X] regresiva;
b) [ ] in cote fixe;
c) [ ] progresiva;
d) [ ] proportionala
73. Obligatiunile sunt titluri de valoare:
a) [x] cu venit fix;
b) [ ] cu venit variabil;
c) [x] purtatoare de dobanda;
d) [ ] ce garanteaza un venit ferm
74. In cazul unei operatiuni bursiere "la termen" cumparatorul câstiga atunci când:
a) [x] cursul creste;
b) [ ] cursul scade;
c) [ ] rata dobanzii creste;
d) [ ] profitul creste
75. Inflatia schimba comportamentul individual in actul economisirii prin faptul ca:
a) [ ] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai putin;
b) [x] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai mult;
c) [x] indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare;
d) [ ] indivizii prefera satisfactiile viitoare celor prezente.
76. Cresterea economica inflationista se realizeaza atunci cand:
a) [ ] rata de crestere economica este superioara celei a inflatiei;
b) [ ] se produc concomitent urmatoarele fenomene: inflatie deschisa, somaj si
slumpflatie;
c) [x] rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) [x] sporul de crestere economica se obtine cu pretul unei inflatii considerabile
9
77. In conditiile unei inflatii prin cerere preturile vor creste cu atat mai mult:
a) [ ] cu cat curba cererii este mai inelastica;
b) [ ] cu cat curba cererii este mai elastica;
c) [ ] cu cat curba ofertei este mai elastica
d) [x] cu cat curba ofertei este mai inelastica;
e) [ ] cu cat curba ofertei este mai apropiata de verticala.
78. Rata de presiune fiscala indica:
a) [ ] partea din produsul intern brut care reprezinta un impozit negativ;
b) [x] partea din produsul intern brut prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului;
c) [x] nivelul general al fiscalitatii;
d) [ ] partea din buget prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului.
79. Impunerea proportionala este aceea prin care:
a) [x] rata marginala a impunerii este egala cu rata medie a impunerii;
b) [ ] rata marginala a impunerii este mai mare decat rata medie a impunerii;
c) [ ] rata marginala a impunerii este mai mica decat rata medie a impunerii;
d) [x] marimea impozitului este direct proportionala cu marimea materiei impozabile.
80. Prin promovarea unei politici de "open - market" Banca Centrala:
a) [x] retrage o anumita cantitate de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele
efecte publice sau private;
b) [x] demonetizeaza efectele publice sau private;
c) [x] monetizeaza efectele publice sau private;
d) [ ] sporeste cantitatea de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele efecte
publice sau private.
81. Functia macroeconomica de consum este C = 20.000 + 0,8Yd, cheltuielile guvernamentale
sunt de 10.000, excedentul balantei comerciale este de 2000, impozitele sunt de 20.000,
platile de transfer reprezinta 4000 iar investitia autonoma este de 3000. In aceste conditii:
a) [x] venitul de echilibru este de 111.000;
b) [x] daca platile de transfer cresc cu 40% venitul national de echilibru va fi de 117.400;
c) [ ] daca impozitele cresc cu 20% venitul national de echilibru va fi de 127.400;
82. .O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m., are un curs de 200.000 u.m.. Ce
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%;
creste si el, de la 4800u.m. la 5.500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [x] regresiva;
c) [ ] progresiva;
84. Pe piata capitalului pe termen mijlociu si lung se fac tranzactii cu:
a) [ ] cambii;
b) [x] actiuni;
c) [ ] efecte de comert;
d) [ ] certificate de depozit.
85. Mobilurile care stau la baza cererii de moneda sunt:
a) [x] tranzactiile;
b) [x] speculatia;
10
c) [x] precautia,
d) [ ] investitia pe termen lung.
86. Inflatia prin costuri determina:
a) [ ] cresterea productiei;
b) [ ] cresterea gradului de ocupare;
c) [x] cresterea somajului;
d) [ ] o crestere economica inflationista.
87. Daca in momentul t0 , t1 , t2 , si t3 , venitul national este egal cu 2500, respectiv 3000,
3500, 4000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 0,8Y iar
investitia autonoma I0 = 700, atunci:
a) [ ] in momentul t1 , economia este in stare de contractie;
b) [ ] in momentul t3 , economia este in stare de echilibru;
c) [x] in momentul t3 , economia este in stare de contractie;
d) [x] in momentul t2 , economia este in stare de echilibru.
coeficientul de rezervă al sistemului bancar (a) = 20%; numerarul la populatie C = 30.000;
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5000;
c) [x] 40.000;
d) [ ] 10.000;
89. Valoarea unei obligatiuni depinde de:
a) [ ] rezultatele activitatii emitentului;
b) [x] rata dobanzii;
c) [ ] cuponul obligatiunii;
d) [ ] cererea si oferta pentru titluri de valoare.
90. Puterea de cumparare a banilor:
a) [ ] se afla in relatie direct proportionala cu indicele preturilor;
b) [x] scade in perioade de inflatie;
c) [x] reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi obtinuta cu o unitate monetara;
d) [x] se afla in relatie invers proportionala cu indicele preturilor.
91. Coeficientul exporturilor se calculeaza:
a) [ ] ca diferenta pozitiva intre volumul exporturilor si cel al importurilor;
b) [ ] ca raport intre exporturi si importuri;
c) [ ] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si venitul national;
d) [x] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si produsul national brut.
92. PNB calculat pe baza preturilor curente are valoarea de 500 milioane u.m.. Acelaşi PNB
calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 400 milioane u.m.. In aceste conditii
rata inflatiei este:
a) [ ] 1,25%;
b) [ ] 125%;
c) [x] 25%;
d) [ ] 80%
93. Daca sporirea cheltuielilor guvernamentale cu 200 u.m. a determinat majorarea venitului
national cu 800
u.m., atunci:
a) [x] inclinatia marginala spre consum din economie este de 0,25;
b) [x] inclinatia marginala spre economisire este de 0,75;
11
c) [ ] multiplicatorul platilor de transfer este 3;
d) [ ] multiplicatorul taxelor si impozitelor este - 4.
a) [x] un titlu de valoare;
b) [ ] un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
c) [x] un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ] un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
a) [x] piata primara;
b) [x] piata secundara;
c) [ ] piata tertiara;
d) [ ] piata monetara.
Cuponul unei obligatiuni
este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de 5%, obligatiunile sunt
vandute:
a) [ ] castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ] cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [ ] daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [ ] daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
a) [x] emisiunea monetara;
b) [x] imprumuturi publice interne;
c) [x] imprumuturile publice externe;
d) [ ] emiterea de actiuni.
98. La nivelul unei economii nationale se cunosc urmatoarele: functia macroeconomica de
consum este C = 1000 + 0,8Yd,volumul total al impozitelor este de 2000, totalul “platilor de
transfer” este de 1000; investitiile autonome se ridica la 500; cheltuielile guvernamentale
reprezinta 1000. In aceste conditii:
a) Venitul national de echilibru este de 8500 u. m.
b) Cresterea investitiilor cu 1000 va duce la obtinerea unui venit national de echilibru de
13.500;
c) O crestere a cheltuielilor guvernamentale cu 500 va determina scaderea venitului
national de echilibru cu 2500;
d) Venitul national de echilibru este de 12.500 u.m.
99. Un posesor de economii cumpara de pe piata financiara primara 100 de obligatiuni la
valoarea lor nominala de 10 milioane lei/obligatiune, purtatoare a unui venit fix anual de 1
milion lei fiecare, scadente peste 10 ani. Dupa un an de zile, cand pe piata monetara rata
dobanzii la depunere este de 5% cele 100 de obligatiuni sunt vandute, obtinandu-se astfel
un castig total de:
a) 1 mld lei
b) 1,1 mld lei
c) 100 mil lei
100. Combaterea somajului prin inflatie este o masura specifica
a) Clasicismului
b) Keynesismului
c) Politicii ofertei
d) Monetarismului
12
101. Slumpflatia desemneaza acea stare negativa a economiei caracterizata:
a) Prin somaj masiv, scaderea productiei nationale in conditii de stabilitate monetara
b) Prin inflatie galopanta, somaj masiv si scaderea productiei nationale
c) Inflatie ridicata si rate pozitive ale cresterii economice
d) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
e) Inflatie galopanta, scaderea somajului o productie nationala in crestere
102. Bursa de valori desemneaza
a) O plata organizata pentru a mijloci tranzactii cu titluri financiare emise anterior
b) O institutie specifica pietei financiare primare
c) O piata organizata unde se tranzactioneaza valori imobiliare
d) O componenta a pieti financiare secundare
103. Hartiile de valoare pe termen scurt
a) Faciliteaza finantarile, respectiv plasamentele pe perioade mai mici de un an
b) Mijlocesc finantari odierne
c) Constau im bunuri imobile pe termen scurt
d) Asigura plasamente pe perioade ce depasesc un an
104. Obligatiunile cu dobanda variabila:
a) Reprezinta o combinatie intre o obligatiune si o actiune
b) Ofera detinatorului un venit variabil determinat de o dobanda fixa si o marja stabilita
c) Presupune stabilirea in momentul emisiunii a nivelului dobanzii anuale
d) Au o valoare exclusiv determinata de rezultatele activului emitentului
105. In cazul unei operatiuni cu prima simpla “ a la hausse”
a) Vanzatorul isi rezerva dreptul de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in
functie de evolutia cursului
b) Cumparatorul poate alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
situatia existenta la scadenta
c) In cazul in care cursul nu se modifica cumparatorul va inregistra o pierdere egala cu
prima depusa
d) Cumparatorul este avantajat de scaderea cursului
106. Tranzactiile speculative de tip “bear”:
a) Se refera la operatiile speculative” a la hausse”
b) Vanzatorul urmareste sa vanda la cursuri ridicate in speranta reducerii cursului
c) Sunt specifice operatiunilor speculative “ a la baisse”
d) Cumparatorul achizitioneaza titluri la preturi scazute in speranta majorarii cursului
107. Un exces de cerere, respectiv de venituri poate fi considerat inflationist numai
daca:
a) Veniturile factorilor de productie cresc mai repede decat productivitatea lor
b) Se practica o politica de amortismente accelerata
c) Oferta este rigida si aparatul de productie nu raspunde cererii ajustarea ofertei la
cerere se face prin preturi si nu prin cantitati
d) Se inregistreaza finantarea necontrolata, prin deficit bugetar a unor cheltuieli publice
108. In categoria efectelor negative ale inflatiei se pot numara:
a) Stimularea cresterii economice
b) Schimbarea comportamentului individual atat in actul de consum cat si in cel de
economisire
c) Devalorizarea capitalului si degradarea balantei de plati
d) Avantajarea debitorilor si dezavantajarea creditorilor
109. Inflatia monetara poate fi explicata prin:
13
a) Emisiunea excedentara de moneda peste nevoile reale din economie
b) Dezvoltarea exagerata a creditului bancar
c) Excedentul balantei de plati
d) Cresterea preturilor la materiile prime din import
a) Antreneza scaderea productiei si a ocuparii fortei de munca
b) Determina o crestere economica inflationista
c) Se poate manifesta simultan cu inflatie prin cerere antrenand “spirala inflationista”
d) Poate fi explicata prin mecanismul de circuit al producerii bunurilor, prin faptul ca
preturile inputurilor se regasesc in cele ale outputurilor
e) Poate fi cauzata de cresterea impozitelor directe
111. Politicile de lupta impotriva inflatiei prin cerere urmaresc:
a) Cresterea ratei dobanzii si scumpirea creditului
b) Reducerea cheltuielilor publice si a veniturilor din impozite si taxe
c) Restrangerea influentelor monopolurilor asupra preturilor
d) Reducerea costurilor prin gasirea de inlocuitori pentru materiile prime din import.
112. Lichiditatea titlurilor financiare pe termen lung:
a) Este rezultatul incertitudinilor privind anticiparea fluxurilor de venit viitoare
b) Nu depinde de gradul de dezvoltare a institutiilor pietei capitalului
c) Este mai mica in cazul titlurilor financiare listate la bursa
d) Se refera la posibilitatea vanzarii lor rapide si cu costuri de tranzactionare minime
113. Capacitatea de dominatie a unei economii nationale asupra partenerilor ei externi

depinde de:
a) Potentialul militar
b) Potentialul stiintific si informational
c) Structura care face obiectul specializarii international
d) Potentialul economic
114. Conditia esentiala a unei politici monetare sanatoase o reprezinta:
a) Realizarea unei cresteri economice echilibrate si a unei balante de plati externe
excedentare
b) Asigurarea stabilitatii puterii de cumparare a banilor
c) Asigurarea echilibrului bugetar
d) Asigurarea cresterii sustinute a venitului national
115. La nivelul unei economii nationale, functia macroeconomica de consum este C =
10.000 + , 0,6Yd. Investitia autonoma este I0 = 1000 u.m., cheltuielile guvernamentale sunt
G0 = 3000 u.m, platile de transfer sunt P0 = 2000 u.m. exporturile sunt de 4000 u.m iar
importurile de 3500 u.m. in conditii de echilibru bugetar:
a) Cresterea platilor de transfer cu 1000 duce la scaderea venitului national de echilibru
cu 1500 u.m.
b) Venitul national de echilibru este de 31.750u.m.
c) Cresterea impozitelor cu 5000 duce la scaderea venitului national de echilibru cu 7500
um
116. Impozitele directe:
a) Vizeaza cheltuirea venitului
b) Se mai numesc si taxe de consum
14
c) Imbraca forma impozitelor pe venit
d) In tara noastra se prezinta ca impozite pe profit si pe salarii
117. Economia se afla intr-o stare de subocupare a factorilor de productie daca:
a) Venitul national de ocupare deplina este mai mic decat venitul national de echilibru
b) Venitul national de echilibru este mai mic decat venitul national de ocupare deplina
c) Venitul national de echilibru este egal cu venitul national de ocupare deplina
d) Venitul national potential este superior venitului national de echilibru
118. Marcati care din afirmatiile de mai jos cu privire la deosebirile dintre crestere si
dezvoltare economica sunt adevarate:
a) Cresterea economica are o sfera de cuprindere mai mare decat dezvoltarea economica
b) In timp ce cresterea economica vizeaza latura cantitativa a activitatii economice,
dezvoltarea reflecta si schimbarile calitative din economie
c) Dezvoltarea economica are o sfera de cuprindere mai mare reflectand si schimbarile
din economie
119. O balanta de plati activa:
a) Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile internationale
b) Este un indiciu sigur ca exporturile au fost mai mari decat importurile
c) Permite exportul de capital
d) Perturba relatiile internationale
120. Doi operatori la bursa incheie un contract la termen de vanzare-cumparare pentru
100 actiuni la un curs de 20.000 lei/activitate. La scadenta cursul este de 18.000 lei. Cine
castiga?
a) Cumparatorul castiga 200.000 lei
b) Vanzatorul castiga 200.000lei
c) Vanzatorul pierde 200.000 lei
d) Nimeni nu castiga
121. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 10% si
coeficientul rezervelor obligatorii a = 25% si numerarul la populatie C = 100.000, atunci
rezervele lichide ale bancilor R sunt:
a) 50.000
b) 500.000
c) 25.000
d) 250.000
122. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 35.000 mil la 40.000 mil u.m. iar
impozitul creste de la 2000 mil la 3000 mil avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) Regresiva
c) Proportionala
d) In cote fixe
123. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul
public este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de
echilibru este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
124. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 10%
, atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
15
a) 22,5%
b) 33,1%
c) 333,1%
d) 70,15%
125. Cuponul unei obligatiuni este de 30.000 iar rata dobanzii de 10%. In conditiile
cresterii ratei dobanzii cu 50% cursul obligatiunii:
a) Creste cu 1000.000 u.m.
b) Scade cu 33%
c) Creste cu 33,3%
d) Scade cu 1000
126. Un agent de bursa, anticipand o evolutie favorabila a cursului actiunilor, vinde la
termen 3000 actiuni la cursul de 15.100 u.m. din care 100 u.m. reprezinta prima
a) Este o operatiune cu prima compusa “ a la baisse” corect
127. Diferenta dintre valoarea prezenta medie a fluxurilor de venituri si pretul
financiar este considerata valoarea absoluta a :
a) Dividendului
b) Dobanzii
c) Premiului pentru risc
d) Cuponului
128. Partea din depozite pe care bancile trebuie sa le pastreze sub forma de active
lichide poarta denumirea de:
a) Rata rezervelor obligatorii
b) Grad de solvabilitate
c) Coeficientul de casa
d) Disponibilitati semimonetare
129. Dupa opinia lui Milton Friedman:
a) Pentru a frana inflatia statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara mai rapida
decat cresterea PIB
b) Pentru a frana inflatia, statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara moderata in
aceeasi caenta cu ritmul cresterii PIB
c) Inflatia nu are intotdeauna cauze monetare
d) Nu intotdeauna inflatia este un fenomen de care raspunde politica statului
130. Economiile unei familii sunt de 50 mil lei. Pentru urmatorii 3 ani rata medie estimata
a inflatiei este de 7% iar rata medie a dobanzii bancare este de 9%:
a) Suma depusa intr-un depozit la banca va fi in termeni reali de 53,06 mil lei
b) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca deoarece valoarea actualizata
a venitului viitor este de mai mare cu 4 miliane decat valoarea prezenta a economiilor
familiei
c) Rata reala a dobanzii este de 16 %
d) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca la banca deoarece rata reala a
dobanzii este negativa
131. O politica monetara espansionista:
a) Determina o deplasare a intregii curbe LM spre dreapta
b) Determina reducerea ratei dobanzii
c) Determina o deplasare a intregii curbe IS spre stanga
d) Determina descurajarea investitiilor
16
132. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 5% ,
atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 70,15%
b) 33,1%
c) 21%
d) 15,76%
133. Economia se afla intr- o supraocupare a factorilor de productie atunci cand:
a) Venitul national potential este inferior venitului national de echilibru
b) Venitul national de ocupare deplina este mai mare decat venitul national
c) Produsul national potential este superior venitului national de echilibru
d) Venitul national de echilibru este mai mare decat venitul national de ocupare deplina
134. Impozitul pe profit este:
a) Venit fiscal al statului
b) Impozit indirect
c) Venit nefiscal al statului
d) Impozit direct
135. In cazul inflatiei prin costuri, a se evita cresterea somajului se apeleaza la:
a) O politica de crestere a cererii globale care, corelata cu scaderea ofertei va declansa
fenomenul denumit spirala inflationista
b) O politica fiscala de crestere a impozitelor directe
c) O politica guvernamentala de crestere cererii globale ca rezultat in deplasarea cererii
globale spre dreapta si a ofertei globale spre stanga
d) O politica guvernamentala de crestere a masei monetare in circulatie
136. Speculantii “bull”
a) Cumpara titluri financiare la preturi scazute in speranta ca le vor vinde la preturi mai
mari peste un anumit timp
b) Vand la preturi ridicate in speranta co vor cumpara la preturi scazute peste un anumit
timp
c) Vand la preturi scazute in speranta ca vor cumpara la preturi ridicate peste un anumit
timp
d) Cumpara la preturi ridicate in speranta ca vor vinde la preturi scazute peste un anumit
timp
137. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 5% coeficientul
rezervelor obligatorii a = 10% si numerarul la populatie C = 10.000u.m. atunci rezervele
bancilor R sunt:
a) 2.000
b) 200.000
c) 20.000
d) 40.000
138. Un individ achizitioneaza 20 de obligatiuni la valoarea nominala de 1.000.000
lei/obligatiune. Cuponul aferent obligatiunii este de 200.000 lei/an iar termenul de
scadenta este de 3 ani. Dupa 2 ani individul vinde obligatiunile la un curs de 2.000.000
lei/obligatiune.
a) Rata dobanzii bancare la momentul vanzarii este de 10%
b) Castigul total obtinut de individ este de 20.000.000lei
c) Rata dobanzii bancare in momentul vanzarii este de 20%
d) Castigul operatiunii este de 28.000.000 lei
139. Curba Philips exprima relatia dintre:
17
a) Somaj si cerere efectiva
b) Inflatie si crestere economica
c) Inflatie si somaj
d) Somaj si crestere economica
140. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 0,6Y investitia autonoma
este I0 = 400, consumul guvernamental este G0 = 800 atunci venitul de echilibru este:
a) 3000
b) 3300
c) 30.000
d) 1200
141. Produsul national brut este:
a) Uneori mai mic decat produsul intern brut
b) Intotdeauna mai mic decat produsul intern brut
c) Intotdeauna mai mare decat produsul intern brut
d) Niciodata egal cu produsul intern net
e) Uneori mai mare decat produsul intern brut.
142. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul public
este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de echilibru
este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
143. Notiunea de brut atribuita unui indicator sintetic are in vedere:
a) Consumul intermediar plus consumul final
b) Eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
c) Includerea consumului final in calculul productiei
d) Consumul personal de bunuri si servicii
e) Valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale
144. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 5000, respectiv 6000,
7000 si 8000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
145. Se dau urmatoarele informatii: functia macroeconomica de consum este de C = 300
+ 0,8Yd, investitia autonoma I0 = 200 cheltuielile guvernamentale autonome G0 = 100. In
aceste conditii , reducerea cu 50% a investitiei va fi compensata pentru mentinerea
venitului national la valoarea initiala, prin;
a) Cresterea cu 100 u.m. a cheltuielilor guvernamentale
b) Diminuarea cu 125 u.m a taxelor si impozitelor
c) Diminuarea cu 125 u.m. a platilor de transfer
d) Cresterea cu 100 u.m. a taxelor si impozitelor
146. Prima abordare macroeconomica de referinta o intalnim la:
a) David Ricardo
b) Karl marx
c) Francois Quesnay
18
d) Adam Smith
147. Produsul intern brut se calculeaza:
a) Ca suma intre produsul intern net si consumul final
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consuumul intermediar
c) Ca suma intre produsul intern net si amortizare
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final
148. Inclinatia marginala spre consum evidentiaza:
a) Cu cat creste consumul la o sporire cu o unitate a consumului
b) Cu cat creste venitul la o sporire cu o unitate a consumului
c) Cu cat se reduce venitul la reducerea consumului
d) Cu cat creste consumul la sporirea cu o unitate a venitului
149. Calcularea indicatorilor macroeconomici prin metoda valorii adaugate presupune:
a) Insumarea numai a elementelor ce reflecta compensarea factorilor de productie
b) Insumarea cheltuielilor totale ale agentilor economici cu bunuri economice
c) Agregarea bunurilor economice obtinute de agenti economici in perioade de calcul
150. Pentru a reduce ritmul de crestere a nivelului preturilor statul poate utiliza
urmatoarele masuri:
a) Sporeste cheltuielile publice
b) Reduce deficitul bugetar
c) Scade impozitele directe
d) Reduce rata dobanzii
a) De a obtine dividend
b) De a obtine un venit anual ferm
c) De a obtine o dobanda anuala
d) De a obtine un venit sigur
152. Sistemul conturilor nationale:
a) Este folosit in tarile cu economie de piata
b) Este folosit in tarile cu economie centralizata
c) Se bazeaza pe teoria muncii productive
d) Se bazeaza pe teoria obiectiva a valorii
153. Acoperirea deficitului bugetar prin imprumuturi publice produce urmatoarele
efecte:
a) Stimuleaza investitiile din sectorul privat prin diminuarea ratei dobanzii
b) Determina cresterea ratei inflatiei
c) Provoaca ridicarea ratei dobanzii si scaderea investitiilor private
d) Afecteaze echilibrul macroeconomic dintre cantitatea de bani in circulatie si volumul
productiei.
154. Se presupune ca PIB in anul t1 este constituit din 3 categorii de bunuri ale caror
preturi au evoluat astfel: pentru bunul A, cu un consum de 16.000 de unitati, preturile au
crescut de la 50 la 70 u.m; pentru bunul B, cu un consum de 6000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 30 u.m.; pentru bunul C, cu un consum de 4000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 40 u.m. In aceste conditii rata inflatiei este:
a) [ ] 146%;
b) [x] 46%;
c) [ ] 48,15%
d) [ ] 64%;
19
155. Functia de consum a unei economii aflata in echilibru bugetar este C = 3000 + 0,6(Y
- To); stiind ca investitia autonoma Io = 1500, cheltuielile guvernamentale sunt Go = 2000,
si exportul net este Ho = 300, atunci:
a) [x] venitul de echilibru este 14.000;
b) [ ] cheltuielile publice ar trebui sa creasca cu 1000 pentru a aduce venitul de echilibru
la 20.000;
c) [x] cheltuielile publice sau investitiile ar trebui sa creasca cu 2400 pentru a aduce
venitul de echilibru la 20.000;
d) [x] impozitele ar trebui sa scada cu 4.000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000.
156. Functia macroeconomica de consum este C = 2 000 + 0,8Yd, volumul impozitelor
este To = 3 000, platile de transfer sunt Po = 500, investitiile autonome Io = 1 000,
cheltuielile publice sunt 2 500, iar exportul net este
157. Ho = 500. Atunci.
a) [ ] venitul de echilibru este 22.000;
b) [x] daca investitiile ar scadea cu 500, platile de transfer ar trebui sa creasca cu 625
pentru a mentine cererea globala la acelasi nivel;
c) [x] daca cheltuielile publice ar scadea cu 500, impozitele ar trebui sa scada cu 625
158. Pentru calculul indicatorilor macroeconomici se poate folosi metoda:
a) de producţie;
b) sintetică;
c) repartiţiei;
d) utilizării producţiei finale;
159. Bunurile şi serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut pot fi
destinate
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formării brute a capitalului;
d) numai consumului public
160. Consumul privat de bunuri si servicii finale este egal cu 8000 unitati monetare
(u.m.),consumul public este egal cu 1000, formarea bruta a capitalului este de 2000,
exportul este egal cu 3000, produsul global brut este de 30000, consumul intermediar
reprezintă 60 % din PGB, veniturile varsate restului lumii sunt în suma de 7000,iar cele
primite din restul lumii sunt egale cu 5000. In aceste conditii:
a) importul este egal cu 2000
b) produsul national brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul national brut este egal cu 10000.
161. Cresterea economica inflationista semnifica:
a) o stare negativa a economiei caracterizată prin scaderea productiei nationale;
b) un spor de crestere economica obtinut cu pretul unei inflatii considerabile
c) faptul ca rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) faptul ca rata cresterii economice devanseaza pe cea a inflatiei
162. Stagflatia este acea stare a economiei caracterizata prin existenta concomitenta a
urmatoarelor fenomene:
a) Inflatie ridicata si crestere economica;
b) inflatie galopanta, somaj masiv si o productie nationala in scadere;
c) somaj, inflatie deschisa si crestere economica zero
d) inflatie deschisa, somaj scazut si crestere economica.
20
163. Printre cauzele inflatiei prin cerere putem include:
a) o crestere demografica sustinuta;
b) posibilitatea de a trai din dezeconomii
c) dezvoltarea excesiva a creditului de consum;
d) nerespectarea termenilor de punere în functiune a investitiilor.
a) Cresterea productiei;
b) cresterea gradului de ocupare
c) cresterea somajului
d) o crestere economica inflationista
165. Intr-o anumită perioadă de timp, la alimente , care deţin 40% din totalul cheltuielilor
de consum ale populaţiei, indicele de creştere a preţurilor a fost de 160 %, la bunuri
industriale, care deţin 35 % din totalul cheltuielilor de consum, indicele de creştere a
preţurilor a fost de 150 %, iar la alte bunuri şi servicii preţurile si tarifele au crescut în
medie cu 40 %. Rata inflaţiei a fost :
a) 151.5% ;
b) 51,5% ;
c) 27.5% ;
d) 89.5%
166. Dacă preţurile au crescut în luna ianuarie cu 6%, în februarie cu 5%, iar în martie cu
10%, la sfârşitul primului trimestru erau mai mari, faţă de începutul anului,cu :
a) 21% ;
b) 2,43% ;
c) 121% ;
d) 122,43%
167. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000
acţiuni Y la 400 lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În
momentul executării contractului, cursul actiunilor X este de 250 lei/bucată, iar al
acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a) câştigă 10000 lei
b) înregistrează o pierdere de 150000 lei;
c) înregistrează o pierdere de 50.000 lei;
d) câştigă 50.000 lei;
168. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la
pretul de 50 lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
contract, jucatorul castiga 10 000 lei;
b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
contract, jucatorul pierde 4 000 lei;
c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
169. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie
este de 540 miliarde unități monetare (u.m.) față de un PIB potenţial de 600 miliarde
21
u.m., conform legii lui Okun, când coeficientul a este egal cu 2, rata efectivă a şomajului
este de:
a) 8,55%;
b) 7,05%;
c) 6,55%;
d) 9,80 %.
170. . În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR,
în timp ce valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială
prezintă o rată de acoperire de:
a) 80%
b) 128,57%
c) 90%
d) 72%
171. Daca balanta comerciala a unei tari prezinta o rata de acoperire de 90 %, iar
importurile ei se ridica la 72 miliarde $,
a) exporturile sunt de 80 miliarde $;
b) inregistreaza un excedent al balantei comerciale de 8 miliarde $;
c) inregistreaza un deficit al balantei comerciale de 7,2 miliarde $;
d) exporturile sunt de 66 miliarde $
172. Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale
(cu o pondere de 40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare
a fost de 5%, indicele de creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 106% și
rata de creștere a tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculați rata inflației.
a) 6%;
b) 5%;
c) 15%;
d) 105%
173. . În lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 2%. În aceste
condiții, rata inflației pe cele trei luni a fost de:
a) 6%
b) 6.1%
c) 8%
d) 106%
Raspuns corect: b)
174. Un client vinde 1000 acţiuni la preţul de 200 lei/acţiune cu scadenţa peste o lunå,
platind totodatå o primå de 10 lei/acţiune.
22
a) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei executarea contractului nu este profitabilă
b) [ ] dacă cursul actiunilor creşte la 2200 lei, executarea contractului este mai
avantajoasă
c) [X ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei, câştigă 20.000 lei
d) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei pierde 10.000 lei
175. . Balanța de plăți a Poloniei evidențiază , în 2015, încasări de 90 000 mld. EUR și
plăți de 94 900 mld. EUR (date ipotetice). În aceste condiții, balanța de plăți a Poloniei
prezintă, pentru anul 2015:
a) [X ] un deficit de 4 900 mld. EUR
b) [ ] un excedent de 4 900 mld. EUR
c) [ ] un deficit de 4 100 mld. EUR
176. Deficitul balanței de plăți a unei țări este de 12 miliarde unități monetare (u.m.). Din
balanța comercială rezulță că importurile sunt mai mari decât exporturile cu 5,6 mild
u.m. Dacă totalul plăților din balanța de plăți este de 200 mild. u.m., iar încasările totale
din exporturi reprezintă 80% din totalul încasărilor din balanța de plăți, rata de
acoperire a importurilor de către exporturi este:
a) 97,2%;
b) 96,41%;
c) 102,8%;
d) 103,59%
Raspuns corect: b
177. Un operator de burså cumpårå 1000 de acţiuni X la 400 lei/bucatå şi vinde 2200
acţiuni Y la 500 lei/bucatå, ambele pe bazå de contracte cu scadenţå la 6 luni. În
momentul executårii contractului, cursul actiunilor X este de 450 lei/bucatå, iar al
acţiunilor Y este 550 lei/bucatå. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
a) [ ] câştigă 6.000 lei
b) [ ] înregistrează o pierdere de 110.000 lei
c) [X] înregistrează o pierdere de 60.000 lei
d) [ ] câştigă 50.000 lei
178. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 100 de obligațiuni
la valoarea lor nominală de 10 mii lei, purtătoare ale unui venit fix anual (cupon)
corespunzător unei rate a dobânzii la depozite de 4%, scadente peste 5 ani. După un an
de zile, când pe piața monetară rata dobânzii la depuneri este de 2,5 %, cele 100 de
obligațiuni sunt vândute, obținându-se
a) [ ] un câștig total de 1 640 000 lei
b) [ ] o pierdere totală de 72 000 lei
23
c) [ ] un curs de vânzare de 14 000lei
d) [X] un câștig total de 640 000 lei
179. Un investitor pe bursa de valori achiziționează un pachet de 2 000 de acțiuni ale

emitentului Hidroelectrica SA, la prețul de 54 lei/acțiune. După ce încasează un
dividend de 4,5 lei/acțiune, investitorul vinde pachetul, profitând de un curs avantajos,
de 60 lei/acțiune. În aceste condiții,
a) [ ] randamentul acțiunii a fost de 10%
b) [ ] Numărul ani dividend (Nad) a fost de 10 ani
c) [X] câștigul potențial al acestui titlu de valoare a fost de 19,44%
d) [ ] câștigul total obținut de investitor a fost de 12 000 lei
180. Economiile brute reprezinta:
a. Economiile nete plus consumul final
b. Economiile nete plus consumul intermediar
c. Economiile nete plus consumul de capital fix
d. Economiile nete plus amortizarea
181. Cu o investitie de 20 miliarde de u.m. se realizeaza o intreprindere care obtine o
cifra anuala de afaceri de 8 miliarde u.m. si o rata a profitului, calculata pe baza cifrei
de afaceri, de 20%. Perioada de rambursare a investitiei este egala cu:
a. 10 ani
b. 12,5 ani
c. 4 ani
d. 2,5 ani
182. Cand venitul creste, economiile cresc:
a) Proportional cu consumul
b) Proportional cu venitul
c) Mai putin decat creste venitul
d) In masura mai mare decat creste venitul
183. “ Pragul de ruptura” reprezinta
a. Punctul de la care economisirea devine pozitiva
b. Nivelul la care venitul este egal cu consumul
c. Pragul de la care inceteaza economisirea
d. Un nivel la care venitul este egal cu zero
184. Modalitatile de a masura nivelul activitatii economice dintr-o economie sunt:
a. Determinarea nivelului cheltuielilor consacrate cumpararii de bunuri si servicii
b. Determinarea nivelului veniturilor factorilor de productie
24
c. Determinarea costurilor factorilor de productie utilizati
d. Determinarea volumului bunurilor si serviciilor produse
185. Perioada de rambursare a investitiei se determina raportand
a) Volumul profitului la nivelul investitiilor
b) Volumul investitiilor la profit
c) Volumul investitiilor la veniturile incasate
d) Volumul investitiilor la profitul anual
186. Investitia se afla
a) In raport direct proportional cu rata dobanzii
b) In raport invers proportional cu eficienta marginala a capitalului
c) In raport invers proportional cu rata dobanzii
d) In raport direct proportional cu eficienta marginala a capitalului
187. Oferta deficitara poate fi explicata prin:
a) Nerespectarea termenelor de punere in functiune a investitiilor
b) Slaba mobilitate a factorilor de productie
c) Deficiente organizatorice
d) Subocuparea fortei de munca
188. Inflatia monetara poate fi determinata de:
a) Scaderea vitezei de rotatie a banilor
b) Iesirea masiva de devize
c) O politica salariala nefondata pe criterii economice
d) Practicare de excedente bugetare
189. Operatiunile la termen
a) Au o pondere redusa in totalul operatiunilor de pe piata financiara
b) Presupun ca momentul incheierii tranzactiei coincide cu cel al formarii cursului de
executie
c) Au caracter speculativ
190. Principalele componente ale politicii economice sunt:
a) Statul
b) Instrumentele
c) Obiectivele
d) Firmele
191. Cresterea economica neinflationista semnifica:
a) O stare pozitiva a economiei caracterizata prin cresterea productiei nationale
b) O devansare a ratei de crestere economica de catre rata inflatiei
c) O devansare a ratei inflatiei de catre rata cresterii economice
192. Printre cauzele care pot conduce la un exces de cerere putem aminti:
25
a) Cresterea inclinatiei spre economisire
b) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
c) Tezaurizarea
d) Sporirea cheltuielilor neproductive
193. Veniturile nefiscale ale bugetului de stat:
a) Cuprind si dividende obtinute ca urmare a participarii statului la constituirea
capitalului social al societatilor comerciale
b) Cuprind impozitele directe si indirecte
c) Au ponderea cea mai importanta in totalul veniturilor
d) Cuprind prelevarile din produsul intern brut la dispozitia statului
194. Cand venitul scade, economiile scad:
a) Mai putin decat scade venitul
c) Dar in masura mai mare decat scade venitul
195. Balanta comerciala
a) Include balanta serviciilor
b) Este o componenta a balantei contului de capital
c) Include balanta transferurilor unilaterale
d) Este o componenta a balantei contului curent
196. Detinatorul unei obligatiuni:
a) Primeste un venit anual fix
b) Primeste un venit anual variabil
c) Participa la adoptarea deciziilor in institutia unilaterala a obligatiunii
d) Are drept de dividende
197. Cum evolueaza, de regula, economiile, atunci cand se inregistreaza o scadere a
venitului:
a) Nu se modifica
b) Se reduc, dar intr-o proportie mai mica
c) Se reduc, dar intr-o proportie mai mare
d) Se reduc in aceeasi proportie.
198. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 20.000 u.m. are un curs de 100.000
u.m.. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%
b) 25%
c) 10%
199. Somajul structural apare atunci cand:
a) Posesorii fortei de munca isi schimba des locul de munca
26
b) Unei cereri suple ii corespunde o oferta rigida pe structura
c) Structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii tehnice si economice
d) Sistemul de pregatire a fortei de munca nu corespunde noilor cerinte ale economiei
200. In cadrul operatiunilor cu prima dubla:
a) Comerciantul executa sau reziliaza contractul in functie de evolutia cursului
b) Comerciantul pierde, oricum, valoarea primei
c) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor a scazut
d) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor de valoare
a crescut.
201. Institutiile fundamentale ale pietei capitalului sunt:
a) Bursele de valori
b) Casele de brokeraj
c) Bancile comerciale
d) Piata extrabursiera
202. Politica monetara espansionista analizata prin intermediul modelului IS – LM
a) Conduce la sporirea ratei dobanzii
b) Implica scaderea ratei dobanzii
c) Determina scaderea venitului national
d) Este cu atat mai eficace cu cat panta curbei LM este mai accentuata
203. Pentru promovarea echitatii repartitiei veniturilor statul foloseste:
a) Sistemul progresiv de impozitare
b) “impozitul negativ”
c) stabilirea preturilor produselor pe cale administrativa
d) Sistemul proportional de impozite
204. Actiunile la purtator:
a) au inscris pe ele numele posesorului
b) nu au inscrise numele detinatorului
c) ofera detinatorului un venit anual cert
d) confera detinatorului un drept de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei
emitente
205. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt:
a) Determinarea principalelor agregate economice
b) Studierea relatiilor dintre principalele agregate economice
c) Studiul sistemelor de piete
d) Formarea preturilor pe sisteme de piete
e) Analiza dezechilibrelor dintre agregatele economice
206. Un agregat economic reprezinta:
27
a) O abstractizare care este folosita pentru descrierea unor aspecte concrete ale
vietii economice
b) Un indicator macroeconomic cum ar fi productia si venitul national, consumul,
economiile, nivelul general al preturilor etc.
c) O variabila economica
d) Procesul prin care obiectele reale sunt combinate si sintetizate
207. Produsul global brut exprima:
a) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale
b) Valoarea adaugata bruta a bunurilor economice create de agentii economici
nationali
c) Valoarea totala a bunurilor economice obtinute intr-o anumita perioada
d) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale obtinute de agentii economici
in interiorul unei tari
208. Produsul national brut se calculeaza:
a) Ca diferenta intre produsul global brut si amortizare
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul intermediar
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final.
209. Produsul national net se calculeaza:
a) Ca suma dintre produsul national brut si amortizare
b) Ca suma dintre produsul national brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta dintre produsul intern brut si amortizare
d) Ca diiferenta dintre produsul national brut si consumul de capital fix.
210. Venitul national reprezinta:
a) Marimea agregata atat a veniturilor de munca cat si a celor din proprietate
b) Marimea agregata a veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie
c) Marimea agregata a bunurilor economice produse de agentii nationali intr-un an
d) Bunurile si serviciile destinate consumului intr-o tara
a) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
b) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
c) Adaugarea la venitul national a amortizarii
d) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
212. Venitul personal se determina pornind de la venitul national:
a) La care se adauga veniturile ce nu revin menajelor si se scad transferurile statului
spre menaje
b) Din care se scad transferurile statului spre menaje
28
c) Din care se scad veniturile ce nu revin menajelor si se adauga transferurilor statului
spre menaje
d) Din care se scad numai veniturile ce nu revin menajelor.
213. Diferenta intre venitul national in preturile pietei si venitul national in preturile
factorilor reprezinta:
a) impozitele indirecte
b) Impozitele indirecte nete
c) Subventiile de exploatare
d) Consumul capitalului fix
214. Consumul final anual privat de bunuri si servicii reprezinta 2000 u.m., formarea
bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m. variatia stocurilor este de 300 u.m.,
balanta comerciala inregistreaza un excedent de 200u.m., consumul de capital fix
reprezinta 400 u.m., produsul global brut este egal cu 9000 u.m., din care consumul
intermediar reprezinta 60%. In aceste conditii:
a) Consumul final guvernamental este egal cu 500 u.m.
b) Produsul intern net este egal cu 3000 u.m.
c) Investitia neta este egala cu 200 u.m.
d) Consumul total final de bunuri si servicii este egal cu 2800 u.m.
215. Produsul global brut este egal cu 1200 u.m. Consumul de capital fix este egal cu
180 u.m. Consumul intermediar ereprezinta 60% din produsul intern brut. Formarea
bruta a capitalului este egala cu 200 u.m. Consumul personal privat este de doua ori
mai mare decat consumul public, iar deficitul balantei comerciale este egal cu 50 u.m.
In aceste conditii:
a) Produsul intern brut este egal cu 480 u.m.
b) Produsul intern brut este egal cu 750 u.m.
c) Consumul personal privat este egal cu 400 u.m.
d) Investitia neta este egala cu 220 u.m.
216. PNB calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 200 milioane u.m. Acelasi
PNB calculat pe baza preturilor curente este egal cu 3000 milioane u.m. de aici rezulta
ca:
a) Deflatorul PNB este 1,5
b) Deflatorul PNB este 0,66
c) Puterea de cumparare a banilor s-a modificat in sensul cresterii ei
d) Nivelul general al preturilor a crescut cu 50%.
217. Inclinatia marginala spre consum este:
a) Marime pozitiva si supraunitara
b) Raportul procentual dintre variatia consumului si variatia venitului
29
c) O marime pozitiva si subunitara
d) Un numar negativ si subunitar
218. Inclinatia medie catre consum exprima:
a) Ponderea consumului in economii
b) Raportul dintre consumul total si venit
c) Raportul dintre venit si consumul total
d) Raportul procentual dintre consumul total si venit.
a) Economiile nete plus consumul intermediar
b) Economiile nete plus amortizarea
c) Economiile nete plus consumul de capital fix
d) Economiile nete plus consumul final
220. “Pragul economiei” reprezinta:
a) Acel nivel al venitului Y pentru care Y = C + S
b) Acel nivel al venitului pentru care Y = S
c) Acel nivel al venitului pentru care Y = C
d) Acel nivel al venitului la care nu se economiseste.
221. Intr-o economie moderna statul indeplineste urmatoarele functii esentiale:
a) Alocarea resurselor
b) Ameliorarea repartitiei veniturilor
c) Stabilizarea economiei
d) Controlul preturilor
222. Statul este o prezenta incontestabila in economiile moderne contemporane prin:
a) Ansamblul actiunilor guvernului ca producator, regulator si sustinator al sectorului
privat
b) Functiile sale de redistribuire a bogatiei
c) rolul său pe piaţa monetară şi a creditului de a fixa nivelul ratei dobânzii;
d) rolul său pe piaţa bunurilor şi serviciilor de a fixa cele mai bune niveluri ale
preţurilor.
223. Reducerea inegalităţilor existente în distribuirea veniturilor într-o societate
democratică se poate realiza prin:
a) folosirea instrumentului numit şi "impozit negativ";
b) sistemul de impozite proporţionale asupra veniturilor;
c) sistemul de plăţi de transfer;
d) sistemul de impozite regresive asupra veniturilor.
224. Plăţile de transfer reprezintă:
a) un impozit negativ;
30
b) o modalitate de compensare acordată persoanelor cu venituri insuficiente;
c) un instrument al redistribuirii veniturilor;
d) o cheltuială ineficientă, fără justificare economică, pentru bugetul de stat.
225. Pentru promovarea echităţii repartiţiei veniturilor statul foloseşte:
a) sistemul proporţional de impozite;
b) "impozitul negativ";
c) sistemul progresiv de impozitare;
d) stabilirea preţurilor produselor pe cale administrativă.
226. Atunci când doreşte să tempereze activitatea economică, Banca Centrală:
a) măreşte nivelul ratei de rescont;
b) scumpeşte creditul;
c) relaxează creditul;
d) fixează nivelul ratei de rescont în funcţie de impulsurile pe care doreşte să le
imprime pieţei monetare.
227. Dacă venitul naţional creşte, rata dobânzii rămânând constantă, atunci în modelul IS-
LM vom avea:
a) o deplasare în sus pe curba IS;
b) o deplasare în jos pe curba IS;
c) o deplasare spre dreapta a curbei IS;
d) o deplasare spre stânga a curbei IS.
228. În modelul IS-LM, folosind politica monetară, se obţine:
a) o deplasare spre dreapta a curbei LM;
b) o deplasare spre stânga a curbei LM;
c) o deplasare în sus pe curba IS;
d) o scădere a venitului naţional.
229. Marcaţi care din afirmaţiile următoare cu privire la creşterea economică le
consideraţi corecte?
a) creşterea economică semnifică o tendinţă fermă şi de lungă durată de sporire a
venitului naţional pe total sau pe locuitor;
b) creşterea economică este definită ca ansamblul schimbărilor în structurile sociale şi
mentale, ce generează o relaţie de antrenare în economie;
c) creşterea economică reprezintă mărirea durabilă a dimensiunii unei unităţi simple
sau complexe realizată prin schimbări de structură şi eventual de sisteme.
230. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la dezvoltarea economică le consideraţi
corecte:
31
a) dezvoltarea economică evidenţiază ansamblul transformărilor cantitative şi
calitative ce survin în structurile economico-sociale precum şi în modul de gândire
şi în comportamentul economic al oamenilor;
b) dezvoltarea economică semnifică o sporire a producţiei totale de bunuri şi servicii
într-o societate la un moment dat;
c) dezvoltarea economică reprezintă procesul istoric de înaintare a unei economii
naţionale de la inferior la superior.
231. Progresul economic reprezintă:
a) evoluţia pozitivă a societăţii şi îmbunătăţirea condiţiei umane;
b) procesul istoric de trecere de la inferior la superior al economiei naţionale;
c) un proces ce se manifestă prin creşterea productivităţii muncii, a produsului
naţional pe locuitor, în contextul modernizării întregii economii naţionale;
d) baza progresului social ce are drept finalitate, cum spune Fr. Perroux, "înflorirea
fiinţei umane".
232. Dintre factorii cu acţiune mediată asupra creşterii economice putem distinge:
a) resursele naturale;
b) echipamentele de producţie;
c) munca;
d) politica economică;
e) schimburile internaţionale.
233. Tipul extensiv al creşterii economice:
a) este specific economiilor în curs de dezvoltare;
b) este specific economiilor avansate;
c) se realizează atunci când sporirea venitului naţional presupune creşterea eficienţei
utilizării factorilor de producţie;
d) are loc când mărirea venitului naţional se realizează preponderent prin sporirea
cantităţii factorilor de producţie.
234. Ciclurile economice decenale au fost analizate de:
a) N.D. Kondratieff;
b) Kitchin;
c) Juglar;
d) R. Solow.
235. Dacă Produsul National Brut este mai mare decât cheltuielile interne (Y> C + I):
a) există o balanţă comercială excedentară;
b) există o balanţă comercială deficitară;
c) există surse suplimentare aduse pentru a asigura consumul intern şi investiţiile;
32
d) ţara respectivă investeşte mai mult decât economiile interne.
236. Nu orice creştere a preţurilor este sinonimă cu inflaţia, întrucât:
a) este vorba de o creştere anormală a preţurilor;
b) este vorba de o creştere permanentă a preţurilor;
c) este vorba de o creştere neuniformă a preţurilor;
d) este vorba de o creştere a preţurilor ce nu afectează în aceeaşi măsură toate
bunurile şi serviciile;
e) este un fenomen cumulativ.
237. Inflaţia abundenţei:
a) este caracteristică ţărilor slab dezvoltate;
b) are la origini îndeosebi cauze monetare;
c) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mică de
bunuri şi servicii;
d) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de
bunuri şi servicii.
238. Creşterea economică inflaţionistă semnifică:
a) o stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale;
b) un spor de creştere economică obţinut cu preţul unei inflaţii considerabile;
c) faptul că rata inflaţiei devansează pe cea a creşterii economice;
d) faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflaţiei.
239. Printre cauzele ce pot conduce la inflaţia prin cerere putem reţine:
a) o creştere demografică susţinută;
b) posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
c) dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
d) slaba mobilitate a factorilor de producţie;
e) nerespectarea termenilor de punere în funcţiune a investiţiilor.
240. În condiţiile inflaţiei prin cerere, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba ofertei este mai elastică;
b) cu cât producţia este mai elastică;
c) cu cât producţia este mai rigidă;
d) cu cât curba ofertei este mai inelastică.
241. În condiţiile inflaţiei prin costuri, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba cererii agregate este mai elastică;
b) cu cât producţia se va reduce mai mult;
c) cu cât producţia se va reduce mai puţin;
33
d) cu cât curba cererii agregate este mai inelastică.
242. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacţii cu:
a) titluri mobiliare;
b) acţiuni şi obligaţiuni;
c) titluri imobiliare;
d) factori de producţie.
243. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:
a) relaţiile ce se formează prin atragerea şi plasarea fondurilor pe termen scurt;
b) operaţiuni cu titluri de credit;
c) operaţiuni cu acțiuni şi obligaţiuni;
d) operaţiunile de scontare şi rescontare a titlului de credit.
244. Deţinătorul de acţiuni are dreptul:
a) de a obţine un venit anual ferm;
b) de a obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) de a obţine o dobândă anuală;
d) de a obţine dividend;
e) de a obţine un venit sigur.
245. Dividendul reprezintă:
a) un venit anual ferm;
b) o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) un venit obţinut de emitentul de obligaţiuni;
d) un venit variabil;
e) o componentă a costului de producţie.
246. Piaţa financiară primară cuprinde:
a) tranzacţii cu titluri de valoare emise anterior;
b) tranzacţii numai cu obligaţiuni;
c) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
d) tranzacţii la bursă fără intermediari.
247. Piaţa financiară secundară cuprinde:
a) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
b) tranzacţii cu titluri emise anterior;
c) emisiunea şi plasarea de efecte de comerţ;
d) tranzacţii numai cu acţiuni.
248. Dacă randamentul unei acţiuni (e) este mai mic decât rata dobânzii(d'):
a) cumpărarea acţiunii nu este avantajoasă;
b) cumpărarea acţiunii este avantajoasă;
34
c) crearea unui depozit bancar de valoare egală cu cea a acţiunii ar aduce în viitor
venituri mai mari decât cumpărarea de acţiuni.
249. În cadrul pieţei financiare secundare:
a) prețul de vânzare al titlurilor este, în general, valoarea nominală înscrisă pe acesta;
b) preţul de tranzacţionare depinde de factori economici şi extraeconomici, în special
de raportul dintre cerere şi ofertă;
c) operaţiunile se desfășoară în special prin intermediul băncilor.
250. Funcţia macroeconomică de consum este C = 8000 + 0,7Y, investiţia autonomă este
I0 = 4000, iar cheltuiala guvernamentală autonomă este G0 = 6000. Dacă venitul
naţional potenţial este egal cu 66.000, atunci:
a) "decalajul" deflaţionist este de 6000;
b) pentru ca venitul naţional de echilibru să coincidă cu venitul naţional potenţial ar
trebui ca investiţia autonomă să sporească cu 1800;
c) venitul naţional de echilibru este egal cu 60.000;
d) la nivelul venitului naţional de ocupare deplină, consumul total ar creşte cu 4200.
251. Funcţia macroeconomică de consum este C = 200 + 0,8Y, iar investiţia autonomă
este egală cu 300. Dacă venitul potenţial este egal cu 3000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este 3500;
b) venitul potenţial este mai mare decât venitul naţional de echilibru cu 500;
c) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
d) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist.
252. Dacă în momentele t0, t1, t2 şi t3 venitul naţional ia valorile 5000, respectiv 6000,
7000 şi 8000, funcţia macroeconomică de consum este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
investiţia autonomă este I0 = 900, atunci:
a) în momentul t0 economia este în stare de expansiune;
b) în momentul t3 economia este în stare de contracţie;
c) în momentul t1 economia este în stare de expansiune;
d) în momentul t2 economia este în stare de echilibru.
I0 = 2000, iar cheltuielile guvernamentale autonome reprezintă G0 = 4000. Dacă venitul
a) venitul naţional de echilibru este egal cu 55.000;
b) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist este egal cu 5.000;
c) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist poate fi acoperit prin creşterea cheltuielii de
consum autonome cu 1000;
d) consumul total, prin creşterea celui autonom cu 1000, ar ajunge la 54.000.
35
254. Funcţia macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,8Y, iar investiţia autonomă I0
= 900. Dacă venitul naţional de ocupare deplină este egal cu 16.000, atunci:
a) venitul naţional potenţial este mai mare decât cel de echilibru cu 500;
b) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
c) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist;
d) venitul naţional de ocupare deplină este inferior celui de echilibru
255. Fiind cunoscut indicele marginal al preferinţei indivizilor pentru lichiditate l = 15%,
rata rezervelor obligatorii în sistemul bancar r = 15% şi numerarul deţinut de populaţie
C = 24.000, rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 125.000;
b) 1000;
c) 240.000;
d) 120.000.
C = 75.000 u.m., rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 50.000 u.m.;
b) 48.000 u.m.;
c) 36.445 u.m.;
d) 234.375 u.m.
257. Dacă Banca Centrală pune în circulaţie bilete de bancă în sumă de 2000u.m., iar
beneficiarii lor le depun la o bancă, prin procesul de multiplicare pus în acţiune de
bănci, în condiţiile unei rate a rezervelor obligatorii de 10%, moneda nou creată este
egală cu:
α) 10.000 u.m.;
b) 20.000 u.m.;
c) 5.000 u.m.;
d) 100.000 u.m.
258. O obligaţiune ce aduce un venit anual de 30.000 lei au un curs de 15.000 lei. Ce rată
a dobânzii corespunde acestei situaţii:
a) 2%;
b) 40%;
c) 200%;
d) 40%;
e) 20%.
36
259. O acţiune achiziţionată la preţul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m. pe
an.
a) randamentul acestor titluri este de 17%;
b) în condiţiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în acest tip de acţiuni nu este
avantajos;
c) apreciindu-se o creştere a cursului acţiunilor la 550 u.m., câştigul potenţial este de
35%;
d) investitorul îşi amortizează investiţia în 3 ani pe seama profitului previzionat.
260. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 60.000 unităţi monetare (u.m.), ceea ce
corespunde unei rate anuale a dobânzii de 20%. Scăderea cu 25% a ratei dobânzii va
face ca pe piaţa financiară secundară cursul obligaţiunii să devină:
a) 300.000; b) 600.000; c) 400.000; d) 500.000.
261. Un posesor de economii cumpără de pe piaţa financiară primară 20 de obligaţiuni la
valoarea lor nominală de 2 milioane lei, purtătoarea ale unui venit fix anual de 600.000
lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile,când pe piaţa monetară rata
dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de obligaţiuni sunt vândute, obţinându-se
astfel un câștig total de:
α) 12 mil. lei;
β) 8 mil. lei;
χ) 20 mil. lei;
δ) 15 mil. lei.
262. O obligaţiune are o valoare nominală de 1000 u.m., cuponul cuvenit este de 150
u.m. iar termenul de scadenţă este de doi ani. În condiţiile în care preţul de vânzare al
obligaţiunii este de 950 u.m., randamentul ei este de:
a) 115,78%; b) 15%; c) 18,42%; d) 118,42%.
263. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1000 u.m. oferă un câştig anual fix de 150
u.m., termenul de scadenţa fiind de 2 ani. Dacă preţul de vânzare al obligaţiunii este de
800 u.m.,
a) obligaţiunea oferă un randament de 18,75%;
b) obligaţiunea oferă un randament de 15%;
c) dacă preţul de vânzare creşte la 950 u.m., câștigul potenţial al obligaţiunii este de
37,50%;
d) dacă preţul de vânzare creşte la 900 u.m., câștigul potenţial oferit de obligaţiune este
de 30%.
264. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflatiei a fost de 8%,
înseamnă că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
37
a) 24%; b) 25,97%; c) 26,82%; d) 27%
265. Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată pe baza
unui "coş" de consum format din: alimente, cu pondere de 40% şi o rată a creşterii
preţurilor de 30%, bunuri industriale, cu pondere de 35% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 120% şi servicii, cu o rată a creşterii preţurilor de 14%, atunci
rata inflaţiei este:
a) 39,5%; b) 22,5%; c) 54,66%; d) 21,33%.
266. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit doar din trei
categorii de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Categori Cantitate Preţul unitar

a a
In anul In anul t1
t0
A 15.000 40 70
B 3.000 20 25
C 400 10 12
267. Rata inflaţiei este:

a) 50,25%; b) 70,15%; c) 58,15%; d) 170,15%.
unui "coş" de consum format din alimente, cu pondere de 50% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 140%, bunuri industriale, cu o pondere de 30% şi o rată a creşterii
preţurilor de 25% şi servicii, cu o rata de creştere a tarifelor de 10%, atunci rata inflaţiei
este:
a) 79,5%; b) 58,33%; c) 29,5%; d) 25%.
269. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflaţiei a fost de 7%,
a) 22,5%; b) 21%; c) 23,75%; d) 22%.
270. 4. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit din trei categorii
de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului de mai jos:
Denumire
Cantitate Preţul unitar
a
a
bunurilor
În anul
În anul
t0 t1
A 25.000 20 30
B 8.000 5 8
C 1.000 80 100
Rata inflaţiei este:

38
a) 50%; b) 42,35%; c) 147,42%; d) 47,42%.
271. Dacă atunci când venitul impozabil creşte de la 20.000 u.m. la 25.000 u.m., impozitul
pe venit creşte şi el, de la 1600 u.m. la 2000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) în cote fixe;
b) în cote variabile;
c) progresivă;
d) proporţională.
272. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică
de consum este C = 5000 + 0,8Yd; volumul total al impozitelor este de 8000; totalul
"plăţilor de transfer" este de 1200; investiţiile autonome se ridică la 2000; cheltuielile
guvernamentale reprezintă 6000. Dacă se reduc impozitele cu 25%, venitul naţional de
echilibru:
a) se majorează cu 8000;
b) se reduce cu 8000;
c) devine egal cu 45.800;
d) devine egal cu 29.800.
273. La nivelul unei economii naţionale, în momentul t0 există următoarea
situaţie: consumul total final privat minim necesar este egal cu 4000 u.m.;
cheltuielile guvernamentale reprezintă o mărime autonomă egală cu 1500
u.m.; investiţiile totale private din economie reprezintă 2000 u.m.; volumul
total al impozitelor prevăzute în bugetul de stat aprobat se ridică la 2500 u.m.;
iar plăţile de transfer aprobate prin buget însumează 800 u.m.. Volumul total
al exporturilor este de 3000 u.m., în condiţiile unui deficit al balanţei
comerciale de 400 u.m.. Funcţia macroeconomică de consum privat este de
forma C = C0 + 0,8Yd. Dacă un climat economic nefavorabil determină
reducerea investiţiilor totale private cu 25%, restabilirea echilibrului venitului
naţional la nivelul iniţial se poate realiza prin una din următoarele căi:
a) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 500 u.m.;
b) impozitele trebuie sa scadă cu 700 u.m.;
c) plăţile de transfer trebuie să se majoreze cu 625 u.m.;
d) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 2500 u.m.; concomitent cu
creşterea de aceeaşi mărime a impozitelor, pentru a menţine bugetul echilibrat.
274. Dacă, atunci când venitul impozabil creşte de la 80.000 u.m. la 100.000
u.m., impozitul pe venit creşte şi el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem dea face cu o
impunere:
a) în cote variabile;
39
b) progresivă;
c) regresivă;
d) proporţională.
3. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia
macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,7Yd; volumul total al impozitelor
este de 3000; totalul "plăţilor de transfer" este de 500; investiţiile autonome
se ridică la 1000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 2500. Dacă se
majorează "plăţile de transfer" cu 210 venitul naţional de echilibru:
a) se reduce cu 490;
b) creşte cu 490;
d) devine egal cu 12.990
40
ADEVARAT SI FALS
neta.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F

final.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
ale pietei.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
progresului tehnic.
RASPUNS:T
oferta.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
zero.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
durabila.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
tipuri de economie.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
economica.
RASPUNS:T
neprevazute.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
anumit venit.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
pe piata monetara.
RASPUNS:F

RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
indirecte.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
unitate monetara.
RASPUNS:T

RASPUNS:T
economie.
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
COMPLETARI
RASPUNS:150000
unde este cazul. )
RASPUNS:50000
RASPUNS:30
RASPUNS:25
cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:0,6
RASPUNS: 500
cazul. )
RASPUNS:0,2
cazul. )
RASPUNS:0,8
RASPUNS:120
RASPUNS:
0,8
800000
RASPUNS:12
RASPUNS:10
RASPUNS:2000000
unde este cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:60
RASPUNS:100
RASPUNS:30
RASPUNS:10
RASPUNS:4
RASPUNS:4
COMPLETARI
de regula 1 an.
RASPUNS:finale
RASPUNS:
nationali
autohtoni
RASPUNS:comparabile
RASPUNS:mic

RASPUNS:cererea
RASPUNS:absorbtie
RASPUNS:net
RASPUNS:
viitoare
urmatoare

inconjurator.
RASPUNS:creativa
RASPUNS:decalaje
RASPUNS:relative
RASPUNS:economic

_________.
RASPUNS:transfer
RASPUNS:inlocuire
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
RASPUNS:exogene
RASPUNS:sezoniere
RASPUNS:recesiune
___________.
RASPUNS:contractie
declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
RASPUNS:
anticriza
anticiclica

RASPUNS:relansare
RASPUNS:
cresterea
marirea
RASPUNS:
excedent
exces
plus
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
RASPUNS:
ciclului
ciclu
RASPUNS:structural
RASPUNS:voluntar
anului.
RASPUNS:sezonier
RASPUNS:tehnologic
RASPUNS:
deflatia
deflatie
RASPUNS:slumpflatia
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
RASPUNS:
importata
importate
_____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
RASPUNS:
costurilor
costului
RASPUNS:veniturile
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
RASPUNS:relansare
RASPUNS:impozitelor
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
RASPUNS:directe
RASPUNS:Laffer
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
RASPUNS:pietei
societate.
RASPUNS:Lorenz
RASPUNS:
nivelul
nivel
RASPUNS:consumerist
preturilor.
RASPUNS:nominal

RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
RASPUNS:utilitate


RASPUNS:unipolara
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
de __________.
RASPUNS:portofoliu
RASPUNS:
directe
directa
__________.
RASPUNS:integrata

RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU

sau in alte tari
RASPUNS:B

b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
RASPUNS:C

c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
RASPUNS:B

RASPUNS:B
RASPUNS:B
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
a. cererea globala
c. Venitul National
RASPUNS:A
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
RASPUNS:C
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
RASPUNS:B

RASPUNS:C
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A

a. venitul creste
b. venitul scade
RASPUNS:A
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
a. scade
d. ramane constant
RASPUNS:C

a. investitii brute
b. investitii nete
RASPUNS:C

cresterea economica
RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:C
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B

d. criza economica
RASPUNS:B
RASPUNS:A

RASPUNS:B

b. medierea muncii
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
d. hiperinflatie
RASPUNS:C

RASPUNS:B

RASPUNS:A
faptul ca:
RASPUNS:B

a. Ip = 1200%
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B
RASPUNS:D

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
RASPUNS:C
RASPUNS:D
RASPUNS:A

RASPUNS:D

RASPUNS:A
RASPUNS:C

RASPUNS:A
RASPUNS:B

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C

RASPUNS:D

b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C

RASPUNS:C

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
RASPUNS:D

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:C

RASPUNS:D

timp
RASPUNS:C

RASPUNS:B

RASPUNS:C

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D

RASPUNS:D

RASPUNS:C

concurentilor
RASPUNS:D

RASPUNS:A
multilaterale
RASPUNS:C

ori tari ale lumii
dezvoltare
RASPUNS:C

dezvoltate
RASPUNS:C

dezvoltate
si cele dezvoltate
RASPUNS:A
RASPUNS:B

RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:B

RASPUNS:B
RASPUNS:D

internationale
RASPUNS:D
RASPUNS:B


este limitata de ?
reduce la 10%?
-Banca centrala
-Populatia active

asociate ?
-inflatie

erau ?
-rare

59) Capitalul real?
disponibile

-aparitia inflatiei
platit

si institutionali
-acceptabilitatea

1. Balanta de plati a ungariei evidentiaza in 2012 incasari de 11.400 mld
eur si plati de 12.650 mld EUR. In aceste conditii, balanta de plati a
ungariei prezinta pt anul 2012:
Un deficit de 1.250 mld EUR
(Soldul balantei de plati = Incasari – Plati)
2. Piata financiara mobiliara este o componenta a

Pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
3. Daca banca centrala cumpara obligatiuni, atunci:

Bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe
credite
4. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul

Salariatului
Cererea de munca scade
5. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni antibiotic SA Iasi 200

lei/buc si vinde 700 de actiuni la BT SA la 500 lei/buc, ambele pe baza de
contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului cursul
actiunilor Antibiotice SA Iasi este de 250 lei/buc, iar al actiunilor BT SA
este de 400 lei/buc.
Castiga 95.000 lei

Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei
7. Printre efectele negative ale inflatiei regasim

Scumpirea creditelor acordate de banci
8. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5,9%, rata estimate a

somajului este de 8,4%, iar PIBul creat (real) in economie reprezinta 570
mld u.m. PIB ul potential, conform legii lui Okun este de:
600 mld u.m.
9. Pe piata bursiera cererea de titluri

Provine din partea celor care dispun de capital banesc
10. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de drepturi, cum
ar fi
Dreptul la o parte din profitul societatii (dividentul)
11. O politica fiscala contraciclica presupne:

O crestere a incasarilor fiscale in perioadele de recensiune
12. Depunerea unei sume de 100 mil dolari intr un cont current in conditiile
unei rate a rezervelor obligatorii de 25% determina aparitia
Unei rezerve efective de 25 de milioane de dolari in seifurile bancii
sau in unul din conturile sale deschise la banca
13. O balanta de plati activa

Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile
internationale
14. Un comerciant american importa ciocolata din belgia, pentru care

plateste producatorului Belgian un pret de 30 de USD/kg. Presupunem ca
producatorul Belgian asigura livrarea produselor pana la sediul
importului, in timp ce taxa vamala pe care SUA o aplica importurilor de
ciocolata din belgia este de 60%. In conditiile in care o suma de 10
USD/kg acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata
americana, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul American
ar fi dispus sa vanda ciocolata este egal cu
58 USD
15. Populatia toatala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa de
25 milioane personae, din care populatia ocupata reprezinta 18 milioane
de personae, iar rata inaptilor este de 30%. In aceste conditii
Rata somajului este de 28%
16. Cresterea marimii salariului

Are un efect de scara negative asupra cantitatii cerute de forta de
munca
17. Deprecierea reprezinta

Scaderea cursului de piata al unei monede
18. Specializarea internationala si schimbul

Ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de
scara
19. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 7,3%, PIB creat in
economie reprezinta 950 miliarde u.m. fata de un venit national potential
de 1.000 miliarde u.m., conform legii lui Okun, rata estimata a somajului
este de
20. Un comerciant roman importa aparate de fotografiat din Japonia, pentru

care plateste producatorului japonez un prez de 200 USD/buc.
Presupunem ca producatorul japonez asigura livrararea produselor pana la
sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care statul roman o
aplica importurilor de televizoare din japonia este de 50 %. In ocnditiile
in care echivalentul in lei a 50 USD//buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata romaneasca, putem aprecia ca pretul
minim in care comerciantul roman ar fi dispus sa vanda un apparat de
fotografiat este egal cu echivalentul in lei a:
350 USD
21. Dividendul reprezinta

Partea din profitul unei societati pe actiuni
22. Comertul international

este specific economiilor deschise
23. Politicile fiscal si monetare expansionsite vor determina, pe termen scurt

Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
24. Care dintre urmatoarele aformatii nu este adevarata?

Bursele de valori reduc concurenta intre firme
25. Inflatia ii avantajeaza pe

Curu ca n-am stiut, nu te bucura ca ai gasit-o
1. Participarea unei țări la comețul mondial :

a. Este direct proporțională cu potențialul economic și invers
proporțională cu competitivitatea
b. Este invers proporțională cu potențialul economic și direct
c. Este cu atât mai ridicată cu cât economiile sunt protejate mai mult
d. Depinde direct proporțional, atât de potențialul economic, cât și de
competitivitate.
2. Expansiunea creditelor determinată de Banca Centrală:

a. Are ca rezultat o capacitate de " digestie " a investițiilor mai
mică decât " ingestie "
b. Face ca sistemul să sufere de " digestie "
c. Face ca " ingestia "de investiții să fie mai mică decât capcitatea de
" digestie "
d. Face ca sistemul să sufere de " ingestie " (indigestie, nu ingestie!!)

a. 5%
b. 13%
c. 15,76%
d. 115,7%
4. Balanța de plăți a Rusiei evidențiază, în 2012, încasări de 86.800 mld. EUR

și plăți de 74.900 mld EUR. În aceste condiții, balanța de plăți a Rusiei
a. Un deficit de 11.900 mld. EUR
b. Un excedent de 11.900 mld. EUR
c. Un deficit de 8.100 mld. EUR
d. Un excedent de 6.800 mld. EUR
5. Un operator de bursă cumpără 1000 acțiuni X la 400lei/bucată și vinde

2200 acțiuni Y la 500lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadență
de 6 luni. În momentul executării contractului, cursului acțiunilor X este
de 450lei/bucată, iar al acțiunilor Y este de 550lei/bucată. Caare va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operațiuni:
a. Câștigă 50.000 lei
b. Înregistrează o pierde de 80.000 lei
c. Înregistrează o pierde de 110.000 lei
d. Câștigă 6.000 lei
6. În condițiile în care rata naturală a șomajului este de 4,8%, isr PIB creat în
economie este de 540 milioane unități monetare (u.m), față de un venit
național potențial de 600 milioane u.m, conform legii lui Okun, rata
estimată a șomajului este de:
a. 8,55%
b. 7,05%
c. 6,55%
d. 9,80%
7. În condițiile în care, în anul 2012, exporturile Republicii Moldova au fost

de 4.000 mld EUR, în timp ce valoarea totală a importurilor a fost de 4.400
mld EUR, balanța comercială prezintă o rată de coperire de :
a. 10%
b. 90,91%
c. 110%
d. 9,09%
8. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

a. În momentul în care ritmul crescut al șomajului afectează
gradul de ocupare al forței de muncă, imigrația poate
reprezenta o modalitate de redresare a dezechilibrului aferent
pieții muncii
b. Veniturile repatriate ale emigranților pot contribui la crearea de noi
locuri de munca, dacă acestea sunt utilizate pentru a achiziționa
bunuri din producția internă a țării
c. Într-o țară cu nivel scăzut de dezvoltare economică imigrarea
depășește de regulă, emigrarea
d. Veniturile pe care emigranții le repatriază pot contribui, pe termen
scurt, la stimularea cererii globale, în condițiile în care sunt
economisite
9. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui

preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 106% si rata de crestere a tarifelor
pentru servicii a fost de 7%, calculati rata inflatiei.
a. 116%
b. 5%
c. 4,9%
d. 104,9%
10. Când rata dobânzii începe să crească oamenii de afaceri constată:

a. Că au interpretat correct semnele pieței
b. Că au calculate correct profiturile preconizate
c. Că înregistrează costuri și pierderi economice mari.
11. Marea criză din anii 1930 a fost cauzată de:

a. Carențele economiei de piață
b. Contracția masei monetare în perioada 1920-1930
c. Politica monetară ce a afectat procesul de coordonare a
activității economice
12. Într-o perioadă de recesiune, tot mai mulți cetățeni:

a. Devin optimiși și prudenți
b. Devin pesimiști și prudenți
c. Caută să-și reducă lichiditățile
d. Își reduc dorința de a deține mai mulți bani în numerar
13. Decalajele de timp dintre măsurile de politică monetară și fiscală și

efectele lor:
a. Nu reprezintă o constantă care poate fi măsurată
b. Reprezintă o constantă care poate fi măsurată
c. Reprezintă o constantă care nu poate fi luată drept bază pentru alte
calcule
Grile macroeconomie – sesiune
a. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si

cheltuieli autorizate
b. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
c. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
a. Mai putin atractive
b. Rare
c. Netransportabile
d. Indivizibile

a. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
b. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
c. Parasirea voluntara a locului de munca

a. Rata dobanzii creste
b. Creste oferta de bani
c. Rata dobanzii scade
d. M1 creste

a. Inhiba creditarea
b. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
c. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
d. Genereaza cresterea ratei dobanzii

c. De a obtine dividend

a. crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
venitul castigat
d. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit

perioada nedeterminata este limatata de:
conturi de economii
10. Inflatia:
a. Distorsioneaza sistemul preturilor relative
b. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
c. Descurajeaza traiul pe datorie
d. Descurajeaza consumul pe termen scurt

a. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod
continuu, astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in
pretul titlului
b. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
c. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media
pietei
a. Deflatiei
b. Inflatiei
c. Dezinflatiei


rezilierea contractului. In functie de situatia existenta la termenul
de scadenta.
b. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
rezilierea contractului, in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta

a. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de

b. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea
cheltuieli
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare

a. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
d. Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi ?

a. Aur
b. Argint
c. Cupru
d. Promisiuni de plata

a. Doar eficienta operationala
b. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
c. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
d. Doar eficienta alocarii
a. Beneficii si costuri pe termen scurt
b. Beneficii si costuri pe termen lung
c. Beneficii pe termen lung
d. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
prin:
a. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
b. Vanzarea de obligatiuni de la stat
c. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
d. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
un computer:
a. Nici M1, nici 2 nu se modifica
b. M1 creste dar M2 nu se schimba
c. M1 si M2 cresc
d. M1 creste si M2 ramane neschimbat
a. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de
economii
b. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
c. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
d. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in
sens larg

a. Scaderea cursului titlurilor de valoare
b. Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
c. Cresterea cursului titlurilor de valoare

a. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru
juridic si institutional bine ...
b. Se desfasoara intre guvern si angajatori
c. Se desfasoara intre guvern si sindicate
d. Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii

a. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala
b. Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din
economie
c. Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul
financiar
d. Nivelul de reglementare caracteristic
a. Banca centrala
d. Guvern
oarecare achita un credit ?
b. M1 si M2 scad
d. M1 si M2 cresc

a. Populatia somera si populatia ocupata
c. Populatia activa si populatia somera

b. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente
lungi

guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul

problema somajului
a. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a
exporturilor
b. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a
consumului
c. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii
agregate
d. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a
investitiilor

a. Populatia activa
b. Rezervele de munca
c. Populatia ocupata minus somerii
d. Populatia ocupata
35. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
a. Politicile monetare restrictive din anii 1920
b. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
c. Restrangerile creditului

a. Politicile implementate in statele centralizate
b. Absenta politicilor
c. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri
absolute
d. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative
existente

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
d. Rata curenta a somajului este zero
unui an fiscal;
a. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a
liberalizat pietele bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de m
unca;
b. Nu aplica o politica comerciala comunca;
c. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
d. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii,
supranationale, in nici un domeniu nu are competente exclusive.

a. Generaza cresterea ratei dobanzii
b. Inhiba creditarea;
c. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
d. Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;

a. Lacomia investitorilor;
b. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
c. Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de
ratele reduse ale dobanzii.
unui an fiscal;
a. Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite
ieftine;
b. Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
c. Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
d. Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe
credite la dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei
in capacitatea de rambursare a depozitelor
44. Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se
desfasoara:
a. Concomitent cu manifestarea cererii
b. Anticipat fata de cerere
c. Dupa manifestarea cererii
d. La comanda
a. Este o practica rar intalnita in politicile comerciale actuale ale tarilor
dezvoltate;
b. Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
c. Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la utilizarea
mai eficienta a resurselor;
d. Are un cost de oportunitate scazut;
deoarece;
a. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea
b. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea
c. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea
cursului acestora pe piata bursiera
a. Migratie lunara;
b. Migratie definitiva;
c. Migratie international;
d. Migratie partiala;

a. Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
b. Lucratorii
c. Angajatorii
d. Liderii de sindicat
49. Jobberul:
a. Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le
inscrie pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de
brokeri;
b. Nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu;
c. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior
celui la care vinde, de aici rezultand profitul sau;
d. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior
celui la care cumpara, de aici rezultand profitul sau;

a. Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi
ridicate;
b. Practicarea unor marje de profit minime
c. "blocarea” cresterii preturilor prin masuri guvernamentale
d. Reducerea ritmului expansiunii monetare;
51. Prin programul sau, Keynes propunea:

a. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;
b. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
c. O politica fiscala pentru a corecta recesiunile;
d. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;

a. O politica de tipul “ pornire-oprire-pornire “;
b. O reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul;
c. O crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
d. O reducere a incasarilor fiscale cand scade Pib-ul;

a. Epidemiei subporductiei;
b. Productiei mai mici fata de nevoile societatii;
c. Contradictiilor sale interne;

a. Aspecte pozitive pe termen scurt
b. Aspecte pozitive pe termen lung;
c. Aspecte negative pe termen scurt;
a. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
b. Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati;
c. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii;
d. Include balanta miscarilor de capital

a. Nu sunt atragatoare pentru alegatori;
b. Nu au effect asupra cererii agregate;
c. Sunt atragatoare pt alegatori;

a. Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in
metal pretios;
b. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de
a celor din strainatate;
c. Este utilizat pentru a calcula corect repercusiunile pt cursul de

a. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
b. Rata curenta a somajului este zero;
c. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
d. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary

a. Sa cumpere actiuni;
b. Sa-si protejeze banii prin realizarea de depozite bancare;
c. Sa faca investitii pe termen lung;
d. Sa detina mai multi bani in numerar;

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;
b. Sa consume mai mult decat au economisit;
61. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se
numea:
a. Nota de hartie;
b. Card de credit;
c. Nota de metal;
d. Bilet de banca.

de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Burse de valori
64. Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;

a. Nu genereaza un boom artificial
65. Capitalul real:
a. este acelasi lucru cu capitalul fictive

b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
c. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare

b. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
d. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
67. Operatiunile cu prima compusa “ a la baisse”:
a. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta
b. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
c. Ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau
68. Legea lui Okun spune ca

diminua
69. Recesiunile se produc atunci cand

b. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt
nemultumiti
nemultumiti
d. Sunt interpretate corect semnalele pietei, dar producatorii sunt
nemultumiti
70. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?

b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta
71. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda

masa monetara cu:
a. 1dolar
b. Mai mult de 1 dolar
c. Mai putin de 1 dolar
72. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-un
cont de economii:
a. M1 si M2 cresc


a. M1 si M2 cresc

76. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca

efect:
a. Cresterea masei monetare
b. Restrangerea masei monetare
77. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca Centrala
are ca efect:
milioane de dolari trebuie sa detina efectiv:

a. Incetiniri intentionate ale ritmului de crestere economica
b. Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
c. Depasirea cresterii anterioare a rezultatelor economice totale

a. Angajarii unor investitii la costuri justificate de cerere
b. Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
c. Interpretarii corecte a semnalelor de pret furnizate de piata
d. Toate cele de mai sus

a. M1 si M2 cresc

milioane de dolari poate acorda credite in valoare de:
e. 85 milioane de dolari

a. In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
b. Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea
avutiei totale a societatii
c. Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului
capitalismului”
d. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin
intermediul comertului
2. Banii:
c. E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor

a. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
b. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
c. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din
venitul castigat
d. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale

a. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
b. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
c. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
d. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$

c. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
d. Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul
privat

a. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate
de banci
b. Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem
ca aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
c. Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
d. Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
a. Erau atractive
b. Erau divizibile
c. Erau durabile
d. Erau transportabile
e. Erau rare
f. Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus

a. Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
b. Acela ca monedele purtau sigiliul statului
c. Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
d. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea
metalului continut de monede
a. Acceptati de catre stat la plata texelor
b. Sustinuti de garantii ale statului
c. Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la
cerere
d. Utilizati pe scara larga in comertul international

bani pentru ca:
a. Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri
valorificabile
b. Statul a decretat ca ele reprezinta banii
c. Sunt amortizabile in aur
d. Sunt amortizabile in argint
11. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din:
a. Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
b. Bancnote
c. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre
stat
d. Obligatiile institutiilor de incredere

a. Utilizarea depozitelor verificabile
b. Utilizarea monedei
c. Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
d. Barterul
reprezentat de:
a. Monedele rare
b. Bancnotele din rezervele federale
c. Depozitele verificabile
d. Depozitele de economii

a. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor
bunuri
b. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
c. Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
d. Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat

a. Imprumutand de la deponenti
b. Facand imprumuturi
c. Tiparind bancnote
d. Prin toate metodele descrise mai sus
daca ati putea:
a. Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
b. Transforma metalele in monede
c. Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei
institutii de emitere a banilor
d. Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de
schimb
17. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze

b. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
conturi de economii
18. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:
a. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
b. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in
ansamblu
c. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de
stat
d. Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
19. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci
este aceea de:
a. A le constrange capacitatea de a crea bani
b. A mentine increderea deponentilor
c. A impiedica o prabusire a pietei valorilor
d. A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
20. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite,
este acela ca:
a. Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari
cantitatea de bani aflata in circulatie
b. Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
c. Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in
aur
d. Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
a. I-ar saraci pe producatorii de aur
b. Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
c. Argintul este un metal preferat in Statele Unite
d. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar
constrange politicile

crestere:
a. A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
b. Pentru M1, dar nu si pentru M2
c. Pentru M2, dar nu si pentru M1
d. Atat pentru M1, cat si pentru M2

comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
c. M2 creste, dar M1 nu se modifica
d. M1 scade, dar M2 nu se modifica

a. Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
b. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
c. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de
tranzactionare ale altor deponenti
d. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii
ale altor deponenti
prin:
a. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
b. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
c. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
d. Oricare din metodele enumerate mai sus
a. Dar nu si active aditionale
b. Dar nu si rezerve aditionale
c. Dar nu si rezerve excedentare
d. Si rezerve excedentare
a. Haos
b. Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
c. Exact un dolar sub forma de bani noi
d. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi

a. Rata de discount
b. Rata fondurilor federale
c. Rata primara
d. Rata de trezorerie

rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii
stocului de bani este:
a. Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
b. Modificarea ratei de discount
c. Modificarea cerintelor privind rezervele legale
d. Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

a. Diminueaza rezervele bancilor comerciale
b. Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
c. Mareste rezervele bancilor comerciale
d. Reduce datoria nationala
stocurilor de bani este reprezentata de:
a. Operatiunile privind lichiditatea
b. Operatiunile pe piata libera
c. Operatiunile de discount
d. Operatiunile privind rata dobanzilor
a. Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
b. Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
c. Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
d. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa
controleze cresterea stocului de bani

dificila:
a. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care
contracareaza initiativele Bancii Comerciale
b. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
c. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere
dezirabila a ofertei de bani la un moment dat
d. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care
Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
e. Din toate motivele enumerate mai sus

a. Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna
modalitate de a stabiliza rata de crestere a PIB
b. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza
inflatie
c. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
d. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
recesiune
a. Procentul populatiei active in campul muncii scade
b. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii,
productia si veniturile
c. Nivelul preturilor scade
d. Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade

a. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi
pastreze balante medii mai mari in conturile lor bancare
b. Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore
suplimentare
c. Pretul banilor a crescut
d. Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit
suplimentar
37.Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
b. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
c. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste
sa o detina
d. Toate variantele de mai sus sunt adevarate

a. Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia
reala
b. Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze
politica monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
c. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si
deciziile de investitii astfel incat sa poata genera instabilitate
economica
d. Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi
doresc nu poate fi obtinut

a. Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor
acordate
b. Cererea de bani a populatiei a crescut
c. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
d. Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
40. Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este

necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta
sunt acele intarzieri dintre:
a. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme


si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a
crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
a. PIB-ul nominal
b. PIB-ul real
c. Nivelul preturilor
d. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de
celalalt

aproximativ:
a. 10%
b. 20%
c. 30%
d. 50%
medie la:
a. 9%
b. 13%
c. 19%
d. 30%

a. 2 ani mai tarziu
b. 5 ani mai tarziu
d. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
46. In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au descris

a. Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le
opri
b. Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit
acest obiectiv
c. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
d. Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi
exercite controlul asupra sistemului economic
47. O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
a. O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

b. O perioada de scadere a preturilor medii
c. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere
economica
d. Orice reducere a ratei de crestere a PIB

a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita
de politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
b. Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
c. Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
d. Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
b. Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
c. Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
d. Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu
s-ar fi panicat
50. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?

a. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor,
alimenteaza cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
b. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor
dobanzii, la cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei
expansiuni economice nesustenabile
c. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus
la fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au
condus la „avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
d. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
51. Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe care oamenii

o doresc:
a. Sa o consume
b. Sa o detina
c. Sa o achizitioneze
d. Sa o utilizeze

a. Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
b. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a
lungul unei perioade de timp
c. Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul
reprezinta un stoc la un moment dat
d. O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
53.O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al
cererii pentru:
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Valoarea banilor
54. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea
a. Venit
b. Bani
c. Bani si venit
d. Mobila

a. Doar atunci cand produc dobanda
b. Doar atunci cand sunt cheltuiti
c. Doar atunci cand sunt economisiti
d. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti

a. Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
b. Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
c. Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
d. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare
depaseste costul platit

a. Rata dobanzii
b. Puterea asupra altora
c. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
d. Un mod de viata mai luxos

sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
a. Ar putea fi ocazional inegale
b. Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
c. Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
d. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

a. Nu au nicio legatura una cu alta
b. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
c. Este posibil sa difere in mod substantial
d. Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai
multi bani decat au

dobanzii la care:
a. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
b. Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
c. Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile
comerciale
d. Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
a. O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu
poate fi cuantificata in mod precis
b. Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta
psihologica
c. Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si
a expansiunilor
d. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga
bancile sa dea cu imprumut din rezervele lor
62. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda”
(grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului
de bani sugera ca:
a. Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada
recesiunii
b. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor
pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
c. Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i
firmelor care apoi ar da faliment
d. Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul
recesiunii
63. Termenul „politica fiscala” inseamna:

a. Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
b. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula
economia nationala
c. Finantare deficitara
d. Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
64. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop
a. Ratei de crestere a stocului de bani
b. Ratelor dobanzii
c. Cheltuielilor si taxelor de stat
d. Profiturilor estimate
65. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea

ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace
a. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
dispozitie pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor
de productie?
a. Date neadecvate
b. Computere insuficient de performante
c. Lipsa interesului pentru aceasta problema
d. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de
multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului

o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

68. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica

deveni:
a. Un mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
b. Un mult mai eficient instrument de stabilizare
c. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului
alegerilor
d. Un mult mai eficienta arma impotriva inflatiei

a. Interesul public
b. Interesele majoritatii
c. Interesele celor aflati la putere
d. Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa

care vor produce:
a. Beneficii si costuri pe termen lung
b. Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
c. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
d. Beneficii si costuri pe termen scurt

a. Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
b. Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
c. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru
nu este posibil din punct de vedere politic
d. De fapt, acestea vor fi marite
rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate
face acest lucru deoarece guvernul federal:
a. Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
b. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de
aceea poate crea mijloace cu care sa achite datoriile
c. Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si
gradul de ocupare a populatiei
d. Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor
viitoare

echilibrat:
a. Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in
scopuri politice
b. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
c. Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de
vointa poporului
d. Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa
ignore Constitutia atunci cand doreste sa o faca
a. Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament
constitutional?
b. Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?
c. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie
folosit impotriva posesorilor puterii pe piata?
d. Cat de bine functioneaza pietele?

a. Este un sistem economic si politic
b. In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si
ai planificarii centralizate
c. A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in
absenta controlului de stat asupra fluxurilor de capital
d. A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
a. Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
b. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce
nu pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe
c. Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
d. Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie

a. Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
b. Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare
activitatile specifice
c. Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut

a. Este stabilit in mod liber pe piata
b. Este similar paritatii metalice
c. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in
functie de diversi factori economici, politici, sociali si
d. Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
79.Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii
a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
a. 105,85%
b. 6%
c. 58%
d. 5.8%
80. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii

impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
a. Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
b. Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
c. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')

a. Cresterea valorii banilor
b. Aparitia inflatiei
c. Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
d. Aparitia deflatiei
82. Capitalul real:

a. Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
b. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
c. Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare

b. Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
d. Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere

a. directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
b. directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
c. directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull
market)
care populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia
7%, atunci:
a. Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
b. Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
c. Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
d. Populatia activa este de 10 milioane de persoane

a. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
b. Sa consume mai mult decat au economisit
a. Tranzactii numai cu obligatiuni
b. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si
plasarea fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv
reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
c. Tranzactii numai cu actiuni

a. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii
de scara, deoarece producerea pentru export determina costuri
suplimentare
b. Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin
avantaje comparative absolute, dar se specializeaza in industriile
pentru care exista dezavantajele comparative cele mai mici
c. Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe
scara
d. Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru
care detin factori de productie abundenti
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in
lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe
piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa
vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
a. 360 USD
b. 250 USD
c. 350 USD
d. 160 USD
se numea:
a. Nota de hartie
b. Card de credit
c. Nota de metal
d. Bilet la banca

1930 a fost aceea ca:
a. Deficitele nu sunt bune pentru economie
b. Deficitele sunt bune pentru economie
c. Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
de catre:
a. Comercianti
b. Banci
c. Bursele de valori
a. Nu genereaza un „boom” artificial

diminua

b. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt
nemultumiti
nemultumiti
d. Sunt interpretare gresit semnalele date de pret

a. Ratei somajului
b. Cantitatii de bunuri si servicii produse
c. Locurilor de munca
d. Puterii de cumparare

b. Acceptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Abundenta

lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat
de persoana respectiva in 3 ani:
a. 25.000 lei
b. 32.500 lei
c. 30.000 lei
d. 3.000 lei
a. 4,6%
b. 6,4%
c. 6,8%
d. 7,8%

a. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si
sistemul bancar
b. De la banca centrala la consumatori
c. De la producatori la consumatori
d. De la guvern la investitori privati
102.Politica anti-inflationista presupune:

a. Reducerea ratei dobanzii
b. Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
c. Cresterea cheltuielilor guvernamentale
d. Abandonarea expansiunii monetare
prin:
a. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
b. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
c. Vanzarea de obligatiuni de la stat
d. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

a. Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
b. Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
c. Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
d. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu
scopul de a identifica un altul, mai bine platit
a. Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu
b. Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare
a pierderilor de competitivitate
c. Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in
totalul exporturilor mondiale, este in scadere
d. Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in
dezvoltare
a. 12,4%
b. 8%
c. 4%
d. 124%

a. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie, in conditiile unei monede unice
b. Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor
vamale reciproce
c. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si
a factorilor de productie – capital si munca
d. Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
putem enumera urmatoarele masuri:
a. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
b. Incurajarea economisirii
c. Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se
autoregla
d. Descurajarea consumului public, respectiv privat
109. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-
un cont la termen cum variaza agregatele monetare?
a. M1 si M2 scad
b. M2 creste dar M1 nu se modifica
c. M1 si M2 cresc
d. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica

a. Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea
PIB-ului real
b. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei
c. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului
d. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat
inflatia si vor stimula productia

a. Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari,
si angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de
munca, la un anumit nivel al salariului
b. Incapatanarii oamenilor
c. Faptului ca piata muncii este segmentata
d. Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste
economia

mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro,
a. 90%
b. 72%
c. 128,57%
d. 80%
113.Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
a. Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
b. Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
c. Castiga 70.000 lei
d. Castiga 95.000 lei
a. Banca Centrala
d. Guvern
oarecare achita un credit?
b. M1 si M2 scad
d. M1 si M2 cresc

a. Populatia somera si polulatia ocupata
c. Populatia active si populatia somera

b. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea
c. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
d. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare

a. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
d. Distorsionarea preturilor relative
119. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane
apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la
cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
a. Numarul somerilor este de 1.200.000
b. Populatia ocupata este de 15.000.000
c. Populatia activa este de 16.500.000
d. Rata somajului este de 6,9%

realizarea contractului in functie de situatia existenta la termenul
de scadenta
b. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
realizarea contractului,in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta


a. Rezerva minima obligatorie
b. Scaderea ratei dobanzii
c. Scaderea ratei inflatiei
d. Limitele maxime impuse de catre stat

a. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de

a. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
b. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
c. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor
restituite
d. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda


guvern
d. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul

b. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
c. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente
lungi

c. De a obtine devident
a. 8%
b. 6%
c. 6.12%
d. 106%
a. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate
de cei neorganizati si prost informati
b. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen lung
c. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate
si informate pe termen scurt
d. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse
,suportate de cei neorganizati si prost informati


a. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de
bancile comerciale
venitul castigat
d. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod
simultan si venit

c. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in
conturi de economii
134. Banii:
c. E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
comerciale:
a. M1 si M2 cresc
b. M1 si M2 scad
d. M1 scade dar M2 nu se modifica
a. Guvernul
b. Bancile
c. Firmele de brokeraj
d. Banca Nationala a Romaniei

c. M1 creste
d. Rata dobanzii creste
a. M1 si M2 cresc
b. M1 creste si M2 ramane neschimbat
d. Nici M1, nici M2 nu se modifica
a. Scaderea preturilor
b. Marirea taxelor
c. Inflatia
d. Micsorarea impozitelor

a. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
b. Rata dobanzii scade
c. M1 creste
d. Creste oferta de bani
de credit intr-un cont de economii:
a. M1 si M2 cresc
b. Nici M1, nici M2 nu se modifica
c. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
d. M2 ramane neschimbat dar M1 scade

a. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite
pentru conturile de economii ale clientilor
b. Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
c. Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
d. Credite si depozite
a) [ ] Un castig variabil garantat de intreprindere
b) [ ] Castigul unei obligatiuni
c) [X] Castigul unei actiuni
d) [ ]Castigul titlurilor de valoare
2. Daca pe fiecare 3 luni ale anului inflatia a fost de 2% atunci rata inflatiei la sfarsitul celor 3
luni a fost:
a) [X]6,12%;
b) [ ]8%;
c) [ ]6%;
d) [ ]2%.
3. Un operator la bursa vinde 100 de actiuni X la 500 lei/ buc si cumpara 200 de actiuni Y la
300 lei/ buc, ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului , cursul
actiunii X este de 400 lei/ buc iar al actiunii Y este 350 lei/ buc.
a) [X]Speculatia cu actiuni X este a la baisse;
b) [X]Rezultatul operatiunii este de 20 000 lei castig;
c) [X]Speculatia cu actiuni Y este a la hausse;
d) [ ]Castigul pe operatiunea cu actiuni Y este de 5000 lei.
4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 4000, respectiv 5000, 6000
si 7000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 600 + 0,8Y, iar
a) [ ]In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) [ ]In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) [ ]In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) [ ]In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
Cuponul unei obligatiuni este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de
5%, obligatiunile sunt vandute:
a) [X]castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ]cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [X]daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [X]daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:
a) [ ]Pe scaderea cursului acestora;
b) [X]Pe o operatiune de tip a la hausse;
c) [ ]Pe cresterea cursului acestora;
d) [ ]Pe faptul ca va incasa dobanzi.
7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10 000 u.m., are un curs de 100.000 u.m. ce
rate a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) [X]10%;
b) [ ]30%;
c) [ ]20%.
8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:
a) [ ]Teoria ofertei;
b) [ ]Teoria cererii;
c) [ ]Teoria preturilor;
d) [X]Teoria cantitativa a banilor.
a) [ ]Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
1
b) [X]Un titlu de valoare;
c) [ ]Un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ]Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
coeficientul de rezerva al sistemului bancar (a) = 20%; numarul la polpulatie C = 60.000;
a) [ ]10.000;
b) [ ]40.000;
c) [X]60.000;
d) [ ]30.000.
11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi putem
aminti:
a) [ ]Deflatorul PNB;
b) [ ]Productivitatea muncii;
c) [X]Rata de rentabilitate a investitiei;
d) [X]Perioada de rambursare a investitiei.
12. O economie de troc este aceea in care:
a) [ ]Exista moneda marfa;
b) [X]O marfa se schimba direct pe alta marfa;
c) [X]Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat.
13. Ciclicitatea economica:
a) Este un proces normal, natural;
b) A aparut cu interventia statului in economie;
c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica;
d) Este caracteristica doar economiilor centralizate.
a) Emiterea de actiuni;
b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne;
d) Imprumuturile publice externe.
a) Piata monetara;
b) Piata primara;
c) Piata secundara;
d) Piata tertiara.
16. Balanta de plati externe reflecta:
a) Soldul tranzactiilor valutare
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital
c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii
d) Ansamblul incasarilor si platilor de tranzactii reale si financiare cu restul lumii
17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o crestere generalizata a preturilor
de:
a) Peste 15% anual;
b) 5-10% anual
c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regasim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung
2
b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt
c) Balanta rezervelor monetare internationale
d) Balanta comerciala.
19. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m., impozitul pe
venit creste si el de la 12.000 de u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) In cote fixe
c) Proportionala
d) In cote procentuale
a) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
b) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii
21. Progresul social exprima:
a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii
d) Ridicarea standardului de viata.
22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 20%
inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%
23. Obligatiunea permite obtinerea:
a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile
d) Unui profit maxim
24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de actiuni, el
mizeaza:
a) Pe cresterea cursului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baissse
25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:
a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei
c) Repartizat mai bine fondul total de munca.
26. Sistemul productiei materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:
a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie
b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata
c) Se bazeaza pe teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive
27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:
a) Economiile realizate pe unitate de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
3
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii
d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate
28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia :
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman
c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson
d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux
29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este C = 1000 + 0,8Yd,
impozitele sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile autonome de 1500 u.m., iar
cheltuielile guvernamentale de 1000, atunci :
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 n.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru devine 13.000
u.m.
c) La o scadere de 100 u.m. a platilor de transfer venitul national ajunge 11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.
30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:
a) un drept de proprietate;
b) un imprumut;
c) o ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei;
d) dreptul proprietarului de a beneficia de dividende.
a) 20%;
b) 30%;
c) 10%.
32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:
a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatiilor dintr-o economie nationala
d) Releva tipurile de agenti economici
33. Coeficientii de comert exterior sunt:
a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
c) Mai mari cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic
34. Prin politica de "open market", atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe piata
financiara:
a) reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara;
b) majoreaza cursul acestora;
c) creste cantitatea de moneda de pe piata monetara;
35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal, sunt:
a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea
d) Avantul
36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:
a) O scadere a venitului national
b) O scadere a cererii agregate
4
c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei
37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza unui
cos de consum format din: alimente cu pondere de 30% si o rata de crestere a preturilor
de 5%, bunuri industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de 110% si servicii
cu o rata de crestere de 15%, atunci:
a) rata inflatiei este de 9,75%;
b) indicele preturilor este de 1,0975;
c) rata inflatiei este de 12,5%;
d) indicele preturilor este de 112,5%.
38. Cresterea economica inflationista:
a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice
d) Este un tip de crestere daunator economie pe termen mediu si lung
39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:
a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea “ bunurilor”
publice”
b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor intre firmele
nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive
40. Cresterea economica neinflationista:
a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin
c) Este o crestere economica cu rate pozitive
d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
41. Care din factorii de mai jos genereaza inflatie prin cerere:
a) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
b) Inghetarea salariilor
c) Mobilitatea ridicata a factorilor de productie
d) Tezaurizarea
a) O disfunctie intre marimile economice reale si cele nominale
b) Un dezechilibru microeconomic monetaro- real
c) Un dezechilibru macroeconomic monetaro-real
d) O disfunctie grava intre marimile economice nominale si cele monetare
43. Stagflatia reprezinta starea economiei caracterizata prin manifestarea concomitenta a
urmoatoarelor fenomene:
a) Scaderea productiei nationale, inflatie galopanta, somaj masiv
b) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
c) Crestere economica, inflatie scazuta, somaj masiv
d) Crestere economica, credit ieftin, somaj ridicat
44. Atunci cand se reduce venitul, consumul, de regula :
a) Creste
b) Se reduce si el, dar intr-o masura mai mare
c) Se reduce si, dar intr-o masura mai mica
d) Se reduce si el, dar in aceeasi masura
5
45. O politica monetara restrictiva:
a) Creste rata dobanzii
b) Determina o expansiune a cererii globale
c) Reduce rata dobanzii
d) Reduce cererea pentru investitii
46. Pe piata primara, titlurile de valoare se vand:
a) in principal prin intermediul bancilor
b) in situatii exceptionale, sub valoarea nominala, in scopul mobilizarii rapide a unor sume
c) la cursul care se formeaza pe piata, in functie de cerea si oferta de titluri
d) de regula, la valoarea nominala
47. O actiune este achizitionata la pretul de 100 u.m si aduce un dividend de 20 u.m. anual
a) daca pretul actiunii creste la 110 u.m. castigul potential este de 30%
b) daca rata dobanzii pe piata monetara este de 15 % plasamentul in acest tip de actiuni
nu este avantajos
c) randamentul actiunii este de 20%
d) daca pretul actiunii creste la 120u .m. castigul potential este de 35%
48. Dintre determinantii consumului putem aminti:
a) Rata dobanzii, venitul, politica economica structurala
b) Venitul, nivelul ratei dobanzii
c) Investitiile, venitul, factorii psihologici, factorii demografici
d) Factorii demografici, venit, eficacitatea marginala a capitalului
49. Stiind ca functia macroeconomica de consum este de C = 0,8Y, investitia autonoma este I0
= 700 si excedentul balantei comerciale este H0 = 500, atunci venitul de echilibru este:
a) 1200
b) 12.000
c) 3.000
d) 6.000
50. Reducerea ratei dobanzii are ca efect:
a) Cresterea cererii de investitii daca eficacitatea marginala a capitalului devine mai mare
decat rata dobanzii de pe piata
b) Diminuarea somajului
c) O crestere a cererii de bunuri si servicii din partea intreprinderilor si populatiei
d) Diminuarea cererii de investitii daca rata sperata a profitului ramane in continuare
inferioara ratei dobanzii de pe piata
51. Multiplicatorul investitiilor:
a) Exprima efectul asupra venitului determinat de o crestere cu o unitate a investitiei
b) Depinde de inclinatia spre economisire
c) Exprima efectul cresterii venitului asupra investitiei
d) Este cu atat mai ridicat cu cat inclinatia marginala spre consum este mai scazuta
creste si el, de la 5000u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) regresiva;
b) in cote fixe;
c) progresiva;
d) nu se poate calcula
53. In principiu, intre cererea de investitii si rata dobanzii exista o relatie negativa in sensul
ca:
a) Diminuarea ratei dobanzii stimuleaza cresterea cheltuielilor pentru consum si investitii
6
b) Agentii economici vor suplimenta cererea de investitii atunci cand rata sperata a
randamentului investitiei este mai mare decat rata dobanzii platita pentru capitalul
imprumutat
c) O diminuare a ratei dobanzii are ca efect cresterea cererii globale a productiei si a
ocuparii
54. Obligatiunile:
a) Au un curs care depinde de evolutia ratei dobanzii
b) Pot fi emise doar de catre firmele organizate sub forma societatilor pe actiuni
c) Garanteaza un venit anual ferm
d) Ofera dreptul de a participa la luarea deciziilor in cadrul Adunarii Generale a
Actionarilor
55. Cresterea economica neinflationista desemneaza acea situatie in care:
a) exista crestere economica fara inflatie;
b) nivelul general al preturilor creste intr-o proportie mai mare decat produsul national in
expresie fizica,
c) rata cresterii economice este mai mica decat rata inflatiei;
d) rata inflatiei este mai mica decat rata cresterii economice.
56. Stagflatia este situatia in care:
a) inflatia stagneaza, preturile nu mai cresc;
b) somajul si inflatia stagneaza in conditiile reluarii cresterii economice;
c) exista inflatie si somaj la niveluri ridicate in conditiile unei rate zero a cresterii
economice;
d) pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt eliminate.
57. Slumpflatia desemneaza acea stare a economiei in care:
a) [ ] pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt in scadere;
b) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt in scadere;
c) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt la cote ridicate;
d) [x] pe fondul unei rate negative a cresterii economice exista o inflatie galopanta si un
somaj masiv.
58. In cazul inflatiei prin cerere si oferta preturile vor creste cu atat mai mult cu cat:
a) [ ] curba ofertei globale este mai apropiata de orizontala;
b) [ ] curba cererii globale este mai verticala;
c) [ ] oferta globala este mai elastica;
d) [x] oferta globala este mai inelastica;
e) [ ] panta curbei ofertei globale este mai mare.
a) [ ] isi are originile in continutul "legii lui Say";
b) [x] se produce daca remunerarea factorilor de productie creste intr-o cadenta
superioara sporirii productivitatii
lor;
c) [x] se amplifică daca se maresc impozitele indirecte;
d) [ ] conduce la o crestere economica inflationista.
60. Inflatia:
a) [ ] afecteaza in special pe cei cu venituri mari, care cumpara cantittati mai mari de
bunuri si servicii;
b) [x] dezavantajeaza pe creditori;
c) [x] avantajeaza pe debitori;
d) [ ] mareste povara datoriei publice.
7
61. Daca preturile alimentelor, care detin 40% din cheltuielile totale ale menajelor, au crescut
în medie de 1,5 ori, preturile bunurilor industriale, care detin 50% din totalul cheltuielilor
de consum ale menajelor au crescut cu 20%,
iar la alte bunuri si servicii indicele de crestere a preturilor si tarifelor a fost de 140%:
a) [ ] indicele general de crestere a preturilor este de 234%;
b) [x] rata inflatiei este de 34%;
c) [ ] preturile au crescut in medie de 2,34 ori;
d) [x] nivelul general al preturilor si tarifelor a crescut cu 134%.
62. Simplificand lucrurile la maxim posibil, sa presupunem ca produsul intern brut al unei tari
este reprezentat de doua bunuri finale A si B. Intr-o anumita perioada cantitatile produse
din cele doua bunuri au crescut de la 500 la 600 pentru bunul A si de la 1000 la 1400
pentru bunul B, in timp ce preturile s-au majorat, in aceeasi perioada, de la 10 u.m. la 15
u.m. pentru bunul A si de la 40 la 50 pentru bunul B. In aceste conditii:
a) [x] deflatorul PIB este egal cu 1,27;
b) [ ] preturile au crescut in general cu 110%;
c) [ ] indicele general de crestere a preturilor a fost de 210%
d) [x] rata inflatiei a fost egala cu 27%.
63. Atributele esentiale ale impozitelor sunt:
a) [x] obligativitatea;
b) [ ] rambursabilitatea;
c) [ ] solvabilitatea,
d) [x] dreptul de urmarire in caz de neplata.
64. Printre formele de impunere in cote procentuale se regaseste:
a) [ ] impunerea neproportionala;
b) [ ] impunerea in cote fixe;
c) [x] impunerea proportionala,
d) [ ] impunerea degresiva
65. O inflatie a penuriei:
a) [ ] este caracteristica tarilor dezvoltate;
b) [x] este caracteristica tarilor slab dezvoltate;
c) [x] are la origini, indeosebi, cauze monetare;
d) [ ] se explica prin cantitatea prea mica de bani in raport cu o cantitate mare de bunuri si
servicii.
66. Inflatia prin cerere determina:
a) [x] o crestere economica inflationista;
b) [ ] scaderea productiei;
c) [ ] cresterea somajului;
d) [x] scaderea somajului.
67. Spirala inflationista se produce atunci cand:
a) [ ] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia monetara;
b) [ ] inflatia monetara se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere;
c) [x] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere.
68. Actiunile permit obtinerea:
a) [x] unui venit variabil;
b) [ ] unui venit fix;
c) [ ] unei dobanzi ridicate;
d) [ ] unui profit maxim.
8
69. Fiind cunoscute preferinta pentru lichiditate a populatiei (l) = 20%; rata rezervelor
obligatorii (r) = 10%; numerarul la populatie C = 20.000, rezervele bancii reprezintă:
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5.000;
c) [ ] 15.000;
d) [x] 10.000.
rata a dobanzii
corespunde acestei situatii:
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%.
71. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 7%,
inseamna ca rata inflatiei
pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) [x] 22,5%;
b) [ ] 21%;
c) [ ] 23,75%;
d) [ ] 22%.
creste si el, de la 4800
u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [X] regresiva;
c) [ ] progresiva;
73. Obligatiunile sunt titluri de valoare:
a) [x] cu venit fix;
b) [ ] cu venit variabil;
c) [x] purtatoare de dobanda;
d) [ ] ce garanteaza un venit ferm
74. In cazul unei operatiuni bursiere "la termen" cumparatorul câstiga atunci când:
a) [x] cursul creste;
b) [ ] cursul scade;
c) [ ] rata dobanzii creste;
d) [ ] profitul creste
75. Inflatia schimba comportamentul individual in actul economisirii prin faptul ca:
a) [ ] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai putin;
b) [x] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai mult;
c) [x] indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare;
d) [ ] indivizii prefera satisfactiile viitoare celor prezente.
76. Cresterea economica inflationista se realizeaza atunci cand:
a) [ ] rata de crestere economica este superioara celei a inflatiei;
b) [ ] se produc concomitent urmatoarele fenomene: inflatie deschisa, somaj si
slumpflatie;
c) [x] rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) [x] sporul de crestere economica se obtine cu pretul unei inflatii considerabile
9
77. In conditiile unei inflatii prin cerere preturile vor creste cu atat mai mult:
a) [ ] cu cat curba cererii este mai inelastica;
b) [ ] cu cat curba cererii este mai elastica;
c) [ ] cu cat curba ofertei este mai elastica
d) [x] cu cat curba ofertei este mai inelastica;
e) [ ] cu cat curba ofertei este mai apropiata de verticala.
78. Rata de presiune fiscala indica:
a) [ ] partea din produsul intern brut care reprezinta un impozit negativ;
b) [x] partea din produsul intern brut prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului;
c) [x] nivelul general al fiscalitatii;
d) [ ] partea din buget prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului.
79. Impunerea proportionala este aceea prin care:
a) [x] rata marginala a impunerii este egala cu rata medie a impunerii;
b) [ ] rata marginala a impunerii este mai mare decat rata medie a impunerii;
c) [ ] rata marginala a impunerii este mai mica decat rata medie a impunerii;
d) [x] marimea impozitului este direct proportionala cu marimea materiei impozabile.
80. Prin promovarea unei politici de "open - market" Banca Centrala:
a) [x] retrage o anumita cantitate de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele
efecte publice sau private;
b) [x] demonetizeaza efectele publice sau private;
c) [x] monetizeaza efectele publice sau private;
d) [ ] sporeste cantitatea de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele efecte
publice sau private.
81. Functia macroeconomica de consum este C = 20.000 + 0,8Yd, cheltuielile guvernamentale
sunt de 10.000, excedentul balantei comerciale este de 2000, impozitele sunt de 20.000,
platile de transfer reprezinta 4000 iar investitia autonoma este de 3000. In aceste conditii:
a) [x] venitul de echilibru este de 111.000;
b) [x] daca platile de transfer cresc cu 40% venitul national de echilibru va fi de 117.400;
c) [ ] daca impozitele cresc cu 20% venitul national de echilibru va fi de 127.400;
82. .O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m., are un curs de 200.000 u.m.. Ce
a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%;
creste si el, de la 4800u.m. la 5.500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [x] regresiva;
c) [ ] progresiva;
84. Pe piata capitalului pe termen mijlociu si lung se fac tranzactii cu:
a) [ ] cambii;
b) [x] actiuni;
c) [ ] efecte de comert;
d) [ ] certificate de depozit.
85. Mobilurile care stau la baza cererii de moneda sunt:
a) [x] tranzactiile;
b) [x] speculatia;
10
c) [x] precautia,
d) [ ] investitia pe termen lung.
a) [ ] cresterea productiei;
b) [ ] cresterea gradului de ocupare;
c) [x] cresterea somajului;
d) [ ] o crestere economica inflationista.
87. Daca in momentul t0 , t1 , t2 , si t3 , venitul national este egal cu 2500, respectiv 3000,
3500, 4000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 0,8Y iar
investitia autonoma I0 = 700, atunci:
a) [ ] in momentul t1 , economia este in stare de contractie;
b) [ ] in momentul t3 , economia este in stare de echilibru;
c) [x] in momentul t3 , economia este in stare de contractie;
d) [x] in momentul t2 , economia este in stare de echilibru.
coeficientul de rezervă al sistemului bancar (a) = 20%; numerarul la populatie C = 30.000;
a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5000;
c) [x] 40.000;
d) [ ] 10.000;
89. Valoarea unei obligatiuni depinde de:
a) [ ] rezultatele activitatii emitentului;
b) [x] rata dobanzii;
c) [ ] cuponul obligatiunii;
d) [ ] cererea si oferta pentru titluri de valoare.
90. Puterea de cumparare a banilor:
a) [ ] se afla in relatie direct proportionala cu indicele preturilor;
b) [x] scade in perioade de inflatie;
c) [x] reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi obtinuta cu o unitate monetara;
d) [x] se afla in relatie invers proportionala cu indicele preturilor.
91. Coeficientul exporturilor se calculeaza:
a) [ ] ca diferenta pozitiva intre volumul exporturilor si cel al importurilor;
b) [ ] ca raport intre exporturi si importuri;
c) [ ] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si venitul national;
d) [x] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si produsul national brut.
92. PNB calculat pe baza preturilor curente are valoarea de 500 milioane u.m.. Acelaşi PNB
calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 400 milioane u.m.. In aceste conditii
rata inflatiei este:
a) [ ] 1,25%;
b) [ ] 125%;
c) [x] 25%;
d) [ ] 80%
93. Daca sporirea cheltuielilor guvernamentale cu 200 u.m. a determinat majorarea venitului
national cu 800
u.m., atunci:
a) [x] inclinatia marginala spre consum din economie este de 0,25;
b) [x] inclinatia marginala spre economisire este de 0,75;
11
c) [ ] multiplicatorul platilor de transfer este 3;
d) [ ] multiplicatorul taxelor si impozitelor este - 4.
a) [x] un titlu de valoare;
b) [ ] un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
c) [x] un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ] un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
a) [x] piata primara;
b) [x] piata secundara;
c) [ ] piata tertiara;
d) [ ] piata monetara.
Cuponul unei obligatiuni
este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de 5%, obligatiunile sunt
vandute:
a) [ ] castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ] cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [ ] daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [ ] daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
a) [x] emisiunea monetara;
b) [x] imprumuturi publice interne;
c) [x] imprumuturile publice externe;
d) [ ] emiterea de actiuni.
98. La nivelul unei economii nationale se cunosc urmatoarele: functia macroeconomica de
consum este C = 1000 + 0,8Yd,volumul total al impozitelor este de 2000, totalul “platilor de
transfer” este de 1000; investitiile autonome se ridica la 500; cheltuielile guvernamentale
reprezinta 1000. In aceste conditii:
a) Venitul national de echilibru este de 8500 u. m.
b) Cresterea investitiilor cu 1000 va duce la obtinerea unui venit national de echilibru de
13.500;
c) O crestere a cheltuielilor guvernamentale cu 500 va determina scaderea venitului
national de echilibru cu 2500;
99. Un posesor de economii cumpara de pe piata financiara primara 100 de obligatiuni la
valoarea lor nominala de 10 milioane lei/obligatiune, purtatoare a unui venit fix anual de 1
milion lei fiecare, scadente peste 10 ani. Dupa un an de zile, cand pe piata monetara rata
dobanzii la depunere este de 5% cele 100 de obligatiuni sunt vandute, obtinandu-se astfel
un castig total de:
a) 1 mld lei
b) 1,1 mld lei
c) 100 mil lei
100. Combaterea somajului prin inflatie este o masura specifica
a) Clasicismului
b) Keynesismului
c) Politicii ofertei
d) Monetarismului
12
101. Slumpflatia desemneaza acea stare negativa a economiei caracterizata:
a) Prin somaj masiv, scaderea productiei nationale in conditii de stabilitate monetara
b) Prin inflatie galopanta, somaj masiv si scaderea productiei nationale
c) Inflatie ridicata si rate pozitive ale cresterii economice
d) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
e) Inflatie galopanta, scaderea somajului o productie nationala in crestere
102. Bursa de valori desemneaza
a) O plata organizata pentru a mijloci tranzactii cu titluri financiare emise anterior
b) O institutie specifica pietei financiare primare
c) O piata organizata unde se tranzactioneaza valori imobiliare
d) O componenta a pieti financiare secundare
103. Hartiile de valoare pe termen scurt
a) Faciliteaza finantarile, respectiv plasamentele pe perioade mai mici de un an
b) Mijlocesc finantari odierne
c) Constau im bunuri imobile pe termen scurt
d) Asigura plasamente pe perioade ce depasesc un an
104. Obligatiunile cu dobanda variabila:
a) Reprezinta o combinatie intre o obligatiune si o actiune
b) Ofera detinatorului un venit variabil determinat de o dobanda fixa si o marja stabilita
c) Presupune stabilirea in momentul emisiunii a nivelului dobanzii anuale
d) Au o valoare exclusiv determinata de rezultatele activului emitentului
105. In cazul unei operatiuni cu prima simpla “ a la hausse”
a) Vanzatorul isi rezerva dreptul de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in
functie de evolutia cursului
b) Cumparatorul poate alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
situatia existenta la scadenta
c) In cazul in care cursul nu se modifica cumparatorul va inregistra o pierdere egala cu
prima depusa
d) Cumparatorul este avantajat de scaderea cursului
106. Tranzactiile speculative de tip “bear”:
a) Se refera la operatiile speculative” a la hausse”
b) Vanzatorul urmareste sa vanda la cursuri ridicate in speranta reducerii cursului
c) Sunt specifice operatiunilor speculative “ a la baisse”
d) Cumparatorul achizitioneaza titluri la preturi scazute in speranta majorarii cursului
107. Un exces de cerere, respectiv de venituri poate fi considerat inflationist numai
daca:
a) Veniturile factorilor de productie cresc mai repede decat productivitatea lor
b) Se practica o politica de amortismente accelerata
c) Oferta este rigida si aparatul de productie nu raspunde cererii ajustarea ofertei la
cerere se face prin preturi si nu prin cantitati
d) Se inregistreaza finantarea necontrolata, prin deficit bugetar a unor cheltuieli publice
108. In categoria efectelor negative ale inflatiei se pot numara:
a) Stimularea cresterii economice
b) Schimbarea comportamentului individual atat in actul de consum cat si in cel de
economisire
c) Devalorizarea capitalului si degradarea balantei de plati
d) Avantajarea debitorilor si dezavantajarea creditorilor
109. Inflatia monetara poate fi explicata prin:
13
a) Emisiunea excedentara de moneda peste nevoile reale din economie
b) Dezvoltarea exagerata a creditului bancar
c) Excedentul balantei de plati
d) Cresterea preturilor la materiile prime din import
a) Antreneza scaderea productiei si a ocuparii fortei de munca
b) Determina o crestere economica inflationista
c) Se poate manifesta simultan cu inflatie prin cerere antrenand “spirala inflationista”
d) Poate fi explicata prin mecanismul de circuit al producerii bunurilor, prin faptul ca
preturile inputurilor se regasesc in cele ale outputurilor
e) Poate fi cauzata de cresterea impozitelor directe
111. Politicile de lupta impotriva inflatiei prin cerere urmaresc:
a) Cresterea ratei dobanzii si scumpirea creditului
b) Reducerea cheltuielilor publice si a veniturilor din impozite si taxe
c) Restrangerea influentelor monopolurilor asupra preturilor
d) Reducerea costurilor prin gasirea de inlocuitori pentru materiile prime din import.
112. Lichiditatea titlurilor financiare pe termen lung:
a) Este rezultatul incertitudinilor privind anticiparea fluxurilor de venit viitoare
b) Nu depinde de gradul de dezvoltare a institutiilor pietei capitalului
c) Este mai mica in cazul titlurilor financiare listate la bursa
d) Se refera la posibilitatea vanzarii lor rapide si cu costuri de tranzactionare minime
113. Capacitatea de dominatie a unei economii nationale asupra partenerilor ei externi

depinde de:
a) Potentialul militar
b) Potentialul stiintific si informational
c) Structura care face obiectul specializarii international
d) Potentialul economic
114. Conditia esentiala a unei politici monetare sanatoase o reprezinta:
a) Realizarea unei cresteri economice echilibrate si a unei balante de plati externe
excedentare
b) Asigurarea stabilitatii puterii de cumparare a banilor
c) Asigurarea echilibrului bugetar
d) Asigurarea cresterii sustinute a venitului national
115. La nivelul unei economii nationale, functia macroeconomica de consum este C =
10.000 + , 0,6Yd. Investitia autonoma este I0 = 1000 u.m., cheltuielile guvernamentale sunt
G0 = 3000 u.m, platile de transfer sunt P0 = 2000 u.m. exporturile sunt de 4000 u.m iar
importurile de 3500 u.m. in conditii de echilibru bugetar:
a) Cresterea platilor de transfer cu 1000 duce la scaderea venitului national de echilibru
cu 1500 u.m.
b) Venitul national de echilibru este de 31.750u.m.
c) Cresterea impozitelor cu 5000 duce la scaderea venitului national de echilibru cu 7500
um
116. Impozitele directe:
a) Vizeaza cheltuirea venitului
b) Se mai numesc si taxe de consum
14
c) Imbraca forma impozitelor pe venit
d) In tara noastra se prezinta ca impozite pe profit si pe salarii
117. Economia se afla intr-o stare de subocupare a factorilor de productie daca:
a) Venitul national de ocupare deplina este mai mic decat venitul national de echilibru
b) Venitul national de echilibru este mai mic decat venitul national de ocupare deplina
c) Venitul national de echilibru este egal cu venitul national de ocupare deplina
d) Venitul national potential este superior venitului national de echilibru
118. Marcati care din afirmatiile de mai jos cu privire la deosebirile dintre crestere si
dezvoltare economica sunt adevarate:
a) Cresterea economica are o sfera de cuprindere mai mare decat dezvoltarea economica
b) In timp ce cresterea economica vizeaza latura cantitativa a activitatii economice,
dezvoltarea reflecta si schimbarile calitative din economie
c) Dezvoltarea economica are o sfera de cuprindere mai mare reflectand si schimbarile
din economie
119. O balanta de plati activa:
a) Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile internationale
b) Este un indiciu sigur ca exporturile au fost mai mari decat importurile
c) Permite exportul de capital
d) Perturba relatiile internationale
120. Doi operatori la bursa incheie un contract la termen de vanzare-cumparare pentru
100 actiuni la un curs de 20.000 lei/activitate. La scadenta cursul este de 18.000 lei. Cine
castiga?
a) Cumparatorul castiga 200.000 lei
b) Vanzatorul castiga 200.000lei
c) Vanzatorul pierde 200.000 lei
d) Nimeni nu castiga
121. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 10% si
coeficientul rezervelor obligatorii a = 25% si numerarul la populatie C = 100.000, atunci
rezervele lichide ale bancilor R sunt:
a) 50.000
b) 500.000
c) 25.000
d) 250.000
122. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 35.000 mil la 40.000 mil u.m. iar
impozitul creste de la 2000 mil la 3000 mil avem de-a face cu o impunere:
a) Progresiva
b) Regresiva
c) Proportionala
d) In cote fixe
123. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul
public este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de
echilibru este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
124. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 10%
, atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
15
a) 22,5%
b) 33,1%
c) 333,1%
d) 70,15%
125. Cuponul unei obligatiuni este de 30.000 iar rata dobanzii de 10%. In conditiile
cresterii ratei dobanzii cu 50% cursul obligatiunii:
a) Creste cu 1000.000 u.m.
b) Scade cu 33%
c) Creste cu 33,3%
d) Scade cu 1000
126. Un agent de bursa, anticipand o evolutie favorabila a cursului actiunilor, vinde la
termen 3000 actiuni la cursul de 15.100 u.m. din care 100 u.m. reprezinta prima
a) Este o operatiune cu prima compusa “ a la baisse” corect
127. Diferenta dintre valoarea prezenta medie a fluxurilor de venituri si pretul
financiar este considerata valoarea absoluta a :
a) Dividendului
b) Dobanzii
c) Premiului pentru risc
d) Cuponului
128. Partea din depozite pe care bancile trebuie sa le pastreze sub forma de active
lichide poarta denumirea de:
a) Rata rezervelor obligatorii
b) Grad de solvabilitate
c) Coeficientul de casa
d) Disponibilitati semimonetare
129. Dupa opinia lui Milton Friedman:
a) Pentru a frana inflatia statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara mai rapida
decat cresterea PIB
b) Pentru a frana inflatia, statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara moderata in
aceeasi caenta cu ritmul cresterii PIB
c) Inflatia nu are intotdeauna cauze monetare
d) Nu intotdeauna inflatia este un fenomen de care raspunde politica statului
130. Economiile unei familii sunt de 50 mil lei. Pentru urmatorii 3 ani rata medie estimata
a inflatiei este de 7% iar rata medie a dobanzii bancare este de 9%:
a) Suma depusa intr-un depozit la banca va fi in termeni reali de 53,06 mil lei
b) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca deoarece valoarea actualizata
a venitului viitor este de mai mare cu 4 miliane decat valoarea prezenta a economiilor
familiei
c) Rata reala a dobanzii este de 16 %
d) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca la banca deoarece rata reala a
dobanzii este negativa
131. O politica monetara espansionista:
a) Determina o deplasare a intregii curbe LM spre dreapta
b) Determina reducerea ratei dobanzii
c) Determina o deplasare a intregii curbe IS spre stanga
d) Determina descurajarea investitiilor
16
132. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 5% ,
atunci rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 70,15%
b) 33,1%
c) 21%
d) 15,76%
133. Economia se afla intr- o supraocupare a factorilor de productie atunci cand:
a) Venitul national potential este inferior venitului national de echilibru
b) Venitul national de ocupare deplina este mai mare decat venitul national
c) Produsul national potential este superior venitului national de echilibru
d) Venitul national de echilibru este mai mare decat venitul national de ocupare deplina
134. Impozitul pe profit este:
a) Venit fiscal al statului
b) Impozit indirect
c) Venit nefiscal al statului
d) Impozit direct
135. In cazul inflatiei prin costuri, a se evita cresterea somajului se apeleaza la:
a) O politica de crestere a cererii globale care, corelata cu scaderea ofertei va declansa
fenomenul denumit spirala inflationista
b) O politica fiscala de crestere a impozitelor directe
c) O politica guvernamentala de crestere cererii globale ca rezultat in deplasarea cererii
globale spre dreapta si a ofertei globale spre stanga
d) O politica guvernamentala de crestere a masei monetare in circulatie
136. Speculantii “bull”
a) Cumpara titluri financiare la preturi scazute in speranta ca le vor vinde la preturi mai
mari peste un anumit timp
b) Vand la preturi ridicate in speranta co vor cumpara la preturi scazute peste un anumit
timp
c) Vand la preturi scazute in speranta ca vor cumpara la preturi ridicate peste un anumit
timp
d) Cumpara la preturi ridicate in speranta ca vor vinde la preturi scazute peste un anumit
timp
137. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 5% coeficientul
rezervelor obligatorii a = 10% si numerarul la populatie C = 10.000u.m. atunci rezervele
bancilor R sunt:
a) 2.000
b) 200.000
c) 20.000
d) 40.000
138. Un individ achizitioneaza 20 de obligatiuni la valoarea nominala de 1.000.000
lei/obligatiune. Cuponul aferent obligatiunii este de 200.000 lei/an iar termenul de
scadenta este de 3 ani. Dupa 2 ani individul vinde obligatiunile la un curs de 2.000.000
lei/obligatiune.
a) Rata dobanzii bancare la momentul vanzarii este de 10%
b) Castigul total obtinut de individ este de 20.000.000lei
c) Rata dobanzii bancare in momentul vanzarii este de 20%
d) Castigul operatiunii este de 28.000.000 lei
139. Curba Philips exprima relatia dintre:
17
a) Somaj si cerere efectiva
b) Inflatie si crestere economica
c) Inflatie si somaj
d) Somaj si crestere economica
140. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 0,6Y investitia autonoma
este I0 = 400, consumul guvernamental este G0 = 800 atunci venitul de echilibru este:
a) 3000
b) 3300
c) 30.000
d) 1200
141. Produsul national brut este:
a) Uneori mai mic decat produsul intern brut
b) Intotdeauna mai mic decat produsul intern brut
c) Intotdeauna mai mare decat produsul intern brut
d) Niciodata egal cu produsul intern net
e) Uneori mai mare decat produsul intern brut.
142. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul public
este G0 = 600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de echilibru
este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
143. Notiunea de brut atribuita unui indicator sintetic are in vedere:
a) Consumul intermediar plus consumul final
b) Eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
c) Includerea consumului final in calculul productiei
d) Consumul personal de bunuri si servicii
e) Valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale
144. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 5000, respectiv 6000,
7000 si 8000, functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
145. Se dau urmatoarele informatii: functia macroeconomica de consum este de C = 300
+ 0,8Yd, investitia autonoma I0 = 200 cheltuielile guvernamentale autonome G0 = 100. In
aceste conditii , reducerea cu 50% a investitiei va fi compensata pentru mentinerea
venitului national la valoarea initiala, prin;
a) Cresterea cu 100 u.m. a cheltuielilor guvernamentale
b) Diminuarea cu 125 u.m a taxelor si impozitelor
c) Diminuarea cu 125 u.m. a platilor de transfer
d) Cresterea cu 100 u.m. a taxelor si impozitelor
146. Prima abordare macroeconomica de referinta o intalnim la:
a) David Ricardo
b) Karl marx
c) Francois Quesnay
18
d) Adam Smith
147. Produsul intern brut se calculeaza:
a) Ca suma intre produsul intern net si consumul final
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consuumul intermediar
c) Ca suma intre produsul intern net si amortizare
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final
148. Inclinatia marginala spre consum evidentiaza:
a) Cu cat creste consumul la o sporire cu o unitate a consumului
b) Cu cat creste venitul la o sporire cu o unitate a consumului
c) Cu cat se reduce venitul la reducerea consumului
d) Cu cat creste consumul la sporirea cu o unitate a venitului
149. Calcularea indicatorilor macroeconomici prin metoda valorii adaugate presupune:
a) Insumarea numai a elementelor ce reflecta compensarea factorilor de productie
b) Insumarea cheltuielilor totale ale agentilor economici cu bunuri economice
c) Agregarea bunurilor economice obtinute de agenti economici in perioade de calcul
150. Pentru a reduce ritmul de crestere a nivelului preturilor statul poate utiliza
urmatoarele masuri:
a) Sporeste cheltuielile publice
b) Reduce deficitul bugetar
c) Scade impozitele directe
d) Reduce rata dobanzii
b) De a obtine un venit anual ferm
c) De a obtine o dobanda anuala
d) De a obtine un venit sigur
152. Sistemul conturilor nationale:
a) Este folosit in tarile cu economie de piata
b) Este folosit in tarile cu economie centralizata
c) Se bazeaza pe teoria muncii productive
d) Se bazeaza pe teoria obiectiva a valorii
153. Acoperirea deficitului bugetar prin imprumuturi publice produce urmatoarele
efecte:
a) Stimuleaza investitiile din sectorul privat prin diminuarea ratei dobanzii
b) Determina cresterea ratei inflatiei
c) Provoaca ridicarea ratei dobanzii si scaderea investitiilor private
d) Afecteaze echilibrul macroeconomic dintre cantitatea de bani in circulatie si volumul
productiei.
154. Se presupune ca PIB in anul t1 este constituit din 3 categorii de bunuri ale caror
preturi au evoluat astfel: pentru bunul A, cu un consum de 16.000 de unitati, preturile au
crescut de la 50 la 70 u.m; pentru bunul B, cu un consum de 6000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 30 u.m.; pentru bunul C, cu un consum de 4000 de unitati, preturile au
crescut de la 20 la 40 u.m. In aceste conditii rata inflatiei este:
a) [ ] 146%;
b) [x] 46%;
c) [ ] 48,15%
d) [ ] 64%;
19
155. Functia de consum a unei economii aflata in echilibru bugetar este C = 3000 + 0,6(Y
- To); stiind ca investitia autonoma Io = 1500, cheltuielile guvernamentale sunt Go = 2000,
si exportul net este Ho = 300, atunci:
a) [x] venitul de echilibru este 14.000;
b) [ ] cheltuielile publice ar trebui sa creasca cu 1000 pentru a aduce venitul de echilibru
la 20.000;
c) [x] cheltuielile publice sau investitiile ar trebui sa creasca cu 2400 pentru a aduce
venitul de echilibru la 20.000;
d) [x] impozitele ar trebui sa scada cu 4.000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000.
156. Functia macroeconomica de consum este C = 2 000 + 0,8Yd, volumul impozitelor
este To = 3 000, platile de transfer sunt Po = 500, investitiile autonome Io = 1 000,
cheltuielile publice sunt 2 500, iar exportul net este
157. Ho = 500. Atunci.
a) [ ] venitul de echilibru este 22.000;
b) [x] daca investitiile ar scadea cu 500, platile de transfer ar trebui sa creasca cu 625
c) [x] daca cheltuielile publice ar scadea cu 500, impozitele ar trebui sa scada cu 625
158. Pentru calculul indicatorilor macroeconomici se poate folosi metoda:
a) de producţie;
b) sintetică;
c) repartiţiei;
d) utilizării producţiei finale;
159. Bunurile şi serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut pot fi
destinate
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formării brute a capitalului;
d) numai consumului public
160. Consumul privat de bunuri si servicii finale este egal cu 8000 unitati monetare
(u.m.),consumul public este egal cu 1000, formarea bruta a capitalului este de 2000,
exportul este egal cu 3000, produsul global brut este de 30000, consumul intermediar
reprezintă 60 % din PGB, veniturile varsate restului lumii sunt în suma de 7000,iar cele
primite din restul lumii sunt egale cu 5000. In aceste conditii:
a) importul este egal cu 2000
b) produsul national brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul national brut este egal cu 10000.
161. Cresterea economica inflationista semnifica:
a) o stare negativa a economiei caracterizată prin scaderea productiei nationale;
b) un spor de crestere economica obtinut cu pretul unei inflatii considerabile
c) faptul ca rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) faptul ca rata cresterii economice devanseaza pe cea a inflatiei
162. Stagflatia este acea stare a economiei caracterizata prin existenta concomitenta a
urmatoarelor fenomene:
a) Inflatie ridicata si crestere economica;
b) inflatie galopanta, somaj masiv si o productie nationala in scadere;
c) somaj, inflatie deschisa si crestere economica zero
d) inflatie deschisa, somaj scazut si crestere economica.
20
163. Printre cauzele inflatiei prin cerere putem include:
a) o crestere demografica sustinuta;
b) posibilitatea de a trai din dezeconomii
c) dezvoltarea excesiva a creditului de consum;
d) nerespectarea termenilor de punere în functiune a investitiilor.
a) Cresterea productiei;
b) cresterea gradului de ocupare
c) cresterea somajului
d) o crestere economica inflationista
165. Intr-o anumită perioadă de timp, la alimente , care deţin 40% din totalul cheltuielilor
de consum ale populaţiei, indicele de creştere a preţurilor a fost de 160 %, la bunuri
industriale, care deţin 35 % din totalul cheltuielilor de consum, indicele de creştere a
preţurilor a fost de 150 %, iar la alte bunuri şi servicii preţurile si tarifele au crescut în
medie cu 40 %. Rata inflaţiei a fost :
a) 151.5% ;
b) 51,5% ;
c) 27.5% ;
d) 89.5%
166. Dacă preţurile au crescut în luna ianuarie cu 6%, în februarie cu 5%, iar în martie cu
10%, la sfârşitul primului trimestru erau mai mari, faţă de începutul anului,cu :
a) 21% ;
b) 2,43% ;
c) 121% ;
d) 122,43%
167. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000
acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
168. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la
pretul de 50 lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in
contract, jucatorul pierde 4 000 lei;
c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in
169. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie
este de 540 miliarde unități monetare (u.m.) față de un PIB potenţial de 600 miliarde
21
u.m., conform legii lui Okun, când coeficientul a este egal cu 2, rata efectivă a şomajului
este de:
a) 8,55%;
b) 7,05%;
c) 6,55%;
d) 9,80 %.
170. . În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR,
în timp ce valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială
prezintă o rată de acoperire de:
a) 80%
b) 128,57%
c) 90%
d) 72%
171. Daca balanta comerciala a unei tari prezinta o rata de acoperire de 90 %, iar
importurile ei se ridica la 72 miliarde $,
a) exporturile sunt de 80 miliarde $;
b) inregistreaza un excedent al balantei comerciale de 8 miliarde $;
c) inregistreaza un deficit al balantei comerciale de 7,2 miliarde $;
d) exporturile sunt de 66 miliarde $
172. Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale
(cu o pondere de 40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare
a fost de 5%, indicele de creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 106% și
rata de creștere a tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculați rata inflației.
a) 6%;
b) 5%;
c) 15%;
d) 105%
173. . În lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 2%. În aceste
condiții, rata inflației pe cele trei luni a fost de:
a) 6%
b) 6.1%
c) 8%
d) 106%
Raspuns corect: b)
174. Un client vinde 1000 acţiuni la preţul de 200 lei/acţiune cu scadenţa peste o lunå,
platind totodatå o primå de 10 lei/acţiune.
22
a) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei executarea contractului nu este profitabilă
b) [ ] dacă cursul actiunilor creşte la 2200 lei, executarea contractului este mai
avantajoasă
c) [X ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei, câştigă 20.000 lei
d) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei pierde 10.000 lei
175. . Balanța de plăți a Poloniei evidențiază , în 2015, încasări de 90 000 mld. EUR și
plăți de 94 900 mld. EUR (date ipotetice). În aceste condiții, balanța de plăți a Poloniei
a) [X ] un deficit de 4 900 mld. EUR
b) [ ] un excedent de 4 900 mld. EUR
c) [ ] un deficit de 4 100 mld. EUR
176. Deficitul balanței de plăți a unei țări este de 12 miliarde unități monetare (u.m.). Din
balanța comercială rezulță că importurile sunt mai mari decât exporturile cu 5,6 mild
u.m. Dacă totalul plăților din balanța de plăți este de 200 mild. u.m., iar încasările totale
din exporturi reprezintă 80% din totalul încasărilor din balanța de plăți, rata de
acoperire a importurilor de către exporturi este:
a) 97,2%;
b) 96,41%;
c) 102,8%;
d) 103,59%
Raspuns corect: b
a) [ ] câştigă 6.000 lei
b) [ ] înregistrează o pierdere de 110.000 lei
c) [X] înregistrează o pierdere de 60.000 lei
d) [ ] câştigă 50.000 lei
178. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 100 de obligațiuni
la valoarea lor nominală de 10 mii lei, purtătoare ale unui venit fix anual (cupon)
corespunzător unei rate a dobânzii la depozite de 4%, scadente peste 5 ani. După un an
de zile, când pe piața monetară rata dobânzii la depuneri este de 2,5 %, cele 100 de
obligațiuni sunt vândute, obținându-se
a) [ ] un câștig total de 1 640 000 lei
b) [ ] o pierdere totală de 72 000 lei
23
c) [ ] un curs de vânzare de 14 000lei
d) [X] un câștig total de 640 000 lei
179. Un investitor pe bursa de valori achiziționează un pachet de 2 000 de acțiuni ale

emitentului Hidroelectrica SA, la prețul de 54 lei/acțiune. După ce încasează un
dividend de 4,5 lei/acțiune, investitorul vinde pachetul, profitând de un curs avantajos,
de 60 lei/acțiune. În aceste condiții,
a) [ ] randamentul acțiunii a fost de 10%
b) [ ] Numărul ani dividend (Nad) a fost de 10 ani
c) [X] câștigul potențial al acestui titlu de valoare a fost de 19,44%
d) [ ] câștigul total obținut de investitor a fost de 12 000 lei
a. Economiile nete plus consumul final
b. Economiile nete plus consumul intermediar
c. Economiile nete plus consumul de capital fix
d. Economiile nete plus amortizarea
181. Cu o investitie de 20 miliarde de u.m. se realizeaza o intreprindere care obtine o
cifra anuala de afaceri de 8 miliarde u.m. si o rata a profitului, calculata pe baza cifrei
de afaceri, de 20%. Perioada de rambursare a investitiei este egala cu:
a. 10 ani
b. 12,5 ani
c. 4 ani
d. 2,5 ani
182. Cand venitul creste, economiile cresc:
a) Proportional cu consumul
c) Mai putin decat creste venitul
d) In masura mai mare decat creste venitul
183. “ Pragul de ruptura” reprezinta
a. Punctul de la care economisirea devine pozitiva
b. Nivelul la care venitul este egal cu consumul
c. Pragul de la care inceteaza economisirea
d. Un nivel la care venitul este egal cu zero
184. Modalitatile de a masura nivelul activitatii economice dintr-o economie sunt:
a. Determinarea nivelului cheltuielilor consacrate cumpararii de bunuri si servicii
b. Determinarea nivelului veniturilor factorilor de productie
24
c. Determinarea costurilor factorilor de productie utilizati
d. Determinarea volumului bunurilor si serviciilor produse
185. Perioada de rambursare a investitiei se determina raportand
a) Volumul profitului la nivelul investitiilor
b) Volumul investitiilor la profit
c) Volumul investitiilor la veniturile incasate
d) Volumul investitiilor la profitul anual
186. Investitia se afla
a) In raport direct proportional cu rata dobanzii
b) In raport invers proportional cu eficienta marginala a capitalului
c) In raport invers proportional cu rata dobanzii
d) In raport direct proportional cu eficienta marginala a capitalului
187. Oferta deficitara poate fi explicata prin:
a) Nerespectarea termenelor de punere in functiune a investitiilor
b) Slaba mobilitate a factorilor de productie
c) Deficiente organizatorice
d) Subocuparea fortei de munca
188. Inflatia monetara poate fi determinata de:
a) Scaderea vitezei de rotatie a banilor
b) Iesirea masiva de devize
c) O politica salariala nefondata pe criterii economice
d) Practicare de excedente bugetare
189. Operatiunile la termen
a) Au o pondere redusa in totalul operatiunilor de pe piata financiara
b) Presupun ca momentul incheierii tranzactiei coincide cu cel al formarii cursului de
executie
c) Au caracter speculativ
190. Principalele componente ale politicii economice sunt:
a) Statul
b) Instrumentele
c) Obiectivele
d) Firmele
191. Cresterea economica neinflationista semnifica:
a) O stare pozitiva a economiei caracterizata prin cresterea productiei nationale
b) O devansare a ratei de crestere economica de catre rata inflatiei
c) O devansare a ratei inflatiei de catre rata cresterii economice
192. Printre cauzele care pot conduce la un exces de cerere putem aminti:
25
a) Cresterea inclinatiei spre economisire
b) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
c) Tezaurizarea
d) Sporirea cheltuielilor neproductive
193. Veniturile nefiscale ale bugetului de stat:
a) Cuprind si dividende obtinute ca urmare a participarii statului la constituirea
capitalului social al societatilor comerciale
b) Cuprind impozitele directe si indirecte
c) Au ponderea cea mai importanta in totalul veniturilor
d) Cuprind prelevarile din produsul intern brut la dispozitia statului
194. Cand venitul scade, economiile scad:
a) Mai putin decat scade venitul
c) Dar in masura mai mare decat scade venitul
a) Include balanta serviciilor
b) Este o componenta a balantei contului de capital
c) Include balanta transferurilor unilaterale
d) Este o componenta a balantei contului curent
196. Detinatorul unei obligatiuni:
a) Primeste un venit anual fix
b) Primeste un venit anual variabil
c) Participa la adoptarea deciziilor in institutia unilaterala a obligatiunii
d) Are drept de dividende
197. Cum evolueaza, de regula, economiile, atunci cand se inregistreaza o scadere a
venitului:
a) Nu se modifica
b) Se reduc, dar intr-o proportie mai mica
c) Se reduc, dar intr-o proportie mai mare
d) Se reduc in aceeasi proportie.
198. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 20.000 u.m. are un curs de 100.000
u.m.. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%
b) 25%
c) 10%
199. Somajul structural apare atunci cand:
a) Posesorii fortei de munca isi schimba des locul de munca
26
b) Unei cereri suple ii corespunde o oferta rigida pe structura
c) Structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii tehnice si economice
d) Sistemul de pregatire a fortei de munca nu corespunde noilor cerinte ale economiei
200. In cadrul operatiunilor cu prima dubla:
a) Comerciantul executa sau reziliaza contractul in functie de evolutia cursului
b) Comerciantul pierde, oricum, valoarea primei
c) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor a scazut
d) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor de valoare
a crescut.
201. Institutiile fundamentale ale pietei capitalului sunt:
a) Bursele de valori
b) Casele de brokeraj
c) Bancile comerciale
d) Piata extrabursiera
202. Politica monetara espansionista analizata prin intermediul modelului IS – LM
a) Conduce la sporirea ratei dobanzii
b) Implica scaderea ratei dobanzii
c) Determina scaderea venitului national
d) Este cu atat mai eficace cu cat panta curbei LM este mai accentuata
203. Pentru promovarea echitatii repartitiei veniturilor statul foloseste:
a) Sistemul progresiv de impozitare
b) “impozitul negativ”
c) stabilirea preturilor produselor pe cale administrativa
d) Sistemul proportional de impozite
204. Actiunile la purtator:
a) au inscris pe ele numele posesorului
b) nu au inscrise numele detinatorului
c) ofera detinatorului un venit anual cert
d) confera detinatorului un drept de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei
emitente
205. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt:
a) Determinarea principalelor agregate economice
b) Studierea relatiilor dintre principalele agregate economice
c) Studiul sistemelor de piete
d) Formarea preturilor pe sisteme de piete
e) Analiza dezechilibrelor dintre agregatele economice
206. Un agregat economic reprezinta:
27
a) O abstractizare care este folosita pentru descrierea unor aspecte concrete ale
vietii economice
b) Un indicator macroeconomic cum ar fi productia si venitul national, consumul,
economiile, nivelul general al preturilor etc.
c) O variabila economica
d) Procesul prin care obiectele reale sunt combinate si sintetizate
207. Produsul global brut exprima:
a) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale
b) Valoarea adaugata bruta a bunurilor economice create de agentii economici
nationali
c) Valoarea totala a bunurilor economice obtinute intr-o anumita perioada
d) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale obtinute de agentii economici
in interiorul unei tari
208. Produsul national brut se calculeaza:
a) Ca diferenta intre produsul global brut si amortizare
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul intermediar
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final.
209. Produsul national net se calculeaza:
a) Ca suma dintre produsul national brut si amortizare
b) Ca suma dintre produsul national brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta dintre produsul intern brut si amortizare
d) Ca diiferenta dintre produsul national brut si consumul de capital fix.
210. Venitul national reprezinta:
a) Marimea agregata atat a veniturilor de munca cat si a celor din proprietate
b) Marimea agregata a veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie
c) Marimea agregata a bunurilor economice produse de agentii nationali intr-un an
d) Bunurile si serviciile destinate consumului intr-o tara
a) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
b) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
c) Adaugarea la venitul national a amortizarii
d) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
212. Venitul personal se determina pornind de la venitul national:
a) La care se adauga veniturile ce nu revin menajelor si se scad transferurile statului
spre menaje
b) Din care se scad transferurile statului spre menaje
28
c) Din care se scad veniturile ce nu revin menajelor si se adauga transferurilor statului
spre menaje
d) Din care se scad numai veniturile ce nu revin menajelor.
213. Diferenta intre venitul national in preturile pietei si venitul national in preturile
factorilor reprezinta:
a) impozitele indirecte
b) Impozitele indirecte nete
c) Subventiile de exploatare
d) Consumul capitalului fix
214. Consumul final anual privat de bunuri si servicii reprezinta 2000 u.m., formarea
bruta a capitalului fix este egala cu 600 u.m. variatia stocurilor este de 300 u.m.,
balanta comerciala inregistreaza un excedent de 200u.m., consumul de capital fix
reprezinta 400 u.m., produsul global brut este egal cu 9000 u.m., din care consumul
intermediar reprezinta 60%. In aceste conditii:
a) Consumul final guvernamental este egal cu 500 u.m.
b) Produsul intern net este egal cu 3000 u.m.
c) Investitia neta este egala cu 200 u.m.
d) Consumul total final de bunuri si servicii este egal cu 2800 u.m.
215. Produsul global brut este egal cu 1200 u.m. Consumul de capital fix este egal cu
180 u.m. Consumul intermediar ereprezinta 60% din produsul intern brut. Formarea
bruta a capitalului este egala cu 200 u.m. Consumul personal privat este de doua ori
mai mare decat consumul public, iar deficitul balantei comerciale este egal cu 50 u.m.
In aceste conditii:
a) Produsul intern brut este egal cu 480 u.m.
b) Produsul intern brut este egal cu 750 u.m.
c) Consumul personal privat este egal cu 400 u.m.
d) Investitia neta este egala cu 220 u.m.
216. PNB calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 200 milioane u.m. Acelasi
PNB calculat pe baza preturilor curente este egal cu 3000 milioane u.m. de aici rezulta
ca:
a) Deflatorul PNB este 1,5
b) Deflatorul PNB este 0,66
c) Puterea de cumparare a banilor s-a modificat in sensul cresterii ei
d) Nivelul general al preturilor a crescut cu 50%.
217. Inclinatia marginala spre consum este:
a) Marime pozitiva si supraunitara
b) Raportul procentual dintre variatia consumului si variatia venitului
29
c) O marime pozitiva si subunitara
d) Un numar negativ si subunitar
218. Inclinatia medie catre consum exprima:
a) Ponderea consumului in economii
b) Raportul dintre consumul total si venit
c) Raportul dintre venit si consumul total
d) Raportul procentual dintre consumul total si venit.
a) Economiile nete plus consumul intermediar
b) Economiile nete plus amortizarea
c) Economiile nete plus consumul de capital fix
d) Economiile nete plus consumul final
220. “Pragul economiei” reprezinta:
a) Acel nivel al venitului Y pentru care Y = C + S
b) Acel nivel al venitului pentru care Y = S
c) Acel nivel al venitului pentru care Y = C
d) Acel nivel al venitului la care nu se economiseste.
221. Intr-o economie moderna statul indeplineste urmatoarele functii esentiale:
a) Alocarea resurselor
b) Ameliorarea repartitiei veniturilor
c) Stabilizarea economiei
d) Controlul preturilor
222. Statul este o prezenta incontestabila in economiile moderne contemporane prin:
a) Ansamblul actiunilor guvernului ca producator, regulator si sustinator al sectorului
privat
b) Functiile sale de redistribuire a bogatiei
c) rolul său pe piaţa monetară şi a creditului de a fixa nivelul ratei dobânzii;
d) rolul său pe piaţa bunurilor şi serviciilor de a fixa cele mai bune niveluri ale
preţurilor.
223. Reducerea inegalităţilor existente în distribuirea veniturilor într-o societate
democratică se poate realiza prin:
a) folosirea instrumentului numit şi "impozit negativ";
b) sistemul de impozite proporţionale asupra veniturilor;
c) sistemul de plăţi de transfer;
d) sistemul de impozite regresive asupra veniturilor.
224. Plăţile de transfer reprezintă:
a) un impozit negativ;
30
b) o modalitate de compensare acordată persoanelor cu venituri insuficiente;
c) un instrument al redistribuirii veniturilor;
d) o cheltuială ineficientă, fără justificare economică, pentru bugetul de stat.
225. Pentru promovarea echităţii repartiţiei veniturilor statul foloseşte:
a) sistemul proporţional de impozite;
b) "impozitul negativ";
c) sistemul progresiv de impozitare;
d) stabilirea preţurilor produselor pe cale administrativă.
226. Atunci când doreşte să tempereze activitatea economică, Banca Centrală:
a) măreşte nivelul ratei de rescont;
b) scumpeşte creditul;
c) relaxează creditul;
d) fixează nivelul ratei de rescont în funcţie de impulsurile pe care doreşte să le
imprime pieţei monetare.
227. Dacă venitul naţional creşte, rata dobânzii rămânând constantă, atunci în modelul IS-
LM vom avea:
a) o deplasare în sus pe curba IS;
b) o deplasare în jos pe curba IS;
c) o deplasare spre dreapta a curbei IS;
d) o deplasare spre stânga a curbei IS.
228. În modelul IS-LM, folosind politica monetară, se obţine:
a) o deplasare spre dreapta a curbei LM;
b) o deplasare spre stânga a curbei LM;
c) o deplasare în sus pe curba IS;
d) o scădere a venitului naţional.
229. Marcaţi care din afirmaţiile următoare cu privire la creşterea economică le
consideraţi corecte?
a) creşterea economică semnifică o tendinţă fermă şi de lungă durată de sporire a
venitului naţional pe total sau pe locuitor;
b) creşterea economică este definită ca ansamblul schimbărilor în structurile sociale şi
mentale, ce generează o relaţie de antrenare în economie;
c) creşterea economică reprezintă mărirea durabilă a dimensiunii unei unităţi simple
sau complexe realizată prin schimbări de structură şi eventual de sisteme.
230. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la dezvoltarea economică le consideraţi
corecte:
31
a) dezvoltarea economică evidenţiază ansamblul transformărilor cantitative şi
calitative ce survin în structurile economico-sociale precum şi în modul de gândire
şi în comportamentul economic al oamenilor;
b) dezvoltarea economică semnifică o sporire a producţiei totale de bunuri şi servicii
într-o societate la un moment dat;
c) dezvoltarea economică reprezintă procesul istoric de înaintare a unei economii
naţionale de la inferior la superior.
231. Progresul economic reprezintă:
a) evoluţia pozitivă a societăţii şi îmbunătăţirea condiţiei umane;
b) procesul istoric de trecere de la inferior la superior al economiei naţionale;
c) un proces ce se manifestă prin creşterea productivităţii muncii, a produsului
naţional pe locuitor, în contextul modernizării întregii economii naţionale;
d) baza progresului social ce are drept finalitate, cum spune Fr. Perroux, "înflorirea
fiinţei umane".
232. Dintre factorii cu acţiune mediată asupra creşterii economice putem distinge:
a) resursele naturale;
b) echipamentele de producţie;
c) munca;
d) politica economică;
e) schimburile internaţionale.
233. Tipul extensiv al creşterii economice:
a) este specific economiilor în curs de dezvoltare;
b) este specific economiilor avansate;
c) se realizează atunci când sporirea venitului naţional presupune creşterea eficienţei
utilizării factorilor de producţie;
d) are loc când mărirea venitului naţional se realizează preponderent prin sporirea
cantităţii factorilor de producţie.
234. Ciclurile economice decenale au fost analizate de:
a) N.D. Kondratieff;
b) Kitchin;
c) Juglar;
d) R. Solow.
235. Dacă Produsul National Brut este mai mare decât cheltuielile interne (Y> C + I):
a) există o balanţă comercială excedentară;
b) există o balanţă comercială deficitară;
c) există surse suplimentare aduse pentru a asigura consumul intern şi investiţiile;
32
d) ţara respectivă investeşte mai mult decât economiile interne.
236. Nu orice creştere a preţurilor este sinonimă cu inflaţia, întrucât:
a) este vorba de o creştere anormală a preţurilor;
b) este vorba de o creştere permanentă a preţurilor;
c) este vorba de o creştere neuniformă a preţurilor;
d) este vorba de o creştere a preţurilor ce nu afectează în aceeaşi măsură toate
bunurile şi serviciile;
e) este un fenomen cumulativ.
237. Inflaţia abundenţei:
a) este caracteristică ţărilor slab dezvoltate;
b) are la origini îndeosebi cauze monetare;
c) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mică de
bunuri şi servicii;
d) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de
bunuri şi servicii.
238. Creşterea economică inflaţionistă semnifică:
a) o stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale;
b) un spor de creştere economică obţinut cu preţul unei inflaţii considerabile;
c) faptul că rata inflaţiei devansează pe cea a creşterii economice;
d) faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflaţiei.
239. Printre cauzele ce pot conduce la inflaţia prin cerere putem reţine:
a) o creştere demografică susţinută;
b) posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
c) dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
d) slaba mobilitate a factorilor de producţie;
e) nerespectarea termenilor de punere în funcţiune a investiţiilor.
240. În condiţiile inflaţiei prin cerere, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba ofertei este mai elastică;
b) cu cât producţia este mai elastică;
c) cu cât producţia este mai rigidă;
d) cu cât curba ofertei este mai inelastică.
241. În condiţiile inflaţiei prin costuri, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba cererii agregate este mai elastică;
b) cu cât producţia se va reduce mai mult;
c) cu cât producţia se va reduce mai puţin;
33
d) cu cât curba cererii agregate este mai inelastică.
242. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacţii cu:
a) titluri mobiliare;
b) acţiuni şi obligaţiuni;
c) titluri imobiliare;
d) factori de producţie.
243. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:
a) relaţiile ce se formează prin atragerea şi plasarea fondurilor pe termen scurt;
b) operaţiuni cu titluri de credit;
c) operaţiuni cu acțiuni şi obligaţiuni;
d) operaţiunile de scontare şi rescontare a titlului de credit.
244. Deţinătorul de acţiuni are dreptul:
a) de a obţine un venit anual ferm;
b) de a obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) de a obţine o dobândă anuală;
d) de a obţine dividend;
e) de a obţine un venit sigur.
245. Dividendul reprezintă:
a) un venit anual ferm;
b) o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) un venit obţinut de emitentul de obligaţiuni;
d) un venit variabil;
e) o componentă a costului de producţie.
246. Piaţa financiară primară cuprinde:
a) tranzacţii cu titluri de valoare emise anterior;
b) tranzacţii numai cu obligaţiuni;
c) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
d) tranzacţii la bursă fără intermediari.
247. Piaţa financiară secundară cuprinde:
a) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
b) tranzacţii cu titluri emise anterior;
c) emisiunea şi plasarea de efecte de comerţ;
d) tranzacţii numai cu acţiuni.
248. Dacă randamentul unei acţiuni (e) este mai mic decât rata dobânzii(d'):
a) cumpărarea acţiunii nu este avantajoasă;
b) cumpărarea acţiunii este avantajoasă;
34
c) crearea unui depozit bancar de valoare egală cu cea a acţiunii ar aduce în viitor
venituri mai mari decât cumpărarea de acţiuni.
249. În cadrul pieţei financiare secundare:
a) prețul de vânzare al titlurilor este, în general, valoarea nominală înscrisă pe acesta;
b) preţul de tranzacţionare depinde de factori economici şi extraeconomici, în special
de raportul dintre cerere şi ofertă;
c) operaţiunile se desfășoară în special prin intermediul băncilor.
I0 = 4000, iar cheltuiala guvernamentală autonomă este G0 = 6000. Dacă venitul
a) "decalajul" deflaţionist este de 6000;
b) pentru ca venitul naţional de echilibru să coincidă cu venitul naţional potenţial ar
trebui ca investiţia autonomă să sporească cu 1800;
c) venitul naţional de echilibru este egal cu 60.000;
d) la nivelul venitului naţional de ocupare deplină, consumul total ar creşte cu 4200.
251. Funcţia macroeconomică de consum este C = 200 + 0,8Y, iar investiţia autonomă
este egală cu 300. Dacă venitul potenţial este egal cu 3000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este 3500;
b) venitul potenţial este mai mare decât venitul naţional de echilibru cu 500;
c) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
d) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist.
252. Dacă în momentele t0, t1, t2 şi t3 venitul naţional ia valorile 5000, respectiv 6000,
7000 şi 8000, funcţia macroeconomică de consum este de forma C = 500 + 0,8Y, iar
investiţia autonomă este I0 = 900, atunci:
a) în momentul t0 economia este în stare de expansiune;
b) în momentul t3 economia este în stare de contracţie;
c) în momentul t1 economia este în stare de expansiune;
d) în momentul t2 economia este în stare de echilibru.
I0 = 2000, iar cheltuielile guvernamentale autonome reprezintă G0 = 4000. Dacă venitul
a) venitul naţional de echilibru este egal cu 55.000;
b) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist este egal cu 5.000;
c) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist poate fi acoperit prin creşterea cheltuielii de
consum autonome cu 1000;
d) consumul total, prin creşterea celui autonom cu 1000, ar ajunge la 54.000.
35
254. Funcţia macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,8Y, iar investiţia autonomă I0
= 900. Dacă venitul naţional de ocupare deplină este egal cu 16.000, atunci:
a) venitul naţional potenţial este mai mare decât cel de echilibru cu 500;
b) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
c) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist;
d) venitul naţional de ocupare deplină este inferior celui de echilibru
C = 24.000, rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 125.000;
b) 1000;
c) 240.000;
d) 120.000.
C = 75.000 u.m., rezervele băncilor (R) reprezintă:
a) 50.000 u.m.;
b) 48.000 u.m.;
c) 36.445 u.m.;
d) 234.375 u.m.
257. Dacă Banca Centrală pune în circulaţie bilete de bancă în sumă de 2000u.m., iar
beneficiarii lor le depun la o bancă, prin procesul de multiplicare pus în acţiune de
bănci, în condiţiile unei rate a rezervelor obligatorii de 10%, moneda nou creată este
egală cu:
α) 10.000 u.m.;
b) 20.000 u.m.;
c) 5.000 u.m.;
d) 100.000 u.m.
258. O obligaţiune ce aduce un venit anual de 30.000 lei au un curs de 15.000 lei. Ce rată
a dobânzii corespunde acestei situaţii:
a) 2%;
b) 40%;
c) 200%;
d) 40%;
e) 20%.
36
259. O acţiune achiziţionată la preţul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m. pe
an.
a) randamentul acestor titluri este de 17%;
b) în condiţiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în acest tip de acţiuni nu este
avantajos;
c) apreciindu-se o creştere a cursului acţiunilor la 550 u.m., câştigul potenţial este de
35%;
d) investitorul îşi amortizează investiţia în 3 ani pe seama profitului previzionat.
260. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 60.000 unităţi monetare (u.m.), ceea ce
corespunde unei rate anuale a dobânzii de 20%. Scăderea cu 25% a ratei dobânzii va
face ca pe piaţa financiară secundară cursul obligaţiunii să devină:
a) 300.000; b) 600.000; c) 400.000; d) 500.000.
261. Un posesor de economii cumpără de pe piaţa financiară primară 20 de obligaţiuni la
valoarea lor nominală de 2 milioane lei, purtătoarea ale unui venit fix anual de 600.000
lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile,când pe piaţa monetară rata
dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de obligaţiuni sunt vândute, obţinându-se
astfel un câștig total de:
α) 12 mil. lei;
β) 8 mil. lei;
χ) 20 mil. lei;
δ) 15 mil. lei.
262. O obligaţiune are o valoare nominală de 1000 u.m., cuponul cuvenit este de 150
u.m. iar termenul de scadenţă este de doi ani. În condiţiile în care preţul de vânzare al
obligaţiunii este de 950 u.m., randamentul ei este de:
a) 115,78%; b) 15%; c) 18,42%; d) 118,42%.
263. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1000 u.m. oferă un câştig anual fix de 150
u.m., termenul de scadenţa fiind de 2 ani. Dacă preţul de vânzare al obligaţiunii este de
800 u.m.,
a) obligaţiunea oferă un randament de 18,75%;
b) obligaţiunea oferă un randament de 15%;
c) dacă preţul de vânzare creşte la 950 u.m., câștigul potenţial al obligaţiunii este de
37,50%;
d) dacă preţul de vânzare creşte la 900 u.m., câștigul potenţial oferit de obligaţiune este
de 30%.
264. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflatiei a fost de 8%,
37
a) 24%; b) 25,97%; c) 26,82%; d) 27%
unui "coş" de consum format din: alimente, cu pondere de 40% şi o rată a creşterii
preţurilor de 30%, bunuri industriale, cu pondere de 35% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 120% şi servicii, cu o rată a creşterii preţurilor de 14%, atunci
rata inflaţiei este:
a) 39,5%; b) 22,5%; c) 54,66%; d) 21,33%.
266. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit doar din trei
categorii de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Categori Cantitate Preţul unitar

a a
In anul In anul t1
t0
A 15.000 40 70
B 3.000 20 25
C 400 10 12
267. Rata inflaţiei este:

a) 50,25%; b) 70,15%; c) 58,15%; d) 170,15%.
unui "coş" de consum format din alimente, cu pondere de 50% şi un indice general de
creştere a preţurilor de 140%, bunuri industriale, cu o pondere de 30% şi o rată a creşterii
preţurilor de 25% şi servicii, cu o rata de creştere a tarifelor de 10%, atunci rata inflaţiei
este:
a) 79,5%; b) 58,33%; c) 29,5%; d) 25%.
269. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflaţiei a fost de 7%,
a) 22,5%; b) 21%; c) 23,75%; d) 22%.
270. 4. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit din trei categorii
de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului de mai jos:
Denumire
Cantitate Preţul unitar
a
a
bunurilor
În anul
În anul
t0 t1
A 25.000 20 30
B 8.000 5 8
C 1.000 80 100
Rata inflaţiei este:

38
a) 50%; b) 42,35%; c) 147,42%; d) 47,42%.
271. Dacă atunci când venitul impozabil creşte de la 20.000 u.m. la 25.000 u.m., impozitul
pe venit creşte şi el, de la 1600 u.m. la 2000 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) în cote fixe;
b) în cote variabile;
c) progresivă;
d) proporţională.
272. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică
de consum este C = 5000 + 0,8Yd; volumul total al impozitelor este de 8000; totalul
"plăţilor de transfer" este de 1200; investiţiile autonome se ridică la 2000; cheltuielile
guvernamentale reprezintă 6000. Dacă se reduc impozitele cu 25%, venitul naţional de
echilibru:
a) se majorează cu 8000;
b) se reduce cu 8000;
d) devine egal cu 29.800.
273. La nivelul unei economii naţionale, în momentul t0 există următoarea
situaţie: consumul total final privat minim necesar este egal cu 4000 u.m.;
cheltuielile guvernamentale reprezintă o mărime autonomă egală cu 1500
u.m.; investiţiile totale private din economie reprezintă 2000 u.m.; volumul
total al impozitelor prevăzute în bugetul de stat aprobat se ridică la 2500 u.m.;
iar plăţile de transfer aprobate prin buget însumează 800 u.m.. Volumul total
al exporturilor este de 3000 u.m., în condiţiile unui deficit al balanţei
comerciale de 400 u.m.. Funcţia macroeconomică de consum privat este de
forma C = C0 + 0,8Yd. Dacă un climat economic nefavorabil determină
reducerea investiţiilor totale private cu 25%, restabilirea echilibrului venitului
naţional la nivelul iniţial se poate realiza prin una din următoarele căi:
a) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 500 u.m.;
b) impozitele trebuie sa scadă cu 700 u.m.;
c) plăţile de transfer trebuie să se majoreze cu 625 u.m.;
d) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 2500 u.m.; concomitent cu
creşterea de aceeaşi mărime a impozitelor, pentru a menţine bugetul echilibrat.
274. Dacă, atunci când venitul impozabil creşte de la 80.000 u.m. la 100.000
u.m., impozitul pe venit creşte şi el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem dea face cu o
impunere:
a) în cote variabile;
39
b) progresivă;
c) regresivă;
d) proporţională.
3. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia
macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,7Yd; volumul total al impozitelor
este de 3000; totalul "plăţilor de transfer" este de 500; investiţiile autonome
se ridică la 1000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 2500. Dacă se
majorează "plăţile de transfer" cu 210 venitul naţional de echilibru:
a) se reduce cu 490;
b) creşte cu 490;
d) devine egal cu 12.990
40
ADEVARAT SI FALS
neta.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F

final.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
ale pietei.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
progresului tehnic.
RASPUNS:T
oferta.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
zero.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
durabila.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
tipuri de economie.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
economica.
RASPUNS:T
neprevazute.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
anumit venit.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
pe piata monetara.
RASPUNS:F

RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
indirecte.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
unitate monetara.
RASPUNS:T

RASPUNS:T
economie.
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
COMPLETARI
RASPUNS:150000
unde este cazul. )
RASPUNS:50000
RASPUNS:30
RASPUNS:25
cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:0,6
RASPUNS: 500
cazul. )
RASPUNS:0,2
cazul. )
RASPUNS:0,8
RASPUNS:120
RASPUNS:
0,8
800000
RASPUNS:12
RASPUNS:10
RASPUNS:2000000
unde este cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:60
RASPUNS:100
RASPUNS:30
RASPUNS:10
RASPUNS:4
RASPUNS:4
COMPLETARI
de regula 1 an.
RASPUNS:finale
RASPUNS:
nationali
autohtoni
RASPUNS:comparabile
RASPUNS:mic

RASPUNS:cererea
RASPUNS:absorbtie
RASPUNS:net
RASPUNS:
viitoare
urmatoare

inconjurator.
RASPUNS:creativa
RASPUNS:decalaje
RASPUNS:relative
RASPUNS:economic

_________.
RASPUNS:transfer
RASPUNS:inlocuire
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
RASPUNS:exogene
RASPUNS:sezoniere
RASPUNS:recesiune
___________.
RASPUNS:contractie
declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
RASPUNS:
anticriza
anticiclica

RASPUNS:relansare
RASPUNS:
cresterea
marirea
RASPUNS:
excedent
exces
plus
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
RASPUNS:
ciclului
ciclu
RASPUNS:structural
RASPUNS:voluntar
anului.
RASPUNS:sezonier
RASPUNS:tehnologic
RASPUNS:
deflatia
deflatie
RASPUNS:slumpflatia
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
RASPUNS:
importata
importate
_____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
RASPUNS:
costurilor
costului
RASPUNS:veniturile
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
RASPUNS:relansare
RASPUNS:impozitelor
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
RASPUNS:directe
RASPUNS:Laffer
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
RASPUNS:pietei
societate.
RASPUNS:Lorenz
RASPUNS:
nivelul
nivel
RASPUNS:consumerist
preturilor.
RASPUNS:nominal

RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
RASPUNS:utilitate


RASPUNS:unipolara
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
de __________.
RASPUNS:portofoliu
RASPUNS:
directe
directa
__________.
RASPUNS:integrata

RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU

sau in alte tari
RASPUNS:B

b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
RASPUNS:C

c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
RASPUNS:B

RASPUNS:B
RASPUNS:B
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
a. cererea globala
c. Venitul National
RASPUNS:A
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
RASPUNS:C
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
RASPUNS:B

RASPUNS:C
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A

a. venitul creste
b. venitul scade
RASPUNS:A
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
a. scade
d. ramane constant
RASPUNS:C

a. investitii brute
b. investitii nete
RASPUNS:C

cresterea economica
RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:C
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B

d. criza economica
RASPUNS:B
RASPUNS:A

RASPUNS:B

b. medierea muncii
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
d. hiperinflatie
RASPUNS:C

RASPUNS:B

RASPUNS:A
faptul ca:
RASPUNS:B

a. Ip = 1200%
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B
RASPUNS:D

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
RASPUNS:C
RASPUNS:D
RASPUNS:A

RASPUNS:D

RASPUNS:A
RASPUNS:C

RASPUNS:A
RASPUNS:B

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C

RASPUNS:D

b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C

RASPUNS:C

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
RASPUNS:D

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:C

RASPUNS:D

timp
RASPUNS:C

RASPUNS:B

RASPUNS:C

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D

RASPUNS:D

RASPUNS:C

concurentilor
RASPUNS:D

RASPUNS:A
multilaterale
RASPUNS:C

ori tari ale lumii
dezvoltare
RASPUNS:C

dezvoltate
RASPUNS:C

dezvoltate
si cele dezvoltate
RASPUNS:A
RASPUNS:B

RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:B

RASPUNS:B
RASPUNS:D

internationale
RASPUNS:D
RASPUNS:B
1. Balanta de plati a ungariei evidentiaza in 2012 incasari de 11.400 mld
eur si plati de 12.650 mld EUR. In aceste conditii, balanta de plati a
ungariei prezinta pt anul 2012:
Un deficit de 1.250 mld EUR
(Soldul balantei de plati = Incasari – Plati)
2. Piata financiara mobiliara este o componenta a

Pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
3. Daca banca centrala cumpara obligatiuni, atunci:

Bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe
credite
4. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul

Salariatului
Cererea de munca scade
5. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni antibiotic SA Iasi 200

lei/buc si vinde 700 de actiuni la BT SA la 500 lei/buc, ambele pe baza de
contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului cursul
actiunilor Antibiotice SA Iasi este de 250 lei/buc, iar al actiunilor BT SA
este de 400 lei/buc.
Castiga 95.000 lei

Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei
7. Printre efectele negative ale inflatiei regasim

8. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5,9%, rata estimate a

somajului este de 8,4%, iar PIBul creat (real) in economie reprezinta 570
mld u.m. PIB ul potential, conform legii lui Okun este de:
600 mld u.m.
9. Pe piata bursiera cererea de titluri

Provine din partea celor care dispun de capital banesc
10. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de drepturi, cum
ar fi
Dreptul la o parte din profitul societatii (dividentul)
11. O politica fiscala contraciclica presupne:

O crestere a incasarilor fiscale in perioadele de recensiune
12. Depunerea unei sume de 100 mil dolari intr un cont current in conditiile
unei rate a rezervelor obligatorii de 25% determina aparitia
Unei rezerve efective de 25 de milioane de dolari in seifurile bancii
sau in unul din conturile sale deschise la banca
13. O balanta de plati activa

Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile
internationale
14. Un comerciant american importa ciocolata din belgia, pentru care

plateste producatorului Belgian un pret de 30 de USD/kg. Presupunem ca
producatorul Belgian asigura livrarea produselor pana la sediul
importului, in timp ce taxa vamala pe care SUA o aplica importurilor de
ciocolata din belgia este de 60%. In conditiile in care o suma de 10
USD/kg acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata
americana, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul American
ar fi dispus sa vanda ciocolata este egal cu
58 USD
15. Populatia toatala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa de
25 milioane personae, din care populatia ocupata reprezinta 18 milioane
de personae, iar rata inaptilor este de 30%. In aceste conditii
Rata somajului este de 28%
16. Cresterea marimii salariului

Are un efect de scara negative asupra cantitatii cerute de forta de
munca
17. Deprecierea reprezinta

Scaderea cursului de piata al unei monede
18. Specializarea internationala si schimbul

scara
19. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 7,3%, PIB creat in
economie reprezinta 950 miliarde u.m. fata de un venit national potential
de 1.000 miliarde u.m., conform legii lui Okun, rata estimata a somajului
este de
20. Un comerciant roman importa aparate de fotografiat din Japonia, pentru

care plateste producatorului japonez un prez de 200 USD/buc.
Presupunem ca producatorul japonez asigura livrararea produselor pana la
sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care statul roman o
aplica importurilor de televizoare din japonia este de 50 %. In ocnditiile
in care echivalentul in lei a 50 USD//buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata romaneasca, putem aprecia ca pretul
minim in care comerciantul roman ar fi dispus sa vanda un apparat de
fotografiat este egal cu echivalentul in lei a:
350 USD
21. Dividendul reprezinta

Partea din profitul unei societati pe actiuni
22. Comertul international

este specific economiilor deschise
23. Politicile fiscal si monetare expansionsite vor determina, pe termen scurt

Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
24. Care dintre urmatoarele aformatii nu este adevarata?

Bursele de valori reduc concurenta intre firme
25. Inflatia ii avantajeaza pe

Curu ca n-am stiut, nu te bucura ca ai gasit-o
1. Participarea unei țări la comețul mondial :

a. Este direct proporțională cu potențialul economic și invers
b. Este invers proporțională cu potențialul economic și direct
c. Este cu atât mai ridicată cu cât economiile sunt protejate mai mult
d. Depinde direct proporțional, atât de potențialul economic, cât și de
competitivitate.
2. Expansiunea creditelor determinată de Banca Centrală:

a. Are ca rezultat o capacitate de " digestie " a investițiilor mai
mică decât " ingestie "
b. Face ca sistemul să sufere de " digestie "
c. Face ca " ingestia "de investiții să fie mai mică decât capcitatea de
" digestie "
d. Face ca sistemul să sufere de " ingestie " (indigestie, nu ingestie!!)

a. 5%
b. 13%
c. 15,76%
d. 115,7%
4. Balanța de plăți a Rusiei evidențiază, în 2012, încasări de 86.800 mld. EUR

și plăți de 74.900 mld EUR. În aceste condiții, balanța de plăți a Rusiei
a. Un deficit de 11.900 mld. EUR
b. Un excedent de 11.900 mld. EUR
c. Un deficit de 8.100 mld. EUR
d. Un excedent de 6.800 mld. EUR
5. Un operator de bursă cumpără 1000 acțiuni X la 400lei/bucată și vinde

2200 acțiuni Y la 500lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadență
de 6 luni. În momentul executării contractului, cursului acțiunilor X este
de 450lei/bucată, iar al acțiunilor Y este de 550lei/bucată. Caare va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operațiuni:
a. Câștigă 50.000 lei
b. Înregistrează o pierde de 80.000 lei
c. Înregistrează o pierde de 110.000 lei
d. Câștigă 6.000 lei
6. În condițiile în care rata naturală a șomajului este de 4,8%, isr PIB creat în
economie este de 540 milioane unități monetare (u.m), față de un venit
național potențial de 600 milioane u.m, conform legii lui Okun, rata
estimată a șomajului este de:
a. 8,55%
b. 7,05%
c. 6,55%
d. 9,80%
7. În condițiile în care, în anul 2012, exporturile Republicii Moldova au fost

de 4.000 mld EUR, în timp ce valoarea totală a importurilor a fost de 4.400
mld EUR, balanța comercială prezintă o rată de coperire de :
a. 10%
b. 90,91%
c. 110%
d. 9,09%
8. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

a. În momentul în care ritmul crescut al șomajului afectează
gradul de ocupare al forței de muncă, imigrația poate
reprezenta o modalitate de redresare a dezechilibrului aferent
pieții muncii
b. Veniturile repatriate ale emigranților pot contribui la crearea de noi
locuri de munca, dacă acestea sunt utilizate pentru a achiziționa
bunuri din producția internă a țării
c. Într-o țară cu nivel scăzut de dezvoltare economică imigrarea
depășește de regulă, emigrarea
d. Veniturile pe care emigranții le repatriază pot contribui, pe termen
scurt, la stimularea cererii globale, în condițiile în care sunt
economisite
9. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui

preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 106% si rata de crestere a tarifelor
pentru servicii a fost de 7%, calculati rata inflatiei.
a. 116%
b. 5%
c. 4,9%
d. 104,9%
10. Când rata dobânzii începe să crească oamenii de afaceri constată:

a. Că au interpretat correct semnele pieței
b. Că au calculate correct profiturile preconizate
c. Că înregistrează costuri și pierderi economice mari.
11. Marea criză din anii 1930 a fost cauzată de:

a. Carențele economiei de piață
b. Contracția masei monetare în perioada 1920-1930
c. Politica monetară ce a afectat procesul de coordonare a
activității economice
12. Într-o perioadă de recesiune, tot mai mulți cetățeni:

a. Devin optimiși și prudenți
b. Devin pesimiști și prudenți
c. Caută să-și reducă lichiditățile
d. Își reduc dorința de a deține mai mulți bani în numerar
13. Decalajele de timp dintre măsurile de politică monetară și fiscală și

efectele lor:
a. Nu reprezintă o constantă care poate fi măsurată
b. Reprezintă o constantă care poate fi măsurată
c. Reprezintă o constantă care nu poate fi luată drept bază pentru alte
calcule
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii

destabilizatoare privind bugetul
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca managementul
cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:
A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:
A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare
5) Somajul frictional:
A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine
6) Principalul avantaj platit
pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de
moned
7) Care din e
urmatoarele
intrebari este falsa?
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista dezavantajele
comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti

8) Echilibrul monetar reprezinta :
A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste producatorului
coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor
pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor
de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50
USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la
care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline
a:
A. 360 USD B. 250 USD

C. 350 USD
D. 160 USD
10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante in
timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat
de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata este
limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor
sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii D.
Numarul filialelor pe care le opereaza intr -o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:
A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior de
catre populatie:
A. diminueaza rezervele bancilor comerciale

B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani prin:
A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
A. 9%
B. 13% C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:
A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara D. rata de trezorerie
21) Banii:
A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929 -1933:
A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rolului adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?

D. cat de bine functioneaza pietele?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta
doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este
de:
A. 4,6% B. 6,4% C. 6,8%

D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost
de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8 %
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata
infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106 %
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai
convingator este probabil acela ca:
A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i -ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?
A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului

30) Inflatia reprezinta:
A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere 31) Autorii sustin ca principala
cauza a Marii crize economice a fost:
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii economice; de
aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:
A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce C.
pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D.
uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124 %
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive
pentru ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi
cuantificata in mod precis

B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor D.
Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele
lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:
A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare
40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit 41)
Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite
43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:
A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in
timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala
prezinta o rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80 %
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deo arece guvernul federal:
A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in
circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv
B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:
A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

C. M1 creste
D. rata dobanzii creste
55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
A. interesul public
B. interesele majoritatii
C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti -inflationiste
A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare 59)
Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui
sistem sa creeze:
A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa
fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D.
cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:
A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea
de bani pe care le -o pune la dispozitie Banca Centrala:
A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara
pentru a indeplini dorintele populatiei

C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti -inflationista presupune:
A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929 -1933 a fost determinata de:
A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca
preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:
A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident
70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB

B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:
A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu
pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum
C. aria de ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc. extindere
a pietei, la scara
economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
74) Recesiunile se produc atunci cand:
A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti D.
sunt interpretare gresit semnalele date de pret
75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. B arterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan

si
venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-
o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil
din punct de vedere politic
D. de
fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:
A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit
intrun cont de economii:
A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent
din depozitele lor:
A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
cresterea
stocului de bani
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung
B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:
A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de

banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
88) In perioada electorala se va opta pentru:
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita
un credit?
A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:
A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia
nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
controlul
asupra sistemului economic

94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor
95) Banii:

C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg
aceasta actiune este:
A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de
munca si 50.000 emigreaza atunci:
A. Numarul somerilor este de 1.200.000 B.

Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar
si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii 101) Piata capitalului pe termen
scurt este o piata interbancara:
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:
A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment

D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare,
cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune
corespunde u nei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana
respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei B. 32.500 lei

C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade
de timp
C. un
flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:
A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:
A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta
110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:
A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
perioada nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o
probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate B.
de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu productia
si venitul total
115) Conform manualului, capitalismul global:
A. este un sistem economic si politic

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital

D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au
intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de -al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul
economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala
ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele

E. din toate motivele enumerate mai sus
119) Detinerea de rezerve de bani:
A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:
A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
122) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea
inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB -ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:
A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite 126) Lichiditatea in sistemul bancar poate
fi asigurata si de:
A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$ D. permite
bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923 -1933 cu
aproximativ:
A. 10% B. 20% C. 30%

D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:
A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate
135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de
bani este reprezentata de:
A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market) C. o
directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market) 138) Expansiunea
creditelor determinata de Banca Centrala:
A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca
managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:
A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de
contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor
Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A.
este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:
A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o
decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului est e mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote
C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat D.

obligatiile institutiilor de incredere
a) Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum
cuprul, argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
a) Rare
a) Parasirea voluntara a locului de munca
a) Rata dobanzii creste
a) Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
a) Cresterea productiei
a) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
bani pe perioada nedeterminata este limatata de:
a) Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta
a garantiilor sale
10. Inflatia:
a) Distorsioneaza sistemul preturilor relative
a) Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod
continuu, astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in pretul
titlului
12. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie
de probleme de coordonare asociate:
a) Inflatiei
a) Conduce la cresterea generalizata a preturilor
a) Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului. In functie de situatia existenta la termenul de
scadenta.
a) Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
a) Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuieli
a) Distorsinarea preturilor relative
18. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de
astazi ?
a) Promisiuni de plata

a) Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
20. In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care
produc:
a) Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor
comerciale prin:
a) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
22. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu

care cumpara un computer:
a) M1 creste si M2 ramane neschimbat
a) Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
a) Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
a) Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si
institutional bine ...
a) Nivelul de reglementare caracteristic
a) Banca centrala
28. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei
banci oarecare achita un credit ?
a) M1 scade dar M2 nu se modifica
a) Populatia somera si populatia activa
a) Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati banca
a) A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre
guvern

a) Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
problema somajului
a) Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii

agregate
a)Populatia ocupata minus somerii
:
1) La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat
a) Politicile monetare expansioniste din anii 1920
2) Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data

de:
a) Absenta politicilor
3) Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
4) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,

a) Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui
an fiscal;
5) Uniunrea Europeana:
a) Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
6) Pe termen scurt, expansiunea monetara:
a) Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
7) Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:
a) Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele
reduse ale dobanzii.
8) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
a) Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui
an fiscal;
9) Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a) Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la
dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea
de rambursare a depozitelor
10) Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs
se desfasoara:
a) Anticipat fata de cerere
11) Protectionismul:
a) Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
12) Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este

rata dobanzii deoarece;
a) Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera
13) In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca,
acestea pot fi:
a) Migratie definitiva;
14) Purtatorii cererii de munca sunt:
a) Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
15) Jobberul:
a) Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie
pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de brokeri;
16) O politica anti-inflationista adecvata presupune:
a) Reducerea ritmului expansiunii monetare;
17) Prin programul sau Keynes propunea:
a) O politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
18) O politica fiscal contraciclica presupune:
a) O reducere a incasarilor fiscal cand scade Pib-ul;
19) Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:
a) Contradictiilor sale interne;
20) Prin politicile expansionist se obtin:
a) Aspect positive pe termen scurt
21) Balanta comerciala:
a) Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
22) Politicile monetare si fiscale expansioniste:
a) Sunt atragatoare pt alegatori;
23) Cursul de schimb real:
a) Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb
asupra competitivitatii unei economii;
a) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
25) In perioadele de recesiune oamenii prefera:
a) Sa detina mai multi bani in numerar;
a) Sa consume mai mult decat au economisit;
27) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de
moneda se numea:
a) Bilet de banca.
28) O politica fiscal contraciclica va produce:
a) Deficite atunci cand scade PIB
29) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele
mai multe ori de catre:
a) Banci
30) Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;
a) Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
31) Capitalul real:
a) Se valorifica in procesul de productie
a) O politica deliberata a autoritatilor monetare
33) Operatiunile cu prima compusa " a la baisse":
a) Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
34) Legea lui Okun spune ca
a) Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
35) Recesiunile se produc atunci cand
a) Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt
nemultumiti
a) Acceptabilitatea
ADEVARAT SI FALS
neta.
RASPUNS:F
2. Produsul intern brut (PIB) exprima valoarea totala a bunurilor finale produse de agentii
economici autohtoni si straini pe teritoriul tarii, în decursul unui orizont de timp, de obicei un an.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
4. Venitul National, atunci cand este evaluat la preturile pietei, este denumit si Produsul National
Net.
RASPUNS:F
5. Atunci cand calculam indicatorii macroeconomici, atributul “national” are in vedere

apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea în propria
tara sau în alte tari.
RASPUNS:T
RASPUNS:F

final.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
18. Bunurile si serviciile evidentiate in conturile nationale sunt evaluate la preturile producatorilor
si ale pietei.
RASPUNS:T
19. PIB nominal reprezinta exprimarea in preturi constante a valorii bunurilor si serviciilor
produse intr-o perioada data.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
progresului tehnic.
RASPUNS:T
25. Pentru a putea avea cresterea economica trebuie sa existe un echilibru permanent intre cerere
si oferta.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
27. Factorul material al cresterii economice este reprezentat de resursele naturale atrase în
productie si de echipamentul tehnic de productie.
RASPUNS:T
28. In situatia în care rezultatele economice raman constante este vorba despre crestere
economica zero.
RASPUNS:F
29. Cresterea economica negativa reflecta situatia in care rezultatele macroeconomice pe locuitor
scad, mentinandu-se totusi sub control o serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu
compromisuri acceptabile pe planul eficientei economice si al nivelului de trai.
RASPUNS:T
30. Tipul intensiv de crestere economica se caracterizeaza prin contributia preponderenta a

laturilor calitative ale factorilor directi la sporirea PNB.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
32. Forma de dezvoltare economica in cadrul careia se urmareste ca satisfacerea cerintelor

prezente de consum sa compromita sau sa prejudicieze pe cele ale generatiilor viitoare reprezinta
dezvoltarea durabila.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
36. Una din trasaturile a economiilor tarilor in curs de dezvoltare o constituie coexistenta mai
multor tipuri de economie.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
39. Deoarece subdezvoltarea este un fenomen specific tarilor ramase in urma, el nu poate fi
evidentiat prin comparatie cu tarile dezvoltate.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
41. In ceea ce priveste auzele externe ale subdezvoltarii, acestea se refera la o multitudine de
conditii, factori, mecanisme economice care au obstructionat dezvoltarea tarilor respective.
RASPUNS:T
medie a vietii; gradul de alfabetizare si numarul mediu de ani de scolarizare; Pib/locuitor exprimat
la paritatea puterii de cumparare.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
45. Strategia de „dezvoltare spre interior” pune în centrul procesului dezvoltării accelerarea
cresterii economice, sporirea venitului national, pe care le identifică cu progresul economic si
social general.
RASPUNS:T
economice, sporirea venitului national, pe care le identifica cu progresul economic si social
general.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
55. Modificarea investitiilor este singurul factor ce determina marimea multiplicatorului

investitiilor.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
economica.
RASPUNS:T
neprevazute.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F

RASPUNS:F
RASPUNS:T
anumit venit.
RASPUNS:F
78. Politicile pasive de diminuare a somajului constau in măsuri care sa contribuie la

(re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
87. Printre rolurile statului in economie se numara si acela de a elabora programe
macroeconomice sau planuri de dezvoltare.
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
96. Economia de piata genereaza somaj si saracie dar nu creaza bunastare, aceasta fiind realizata
prin interventia statului.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
102. Politica fiscala scade inclinatia spre consum cand ea are drept efect o repartitie mai echitabila
a veniturilor tarii intre familii, prin impozitarea progresiva a veniturilor mari si redistribuirea
unor sume de bani in favoarea familiilor cu venituri reduse.
RASPUNS:F
103. In faza de boom economic se recomanda ca politica bugetara anticiclica, majorarea ratei
dobanzii pe piata monetara.
RASPUNS:F

RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
indirecte.
RASPUNS:T
110. Este exclusa planificarea macroeconomica este exclusa daca se doreste functionarea mai
eficienta a economiei de piata.
RASPUNS:F
111. Nivelul de trai este un indicator economic reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii
nevoilor economice ale unui individ sau ale unei colectivitati.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
114. Cu cat venitul minim garantat este mai ridicat cu atat se stimuleaza mai puternic
performantele economice ale firmelor.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
117. Puterea de cumparare a monedei este cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cumparata
cu o unitate monetara.
RASPUNS:T

RASPUNS:T
economie.
RASPUNS:T
120. Posibilitatea comparatiilor internationale este un avantaj al utilizarii exprimarii PIB la

Paritatea Puterii de Cumparare (PPC).
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
123. O firma in care investitorul rezident in alta tara detine cel putin 51% din actiuni, ceea ce ii
permite sa controleze managementul sau organele de supervizare a societatii reprezinta o filiala
straina.
RASPUNS:F
COMPLETARI
1. In situatia in care PGB este 400000, consumul intermediar reprezinta 25% din PGB, iar
amortizarea este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, sa se determine PIN. (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
cazul. )
RASPUNS:150000
2. Ce valoare are PIB real, stiind ca PIB nominal este 500000 u.m. si deflatorul acestuia este egal
cu 10. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de
numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula
acolo unde este cazul. )
RASPUNS:50000
miliarde u.m., cate procente este ponderea exportului net in PIB? (Nu folositi semne de punctuatie
sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:30
RASPUNS:25
folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar,
fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati, utilizandu-se virgula acolo unde
este cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:0,6
RASPUNS: 500
este cazul. )
RASPUNS:0,2
este cazul. )
RASPUNS:0,8
10. Diferenta dintre un venit in T1 si un venit in T0 este 200 u.m., iar suma acestor venituri este
800 u.m. Daca in T0, consumul reprezinta 60% din venit, cate u.m. sunt economiile in T0? (Nu
este cazul. )
RASPUNS:120
RASPUNS:
0,8
800000
somajului in 2009. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar
sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:12
13. Populatia totala a unei tari este de 15 milioane persoane din care 9 milioane reprezinta
populatie ocupata iar 1 milion sunt someri. Cate procente reprezinta rata somajului? (Nu folositi
semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara
cazul. )
RASPUNS:10
14. Populatia ocupata a unei tari este de 1800000 persoane iar rata somajului in aceasta tara este
de 10%. Sa se calculeze populatia activa a acestei tari. (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
RASPUNS:2000000
15. Stiind ca rata dobanzii nominale este 13%, iar rata inflatiei este 8%, calculati rata dobanzii
reale(in procente). (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va completa raspunsul doar
sub forma de numar, fara unitati de masura sau procente, fara separator pentru unitati,
utilizandu-se virgula acolo unde este cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:60
17. In conditiile in care veniturile nominale cresc cu 40% iar preturile scad cu 30% sa se calculeze
cu cate procente cresc veniturile reale. (Nu folositi semne de punctuatie sau diacritice. Se va
RASPUNS:100
18. Stiind ca in t1, totalul impozitelor a crescut cu 30%, fata de t0, cand erau de 100 de miliarde
u.m., iar veniturile totale erau, in t1, de 600 miliarde u.m., adica de 1,2 ori mai mari fata de
perioada anterioara, sa se calculeze cate procente este rata marginala de impunere fiscala. (Nu
este cazul. )
RASPUNS:30
19. Datoria publica a unei tari este, in t1, de 25 mld. u.m., jumatate din cat reprezenta in t0. Stiind
ca in t1 PIB-ul este de 600 mld. unitati monetare, cu 20% mai mult decat in t0, sa se calculeze cate
procente era gradul de indatorare a tarii respective in t0. (Nu folositi semne de punctuatie sau
diacritice. Se va completa raspunsul doar sub forma de numar, fara unitati de masura sau
RASPUNS:10
20. Pentru un export de marfa, o firma romaneasca a achitat 1160 RON, pretul marfii la
producator, plus 40 RON costul transportului pana la bordul vasului de transport in portul
Constanta, incasand pentru exportul respectiv 300 euro. Cat este cursul de revenire la export? (Nu
este cazul. )
RASPUNS:4
21. O firma efectueaza un import de marfa in valoare de 200 euro. Taxele vamale sunt de 100 RON
iar marfa se vinde pe piata romaneasca cu 900 RON. Care este cursul de revenire la import? (Nu
este cazul. )
RASPUNS:4
COMPLETARI
1. Produsul Intern Brut exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ________
produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita
perioada de timp, de regula 1 an.
RASPUNS:finale
2. Produsul National Net exprima valoarea productiei finale nete de bunuri si servicii obtinute de
catre agentii economici _________, evaluata in preturile pietei, atat in interiorul tarii respective,
cat si din activitatea desfasurata in alte tari.
RASPUNS:
nationali
autohtoni
RASPUNS:comparabile
RASPUNS:mic
alocare si folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor in interdependenta
lor.
RASPUNS:cererea
RASPUNS:absorbtie
RASPUNS:net
8. Dezvoltarea durabila reprezinta acea forma de dezvoltare economica in cadrul careia se

urmareste ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sa nu prejudicieze pe cele ale generatiilor
________.
RASPUNS:
viitoare
urmatoare
9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor

mediului inconjurator.
10. Distrugerea __________ inseamna eliminarea unui produs de catre un produs superior, a
unor echipamente de productie de catre altele, superioare, a unor procese de productie depasite
tehnologic de catre altele, cu randamente mai mari etc.
RASPUNS:creativa
11. Diferentele cantitative in dezvoltarea economica intre tarile in curs de dezvoltare si cele mai
slab dezvoltate, pe de-o parte, si tarile dezvoltate, pe de alta parte, se numesc _________
economice.
RASPUNS:decalaje
procente, intre partea detinuta de tarile dezvoltate si partea detinuta de tarile in curs de dezvoltare
in diferiti indicatori sintetici mondiali.
RASPUNS:relative
13. Clasificarea tarilor in functie de nivelul de dezvoltare se poate face pe baza criteriilor
demografic, __________ si sociologic.
RASPUNS:economic
_________.
RASPUNS:transfer
RASPUNS:inlocuire
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
RASPUNS:exogene
RASPUNS:sezoniere
19. Printre factorii cauzali ai ciclicitatii economice se numara si factorii de _________, aici
intrand interventiile statului in economie, prin parghii si mecanisme economice.
RASPUNS:recesiune
21. Perioada inchisa a ciclului economic reprezinta intervalul de timp masurat intre doua puncte
de ___________.
RASPUNS:contractie
alterneaza perioade de crestere sustinuta cu perioade de incetinire a cresterii, de stagnare sau
chiar declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
23. Politica _____________ reprezinta ansamblul masurilor intreprinse de catre stat, prin care
se urmareste corectarea evolutiilor ciclice excesive ale activitatii economice si atenuarea efectelor
RASPUNS:
anticriza
anticiclica
24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de

incetinire sau recesiune economica si are drept scop sustinerea activitatii economice, stimuland
investitiile, consumul, creditul etc.
RASPUNS:relansare
RASPUNS:
cresterea
marirea
26. Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii , in cadrul careia exista un __________
de oferta de munca fata de cererea de munca.
RASPUNS:
excedent
exces
plus
27. Conform teoriei lui Keynes cauza somajului involuntar o constituie_____________

salariului.
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
RASPUNS:
ciclului
ciclu
sectoare, sub efectul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si
internationali.
30. Somajul ____________ deriva din reconversiunea unor activitati economice, din
restructurarile de ramura si subramura impuse de progresul tehnic.
RASPUNS:structural
31. Somajul ________ cuprinde persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se
transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale.
RASPUNS:voluntar
anului.
RASPUNS:sezonier
RASPUNS:tehnologic
35. Atenuarea presiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin
sporirea volumului si eficientei ___________.
36. _______ este opusul inflatiei, reflectand situatia, existenta in economie, in care, pe termen
lung, oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea, avand loc scaderea preturilor.
RASPUNS:
deflatia
deflatie
RASPUNS:slumpflatia
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
39. Inflatia _______ apare ca urmare a sporirii preturilor marfurilor provenite din exterior care
duce la cresterea costurilor si a preturilor bunurilor economice produse in interior.
RASPUNS:
importata
importate
40. Consecintele inflatiei asupra populatiei si asupra economiei sunt cunoscute si sub denumirea
de _____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
41. Analiza eficientei implicarii statului prin masuri de reglementare necesita cunoasterea nu
numai a rezultatelor obtinute, ci si a __________ interventiei guvernamentale.
RASPUNS:
costurilor
costului
RASPUNS:veniturile
43. ___________ de ______ se prezinta sub forma unei balante economice in care sunt
prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
RASPUNS:relansare
RASPUNS:impozitelor
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
RASPUNS:directe
RASPUNS:Laffer
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
RASPUNS:pietei
52. Curba _______ reprezinta instrumentul economic prin care se masoara inegalitatea
veniturilor in societate.
RASPUNS:Lorenz
53. Un concept mai larg decat ______ de trai, cuprinzand pe langa aspectele cantitative si
dimensiuni calitative, este calitatea vietii.
RASPUNS:
nivelul
nivel
54. Modul de viata reprezinta forma colectiva in care sunt valorificate conditiile privind calitatea
vietii si poate fi __________, echilibrat si ascetic.
RASPUNS:consumerist
preturilor.
RASPUNS:nominal
56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei

si preturilor si asigurarea rolului predominant al pietei in functionarea economiei.
RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
piata existente in tarile dezvoltate, preluandu-se de la acestea numai acele elemente care se pot
aplica cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
RASPUNS:utilitate


RASPUNS:unipolara
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
63. Investitiile in active financiare ce nu dau posesorului drept de control legal sunt numite
investitii de __________.
RASPUNS:portofoliu
RASPUNS:
directe
directa
65. Mondializarea (globalizarea) activitatilor economice ar putea fi definita ca un proces care,

ajuns in faza sa finala, ar insemna adminstrarea lumii de catre forte transnationale, ca pe o unitate
economica __________.
RASPUNS:integrata

nationale, uniuni economice zonale, regionale si trans nationale, companii publice si private,
persoane fizice rezidente in diferite tari ale lumii intre care se dezvolta ample relatii economice,
tehnologice, comerciale, financiare, monetare etc. - institutiile care reglementeaza si
monitorizeaza functionarea structurilor componente si a sistemului economic mondial in
ansamblul lui.
RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU

a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea
in interiorul tarii respective
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in propria
tara sau in alte tari
RASPUNS:B

b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
3. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care
isi desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care
isi desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
RASPUNS:C

c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
RASPUNS:B

RASPUNS:B
RASPUNS:B
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
9. Daca PGB = 1,25 x PIB = 10.000, IN = investitiile nete, iar investitiile brute (IB) reprezinta 30%
din PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
10. Pentru economia unei tari, formarea bruta a capitalului fix, cheltuielile pentru consum,
exportul net si modificarea stocurilor formeaza:
a. cererea globala
c. Venitul National
RASPUNS:A
11. Intr-o economie PIB este de 100.000 mld. u.m. Daca ponderea consumului final privat in PIB
este de 65%, a investitiilor brute de 15%, iar a consumului final public de 10%, atunci exporturile
nete vor avea o pondere in PIB de:
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
RASPUNS:C
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
RASPUNS:B

RASPUNS:C
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A

a. venitul creste
b. venitul scade
RASPUNS:A
19. La o inclinatie marginala spre consum egala cu 0,8, cresterea investitiilor pentru a asigura o
sporire a veniturilor cu 500 u.m va fi:
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
a. scade
d. ramane constant
RASPUNS:C

a. investitii brute
b. investitii nete
RASPUNS:C

b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce
franeaza cresterea economica
RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:D

RASPUNS:C
RASPUNS:C
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B

d. criza economica
RASPUNS:B
30. Printre conditiile stabilite Biroul International al Muncii pentru definirea somerului nu se
numara:
RASPUNS:A

RASPUNS:B

b. medierea muncii
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
d. hiperinflatie
RASPUNS:C

RASPUNS:B

RASPUNS:A
faptul ca:
RASPUNS:B

a. Ip = 1200%
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B

RASPUNS:D

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
RASPUNS:C
RASPUNS:D
RASPUNS:A

RASPUNS:D

RASPUNS:A
RASPUNS:C

RASPUNS:A
RASPUNS:B

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C

RASPUNS:D

b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C

RASPUNS:C

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
RASPUNS:D

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:C

RASPUNS:D

c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade
scurte de timp
RASPUNS:C

RASPUNS:B

c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale,
dreptul international si institutiile economice mondiale
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si aparitia
Internetului
RASPUNS:C

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D

RASPUNS:D
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele mai
scazute fata de cele ale altor producatori
RASPUNS:C

concurentilor
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate
mai reduse decat cele ale concurentilor
RASPUNS:D

RASPUNS:A
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor
nationale, participarea la relatiile economice internationale
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile
economice multilaterale
RASPUNS:C

c. diferenta cantitativa, masurata in cifre absolute intre nivelurile economice a diferitelor grupe de
tari ori tari ale lumii
d. diferentele absolute intre ritmurile dezvoltarii economice ale tarilor dezvoltate si al tarilor in
curs de dezvoltare
RASPUNS:C

a. diferenta cantitativa intre produsul total si pe locuitor al tarilor in curs de dezvoltare si cel al
tarilor dezvoltate
c. diferenta calitativa, masurata procentual intre ponderile detinute de diferite tari si grupe de tari
in indicatorii economici mondiali
d. diferentele calitative intre tari in ce priveste marimea populatiei, suprafata, gradul de
participare la relatiile economice internationale
RASPUNS:C

a. starea calitativa diferita a aparatului si metodelor de productie, a inzestrarii tehnologice a
muncii in diferite tari si grupe de tari
dezvoltate
c. diferentele dintre nivelurile de calificare profesionala a fortei de munca in tarile in curs de
dezvoltare si cele dezvoltate
RASPUNS:A
RASPUNS:B

b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra
principiului eficientei activitatii economice
RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:A

c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor
subiectivi, al deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale
RASPUNS:C

b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului de
viata a tuturor cetatenilor lumii
RASPUNS:A

b. afirma probabilitatea existentei nu doar a unui singur centru mondial de putere, ci a doua sau
mai multor centre aflate in competitie pentru conducerea lumii
c. defineste evolutia economiei mondiale pentru a realiza concomitent obiective economice, sociale
si ecologice corespunzatoare
RASPUNS:B

RASPUNS:B

entitati comune in care are loc miscarea libera a marfurilor, capitalurilor si persoanelor,
unificarea treptata a politicilor economice si de aparare
RASPUNS:D

b. renuntarea de catre state la suveranitatea nationala in schimbul participarii la relatiile
economice internationale
d. treapta superioara a interdependentelor economice internationale, crearea unor entitati
economice comune pentru tarile din diferite zone geografice, miscarea libera a marfurilor,
capitalurilor si persoanelor, un proces de unificare a politicilor economice
RASPUNS:D
RASPUNS:B
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:

a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a
veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii
efectuate.
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea: a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1
an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui
an.
8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:
a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.
10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi. 13. Venitul Personal Disponibil al
menajelor reprezintă:
a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;

b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.
15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor: a)
investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată : a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut
de la125 la 150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
21. P.I.B. potenţial este definit prin:

a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.
23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.
24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică: a) reducerea
şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.
25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.
26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost

încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la: a)
creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie: a) vor
beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil; d)
răspunsul corect lipseşte.
35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează: a) şomajul fricţional;

b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria
şomerilor: a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:
a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.
40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural: a)
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate
adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului
precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor
anului precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată
la nivelul general al preţurilor anului curent.
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează
ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune
monetara; b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.
46. Stagflaţia este situaţia:

a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea: a)
stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală
rata reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă
i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce
sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o
dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
b) să le depună la bancă.
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm: a) a.)
cererea agregată;
b) oferta agregată.
53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă a) verticală;

b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.
59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.
60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate
spre dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.
61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează: a) în stânga;

b) în dreapta.
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.
63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la
o creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă
nu se ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă
nu se ajustează imediat la nivelul preţului.
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul
şomajului.
68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada
curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în
raport cu venitul disponibil.
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca
rezultat a avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite
bunuri; c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.
78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte
rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor: a) o
scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.
87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.
95. Politica fiscală restrictivă presupune:

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei.
Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
98. Moneda reprezintă:

a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.
102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.
103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:

a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.
109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.
111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
115. Majorarea impozitelor va determina:

116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii
mondiale; d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.
117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă: a) consum
naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:
a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.
121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?
2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda

cheltuielilor. Metoda cheltuielilor
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
3) Venitul Personal Disponibil.

PNB=1000
.
PNN=PNB-A=980
= Impozite indirecte–Subventii=76
Impozite Indirecte nete
VN==PNN-Impozite indirecte nete=90 4
3) Venitul Personal Disponibil
.
VP=VN -Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-
70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70
2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-

270=5860
Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270

VPD=VP-Impozit=5180 VP=VN-
Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit
2600 u.m., cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m.,
amortizarea - 370 u.m. Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor; 3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0 -Xn=445
Importul=X
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea
170 u.m. Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000
u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.,
excedentul bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m. Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyre s
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1, 5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe
)
D=100/66,7*100%=150%
10. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084
2 5634 5200 1,0835

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de
muncă. Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc
de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane. După o lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil
şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 %
în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de
sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600
mil.u.m.?
20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza
ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05). Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.
23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent
Y= 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat
pentru anul viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se

reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile
vor majora economiile cu 20 u.m.?
29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este
echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de
impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării
depline.
31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T). Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil.
u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte
cu 1 mil.u.m.?
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia marginală spre consum.
33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează
cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând
constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),
pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi:
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească
cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T

= 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum
statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata
dobânzii de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul
public echilibrat. Să se calculeze: 1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice,
dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară
totală în baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de Cererea
dobânzii, % monedă pe motiv monetară totală
speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi
rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.,
se reduce până la 450 mlrd.u.m.
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor
evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică
influenţată influenţată venitul rata dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m.. Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1. Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2. Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
3. Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de
echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0,8 Y

I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
GRILE MACROECONOMIE
stocurilor de bani este reprezentata de:: operatiunile pe piata libera.

mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld.
euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de: 80%.
3. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia
doreste sa o detina
b. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia
doreste sa o detina
c. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
d. Toate variantele de mai sus sunt adevarate.
aproximativ: 30%.
a. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si
vor stimula productia
6. Politicile anti-inflationiste: Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand
finantarea cheltuielilor guvernamentale .
7. Echilibrul monetar determina stabilitatea: puterii de cumparare
8. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara: prin care

bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a
pentru a impiedica falsificarea lor si: promiteau
sa plateasca o
suma anume de monede metalice la cerere
10. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci: banii respectivi sunt scosi
din circulatia economica
care vor produce: beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
12. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un
cont la termen cum variaza agregatele monetare? M1 scade cu 5000 iar
M2 nu se modifica
Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din
1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
10 ani mai tarziu.
14. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda"

(grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea
stocului de bani sugera ca: bancile comerciale nu vor dori sa mareasca
nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
15. Expansiunea monetara: conduce la cresterea generalizata a preturilor.
permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
17. Cursul valutar conventional: este stabilit unilateral de autoritatile monetare

nationale in functie de diversi factori economici, politici, sociali si
18. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de
a crea bani prin: cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele
stabilite de stat
19. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de: Rezerva minima

obligatorie

si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii
fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze: PIB-ul real si
nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
bani pentru ca: Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor
bunuri valorificabile

comerciale: M1 scade dar M2 nu se modifica
23. Bancile comerciale creeaza bani: Facand imprumuturi
24. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei

sau a autorizarii guvernelor, pentru ca: Utilizarea banilor le permite
oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului
25. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse": Ofera posibilitatea

cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului in
functie de situatia existenta la termenul de scadenta
banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il
primeste responsabilitati suplimentare: Si rezerve excedentare

exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este
rata dobanzii la care: Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la
altele
28. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca: Oamenii
doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
29. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care
cumpara un computer cum variaza agregatele monetare? Nici M1, nici M2
nu se modifica
30. O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca: O incetinire

neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii
lui Okun, rata estimata a somajului este de: 7,8%

detinute anterior de catre populatie: Mareste rezervele bancilor comerciale

remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca: O rata
excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie

membre este denumita: Rata de discount

stabilizare pentru ca: Procesul politic prin care taxele propuse sau
cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea
des subiectul unor tensiuni conflictuale
36. Echilibrul monetar reprezinta : Un echilibru intre cererea si oferta de

moneda

Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca: Statul ar putea
foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
38. Detinerea de rezerve de bani: Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui
valoare depaseste costul plati
39. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa

creeze bani pe perioada nedeterminata? Abilitatea sa de a mentine
increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
40. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un

anumit procent din depozitele lor: Autoritatile monetare ar considera ca
este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani
41. Politicile economice de stat reflecta foarte clar: Interesele celor aflati la
putere
42. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de: Cresterea productiei
43. Rata solicitata a rezervelor: Functioneaza ca o constrangere asupra

imprumuturilor acordate de banci
44. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In
aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de: 6.12%
45. Conform manualului, capitalismul global: Este un sistem economic si politic

aleg aceasta actiune este: Flexibilitatea care insoteste lichiditatea

Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
prin: Achizitionarea de obligatiuni de la stat, Extinderea creditelor pentru
bancile comerciale, Diminuarea cerintelor privind rezervele legale, Oricare
din metodele enumerate mai sus
Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea
fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si
institutiile legate de derularea acestora
50. Banii: Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
de credit intr-un cont de economii: M2 ramane neschimbat dar M1 scade
52. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre: Dobanzile practicate
la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de economii ale
clientilor
rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu
poate face acest lucru deoarece guvernul federal: Are autoritate asupra
procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care
sa achite datoriile
pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este: Cat de
bine functioneaza pietele?
55. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand: Bancile
creeaza moneda prin acordare de noi credite
56. Capitalul real: Se valorifica in procesul de productie

comerciale: M1 scade, dar M2 nu se modifica
58. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca: Publicul este
dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
59. Banii furnizeaza servicii pentru oameni: Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat
si atunci cand sunt economisiti
60. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala: Reduce rata

dobanzii de pe piata monetara

rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului
cresterii stocului de bani este: Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
62. Legea lui Okun spune ca: Exista o relatie negativa intre rata somajului si
nivelul productiei
metal neprelucrat era: Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea
si calitatea metalului continut de monede
64. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla,

la nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o
sarcina dificila: Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera
care contracareaza initiativele Bancii Comerciale, Deoarece nu exista un
acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat, Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe
care Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele,
Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
obiective, care s-ar putea afla in conflict, Din toate motivele enumerate mai
sus
care populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din
populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata
somajului este de 7%, atunci: Numarul somerilor este de 630.000 de
personae

crestere: Atat pentru M1, cat si pentru M2

monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa
mareasca cheltuielile totale, dar: Cererea de bani a populatiei a crescut,
Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate,
Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite, Oricare sau toate
variantele de mai sus sunt corecte
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul
importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica
importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in
care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu
echivalentul in lire sterline a: 350 USD
69. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru
servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei. 5.8%
70. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este: Barterul

echilibrat: Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
72. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin: Acordarea de

imprumuturi din rezervele in exces

lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de
fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este
cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani: 30.000 lei
74. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina

si cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de
investitii astfel incat sa poata genera instabilitate economica
75. Politica anti-inflationista presupune: Abandonarea expansiunii monetare
de catre: Banci

o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru
ca: Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor
tensiuni conflictuale
putem enumera urmatoarele masuri: Stimularea investitiilor, publice si
private deopotriva
Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi
oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai
redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi
instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
80. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar
al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni: Castiga 95.000 lei
reprezentat de: Depozitele verificabile
conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de: 12,4%
83. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
Obligatiile institutiilor de incredere
se numea: Bilet la banca
dispozitie pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si
deciziilor de productie? Faptul ca intarzierile in programare variaza in
functie de cat de multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului
86. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare: De la ultimii

utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar
medie la: 19%
88. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,
argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale: Erau
attractive, Erau divizibile, Erau rare, Erau durabile, Erau transportabile,
Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
89. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in

timpul recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933: Au obligat multi
oameni sa isi reduca cheltuielile totale
90. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt: Un stoc la un moment dat, in
timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de timp
prin: Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

Este posibil sa difere in mod substantial
93. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris

„crizele comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca: Sistemul
parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
94. O politica fiscala contraciclica va produce: Deficite atunci cand scade PIB
95. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este

necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare
eficienta sunt acele intarzieri dintre: Aparitia unei probleme si
recunoasterea acelei probleme, Recunoasterea problemei si actiunea de
solutionare a acesteia, Actiunea de a solutiona problema si efectele ei
asupra deciziilor privind cheltuielile si productia, Toate variantele de mai
sus

sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie: Sunt
intotdeauna si in mod necesar egale
97. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de: Banca
Centrala

Acceptabilitatea
1930 a fost aceea ca: Deficitele sunt bune pentru economie
100. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa

arate: O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
101. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea
celor care voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile
guvernamentale totale: Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc,
pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de vedere politic
102. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila
va fi: Inflatia
103. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci: M1 creste
104. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA: Volumul de moneda aflat
in circulatie a scazut
105. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza
106. Inflatia reprezinta: O politica deliberata a autoritatilor monetare
107. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile
comerciale, daca ati putea: Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de
voi ca mijloc de schimb
108. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a

modifica ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia
previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori el
sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este
neadecvata, politica fiscala ar deveni: Un mult mai eficient instrument
pentru influentarea rezultatului alegerilor
109. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe

care oamenii o doresc: Sa o detina
110. Somajul frictional: Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul

de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai bine platit
111. Politica keynesiana: A presupus contractarea de imprumuturi si

cheltuirea lor de catre govern
112. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre: Populatia
somera si populatia active

Distorsionarea preturilor relative
114. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre

structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia

bani pe perioada nedeterminata este limitata de: Abilitatea sa de a mentine
increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor sale
116. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice: Care

ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe
termen scurt
117. In sistemul formelor regionale de comert liber: Pietele interne

presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de productie
– capital si munca
118. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia

romaneasca? Banca Nationala a Romaniei

Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica
monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
120. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca

se vrea ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de
stabilizare eficace sunt intarzierile dintre: Inceputul unei probleme si
recunoasterea acelei probleme, Actiunea de a solutiona problema si
efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia, Recunoasterea
problemei si actiunea de solutionare a acesteia, Toate variantele de mai
sus
121. Recesiunile se produc atunci cand: Sunt interpretare gresit

semnalele date de pret
122. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru
a vedea daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri
ridicate de: Bani
123. Termenul „politica fiscala" inseamna: Manipularea bugetului

federal in incercarea de a manipula economia nationala
124. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei

dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d'
125. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de

catre banci este aceea de: A le constrange capacitatea de a crea bani
126. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are

ca scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin
schimbarea: Cheltuielilor si taxelor de stat
127. Care din urmatoarele intrebari este falsa? Prin specializare si

comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece
producerea pentru export determina costuri suplimentare
128. Detinatorul de actiuni are dreptul: De a obtine devident
129. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin: O
crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
130. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa: Sa consume mai
mult decat au economisit
131. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care

2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca
1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia
300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza
atunci: Populatia ocupata este de 15.000.000
economice rapide si excesive pentru ca: Banca Centrala poate mari
rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor

Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
134. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci

banca: Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
135. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar

permite acestui sistem sa creeze: Mai mult de un dolar sub forma de bani
noi
136. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel

ridicat al cererii pentru: Venit
137. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in

Statele Unite, este acela ca: Astfel ar putea fi limitata capacitatea
guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
138. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care: Apar
scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
139. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? Ponderea

fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor
mondiale, este in scadere
140. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa

suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
Aparitia inflatiei

banci oarecare achita un credit? M1 si M2 scad
142. O obligațiune cu o valoare nominală de 4 000 000 lei aduce un venit anual fix de
1 800 000 lei. Care este cursul de vânzare pe piața financiară secundară dacă rata
dobânzii practicată de bănci pentru credite acordate este de 20%, iar pentru
depozite atrase de la populație este de 15%? 12 000 000 lei
143. O persoană achiziționează 50 obligațiuni cu o valoare nominală de 1 000
000 lei fiecare, cu scadența peste 5 ani. Venitul fix anual adus de fiecare
obligațiune corespunde unei rate a dobânzii de 25%. Care este venitul total încasat
de persoana respectivă? 62 500 000 lei
144. Un speculator „a la baisse” câștigă 10 000 000 u.m. în urma unei tranzacții la
termen cu 1 000 acțiuni. Știind că la scadență cursul este de 25 000 u.m./acțiune, să
se determine cursul în momentul încheierii tranzacției. 35 000 lei
145. Venitul anual adus de o obligațiune este de 60 000 u.m, ceea ce corespunde unei
rate anuale a dobânzii de 20%. Care va fi cursul obligațiunii pe piața financiară
secundară dacă rata dobânzii se reduce cu 25%? 400 000 u.m.
146. Participând la bursa de valori, un speculator „a la hausse” câștigă 10 000 000 lei
în urma unei desfășurării unei tranzacții la termen cu 1000 acțiuni. Cât a fost
nivelul cursului unei acțiuni în momentul încheierii tranzacției dacă la scadență
nivelul acesteia pe piața financiară secundară este de 40 000 lei/acțiune? 30 000 lei
147. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 40 obligațiuni la
valoare nominală de 2 000 00 lei/ acțiune, purtătoare a unui venit fix anual de 600
000 lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile, când pe piața monetară
rata dobânzii la depuneri este de 20%, cele 40 obligațiuni sunt vândute. Care este
câștigul total obținut? 64 000 000 lei
148. Un operator de bursă cumpără 1000 acțiuni X la 40 000 lei/acțiune și vinde 2200
acțiuni Y la 50 000 lei/acțiune, ambele pe bază de contracte cu scadență de 6 luni.
În momentul executării contractului cursul acțiunii X este de 45 000 lei/bucata, iar
a acțiunii Y este de 55 000 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblu a acestor
operațiuni? O pierdere de 6 000 000 lei.
149. O obligațiune ce aduce un venit anual de 30 000 lei are un curs de 15 000 lei. Ce
rată a dobânzii corespunde acestei situații? 200%
150. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 20 de
obligațiuni la valoarea lor nominală de 2 milioane lei, purtătoare ale unui venit
anual fix de 600 000 lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile, când pe
piața monetară rata dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de obligațiuni sunt
vândute, obținându-se astfel un câștig total de:
a. 12 milioane lei;
b. 8 milioane lei;
c. 20 milioane lei;
d. 15 milioane lei.
151. Un client cumpără 10 000 acțiuni la prețul de 1100 u.m./acțiune plus o primă de
50 u.m. /acțiune cu scadența peste 3 luni.
a. Dacă la scadență prețul acțiunilor crește la 1300 u.m.,
cumpărătorul realizează un profit de 2 000 000 u.m;
b. Dacă la scadență prețul acțiunilor scade la 1000 u.m.,
cumpărătorul renunță la contract pentru a-și minimiza
pierderea;
c. Dacă la scadență prețul acțiunilor crește la 1200 u.m.,
cumpărătorul realizează un profit de 500 000 u.m;
d. Dacă la scadență prețul acțiunilor rămâne același renunțarea la
contract este mult mai avantajoasă decât executarea lui.
152. În cadrul unei operațiuni cu primă dublă, un client tranzacționează 100 acțiuni la
prețul de 1500 u.m fiecare plus o primă de 250 u.m. cu scadența peste o lună.
a. Dacă prețul acțiunilor scade la 1400 u.m., comerciantul se
declară cumpărător;
b. Dacă prețul acțiunilor scade la 1400 u.m., comerciantul se
declară vânzător;
c. Dacă prețul acțiunilor crește la 1950 u.m., comerciantul câștigă
25 000 u.m.
d. Dacă prețul acțiunilor crește la 1950 u.m., comerciantul pierde
doar prima nerealizând niciun profit din executarea
contractului.
153. Doi operatori la bursă încheie un contract de vânzare cumpărare la termen pentru
5000 de titluri, la un preț de 10 000 u.m./titlu. Dacă la scadență cursul devine 12
000 u.m., care operator câștigă și cât?
a. Vânzătorul câștigă 10 000 000 u.m.;
b. Cumpărătorul câștigă 10 000 000 u.m.;
c. Vânzătorul câștigă 60 000 000 u.m.;
d. Cumpărătorul câștigă 60 000 000 u.m.
154. O acțiune achiziționată la prețul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m.
pe an.
a) Randamentul acestor titluri este de 17%;
b) În condițiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în
acest tip de acțiuni nu este avantajos;
c) Apreciindu-se o creștere a cursului acțiunilor la 550 u.m.,
câștigul potențial este de 35%;
d) Investitorul își amortizează investiția în 3 ani pe seama
profitului previzionat.
c Ê
Ê
Ê
Ê
Ê

Ê
Ê
Ê
Ê

Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê

Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê

Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê

Ê
!
Ê
Ê
Ê "

# Ê
Ê
Ê "
Ê "
Ê
Ê

$ Ê
Ê
Ê
Ê

% Ê & !

Ê
Ê
Ê

c' Ê(

Ê
Ê )
Ê
Ê

cc Ê*
Ê + ,
Ê
Ê
Ê

c Ê- " "

Ê "
Ê "
Ê "
c Ê
Ê
Ê
Ê

c Ê.
Ê
Ê
Ê

c Ê.
Ê
Ê
Ê
Ê

c Ê "
Ê
Ê
Ê
Ê

c# Ê- !
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê

c$ Ê& *
Ê "
Ê !

Ê ! "
Ê
Ê !

c% Ê/ !

' Ê0 !
Ê
Ê
Ê

c Ê1
Ê !
Ê
Ê
Ê

Ê1
Ê !
Ê
Ê
Ê

Ê/
Ê

Ê
Ê

Ê&
Ê
Ê
Ê

Ê-
Ê -2 -2
Ê -2 -2
Ê -2 -2

Ê-2
Ê
3
Ê

Ê
3

# Ê4
Ê
Ê
Ê 5555

$ Ê -2 '''6
Ê '''
Ê
Ê

Ê

% Ê. ' '''
-
Ê -2 / 42 -
Ê 42 / -2 -
Ê -4 / 44 -

' Ê/

Ê
Ê
Ê

c Ê
Ê
Ê
Ê "

Ê- !

Ê
Ê
Ê
Ê

Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê

Ê1
Ê
Ê
Ê

Ê

Ê
Ê
Ê
Ê

Ê*
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
# Ê- "
!
Ê !
Ê !
Ê !
Ê !
$ Ê- ! !
Ê !
Ê !
Ê !
Ê !
Ê !
% Ê-
Ê !
Ê !
Ê !
Ê !
' Ê !

Ê !
Ê
Ê
Ê
c Ê!
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê "
Ê "
Ê*
Ê
Ê "
Ê
Ê "
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê*
Ê
Ê
Ê
Ê*
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
# Ê-

Ê "
Ê
Ê
Ê
Ê
$ Ê + ,
3
Ê "
Ê
Ê
Ê
% Ê- "
Ê
!
Ê
!
Ê

' Ê
Ê
Ê
Ê !
Ê
Ê
c Ê
Ê
Ê
Ê !
Ê
Ê
Ê "
Ê
Ê !
Ê !

Ê
Ê
Ê
Ê !
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê !
Ê
Ê
Ê "
Ê

Ê
Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê&
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê

$ Ê&
Ê
Ê
Ê
Ê
Ê

% Ê

c Ê -27
Ê 427
Ê .47

' Ê1
Ê 42
Ê 42
Ê 42 7

c Ê8

Ê
Ê
Ê !

Ê

Ê
Ê
Ê !

Ê

Ê
Ê
Ê

Ê8
Ê !
Ê 4 &
Ê
Ê
Ê

Ê-
Ê
Ê "

Ê
Ê
Ê

Ê- "

Ê
Ê
Ê
# Ê&
Ê "
Ê "
Ê
Ê
$ Ê
Ê "
Ê
Ê

% Ê&
Ê !
Ê !
Ê
Ê
Ê
#' Ê
Ê '3c''
Ê '3'
Ê
Ê
#c Ê1
Ê "
Ê
Ê
Ê
Ê
# Ê-
Ê
Ê
Ê
Ê 42 .4
# Ê-
Ê
Ê
Ê
Ê 42 .4
# Ê
Ê
Ê
Ê
Ê
# Ê-
Ê
Ê 9
Ê 9
Ê /
# Ê- "
Ê /
Ê /
Ê -
Ê &
Ê -
## Ê- "
Ê
Ê &
Ê
Ê &
#$ Ê-
Ê
Ê &
Ê &
Ê &
#% Ê : ;
Ê
Ê
Ê
$' Ê

Ê <
Ê .
Ê &
$c Ê
Ê
Ê
Ê
Ê 8

$ Ê
Ê 8
Ê &
Ê 8
3
$ Ê/
Ê
Ê
Ê
Ê
$ Ê*
Ê 9 !
Ê =
Ê ="
Ê 1
Ê 1
$ Ê*
Ê 9
Ê =
Ê ="
Ê 1
Ê 1
$ Ê
Ê
Ê - 6666
Ê
Ê
Ê & "
$# Ê-
Ê &
Ê &
Ê & !
Ê &
$$ Ê 3
Ê
Ê
Ê
$% Ê-

Ê &
Ê &
Ê &
Ê &
%' Ê&
Ê *

Ê & ! ! !
Ê *
Ê
Ê

%c Ê&
Ê *

Ê & ! ! !
Ê *
Ê
Ê

% Ê& !
Ê *

Ê & ! ! !
Ê *
Ê
Ê

% Ê&
Ê *

Ê & ! ! !
Ê *
Ê
Ê

% Ê&
Ê *

Ê & ! ! !
Ê *
Ê
Ê

MODUL DE GÂNDIRE
ECONOMIC
Paul HEYNE, Peter BOETTKE, David PRYCHITKO
13. AVUŢIA NAŢIUNILOR:

GLOBALIZARE ŞI CREŞTERE
ECONOMICĂ
Ţări bogate, ţări sărace......
• De ce unele sisteme au performanţe

mai mari decât altele?
Ţări bogate, ţări sărace...
• Un sistem economic reprezintă un sistem social prin

intermediul căruia indivizii cooperează în vederea creării
şi utilizării resurselor, spre a-şi satisface unii altora
dorinţele.
• Diferenţele dintre state din punctul de vedere al nivelului
de dezvoltare economică demonstrează clar faptul că
unele sisteme economice funcţionează mai bine decât
altele.
• De ce unele sisteme au performanţe mai mari decât

altele?
• Posibile explicaţii: resurse naturale, dimensiunea

teritoriului, mărimea şi/sau densitatea populaţiei etc.
Cine este bogat şi cine este sărac?
• World Development Report (Banca Mondială) utilizează următoarea
clasificare a ţărilor lumii (în funcţie de PNB/locuitor):
– ţări cu venit naţional ridicat: SUA, Canada, statele din Europa

Occidentală, Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Australia,
Noua Zeelandă, Israel, ţări exportatoare de petrol (Brunei,
Kuweit, Qatar, E.A.U.) etc.;
– ţări cu venit naţional mediu: statele din America Latină

(exceptând Nicaragua, Honduras, Haiti şi Guyana), Africa de
Sud şi de Nord, majoritatea statelor din Orientul Mijlociu, ţări din
centrul şi estul Europei, Thailanda, Malaezia, Indonezia şi
Filipine;
– ţări cu venit naţional redus (PNB/locuitor < 1.000 USD): China,

India, Pakistan, Bangladesh, Birmania, Cambodgia, Laos,
Vietnam, statele cele mai sărace din cadrul fostei URSS,
Albania, Africa Centrală etc.
Țări cu venit naţional scăzut (mai puțin de $1,045)
34 țări
Afghanistan Gambia, The Nepal

Bangladesh Guinea Niger
Benin Guinea-Bisau Rwanda
Burkina Faso Haiti Sierra Leone
Burundi Kenya Somalia
Cambodia Korea, Dem Rep. Tajikistan
Central African Republic Liberia Tanzania
Chad Madagascar Togo
Comoros Malawi Uganda
Congo, Dem. Rep Mali Zimbabwe
Eritrea Mozambique
Ethiopia Myanmar
Țări cu venit naţional mediu spre scăzut (între $1,046
- $4,125)
50 țări
Armenia El Salvador Kosovo Nicaragua Solomon Vanuatu
Islands
Bhutan Georgia Kyrgyz Nigeria South Vietnam
Republic Sudan
Bolivia Ghana Lao PDR Pakistan Sri Lanka West Bank
and Gaza
Cameroon Guatemala Lesotho Papua New Sudan Yemen,
Guinea Rep.
Cabo Verde Guyana Mauritania Paraguay Swaziland Zambia
Congo, Rep. Honduras Micronesia, Philippines Syrian Arab
Fed. Sts. Republic
Côte d'Ivoire Indonesia Moldova Samoa Timor-Leste
Djibouti India Mongolia São Tomé Ukraine

and Principe
Egypt, Arab Rep. Kiribati Morocco Senegal Uzbekistan
Țări cu venit naţional mediu spre ridicat (între
$4,126 - $12,745)
55 țări
Angola Brazil Gabon Macedonia Peru Tunisia
Albania Bulgaria Grenada Malaysia Romania Turkey
Algeria China Hungary Maldives Serbia Turkmenistan
American Colombia Iran Marshall Islands Seychelles Tuvalu
Samoa
Argentina Costa Rica Iraq Mauritius South Africa Venezuela
Azerbaijan Cuba Jamaica Mexico St. Lucia
Belarus Dominica Jordan Montenegro St. Vincent and
the Grenadines
Belize Dominican Kazakhstan Namibia Suriname
Republic
Bosnia and Ecuador Lebanon Palau Thailand
Herzegovina
Botswana Fiji Libya Panama Tonga
Țări cu venit naţional ridicat (mai mult de $12,746)
75 țări
Andorra Croatia Hong Kong Monaco Sint Maarten
Antigua and Curaçao Iceland Netherlands Slovak Republic

Barbuda
Aruba Cyprus Ireland New Caledonia Slovenia
Australia Czech Republic Isle of Man New Zealand Spain
Austria Denmark Israel Northern Mariana St. Kitts and Nevis
Islands
Bahamas, The Estonia Italy Norway St. Martin
Bahrain Equatorial Guinea Japan Oman Sweden
Barbados Faeroe Islands Korea, Rep. Poland Switzerland
Belgium Finland Kuwait Portugal Trinidad and Tobago
Bermuda France Latvia Puerto Rico Turks and Caicos

Islands
Brunei Darussalam French Polynesia Liechtenstein Qatar United Arab Emirates
Canada Germany Lithuania Russian Federation United Kingdom

Cayman Islands Greece Luxembourg San Marino United States
Channel Islands Greenland Macao Saudi Arabia Uruguay
Chile Guam Malta Singapore Virgin Islands (U.S.)
Situația actuala a omenirii
• Din 7 mld locuitori:

• 1 mld traiește cu < 1 USD/zi
• 2,5 miliarde trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe
zi.
• Peste 600 milioane sunt afectaţi de "sǎrǎcia
extremǎ”, cu un venit mediu anual mai mic de
275 $.
• 13 milioane de copii sub 5 ani (1995) au murit
din cauza unor boli ce puteau fi prevenite.
10 economii ale lumii– 2/3 din PIB-ul global
Creștere și dezvoltare economică
• Creştere economică ≠ dezvoltare economică
• Creşterea economică este asimilată cu o mărire în dimensiuni

absolute a indicatorilor macroeconomici venit naţional sau
produs global.
• Vizează latura predominant cantitativă a fenomenelor
economice.
• Dezvoltarea economică vizeaza atât aspectul economic, care
trimite, concomitent, la creştere şi progres, dar şi aspectele
legate de social, politic, cultural, ambiental, ştiinţific, spiritual,
uman, etc.
• Are în vedere şi latura calitativă a fenomenelor respectiv,
progresul social generalizat.
Dezvoltare durabilă
• “Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste
satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite
posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile
nevoi“ (Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCEF),
Raportul Bruntland).
• Dezvoltarea durabila reprezinta "o noua cale de dezvoltare care

sa sustina progresul uman pentru intreaga planeta si pentru un
viitor indelungat“ (United Nations Conference on Environment and
Development (UNCED), Rio de Janeiro,
http://www.un.org/geninfo/bp/enviro.html )
United Nations 17 Sustainable Development Goals,
https://sustainabledevelopment.un.org/?menu=1300
Date istorice
• Analiza comparativă a ritmului de creştere

economică din SUA şi India:
Ţara PIB/locuitor PIB/locuitor Mărimea Ritm

(1820) (2006) creşterii anual de
(de n ori) creştere
SUA 51 $ 37 791$ 742 ~3%
India 81 $ 2 122 $ 26 ~0,1%
 De ce au fost atât de diferite evoluţiile celor două
ţări?
Creşterea economică
• creşterea economică = creşterea PIB-ului real pe

termen lung;
• precondiţia esenţială: ordinea socială stabilă (indivizii
să poată iniţia proiecte, având suficientă încredere că
vor fi capabili săse bucure de rezultatul muncii lor);
• dezvoltarea economică depinde, de fapt, de trei
chestiuni:
– Oameni;
– Resurse;
– Instituţii (furnizează regulile jocului în baza
cărora interacţionăm şi obţinem câştiguri de
pe urma schimburilor).
Sursele creşterii
• posibilitatea de a supune schimbului, la un cost redus, atât

bunurile, cât şi ideile;
• sisteme de transport şi de comunicaţii ieftine;
• stocuri de capital;
• progresul tehnic;
• procesul de reducere a decalajului tehnologic.
• investiţiile străine şi comerţul exterior;
• sprijinul financiar extern (ATENŢIE!);
• investiţiile private;
• educaţia şi capitalul uman;
• importanţa cunoştinţelor – combustibilul îşi are sursa în minţile
noastre;
• gradul de libertate economică – libertatea economică permite
oamenilor să-şi caute avantajul comparativ, să pornească motorul
antreprenorial care pune în mişcare mecanismul pieţei.
Experienţa asiatică – cauzele creşterii
economice din Asia
• Coreea de Sud (1960-2006):
– PIB a crescut de aprox. 28 ori, cu o rată medie anuală de circa 7,3%;
– PIB/locuitor a crescut de aprox. 15 ori, cu o rată medie anuală de
circa 5,8%.
• Cum se explică aceste performanţe economice deosebite?
– atenţie deosebită acordată educaţiei, inclusiv, instruirii femeilor;
– conectarea la economia mondială;
– folosirea eficientă a fondurilor atrase din străinătate;
– concentrarea pe prodcţia pentru export;
– oficialii guvernamentali au conlucrat cu industriaşii pentru a influenţa
investirea resurselor în domenii-cheie şi pentru a dezvolta anumite
industrii;
– cheltuielile guvernamentale au fost menţinute la un nivel rezonabil;
– populaţia a practicat o rată relativ ridicată a economisirii;
– s-a ţinut cont de domnia legii, deşi corupţia a fost o problemă, iar
unele politici publice discreţionare au deturnat fonduri publice de la
alte întrebuinţări.
Japonia şi Taiwan
• performanţe economice şi politici economice

aplicate similare celor înregistrate de Coreea de
Sud (Japonia intră, chiar, în rândul celor mai
bogate ţări);
• populaţie educată, dispusă să muncească din
greu şi să economisească;
• cadru economic cu reguli ale jocului stabile;
• deschidere faţă de economia mondială;
• absenţa unor cheltuieli guvernamentale excesive
şi a unei inflaţii rapide;
• utilizarea tehnologiilor dezvoltate de naţiuni mai
avansate din acest punct de vedere.
Alte naţiuni ale Asiei s-au descurcat mai
puţin bine...
• India (1960-2006):
– PIB creşte de la 606$ la 2.122$, de numai 3,5 ori.
• explicaţii posibile: creşterea demografică, disensiuni interne,
conflicte cu vecinii, războaie, politicile aplicate de guvernul indian
etc.
– a manifestat o împotrivire extremă în a lăsa alocarea
resurselor în seama preţurilor, încredinţând autoritatea
unor birocraţi guvernamentali;
– guvernul a distorsionat masIv preţurile;
– autorităţile guvernamentale au fost seduse de
planificarea centrală după model sovietic;
– investiţiile au fost canalizate spre proiecte care s-au
dovedit a fi incapabile să producă venituri mai mari
decât costurile;
– domeniile mai puţin planificate erau decurajate printr-o
reglementare excesivă din partea birocraţilor (licenţe,
autorizaţii, aprobări, avize etc.).
America Latină
• Ţările Americii Latine au avut evoluţii foarte diferite în perioada
postbelică:
Ţara Modificarea procentuală a

PIB/locuitor (1960-2006)
Argentina 46,6
Brazilia 177,8
Chile 217,5
Columbia 142,2
Mexic 150,0
Peru 55,0
Venezuela 0,00
Africa Subsahariană
• Prezintă o situaţie “tragică”, cu excepţia Africii de Sud şi a
Botswanei;
Ţara PIB/locuitor (2006)

Zair (Congo) 91 $
Etiopia* 146 $
Ghana 294 $
Tanzania 335 $
Nigeria 440 $
Kenya 446 $
Coasta de Fildeş 555 $
Cauze ale subdezvoltării Africii
Subsahariene
• utilizarea ineficientă a sprijinului financiar primit din
străinătate (cazul Tanzaniei);
• absenţa unui sol fertil;
• lipsa unor căderi de precipitaţii corespunzătoare;
• maladii specifice zonei tropicale;
• variaţii mari ale debitului râurilor;
• varietatea populaţiilor din interiorul graniţelor a stimulat
menţinerea unei lipse de unitate şi a izbucnirea de
războaie civile;
• unele “explozii” demografice care au anulat efectele
pozitive ae unor perioade de creştere economică;
• regimuri politice violente, corupte, mincinoase şi
incompetente.
Globalizarea – speranţe şi deziluzii
• globalizarea - “paratrăsnetul” perioadei ce a urmat
Războiului Rece;
• proteste de stradă anti-globalizare (Seattle, Praga,
Geneva, Washington D.C. etc.);
• criticii subliniază că acest “consens de la Washington”
constituie un set de politici privitoare la responsabilitatea
fiscală şi la liberalizarea comercială care sunt “impuse”
ţărilor mai puţin dezvoltate ale lumii, în schimbul
împrumuturilor şi asistenţei financiare externe oferite de
instituţii internaţionale;
• sunt vizate, mai ales, Banca Mondială, Fondul Monetar
Internaţional şi Organizaţia Mondială a Comerţului,
principala lor “vină” fiind condiţionalitatea (în special, în
ceea ce priveşte împrumuturile acordate de F.M.I.).
Aspecte particulare aflate în dezbatere în ceea ce
priveşte “Consensul de la Washington”
• Criticii globalizării susţin că acesta duce la:

– accentuarea inegalităţii în materie de venit, pe măsură ce
decalajul dintre ţările bogate şi cele sărace se adânceşte;
– o “cursă către adâncuri” în privinţa politicilor de mediu
(amplasarea de capacităţi de producţie în state care oferă o
legislaţie mai permiivă din punctul de vedere al protecţiei
mediului înconjurător);
– o “cursă către adâncuri” pe piaţa muncii (marile corporaţii
caută să îşi desfăşoare activitatea în zone care oferă condiţii
mai puţin costisitoare din punctul de vedere al salariilor şi al
condiţiilor de muncă).
• Totuşi, dovezile sugerează că, în realitate, globalizarea produce
efecte opuse celor descrise mai sus.
Puterea opiniei publice
• Opiniile ferme nu sunt sinonime cu argumente valide! Trebuie

subliniată importanţa pregătiri profesionale adecvate;
• Opinia publică se concentrează adesea pe consecinţele evidente
ale politicilor publice. Dar ştiinţa economică încearcă să lămurească
şi consecinţele neintenţionate, adesea ascunse şi de durată.
• Globalizarea duce din ţările mai dezvoltate în cele mai puţin
dezvoltate acele elemente care se constituie în surse de sporire a
productivităţii reale, baza creşterii venitului real:
– perfecţionarea abilităţilor de lucru;
– înmulţirea cunoştinţelor tehnice;
– mai buna organizare a activităţilor economice.
• Nu trebuie neglijată puterea intereselor speciale, politica înclinând
spre manifestarea unei îngustimi şi a unei concentrări părtinitoare a
beneficiilor.
Controversa legată de externalizarea
producţiei: lozincă versus analiză
• Comerţul voluntar este reciproc avantajos, indiferent dacă are
loc între două persoane şi are ca obiect un anume produs, sau
dacă avem de-a face cu cumpărarea de servicii de muncă
prestate într-o fabrică din America Latină sau de către un medic
radiolog din India.
• Tiparul comercial care se derulează ca urmare a globalizării este
doar o altă manifestare a câştigurilor obţinute de pe urma
schimburilor voluntare despre care s-a discutat în capitolele
anterioare.
• Numărul locurilor de muncă pierdute în urma externalizării
producţiei este minuscul comparativ cu dimensiunea economiei
americane. Dar crearea de locuri de muncă în străinătate va tinde
să genereze diferite slujbe şi venituri mai mari pe teritoriul SUA.
• Pe scurt, comerţul internaţional este un joc cu sumă pozitivă.
• Rolul economiştilor este de a spune adevărul, însă, de multe ori,
opiniile lor au fost desconsiderate în numele eficienţei politice.
Milton Friedman
Cercetările arată limpede că eliberarea

oamenilor din punct de vedere
economic dezlănţuie motivaţia şi
iniţiativa individuale şi aşază o ţară pe
traiectoria creşterii economice. Pe de
altă parte, prosperitatea economică şi
independenţa faţă de guvern
promovează libertatea civilă şi politică.
Anexă: Dificultatea comparaţiilor
internaţionale care implică PIB
• Problema serviciilor care nu fac obiectul unor tranzacţii pe
piaţă:
– ponderea acestora este mult mai mare în economiile mai
puţin dezvoltate, ceea ce face ca PIB-ul acestora să fie
subapreciat;
– în acelaşi timp, este exagerată bunăstarea oamenilor din
cele mai bogate ţări.
• Comparaţiile internaţionale care implică PIB-ul pe cap de
locuitor sunt foarte distorsionate şi de numitorul comun utilizat
(utilizarea dolarului american). Dar cursul de schimb nu
exprimă totdeauna paritatea puterilor de cumpărare!
• Exprimarea PIB-ului pe cap de locuitor ajustat cu paritatea
puterilor de cumpărare duce la creşteri semnificative a valorii
acestuia pentru statele cu un nivel de dezvoltare redus sau,
chiar, mediu.
CAP. 14 BANII
Heyne, P., Boettke, P., Prychitko, D., Modul de
gândire economic, traducere în lb. română, Ed.
Bizzkit, 2011.
EVOLUȚIA BANILOR
 Trocul = Barter
 Metalele rare
 Transformarea metalelor prețioase în monedă (senioraj)
 Moneda hârtie (mijloc de schimb, de plată) în schimbul
lingourilor (chitanțe oferite de aurari care certificau
existența în depozit a metalului prețios)
 Apariția băncilor: bani cu dobândă, sub forma ”chitanțelor”
– biletele de bancă (semnificau promisiunea emitentului
de a achita posesorului o cantitate de monedă metalică)
MONEDA FIDUCIARĂ
 Fides – gr. Încredere
 Moneda hârtie inițială avea ”justificare” în metal
prețios
 Hârtia monedă de astăzi circulă doar în baza
unui acord și a încrederii
 Un obiect poate fi deveni monedă dacă este
acceptat și folosit de populație
 Caracteristica generală a banilor:
acceptabilitatea
NATURA BANILOR
 Numerarul: componenta de bază a masei monetare
(baza monetară)
 Biletele de bancă – reflectă promisiuni de plată din
partea băncilor centrale
 Numerarul este substituit din ce în ce mai mult de
”banii” din contul curent (înscrisuri bancare); în
economiile dezvoltate reprezintă principalul mijloc de
plată/schimb
 Conturile bancare reprezintă tot promisiuni de plată
din partea băncilor comerciale
Bancnotele și banii din conturile curente –
principalele mijloace de schimb (reprezintă
promisiuni sau pasive ale unor instituții de
încredere)
CÂȚI BANI SUNT DISPONIBILI ÎN
ECONOMIE? (CAZUL SUA)
 M1 – masa monetară în sens restrâns:

- Numerarul în circulație
- Conturile curente
- Cecurile de călătorie
 M2 masa monetară în sens larg (active ce pot fi
transformate ușor, la costuri mici, în mijloc de
schimb)
- M1
- Depozitele sub 100.000 dolari
- Acțiuni la fonduri mutuale cu investiții sub
50.000 dolari
MASA MONETARĂ ÎN ROMÂNIA
 M1 (masa monetară în sens restrâns):
- numerarul în circulație,
- conturi curente, depozite la vedere (depozite overnight)
 M2 (masa monetară intermediară):
- M1
- Depozite cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv (sunt

incluse şi depozitele rambursabile după notificare la cel mult
trei luni inclusiv)
 M3 (masa monetară în sens larg):
- M2
- Alte instrumente financiare

”CREAȚIA” MONETARĂ
 Moneda poate fi creată de către băncile
comerciale, prin creditare
 Rambursarea creditului reduce/”distruge” masa
monetară
 Înscrisurile din conturile curente sunt bani
deoarece pot fi folosiți ca mijloc de schimb/de
plată (au lichiditate maximă – ”0”)
 Capacitate a băncilor de a crea monedă se
bazează pe acceptabilitatea populației și
încrederea că băncile acceptă promisiunile de
plată
 Întrebare: pot băncile să creeze oricâtă monedă
și-ar dori?
DESPRE CREDIBILITATE ȘI ÎNCREDERE
 O bancă poate crea monedă atât timp cât are credibilitate
(încrederea populația ca banca își respectă promisiunile de
plată)
 când încrederea scade, populația transformă banii de cont în
bancnote
 Băncile comerciale se pot împrumuta de la banca centrală
sau își pot folosi rezervele Dacă o bancă devine insolvabilă, se
retrage de pe piață;
 Băncile au obligația de a se asigura pentru depozitele
clienților
Într-un sistem bancar nereglementat, crearea de

monedă de către o bancă se autolimitează prin nevoia
de a menține încrederea populației în capacitatea de
restituire
DESPRE SISTEMUL DE REGLEMENTARE
 Toate sistemele bancare sunt reglementate
 Rolul central revine băncilor centrale (Sistemului
European de Bănci Centrale în UE)
 Instrumentul de bază în reglementarea creării de monedă:
rata rezervelor obligatorii – RRO
 RRO- procentul din depozitele constituite de către care
trebuie să rămână în numerar în seifuri sau în conturi la
banca centrală (totalul pasivelor nu trebuie să depășească
un multiplu al rezervelor: limitarea procesului de
creditare); rezervele nu sunt purtătoare de dobândă (sunt
percepute de bănci ca taxe)
 Exemplu: conturi curente: 100 mil., cu o RRO de 25%
constituie o rezervă de 25 mil.; diferența o poate folosi
pentru împrumuturi
 Deoarece băncile urmăresc profitul (diferența între
dobânda încasată și cea plătită plus cheltuielile de
funcționare), interesul este pentru RRO cât mai mici
MULTIPLICAREA CREDITULUI
 Moneda poate fi create de catre bancile comerciale prin
creditare
 Multiplicatorul creditului = 1/RRO, RRO = rata rezervelor
obligatorii
 RRO = 25%, multiplicatorul creditului = 1/25% = 4
 Multiplicatorul monetar = (1+L)/(RRO+L), L= preferinta
pentru lichiditate
 RRO=25%
 L = 10%
 Multiplicatorul monetar = (1+10%)/(25%+10%)= 1,1/0,35 =
3,14
 Multiplicarea creditului = procesul prin care o banca
sporeste oferta de moneda prin cresterea volumului de
credite acordate, pornind de la depozitele initiale formate
prin depuneri ale agentilor nonbancari sau prin creditare
de catre Banca Centrala
EXEMPLU – MULTIPLICAREA CREDITULUI
DEPOZITE INITIALE = 100 000 EURO SI RATA
REZERVELOR OBLIGATORII (RRO) = 20%
Etapa de Marimea Depozite de Depozite Oferta

multiplicare depozitelor rezerva noi monetara
0 100 000 20%x100 000 100 000 – 20 100 000
= 20 000 000 = 80 000
1 80 000 20%x80 000 = 80 000 – 16 80 000
16 000 000 = 64 000
2 64 000 20%x64 000 = 64 000 – 12 64 000
12 800 800 = 51 200
……….. ……….. ……….. ……….. ………..
Total (+) (1/20%)x 100 100 000 400 000 500 000
000 = 500 000
ROLUL BĂNCILOR CENTRALE
(REZERVA FEDERALĂ ÎN SUA)
 Stabilește sistemul de constituire a rezervelor;
 Poate extinde sau contracta volumul rezervelor
(controlează volumul creditării în economie și masa
monetară în circulație); deoarece băncile pot crea masă
monetară doar când au rezerve excedentare, rezervele
acționează ca o restricție asupra creșterii cantității de
monedă în circulație
 Împrumută băncilor rezerve suplimentare (bancă a
bancherilor);
 Supraveghează băncile comerciale;
 RF – agenție guvernamentală
 Se ridică întrebări legate de capacitatea reală a băncilor
centrale de a-și atinge obiectivele de gestiune a sistemului
monetar
ALTE INSTRUMENTE PRIVIND CONTROLUL
MASEI MONETARE: RATA DE SCONT - RS
 RS – rata dobânzii plătită de băncile comerciale pentru
împrumuturile pe termen scurt de la banca centrală;
 băncile centrale măresc sau micșorează RS pentru a
influența masa monetară - MM în circulație)
 Acordarea de împrumuturi este selectivă (un privilegiu,
nu un drept);
 majoritatea împrumuturilor sunt contractate de
băncile comerciale de la alte bănci
 Daca rata de scont scade – bancile sunt incurajate sa se
imprumute de la Banca Centrala si ar oferi un volum
mai mare de creditare pe piata – creste masa monetara
 Daca rata de scont creste – creste costul imprumutului
de la banca centrala – scade masa monetara
ALTE INSTRUMENTE PRIVIND CONTROLUL
MASEI MONETARE: OPERAȚIUNI PE PIAȚA
DESCHISĂ - OPD
 Presupun cumpărarea/vânzarea de
obligațiuni guvernamentale
 Reprezintă cel mai utilizat instrument:
- Cumpărarea – determină creșterea MM (crește

M1) și reducerea ratei dobânzii (prin creșterea
ofertei de credite); creditarea determină noi
creșteri ale MM (proces de multiplicare
monetară)
- Vânzarea – determină reducerea MM și
creșterea ratei dobânzii (prin reducerea ofertei
de creditare)
BANCA NAȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA
 Înființată la 17/29 aprilie 1880, prin Legea pentru înfiinţarea unei
bănci de scont şi circulaţiune, ca instituţie de credit, care deţinea
privilegiul exclusiv de a emite bancnote; capitalul băncii era în
întregime românesc;
 Obiectivul principal: asigurarea şi menţinerea stabilității
prețurilor; elaborează și aplică politica monetară şi politica
cursului de schimb; decide asupra instrumentelor şi a
procedurilor pe care le utilizează pentru implementarea politicii
monetare; asigură autorizarea, reglementarea şi supravegherea
prudenţială a instituţiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăţi;
 totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului;
 este condusă de un consiliul de administraţie (9 membri numiți
de Parlament pentru 5 ani);
 Structura executiv permanentă: Guvernator (este și
președintele consiliului de administrație), 3 vice-guvernatori
CONCLUZII
 Banii sunt o instituție socială (un contract/un acord)

 Măresc avuția prin facilitarea schimbului, a
specializării, reducerea costurilor de tranzacție
 Cea mai mare parte a banilor este formată din hârtia
monedă emisă de băncile centrale și din conturile
curente deschise la băncile comerciale
 Totalitatea banilor formează masa monetară (M1 și M2
în SUA)
 Băncile comerciale măresc masa monetară prin
creditare (rolul rezervelor legale)
 Băncile centrale controlează procesul de creditare
 Valoarea banilor este dată de rolul lor ca instrumente
de schimb, nu de ”justificarea” materială
EXERCITII
1. Care este caracteristica esențială a ceva utilizat ca bani?
a. Acceptabilitatea;
b. Raritatea;
c. Divizibilitatea.
d. Durabilitatea;
2. Lichiditatea în sistemul bancar poate fi asigurată și de:
a. scăderea ratei dobânzii;
b. scăderea ratei inflației;
c. rezerva minimă obligatorie;
d. limitele maxime impuse de către stat.
3. Banii:
a. sunt autorizaţi de guvern, care controlează societatea;
b. e de aşteptat să îşi menţină o valoare constantă în viitor;
c. sunt unica formă a bogaţiei;
d. reprezintă un mijloc de schimb general acceptat.
EXERCITII
4. Atunci când publicul depune bani în conturile de economii în băncile
comerciale:
a. M1 şi M2 cresc;
b. M1 şi M2 scad;
c. M2 creşte dar M1 nu se modifică;
d. M1 scade dar M2 nu se modifică.
5. Dacă Banca Centrală cumpără obligaţiuni, atunci aceasta:
a. reduce rezervele sistemului bancar comercial;
b. reduce oferta de bani;
c. măreşte oferta de bani şi rezervele băncilor comerciale;
d. are efect de atragere a avuţiei şi, astfel, de a retrage bani din sectorul
privat.
6. Banca Centrală poate mări rezervele excedentare ale băncilor comerciale
prin:
a. achiziţionarea de obligaţiuni de la stat;
b. vânzarea de obligaţiuni de la stat;
c. diminuarea creditelor pentru băncile comerciale;
d. creşterea cerinţelor privind rezervele obligatorii.
EXERCITII
7. Când Banca Centrală cumpără obligaţiuni, atunci:
a. reduce rezervele sistemului bancar comercial;
b. reduce oferta de bani;
c. M1 creşte;
d. rata dobânzii creşte.
8. Băncile comerciale creează bani:
a. împrumutând de la deponenţi;
b. acordând împrumuturi;
c. tipărind bancnote;
d. prin toate metodele menţionate.
9. Dacă un client al unei bănci oarecare transferă 1000 de dolari dintr-un
cont de credit într-un cont de economii:
a. M1 şi M2 cresc;
b. nici M1, nici M2 nu se modifică;
c. M2 rămâne neschimbat dar M1 nu se modifică;
d. M2 rămâne neschimbat dar M1 scade.
De la troc la schimbul indirect
 Troc = schimb direct (bun contra bun)
 Un măr = un ou (prețul unui măr este reprezentat de
un ou)
 Toate raporturile încrucișate de schimb între bunuri
formează sistemul prețurilor relative
 Sistemul prețurilor relative:
- sintetizează informații despre raritatea relativă a
bunurilor
- transmite semnale esențiale ce ghidează atât deciziile
consumatorilor, cât și deciziile producătorilor
 Raporturile de schimb dintre bunuri (prețurile
relative) se pot modifica oricând
 În condiții de troc, nu pot crește toate prețurile în
același timp
 În condiții de troc, nu poate exista ”o creștere
generalizată a prețurilor”
 Prin urmare, inflația este legată de bani
Sensul inflației
 Inflare = a umfla
 Inflația – legată de ”umflarea” cantității de monedă
 ”Creșterea generalizată a prețurilor” poate exista doar
în condițiile exprimării în bani a bunurilor
 În vremurile moderne, producția de bani este un
monopol al băncii centrale, o instituție a statului
Mecanismul creșterii generalizate a
prețurilor
 Inflația nu este o consecință a creșterii generalizate a
prețurilor; creșterea generalizată a prețurilor este un efect
al inflației
 Inflația – o politică deliberată pusă în practică de
deținătorii privilegiului de a multiplica volumul însemnelor
monetare
 Inflația produce efecte doar atunci când cantitatea de bani
ce invadează sistemul economic se propagă neuniform și
impredictibil
 Inflația apare atunci când băncile centrale scad artificial
rata dobânzii la care acordă împrumuturi băncilor
comerciale
prețurilor
 ”banii ieftini” generează un boom pe termen scurt
 Întreprinzătorii și consumatorii au mai mulți bani
pentru a cumpăra factori de producție și bunuri de
consum
 Pe termen scurt, crește cantitatea de bani, nu și
cantitatea de resurse
 Întreprinzătorii și consumatorii licitează cu bani mai
mulți o cantitate relativ constantă de factori de
producție și bunuri de consum prețurile
acestora încep să crească treptat
prețurilor
 Creșterea prețurilor factorilor de producție determină
sporirea costurilor proiectelor investiționale și
reducerea profitabilității acestora
 În scurt timp, multe proiecte investiționale încep să nu
mai fie profitabile; unele dintre ele nu dispun de
suficiente resurse pentru a ajunge să producă
 Apare o criză financiară, apoi, o criză economică
 Abandonarea proiectelor investiționale generează
șomaj
“Coș” de consum
Efectele inflației
 Inflația creează iluzia creșterii puterii de cumpărare
 Inflația distorsionează sistemul prețurilor relative,
ceea ce conduce la alocarea de resurse spre proiecte
investiționale aparent profitabile
 Unele sectoare de producție sunt gonflate artificial
 Inflația redistribuie arbitrar putere de cumpărare; sunt
avantajați primii consumatori, întreprinzători sau
deținători ai banilor tipăriți
 Cei mai avantajați, de obicei: sectorul bancar și
sectorul guvernamental
Efectele inflației
 Inflația conduce la pierderea puterii de cumpărare a
unității monetare, dar și a puterii de cumpărare a
anumitor entități, indivizi ce folosesc monedă
 Inflația acționează ca un impozit deghizat
 Pe termen lung, inflația scade prosperitatea națiunii
deoarece modificările haotice din sistemul prețurilor
relative canalizează resurse spre proiecte investiționale
ce nu ajung niciodată să producă bunuri și servicii
 Astfel, resurse rare sunt risipite
Efectele inflației
 Inflația conduce la modificarea neanticipată a
”mărimii” unității monetare, ceea ce dă peste cap
calculele cotidiene ale oamenilor
 Inflația descurajează conduita chibzuită,
economisirea, dar stimulează consumul imediat și,
chiar, distrugerea capitalului acumulat
 Inflația încurajează îndatorarea, consumul pe datorie
 Efectele ”stimulative” sunt limitate, pe termen scurt, și
doar în favoarea câtorva privilegiați
Politica anti-inflaționistă
 Constă în reducerea ritmului expansiunii monetare
 Este nepopulară deoarece, spre deosebire de inflație,
produce mai întâi efecte negative, ”austeritate”
 Inflația pune în discuție natura producției de bani
(monopol discreționar al statului) și structura
sistemului financiar-bancar din epoca modernă
Inflația

O bună bucată a istoriei lor, oamenii au făcut schimburi de bunuri și servicii
recurgând la troc. Mai precis, când doreau să consume un măr, mergeau la piață și îl
procurau, spre exemplu, oferind vânzătorului de fructe un ou de găină. Cel care voia
să se tundă, mergea la frizer și își scurta părul oferind la schimb două pere. Altfel
spus, fiecare individ încerca să-și satisfacă nevoile schimbând direct bunurile proprii
cu cele posedate de alții. Tranzacțiile se finalizau prin transferul unor mărfuri sau
servicii, de la unii la alții, după o rată de schimb numită preț. În absența unui
mijlocitor de schimb unanim acceptat, raporturile la care indivizii încheiau
tranzacțiile (prețurile bunurilor și serviciilor) aveau o exprimare relativ dificilă.
Astfel, mărul nu costa 1 leu, ci un ou, iar scurtatul părului nu valora doi lei ci două
pere. Un raționament în cascadă ne va determina să constatăm că, dacă pentru o
tunsoare se achitau patru mere, o pară se putea achiziționa în schimbul a două mere
sau a două ouă. Fiecare bun introdus în această textură tot mai densă de raporturi de
schimb făcea ca el să fie raportat la toate celelate bunuri și servicii existente. Spre
exemplu, încercarea cuiva de a vinde o varză făcea ca acesta să fie raportată la măr, la
oul de găină, la pere, dar și la serviciile frizerului. Cu alte cuvinte, intrarea pe piață a
noi produse va determina generarea unor noi raporturi de schimb (prețuri) între
bunul în cauză și toate celelalte deja vândute. Toate raporturile de schimb încrucișate
între bunurile și serviciile tranzacționate pe o piață formează sistemul prețurilor
relative. Acesta are un rol esențial în procesul de satisfacere a nevoilor nelimitate ale
consumatorilor deoarece sintetizează, în timp și spațiu, informații extrem de utile în
ceea ce privește raritatea relativă a resurselor, adică raportul dintre intensitatea
nevoii și condițiile de exploatare și prelucrare a resurselor. Prin intermediul
sistemului prețurilor relative se trimit semnale extrem de importante ce ghidează atât
deciziile consumatorilor, cât și pe cele ale ofertanților. Însă, deocamdată ne
interesează să observăm că, în realitate, oamenii schimbă bunuri și servicii pe alte
bunuri și servicii. Un invid cedează două pere deoarece nu mai suportă părul lung.
Or, pentru a-și satisface nevoia, el trebuie să renunțe la o parte a bunurilor sale,
veșnic rare în raport cu posibilitățile sale de consum.
1
Întrebarea care ne preocupă deocamdată este dacă raporturile de schimb din
toate aceste bunuri se pot modifica? Evident, da; un an agricol prost va face ca merele
să devină mai scumpe. Dacă producția de ouă și preferințele consumatorilor de ouă
rămân neschimbate, este cât se poate de posibil ca raportul de schimb dintre măr și
ou să devină 1 la 2; dacă preferințele celorlalți ofertanți de bunuri rămân nealterate,
se modifică, de asemenea, raportul de schimb dintre măr, pe de o parte, pere, varză și
serviciile frizerului, pe de altă parte. Altfel spus, raporturile de schimb dintre măr și
toate celelalte bunuri și servicii depind de raritatea relativă a mărului, adică raportată
la volumul celorlalte mărfuri, la intensitatea nevoii și la circumstanțele ce generează
producția de mere. În fapt, raporturile de schimb dintre toate aceste bunuri se
modifică, într-o măsură mai mare sau mai mică, deoarece în sistemul economic tot
timpul apare ceva care schimbă raportul dintre nevoi și cantitatea disponibilă din
respectivele bunuri și servicii. În consecință, prețurile bunurilor (adică, raporturile la
care acestea se schimbă între ele) scad sau cresc în funcție de cirscumstanțe care, de
multe ori, sunt imposibil de detectat. De aceea, este cât se poate de posibil ca la un
moment dat o pară să se schimbe pe un ou, iar un ou pe două mere. Însă,
întotdeauna acestea sunt prețurile care contează, cele care exprimă gradul relativ de
raritate a fiecărui bun.
Dacă putem accepta că un măr poate avea un preț mai ridicat, ne putem pune
și următoarea întrebare: pot toate bunurile să aibă, simultan, prețuri mai ridicate?
Răspunsul este negativ. Evident, un an agricol secetos ar putea reduce la jumătate
recolta de mere, ceea ce, în condiții caeteris paribus, la drept, vorbind, o situație
imposibil de întâlnit în practică, ar putea conduce la dublarea prețului merelor. Cu
alte cuvinte, dacă nimic altceva nu s-a schimbat în sistemul economic, toți ceilalți
ofertanți trebuie să ofere o cantitate dublă de pere, ouă, varză pentru a putea gusta
din celebrul fruct. Crește prețul relativ al merelor, ceea ce înseamnă că scade prețul
relativ al tuturor celoralte bunuri. Acum, un măr se schimbă pe două ouă, o pară etc.
A crescut un preț și au scăzut, în termeni relativi, toate celelalte. În mod normal,
scade prețul celorlalte bunuri în raport cu cel al mărului, însă rămân constante
raporturile de schimb între toate celelalte produse. Astfel, o tunsoare la frizer va
costa tot două pere. Să presupunem acum că o situație excepțională face ca toate
2
producțiile să se înjumătățească, cea de mere, cea de ouă, de pere, de varză și chiar
numărul tunsorilor pe care frizerii ar dori să le ofere. Mai pot crește prețurile
individuale ale produselor? În mod normal, nu, deoarece raporturile de schimb
dintre ele rămân neschimbate. Prețului unui produs ar putea crește doar atunci când
cantitatea oferită din el scade în raport cu intensitatea cererii. Or, în cazul de față, o
scădere uniformă a producției și păstrarea nealterată a preferințelor de consum vor
face ca raportul de schimb dintre bunurile și serviciile vândute pe piață, adică
prețurilor lor de vânzare, să rămână nechimbate. Putem asista la o ”creștere
generalizată a prețurilor”? Evident, nu. Or, dacă prin inflație înțelegem o creștere
”generalizată a prețurilor”, este clar că în condiții de troc acest fenomen nu poate să
apară. Atunci, ce este inflaţia şi de unde vine ea?
Sensul inflației
Cu greu ne-am putea imagina inflația în condiții de troc, adică, de schimb
direct. Desigur, acesta prezintă multe inconveniente, pe care, din lipsă de spațiu, nu
le putem expune aici. Cert este faptul că oamenii au avut suficiente motive să renunțe
la el, principalul fiind acela al reducerii ”costurilor de tranzacție”. Însă, trebuie să fim
foarte atenți și să reținem că introducerea monedei nu a schimbat filosofia
schimbului: oamenii renunță la bunuri și servicii pentru a primi alte bunuri și
servicii, cărora le atribuie o utilitate mai ridicată. În fond, oamenii nu schimbă bunuri
contra bani, ci continuă să schimbe bunuri contra bunuri. Introducerea banilor a
permis extinderea cooperării, a specializării și a schimbului unor cantități tot mai
ridicate de mărfuri. Din această perspectivă, utilitatea banilor este absolut
indiscutabilă. Însă, introducerea monedei a condus, în anumite circumstanțe, la
apariția unui fenomen numit inflație. În limba latină, inflare însemna a umfla. Dintr-o
anumită perspectivă, între un balon dezumflat și unul umflat nu există nicio
diferență majoră; al doilea, are o cantitate mai mare de aer în interior și nimic mai
mult. Aidoma balonului, inflația are legătură cu o cantitate, mai precis cu o cantitate
de bani.
După cum am văzut deja, adevăratele prețuri ale bunurilor sunt cele relative,
adică raporturile de schimb dintre bunuri, raporturi ce pot varia în sus sau în jos, în
3
funcție de multitudinea circumstanțelor care determină condițiile cererii și ale ofertei.
Cert este că ele nu pot scădea toate odată, după cum nu pot crește toate (sau aproape
toate) simultan. Or, renunțarea la troc și introducerea unui mijlocitor al schimbului
nu poate schimba radical situația. Atunci, de ce se plâng economiștii că poate exista
”o creștere generalizată a prețurilor”? Deși poate să pară destul de complicat,
răspunsul este: din cauza cantității de bani din economie.
Banii sunt un ”voal” așezat pe schimburile de bunuri și servicii și, de cele mai
multe ori, pe ochii noștri. Faptul că noi exprimăm astăzi bunurile în prețuri
monetare, nu în prețuri relative, ne împiedică să descoperim adevărata cauză a
creșterii generalizate a prețurilor.
Logic, ”o creștere generalizată a prețurilor” ar avea loc doar dacă vom lua în
calcul expresia monetară a acestora. Astfel, este foarte posibil ca timp de un an
prețurile monetare ale bunurilor pe care le cumpărăm să crească, fără ca raporturile de
schimb reale dintre respectivele bunuri să rămână neschimbate. După cum vom
vedea, așa ceva se întâmplă rar, ceea ce face ca inflația să fie pernicioasă în orice
condiții. Însă, ce anume face ca prețurile monetare ale bunurilor și serviciilor să
crească? Tocmai, cantitatea de monedă ce invadează economia. Cine se face responsabil
de ”creșterea generalizată a prețurilor”? Cei ce dețin dreptul de a tipări monedă,
adică de a-i modifica volumul de pe piață? În trecut, monetăriile publice sau private,
astăzi, băncile centrale.
Mecanismul creșterii generalizate a prețurilor

Inflația nu este o consecință a creșterii generalizate a prețurilor; creșterea
generalizată a prețurilor este un efect al inflației. Așadar, inflația poate fi considerată
o politică deliberată pusă în practică de deținătorii privilegiului de a multiplica volumul
însemnelor monetare din circulație. În zilele noastre, banii nu sunt furnizați de piața
liberă, ci de o entitate distinctă, aflată în proprietatea statului, adică banca centrală.
Deși au apărut cu multe mii de ani înainte băncilor, mai ales, a celei centrale de stat,
din necesitatea facilitării schimburilor, a stimulării cooperării și a extinderii
principiului diviziunii muncii, banii moderni sunt furnizați de o entitate care a
naționalizat companiile private furnizoare de mijloace de schimb, atribuindu-și
4
monopolul asupra tipăririi banilor. Motivația reală: producția de bani poate aduce
profit ca oricare altă producție. În plus, monopolul asupra ei poate aduce profituri și
mai ridicate, cum se întâmplă, de regulă, cu orice formă de monopol. Or, dacă inflația
este produsă prin bani, atunci generatorul ei este cel care deține dreptul de a tipări
monedă.
Atunci, ce îl determină pe deținătorul monopolului asupra producției de bani
să crească excesiv cantitatea de bani, generând creșterea generalizată a prețurilor?
Evident, profiturile imediate de care se poate bucura!
Înainte de a trece efectiv la mecanismul ce conduce la ”creșteri susținute,
generalizate și de durată ale prețurilor”, trebuie să facem o distincție clară între bani,
pe de o parte, și resurse, bunuri și bogăție pe de altă parte. Banii sunt utili doar în
măsura în care își îndeplinesc menirea, aceea de reducere a costurilor tranzacționale,
de facilitare a calcului etc. Însă, ei nu pot satisface o altă necesitate. Când ne este
foame, mâncăm un sandwich, când ne este sete, bem apă, când simțim nevoia de
relaxare, mergem la plimbare în parc. O bucată de pâine reprezintă putere de
cumpărare reală, banii nu. Nevoile sunt satisfăcute cu bunuri, iar bunurile sunt
produse cu resurse veșnic rare. O singură necesitate poate fi satisfăcută în mod direct
de bani, mai precis, nevoia bolnăvicioasă a avarului lui Molière de a avea, pur și
simplu, ... bani. Însă, oamenii sănătoși au nevoie, înainte de orice, de bunuri și
servicii; banii sunt un instrument cu utilizare indirectă care permit intrarea în posesia
acelor bunuri. Bunurile au valoarea în absența banilor; însă, banii n-au nicio logică în
absența bunurilor și serviciilor. Așadar, ceea ce contează, întotdeauna, sunt bunurile
și serviciile, adică puterea de cumpărare, nu însemnele monetare.
Aceastea fiind spuse, haideți să vedem de ce prețurile cresc de o manieră
generalizată, cu alte cuvinte, de ce se creează inflație!
Dacă banii ar intra uniform și predictibil în economie, creșterea generalizată a
prețurilor nu ar mai produce un efect, pozitiv sau negativ. Însă, inflația este o tehnică
profitabilă pentru cel ce deține monopolul tipăririi banilor tocmai pentru că banii
invadează sistemul economic în mod neuniform și impredictibil. Dacă spre exemplu,
toată lumea ar ști că mâine banca centrală va dubla cantitatea de bani din circulație,
prin toate ”punctele” posibile ale sistemului prețurilor, toți se vor aștepta la o dublare
5
a prețurilor, a salariilor, a chiriilor etc. Dacă prețurile ar avea posibilitatea să
reacționeze instantaneu, lucru imposibil, de altfel, așteptările tuturor utilizatorilor de
bani vor fi corectate, fiecare mizând pe o dublare a prețurilor din economie. Dacă
surplusul de monedă ar intra uniform, adică dacă ar atinge instantaneu toate
prețurile posibile din economie, efectele reale ar fi nule. Toți ar avea salarii duble, ar
plăti prețuri duble; per total, nimic nu se modifică. Însă, ”umflarea” cantității de bani
n-ar mai avea noimă. În plus, costurile tipăririi banilor ar face ca, pe ansamblu,
producătorii de bani să aibă de pierdut. Ea produce beneficii când se propagă relativ
lent, neuniform, neașteptat. Doar atunci pot exista câștigători și, evident, perdanți din
inflație. Deci, cine are interesul să ne confruntăm cu o creștere generalizată a
prețurilor monetare ale bunurilor și serviciilor?
După cum spuneam ceva mai sus, astăzi, producția de bani este o afacere
exclusivă a statului. El îi tipărește și impune condițiile de utilizare. Spre exemplu,
impune banilor un curs forțat, adică obligă orice persoană de pe teritoriul pe care îl
administrează să accepte în tranzacții moneda pe care el însuși o tipărește. De aceea,
el stabilește, direct sau, de cele mai multe ori, indirect, ritmul în care aceștia intră sau
ies pe/de pe piață. De regulă, suplimentează cantitatea de bani cu scopul ”stimulării
economiei”. Mai precis, determină banca centrală să scadă dobânzile la creditele
acordate băncilor comerciale. Atunci când acest lucru se întâmplă, costul
împrumutului pentru cele din urmă se reduce, acestea, doritoare să acorde credite
firmelor sau populației, contra unor dobânzi, principala lor sursă de venit, fiind
interesate să ceară cantități mai ridicate de bani de la deținătorul tiparniței. Pentru a
determina firmele și populația să accepte aceste cantități suplimentare de monedă,
băncile comerciale însele trebuie să scadă dobânzile percepute la creditele acordate.
Or, acest semnal de scădere a dobânzilor va induce în eroare mulți întreprinzători și
nenumărate persoane private.
La prima vedere, injectarea de monedă suplimentară în economie are numai
efecte pozitive. Băncile se împrumută mai mult de la banca-regină, firmele și indivizii
se împrumută mai mult de la băncile comerciale, întreprinzătorii pot cumpăra
cantități mai mari de materii prime, iar cetățenii își pot cumpăra mai facil automobile,
case, vacanțe etc. Pe termen scurt, economia este stimulată printr-un boom generat de
6
gonflarea cantității de bani din economie. Însă, după cum spuneam mai sus, trebuie
să face o distincție fundamentală între bani, pe de o parte, și resurse, bunuri, bogăție,
pe de altă parte. În timp ce cantitatea de bani poate crește practic la infinit, cu niște
costuri infime (spre exemplu, scriind pe o bancnotă în loc de 10 RON, 100 RON, ceea
ce, cu un cost minuscul, a permis multiplicarea cu 10 a volumului de însemne
monetare), volumul de resurse (cu care obținem bunurile ce satisfac nevoile noastre)
nelimitate rămâne veșnic limitat. Or, acest ”dezechilibru” dintre posibilitățile
monetare ale întreprinzătorilor și cumpărătorilor și cele reale, legate de posibilitatea
efectivă de a transforma resurse limitate, în bunuri și servicii va conduce, pas-cu-pas,
la creșterea generalizată a prețurilor.
Injecția de însemne monetare, posibilă prin scăderea dobânzilor practicate,
mai întâi, de banca centrală în relație cu băncile comerciale, și de acestea din urmă, în
relație cu firmele și persoanele fizice, va da peste cap multe calcule relativ corecte din
sistemul economic. Cu toate acestea, ea va produce mai întâi un boom.
Întreprinzătorii vor angaja credite, acum mai ieftine, pentru a pune în practică
proiecte de investiții care, în condițiile unor dobânzi mai ridicate, adică, în condițiile
vechii structuri a cantității de monedă din economie, nu erau fezabile. Acum, cu
dobânzi mici, vor fi. Pentru a dezvolta proiecte investiționale devenite subit
profitabile, ei sunt obligați să caute materii prime, forță de muncă, terenuri (pentru a
construi hale de producție) etc. Marea problemă este că, cel puțin pe termen scurt,
volumul de resurse disponibile nu a crescut. Dacă ar fi consumat mai puțin, adică,
dacă ar fi economisit, indivizii ar fi disponibilizat resurse care ar fi permis scăderea
ratelor dobânzii și atragerea respectivelor resurse înspre investiții. Însă, proiectele
antreprenoriale nu se bazează pe resurse economisite, ci pe o iluzorie scădere de
moment a ratelor nominale a dobânzii de banca centrală, care nu a injectat în
economie o cantitate suplimentară de forță de muncă sau materii prime, ci a tipărit o
cantitate suplimentară însemne monetare. În condițiile limitei impuse de raritatea
resurselor și de absența resurselor economisite, adică, deturnate de la consumul
prezent, banii suplimentari ajunși în mâinile întreprinzătorilor și cumpărătorilor
(prin creditele de consum) vor determina încet, dar sigur, o creștere generalizată a
prețurilor. Într-adevăr, extinderea proiectelor investiționale fără resurse economisite
7
va face ca întreprinzătorii să fie nevoiți să liciteze atât forța de muncă, dar și celelalte
materii prime, resurse de care au nevoie. Cum niciun miracol nu s-a întâmplat în
sistemul economic cu volumul de resurse, ”banii ieftini” procurați în urma
expansiunii monetare vor permite ”lungirea” proceselor de producție doar prin
creșterea lentă dar sigură a prețurilor la forța de muncă, a materiilor prime etc. Chiar
dacă doi întreprinzători au bani să cumpere materii prime, cantitatea acestora
rămâne relativ constantă pe termen scurt. Or, cine dorește să-și pună în practică
planurile investiționale trebuie să ofere mai mult pentru a-și adjudeca el însuși
cantitatea respectivă. Însă, cu cât întreprinzătorii au acces mai facil la banii
împrumutați, licitația ridică tot mai mult prețul materiilor prime; mai precis, cu cât
banca centrală scade mai mult dobânda, și mai precis, cu cât injectează mai mulți
bani în economie. Însă, licitațiile pentru forța de muncă și materii prime tind să
crească tot mai mult costurile proiectelor investiționale și să diminueze marjele de
profit ale companiilor.
Creșterea prețurilor factorilor de producție dă peste cap planurile investitorilor,
care observă, astfel, că nu-și pot duce la bun sfârșit proiectele începute, din lipsă de
resurse. În acel moment, cer mai multe credite, ceea ce creează o presiune
suplimentară pe scăderea ratei dobânzii, adică, în favoarea injecțiilor monetare.
Atunci, banca centrală are două posibilități: fie să continue procesul, ceea ce va
determina creșteri și mai ridicate ale prețurilor factorilor de producție, fie să limiteze
creșterea prin ridicarea ratei dobânzii, ceea ce face genera o criză de finanțare a
proiectelor începute cu credite luate la dobânzi scăzute în mod artificial. Indiferent
de situație, dorința expansiunii masei monetare a generat deja prețuri mai mari, atât
pentru factorii de producție, cât și pentru bunurile de consum. Boom-ul inițial, creat
din dorința stimulării economiei, se transformă într-o criză financiară, care, mai
devreme sau mai târziu, se metamorfozează într-o criză, eventual, depresiune
economică. Așadar, gonflarea artificială a masei monetare va conduce, printre altele, la
creșterea prețurilor, de această dată, generalizată.
Prețurile pot crește de o manieră generalizată doar atunci când producătorul
de bani crește discreționar cantitatea de însemne monetare din sistemul economic. În
absența unei creșteri imediate a volumului de forță de muncă, de materii prime, de
8
resurse, în general, fapt imposibil pe termen scurt, din cauza limitării efective a
volumului de resurse și a condițiilor tehnice de producție, aceste sume suplimentare
ajung în posesia firmelor sau a consumatorilor care nu fac altceva decât să liciteze
cantitățile de resurse și bunuri disponibile, ceea ce, mai devreme sau mai târziu,
determină ”creșterea generalizată a prețurilor”.
Efectele inflației
Așadar, cele mai multe prețuri din economie cresc deoarece cantitățile
suplimentare de bani ajunse în mâinile întreprinzătorilor și ale consumatorilor
creează o cerere artificială de factori de producție și de bunuri de consum. În sistemul
trocului, cererea unui individ pentru alte bunuri și servicii era determinată de
cantitatea proprie de bunuri deținute. Pot să mă tund de două ori pe lună dacă
produc două mere, nu unul. Însă, pentru a produce o cantitate dublă de mere trebuie
să muncesc de două ori mai mult, să economisesc resurse pentru a extinde producția
etc. Altfel spus, trebuie ca, mai întâi, să generez putere de cumpărare suplimentară,
pentru ca, apoi, să cer, în schimbul ei, alte bunuri și servicii. Or, tipărirea de bani îmi
creează iluzia că pot să cer bunuri și servicii fără să produc și să dau la schimb alte
bunuri și servicii, adică putere de cumpărare. Cu alte cuvinte, se generează un
surplus de cerere fără corespondent într-un surplus de producție. O cerere mare
(posibilă prin tipărirea de bani suplimentari) și o producție mică vor conduce la un
”dezechilibru” manifestat prin creșterea prețurilor. Când această situație atinge cele
mai multe bunuri și servicii, creșterea prețurilor acestora devine generalizată.
Inflația creează iluzia unei creșteri a puterii de cumpărare, adică, a cantității de
bunuri și servicii, când de fapt înseamnă sporirea cantității de bani cu care se cer
bunurile și serviciile existente. Însă, această iluzie nu este neutră, deoarece, mai
devreme sau mai târziu, ea produce efecte reale asupra sistemului economic.
Așa cum spuneam mai sus, inflația distorsionează sistemul prețurilor relative. Într-
un sistem productiv complex, alocarea resurselor rare nu se poate face printr-o
decizie a unui organism planificator central, ci prin sistemul descentralizat de decizii
personale ghidat de sistemul prețurilor relative. Prețurile îi ajută pe întreprinzători și
pe consumatori să ia decizii legate de producție și consum. Spre exemplu, o creștere a
9
prețului unui bun transmite semnalul, informația că există o cerere relativ intensă
pentru respectivul bun, adică un dezechilibru între ceea ce se cere și ceea ce se oferă.
Astfel, ofertanții, dornici să obțină profit, vor fi stimulați să caute și să investească
resurse în obținerea și vânzarea acelui produs. Pe măsură ce acest lucru se întâmplă,
se creează cantități tot mai ridicate din acea marfă, ceea ce detensionează raportul
dintre cerere și ofertă, fapt sesizabil prin scăderea ușoară a prețului de vânzare-
cumpărare. Însă, consumatorii și întreprinzătorii au aceste informații condensate sub
forma prețului bunului doar atunci când raportul dintre cerere și ofertă nu este dat
peste cap de injecțiile monetare. Or, după cum am văzut deja, efectele inflației
constau în creșteri artificiale ale prețurilor. În plus, creșterile de preț generate de
gonflarea masei monetare nu sunt uniforme, ceea ce modifică haotic raporturile reale
de schimb dintre bunuri și servicii.
Intrarea banilor în economie prin diverse ”puncte” ale acesteia, destabilizează
serios prețurile relative ale bunurilor și serviciilor, fapt ce afectează grav procesul de
alocare a resurselor rare. Spre exemplu, de-a lungul boom-ului care a condus la
severa depresiune economică din ultimii ani (2007 - 2013), aceste ”puncte” de intrare
a banilor au fost sectorul public, sistemul bancar (cele două fiind, în mod tradițional,
cele mai avantajate de expansiunea monetară), sectorul imobiliar, industria
producătoare de automobile și, în general, sectorul retail. Or, între prețurile bunurilor
și serviciilor practicate de acestea și celelalte prețuri din economie s-au produs grave
dezechilibre ceea ce a condus, în cele din urmă, la grave disparități în procesul de
alocare a resurselor rare.
Semnalele înșelătoare transmise de sistemul prețurilor au condus la
canalizarea masivă a resurselor rare către aceste domenii, plecându-se de la premisa
că prețurile în creștere pentru bunurile vândute de acestea (cu excepția sectorului
public, unde, evident, nu există prețuri libere) arată o cerere veritabilă de bunuri. În
realitate, aceste domenii au atras resurse din sistemul economic, gonflându-se
artificial, pe baza semnalelor false transmise de un sistem al prețurilor relative
distorsionat de injecțiile monetare făcute la dobânzi artificial de scăzute. În
consecință, am asistat la o dezvoltare anormală a acestor sectoare, repetăm, cauzată
de distorsiunile induse în sistemul prețurilor relative de expansiunea monetară, și,
10
inevitabil, la o prăbușire a lor. Creșterea enormă a numărului de salariați, a salariilor,
a profiturilor și a prețului activelor acestor domenii, o creștere evident nenaturală,
după cum au arătat evenimentele de după 2007, demonstrează cu claritate că
”punctele” prin care au intrat cu precădere cantitățile suplimentare de bani de-a
lungul boom-ului au distorsionat grav sistemul prețurilor relative, ceea ce a canalizat
cantități excesive de resurse rare, deci, prețioase, spre domenii despre care se credea,
în mod eronat, că trebuie să producă un volum mult mai mare de bunuri decât în
realitate. Prăbușirea vânzărilor la automobile, falimentul multor companii imobiliare,
gravele probleme ale sistemului bancar demonstrează că funcționarea sistemului
prețurilor relative a fost distorsionată, ceea ce a indus în eroare pe cei ce au luat
decizii de a aloca un volum anormal de resurse în sectoarele pomenite.
În același timp, trebuie spus că expansiunea monetară redistribuie arbitrar putere
de cumpărare între participanții la jocul economic. Dacă prețurile bunurilor și serviciilor
ar crește imediat și de o manieră generalizată, raporturile de schimb, adică, prețurile
relative, cele care alocă într-adevăr resursele rare, nu s-ar modifica. Însă, ”injecțiile
punctuale” (sectorul bugetar, sistemul bancar etc) procură câștiguri primilor
beneficiari ai banilor ieftini, pe seama celor din urmă. După cum s-a arătat mai sus,
prețurile cresc treptat prin ”licitațiile” făcute de consumatori și întreprinzători pentru
a-și însuși bunurile de consum și factorii de producție necesari creșterii consumului,
în cazul celor dintâi, și a producției, în cazul celor din urmă. Evident, primii
deținători ai banilor tipăriți vor cumpăra la niște prețuri nemodificate, prețuri care
vor crește treptat după ce însemnele monetare intră ușor-ușor în sistemul economic,
determinând creșterea artificială a cererii. Cu alte cuvinte, prețurile cresc așa cum
crește un bulgăre de zăpadă, adică pe măsură ce este rostogolit. De aceea, primii
posesori ai banilor ieftini cumpără la prețuri mici, pe când ultimele persoane în
posesia cărora intră respectivele însemne monetare fac achiziții de bunuri sau de
factori de producție la prețuri din ce în ce mai ridicate. Astfel, primii vor avea de
câștigat mult, iar cei din urmă de câștigat puțin sau, cum se întâmplă de cele mai
multe ori, vor pierde. Având în vedere că expansiunea monetară nu creează
producție suplimentară, deoarece banii nu reprezintă bunuri și servicii, nici resurse
în adevăratul sens al cuvântului, avem de-a face cu o redistribuire arbitrară de putere
11
de cumpărare de la ultimii utilizatori ai banilor proaspăt injectați (cei ce fac achiziții
la prețuri ridicate) spre cei ce au privilegiul să fie primii care intră în posesia banilor
injectați în economie, la dobânzi excesiv de scăzute. Experiența istorică arată că, de
obicei, însemnele monetare intră în sistemul productiv prin sectorul bancar (lucru
absolut logic, deoarece banca centrală nu împrumută direct populația și
întreprinzătorii) și sectorul public. Dacă ne reamintim profiturile imense ale băncilor
de acum șase-șapte ani, salariile mult peste medie din acest sector, creșterea
puternică a numărului de angajați și a salariilor din sectorul bugetar, din aceeași
perioadă, ne putem da seama că lucrurile stau în acest fel. De cele mai multe ori,
redistribuirea puterii de cumpărare se face în favoarea celor mai privilegiați (băncile
și sectorul public intrând evident în această categorie) pe seama celor mai puțin
informați și mai puțin cunoscători ai fenomenului economic (mici întreprinzători,
oameni săraci, neinformați, ignoranți în materie de teorie economică etc). Pentru a te
apăra de consecințele inflației ai nevoie de cunoștințe și resurse. Or, nu toată lumea le
deține; de aceea, întotdeauna vor exista privilegiați și perdanți ai acestui proces.
Inflația nu se manifestă doar prin scăderea puterii de cumpărare a unității
monetare (situație ce ar putea fi compensată prin creșterea veniturilor), ci și prin
pierderea efectivă a puterii de cumpărare a banilor. La prima vedere, este de-a dreptul
misterios ce se produce cu cineva atunci când lasă în sertarul biroului său o sumă de
bani, cu care ar putea, pleca în concediu în Spania, dar descoperă după câteva luni
că, deși suma a rămas intactă, nu poate ajunge decât până în Italia. O parte a puterii
de cumpărare a respectivei sume a fost subtilizată. Cine a făcut acest lucru? Creșterea
prețurilor. Unde a dispărut această putere de cumpărare? S-a dus spre cei care, cu
banii proaspăt tipăriți, au apucat să cumpere înainte ca prețurile să crească, încet dar
sigur. Așadar, inflația poate fi considerată un furt al puterii de cumpărare, un furt la fel
de ilegitim și imoral precum cel prin care un hoț îți fură un bun din curte. În limbaj
tehnic, într-o asemenea situație se spune că inflația acționează ca un impozit. La prima
vedere, lucrurile stau așa. În realitate, totuși, există o diferență esențială. Un impozit
propriu-zis este anunțat, este votat de reprezentanții aleși ai cetățenilor și, de multe
ori, îi afectează pe toți în aceeași măsură (ceea ce limitează posibilitățile de
redistribuire arbitrară a puterii de cumpărare). În schimb, inflația înseamnă o
12
subtilizare ascunsă, greu de înțeles de omul simplu și imorală, prin faptul că permite,
totuși, transferuri de putere de cumpărare între utilizatorii însemnelor monetare.
Un alt efect extrem de periculos al inflației este acela că, pe termen lung, scade
gradul de prosperitate al națiunii. Evident, pe termen scurt, poate determina un boom,
însă unul iluzoriu. Cu credite mai ieftine, consumatorii pot cere mai multe
automobile, mai multe case, mai multe haine etc. Pe termen scurt, salariile lor pot
crește deoarece, aflați în posesia unor sume mai mari de bani, întreprinzătorii vor
încerca să pună în practică proiecte investiționale ”mai lungi” și mai numeroase. Însă,
în condițiile în care volumul de resurse rămâne oarecum limitat pe termen scurt (din
motivele pomenite mai sus), ei vor trebui să liciteze pentru a-și adjudeca materii
prime, vor trebui să plătească salarii mai mari pentru a-și atrage forța de muncă
limitată (ceea ce, spre exemplu, conduce la o cerere suplimentară de bunuri și
servicii; evident, o cerere mai mare doar atât timp cât prețurile factorilor de producție
și ale bunurilor de consum rămân nemodificate, lucru imposibil pe termen lung).
Astfel, marjele de profit temporare ale vânzătorilor de materii prime vor crește,
salariații vor încasa mai mulți bani la sfârșitul lunii etc. Însă, această situație se
limitează la termenul scurt. Creșterea salariilor și a prețurilor materiilor prime,
generată nu de inflația prin costuri, cum se crede de regulă, ci de sporirea artificială a
cererii pentru acestea, în urma creării artificiale de cerere, generată, la rândul ei, de
expansiunea monetară, va face ca, încet dar sigur, proiectele investiționale demarate
cu dobânzi scăzute, posibile prin tipărirea arbitrară de bani, să se dovedească
nesustenabile. Problema esențială nu constă în faptul că respectivele investiții vor
falimenta, ci că ele au consumat resurse rare, care nu mai ajung să producă bunuri și
servicii. În această situație, proiectele investiționale induse de iluzia banilor ieftini au
consumat resurse care, într-o anumită măsură, nu mai pot produce. Ce vor putea
produce resursele investite într-o clădire care, din lipsă de finanțare, nu va mai fi
finisată niciodată? Până în momentul în care un investitor nu o va termina (lucru
posibil doar atunci când sistemul economic va pune la dispoziția sa un volum de
economii, obținut prin diminuarea consumului prezent, nu prin expansiune
monetară), valoarea lor va fi extrem de scăzută, eventual nulă, iar capacitatea lor de a
produce putere de cumpărare reală, adică, bunuri și servicii, va fi inexistentă. Prin
13
urmare, capacitatea sistemului economic de a produce prosperitate va scădea;
oamenii vor fi mai săraci, nu mai bogați. Scăderea globală de producție din ultimii
ani arată faptul că resursele rare au fost direcționate neinspirat, în proiecte
investiționale abandonate temporar sau definitiv după apariția ”crizei financiare”.
Șomajul în creștere și scăderea reală a salariilor sunt consecințe ale inflației ce a
generat boom-ul economic iluzoriu. Evident, s-ar putea spune că per total, inflația va
fi neutră, deoarece beneficiile pe termen scurt vor compensa pierderile pe termen
lung. Fals! Direcționarea greșită a resurselor, indusă de șocul produs asupra
sistemului prețurilor relative de expansiunea monetară, va conduce la o scădere a
productivității globale și de termen lung a sistemului economic, deoarece
redirecționarea resurselor presusupune timp și costuri suplimentare. Astfel,
beneficiile inflației (așa-zisul efect stimulativ al acesteia) sunt mult mai mici în
comparație cu pierderile cauzate de alocarea neinspirată a resurselor rare.
Inflația conduce la o modificare neanticipată a ”mărimii” unității monetare. Prin
creșterea impredictibilă a prețurilor, leul își modifică neanticipat ”lungimea”. Or,
după cum știm, banii ne ajută să ne facem calcule. Atunci când ne cumpărăm o casă,
plătind lunar o rată la un credit ipotecar pe douăzeci de ani, facem calcule. Punem în
balanță veniturile curente și, mai ales, cele viitoare, cu evoluția ratelor dobânzii. Într-
un anume sens, ambele sunt niște prețuri ce fac parte din sistemul prețurilor relative.
Decizia de a achiziționa o casă astăzi depinde de calcule în care am luat în
considerare prețuri curente și viitoare. În prezent, acestea ar putea să ne spună că ne
putem angaja la un credit ipotecar rambursabil timp de două decenii. Însă, inflația
denaturează funcționarea sistemului prețurilor relative, ceea ce face ca prețurile să
devină instabile. Astfel, pe termen lung inflația ar putea să facă astfel încât dobânzile
să crească mai mult decât salariile. În această situație, decizia luată astăzi se va
dovedi eronată peste cinci ani. Prin urmare, toată lumea are de pierdut: salariatul își
pierde casa deoarece nu mai poate achita rata lunară (așa cum arătau calculele
inițiale), banca nu își mai poate recupera creditul, iar deponentul ce avea un depozit
deschis la respectiva entitate financiară nu mai poate să-și recupereze sumele
economisite. În aceste condiții, creșterile haotice de prețuri denaturează calculul economic,
generează multă incertitudine și descurajează activitățile productive. Să ne imaginăm că
14
mergem la un croitor să ne facem un costum. Pentru a-l confecționa, croitorul
măsoară cu ”metrul”. Ne ia măsurile și se apucă de treabă, spunându-ne că peste
câteva zile trebuie să venim la probă. Între timp, metrul său se ”devalorizează”,
adică, deși are același număr de centimetri ”nominali”, în realitate are cu 5% mai
puțin, adică 95 de centimetri reali. Să presupunem că meseriașul nostru nu a anticipat
această modificare a metrului său. În consecință, la prima probă, costumul nu mai are
dimensiunile inițiale, ceea ce presupune ajustări suplimentare, costisitoare,
consumatoare de resurse. Dacă ”devalorizarea” este puternică, este foarte posibil ca
bucățile de stofă să nu se mai alipească așa cum ar trebui, ceea ce înseamnă că s-a
irosit o mulțime de material și o cantitate importantă de forță de muncă (a
croitorului). Nimeni n-a câștigat, nici croitorul, nici clientul; s-au cheltuit resurse rare
pentru un lucru lipsit de valoare.
Inflația sau expansiunea monetară descurajează conduita chibzuită, economisirea și
stimulează comportamentul anti-economic, necugetat; ea stimulează consumul excesiv și
traiul pe datorie, risipa. Creșterea excesivă a cantității de bani din economie generează
o perioadă de prosperitate, în care oamenii își pierd capul. Raritatea a impus și va
impune pentru veșnicie un trai chibzuit, atenție și, chiar, zgârcenie. Nevoile
nelimitate și volumul insuficient de resurse pentru a le acoperi ne obligă să fim foarte
atenți în actul de consum, să punem deoparte întotdeauna o cantitate de resurse
pentru a ne putea spori capacitatea de a crea infrastructură productivă în vederea
asigurării consumului viitor. Din nefericire, inflația modifică aceste comportamente.
O scădere artificială a ratei dobânzii (vehiculul principal prin care sunt injectate în
sistemul economic însemnele monetare) îi determină pe indivizi să renunțe la
conduita lor obișnuită. Din reflex, ei tind să economisească mai puțin (scăderea ratei
dobânzii îi descurajează să economisească, spre exemplu, prin intermediul unui
depozit bancar) și să consume mai mult. În plus, costul aparent scăzut al creditului
(imposibil de menținut pe termen lung, ceea ce explică de ce băncile centrale nu pot
susține la nesfârșit un boom prin scăderi repetate și continue ale dobânzilor) îi
determină să consume împrumutându-se. Consumul pe datorie nu este o mare
problemă decât în anumite condiții. Eu pot consuma pe datorie atât timp cât vecinul
meu economisește. Consumul meu înseamnă restrângerea consumului vecinului.
15
Problema este că inflația permite ca, în aparență, toți să consume mai mult, lucru
posibil dacă toți economisesc mai puțin. Însă, când toată lumea economisește mai
puțin și consumă mai mult, nu mai există posibilitatea creării capitalului, deci a
extinderii producției viitoare. Practic, o presiune mare exercitată asupra consumului
prezent poate să conducă inclusiv la consumul capitalului. Un frizer care vrea să
consume mai mult acum își poate vinde mașina de tuns; problema este că, în viitor, el
nu va mai avea capital, deci nu va mai avea posibilitatea de a produce, de a obține
venituri și de a consuma. De aceea, presiunea prea mare pusă pe consumul curent
scade nivelul de trai din viitor. Lipsa de chibzuință de conduce la sărăcie pe termen
lung. Un consum excesiv în prezent se face prin acumularea de datorii, care, în
momentul scadenței, vor însemna o austeritatea crescândă. Una din cauzele majore
ale ”crizei datoriilor” și ale austerității din ultimii ani se datorează faptului că
întreprinzătorii, salariații, oamenii simpli au consumat excesiv în anii de boom. (Să
ne aducem aminte că guvernanții și ”analiștii” ne spuneau că vehiculul creșterii
economice din perioada 2001-2007 a fost consumul.) În realitate, reducerea artificială
a ratei dobânzii a indus în eroare pe toată lumea, a generat așteptări eronate, a
descurajat economisirea, a creat o propensiune nesănătoasă pentru consumul curent,
traiul pe datorie. Prin urmare, astăzi vrem să consumăm la fel de mult, însă, nu mai
putem produce în același ritm deoarece nu avem suficient capital, pentru că nu am
economisit. Vrem să continuăm investiții începute cu dobânzi mici, dar neterminate,
în schimb nu avem capital, deoarece l-am consumat de-a lungul boom-ului. Lipsa de
chibzuință ne obligă ca acum ”să strângem cureaua”.
Așadar, consecințele inflației sunt negative. Pe termen scurt, ea poate conferi
avantaje anumitor grupuri sau entități (acesta fiind și motivul pentru care este
folosită ca tehnică), pe seama altora. Efectele ”stimulative” se rezumă doar la
perioada boom-ului artificial, indus de reducerea ratei dobânzii de entitatea care
administrează acest preț special (banca centrală), cu prețul pierderii puterii de
cumpărare, al reducerii veniturilor, al șomajului pe termen lung. În esență, nimic bun
nu se poate spune despre ea.
Politica anti-inflaționistă
16
Dacă inflația înseamnă o creștere deliberată a cantității de bani din economie
(cu scop ”stimulativ”), atunci politica anti-inflaționistă nu poate însemna nimic
altceva decât reducerea ritmului injecțiilor monetare. Din nefericire, guvernele, cele
mai avantajate entități de sporirea volumului de însemne monetare, caută remedii în
controlul prețurilor și al veniturilor. Pe lângă distorsiunile impuse sistemului
prețurilor relative de ”șocurile monetare”, ele intervin o dată în plus încercând să
controleze creșterea prețurilor factorilor de producție, a prețurilor bunurilor de
consum, a salariilor sau a chiriilor. Altfel spus, împiedică restabilirea funcționării
normale a sistemului prețurilor relative, deci, a procesului de alocare a resurselor
rare. Or, situația în care guvernul încearcă să controleze prețurile și salariile pentru a
evita ”creșterea generalizată a prețurilor” este similară celei în care medicul elimină
durerile de cap ale unui pacient prin decapitarea acestuia.
Evident, politica anti-inflaționistă presupune abandonul expansiunii
monetare. Însă, problema esențială a acesteia este aceea că reducerea ritmului de
creștere a volumului de însemne monetare aduce, mai întâi, toate dezavantajele
posibile pentru un guvern democratic. Pentru a limita expansiunea monetară, banca
centrală trebuie să crească dobânzile la care finanțează băncile comerciale. Or, acest
lucru este extrem de neplăcut pentru guvern care, fie trebuie să-și reducă unele
capitole de cheltuielile (pentru a putea plăti dobânzi mai mari) și datoriile (pentru a
nu plăti dobânzi mai ridicate), ceea ce înseamnă că trebuie să recurgă la măsuri de
austeritate, fie trebuie să crească impozitele. Într-o democrație, unde guvernele sunt
alese de parlamente din patru în patru ani, ambele situații sunt extrem de
nepopulare, ceea ce poate determina pierderea sprijinului electoral. De aceea,
guvernele moderne s-au învățat să trăiască pe datorie. În anumite condiții, când
ratele dobânzilor sunt administrate de banca centrală (așa cum se întâmplă, din
păcate, în toată lumea astăzi), traiul este mai ușor pentru datornici. Or, cine este cel
mai mare datornic al lumii moderne? Sectorul guvernamental. Prin inflație, el își
poate finanța deficitele bugetare la costuri relativ mici. Având o relație privilegiată
cu banca centrală, ea însăși o instituție de stat, în mod iluzoriu, independentă, având
în vedere că acolo sunt numiți admninistratori de către parlamente, mai precis de
organismul politic care susține executivul, guvernele își finanțează o datorie care, în
17
condiții normale, nu ar putea fi finanțată. Așadar, politica anti-inflaționistă
dezavantajează guvernul. Din păcate, inflația subtilizează putere de cumpărare de la
utilizatorii de bani și o pune la dispoziție primilor beneficiari ai expansiunii
monetare, printre care se numără, fără excepție, și sectorul guvernamental. În aceste
condiții, reducerea ritmului injecțiilor monetare i-ar dezavantaja clar pe guvernanți
sau pe grupurile organizate de interese învățate să-și procure beneficii din asemenea
situații.
În al doilea rând, politica anti-inflaționistă ar atrage o mulțime de efecte
negative. Scumpirea creditului are exact efectele opuse boom-ului: criză financiară,
abandonarea unor proiecte investiționale începute, reduceri salariale, creșterea
temporară a ratei șomajului etc. Chiar dacă acestea vor conduce la însănătoșirea
sistemului economic, ele sunt nepopulare printre votanții care sunt obișnuiți să pună
totul pe seama guvernelor. De aceea, nu există suficiente motive de ordin politic
pentru ca deținătorul tiparniței să reducă ritmul expansiunii monetare. Situația
sistemului economic este similară unui bolnav care are o infecție puternică în
organism; însă, în loc să fie operat, ceea ce înseamnă efecte imediat extrem de
neplăcute (dureri, anestezie, terapie intensivă, convalescență), este tratat cu calmante.
Însă, inclusiv un student la medicină știe că un calmant ascunde adevărata problemă,
că, mai devreme sau mai târziu, pacientul trebuie supus intervenției chirurgicale
dureroase, dar absolut necesare.
Chiar și așa, problema fundamentală a politicii anti-inflaționiste nu ține, în
primul rând, de manevrarea, într-o direcție sau alta, a masei monetare, ci de puterea
discreționară atribuită unei instituții care și-a însușit monopolul, deci privilegiul,
tipării banilor de hârtie. Însă, aceasta este o problemă ce merită discutată cu o altă
ocazie.
18
Măsurarea inflației
Economiștii au obiceiul de a aprecia ritmul de creștere a prețurilor prin intermediul

ratei inflației.
Ri = (Ip - 1) x 100
unde, Ri = rata inflației, iar Ip = indicele prețurilor.
Printre indicii de pret folosiți in măsurarea inflației se numără:
• Indicele prețurilor bunurilor de consum – IPBC, care
măsoară evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate si a tarifelor serviciilor
utilizate de către populație.
• IPPI – Indicele prețurilor producției industriale, care exprimă evoluția sau schimbările
medii ale prețurilor produselor fabricate si livrate de producătorii interni, practicate efectiv, în
primul stadiu al comercializării acestora.
• IPAM – Indicele prețurilor cu amănuntul, care măsoară modificarea prețurilor la mărfurile
vândute prin rețeaua comerțului cu amănuntul;
• ICC – Indicele costului construcțiilor, care măsoară modificarea prețurilor în construcții
• IPPA – Indicele prețurilor produselor agroalimentare, care măsoară evoluția prețurilor
produselor agro-alimentare pe «piața țărănească. Se utilizează atât distinct, cât si în
determinarea IPBC;
• Indicele deflator al PIB, care așa cum s-a văzut, este raportul între PIB nominal (în prețuri
curente) si PIB real (exprimat în prețuri comparabile, ale perioadei de bază)
Pentru măsurarea inflaţiei în UE se foloseşte Indicele armonizat al preţurilor de
consum (IAPC), bazat pe un coş de bunuri şi servicii reprezentative din fiecare ţară. Este
“armonizat”, deoarece îl folosesc toate statele membre ale UE, pentru a se asigura
comparabilitatea și a gestiona eficient măsurarea acestui grav dezechilibru macroeconomic.
Coșul IAPC cuprinde 12 categorii de produse și servicii, care, la nivelul zonei euro, în
anul 2009, aveau următoarele ponderi:
1. Alimente și băuturi nealcoolice (15,6 %)
2, Restaurante și hoteluri (9,4 %)
3. Bunuri și servicii diverse (8,5 %)
4. Sănătate (4,2 %)
5. Recreație și cultură (9,7 %)
6. Mobilier,echipament casnic și întreținerea de rutină a casei (7,1 %)
7. Îmbrăcăminte și încălțăminte (6,8 %)
8. Întreținerea locuinței, apă, energie electrică, gaze și alți combustibili (15,6 %)
9. Educație (1,0 %)
10. Alcool și tutun (3,7 %)
11. Transporturi (15,1 %)
12. Comunicații (3,2 %)
Desigur, suma acestor ponderi ar trebui să fie 100 (întregul).
Cum se determină rata inflației plecând de la acest coș ? Pe baza observațiilor
efectuate în numeroase locuri, asupra a mii de bunuri și servicii, se stabilesc mai întâi indicii
medii de creștere a prețurilor pe fiecare categorie, apoi se adună acești indici înmulțiți cu
ponderea fiecăruia în cosul reprezentativ, rezultând astfel IAPC. Pentru a detemina rata
inflației, se scade din acest indice 100, așa cum s-a precizat și mai sus.
Putem calcula rata inflației plecând de la ratele de creștere a prețurilor pe fiecare
categorie, înmulțindu-le cu aceleași ponderi și apoi însumându-le. Aceasta este o metodă și
mai convenabilă, deoarece putem observa direct cât din rata inflației este imputabilă fiecărei
categorii de bunuri sau servicii din coș.
19
Pentru a înțelege mai bine metoda de determinare a ratei inflației cu ajutorul IAPC, să
urmărim în continuare un exemplu. Pentru simplificare, vom nominaliza doar trei categorii
din coșul reprezentativ, pe cele cu ponderile mai mari, pe care le vom nota cu A;B;C; restul
(D) incluzându-le în “altele”. Rata inflației va fi determinată prin cele două variante de calcul
Ponderea Indicele de Rata de Calculul ratei Calculul ratei

(%) creștere a creștere a inflației pe baza inflației pe bază
prețurilor prețurilor IAPC de rată de creștere
(%) (%)
1 2 3 4 5 6
A 30 120 20 36 6
B 20 150 50 30 10
C 10 140 40 14 4
D 40 115 15 46 6
Total 100 x x 126 26
Rata inflației este 26%. Cea rezultată pe ultimul rând din coloana 6, unde se observă
direct, uitându-ne pe verticală, că 6 procente sunt imputabile creșterii prețurilor la categoria
A, 10 procente provin din categoria B, 4 procente din categoria C, iar alte 6 procente sunt
datorate creșterii prețurilor la alte bunuri și servicii, incluse pe rândul D. Sau determinată prin
scăderea din IAPC (ultimul rând al coloanei 5) a bazei 100. 126 – 100 = 26 (%).
Atenție! Tabelul a fost dat aici pentru a vedea calculele. În aplicatiile pe care le veți
rezolva, textul cu informațiile disponibile din exemplul de mai sus ar putea fi: Calculați rata
inflației, știind că la bunurile A, care dețin o pondere de 30 % în coșul reprezentativ de
consum, prețurile au crescut cu 20 %, la bunurile B, care dețin ponderea de 20 %, indicele de
creștere a prețurilor a fost de 150 %, la bunurile C, care dețin ponderea de 10 %, prețurile au
crescut cu 40 %, iar la celelalte bunuri și servicii, indicele de creștere a prețurilor a fost de
15%. Pentru a rezolva, v-ați putea folosi de un tabel în care însă să nu aveți decât coloanele
1,2,3 și 5 sau 1,2,4 și 6, în funcție de varianta de calcul pentru care optați. Aveți grijă să nu
încurcați indicele de creștere cu rata creșterii.
Dacă rata lunară a inflației s-ar determina calculându-se cu cât este mai mare nivelul
prețurilor la sfârșitul lunii față de cel de la începutul ei, trecerea de la rata lunară la rata
anuală, semestrială sau trimestrială este asemănătoare cu calculul dobânzii compuse. De
exemplu, rata lunară a inflației pe primele trei luni ale anului a fost de 4 %. Care este rata
inflației pe primul trimestru ? Raționamentul este următorul: la începutul anului, nivelul
prețului era “x”. La sfârșitul lui ianuarie era x + 0,04x = x(1+0,04). La sfârșitul lui februarie
era x(1+0,04) + 0,04x(1+0,04) = x(1+0,04)(1+0,04) = x(1+0,04) 2 . La sfârșitul lui martie,
nivelul prețului ar fi x(1+0,04) 3 . Indicele de creștere a prețului pe primele trei luni este
20
raportul procentual dintre x(1+0,04) 3 și “x”, adică (1+0,04) 3 *100. Rata inflației pe primele
trei luni va fi (1+0,04) 3 *100 – 100 = 1,124864*100 – 100 = 12,4864 %.
La aceeași rată lunară a inflației, de 4 %, rata semestrială ar fi
(1+0,04) 6 * 100 – 100 = 26,53 %, iar rata anuală a inflației ar fi
(1+0,04) 12 * 100 – 100 = 60,10 %.
Dacă în luna ianuarie prețurile au crescut cu 5 %, in februarie au crescut cu 2 %, iar în
lunba martie rata lunară a inflației a fost de 3 %, în primele trei luni ale anului prețurile au
crescut cu (1+0,05)(1+0,02)(1+0,03)*100 – 100 = 110,313 – 100 = 10,313 %. Adică rata
inflației pe primul trimestru a fost de 10,313 %.
21
PERFORMANŢELE
ECONOMICE ŞI
SITUAŢIA POLITICĂ
PERFORMANŢELE ECONOMICE ŞI
SITUAŢIA POLITICĂ
Un ritm excesiv de creştere a masei

monetare conduce la inflaţie
Întrebări:
1. Ce înseamnă un ritm de creştere
excesiv?
2. Există un ritm de creştere insuficient?
Poate genera deflaţie? Sau poate duce la
recesiune şi şomaj?
3. Controlul ratei de creştere a masei
monetare este singura sau modalitatea
optimă de a preveni fluctuaţiile la nivelul
agregat al activităţii economice? Sau, cel
puţin, este modalitatea optimă?
Arc peste timp – Criza
economică din 1929 - 1933
■ Simptome:
- Reducerea rezultatelor economice nete patru
ani consecutiv: cu 9% în 1930, 8% în 1931,
14% în 1932 respectiv 2% în 1933.
- În SUA, între 1929 şi 1933 venitul real net pe
cap de locuitor a scăzut cu aproximativ 30%.
■ Efecte
- Şomajul masiv - în 1933 s-a înregistrat punctul
culminant al recesiunii – 25% din forţa de
muncă a fost declarată oficial şomeră.
■ Posibilă cauză: eşuarea capitalismului?

Supraproducţia?
Ce se întâmplă în timpul unei
recesiuni?
● Recesiunea reprezintă o încetinire

neintenţionată şi, deci nocivă a ritmului de
creştere a rezultatelor economice totale.
● Recesiunile sunt provocate de aşteptările

frustrate.
● Pot fi recesiunile evitate?
 Planificarea totală a producţiei este soluţia ?

(producţia la comandă – producţia pentru piaţă)
Mecanismul de declanşare a
recesiunii
Recesiunile sunt consecinţele unui şir de greşeli
comise de participanţii la activitatea economică.
Ele sunt provocate de aşteptările frustrate ale
întreprinzătorilor.
▪ Întreprinzătorii interpretează greşit semnalele de
preţ furnizate de piaţă generând investiţii eronate
şi lipsă de coordonare;
▪ Investiţiile sunt angajate şi produsele sunt
fabricate la costuri care nu sunt justificate de
cerere;
▪ Când se descoperă erorile, planurile
antreprenoriale se modifică, producţia trebuie
restrânsă, muncitorii concediaţi şi capitalul,
indiferent de forma sa, trebuie lichidat.
▪ Din acest punct de vedere, recesiunile sunt o
corecţie adusă acumulării de greşeli din perioada
anterioară.
Cum au putut greşi atât de mulţi
întreprinzători ? Este de vină
piaţa ?
Explicaţie: politica monetară expansionista din
anii 1920 a generat o puternică creştere
economică artificială (“boom”) urmată de
contracţia (“bust”) din 1929.
Principalii paşi:
1. Creşterea masei monetare fără acoperire →
expansiunea artificială a creditului → reducerea ratei
dobânzii → apariţia creditelor ieftine care generează
iluzia profitabilităţii şi un optimism nejustificat.
2. Întreprinzătorii îşi extind investiţiile, angajează mai
mulţi muncitori, cresc producţia, măresc stocurile în
speranţa unor venituri viitoare în creştere...
3. Însă, când rata dobânzii începe dintr-odată să crească
(pentru a stopa creşterea inflaţionistă a preţurilor),
întreprinzătorii constată că au greşit.
4. În loc de profituri, înregistrează pierderi neaşteptat
de mari.
Cum au putut greşi atât de mulţi
întreprinzători ? Este de vină
piaţa ?
Concluzii:
● Atât în perioadele favorabile, cât şi în cele
nefavorabile, există întreprinderi care eşuează.
In timpul unei recesiuni există, însă, şiruri
întregi de erori.
● Acestea sunt provocate de manipularea
sistemului monetar şi de credite (grafic
piaţa împrumuturilor).
● Marea criză nu trebuie considerată o carenţă a
economiei de piaţă, ci o lecţie care ne arată
tuturor cum poate politica monetară să
afecteze procesul de coordonare în viaţa
economică.
ECHILIBRUL MONETAR
 Obiectivul ideal al băncii centrale, în calitate

de agent reglator al sistemului monetar
naţional este de a păstra echilibrul între
cererea şi oferta de monedă.
 Reprezentare grafică;
 Moneda nu poate fi “neutră”; ea asigură
toate relaţiile de schimb din economie;
 Echilibrul monetar→stabilitatea preţurilor
(un nivel foarte redus al
inflaţiei)→stabilitatea puterii de
cumpărare→evitarea preţurilor distorsionate
şi a calculelor monetare sistematic eronate
şi deci, a recesiunii.
Când este funcţională
politica monetară?
 Opinia dominantă după Marea Criză: deşi politica
monetară poate combate cu succes inflaţia, ea nu prea
are nicio utilitate în combaterea recesiunii – BC poate
mări rezervele excedentare ale sistemului bancar, dar
nu poate obliga băncile să acorde credite şi astfel, să
transforme rezervele în bani
 RECESIUNEA = criză de încredere ⇒ pesimism,
prudenţă, creşte dorinţa populaţiei de a deţine bani în
numerar, de a nu cheltui
 Există moduri în care BC sau altă agenţie
guvernamentală îi poate determina pe oameni să se
împrumute şi să cheltuiască? Da, creşterea
încrederii populaţiei.
 Cum? Creşterea împrumuturilor şi a cheltuielilor
guvernului.
POLITICA FISCALĂ
 Politica fiscală reprezintă utilizarea

bugetului guvernamental pentru a ajunge
la nivelul dorit al cheltuielilor totale.
 John Maynard Keynes – cel mai influent
susţinător al politicii fiscale (Teoria generală a
folosirii forţei de muncă, a dobânzii şi a banilor,
publicată în 1936 ).
 Politica fiscală keynesiană viza corectarea
recesiunilor prin manevrarea volumului
cheltuielilor bugetare (creşterea cererii
agregate)
NECESITATEA GĂSIRII
MOMENTELOR POTRIVITE
● Utilizarea cheltuielilor bugetare şi implicit a

cererii agregate ca instrument stabilizator
eficient presupune o combinare corectă a
politicilor monetare şi fiscale.
Se pot însă reduce fluctuaţiile agregate?
● Principala provocare: identificarea momentului

potrivit.
→ Unde ne aflăm? (nu aflăm decât foarte târziu dacă
cererea agregată a crescut sau a scăzut)
→ Unde ne vom afla? (efectele politicii – acţiunile de
astăzi trebuie să încerce să compenseze deficitele sau
excedentele cererii agregate de mâine)
→ Cât durează decalajul dintre luarea unei măsuri şi
impactul ei? (previzionarea viitorului modifică viitorul)
ORIZONTUL DE TIMP ŞI
POLITICA
 În conceperea, selecţia şi punerea în aplicare a
politicilor economice un rol fundamental îl are
alegerea orizontului de timp.
 Modificările cererii agregate afectează producţia şi
ocuparea forţei de muncă înainte de a afecta
preţurile.
I. Politici expansioniste (creşterea cererii agregate)
- aspecte pozitive pe termen scurt;
- aspecte negative pe termen lung;
- sunt atrăgătoare pentru electorat;
II. Politici contracţioniste (reducerea cererii
agregate)
- aspecte negative pe termen scurt;
- aspecte pozitive pe termen lung;
● În preajma alegerilor, funcţionarii guvernamentali vor
considera că politicile expansioniste îi avantajează.
Aşadar, vor adopta politici de genul pornire-oprire-
pornire, cu tendinţă inflaţionistă.
DEFICITE BUGETARE
NELIMITATE
 Procesul politic democratic tinde să

producă deficite bugetare cronice fiindcă
acestea controlează mijloacele de plată
şi, prin urmare, se pot împrumuta cu
succes în propria ţară.
 În absenţa unei obligaţii de a atinge
echilibrul bugetar pe termen lung,
procesele politice pot provoca o
secvenţă nedefinită de deficite bugetare.
 Deficitele bugetare cronice presează
autorităţile să mărească masa monetară.
Instabilitatea sistemului
antreprenorial liber
 Marx şi alţii – desfiinţarea sistemelor
antreprenoriale libere, a CAPITALISMULUI
 Keynes – o intervenţie adecvată a
guvernului poate reduce la un minim
tolerabil instabilitatea
 Friedman, Buchanan şi alţii –
instabilitatea ar fi mult mai mică şi
acceptabilă politic şi social, dacă guvernul
ar stabili un sistem corect de reguli pentru
a-şi controla propriul comportament şi
comportamenul sistemului bancar
Concluzii
 Guvernul ar putea contribui la stabilitatea

economică dacă şi-ar limita aria de acţiune.
 Politicile guvernamentale mai stabile şi previzibile
ar crea mai puţine incertitudini la nivelul
sistemului economic.
INTRODUCERE ÎN ECONOMIA INTERNAȚIONALĂ
Gabriela Carmen Pascariu, Liviu-George Maha
Sistemele economice naționale sunt corelate între ele printr-un ansamblu foarte
complex de relații instituționale, comerciale, economice, financiare etc. Bunurile circulă
dintr-o țară în alta ca rezultat al încercării comercianților de găsi cele mai bune piețe pentru
vânzare, forța de muncă și capitalul se deplasează în căutarea celor mai bune oportunități de
valorificare, guvernele suportă efectele reglementărilor adoptate de instituții supranaționale
(în cazul unor structuri de cooperare regională de tipul Uniunii Europene) sau internaționale
(spre exemplu, Organizația Mondială pentru Comerț, Fondul Monetar Internațional), bursele
de valori tranzacționează titluri ale companiilor din toate colțurile lumii. Rezultă că avem de-
a face cu o țesătură de relații dificil de surprins și analizat în câteva pagini. Totuși, vom
încerca în acest capitol să explicăm cum, de ce și cu ce efecte au loc schimburi între actori
din țări diferite și să oferim un tablou sintetic al contextului internațional actual în domeniul
economiei. Studenții vor afla și înțelege concepte noi, specifice sferei de analiză a relațiilor
economice internaționale, vor putea plasa modul de gândire economic dobândit până în
prezent într-un spațiu definit de economii deschise, integrate în economia globală.
Despre câștigurile din comerț

Comerţul internaţional constituie cea mai veche şi importantă componentă a relaţiilor
economice dintre naţiuni. Mai exact, pentru multă vreme, ceea ce numim astăzi economie
mondială s-a bazat doar pe comerţul între ţări. Şi în prezent, deşi conexiunile dintre ţări sunt
numeroase, depăşind categoria economicului, fluxurile comerciale sunt, încă, cel mai
important element prin valoarea, amploarea geografică şi varietatea structurală a tranzacţiilor.
(Işan, 2004, pp. 219-220) Tabelul următor reflectă evoluția fluxurilor comerciale
internaționale din ultimul deceniu, precum și modul în care statele dezvoltate ale lumii, dar și
unele în curs de dezvoltare, participă la realizarea acestora.
Tabel 1. Valoarea exporturilor și importurilor mondiale (miliarde USD)

Flux
2000 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
comercial
Total Importuri 6.529 7.621 9.306 10.607 12.200 14.033 16.229 12.478 15.145 17.997
mondial Exporturi 6.361 7.458 9.081 10.361 11.985 13.831 15.984 12.369 15.064 17.979
Țări Importuri 4.499 5.189 6.189 6.907 7.836 8.800 9.841 7.405 8.632 10.070
dezvoltate Exporturi 4.132 4.791 5.650 6.162 6.960 7.961 8.876 6.873 7.987 9.279
Importuri 1.259 1.303 1.525 1.735 1.918 2.020 2.169 1.605 1.969 2.265
SUA
Exporturi 781 724 818 907 1.038 1.162 1.301 1.056 1.277 1.480
Importuri 379 383 454 514 579 619 762 550 692 854
Japonia
Exporturi 479 471 565 594 646 714 782 580 769 822
Germania Importuri 495 604 715 780 922 1.055 1.186 926 1.056 1.255
1
Exporturi 550 751 909 977 1.122 1.323 1.451 1.120 1.261 1.475
Importuri 225 412 561 660 791 956 1.131 1.004 1.396 1.742
China
Exporturi 249 438 593 761 969 1.217 1.428 1.201 1.578 1.899
Importuri 58 50 66 77 95 126 182 133 191 214
Brazilia
Exporturi 55 73 96 118 137 160 197 152 201 256
Importuri 33 57 75 98 137 199 267 167 229 305
Rusia
Exporturi 103 133 181 241 301 351 467 301 397 516
Importuri 13 24 32 40 51 69 82 54 61 76
România
Exporturi 10 17 23 27 32 40 49 40 49 62
Sursa: 2011 International Trade Statistics Yearbook.
Participarea statelor lumii la comerţul internaţional este direct proporţională cu

potenţialul economic, nivelul de dezvoltare economică, competitivitatea internaţională a
produselor realizate de firmele autohtone, strategiile de afaceri ale acestora etc. Perioada
postbelică este marcată de supremaţia statelor dezvoltate în comerţul internaţional,
importanţa acestora fiind într-o continuă creştere. Deşi ponderea economiilor avansate în
producţia mondială a scăzut, ele şi-au consolidat poziţia în cadrul fluxurilor comerciale
internaţionale, situaţie evidenţiată şi de datele din tabelul următor:
Tabel 2. Participarea la exporturile mondiale a celor trei grupe de ţări, 1980-2010 (%)
Categoria de ţări 1980 1990 1995 2000 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ţări capitaliste
66,34 72,39 69,93 65,72 63,11 60,36 58,82 58,39 56,40 56,40 54,15
dezvoltate
Ţări în curs de
29,46 24,20 27,71 31,88 33,82 36,18 37,42 37,68 39,02 39,78 41,78
dezvoltare
Ţări socialiste şi
4,20 3,41 2,35 2,40 3,07 3,46 3,76 3,93 4,59 3,83 4,07
în tranziţie
Sursa: UNCTAD, Handbook of Statistics 2011.
Comerțul între țări apare ca rezultat al deciziei agenților economici de a vinde,

respectiv de a cumpăra pe/de pe piețele externe. Ca să înțelegem de ce fac asta și ce obțin din
comerțul exterior nu avem altceva de făcut decât să ne reamintim ce doresc producătorii și ce
doresc consumatorii din participarea la schimb și să adaptăm modul de gândire la contextul
definit de relațiile externe.
Studenții au învățat în temele anterioare că decizia de participare la schimb se ia în
baza unei analize a costului marginal și a beneficiului marginal, că producătorii urmăresc
maximum de beneficiu economic, iar consumatorii maximum de bunăstare. Orientarea către
piețele externe nu este altceva decât consecința căutării celor mai bune oportunități pentru
realizarea obiectivelor urmărite. În tema Eficiență, schimb și avantaj comparativ, am aflat că
indivizii câștigă dacă se specializează și participă apoi la schimb pentru a obține bunurile de
care au nevoie. Altfel, dacă fiecare ar încerca să se bazeze pe autoconsum, adică să producă
tot ce are nevoie, ar trebui să ne limităm existența la cele mai elementare nevoi. Specializarea
și schimbul extern măresc, prin urmare, oportunitățile de obținere a bunăstării și de creștere a
prosperității pentru toți indivizii și implicit pentru națiuni.
2
Dar, pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie, în primul rând, ca reglementările
naționale în domeniul comerțului exterior (cele asociate politicilor comerciale) să permită
relații de schimb cu exteriorul. O economie care participă la comerțul internațional este o
economie deschisă, spre deosebire de economiile care nu participă și care se numesc
economii închise. În lumea contemporană, cu excepții ce țin de cazuri punctuale de embargou
(blocări ale exportului sau importului de mărfuri într-o sau dintr-o țară, ca sancțiune pentru
încălcarea unor reguli sau principii de drept internațional sau ca mijloc de presiune politică),
toate economiile naționale sunt deschise. Dar aici apare o distincție cheie legată de gradul de
deschidere către exterior, în funcție de nivelul de protecție aplicat, practicile putând varia de
la un comerț liber, cu totală expunere față de concurența externă (aplicat așa cum vom vedea
mai jos în interiorul unor grupări regionale), la măsuri ridicate de protecție, care reduc
deschiderea unei economii către concurența externă. Practica generală în domeniul politicilor
comerciale este cea a protecției, cu tendință generală de reducere a nivelului mediu al
protecției la nivel mondial.
Ca să analizam câștigurile din comerț, noi vom presupune, însă, că avem economii
deschise, fără protecție, care, prin specializare și schimb, își pot obține toate bunurile
necesare.
La nivel individual, specializarea se realizează în baza competențelor pe care le are
fiecare. În cazul unei economii, specializarea este condiționată în primul rând de resursele de
care dispune aceasta. Dacă are mult lemn, va produce mobilă; dacă are teren agricol fertil, va
face agricultură; dacă are tehnologie, va produce aeronave. Un student atent ar putea, aici, să
întrebe însă de ce nu se identifică cel mai eficient produs (care consumă puține resurse și are
pe piață o cerere în creștere) și apoi să se achiziționeze resursele necesare din exterior, dacă
economiile sunt deschise, așa cum am susținut mai sus.
Să ne gândim, însă, ce ar presupune să cumperi din exterior. Spre exemplu, din
studiile de piață realizate, am identificat că în următorii ani va exista o cerere foarte dinamică
pentru autoturisme cu motoare pe bază de curent electric. Până la urmă nici nu e greu să
identificăm o astfel pe perspectivă a pieței, dacă suntem atenți la semnalele date de politicile
publice actuale și de presiunile la nivel internațional legate de nevoia de orientare spre
reducerea dependenței de petrol.
Dar constatăm că nu avem specialiștii necesari. Ca să-i pregătim, avem nevoie de
timp și de bani investiți în dezvoltarea capitalului uman, resurse pe care le luăm de la alte
producții. Costul de oportunitate riscă să fie ridicat și să depășească beneficiul marginal.
Dacă decidem să ”cumpărăm” resursa de capital uman necesară, ne putem întreba ce i-ar
putea determina pe specialiștii din Germania sau SUA să vină să lucreze în România, spre
exemplu, și pentru ce salariu? Care ar fi în acest caz costul economic? De asemenea,
achiziționarea unor bunuri intermediare din alte țări presupune studii de piață (ca să vezi de
unde cumperi, care e cel mai bun preț, unde riscurile de piață sunt mai mici), presupune
costuri de transport, dar și costuri de tranzacție mai mari. Nu în ultimul rând, achiziția externă
3
este supusă procesului de taxare vamală în economiile reale (cu excepția piețelor liberalizate
în cadrul proceselor de regionalizare, ca în cazul Uniunii Europene, așa cum vom vedea mai
jos).
Dacă luăm în calul toate acestea, vom vedea că, în căutarea eficienței economice, cel
mai avantajos este să te orientezi spre producerea bunurilor pe care știi să le faci cel mai bine
și pentru care dispui de resurse într-o măsură mai mare decât pentru alte producții, în așa fel
încât specializarea să se realizeze în acele produse unde se pot obține cele mai reduse
costuri de oportunitate. Evident, resursele pot ține de dotarea inițială sau pot fi dobândite,
neputând spune într-o lume de economii deschise și comerț la scară globală că producția unui
bun este domeniul exclusiv al uneia sau alteia dintre economii. Până la urmă, în termeni de
cost de oportunitate, prin politici publice poți obține orice resursă de care ai nevoie, dacă ai
cu ce s-o plătești; altfel spus, dacă știi să produci și să vinzi ceva eficient ca să obții
finanțarea necesară.
Într-un final, rezultă că orientarea pentru comerț în exterior este determinată de
identificarea de oportunități privind obținerea de avantaje din comerț ca rezultat al
specializării în produsele pentru care costurile de oportunitate sunt cele mai reduse. Din
această perspectivă ne interesează ce oferă complementar sau diferit piețele externe,
comparativ cu cele naționale (numite și domestice sau locale).
De reținut că, deși în limbajul de specialitate, implicit în explicațiile de mai jos, vom
spune că economiile sau regiunile se specializează, nu trebuie să uităm că nu economiile sau
regiunile fac comerț, ci companiile și că rezultatul ”specializării unei economii” este dat de
deciziile de afaceri ale companiilor din respectiva economie, posibil însă de influențat și prin
politici publice, nu doar prin informații transmise de piață.
Prin urmare, companiile dintr-o economie sau regiune se vor specializa, în baza
costului de oportunitate, în acele bunuri și servicii pe care le vor produce mai eficient decât
alte firme de pe piață (altfel spus, pentru care dețin avantaje comparative, pentru a fi
competitive și pentru a capta cererea), rezultând, de aici, specializarea economiei sau regiunii
din care companiile fac parte. Prin participarea la comerț, economiile vor obține în schimb
bunurile și serviciile pentru care nu pot dispune de avantaje comparative, prin importul
realizat tot de către firme. Baza comerțului internațional o constituie, prin urmare,
specializarea și schimbul (Begg ș.a., 1989, p. 391).
Din cele de mai sus rezultă că participarea la comerțul exterior este determinată de
posibilitatea de a obține beneficii suplimentare marginale, altfel spus de a obține câștiguri din
comerț (Lipsey, 1999). Ne vom concentra, în consecință, demersul explicativ al determinării
comerțului exterior pe explicarea surselor și formării câștigurilor din comerț.
Principale surse ale câștigurilor din comerț sunt:
1. Diferențe de cost ce rezultă din diferențele în dotarea cu resurse;
2. Obținerea de reduceri ale costurilor atunci când firmele își măresc output-
ul (scara de producție), ca rezultat al specializării.
4
1. Diferențe de cost ce rezultă din diferențele în dotarea cu resurse
Explicarea câștigurilor din comerț determinate de înzestrarea cu resurse a fost

realizată prin contribuția economiștilor clasici și neoclasici, cei mai reprezentativi autori fiind
A. Smith, D. Ricardo, Heckscher, Ohlin și Samuelson și având ca rezultat 3 modele teoretice
de analiză: teoria costurilor absolute (Smith), teoria costurilor relative (Ricardo), teoria
dotării cu factori de producție (H-O-S). Am mai vorbit despre câștigurile din comerț și
specializare în capitolul 2, unde am aflat de ce e mai avantajos pentru doamna Brown să se
specializeze în producerea berii brune, în timp ce pentru domnul Jones soluția optimă este
specializarea în producerea de bere blondă și cum specializarea și schimbul extind
posibilitățile de producție ale indivizilor. Am aflat tot atunci că specializarea este sinonimă
pentru ”urmărirea avantajului comparativ” și că are loc în baza ”legii avantajului
comparativ”, lege pe care, deși nu o definesc sau poate chiar nici nu au auzit de ea,
producătorii o aplică întotdeauna. Să vedem în continuare cum acționează legea avantajului
comparativ între economii naționale și cum ”câștigă” acestea din specializare și schimb.
A. Când apare avantajul absolut?

Avantajul absolut presupune cel mai simplu caz în care fiecare regiune/economie
deține un avantaj la producerea unor bunuri, înțelegând prin avantaj absolut capacitatea de a
obține un produs cu o cantitate mai mică de resurse (altfel spus, la un cost mai mic) sau, ceea
ce înseamnă același lucru, capacitatea de a obține cu o unitate de resurse o cantitate mai mare
dintr-un produs, comparativ cu celelalte regiuni/țări.
Diferențele de cost pot fi explicate prin dotarea diferită cu resurse naturale, capital
uman, tehnologie, luând în considerare legătura indirectă între disponibilitatea resurselor și
prețul acestora, diferențe care pot fi amplificate de reducerea costurilor de producție ce poate
rezulta din producția mai mare permisă de extinderea pieței și a scalei de producție și/sau
dobândirea de noi aptitudini (situație cunoscută ca ”proces de învățare”). Deoarece costul de
oportunitate ar fi prea ridicat dacă economia ar aloca resursele disponibile către producerea
tuturor bunurilor, rezultând pierderi potențiale de bunăstare și risipă de resurse, resursele vor
fi alocate către bunurile unde se deține avantaje absolute.
Pentru a înțelege mai ușor de ce apare specializarea între economii, să apelăm la un
exemplu simplificat, după modelul clasicilor englezi, cu două țări/regiuni (Uniunea
Europeană și SUA) și două produse (grâu și postav), prin asociere cu modelul clasic al
specializării internaționale de tip inter-industrii (spre deosebire, de exemplu, de specializarea
intra-industrie, în care economiile produc și schimbă între ele bunuri diferite în interiorul
acelorași industrii). Pentru a ne afla într-o situație de avantaj absolut, presupunem că Uniunea
Europeană (UE) poate produce la costuri mai mici postavul, în timp ce SUA grâul (avantaj
5
absolut reciproc), conform datelor din Tabelul 3, singurul factor de producție este munca și
fiecare țară dispune de două unități de muncă.
Dacă economiile ar fi închise (a), fiecare ar trebui să aloce câte o unitate de resurse
pentru fiecare din cele două producții. În acest fel, UE ar produce 5 unități de grâu și 10 de
postav, în timp ce SUA ar produce 10 unități de grâu și 6 de postav (cantități egale cu
cantitățile cerute din cele două bunuri, în cele două economii). Asta echivalează cu faptul că
grâul este produs cu 0,2 unități de muncă în UE și cu 0,1 unități în SUA, în timp ce postavul
are un cost de 0,1 unități de muncă în UE și 0,16 unități în SUA. Pe total economie
internațională se produc 15 unități de grâu și 16 de postav.
Dacă, însă, presupunem că economiile sunt deschise, adică pot participa la schimb, iar
schimbul este liber (b), fiecare dintre țări ar putea utiliza mai eficient resursele dacă s-ar
decide să aloce cele două unități de muncă pentru producția pe care o pot realiza mai ieftin
(pentru care dețin avantaj comparativ), respectiv, postavul în UE și grâul în SUA (așa cum
menționam mai sus). În acest caz, UE ar produce 20 de unități de postav și nici o unitate de
grâu (plătind cele 5 unități de grâu de care are nevoie cu 0,5 unități de muncă; fără
specializare, o costă 1 unitate de muncă ), în timp ce SUA ar produce 20 de unități de grâu și
nici o unitate de postav, plătind cele 6 unități de postav de care are nevoie cu 0,6 unități de
muncă în loc de 1 unitate. Ca rezultat al specializării, se produc cu 5 unități mai mult grâu și
cu 4 unități mai mult postav.
Tabelul 3. Câștiguri din specializarea cu avantaj absolut

Produse Grâu (kg.) Postav (kg.) Grâu (kg.) Postav (kg.)
b. Cantități care pot fi
produse prin transferul
Economii închise a. Cantități de grâu și postav care
unei unități de muncă
vs. economii pot fi produse cu o unitate de
înspre producția unde țara
deschise muncă în cele două țări
dispune de avantaj
comparativ
UE 5 10 - 20
SUA 10 6 20 -
Cu specializare conform
Total producții la Fără specializare
avantajului comparativ
nivel internațional
15 16 20 20
Adaptare după R. Lipsey
Legea avantajului comparativ aplicată schimbului internațional presupune, prin

urmare, că fiecare țară se specializează în producția și exportul bunurilor pe care le produc la
un cost relativ (cost de oportunitate) inferior celui al altor țări (Begg ș.a., p. 397).
Specializarea duce, așa cum arată exemplul nostru, la producerea de mai multe bunuri cu
aceleași resurse. Consumatorii au acces la un număr mai mare de unități de produs, cresc
oportunitățile de consum și crește bunăstarea.
6
B. Se pot obține câștiguri prin specializare dacă nu ai niciun avantaj absolut?
Ne punem, însă, întrebarea, în mod firesc, dacă aceste avantaje ar mai apărea în cazul
economiilor care nu dețin avantaj comparativ la nici un produs; altfel spus, în cazul în care
ambele produse (grâul și postavul din exemplul nostru) sunt realizate de una din economii (să
presupunem SUA) la costuri mai mari. Specializarea și participarea la schimb ar mai constitui
în acest caz o soluție? Răspunsul a fost dat de D. Ricardo, prin modelul avantajului
comparativ relativ (Tabelul 4).
Presupunem mai departe că o unitate de resurse din UE poate produce fie 50 unități de
grâu, fie 90 de unități de postav, în timp ce în SUA o unitate de resurse produce la fel ca în
exemplul precedent, 10 unități de grâu și 6 de postav. Este evident că UE are avantaj
comparativ la ambele produse, cu un raport de 5:1 pentru grâu și 15:1 pentru postav,
reflectând un avantaj comparativ mai mare la producerea postavului. În cazul SUA spunem
că au un dezavantaj comparativ mai mic la producerea grâului comparativ cu producerea
postavului.
Tabelul 4. Câștiguri din specializarea cu avantaj relativ

Produse Grâu (kg.) Postav (kg.) Grâu (kg.) Postav
(kg.)
a. Cantități de grâu și postav b. Cantități care pot fi
Economii închise care pot fi produse cu o produse prin transferul de
vs. economii unitate de muncă în cele două resurse în activitatea unde
deschise țări se deține avantaj
comparativ
UE 50 90 - 5 +9
SUA 10 6 + 10 - 6
Cu specializare conform
Total producții la Fără specializare
avantajului comparativ relativ
nivel internațional
15 16 +5 +9
Adaptare după R. Lipsey
Legea avantajului comparativ spune că, dacă o economie se specializează în producția

pentru care are un avantaj comparativ relativ mai mare (”superioritatea cea mai mare”) sau în
producția pentru care are dezavantajul comparativ cel mai mic (”inferioritatea cea mai
mică”), atunci se pot obține câștiguri din comerț și specializare pentru fiecare dintre
economii, iar producția mondială poate crește. Presupunem în cazul nostru că UE transferă,
prin urmare, 0,1 unități de resurse dinspre grâu spre postav, iar SUA transferă o resursă
dinspre postav spre grâu. Ca rezultat, se poate observa că se obțin sporuri de producție atât
pentru grâu, cât și pentru postav, concluzia fiind că, și în cazul avantajelor comparative
relative, este preferabilă specializarea.
Concluzii similare pot fi obținute și prin utilizarea în raționament a costului de
oportunitate, așa cum am învățat în capitolele anterioare. Deoarece fiecare producție are un
cost de oportunitate, este mai avantajos ca o economie să producă bunul pentru care costul de
7
oportunitate este cel mai mic. În cazul exemplelor anterioare, costul de oportunitate pentru
cele două economii și cele două produse sunt cele din tabelul 3.
Tabelul 5. Specializarea ca rezultat al costului de oportunitate

Costul de oportunitate în cazul Costul de oportunitate în cazul
avantajelor absolute avantajelor relative
grâu postav grâu postav
UE 2 unități postav 0,5 unități grâu 1,8 postav 0,55 unități grâu
0,6 unități 1,67 unități de 0,6 unități 1,67 unități de
SUA
postav grâu postav grâu
Specializare în
produsul pentru
UE în postav UE în postav
care costul de
SUA în grâu SUA în grâu
oportunitate este
mai mic
Se observă din tabelul de mai sus că, dacă UE se specializează în postav și SUA în
grâu, costurile de oportunitate sunt mai mici pentru ambele economii. Prin urmare,
concluziile sunt aceleași ca în cazul analizei prin costul comparativ.
C. Dezvoltarea analizei
Explicațiile oferite de Smith și Ricardo cu privire la avantajele specializării au fost
dezvoltate mai târziu, prin teoria cunoscută pe scurt ca teoria H-O-S, de la autorii acesteia
(Heckscher, Ohlin Samuelson) sau teoria dotării cu factori de producție. În esență, este tot o
teorie care are la bază principiul avantajului comparativ, deoarece recomandă specializarea
unei economii în industrii pentru care deține factori de producție din abundență, comerțul
exterior apărând ca un schimb de factori abundenți pentru factori rari. Evident, dacă se
dispune de factori relativ abundenți pentru realizarea unei producții, prețul acestora este mic,
ceea ce determină costuri relative mai mici și, prin urmare, avantaje comparative.
Sursele avantajului comparativ pot veni atât din resursele naturale, cât și din climat,
dar tot mai relevante pentru explicația actualelor fluxuri de comerț sunt tehnologia și capitalul
uman, respectiv așa numitele avantaje dobândite.
2. Obținerea de reduceri ale costurilor atunci când firmele își măresc outputul
(scara de producție), ca rezultat al specializării.
O altă sursă a câștigurile de comerț este dată de așa numitele economii de scară.
Pentru cea mai mare parte a proceselor economice, se verifică o evoluție sub forma curbei în
”U” pentru costurile medii. Asta înseamnă că, la începutul producției, costurile medii sunt
mai mari (este ușor de înțeles dacă ne gândim că investiția inițială și costurile fixe se
raportează la un număr redus de produse), pentru ca mai apoi, pe măsură ce producția crește,
8
costurile medii să scadă (se obțin economii de scară), ating un minim și apoi cresc (se obțin
dezeconomii de scară).
Evident, orice producător este interesat să producă la un cost mediu cât se poate de
redus, pentru a fi eficient și a obține profit. Dacă, însă, pe piața internă producătorul poate să
vândă doar o parte din producția care i-ar fi necesară pentru un cost mediu minim, el va căuta
oportunități de a vinde pe piețele externe. Așa apar fluxurile de comerț, variația costurilor
aducând câștiguri suplimentare specializării. În plus, economia reală a confirmat reduceri
suplimentare de costuri atunci când are loc specializarea și apar economiile de scară, ca
rezultat al unui ”proces de învățare”. Rezultă, prin urmare, că prin specializare și comerț
exterior economiile (în special cele mai mici) pot produce la niveluri suficient de ridicate
pentru a obține economii de scară, ceea ce le-ar fi imposibil în cazul unei economii închise.
Din cele de mai sus înțelegem că este preferabil ca economiile să se specializeze și să

participe la comerțul exterior pentru obținerea bunurilor necesare, rezultând o eficiență
sporită în utilizarea resurselor și sporuri de bunăstare pentru participanții la schimb.
Realitatea economică actuală confirmă că economiile se specializează atât ca efect al căutării
avantajului comparativ, cât și ca efect al economiilor de scară, forma predominantă de
specializare fiind cea intra-industrială. Aceasta înseamnă că economiile nu s-au specializat în
producții din industrii diferite, ca în cazul nostru de mai sus cu grâul și postavul (respectiv,
unele economii în agricultură, altele în textile, altele în mașini ș.a.m.d.), ci s-au specializat în
produse diferențiate într-un număr foarte larg de industrii, fluxurile de comerț exterior
realizându-se, în principal, în interiorul acelorași industrii (spre exemplu, textile-textile sau
mașini-mașini).
Liber schimb sau protecționism?

Participarea economiilor la comerțul exterior se poate face în condiții de comerț liber
(fără niciun fel de restricții aplicate importurilor sau exporturilor) sau în condiții de protecție.
Protecția poate fi aplicată atât de guvernul economiei emitente a fluxului de comerț (protecție
la export), cât și de guvernul economiei receptoare (protecție la import). Măsurile guvernelor
de reglementare a comerțului internațional formează politica comercială.
Ne interesează să știm de ce ar dori guvernele să determine adoptarea unor măsuri de
protecție și ce efecte ar putea avea ele asupra producției, comerțului, a eficienței economice, a
beneficiilor producătorilor sau consumatorilor. În esență, întrebarea cheie este dacă guvernele
ar trebui să permită comerțul liber sau ar trebui să protejeze producătorii locali.
În cazurile analizate mai sus, noi am presupus că există comerț liber. În aceste
condiții, producătorii dintr-o țară nu ar întâmpina nicio dificultate în a vinde în altă țară și nu
ar avea costuri suplimentare. Comerțul liber ar permite, în cazul ideal, maximizarea
producției la nivel global, maximum de eficiență în utilizarea resurselor și obținerea celui mai
mic preț pentru consumator. În realitate, lucrurile nu stau obligatoriu astfel. Dacă o economie
9
se specializează în producții pentru care cererea mondială este în scădere sau care are rate
mai mici de creștere este dezavantajată față de economia specializată în produse cu cerere în
creștere. Sau, dacă specializarea este în produse intensive în muncă, productivitatea și
veniturile vor fi mai mici decât în economiile specializate în produse intensive în capital, cu
perspective diferite privind creșterea și nivelul de trai. Este adevărat că teoriile care susțin
liberalismul argumentează că, în timp, dotarea cu factori devine convergentă prin liberul
schimb de bunuri și factori de producție și, în consecință, modelele de specializare și
nivelurile de dezvoltare se apropie, dar realitatea economică nu susține o astfel de evoluție,
mai ales în cazul în care economiile sunt diferite ca resurse și nivel de dezvoltare. În
economia Uniunii Europene, cazul cel mai apropiat de ceea ce ar presupune liberalizarea
totală a schimburilor între mai multe economii, liberul schimb a accentuat diferențele, factorii
de producție fiind întotdeauna atrași de zonele dezvoltate, unde oricum dotarea este
abundentă.
Guvernele tind, mai curând, să protejeze economia internă prin taxe vamale, limitări
cantitative, acordarea de ajutoare publice producție pentru export, adoptarea de standarde și
norme tehnice ridicate pentru importuri și lista ar putea continua, instrumentele de protecție
putând fi grupate în trei mari categorii: instrumente tarifare (cu acțiune indirectă asupra
fluxurilor de comerț exterior), netarifare (cu acțiune directă) și promoționale (de stimulare a
exportului).
Taxa vamală reprezintă un impozit indirect prelevat asupra mărfurilor care trec
frontiera vamală. Presupunem cazul unui importator de televizoare fabricate în Coreea de
Sud. Acesta achiziționează televizoarele cu 200 USD/buc., ceea ce face ca, în lipsa unei taxe
vamale, prețul la care este avantajos să vândă televizorul pe piața românească să fie de cel
puțin echivalentul în lei a 200 USD, plus eventualele cheltuieli de transport internațional (în
cazul în care producătorul coreean nu suportă el aceste costuri). Impunerea unei taxe vamale
de 20% la importul de televizoare din Coreea de Sud îl obligă pe importator să achite 40
USD, ceea ce face ca prețul la care ar fi dispus să vândă produsul pe piața românească să
crească la cel puțin echivalentul în lei a 240 USD/buc.
Argumentele unor măsuri protecționiste pot fi căutate în urmărirea unor obiective de
interes național (spre exemplu, diversificarea producției pentru creșterea posibilităților de
alegere disponibile consumatorilor, reducerea dependenței externe în industrii importante
pentru economia națională, ocuparea forței de muncă, confruntarea cu condiții speciale de
criză, interese legate de apărarea națională, dorința echilibrării balanței comerciale), dar și
interesul de protejare a unor grupuri specifice, așa cum am aflat în capitolul Concurența și
politica guvernamentală.
Dar protecția are un impact esențial în modificarea avantajelor comparative și a
raporturilor de schimb între producători, alterând regulile jocului, precum și în orientarea
fluxurilor de comerț. Vânzătorii vor căuta acele piețe unde taxele vamale sunt mai mici sau
10
restricțiile/constrângerile comerciale mai reduse, dacă nu vor putea beneficia de avantajele
liberului schimb, pentru a-i reduce costurile și valorifica avantajul comparativ.
Protecția are, de asemenea, un cost de oportunitate ridicat, concretizat, în principal, în
pierderile de eficiență în utilizarea resurselor și în pierderile de bunăstare pentru consumator.
Dacă luăm drept exemplu taxele vamale aplicate importurilor, acestea măresc prețurile
produselor de import și protejează producătorii interni. Dar aceștia, în limita oferită de
protecție, pot să-și acopere costuri neperformante, pot să mărească prețul și nu au niciun
interes să caute noi oportunități de afaceri (noi produse, noi tehnologii) care să contribuie la
dezvoltarea economică. Rezultă, de aici, o pierdere de potențial și o risipă de resurse dacă nu
judecăm în termeni de interes național. În plus, consumatorii vor avea acces la o piață mai
puțin diversificată, la produse cu prețuri mai mari și nu neapărat de o calitate mai bună, cu
reducerea posibilităților de alegere și a bunăstării obținute în piață.
Pe de altă parte, protecția economiei locale poate da timp producătorilor autohtoni
pentru a-și ameliora competitivitatea, poate economisi resurse (în cazul contingentelor la
export), poate susține firmele mici și mijlocii, poate stimula dezvoltarea tehnologică.
În comerțul internațional, tendința este de liberalizare a schimburilor (un rol important
îl are Organizația Mondială a Comerțului), deși practica generală în comerțul internațional
este cea a protecției, chiar în cazul celor mai performante economii. De exemplu, conform
ultimelor estimări ale OMC, nivelul mediu consolidat al taxelor vamale este de 1,7% în țările
dezvoltate și de 30,4% în țările în curs de dezvoltare. Excepție fac diferitele grupări
regionale, în interiorul cărora bunurile și chiar factorii de producție pot circula liber.
Preferința pentru schimburi regionale. Cazul specific al Uniunii

Europene
Conform datelor statistice furnizate de Organizația Mondială pentru Comerț, în 2011,
fluxurile predominante de comerț internațional au fost fluxuri derulate între țări din interiorul
aceleiași regiuni, numite fluxuri intra-regionale. Pe regiuni, acestea au reprezentat 71% în
Europa, 53% în Asia, 48% în America de Nord (cele 3 mari regiuni deținând 85% din
fluxurile totale de comerț internațional) și sub 50% pentru celelalte regiuni: 27% pentru
America Centrală și de Sud, 20% pentru Comunitatea Statelor Independente, 13% pentru
Africa și 9% pentru Orientul Mijlociu.
Rezultă, astfel, că țările manifestă o ”preferință” pentru schimburile cu țări din
aceeași regiune, aceasta fiind explicată prin factorii care determină fluxurile de comerț
exterior: dotare comparabilă cu factori de producție (majoritatea fluxurilor se derulează prin
specializare intra-industrie), distanțe de transport relativ reduse generând costuri mai mici de
comercializare a produselor, modele similare de consum (structura consumului indivizilor
fiind apropiată, fluxurile de comerț extern pot să se dezvolte ca rezultat al economiilor de
scară, în sensul că producătorii pot vinde pe piața externă ceea ce vând pe piața internă,
mărind scara producției fără costuri variabile suplimentare), funcționarea unor acorduri
11
regionale în cadrul cărora comerțul reciproc este liberalizat, dincolo de prevederile generale
incluse în acordurile de comerț încheiate prin negocierile multilaterale din cadrul OMC.
Preferința pentru schimburile la nivel regional este evidențiată și de datele din tabelul
următor:
Tabel 6. Piețe de export (2011)
Exporturi Importuri
Ţara de destinaţie Pondere în total Ţara de origine a Pondere în total
a exporturilor exporturi importurilor importuri
Canada 19,0% China 18,4%
UE 18,2% UE 16,6%
SUA Mexic 13,4% Canada 14,1%
China 7,0% Mexic 11,7%
Japonia 4,5% Japonia 5,9%
SUA 73,7% SUA 49,5%
UE 8,9% UE 11,7%
Canada China 3,8% China 10,8%
Japonia 2,4% Mexic 5,5%
Mexic 1,2% Japonia 2,9%
China 19,7% China 21,5%
SUA 15,5% UE 9,4%
Japonia UE 11,7% SUA 8,9%
Coreea de Sud 8,0% Australia 6,6%
Taiwan 6,2% Arabia Saudită 5,9%
UE 58,2% UE 54,8%
SUA 7,0% China 8,9%
Germania China 6,1% SUA 5,5%
Elveţia 4,5% Elveţia 4,2%
Federaţia Rusă 3,3% Federaţia Rusă 3,3%
UE 53,4% UE 51,3%
SUA 13,3% China 9,0%
Marea Britanie China 3,0% SUA 8,1%
India 1,8% Norvegia 6,0%
Elveţia 1,8% Japonia 2,1%
UE 71,1% UE 72,6%
Turcia 6,2% China 4,6%
România Federaţia Rusă 2,3% Kazahstan 4,2%
Ucraina 1,8% Federaţia Rusă 3,8%
SUA 1,8% Turcia 3,5%
Brazilia 20,7% Brazilia 28,4%
UE 16,9% UE 16,1%
Argentina China 7,4% China 15,1%
SUA 5,8% SUA 10,7%
Chile 5,1% Mexic 3,4%
Sursa: WTO.
Forme regionale de comerț liber
Comerțul intra-regional se poate organiza simplu, sub forma preferințelor comerciale
acordate partenerilor și a zonelor libere de comerț, sau prin formule mai complexe, în cadrul
unor uniuni vamale sau a unor piețe comune.
12
Acordurile de schimb preferențial, fără să presupună comerțul liber, conduc, totuși, la
procese importante de liberalizare a schimburilor externe prin reduceri ale taxelor vamale
reciproce. De altfel, cele mai multe dintre acordurile regionale actuale (în special din
America Latină și din Africa), chiar dacă și-au propus obiective mai ambițioase de tipul
comerțului liber sau chiar a piețelor interne, au reușit doar să dezvolte schimburi reciproce în
regim preferențial.
Zonele de liber schimb presupun eliminarea taxelor vamale și a limitărilor cantitative
între țările membre, cu păstrarea propriilor restricții comerciale față de terți; în cadrul zonelor
de comerț liber, un rol esențial revine stabilirii unor reguli de origine pentru a ști de unde
provine un produs, respectiv dintr-o țară membră și nu i se aplică taxe sau dintr-o țară terță și
i se aplică taxele specifice țării importatoare.
Prima zonă liberă de comerț constituită în perioada contemporană a fost AELS –
Asociația Europeană de Liber Schimb (1960), inițial între 7 țări (Marea Britanie, Suedia,
Norvegia, Danemarca, Elveţia, Austria şi Portugalia; ulterior au aderat Finlanda, Islanda şi
Liechtenstein) care nu au vrut să participe la proiectul pieței comune din cadrul Comunității
Economie Europene – CEE (a se vedea mai jos). Între timp, mai multe state s-au retras din
AELS și au aderat la Comunitățile europene (în prezent, Uniunea Europeană - UE), iar din
1994 între AELS și UE a fost creat un larg Spațiu Economic European (SEE), prin
constituirea unei piețe interne între toate statele membre ale celor două comunități, în baza
unui acord încheiat încă din 1984. Membrii actuali ai Asociației Europene a Liberului Schimb
sunt Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția, celelalte state aderând pe parcurs la Uniunea
Europeană.
Uniunile vamale presupun, prin raportarea la zonele de comerț liber, și adoptarea unor
restricții comerciale comune față de terți printr-un tarif vamal comun. În acest caz, situația
este mai complicată, deoarece statele membre trebuie să adopte o politică comercială comună
(care nu e obligatoriu să fie potrivită în egală măsură pentru mediul economic din toate țările
membre și care presupune înființarea unor instituții de decizie cu caracter supranațional). Cea
mai amplă uniune vamală este cea a Uniunii Europene, alte uniuni vamale relevante pentru
regionalizarea comerțului internațional fiind MERCOSUR și Grupul Andin (a se vedea mai
jos).
Piețele comune presupun libera circulație a bunurilor, serviciilor și a factorilor de
producție (capital și muncă). Prima piață comună a fost realizată în cadrul Uniunii Europene
(1992). În prezent, funcționează tot ca piață internă Spațiul Economic European (așa cum
menționam mai sus), iar ca perspectivă se prefigurează Comunitatea Economică Eurasiatică,
în următorii ani, și UE împreună cu 16 state din vecinătatea sudică și cea estică incluse în
actuala Politică de Vecinătate, într-o perspectivă mai îndepărtată. Pentru a putea funcționa,
piețele interne au nevoie de politici comune (comerț, concurență) și de armonizarea unui
număr impresionant de politici naționale, ducând spre un proces de integrare aprofundată, cu
un nivel supra-național de decizie din ce în ce mai puternic. Ele deschid, astfel, calea către
13
uniunile economice și chiar către uniunile monetare ca formele cele mai complexe de grupări
regionale.
Principala întrebare cu privire la grupările comerciale regionale este dacă acestea sunt
o cale spre un liber schimb generalizat la scară mondială sau blochează evoluția spre liber
schimb promovată de procesul de globalizare. În esență, relevant este faptul că ele stimulează
comerțul exterior, deschiderea comercială a economiilor, chiar în cazul economiilor mai puțin
performante, antrenând importante procese de restructurare a economiilor pe principiile
avantajului comparativ și generând efecte de prosperitate și bunăstare. De reținut, însă, că
efectele favorabile nu se oferă de la sine, nu se obțin automat, ci depind de un ansamblu
foarte larg de factori, precum: modul în care se constituie acordurile, cum sunt aplicate, ce
țări participă, ce politici complementare se adoptă de către statele membre, ce relații se
stabilesc cu terții.
Principalele acorduri regionale
La nivel global s-au constituit, de-a lungul timpului, nenumărate grupări de
promovare a comerțului liber, bilateral sau multilateral, în toate părțile lumii (în prezent,
există aproape 300 de acorduri comerciale, din care 59% reprezintă acorduri de liber schimb),
cele mai relevante prin rezultatele obținute fiind: NAFTA, MERCOSUR, Grupul Andin
(ANDEAN), CEFTA, ASEAN, APEC (Forumul de Cooperare Asia-Pacific).
NAFTA – Acordul Nord American de Comerț Liber – reprezintă cea mai mare zonă
liberă de comerț, intrată în vigoare în 1994, între SUA, Mexic și Canada. NAFTA derulează
aproximativ 40% din fluxurile mondiale de export și 25% din cele de import, 54% din
exporturile grupării și 40% din importuri fiind fluxuri între statele membre. Economia
dominantă este SUA, care deține aproximativ 90% din PIB-ul grupării.
MERCOSUR – Piaţa comună a Sudului (a Conului de Sud) s-a constituit între
Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, în 1991, țările membre derulând între ele o
pondere însemnată a fluxurilor de export și a celor de import. ANDEAN (Grupul Andin) s-a
constituit ca uniune vamală în 1969 cu participarea Chile, Boliviei, Columbiei, Ecuadorului și
Peru (Chile s-a retras în 1976). Aceste state derulează între ele însă doar 7% din fluxurile de
import și export, perspectiva de evoluție a procesului de regionalizare fiind cea de constituire
a unei largi zone de liber schimb între ANDEAN și MERCOSUR.
CEFTA – Acordul Central European de Liber Schimb – reprezintă un acord de
comerț liber între țări care s-au angajat pe drumul aderării la Uniunea Europeană, ele fiind
situate, în prezent, în Sud-Estul Europei (Albania, Bosnia-Herțegovina, Republica Moldova,
Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Croația, Serbia, Muntenegru și UNMIK pentru
Kosovo), derulând reciproc 12% din fluxurile de export și 10% din cele de export. Din
această grupare regională au mai făcut parte, de-a lungul timpului, și Polonia, Cehia,
Slovacia, Ungaria, Slovenia, România și Bulgaria, aceste țări devenind, între timp, membre
ale Uniunii Europene.
14
APEC – Cooperarea Economică Asia-Pacific (grupare constituită ca forum de
cooperare pentru promovarea comerțului liber) – include în prezent 21 de state membre (de
pe coasta Oceanului Pacific) și deține 45% din comerțul mondial cu produse manufacturate.
Comerțul in interiorul grupării reprezintă 71% din totalul fluxurilor de comerț ale statelor
membre și 72% din totalul fluxurilor de import, media taxelor vamale reciproce fiind de doar
5,5 % (față de 16,9%, spre exemplu, în 1989). Ca perspectivă, țările membre intenționează să
se constituie într-o zonă liberă de comerț.
ASEAN (Asociația Națiunilor Sud-Est Asiatice) s-a format în 1967 pentru a promova
comerțul liber între statele membre și include, în prezent, 10 țări – Brunei, Cambodgia,
Indonezia, Laos, Malaezia, Myanmar, Filipine, Singapore, Tailanda, Vietnam. Putem observa
că aceste țări derulează, între ele, peste un sfert din totalul fluxurilor de comerț exterior,
existând și perspective serioase de creștere în condițiile în care se va reuși constituirea unei
zone efective de comerț liber, până în 2015, cu participarea Chinei, Japoniei, Coreii de Sud,
Indiei, Australiei și Noii Zeelande.
Datele prezentate în tabelul următor evidențiază ponderea semnificativă pe care
comerțul intra-grup o deține în totalul comerțului exterior al membrilor principalelor grupări
regionale, subliniind gradul ridicat de integrare comercială în ceea ce privește piața unică
europeană și zona de liber schimb nord-americană.
Tabelul 7. Structura comerțului exterior al principalelor grupări regionale

Gruparea Destinaţia
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
regională exporturilor
Intra-trade 8,65% 8,95% 7,98% 7,75% 7,42% 7,44% 7,87% 7,08%
Comunitatea
Extra-trade 91,35% 91,05% 92,02% 92,25% 92,58% 92,56% 92,13% 92,92%
Andină
Total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Intra-trade 25,56% 25,21% 24,75% 24,96% 25,46% 24,80% 25,31% 25,33%
ASEAN Extra-trade 74,44% 74,79% 75,25% 75,04% 74,54% 75,20% 74,69% 74,67%
Total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Intra-trade 68,49% 67,77% 68,30% 68,09% 67,47% 66,67% 65,30% 64,68%
Uniunea
Extra-trade 31,51% 32,23% 31,70% 31,91% 32,53% 33,33% 34,70% 35,32%
Europeană
Total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Intra-trade 12,64% 12,88% 13,56% 14,13% 14,94% 15,07% 15,67% 15,21%
MERCOSUR Extra-trade 87,36% 87,12% 86,44% 85,87% 85,06% 84,93% 84,33% 84,79%
Total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Intra-trade 55,82% 55,77% 53,87% 51,34% 49,75% 47,92% 48,68% 48,29%
NAFTA Extra-trade 44,18% 44,23% 46,13% 48,66% 50,25% 52,08% 51,32% 51,71%
Total 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Sursa: WTO.
Cazul Uniunii Europene

Uniunea Europeană include, în prezent, 27 de țări din Europa: Franța, Germania,
Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg („cei 6” reprezentând țările fondatoare), la care s-au
adăugat Marea Britanie, Danemarca și Irlanda în 1973, Grecia în 1981, Spania și Portugalia
15
în 1986, Austria, Finlanda și Suedia în 1995, Malta, Cipru, Polonia, Republica Cehă,
Slovenia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Lituania, Letonia în 2004 și România și Bulgaria în
2007. Altor 9 țări UE le-a deschis perspectiva aderării: Croația – care va adera la 1 iulie 2013,
Turcia, Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia (cu statut de
țări candidate) și Albania, Bosnia-Herțegovina și Kosovo, țări potențial candidate.
Cu o populație de aproximativ 500 de milioane de locuitori (7% din populația lumii),
un PIB total de peste 12.000 miliarde euro (mai mare decât al SUA) și un PIB mediu pe
locuitor de 24.000 euro, Uniunea Europeană reprezintă una din cele mai dezvoltate zone
economice ale lumii, cu un important potențial de creștere și dezvoltare. UE participă, în
prezent, cu 20% atât la fluxurile de import, cât și la cele de export, peste 70% din comerț
derulându-se între statele membre, în timp ce principalii parteneri externi sunt SUA și China.
Debutul procesului de integrare a țărilor UE se plasează în deceniul 6 al secolului
trecut, având punctul de plecare în 3 tratate: un tratat pentru o comunitate europeană în
domeniul cărbunelui și a oțelului (CECO - 1951), o comunitate pentru energie atomică
(EURATOM - 1957) și o comunitate economică (CEE - 1957). Cele 3 comunități propuneau
integrarea piețelor și a politicilor țărilor membre în domenii specifice în cazul primelor două
și pe ansamblul economiei în cazul ultimului tratat. Cel mai important dintre tratate a fost cel
al comunității economice, statele membre propunându-și să constituie o piață comună pentru
a-și crea bazele prosperității economice și pentru a garanta un climat de pace și securitate pe
continent.
Pentru a atinge obiectivele stabilite au creat, în prima etapă, o uniune vamală, au
adoptat o politică agricolă comună, au elaborat un regim comun al concurenței și au
armonizat o serie de politici necesare funcționării pieței interne. Cu toate realizările primilor
ani, procesul de integrare propus nu a urmat, însă, calea stabilită prin tratatul Comunității
Economice Europene. Deceniul 9 găsea Comunitatea Europeană într-o criză majoră de
integrare, libertatea de circulație a serviciilor și a capitalurilor fiind departe de fi finalizată, în
timp ce pe piața bunurilor statele adoptau nenumărate bariere de protecție, altele decât taxele
vamale.
După 1987, odată cu intrarea în vigoare a Actului Unic European (prima revizuire
importantă a tratatului CEE), programul pieței interne a fost relansat, piața internă fiind
finalizată în 1992. Prin liberul schimb în domeniul bunurilor, serviciilor, capitalurilor și forței
de muncă, piața internă favorizează specializarea, competiția între actorii economici, inovarea
și dezvoltarea tehnologică, stimulează creșterea economică, având rolul cheie în realizarea
obiectivelor de integrare ale statelor membre. Deși își păstrează protecția față de terți, nivelul
protecției este relativ redus, spațiul economic european fiind unul dintre cele mai deschise
către concurența externă (aproximativ 4% pentru produsele industriale și 16% pentru cele
agricole), în mai mică măsură, însă, decât economia SUA, cu o rată medie a protecției pentru
produsele manufacturate de numai 3%.
16
În procesul de integrare europeană, complementar pieței interne, Tratatul de la
Maastricht (1992) a propus realizarea unei uniuni monetare, care a intrat în funcțiune în 2002
prin adoptarea EURO ca monedă unică pentru o parte din statele membre. Euro este folosită
în tranzacții de peste 60% din populația UE și ca monedă de rezervă valutară în proporție de
26% la nivel internațional, fiind a doua monedă de rezervă a lumii, după dolarul american.
În această evoluție către forma cea mai avansată de integrare economică, o uniune
economică și monetară, UE a dezvoltat un sistem de instituții supranaționale foarte puternic,
reglementările comune influențând, spre exemplu, peste 80% din mediul legislativ intern al
unei țări din spațiul euro. Pentru cea mai mare parte a politicilor, puterea de decizie se
împarte între UE și statele membre (agricultură, transporturi, mediu, politica socială, altele),
dar există și un număr important de domenii în care Uniunea are competențe exclusive
(deciziile privind uniunea vamală și cele patru libertăți de circulație din cadrul pieței interne,
politica comercială, politica monetară pentru țările din zona euro, conservarea resurselor
biologice ale mării, diferite acorduri internaționale). Astfel, UE reprezintă cea mai elaborată
formă de regionalizare economică, în care integrarea piețelor a fost însoțită de un amplu
proces de integrare a politicilor statelor membre, ducând spre constituirea unei organizații cu
pronunțat caracter supranațional, perspectiva fiind cea a unei uniuni politice. Este singura
experiență de acest tip la nivel internațional, în care un grup de economii au cunoscut un
nivel atât de puternic de liberalizare și de integrare, deși și alte acorduri regionale și-au
propus constituirea de uniuni economice și monetare (spre exemplu, Comunitatea Economică
și Monetară a Africii Centrale sau Uniunea Economică și Monetară a Africii de Vest).
Balanța comercială și de plăți externe

Participarea fiecărei ţări la fluxurile economice internaţionale îşi găseşte expresia, în
principal, în balanţa comercială şi în balanţa de plăţi externe. Ele reprezintă importante
instrumente de cunoaştere a nivelului şi structurii economiei mondiale, dar mai ales, a
eficienţei participării statelor la circuitul economic mondial. Balanţa de plăţi externe reflectă
sintetic ansamblul încasărilor şi plăţilor determinate de tranzacţiile reale şi financiare, dintr-o
perioadă dată, de regulă, un an, ale unei ţări cu restul lumii. Într-o formă schematică, balanţa
de plăţi se compune din: balanţa comercială în sens restrâns (exportul şi importul de mărfuri),
balanţa serviciilor, balanţa veniturilor şi balanţa capitalului.
Balanţa comercială este un tablou statistico - economic în care se înscriu şi se
compară importul şi exportul de mărfuri ale unei ţari pe o perioadă de timp determinată, de
regulă, un an, reprezentând, totodată, componenta principală a balanţei de plăţi.
Până acum nu s-a reușit realizarea unei structuri a balanţei de plăţi unanim acceptate,
în încercarea de unificare internaţională a acestei proceduri, FMI elaborând, în mai multe
ediţii, un manual al balanței de plăți, în care se precizează ca înregistrarea tranzacţiilor
economice trebuie să se facă după principiul contabilităţii în partidă dublă, respectiv atât în
creditul, cât şi în debitul acesteia. Ţările membre ale FMI sunt obligate să întocmească
17
balanţele de plăţi anuale corespunzător formei preconizate de manual şi să le prezinte pentru
analiză şi integrare.
Schema preconizată de FMI cuprinde următoarele posturi:
I. Balanţa contului curent – include:
1. Balanţa comercială reflectă încasările din exporturi şi plăţile pentru importuri de
mărfuri corporale. Foarte importantă este prezentarea sa pe grupe de mărfuri, clasificate în
funcţie de gradul de prelucrare sau de ramura din care provin. Aceasta oferă posibilitatea
formulării de concluzii pertinente cu privire la raporturile de schimb pe ramuri economice şi
pe ansamblu. Pentru a măsura gradul de echilibru al schimburilor comerciale se determină
rata de acoperire, fie pe ansamblul balanţei comerciale, fie pentru un anumit produs:
Valoarea exporturil or
Rata de acoperire = ⋅ 100
Valoarea importuril or
Balanţa comercială reprezintă un indicator semnificativ, mai ales pentru ţările în curs
de dezvoltare, unde comerţul exterior are o importanţa mai mare, ele fiind, în special,
exportatoare de mărfuri, şi nu de capital. Pentru ţările dezvoltate, balanţa comercială nu mai
poate exprima corect starea economiei, întrucât ele sunt mari exportatoare de capital, iar
societăţile multinaţionale produc tot mai mult în alte ţări, producţie pe care o parte o vând
chiar în ţara de origine (se înregistrează ca import), iar o altă parte în alte ţări (ce apare ca
export al ţării gazdă).
Din punct de vedere al comerţului internaţional, este necesar ca, pe cât posibil, fiecare
stat să promoveze o politică de echilibrare a balanţei sale comerciale. O balanţă comercială
cronic deficitară face ca statul respectiv să folosească fonduri valutare din excedentele altor
posturi ale balanţei de plăţi. Faptul este destul de grav dacă plata importurilor se face din
credite atrase sau din rezerva oficială. O politică economică sănătoasă obligă orice stat să
depună eforturi pentru promovarea exportului de bunuri materiale cu un grad de prelucrare
cât mai ridicat. Și balanţa comercială cronic excedentară îşi are limitele ei. Nimeni nu
urmăreşte să exporte cât mai mult şi să importe cât mai puţin. O politică înţeleaptă este aceea
de a avea o balanţă comercială echilibrată, dar aceasta după ce, în prealabil, a fost realizată
rezerva valutară necesară pentru garantarea convertibilităţii, prin practicarea unei politici de
promovare intensă a exporturilor şi realizare a unor balanţe comerciale anuale active. Această
politică este necesară şi atunci când trebuie rambursată datoria externă datorată unor balanţe
comerciale deficitare anterioare.
2. Balanţa serviciilor cuprinde încasările şi plăţile rezultate din activităţile de prestări
de servicii în relaţiile cu străinătatea. Principalele posturi ale acestei balanţe cuprind încasări
şi plăţi provenind din: decontări ale caselor de expediţii şi transporturi, decontări legate de
turism şi activităţi de tranzit; decontări ale administraţiilor de poştă, telegraf, telefoane, telex,
radio şi televiziune; asigurarea şi reasigurarea mărfurilor, asistenţă tehnică, servicii; diverse
lucrări efectuate în străinătate de construcţii-montaj; servicii de depozitare a mărfurilor în
străinătate, comisioane plătite reprezentanţilor străini; prestaţii străine pentru promovarea
18
publicităţii; închirieri de vase maritime, nave aeriene şi alte mijloace de transport; închirieri
de utilaje etc. Încasările din aceste genuri de servicii reprezintă, în fapt, un export invizibil,
iar plăţile pentru serviciile străine, un import invizibil. Sunt ţări, care prin structura lor
economică şi prin poziţia lor geografică, folosesc pentru plata importului, în bună măsură,
venituri provenite din prestaţii de servicii externe, mai ales din turism, precum Grecia,
Spania, Turcia, Cipru etc. În cadrul comerţului internaţional invizibil, turismul deţine o
pondere de 20-30%;
3. Balanţa veniturilor reflectă încasările şi plăţile cu titlu de venituri, cum ar fi cele
rezultate din comerţul cu dreptul de proprietate industrială şi intelectuală, salariile repatriate
de emigranţi sau plătite specialiştilor străini, cheltuielile de întreţinere a reprezentanţelor
diplomatice, consulare, economice sau de altă natură, burse, succesiuni, pensii etc.;
4. Balanţa transferurilor unilaterale - sub forma despăgubirilor, donaţiilor şi
ajutoarelor publice sau private.
Tabelul următor prezintă balanța contului curent pentru România (2011 și 2012),
putând observa existența unui deficit comercial semnificativ de peste 7,3 miliarde euro pentru
bunuri și a unui excedent relativ modest pentru servicii. Tabloul este completat de un deficit
de aproape 2 miliarde euro în ceea ce privește balanța veniturilor și de un excedent consistent
de peste 3,3 miliarde euro al balanței transferurilor unilaterale.
Tabelul 8. Balanța contului curent a României (milioane euro)

2011 2012
CREDIT DEBIT NET CREDIT DEBIT NET
CONTUL CURENT (A+B+C) 59.517 65.455 -5.938 59.584 64.623 -5.039
A. Bunuri și servicii 52.527 59.596 -7.069 52.560 59.295 -6.735
a. Bunuri (exp.FOB-imp.FOB) 45.274 52.683 -7.409 45.043 52.356 -7.313
b. Servicii 7.253 6.913 340 7.517 6.939 578
- transport 2.227 1.344 883 2.251 1.325 926
- turism-călătorii 1.019 1.408 -389 1.128 1.424 -296
- alte servicii 4.007 4.161 -154 4.138 4.190 -52
B. Venituri 1.274 3.481 -2.207 1.349 3.016 -1.667
C. Transferuri curente 5.716 2.378 3.338 5.675 2.312 3.363
Sursa: BNR
II. Balanţa contului de capital – cuprinde intrările şi ieşirile de devize şi valute liber
convertibile legate de exporturile şi importurile de capital. Principalele sale capitole sunt:
1. Balanţa mişcărilor de capital pe termen scurt cuprinde împrumuturile acordate sau
primite pe o perioadă de până la un an, inclusiv dobânzile aferente;
2. Balanţa mişcărilor de capital pe termen lung - include fluxurile de intrare şi ieşire a
capitalurilor sub formă de investiţii directe şi de portofoliu, exclusiv creditele FMI;
3. Balanţa rezervelor monetare internaţionale cuprinde mişcările care au loc în
rezervele valutare, aur, creanţe şi datorii în valută, inclusiv creditele FMI.
19
Balanţa de plăţi a unei ţări poate fi: echilibrată (încasări = plăţi), activă (încasările
mai mari decât plăţile) sau pasivă (încasările sunt mai mici decât plăţile). Teoretic, o balanţă
de plăţi este întotdeauna echilibrată, întrucât eventualul excedent valutar este destinat fie
creşterii sau reconstituirii rezervelor valutare, fie promovării exportului de capital, de
împrumuturi etc. Eventualul deficit este acoperit fie prin rezervele valutare, fie prin atragerea
de fonduri străine pe calea creditului sau importului de capital. În fapt, noţiunea de
dezechilibru al balanţei de plăţi, deoseori utilizată, se referă la excedentele sau deficitele
diferitelor sale părţi componente, care, pe ansamblu, trebuie să se echilibreze. Dezechilibrul
cel mai mare al unei balanţe de plăţi provine din dezechilibrul schimburilor comerciale.
În condiţiile în care balanţa de plăţi externe a unei ţări are un sold activ, înseamnă, că
exportul său de mărfuri, serviciile făcute străinătăţii, titlurile de valori şi creditele restituite
acoperă obligaţiile de plată şi mai rămâne un excedent care permite reducerea datoriei
externe, consolidarea rezervelor valutare şi posibilităţi sporite pentru exportul de capital. Un
sold pasiv al balanţei are repercursiuni negative asupra puterii de plată în valută a ţării
respective, îi micşorează bonitatea pe plan internaţional şi, în general, perturbă relaţiile
internaţionale. La aceasta pot contribui atât factorii interni, cât şi cei externi. Dintre factorii
interni menţionăm: reducerea exportului determinată de anumite evenimente fortuite
(războaie, revoluţii, greve, revolte etc.), de calamităţi naturale sau scăderea sa deliberată
pentru a îndestula piaţa internă; scăderea calităţii producţiei destinate exportului; creşterea
neraţională a importului etc. Factorii externi au, de cele mai multe ori, un caracter
conjunctural, iar dintre aceştia menţionăm: creşterea preţurilor la import şi scăderea lor la
export, restricţiile comerciale tarifare şi netarifare, fluctuaţiile cursului de schimb valutar,
influenţa factorilor psihologici şi a mişcărilor speculative de bursă, care pot modifica cursul
de schimb al valutei naţionale, corelaţia dintre preţurile interne şi cele externe etc.
Echilibrarea balanţei de plăţi generale se obţine prin compensarea soldurilor active
din relaţia cu unele ţări, cu soldurile pasive din relaţia cu alte ţări. În cazul în care, în urma
acestei operaţiuni, rezultă un sold pasiv, balanţa de plăţi este deficitară. În aceste condiţii,
prin mărfurile exportate şi serviciile de tot felul pe care ţara respectivă le face străinătăţii, nu
se reuşeşte acoperirea obligaţiilor de plăţi scadente pentru mărfurile importate şi serviciile
primite din străinătate, precum şi pentru plata datoriei externe. Acoperirea acestui sold pasiv
va trebui să devină o preocupare de bază a politicii economice a ţării respective, care să fie
orientată spre stimularea producţiei interne în vederea valorificării superioare a resurselor
naţionale şi realizarea de produse complexe care să ducă la obţinerea unor preţuri mai mari la
export şi, prin aceasta, la creşterea veniturilor în valute convertibile.
La această orientare, care trebuie să devină prioritară, în vederea echilibrării balanţei
de plăți, se mai adaugă: sprijinirea politicii de investiţii prin atragerea de capitaluri străine;
obţinerea de credite de la organisme financiar-valutare regionale şi internaţionale; primirea de
ajutoare financiare sau în mărfuri; amânarea restiturii unor credite; emisiunea de obligaţiuni
pe piaţa externă de capital, amortizabile pe termen lung; şi, ca ultimă soluţie, vânzări de aur şi
20
metale preţioase din rezervele naţionale. Însă echilibrarea balanţei de plăţi externe pe calea
atragerii de credite străine înseamnă, în fapt, trecerea asupra viitorului a unei părţi din
sarcinile şi obligaţiile actuale. În condiţiile în care aceste credite nu servesc dezvoltării
economice şi, prin aceasta, stimulării producţiei naţionale pentru export, ele pot accentua şi
mai mult fenomenele de dezechilibre din economia respectivă.
Cursul de schimb valutar

Schimburile economice internaţionale implică utilizarea mai multor monede
naţionale, care sunt legate între ele prin intermediul preţurilor relative, denumite cursuri de
schimb. Cursul de schimb reprezintă preţul unei unităţi monetare exprimat în altă monedă.
Acesta reprezintă un important instrument al politicii economice prin care se poate influența
activitatea economică şi, mai ales, balanţa de plăţi a unei ţări, el mijlocind, de exemplu,
stabilirea raportului dintre indicatorii unei economii naţionale faţă de cei ai altor state sau faţă
de media mondială.
Totalitatea regulilor, normelor, instrumentelor şi acţiunilor care guvernează formarea
şi mişcarea cursului de schimb alcătuiesc mecanismul cursurilor valutare. Prin acesta se
asigură transferul capacităţii de cumpărare între monedele naţionale. Principala operaţiune în
cadrul acestui mecanism este cotarea, respectiv acea operaţiune prin care se stabileşte cursul
de schimb.
Cotarea poate fi indirectă şi directă. Cotarea indirectă este practicată în Marea
Britanie, Canada şi Australia. În acest caz mărimea fixă este aceea a monedei naţionale, ea
arătând câte unităţi monetare străine se obţin pentru o sumă fixă în moneda naţională. De
exemplu, la Londra 1 liră sterlină = 0,8559 Euro. Cotarea directă este dată pentru o unitate
sau 100 unităţi în moneda străină, transformate în sumă corespunzătoare în monedă naţională.
Mărimea variabilă este aceea a echivalentului în moneda naţională, el fiind cel care redă
modificarea cursului de schimb. De exemplu, pe piaţa valutară din România la 19 martie
2012, 1$ SUA = 3,4088 lei. Această cotare este practicată de majoritatea ţărilor. Figura
următoare prezintă evoluția cursului de schimb leu-euro și a celui leu-dolar american pentru
perioada 2005-2013, fiind luate în considerare mediile lunare ale valorilor zilnice ale fiecărui
curs de schimb.
21
Fig. 1. Evolutia cursului de schimb leu-euro si leu-dolar (medii lunare)
5.0000
4.5000
4.0000
3.5000
3.0000
lei
2.5000
2.0000
1.5000
1.0000
0.5000
0.0000
01.01.2005
01.05.2005
01.09.2005
01.01.2006
01.05.2006
01.09.2006
01.01.2007
01.05.2007
01.09.2007
01.01.2008
01.05.2008
01.09.2008
01.01.2009
01.05.2009
01.09.2009
01.01.2010
01.05.2010
01.09.2010
01.01.2011
01.05.2011
01.09.2011
01.01.2012
01.05.2012
01.09.2012
01.01.2013
data
Evolutia cursului leu-euro Evolutia cursului leu-dolar american
Sursa: BNR.
Cursurile valutare pot fi stabilite fie de stat, fie de piaţă. Cursul valutar stabilit de
autoritatea monetară pe cale unilaterală se numeşte curs oficial. Acesta poate fi curs valutar
paritar sau curs valutar convenţional. Cursul valutar paritar este stabilit pe baza parităţii
legale directe a monedelor în cauză. Această accepţiune a fost valabilă pentru perioadele
etalonului aur şi aur - devize, ce coincidea cu paritatea metalică. În prezent, ca urmare a
desfiinţării în practică a parităţilor metalice, nu se mai utilizează. Cursul valutar convenţional
este stabilit unilateral de autorităţile monetare naţionale în funcţie de diverşi factori
economici, politici, sociali şi instituţionali, interni şi externi. Cursurile de schimb stabilite de
piaţă de numesc cursuri de piaţă. Pe piaţă cursul de schimb poate fluctua de la o zi la alta în
funcţie de diverşi factori, dintre care cel mai reprezentativ este oferta şi cererea respectivelor
monede.
În funcţie de regimul de variaţie a cursurilor de schimb, adoptat în cadrul diferitelor
sisteme monetare, cursurile valutare pot fi fixe, fluctuante şi flexibile. Într-o economie de
piaţă există rareori cursuri de schimb fixe. În condiţiile sistemului monetar internaţional care
a fost aplicat între 1944 - 1971, cursul de schimb a avut un caracter fluctuant, admiţându-se o
mişcare limitată a acestuia faţă de paritate sau de cursul central (1%, iar între 1971 - 1973,
2,25%). Limitele de fluctuaţie erau denumite limite de intervenţie, deoarece respectarea lor
presupunea intervenţia pe piaţă a autorităţii monetare (în general banca centrală). Dacă
tendinţa cursului de schimb era de depăşire a uneia dintre limitele stabilite, autoritatea
monetară era obligată să pună în vânzare din rezerva oficială valuta prea solicitată sau invers,
să cumpere valuta prea mult oferită. Prin această intervenţie, echilibrul între cerere şi ofertă
era restabilit, iar cursul de schimb rămânea, pentru o perioadă, între limitele admise. După
1973, principalele monede cu largă circulaţie internaţiuonală au fost scoase din sistemul
22
cursurilor fluctuante şi au trecut la regimul cursurilor flexibile, prin care cursul de schimb se
formează liber pe pieţele valutare, în funcţie de cerere şi ofertă, mişcarea sa fiind teoretic
nelimitată, chiar dacă statele îşi rezervă dreptul de a interveni pe piaţă pentru a-l influenţa în
funcţie de interesele lor.
Graficul următor ilustrează mecanismul stabilirii cursurilor de schimb intr-un regim în
care acestea sunt flexibile. Pe abscisă se reprezintă cantitatea de valută cerută şi oferită iar pe
ordonată costul (preţul) valutei exprimat în unităţi monetare naţionale respectiv cursul de
schimb (Figura 2). Curba cererii de valută este descrescătoare. Cu cât preţul acesteia (cursul
de schimb) exprimat în monedă naţională creşte, cu atât importurile devin mai scumpe în
raport cu bunurile produse în ţară. Agenţii economici interni vor avea, în aceste condiţii,
tendinţa de a substitui bunurile importate cu produsele interne. Catitatea cerută de valută se
va diminua. În acelaşi timp, pentru agenţii economici străini produsele naţionale devin relativ
mai ieftine, ceea ce determină o sporire a exporturilor ţării respective şi, deci, a cantității
oferite de valută a acelei economii naţionale. Curba ofertei de valută este, deci, crescătoare.
Cursul de schimb de echilibru este cel ce permite egalizarea cantităţilor oferite şi cerute de
valute.
Fig. 2. Cursul de schimb de echilibru
Cu ajutorul graficului prezentat se poate studia efectul unei creşteri mai puternice a
preţurilor interne decât a celor externe, respectiv inflaţia este mai puternică în acea ţară decât
în alte ţări, asupra cursului de schimb. Întrucât produsele naţionale devin relativ mai scumpe,
agenţii economici naţionali vor avea tendinţa să apeleze într-o măsură tot mai mare la pieţele
externe, ceea ce va antrena creşterea importurilor, în timp ce agenţii economici străini vor
solcita tot mai puţin produsele naţionale, determinând diminuarea exporturilor. Curba cererii
de valută se va deplasa spre dreapta, în timp ce curba ofertei de valută se va mişca spre
stânga. În vederea restabilirii egalităţii între oferta şi cererea de valută, cursul de schimb va
creşte. Aceasta va permite reajustarea preţurilor interne astfel încât preţurile bunurilor,
serviciilor se vor apropia (Fig. 3). Invers, o inflaţie mai slabă într-o economie decât în alta se
traduce printr-o deplasare spre stânga a curbei cererii de valută şi spre dreapta a curbei
ofertei, ceea ce va antrena scăderea cursului de schimb.
23
Fig. 3. Efectul inflației asupra cursului de schimb
Pentru a calcula în mod corect repercusiunile cursului de schimb asupra

competitivităţii acelei economii, se utilizează conceptul de curs de schimb real, care ţine cont
de evoluţia posibilă a preţurilor produselor interne faţă de a celor din străinătate.
Px
C sr = C s
P
unde: Csr - cursul de schimb real; Cs - cursul de schimb nominal; Px - preţurile produselor în
străinătate; P – prețurile produselor în ţară. Dacă cursul de schimb real este mare, atunci
mărfurile străine sunt relativ ieftine, în timp ce mărfurile produse în ţară sunt relativ scumpe.
Invers, dacă respectivul curs este scăzut, marfurile străine sunt relativ scumpe iar cele
autohtone sunt ieftine.
Scăderea cursului de piaţă al unei monede reprezintă o depreciere a acesteia, după
cum creşterea valorii acesteia este denumită repreciere. Într-un regim în care statele stabilesc
cursuri oficiale, scăderea acestora poartă denumirea de devalorizare, iar creşterea lor
reprezintă o revalorizare.
În cadrul unui sistem în care cursurile de schimb sunt fixe, pe termen scurt o
devalorizare redă bunurile naţionale mai puţin scumpe în raport cu cele produse în străinătate.
Prin urmare, o parte mai mare a cererii interne se orientează spre produsele interne. În acelaşi
timp, pentru cumpărătorii străini, preţurile produselor ţării pentru care moneda s-a
devalorizat, se vor diminua. Ei vor decide să cumpere aceste produse în cantităţi din ce în ce
mai mari. Deci primul efect al unei devalorizări este creşterea exporturilor şi diminuarea
importurilor ţării care a decis devalorizarea. Această politică are rolul de a resorbi un deficit
al balanţei de plăţi. Însă, pe termen mediu şi lung, nu se pot neglija anumite efecte secundare
ale devalorizării. Chiar dacă ţara respectivă importă mai puţin, costul produselor importate, în
special al materiilor prime, creşte.
Firmele vor reacţiona la această creştere a costurilor sporind preţurile lor (inflaţie prin
cost). Acest efect inflaţionist este cu atât mai important cu cât ţara respectivă este mai mică şi
nu are posibilitatea să substituie, într-o cantitate mai mare, produsele importate cu cele
interne. Aceasta se accentuează dacă există în ţara respectivă un sistem de indexare automată
24
a salariilor în raport cu nivelul general al preţului. În acelaşi timp, pentru agenţii economici
străini preţul produselor importate din acea ţară se vor diminua. Aceasta va antrena scăderea
costurilor lor de producţie, ceea ce le va permite reducerea propriilor preţuri în vederea
menţinerii părţii lor din piaţă, temporar ameninţată.
Prin urmare, o ţară riscă să piardă destul de rapid avantajele pe care ea le obţine în
urma unei devalorizări. Atunci când se analizează efectul unei devalorizări, nu se pot neglija
următoarele aspecte: a) Chiar dacă prin prisma cantităţilor importurile unei economii se reduc
în urma devalorizării, aceasta nu înseamnă că ele se vor diminua şi valoric la fel. Pentru a se
întâmpla aceasta ar trebui ca importurile să scadă în cantitate în mod mai mult decât
proporţional decât creşterea preturilor lor; b) Pentru ca o devalorizare să se dovedească
eficace, trebuie ca să fie posibilă substituirea într-o mare măsură a bunurilor importate cu cele
interne, ceea ce este cu atăt mai dificil cu cât economia este mai mică; c) Pentru ca
devalorizarea să-şi atingă efectele sale pozitive, trebuie să antreneze o creştere importantă a
exporturilor, ceea ce impune ca cererea agenţilor economici străini pentru acele produse să nu
fie inelastică în raport cu preţurile lor.
Efectele unei revalorizări sunt simetrice celor ale unei devalorizări. Pe termen scurt, o
revalorizare antrenează o sporire a importurilor şi o diminuare a exporturilor, determinând
resorbirea unui eventual excedent al balanţei de plăţi. Cu toate acestea, pe termen mediu şi
lung, agenţii economici străini vor cumpăra mai scump produsele acelei ţări şi vor reduce
importurile lor.
ANEXĂ
REGLEMENTAREA MULTILATERALĂ A RELAŢIILOR ECONOMICE INTERNAŢIONALE
În perioada postbelică, intensificarea raporturilor dintre ţări, globalizarea şi caracterul tot mai complex
al problemelor economiei mondiale au generat puternice presiuni spre instituţionalizarea şi reglementarea
multilaterală a relaţiilor economice internaţionale. Ca rezultat, în prezent, cadrul instituţional internaţional
cuprinde circa 350 de organizaţii guvernamentale şi peste 3.000 neguvernamentale, marea majoritate de profil
economic. Organizaţia economică internaţională este o formă de realizare a colaborării economice dintre ţări
într-un domeniu bine definit, având un cadru instituţional permanent, constituit pe baza unui acord, care
statuează principiile, procedurile de lucru, organele şi funcţiile lor, în vederea atingerii obiectivelor propuse.
(Pralea, 1999, p. 177)
ACORDUL GENERAL PENTRU TARIFE ŞI COMERŢ – GATT

În perioada imediat postbelică, coordonarea eforturilor statelor pentru liberalizarea şi normalizarea
comerţului internaţional nu putea fi realizată în afara unui cadru instituţional multilateral, cu caracter permanent.
Astfel, Statele Unite propun, în 1945, instituirea unei Organizaţii Internaţionale a Comerţului. Propunerea a fost
preluată de Consiliul Economic şi Social al ONU, care a convocat în acest scop trei conferinţe succesive: la
Londra (octombrie 1946), la Geneva (august 1947) şi la Havana (noiembrie 1947 – martie 1948). Carta de la
25
Havana nu a putut intra în vigoare, deoarece chiar SUA, deşi era iniţiatoarea proiectului, nu a ratificat
documentul.
În aceste condiţii, tratatul de comerţ multilateral conceput cu caracter provizoriu, semnat la 30
octombrie 1947 la Geneva, intitulat General Agreement on Tariffs and Trade – GATT (Acordul General pentru
Tarife şi Comerţ) a continuat să funcţioneze. Adoptat ca un acord în formă simplificată, el nu presupunea
ratificarea de către ţările semnatare.
La început, GATT a avut un caracter restrâns atât ca participare (semnatarii iniţiali au fost doar 23 de
state ce deţineau 85% din comerţul mondial), cât şi ca problematică (erau vizate, în principal, concesiile tarifare
în domenii de interes pentru ţările dezvoltate). GATT nu a rămas, însă, un simplu tratat de comerţ. El a devenit,
ulterior, statutul unui organism instituţional cu aceeaşi denumire, cu o structură organizatorică proprie, care, deşi
conceput cu caracter de provizorat, avea să dureze 46 de ani.
Principiile esenţiale pe care s-a bazat, încă de la început, activitatea GATT vizează:
- nediscriminarea;
- reciprocitatea;
- liberalizarea prin reducerea taxelor vamale şi prohibirea barierelor netarifare;
- multilateralizarea schimburilor comerciale internaţionale.
ACORDUL GENERAL PENTRU COMERŢUL CU SERVICII – GATS

Adoptarea Acordului General privind Comerţul cu Servicii, abreviat GATS (General Agreement on
Trade in Services) a venit ca o consecinţă firească a ponderii importante, de peste 25%, pe care serviciile o
dobândiseră în totalul schimburilor comerciale internaţionale. Menirea lui era de a elimina vidul juridic din
domeniu, prin instaurarea unui cadru multilateral de principii, reguli şi discipline unanim acceptate şi respectate.
Acordul este aplicabil serviciilor internaţionale din toate sectoarele, cu excepţia celor „furnizate în exercitarea
puterii guvernamentale”, adică sunt exceptate acele servicii care nu sunt prestate pe o bază comercială şi nici în
concurenţă cu unul sau mai mulţi furnizori de servicii.
ORGANIZAŢIA MONDIALĂ A COMERŢULUI – WTO

Statele participante au hotărât eliminarea situaţiei de provizorat a organismului instituţional (GATT),
prin crearea, în 1995, a Organizaţiei Mondiale a Comerţului – WTO (World Trade Organization), această
organizație fiind menită să asigure reglementarea multilaterală a relaţiilor comerciale dintre parteneri, creând
condiţii previzibile de desăşurare a schimburilor şi să promoveze în continuare negocierile pentru liberalizarea şi
multilateralizarea comerţului. În concordanţă cu acest obiectiv, funcţiile conferite în mod expres WTO se referă,
în principal, la:
- asigurarea unui forum pentru negocieri interguvernamentale privind relaţiile comerciale multilaterale;
- asigurarea cadrului pentru aplicarea rezultatelor negocierilor;
- administrarea mecanismului de coordonare a politicilor comerciale;
- administrarea şi facilitarea implementării acordurilor GATT;
- supravegherea aplicării regulilor de reglementare a diferendelor;
- promovarea coperării cât mai strânse cu FMI şi BIRD pentru asigurarea coerenţei politicii globale.
CONFERINŢA NAŢIUNILOR UNITE PENTRU COMERŢ ŞI DEZVOLTARE – UNCTAD

Iniţiativa creării acestei organizaţii aparţine ONU, care, prin Hotărârea Adunării Generale din
decembrie 1962, a decis convocarea unei conferinţe pentru comerţ şi dezvoltare, care a şi avut loc în primăvara
anului 1964. La recomandarea ei, Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 30 decembrie 1964, Rezoluţia prin
care s-a instituţionalizat Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare – UNCTAD (United Nations
Conference for Trade and Development), ca instituţie specializată și neautonomă a ONU, cu peste 160 de
membri.
26
Principalele direcţii ale reformei sistemului comercial internaţional promovate de UNCTAD vizează:
aşezarea comerţului internaţional pe baze şi principii noi, restructurarea comerţului cu produse de bază,
restructurarea comerţului cu produse manufacturate, impulsionarea relaţiilor comerciale dintre ţările cu sisteme
şi niveluri de dezvoltare diferite şi a schimburilor reciproce dintre ţările în curs de dezvoltare, reglementarea
comerţului invizibil (îndeosebi a transporturilor maritime, finanţării schimburilor comerciale, asigurărilor etc.), a
transferului de tehnologie, a fluxurilor de ajutor pentru dezvoltare etc.
FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL – FMI

Fondul Monetar Internaţional este o organizaţie internaţională creată în urma Conferinţei monetare şi
financiare din anul 1944 de la Bretton Woods (SUA), cu scopul facilitării cooperării valutar-financiare dintre
ţările membre. Ea a fost înfiinţată oficial pe 27 decembrie 1945, când 29 de ţări au semnat şi ratificat acordul de
la Bretton Woods, şi a început să funcţioneze la 1 martie 1947.
Așa cum consemnează și documentele de constituire, obiectivele FMI sunt: promovarea cooperării
internaţionale prin intermediul unei instituţii care oferă mecanisme de consultare şi de influenţă în relaţiile
valutar-financiare internaţionale; susţinerea expansiunii şi creşterii echilibrate a comerţului internaţional,
dezvoltarea ramurilor productive din ţările membre şi ocuparea forţei de muncă; promovarea stabilităţii cursului
de schimb şi evitarea deprecierii monedelor în scopuri competitive; facilitarea realizării unui sistem multilateral
de plăţi privind tranzacţiile curente dintre ţările membre; asigurarea accesului ţărilor membre la resursele FMI,
în scopul eliminării deficitelor din balanţele de plăţi; sprijinirea statelor membre în reducerea dezechilibrelor
balanţelor de plăţi.
BANCA MONDIALĂ
Grupul Băncii Mondiale este format din:
- Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD)
- Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID)
- Corporaţia Financiară Internaţională (CFI)
- Agenţia de Garantare a Investiţiilor Multilaterale (MIGA)
- Centrul Internaţional de Soluţionare a Litigiilor privind Investiţiile (CISLI)
1. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) își propune:

- sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării economiei statelor membre prin investiţii de capitaluri în scopuri
productiv, inclusiv reconstrucţia economiilor distruse de război, reconversia ramurilor productive la
nevoile de pace şi încurajarea dezvoltării ramurilor productive în ţările mai puţin dezvoltate;
- promovarea investiţiilor străine private pe calea acordării de garanţii sau a participării la credite şi alte
investiţii ale sectorului privat;
- susţinerea creşterii echilibrate pe termen lung a comerţului internaţional şi menţinerea echilibrului
balanţei de plăţi prin încurajarea investiţiilor internaţionale;
- coordonarea împrumuturilor acordate sau garantate de bancă cu împrumuturi din alte surse, în vederea
realizării cu prioritate a proiectelor de dezvoltare urgente şi eficiente în ţările membre;
- sprijinirea tranziţiei statelor de la economia de război la economia de pace.
Capitalul propriu al BIRD provine din contribuţiile statelor membre, peste 40% din capital provenind
de la şapte ţări dezvoltate (SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Canada şi Italia). BIRD acordă
împrumuturi pe termen lung în vederea realizării unor programe de dezvoltare economică în ţările membre, care
sunt garantate de guvern, susținând diverse sectoare din economiile ţărilor membre, precum: agricultura,
politicile economice, electricitate, mediu, finanţe, petrol şi gaze, populaţie, sănătate, alimentaţie, managementul
sectorului public, protecţia socială, telecomunicaţii, transporturi, dezvoltare urbană etc.
27
2. Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID) a fost înfiinţată în 1960, ca agenţie
interguvernamentală, de către ţări dezvoltate şi în curs de dezvoltare, în vederea creditării în condiţii avantajoase
a ţărilor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. Resursele financiare ale AID sunt constituite din:
subscripţiile iniţiale ale membrilor, subvenţii periodice furnizate de ţările membre dezvoltate, contribuţii
speciale sau voluntare, transfer de venituri nete de la BIRD, venituri din activitatea Agenţiei.
Creditele acordate de către AID au termene mari de rambursare, nu sunt purtătoare de dobânzi, dar
pentru sumele acordate se percep comisioane. Se urmăresc în prezent o serie de obiective prioritare: sprijinirea
luptei împotriva sărăciei prin ameliorarea serviciilor sanitare, lărgirea posibilităţilor de educare şi formare etc.;
protecţia mediului înconjurător prin gestiunea resurselor forestiere, eficienţa utilizării şi conservării energiei;
susţinerea politicilor macroeconomice şi sectoriale prin credite destinate producţiei, infrastructurii, investiţiilor.
3. Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) şi-a început activitatea în 1956 cu scopul de a
promova dezvoltarea economică prin încurajarea extinderii întreprinderilor private în ţările membre, îndeosebi
în zonele mai puţin dezvoltate, fără garanţii guvernamentale. Acţionează în următoarele direcţii:
- acordă sprijin în vederea finanţării dezvoltării întreprinderilor particulare prin investiţii fără garantarea
rambursării de către guvern şi în cazul în care nu este disponibil capitalul privat;
- stimulează investiţiile proprii, participarea capitalului străin şi promovarea competiţiei în economia
naţională;
- acordă asistenţă tehnică în fundamentarea planurilor de afaceri, identificarea pieţelor produselor şi
mobilizarea fondurilor necesare invstiţiilor în sectorul privat;
- sprijină procesul de privatizare, prin investiţii şi asistenţă tehnică, şi urmăreşte impactul acesteia asupra
economiei ţărilor membre şi asupra mediului.
4. Agenţia de Garantare a Investiţiilor Multilaterale (MIGA) a fost înfiinţată în anul 1988 cu
scopul promovării investiţiilor de capital străin, a completării programelor naţionale şi regionale de garantare a
investiţiilor, a atenuării riscurilor necomerciale, a impulsionării fluxurilor de capital către ţările în curs de
dezvoltare şi a extinderii cooperării internaţionale. Astfel, în principal, Agenţia emite garanţii, inclusiv
coasigurare şi reasigurare, contra riscurilor necomerciale (riscul de transfer de valută, exproprierea şi măsurile
similare, război şi tulburări civile etc.) privind investiţiile într-o ţară membră, care vin din alte ţări membre.
5. Centrul Internaţional de Soluţionare a Litigiilor privind Investiţiile (CISLI) oferă facilităţi
pentru soluţionarea, prin acord sau arbitraj, a litigiilor privind investiţiile care apar între ţările membre şi
reprezentanţi ai altor ţări membre, pe baza Convenţiei asupra rezolvării disputelor privind investiţiile (1966).
28
PIAŢA FINANCIARĂ
Într-un capitol anterior discutam despre faptul că inflaţia generează incertitudine.

Dincolo de imposibilitatea de a previziona valoarea viitoare a banilor, dimensiunile
incertitudinii sunt greu de prins în tuşe fixe. Aceasta reprezintă o constantă a activităţii
economice plasate în cadranul pieţei, generatoare de pierderi, dar şi de câştiguri. Speculatorii,
spre exemplu, prin prisma informaţiilor de care dispun, manipulează semnalele pieţei în
folosul propriilor interese şi, rareori, se confruntă cu pierderi. Modul acestora de a privi
incertitudinea se raportează la atitudinea faţă de risc, implicit asumarea acestuia, atunci
când avantajele urmărite depăşesc costurile.
Motivaţia câştigului este omniprezentă, ceea ce face ca fiecare dintre noi să se afle în
postura speculatorului la un anumit moment dat. Imaginaţi-vă situaţia în care am primi suma
de 1000 $, împrumutată acum ceva timp unui prieten, într-o perioadă în care cursul dolarului
american ar fi în scădere. În acest caz, este lesne de înţeles că, din dorinţa de a obţine cât mai
mulţi lei, vom aştepta un curs de schimb favorabil. Peste o săptămână, cotaţia dolarului creşte
în raportul cu leul, de la 3,28 lei/1$ la 3,42 lei/1$. Dacă am fi realizat conversia în lei la
momentul primirii banilor, am fi obţinut 3.280 lei. Schimbându-i la o săptămână distanţă, am
obţinut 3.420, aşadar un câştig de 140 lei. Acesta poate fi considerat o recompensă pentru
aşteptarea noastră, sau un câştig generat de adeverirea aşteptărilor de creştere a
cursului dolarului. În cazul în care cursul ar fi scăzut şi mai mult, aveam la îndemână două
opţiuni, fie aşteptam un raport de schimb mai bun, fie schimbam banii şi ne asumam
pierderea.
1. Piaţa financiară – mediu de gestiune a riscului şi costurilor de tranzacţie
În momentul în care schimbul valutelor sau chiar a valorilor mobiliare se pretează la

sume semnificative, admitem faptul că potenţialul câştig creşte în proporţii similare cu
riscul. Cu toate acestea, persoanele care realizează astfel de tranzacţii nu sunt puţine, iar
câştigurile obţinute depăşesc, de cele mai multe ori, imaginaţia umană. Într-un asemenea
context, se impune încadrarea unor asemenea tranzacţii în perimetrul unor aranjamente
instituţionale bine delimitate, care să asigure buna desfăşurare a acestora, precum şi
transparenţa necesară, mijlocind raportul dintre cerere şi ofertă. Un astfel de mediu este
reprezentat de piaţa financiară. Privită la modul general, piaţa financiară, sau piaţa
capitalului, cuprinde ansamblul tranzacţiilor care au drept obiectiv mobilizarea şi plasarea
fondurilor financiare disponibile şi necesare, inclusiv reglementările şi instituţiile legate de
derularea acestora.
Piaţa capitalului mai poartă denumirea de piaţă financiară, întrucât aceasta asigură
finanţarea suplimentară a activităţii economice. Fluctuaţiile violente ale ratelor de schimb,
creşterile şi căderile pieţelor de valori mobiliare, precum şi legendarele câştiguri obţinute de
participanţii din cadrul acestora, creează deseori impresia că pieţele financiare sunt asemenea
unor cazinouri fără o funcţie economică reală. Aparte însă de a fi în umbră, pieţele activelor
financiare îndeplinesc un rol economic-cheie, acela de a asocia un preţ viitorului şi
incertitudinii.
Piaţa financiară poate fi privită drept loc de întâlnire a milioane de gospodării şi
firme care doresc să realizeze un transfer inter-temporal de resurse. Unii pot opta pentru
realizarea de economii, alţii pentru investiţii, etc. Astfel de operaţiuni se pot realiza fie pe
cont propriu fie cu sprijinul unor intermediari care au rolul de a oferi consultanţa necesară şi
de a limita, pe această cale, nivelul costurilor de tranzacţie. Aşa cum am învăţat în capitolele
anterioare, intermediarii, prin prisma informaţiilor de care dispun, au rolul de a reduce
costurile impuse de tranzacţionarea unui anumit bun, prin urmare, ideea rămâne validă,
inclusiv în momentul în care obiectul schimbului este reprezentat de bani sau alte valori
mobiliare, cum ar fi: acţiuni, obligaţiuni, etc. În acest caz, aici, sprijinul vine din partea
intermediarilor financiari. Ei sunt cei care dirijează resursele de la cei care economisesc,
către cei care au nevoie de împrumuturi sau chiar către investitori. Cu alte cuvinte,
intermediarii financiari separă activitatea de economisire (consumul amânat) de activitatea
de investiţie (crearea de capacităţi fizice productive).
Variabila incertitudine devine inerentă inclusiv atunci când avem în vedere
procesele de economisire şi investiţii. Pe de o parte, în momentul în care achiziţionăm un
activ, cum ar fi o acţiune de la o companie, sau deschidem un cont la o bancă, pornim de la
încrederea că respectiva entitate va avea posibilitatea de a plăti dividendele, în cazul
acţiunii, sau dobânda aferentă, în cazul depozitului deschis, conform înţelegerii. Pe de altă
parte, există încrederea că entitatea care beneficiază de banii noştri, respectiv compania sau
banca, vor avea capacitatea de a obţine câştigurile prevăzute. În ciuda acestor premise, nici
una din cele două etape nu beneficiază de certitudine absolută, însă, un atu al pieţelor
financiare este acela că, ele contribuie la o mai bună gestionare a riscului, şi, prin urmare a
incertitudinii. Aşa cum este posibil să ne protejăm împotriva costurilor generate de
accidentele de maşină, incendii, şomaj sau decese, prin intermediul asigurărilor, la fel putem
să ne protejăm şi împotriva incertitudinii financiare. Cum se produce acest efect? Prin
intermediul diversificării activelor.
Indivizii care economisesc îşi pot reduce riscurile prin deţinerea averii sub forma
diverselor active. De asemenea, diversificarea poate fi oferită de piaţă sub forma unor
elemente compozite în cadrul unui mixaj sau portofoliu, de active de risc de bază. Atunci
când trebuie asumat un risc, pieţele financiare oferă un preţ al acestuia, denumit primă de
risc, conform căreia rata dobânzii plătită pentru active tinde să fie cu atât mai mare, cu cât
acestea prezintă un grad mai mare de risc. Cei care contractează împrumuturi au şi ei de
câştigat de pe urma acestor pieţe: fiecare dintre ei, considerat separat, ar prezenta un risc mare
şi ar trebui să ofere câştiguri pe măsură pentru a-i putea atrage pe investitorii prudenţi.
Apelând la intermediari care îşi împart aceste riscuri, cei care se împrumută plătesc în
final rate mai mici ale dobânzilor.
2. Activele tranzacţionate în cadrul pieţelor financiare
Pentru a înţelege modul de funcţionare a pieţelor financiare, ne vom focaliza atenţia

asupra elementelor care fac obiectul schimbului din cadrul acestora şi vom poposi, pentru
început, asupra noţiunii de active. Din punct de vedere economic, în categoria activelor
încadrăm acele bunuri care au capacitatea de a genera venituri în viitor. Rememorând
tipologia veniturilor prezentată în capitolul 7, respectiv: profit, chirie, rentă, etc, putem
nominaliza o parte dintre aceste active, respectiv capitalul fix (care generează profitul),
terenurile sau chiar clădirile, dacă avem în vedere chiria sau renta, implicit bunurile de
folosinţă îndelungată, dacă ne raportăm la serviciile de consum. Odată lămurită această
chestiune, să trecem la bunurile tranzacţionate în cadrul pieţei financiare.
După cum însăşi titulatura pieţei sugerează, avem de a face cu aşa numitele active
financiare. Ele generează, deopotrivă, venituri în viitor, însă, se subînţelege, de natură
financiară, prin urmare încadrăm aici depozitele în bani (monetare) şi semi-monetare,
respectiv hârtiile de valoare de termen scurt, prin care se fac plasamente pe perioade mai
mici de un an (efecte de comerţ, bonuri de tezaur, certificate de depozit) şi hârtii de valoare
pe termen lung, prin care se asigură plasamente pe perioade ce depăşesc un an (acţiuni şi
obligaţiuni). Acestea din urmă ilustrează cele mai răspândite titluri de valori existente pe
piaţă.
Firmele emit şi vând titluri de valoare în momentul în care au nevoie de resurse. Să
luam exemplul unei companii, cum ar fi Antibiotice Iaşi. Atunci când firma are nevoie de
surse financiare suplimentare pentru a-şi finanţa investiţia într-o nouă tehnologie în valoare
de 50.000 € are la dispoziţie două opţiuni: utilizează o parte din propriul profit, pe care îl
reinvesteşte în achiziţia cu pricina. Observăm că, în acest caz, investiţia este finanţată din
resurse proprii. Dacă aceşti bani nu sunt disponibili, se va face apel la opţiunea secundă,
aceea de a atrage fondurile necesare, pe cale directă, sau indirectă, de la terţe persoane.
Astfel, compania poate să emită acţiuni, cu o anumită valoare nominală înscrisă pe aceasta şi
îşi va spori astfel capitalul social prin vânzarea lor.
Dacă avem în vedere activitatea statului sau a administraţiilor centrale, a
întreprinderilor publice, etc. unde apar nevoi stringente de resurse financiare pentru a finanţa
lucrări publice de amploare, acoperirea deficitelor bugetare, etc., lucrurile urmează aceeaşi
logică. Prima opţiune este reprezentată de utilizarea resurselor proprii, iar în cazul în care
ele sunt insuficiente sau lipsesc cu desăvârşire, se recurge la varianta secundă, emisiunea
titlurilor de valoare, de această dată, a obligaţiunilor. Prin emiterea de obligaţiuni primăria
municipiului Iaşi, spre exemplu, se angajează să contracteze un împrumut pe termen lung de
la o bancă comercială. Să presupunem că valoarea împrumutului este de 5 milioane €, iar
durata acestuia este de 10 ani. În această situaţie, primăria se află în postura de debitor
(datornic) şi se va angaja ca suma de 5 milioane € să fie rambursată băncii în intervalul de
timp stabilit şi să asigure pe toată această perioadă o dobândă anuală fixă, indiferent de
situaţia sa economico-financiară, ce poartă numele de cupon. Atât situaţia companiei
Antibiotice, cât şi a primăriei ieşene reprezintă exemple de finanţare prin surse atrase în mod
direct. Există însă şi cazuri în care sursele de finanţare pot fi accesate şi pe cale indirectă,
prin intermediul creditelor mijlocite de instituţiile financiare specializate şi prin valorificarea
depozitelor monetare.
3. Cererea şi oferta de titluri financiare pe termen lung
Aşa cum am văzut anterior, activele financiare oferă posesorului avantajul de a obţine
venituri viitoare. Dacă cei care emit astfel de titluri financiare, respectiv societăţile
comerciale, sau autoritatea guvernamentală, reprezintă purtătorii ofertei, ne interesează să
descoperim care sunt reprezentanţii cererii. Ca orice decizie adoptată, achiziţia titlurilor
financiare trebuie tratată în termeni de costuri şi beneficii, aşadar în termenii costurilor de
oportunitate. Privind lucrurile din perspectiva ofertanţilor,acestea tind să fie destul de clare.
Care este motivaţia lor de a emite acţiuni sau obligaţiuni? Fără îndoială, am răspunde,
obţinerea de noi surse financiare pe termen lung, necesare pentru finanţarea investiţiilor.
Astfel, prin emisiunea acţiunilor şi obligaţiunilor se va asigura oferta hârtiilor de valoare pe
termen lung. Emisiunea acestor titluri financiare aduce avantaje semnificative, prin prisma
resurselor atrase, însă, implică şi costuri pe măsură. Avem, astfel, în vedere riscul asociat
finanţării, respectiv diminuarea profitului pe titlu emis. Pe de o parte, obligaţiunile prezintă
un nivel al riscului mult mai ridicat faţă de acţiuni, întrucât cuponul lor trebuie plătit
indiferent de situaţia economico-financiară a firmei. Pe de altă parte, şi acţiunile prezintă un
dezavantaj, acela al diminuării profitului pe acţiune, ca urmare a creşterii numărului de
acţionari.
Observăm, aşadar, faptul că sporirea ofertei de titluri financiare pe termen lung
implică un cost de oportunitate, în momentul în care se omite dimensiunea raportului dintre
emisiunea de titluri financiare cu venit fix si venit variabil. Pentru atragerea unor fonduri
suplimentare semnificative se ajunge, uneori, la sacrificarea unei părţi din profitul ce revine
pe fiecare acţiune. Aceasta reprezintă o problemă majoră pentru societăţile comerciale, în
contextul în care se urmăreşte maximizarea profitului aferent fiecărui titlu financiar şi
asumarea unui risc minim asociat finanţării.
Odată delimitate aspectele care definesc oferta titlurilor financiare pe termen lung, să
clarificăm componentele cererii. Cine sunt purtătorii cererii? În primul rând indivizii, apoi
diversele instituţii financiare, cum ar fi: societăţile de asigurare, casele de pensii, etc. Aşa cum
ofertanţii urmăresc atragerea de noi resurse financiare, reprezentanţii cererii cumpără astfel de
titluri din dorinţa de a obţine câştiguri băneşti în viitor.
Achiziţionarea titlurilor financiare presupune un cost de oportunitate. Cumpărând
acţiuni sau obligaţiuni în valoare de 10.000 lei, individul sacrifică şansa obţinerii unui venit
viitor garantat de dobânda pe care ar obţine-o dacă ar depune banii la bancă. Cu alte cuvinte,
randamentul titlurilor financiare (câştigurile pe care acestea le generează în viitor) trebuie
să fie mai mare decât rata dobânzii practicată la depozite, pentru ca investiţia în hârtiile de
valoare să fie rentabilă.
Să presupunem că deţinem 10.000 lei şi avem două opţiuni: prima ar fi să depunem
banii într-un depozit, cu o scadenţă de doi ani, la o rată a dobânzii oferită de bancă de 7%. A
doua opţiune ar fi să achiziţionăm o obligaţiune a cărei valoare nominală este de 12.000 lei, ce
oferă un cupon de 2.000 lei, termenul de scadenţă fiind, de asemenea de doi ani. Preţul pe care
îl plătim pentru a cumpăra obligaţiunea este de 10.000 lei, prin urmare, ne propunem să
identificăm randamentul titlului de valoare pentru a face, mai apoi, comparaţia cu rata
dobânzii. În mod cert, dacă, randamentul obţinut este mai mare de 7%, achiziţia obligaţiunii
va fi mai eficientă decât depunerea banilor la bancă. Dacă, din contră, randamentul va fi mai
mic de 7%, depunerea banilor într-un depozit va aduce un câştig suplimentar. În condiţiile în
care rata dobânzii este de mărime egală cu randamentul obligaţiunii, indiferent de decizia pe
care o vom lua, ambele opţiuni aduc venituri egale.
Randamentul obligaţiunii se obţine din relaţia de egalitate a preţului obligaţiunii cu
valoarea prezentă a fluxului asociat de venituri viitoare. Estimarea valorii prezente a unui
venit viitor reprezintă actualizarea respectivului venit. Pentru aceasta vom ţine cont de faptul
că, venitul asociat, cuponul, rămâne acelaşi până la scadenţă, respectiv 2.000 lei. La finalul
perioadei, emitentul obligaţiunii ne va plăti o sumă egală cu valoarea nominală plus cuponul.
Relaţia de calcul a randamentului este:
C C C O C
P    ....  , sau e  , pentru serii infinite.
1  e (1  e) 2
(1  e) n
P
unde: C - cuponul obligaţiunii; P - preţul obligaţiunii; O - valoarea nominală a obligaţiunii;
n - termenul de scadenţă; e - randamentul obligaţiunii.
Conform problemei, formula devine:
2.000 2.000  12.000
10.000   , care conduce la e = 28,74%.
1 e (1  e) 2
Dat fiind faptul că randamentul obligaţiunii este de 28,74% > 7% (rata dobânzii oferită de
bancă), deducem că investiţia în hârtia de valoare este mult mai rentabilă.
Dincolo de randamentul titlurilor financiare, există şi alte criterii care influenţează
cererea lor, cum ar fi:
a) Câştigul potenţial al titlurilor financiare, aşadar, un câştig suplimentar cuponului, în
cazul obligaţiunilor, sau dividendului, în cazul acţiunilor, care rezultă din creşterea cursului
pentru aceste hârtii de valoare. Formula de calcul a câştigului potenţial este următoarea:
P1  P0 C  ( P1  P0 )
Cp  e  , adică C p  în cazul obligaţiunii noastre.
P0 P0
unde: Cp–câştigul potenţial, P1 - preţul actual al titlului financiar; P0 - preţul iniţial al titlului
financiar, iar C reprezintă cuponul. Dacă am fi tranzacţionat acţiuni, cuponul era înlocuit de
dividend. Astfel, dacă preţul obligaţiunii ar creşte de la 10.000 lei la 11.200 lei, câştigul
nostru potenţial pe care l-am obţine dacă vindem obligaţiunea va fi egal cu
2000  (11.200  10.000)
Cp  = 0,32, adică 32%.
10.000
b) Riscul investiţiilor hârtiilor de valoare, ca rezultat al incertitudinii pe care o
presupune anticiparea fluxurilor de venituri viitoare. Aşa cum am subliniat anterior,
obligaţiunile sunt mai puţin riscante faţă de acţiuni, întrucât ele oferă un venit fix. Dintre
acestea, cele mai certe sunt obligaţiunile guvernamentale. În cazul acestora, riscul este unul cu
atât mai mare, cu cât termenul de scadenţă este mai îndepărtat.
c) Lichiditatea titlurilor financiare pe termen lung – care vizează posibilitatea vânzării
lor rapide, în condiţiile unor costuri de tranzacţie minime. Aceasta depinde de nivelul de
dezvoltare a instituţiilor pieţei financiare; titlurile care se tranzacţionează la bursă beneficiază
de o lichiditate sporită. Plasamentul ideal pentru orice posesor este acela care oferă siguranţă
deplină, un risc de plasare cât mai mic, o rentabilitate înaltă însoţită de câştiguri potenţiale
semnificative şi lichiditate sporită.
4. Diferenţa dintre acţiuni şi obligaţiuni
Deşi ambele sunt titluri de valoare, a căror emisiune constituie cea mai importanată
formă de finanţare, condiţiile pe care acestea le implică trasează o linie de demarcaţie netă
între acţiuni şi obligaţiuni. Să poposim asupra acţiunilor. Aşa cum am văzut şi în exemplul
anterior, pentru ca o companie să poată atrage surse de finanţare prin emisiunea unor astfel de
titluri de valoare, o primă condiţie este ca respectiva firmă să fie constituită ca societate pe
acţiuni. Deducem de aici că un S.R.L. nu ar putea niciodată să recurgă la această cale, a
emiterii de acţiuni, pentru a se finanţa. În cazul nostru, firma Antibiotice S.A. răspunde
acestui prim criteriu. În acest caz, voi, în calitate de studenţi, dacă veţi cumpăra un anumit
număr din acţiunile companiei, veţi dobândi contra-cost o anumită valoare. Suma pe care o
plătiţi pentru a cumpăra un număr de 500 de acţiuni va fi egală cu 500* valoarea nominală a
fiecărei acţiuni (valoarea care este înscrisă pe fiecare acţiune). În cazul Antibiotice S.A., în
care acţiunile au o valoare nominală de 100 Ron, veţi achita 500*100 lei, adică 50000 lei.
Odată cumpărate, aceste acţiuni vă conferă dreptul de proprietate asupra unei părţi din
capitalul firmei, direct proporţional cu aportul adus la capitalul social al firmei, adică cei 50
de lei.
Aşa cum am învăţat, drepturile de proprietate constituie o „regulă a jocului” ce stabileşte atât
privilegii, cât şi responsabilităţi. În acest caz, dreptul de proprietate pe care ni-l oferă posesia
acţiunilor constă în:
 Dreptul la o parte din profitul societăţii (dividendul), aşadar un venit variabil ce
depinde de rezultatele economico-financiare ale firmei;
 Dreptul de a participa la vot la alegerea consiliului de administraţie, respectiv
adoptarea deciziilor de către adunarea generală a asociaţilor;
 Dreptul de a fi informat asupra gestiunii şi situaţiei economico-financiare;
 Dreptul de a obţine o parte din capitalul firmei, dacă aceasta este lichidată;
 Obligaţia de a suporta inclusiv pierderile, atunci când firma obţine rezultate
necorespunzătoare.
Varietatea acţiunilor poate fi ilustrată grafic, conform figurii nr. 1
Au înscris numele deţinătorului şi pot fi

transmise unei alte persoane doar prin
transcrierea în registrul societăţii
emitente.
Dispun de un dividend fix.
Dividendul depinde de dimensiunea Posesorul este cel care dispune de

profitului societăţii. avantajele pe care acţiunea le conferă.
Nu au înscris numele posesorului.
Figura nr. 1 Tipologia acţiunilor
După natura contribuţiei, acţiunile pot fi: acţiuni în bani (sau în numerar) - care sunt
dobândite prin cumpărarea efectivă sau prin compensare, prin creşterea capitalului pe seama
profitului sau altor surse, precum şi prin combinarea acestor modalităţi; acţiuni de aport -
obţinute pe baza unei contribuţii în bunuri (terenuri, clădiri, investiţii etc.) şi se acordă
proporţional cu valoarea acestora. Conform regulamentului de funcţionare a pieţei financiare,
acţiunea nu poate fi niciodată rambursată. În calitate de posesori a celor 500 de acţiuni, dacă
doriţi să intraţi în posesia banilor, nu le puteţi revinde companiei care le-a emis, respectiv
Antibiotice S.A, ci va trebui să le vindeţi pe piaţa financiară, la cursul pieţei. În acest context,
vom sesiza din nou latura speculativă a caracterului uman, întrucât vom căuta să le vindem la
un preţ mai mare decât valoarea lor nominală, pentru a obţine un câştig.
Spre deosebire de acţiuni, obligaţiunile reprezintă titluri de valoare care nu pot fi
emise de oricine. De regulă, entităţile care apelează la emisiunea obligaţiunilor pentru a
atrage resurse financiare sunt: statul, administraţia centrală şi locală pentru acoperirea
deficitelor bugetare, întreprinderile publice, băncile şi, ca excepţie, firmele private pentru a
finanţa lucrări importante de investiţii şi sporirea capitalului. Plecând de la acelaşi exemplu al
primăriei Iaşi, dacă aceasta se va împrumuta prin emisiunea de obligaţiuni în valoare de 5
milioane €, care vor fi achiziţionate de o bancă comercială, aceasta va trebui să garanteze
băncii un venit garantat fix (cuponul), indiferent de situaţia economico-financiară. Din acest
punct de vedere, admitem o altă diferenţă dintre acţiuni şi obligaţiuni, aceea că, obligaţiunile
garantează un venit fix, pe când acţiunile aduc un venit variabil. Similar acţiunilor, şi
obligaţiunile se bucură de o clasificare destul de variată, ce poate fi vizualizată în figura nr.2,
după cum urmează:
Nominale La purtător
Ordinare Dobânda anuală e stabilită la emisiune.
Cu dobândă Posesorul primeşte un venit variabil

DUPĂ MĂRIMEA variabilă determinat de o dobândă fixă şi o marjă
DOBÂNZII stabilită.
Convertibile O combinaţie între obligaţiune şi acţiune.
Figura nr.2. Tipologia obligaţiunilor
În momentul în care banca se decide să tranzacţioneze obligaţiunile pe piaţa bursieră,

valoarea fiecărui titlu (cursul obligaţiunii) nu mai depinde de rezultatele activităţii
emitentului, a primăriei ieşene, ci de evoluţia ratei dobânzii. Cu alte cuvinte, cursul
obligaţiunii va fi influenţat de toţi acei factori care influenţează rata dobânzii pe piaţa
monetară. Cursul obligaţiunii poate fi determinat după relaţia:
C
C0  , unde:
d'
C0 - cursul obligaţiunii; C - venitul fix adus de obligaţiune (cuponul); d' - rata dobânzii.
Să presupunem că BRD este banca ce cumpără obligaţiunile în cauză, iar o singură
obligaţiune îi aduce băncii un venit garantat de 150 lei. În condiţiile în care rata dobânzii este
150
de 10%, cursul obligaţiunii este: C0   1500 lei.
0,1
5. Componentele pieţei financiare
Menţionam la debutul capitolului faptul că activele financiare care se tranzacţionează la

nivelul pieţei financiare cuprind atât hârtii de valoare pe termen scurt, cât şi cele pe termen
lung. În mod inevitabil, cele două dimensiuni nu pot fi suprapuse, întrucât ar exista riscul
apariţiei haosului. Din acest punct de vedere, se realizează structurarea pieţei financiare în
două componente dominante: piaţa capitalului pe termen scurt, respectiv piaţa capitalului pe
termen mijlociu şi lung, linia de demarcaţie fiind furnizată de factorul timp.
În prima componentă includem relaţiile care se formează prin atragerea şi plasarea
fondurilor pe termen scurt, de până la un an. Ea are un rol deosebit în finanţarea pe termen
scurt a activităţii economice. Este o piaţă interbancară prin care băncile se împrumută între
ele, realizând o funcţie de compensare a excedentului şi deficitului de lichidităţi bancare. Tot
această piaţă cuprinde şi operaţiunile cu activele financiare care au scadenţe scurte (cambii,
bilete la ordin, bonuri de tezaur, certificate de depozit etc.), precum şi operaţiunile de scontare
şi re-scontare a titlurilor de credit, în vederea procurării unor fonduri lichide înaintate de
scadenţă. În componenta secundă includem acele relaţii care vizează atragerea de fonduri pe
termen mijlociu (1 - 7 ani) şi lung (peste 7 ani). La rândul său, ea este formată din: piaţa
financiară mobiliară (acţiuni, obligaţiuni şi alte titluri de valoare pe termen lung); piaţa
împrumuturilor pe gaj de titluri pe termen lung (lombardul) şi piaţa ipotecară*.
Dacă avem în vedere titlurile pe termen lung noi emise, cum ar fi acţiuni sau
obligaţiuni, ele vor fi plasate pe aşa numita piaţă primară, la un preţ de vânzare care poartă
numele de curs. Pe de o parte, emitenţii doresc să mobilizeze resurse, iar pe de altă parte, cei
care achiziţionează respectivele titluri doresc să le plaseze pe termen lung. Preţul de vânzare
nu trebuie să coincidă neapărat cu valoarea nominală a titlului în cauză. Dacă primăria
municipiului Iaşi are nevoie urgentă de o anumită sumă de bani, aceasta poate opta să vândă
obligaţiunile emise sub valoarea lor nominală (sub parii), urmând ca răscumpărarea lor să aibă
* Ipotecaeste un titlu de valoare care ateståcå o persoanåfizicåsaujuridicå a primit de la o bancåspecializatå o sumå de

banipentrucontinuareaorirelansareaafacerilor, sauînaltescopuri, înschimbulgarantåriisumei respective cu o valoareimobiliarå (clådiri,
terenuri).
loc la valoarea nominală (al parii). Este important de menţionat că băncile sunt cele care
mijlocesc de cele mai multe ori operaţiunile pe această piaţă primară. Ele sunt cele care, în
schimbul unui comision convenit plasează noile titluri în favoarea emitentului. Prin
tranzacţionarea acestor hârtii de valoare emitentul obţine bani lichizi, fapt pentru care, firmele
au avantajul de a-şi finanţa proiectele de investiţii, iar statul pe acela de a finanţa deficitul
bugetar.
Dacă, avem în vedere tranzacţionarea unor titluri de valoare emise anterior, ele vor fi
plasate pe piaţa financiară secundară. Aici, tranzacţiile sunt intermediate de bursele de
valori. Cursul hârtiilor de valoare este puternic influenţat de această dată de raportul cerere-
ofertă. Raţionând în termeni de cerere şi ofertă, ajungem la concluzia că şi aceste coordonate
majore sunt, la rândul lor influenţate de veniturile anterioare generate de respectivele titluri,
respectiv perspectivele viitoare, nivelul ratei dobânzii, rata inflaţiei, conjunctura economică,
inclusiv aspecte care ţin de climatul social sau politic, intern şi internaţional.
Dacă General Motors are nevoie de fonduri pentru construirea unei hale noi va
efectua o emisiune de acţiuni pe piaţa primară. Pentru cumpărător, aceste acţiuni reprezintă o
investiţie financiară, el putând ulterior să le tranzacţioneze pe piaţa secundară de capital.
Tranzacţiile de pe piaţa secundară nu generează venituri pentru GM, dar faptul că
această piaţă există, face ca acţiunile să fie atractive, facilitând investiţiile real
economice. Deducem de aici că acţiunile nou emise care nu au atractivitate pe piaţa
secundară, nu pot avea succes pe piaţa primară de capital.
6. Teoria pieţei eficiente de capital
Trăim într-o lume dominată de asimetria informaţională, fapt pentru care, de foarte
multe ori, eficienţa se rezumă la procesarea eficientă a informaţiilor disponibile. Dacă
avem în vedere piaţa de capital, semnalele primordiale, informaţiile, sunt codificate în
preţurile titlurilor de valoare1. Cu alte cuvinte, o piaţă de capital eficientă impune ca
preţurile practicate să reflecte în totalitate întreaga informaţie disponibilă, relevantă, de
altfel, pentru evaluarea titlurilor cotate. Aceasta înseamnă că întreaga informaţie
referitoare la emitentul titlurilor trebuie să fie disponibilă pe piaţă, astfel încât investitorii să
poată avea acces la ea. Se au în vedere elemente, precum: veniturile, dividendele, creditele
1Fama, Eugene,RandomWalksStock-MarketPrices, The Journal of Business, Vol. 38, No. 1. (Jan., 1965), p. 34-
105.
istorice, prezente şi estimările viitoare ale acestora, ratele estimate de creştere, nivelul de risc
al emitentului, etc. De asemenea sunt importante, cu relevanţă în tendinţele generale de
evoluţie a preţului titlurilor, informaţiile cu referire la situaţia economică a ramurii industriale
în care activează firma, abilitatea managementului şi chiar starea de sănătate a celui ce
controlează activitatea companiei. Informaţia cu referire la titlurile financiare de pe piaţă
trebuie să fie accesibilă actanţilor săi la un cost relativ scăzut, iar preţul titlurilor negociabile
trebuie să includă întreaga informaţie relevantă ce poate fi obţinută.
Eficienţa pieţei de capital vizează două aspecte nodale:
♦ eficienţa operaţională;
♦ eficienţa alocării.
Prima categorie, cea a eficienţei operaţionale, are în vedere accesul ofertanţilor şi
utilizatorilor de fonduri la costuri de tranzacţii mici. Acest lucru presupune ca
intermediarii existenţi să fie într-o strânsă competiţie, astfel încât preţul serviciilor de
intermediere pe piaţa de capital să fie minim. Legat de criteriu secund, acela al eficienţei de
alocare, acesta se referă la relaţia dintre profit şi risc şi presupune ca preţurile să se
stabilească astfel încât titlurile cu acelaşi nivel de risc să ofere acelaşi profit estimat. Într-
o piaţă cu eficienţă la alocare, economiile care reprezintă, în fond, resursa ofertei de fonduri,
sunt alocate prin investiţii într-un mod optim, astfel încât participanţii la piaţă să profite
fiecare în parte.
Pentru ca o piaţă să fie eficientă este necesar ca preţurile să reflecte toate informaţiile
relevante, în mod continuu, astfel încât orice nouă informaţie să fie integrată în preţul titlului
imediat şi corespunzător cu importanţa ei, atât ca mărime cât şi ca sens. Aceasta înseamnă că
atunci când apare o veste bună despre emitent, cei ce nu deţin titlul respectiv pot să-l cumpere
la un preţ mai mare, alimentat de previziunile pozitive. Similar, în momentul în care pe o piaţă
eficientă apar informaţii nefavorabile despre emitent, deţinătorii de titluri au libertatea de a le
vinde la un curs diminuat, cauzat de panica instalată în urma veştii proaste. În general, asta
înseamnă că investitorii nu pot să realizeze regulat venituri mai mari decât media pieţei. În
condiţii de piaţă eficientă, acest lucru se realizează prin titluri cu risc foarte mare sau prin
şansă.
7. Bursa de valori
Bursa de valori este principala instituţie de intermediere a vânzărilor şi cumpărărilor

de titluri financiare pe piaţa secundară. Ea funcţionează după „reguli ale jocului” obligatorii
pentru toţi agenţii economici. Bursele de valori sunt pieţe specializate unde se negociază
valute şi orice valori mobiliare sub formă de efecte comerciale, efecte publice sau alte hârtii
de valoare, acţiuni, etc., inclusiv metale preţioase. Aceasta este o piaţă organizată pentru
titluri financiare, o piaţă de capital, componentă a aşa-numitei economii simbolice (economia
financiară). Bursele au apărut şi s-au dezvoltat în secolul al 18-lea, în strânsă conexiune cu
derularea revoluţiei industriale, ca urmare a necesităţii de formare a capitalurilor prin
împrumuturi pe termen lung şi au luat amploare odată cu extinderea societăţilor comerciale pe
acţiuni. Soluţia a fost identificată în emisiunea de hârtii de valoare. Operaţiunile la bursele de
valori s-au intensificat după primul război mondial, mai ales, în cadrul ţărilor industrializate.
SUA, Japonia, Marea Britanie reprezintă centre de referinţă la nivel mondial, deţinând circa
75% din capitalizarea bursieră mondială. Obiectul de activitate al burselor de valori s-a
diversificat. Tangenţial acţiunilor şi obligaţiunilor emise de societăţile anonime şi de cele în
comandită pe acţiuni, care deţin ponderea majoritară, acestea vizează inclusiv tranzacţionarea
unor hârtii de valoare precum: cambii, obligaţiuni emise de stat, bonuri de tezaur, titluri de
rentă, diverse alte efecte comerciale şi efecte publice, valute, aur şi alte metale preţioase,
bijuterii, perle şi pietre preţioase.
În general, pentru crearea unei burse de valori sunt necesare trei condiţii: existenţa în
zona respectivă sau în apropiere a unor societăţi anonime de mare anvergură; difuzarea
acţiunilor şi obligaţiunilor emise de acestea la un număr mare de acţionari - existenţa
acţiunilor numai în mâinile statului sau în cele ale unui număr mic de acţionari face inutil
comerţul la bursa de valori legat de vânzarea - cumpărarea acestora; reglementarea activităţii
de tranzacţii prin norme legislative, cu rolul de a ocroti libera concurenţă în comerţul de
bursă.
Bursele de valori facilitează acumularea capitalurilor necesare finanţării activităţilor
economice şi dirijării fluxului acestora spre ramurile economice cele mai rentabile. Acest rol
este îndeplinit, mai ales, prin vânzarea - cumpărarea de acţiuni şi obligaţiuni ce aparţin
societăţilor pe acţiuni. Pe durata valabilităţii lor, ele pot fi vândute de acţionari unor terţe
persoane, iar prin aceasta apar două forme de existenţă a capitalului: capitalul real, format din
bunuri materiale şi mijloace băneşti şi capitalul fictiv, reprezentat de efectele financiare
emise pentru constituirea capitalului real. Prin tranzacţiile la care sunt supuse aceste efecte
financiare, în timp, valoarea capitalului fictiv se autonomizează de cea a capitalului real. Ele
pot avea evoluţii separate şi diferite. Capitalul real se valorifică în procesul de producţie,
sporindu-şi valoarea, pe când cel fictiv îşi modifică valoarea în procesul operaţiunilor de
bursă. Situaţia economică a societăţilor emitente este cea care determină evoluţia cursului
acţiunilor. În timp ce evoluţia capitalului fictiv este determinată de influenţa operaţiunilor
speculative şi de modificarea cursurilor acţiunilor, în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă,
evoluţia capitalului real este determinată de rezultatele activităţii economice sau de politica de
emisiune a noilor acţiuni şi obligaţiuni.
Pe piaţa bursieră se întâlnesc, prin mijlocirea unor persoane autorizate (brokeri,
jobberi), cererea de titluri din partea celor care dispun de capital bănesc cu oferta de titluri din
partea deţinătorilor acestora. Cererea şi oferta se transmit prin ordinele de bursă în care se
prevăd: denumirea titlului (acţiuni ale societăţii X, obligaţiuni provenite din împrumutul Y
etc.), natura operaţiunii (vânzare, cumpărare), numărul de titluri, preferinţele de preţ, termenul
pentru efectuarea tranzacţiilor etc. Toate ordinele de bursă sunt colectate şi centralizate de
către agenţii bursieri, care, pe baza dispoziţiilor ce le conţin, trec la fixarea cursului (preţului
de tranzacţie) pentru fiecare titlu. Nivelul şi evoluţia cursului sunt influenţate de mai mulţi
factori, precum: cererea şi oferta din respectivele titluri, care la rândul lor depind de mărimea
anterioară a dividendului şi perspectivele sale de viitor; dinamica preţurilor, rata dobânzii,
starea generală a conjuncturii economice interne şi internaţionale, optimismul (pesimismul)
întreprinzătorilor etc.
O anumită imagine pentru rentabilitatea achiziţionării unei acţiuni se obţine prin
determinarea indicatorului numărul ani dividend (Nad) pornind de la mărimea dividendului
obţinut în perioada anterioară sau dividendul anual previzibil (D), în funcţie de cursul (preţul)
la care se achiziţionează acţiunea (C):
C
Nad 
D
Acest indicator arată numărul de ani în care poate fi amortizat preţul plăţii pentru
achiziţionarea unei acţiuni prin dividendul realizat sau previzibil. Operaţiunea este mai
profitabilă pentru cumpărător, cu cât indicatorul este mai mic. Un factor extrem important
asupra cursului titlului de valoare este rata dobânzii. Creşterea sa reduce cererea pentru titluri
şi determină micşorarea cursului acestora pe piaţa bursieră şi invers. Mărimea dobânzii (D)
depinde de mărimea capitalului avansat (C), rata dobânzii (d') şi perioada pentru care se
acordă împrumutul (n):
Cd 'n
D
100
Dacă am deţine o obligaţiune cu un venit anual fix de 10.000 lei, în condiţiile unei rate a
dobânzii de 10%, cursul său (Cs) pe piaţa bursiera va fi:
D  100 10.000  100
Cs    100.000 lei
d 10
unde: D – reprezintă, în acest caz, venitul anual garantat la emisiune.
Creşterea ratei dobânzii la 20% determină scăderea cursului obligaţiunii:
10.000  100
Cs   50.000 lei
20
După cum se poate observa, bursa este o instituţie foarte sensibilă la ceea ce se
întâmplă în viaţa economică, socială sau politică. Un simplu zvon cu privire la înrăutăţirea
condiţiilor de producţie şi desfacere ale unei societăţi atrage după sine scăderea cursului
acţiunilor acesteia. Modificările de cursuri devin mult mai puternice în cazul apariţiei unor
evenimente neprevăzute, precum războaie, revoluţii, catastrofe naturale etc. Deseori, acestea
sunt influenţate şi de manevre necinstite, regizate de principalii acţionari care se coalizează
împotriva celor mici. De exemplu, primii lansează zvonul ca o societate pe acţiuni întâmpină
dificultăţi financiare. Micii acţionari necunoscând realitatea vor urmări să-şi vândă acţiunile
deţinute la firma respectivă. Drept urmare, oferta de acţiuni creşte, cursul acestora scade, iar
marii acţionari vor avea posibilitatea să le cumpere la un preţ cu mult sub valoarea lor
nominală. Atunci când se dovedeşte că a fost un simplu zvon, situaţia firmei respective fiind
cu totul alta, cererea pentru acţiunile sale începe să crească, antrenând creşterea cursului
acestora, moment în care marii acţionari le vor vinde şi îşi vor însuşi profituri consistente.
Fiecare membru al bursei este reprezentat de către agenţii de bursă care negociază în
numele şi pe contul clientului, corespunzător ordinelor primite de la acesta. În unele ţări
(Anglia), pe lângă broker se mai întâlneşte şi dealer denumit şi jobber, care intră în legătură
cu comitetul bursei prin intermediul brokerului. Jobberul stabileşte cotaţiile bursei rezultate
din jocul cererii şi ofertei şi le înscrie pe panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de
brokeri. Jobberul poate să încheie şi operaţiuni pe cont propriu. El are posibilitatea să vândă
efectele financiare la un curs uşor superior celui la care cumpără, de aici rezultând profitul
său. De exemplu, acţiunile unei societăţi pe acţiuni cotează la bursă 250/252 dolari. Aceasta
înseamnă că ele se cumpără cu 250 dolari şi se vănd cu 252 dolari. Câştigul jobberului rezultă
din diferenţa dintre cursurile de vânzare şi cele de cumpărare, în acest caz de 2 dolari pentru
fiecare acţiune şi creşte odată cu volumul tranzacţiilor. Modificarea cursurilor se exprimă în
puncte. Punctul reprezintă subdiviziunea minimă a unităţii monetare în care se exprimă
preţul de bursă.
În cazul burselor de valori operaţiunile care au loc pot fi la vedere şi la termen.
Operațiunile la vedere constau în cumpărarea sau vânzarea de efecte financiare cu
livrarea şi achitarea la încheierea tranzacţiei, sau în cel mult două zile lucrătoare de la aceasta,
la cursul existent pe piaţă. În acest caz, momentul tranzacţiei coincide cu cel al formării
cursului şi execuţiei sale.
Operaţiunile la termen constau în cumpărarea sau vânzarea de efecte financiare cu
livrarea şi achitarea lor la un termen stabilit şi la preţul convenit în momentul încheierii
tranzacţiei. În acest caz, momentul încheierii tranzacţiei nu mai coincide cu cel al execuţiei
sale. Operaţiunile la termen pot fi a la hausse şi a la baisse..
Diferenţa constă în perspectivele diferite ale investitorilor în ceea ce priveşte evoluţia
cursului. În cazul operaţiunilor a la hausse operatorul cumpără titluri la un curs redus sperând
la o creştere a acestuia până la scadenţă. În al doilea caz investitorul vinde, anticipând o
reducere a preţurilor pe piaţă în momentul executării contractului.
La rândul lor, acestea sunt de două categorii: ferme şi cu primă. Operaţiunile ferme
presupun executarea contractului prin cedarea efectivă a efectelor financiare şi achitarea
preţurilor acestora la termenul convenit. În cazul operaţiunilor la termen cu primă sau cu
caracter opţional, unul dintre agenţi îşi rezervă dreptul ca la scadenţă să opteze, în schimbul
plăţii unei prime stabilite, între a renunţa la contract, ori, în raport de "tipul" primei să se
declare vânzător, cumpărător sau chiar să dubleze ori să tripleze numărul titlurilor supuse
tranzacţiei. Bursele de specialitate în asemenea operaţiuni se numesc burse de opţiuni.
Aceste operaţiuni pot fi clasificate în:
 Operaţiuni cu primă simplă "a la hausse" care oferă posibilitatea cumpărătorului de a
alege între executarea sau rezilierea contractului, în funcţie de situaţia existentă la termenul de
scadenţă. De exemplu: un client, anticipând o urcare a cursului unui titlu cotat cu 100 dolari,
cumpără cu primă 100 de titluri la preţul de 105 dolari fiecare, din care 5 dolari reprezintă
prima. La scadenţă se pot ivi două posibilităţi: fie titlul a urcat, presupunem la 120 dolari, şi
cumpărătorul a realizat un profit potenţial de 15 dolari pe titlu, fie acesta a scăzut la 90 dolari,
condiţie în care, în schimbul primei renunţă la contract, suferind o pierdere limitată la 5 dolari
pe titlu, în loc de 10 dolari, dacă ar fi fost cumpărător. La un curs constant, el va opta pentru
una din variante, pierderea fiind aceeaşi, în ambele cazuri, 5 dolari, (prima depusă);
 Operaţiuni cu primă compusă "a la baisse" prin care vânzătorul îşi rezervă dreptul de
a alege între executarea sau rezilierea contractului, în funcţie de evoluţia cursului. De
exemplu: un agent anticipând o scădere a cursului vinde printr-un contract la termen cu primă
100 de titluri la cursul de 105 dolari fiecare, din care 5 dolari reprezintă prima. La scadenţă
pot exista şi în acest caz două posibilităţi: fie cursul titlului a scăzut, presupunem la 90 dolari
şi vânzătorul, executând contractul, a realizat un profit de 10 dolari la fiecare titlu vândut, fie
a crescut la 110 dolari, condiţie în care el renunţă la contract, suferind o pierdere limitată la 5
dolari pe titlu, cât reprezintă prima cedată, în loc de 10 dolari. La acelaşi curs îi va fi
indiferentă poziţia; chiar dacă vinde sau reziliază contractul, pierderea este tot de 5 dolari
(prima depusă).
 Operaţiuni cu prima dublă sau dublă opţiune, se caracterizează prin dreptul
comerciantului de a se declara, în ziua lichidării, fie vânzător, fie cumpărător, în funcţie de
evoluţia cursului. El va fi vânzător când cursul a scăzut (în cazul nostru, la 90 dolari pe titlu)
sau cumpărător, atunci când cursul a crescut (la 120 dolari), prima dublă plătită oferindu-i
posibilitatea să aleagă între aceste două variante.
 Operaţiuni facultative multiple, prin care una din părţi obţine dreptul de a multiplica
(de două, trei ori,etc.) valoarea contractului. Pentru a obţine acest drept, speculatorul a la
hausse plăteşte un preţ majorat faţă de preţul zilei, iar speculatorul a la baisse vinde cu un
preţ ceva mai mic decât preţul zilei.
Bursele de valori au un rol deosebit de important în mecanismul de funcţionare a
economiei de piaţă:
 Ele reprezintă o piaţă permanentă a hârtiilor de valoare, ce oferă posibilitatea
transformării operative, într-un termen scurt, a capitalului real în capital bănesc şi invers,
(lichiditate ridicată). Totodată se facilitează acordarea de credite de către bănci, deoarece ele
acceptă efectele de comerţ şi alte hârtii de valoare atunci când pot urmări la bursă cotaţiile
acestora, pentru ca astfel, să se poate proteja faţa de debitorii incerţi.
 Bursa de valori se apropie cel mai mult de unele dintre cerinţele pieţei cu concurenţă
perfectă: mobilitatea capitalului şi intrarea liberă pe piaţă. Prin bursă capitalul se poate
transfera operativ de la o firmă la alta, sau de la o ţară la alta contribuind la orientarea acestuia
spre domenii mai profitabile ale activităţii economice.
 Bursa de valori contribuie la formarea capitalului marilor firme întrucât favorizează
procesul de concentrare a economiilor populaţiei şi acumulărilor firmelor private. Ea are rolul
de releu între surplusul de fonduri neutilizate şi necesităţile economice, transformând
economiile în capital.
 Activitatea bursieră duce la dezvoltarea concurenţei dintre firme şi prin aceasta la
asanarea economiei de unităţi falimentare sau cu rentabilitate redusă. Investitorii vor evita
emiterea de noi acţiuni în ramurile sau unităţile cu capacitate concurenţială slabă.
 Bursa de valori este un barometru extrem de sensibil al stării economiei. Indicele
bursei dă expresia evoluţiei de ansamblu a pieţei bursiere, şi prin aceasta, a economiei
respective. La bursa din Wall Street (New York) se utilizează cunoscutul indice Dow Jones, la
bursa din Tokio - indicele Nikkei, la bursa din Londra - indicele Financial Times.
Indicele de bursă reprezintă, de regulă, media aritmetică ponderată a cotaţiilor zilnice
de închidere la titlurile de valoare reprezentative. Evoluţia activităţii bursiere, reflectată de
indice, poate să arate o direcţie ascendentă (o piaţă "sub semnul taurului" sau bull market),
sau o direcţie descendentă (o piaţă "sub semnul ursului" sau bear market), fiecare din acestea
având un ecou rapid în ansamblul vieţii de afaceri. Volumul tranzacţiilor şi evoluţia cursurilor
reacţionează brusc, uneori cu anticipaţie, la modificarea conjuncturii economice. Adesea,
scăderea bruscă a cursurilor este semnalul declanşării unei crize (a rămas înscrisă în istorie
ziua de 29 octombrie 1929, "marţea neagră" a bursei de acţiuni din New York, care a premers
declanşării marii crize economice mondiale din 1929 - 1933). Exemplul concret al crizei
recente atestă deopotrivă acest aspect.
Alte instituţii semnificative ale pieţei capitalului sunt: comisia hârtiilor de valoare,
casele de brokeraj; piaţa OTC sau piaţa extrabursieră.Comisia hârtiilor de valoare este o
instituţie prin care autorităţile se implică în mod indirect pe piaţa capitalului. Deoarece pe
acestă piaţă se emit şi circulă valori mari sub forma hârtiilor de valoare, există riscul lansării
unor titluri financiare fără acoperire, cu toate consecinţele ce pot decurge de aici. Pentru a se
evita acest lucru, în ţările cu o economie de piaţă, s-au creat instituţii centrale pentru atestarea
acestor valori mobiliare prin: înregistrarea lor şi confirmarea prospectelor de emisiune,
atestarea şi urmărirea activităţii brokerilor şi a caselor de brokeraj, controlul activităţii
burselor de valori şi aprobarea înfiinţării de noi burse.Casele de brokeraj au rolul de a asigura
legătura dintre piaţa primară şi cea secundară şi mai departe, pe piaţa secundară, între cei ce
vând şi cei ce cumpără titluri de valoare. Instituţia de brokeraj funcționează pe trei nivele:
brokerul (agentul de bursă) care este o persoană fizică ce practică meseria de mijlocitor în
circulaţia hârtiilor de valoare; asociaţiile de brokeri care grupează aceste persoane fizice în
funcţie de specializarea lor pe anumite categorii de hârtii de valoare şi pe anumite firme ale
căror titluri sunt cotate la bursă şi casa de brokeraj, respectiv sediul în care brokerul intră în
contact cu clienţii săi, primeşte ordinele de cumpărare şi vânzare pe baza cărora acţionează
apoi la bursa de valori. Casele de brokeraj au următoarele funcţii: introducerea noilor titluri de
valoare pe piaţa primară, efectuarea de tranzacţii pe piaţa secundară a capitalului prin
intermediul brokerilor, care acţionează în numele şi pe baza dispoziţiilor primite de la
posesorii titlurilor de valoare, efectuarea de tranzacţii pe cont propriu (dealing), când ele
operează cu titluri aflate în proprietatea lor, gestionarea portofoliilor clienţilor şi, la cerere,
păstrarea în custodie a hârtiilor de valoare, inclusiv acordarea de consultaţii în probleme de
investiţii financiare.
Piaţa OTC (Over The Counter Market) sau piaţa extrabursieră asigură circulaţia
hârtiilor de valoare care nu sunt cotate la bursa de valori. În cadrul acestei pieţe, în ţara
noastră, un loc special revine pieţei RASDAQ (Romanian Association SecuritysDealers
Automatic Quantification). Aceasta funcţionează după principiile bursei de valori, găzduind
tranzacţiile hârtiilor de valoare, în special a acţiunilor care nu sunt tranzacţionate pe piaţa
bursieră.
CAPITOLUL 17: ŞOMAJUL ȘI PIAȚA MUNCII
În capitolul 12 problema șomajului a fost abordată doar în contextul măsurării

performanței globale a sistemelor economice.
În acest capitol vom încerca să înțelegem mai bine în ce constă șomajul, ce mecanisme
și factori duc la neutilizarea unei părți considerabile a potențialului productiv al celui mai
important factor de producție, cum se măsoară dimensiunile șomajului, sub aspect cantitativ și
calitativ, sub ce forme se prezintă, care sunt consecințele manifestării lui pe multiple planuri,
cum s-ar putea diminua efectele sale nocive la nivel macroeconomic, dar și pe plan individual,
ce politici publice pot fi aplicate pentru restrângerea cauzelor profunde care întrețin și
amplifică periodic această boală a economiilor contemporane.
Ce este șomajul ?
În limbajul cotidian, în perioade de încetinire a activității economice, cuvântul

“șomaj” este folosit tot mai frecvent și, de foarte multe ori, cu o anumită temere, mai ales din
partea celor care își văd amenințat viitorului locului lor de muncă. Ce înseamnă șomaj ? Dacă
vom deschide un dicționar universal al limbii române, vom găsi că acest cuvânt desemnează
un “fenomen social care constă în persistența inactivitățíi forțate a unui fost salariat sau a
unei părți a foștilor salariați care nu mai găsesc de lucru din cauza situației economice
defavorabile” (Dicționar Universal Ilustrat al Limbii Române, Editura Litera, București,
2011, vol. 11, p.65) sau “fenomen economic cauzat de crizele sau de recesiunile economice,
care constă în aceea că o parte dintre salariați rămân fără lucru, ca urmare a decalajului
dintre cererea și oferta de forță de muncă” (Academia Română, Institutul de lingvistică Iorgu
Iordan – Al. Rosetti, Mic Dicționar Academic MDA, Mi-Z, Editura Univers Enciclopedic
Gold, București, 2010, p. 1114). Definițiile de mai sus nu dau imaginea completă a realității
descrise deoarece iau în considerare doar pe cei care au avut un loc de muncă. O parte
însemnată însă a șomerilor este reprezentată de cei care solicită pentru prima dată un loc de
muncă. Nu au mai fost angajați. Fie că au finalizat o anumită formă de pregătire și doresc să
se angajeze, fie că, dintr-un motiv sau altul, o anumită perioadă nu și-au dorit un loc de
muncă, iar acum vor să se angajeze.
Dar, așa cum rezultă din aceste definiții, într-adevăr, șomajul este în aceeași măsură un
fenomen economic și unul social. Economic fiindcă este generat și se manifestă în economie
și social deoarece consecințele sale cele mai dureroase se resimt pe planul existenței
milioanelor de oameni rămași fără sursa esențială a existenței lor materiale și, în ultimă
instanță, biologice, salariul câștigat la locul de muncă.
Șomajul apare și se măsoară pe piața muncii, fiind unul dintre indicatorii esențiali care
caracterizează funcționarea acesteia. De aceea, pentru a înțelege mai bine ce este șomajul, ar
fi util să facem cunoștință cu câteva aspecte ale mecanismului funcționării pieței muncii, mai
ales că despre ea încă nu s-a discutat până aici.
Ce este piața muncii ?
Desfăşurarea activităţii economice înseamnă, în esenţă, un continuu proces de

combinare a trei factori de producţie elementari: munca, natura şi capitalul. Combinarea are
loc la nivelul întreprinderii, sub coordonarea actorului esenţial al vieţii economice –
întreprinzătorul – al cărui rol a fost subliniat în urmă cu peste două secole de economistul
francez Jean Baptiste Say. Pentru a putea fi combinaţi, factorii de producţie trebuie să fie mai
întîi achiziţionaţi. Procurarea factorilor de producţie se realizează prin cumpărarea lor de pe
pieţe specializate : piaţa muncii, piaţa capitalului şi piaţa factorilor naturali.
1
Piaţa muncii poate fi definită ca « loc de întîlnire, în spaţiu şi timp, pe total şi pe
structură, a cererii de muncă cu oferta de muncă »1
Ea se află într-o relaţie de dependenţă, atât cu celelalte pieţe ale factorilor de
producţie, cât şi cu piaţa bunurilor şi serviciilor. Având ca obiect al tranzacţiilor factorul
muncă, piaţa muncii, prin structurarea şi funcţionarea sa, se detaşează de celelalte piețe prin
trăsături specifice :
- cea mai importantă este faptul că subiectul si obiectul acestei piețe se referă la om.
Omul – spunea Paul Samuelson când făcea referire la piața muncii – este mai mult decât o
marfă. Iar academicianul Mircea Malița, fost ministru al educației în deceniul 8 al secolului
trecut, autor al unui cunoscut raport către Clubul de la Roma, Orizontul fără limite al
învățării, afirma cu ocazia sărbatoririi sale la împlinirea vârstei de 86 de ani: “Piaţa muncii
este o noţiune care pe mine mă îngrozeşte. Să fie absolvent de facultate şi să fie tratat la
nivelul legumelor care se vând în piaţă, al castraveţilor. Ce sunt castraveţii? Ce sunt
absolvenţii ca să fie valorificaţi, controlaţi şi decişi de jocurile pieţii. Să fim serioşi, este o
glumă sinistră",
- piaţa muncii este segmentată şi nu unică şi atotcuprinzătoare la scara întregii
economii naţionale. Structurarea sa pe două sau mai multe subansamble face ca mobilitatea
forţei de muncă să fie foarte ridicată în interiorul fiecărui sector, dar mai redusă între ele,
datorită lipsei de omogenitate a condiţiilor de angajare şi remunerare.
- piaţa muncii este reglementată. În economia contemporană piaţa muncii nu mai este
perfect concurenţială, cum probabil nici nu a fost vreodată. Astăzi însă jocul între cererea şi
oferta de muncă are loc într-un cadru instituţional şi juridic bine definit, raporturile între
vânzători şi cumpărători fiind reglementate prin acte normative şi acorduri încheiate între
exponenţii intereselor angajaţilor, angajatorilor şi uneori şi ale puterii publice.
- Ca pe oricare altă piaţă, și aici se întîlnesc o mulţime de cumpărători şi vânzători.
Cumpărătorii sunt angajatorii, iar vânzătorii sunt lucrătorii. Ei realizează în permanenţă
tranzacţii cu serviciile de muncă, fiind influenţaţi de deciziile celorlalţi participanţi. Chiar
dacă unii dintre participanţi nu sunt activi în fiecare moment, adică nu se află în căutarea unor
noi angajaţi sau a unei noi slujbe, pe piaţă există în permanenţă mii de firme şi lucrători care
tranzacţionează.
- Dacă obiectul tranzacţiilor îl constituie servicii de muncă de înaltă calificare, ce nu
pot fi oferite decât de persoane cu pregătire superioară, cum ar fi, de exemplu, ingineri,
medici, informaticieni, aria de căutare şi întîlnire a cererii cu oferta se poate extinde la scara
întregii economii naţionale. Vorbim în acest caz de o piaţă a muncii naţională. Când
căutarea se poate limita pe plan local, cum este în cazul unor instalatori, mecanici auto sau
cameriste de hotel, avem de a face cu o piaţă a muncii locală.
- Segmentarea pieţei muncii îi conferă o anumită dualitate. Astfel, unele pieţe ale
muncii, în special cele în care vânzătorii de muncă, adică lucrătorii, sunt reprezentaţi de
sindicate, operează în baza unui set formal de reguli care guvernează parţial tranzacţiile
cumpărători - vânzători. Angajatorii sunt obligaţi ca, în cazul unor profesii sindicalizate, să
ţină seama de lista membrilor eligibili ai sindicatului respectiv. Alteori, unele acorduri
sindicate - management prevăd anumite reguli privind ordinea în care sunt angajaţi sau
concediaţi membrii de sindicat, procedurile de rezolvare a nemulţumirilor angajaţilor,
promovarea, sarcinile sau ritmul de muncă, sistemul de stimulente, care să asigure un
tratament just, echitabil, al tuturor. Un astfel de set formal de reguli şi proceduri care
constrîng relaţiile de angajare în interiorul firmei conferă caracter de piaţă internală a
1
Ion Ignat, Ion Pohoaţă, Gh. Luţac, Gabriela Pascariu, Economie Politică , ediţia a II-a, Editura Economică,
Bucureşti, 2002, p.255
2
muncii.2 Adesea însă tranzacţiile cu servicii de muncă se pot desfăşura şi în afara unor astfel
de reguli scrise, într-un sector al pieţei muncii în care slujbele pot fi stabile şi bine plătite sau,
dimpotrivă, instabile şi prost plătite. Se consideră că instabilitatea locurilor de muncă şi
nivelul scăzut al remunerării lor sunt atribute ale pieţei secundare a muncii. În contrast cu
acestea, pieţele muncii caracterizate prin niveluri relativ ridicate de remunerare şi stabilitate a
locurilor de muncă sunt pieţe primare ale muncii.
- Toate segmentele pieţei muncii – piaţa electroniştilor, piaţa constructorilor, zidarilor,
instalatorilor, piaţa şoferilor de taxi, a camionagiilor etc. – sunt interrelaţionate : participanţii,
atât lucrători cât şi angajatori, pot oricând să-şi schimbe intenţia, să facă tranzacţii pe oricare
altă piaţă.
Cererea de muncă şi determinanţii săi
Ca pe orice altă piaţă, şi pe piaţa muncii se întâlnesc cererea şi oferta de muncă.

Purtătorii cererii de muncă – angajatorii – cu purtătorii ofertei de muncă – lucrătorii.
Cererea de muncă reprezintă, conform modului de gândire economic expus încă în
capitolul 3, o relație între două variabile: salariul, ca preț al forței de muncă, pe de o parte, și,
pe de altă parte, cantitatea de muncă pe care angajatorii sunt dispuşi să o achiziţioneze la
diferite niveluri ale salariului, pentru a-şi desfăşura activitatea în indiferent care domeniu din
cadrul economiei naţionale, exprimându-se prin numărul de locuri de muncă oferite de ei.
Și această relație poate fi exprimată grafic printr-o curbă descrescătoare.
Angajatorii caută să achiziţioneze pe piaţa muncii cantităţi suplimentare de muncă în
măsura în care constată creşteri ale cantităților cerute pe piaţa bunurilor sau serviciilor care
constituie obiectul activităţii lor. De aceea, cererea de muncă este o cerere derivată din
cererea de pe piaţa bunurilor şi serviciilor.
Ce factori determină mărimea cererii de muncă ? Altfel spus : care sunt determinanţii
ei ? În primul rând, fiind o cerere derivată din cererea de bunuri, este evident că evoluţia
acesteia din urmă are un rol hotărîtor: în caz extrem, dispariţia cererii pentru un anumit bun pe
piaţa acestuia provoacă fără îndoială dispariţia cererii înseşi pentru forţa de muncă de
calificarea respectivă. De-a lungul timpului evoluţia modului de consum a determinat
dispariţia multor profesii. În al doilea rând, cantitatea cerută de forță de muncă este
influențată de dinamica salariului. Dacă mărimea salariului crește, de exemplu, vor fi două
efecte asupra cantității cerute de forță de muncă: pe de o parte, ar crește costul producerii
bunurilor fabricate, ceea ce ar duce la diminuarea ofertei lor pe piață, implicit a producției,
care ar avea ca efect reducerea cantității cerute de muncă, numit efect de scară (negativ); pe
de altă parte, crescând salariul, munca devine mai scumpă în raport cu celălalt factor de
producție – capitalul – ceea ce îl determină pe antreprenor s-o substituie într-o anumită
proporție permisă de tehnologie cu capital, reducându-se și din acest motiv cantitatea cerută
de muncă, ceea ce reprezintă, de această dată, efect de substituție (tot negativ). În al treilea
rând, cantitatea cerută de muncă este influențată și de dinamica prețului capitalului, celălalt
factor esențial al producției. Dacă prețul capitalului, de exemplu, ar crește, ca și în cazul
creșterii salariului, ar apărea un efect de scară (negativ), din același motiv, al creșterii costului
de producție care ar reduce oferta bunurilor fabricate, implicit producția lor și, în consecință,
necesarul de muncă. În același timp ar fi însă și un efect de substituție, de această dată
pozitiv, deoarece antreprenorul ar fi determinat să înlocuiască factorul capital, devenit mai
scump, cu munca, rămasă relativ mai ieftină.
Cererea de muncă şi, implicit, nivelul ocupării pot fi influenţate şi de alţi factori, cu
acţiune indirectă. Astfel, toţi factorii care stimulează cererea globală pot influenţa şi cererea
2
Ronald G. Ehrenberg, Robert S. Smith, Modern Labor Economics, Theory and Public Policy, Sixth Edition,
Addison – Wesley, New York, Amsterdam, 1996, p.26
3
de muncă. Creşterea investiţiilor, variația exporturilor și importurilor, implicarea guvernului
în economie prin demararea unor proiecte de lucrări publice sau de restructurare a unor ramuri
sau activităţi din economia naţională pot determina modificări esenţiale ale cererii de muncă,
în sensul creşterii ei, dar şi al scăderii.
Oferta de muncă şi determinanţii săi
A doua componentă esenţială a mecanismului funcţionării pieţei muncii este oferta de

muncă. Aceasta reprezintă relația economică între mărimea salariului, pe de o parte, și
cantitatea de muncă pe care populaţia activă , disponibilă de muncă, doreşte să o presteze la
diferite niveluri ale salariului, pe de altă parte, exprimându-se prin numărul de locuri de
muncă cerute.
Dimensiunea cantității de muncă oferite pe piața muncii este determinată, în esenţă,
de mărimea populaţiei care poate şi doreşte să muncească şi de numărul de ore pe care fiecare
individ le alocă din timpul său pentru muncă. Resursele de muncă reprezintă de fapt izvorul
care determină fluxul ofertei de muncă. Ele constituie partea cea mai numeroasă şi mai
importantă din populaţia totală a unei ţări, constituindu-se din ansamblul persoanelor care,
prin însuşirile lor biologice, fizice şi intelectuale, pot participa în mod direct şi permanent la o
activitate social economică utilă.3
Structura populaţiei în funcţie de participarea

sa la formarea ofertei de muncă
3
Daniela – Luminiţa Constantin şi colab. , Resursele umane în România. Mobilitatea teritorială., Editura ASE,
Bucureşti, 2002, p. 12
4
Dimensiunea resurselor de muncă se află sub influenţa a două categorii de factori :
- factori demografici , care se referă la natalitate, mortalitate, speranţa medie de viată,
fluxurile migratorii etc. ;
- factori social economici. De exemplu, limitele de vârstă ale resurselor de muncă
(atât cea inferioară cât şi, mai ales, cea superioară) sunt influenţate de nivelul de dezvoltare
economică, de legislaţia muncii din fiecare ţară şi în special de legislaţia privind pensionarea.
Structura populaţiei totale a unei ţări din punctul de vedere al participării sale la
realizarea ofertei de muncă se prezintă ca în figura de mai sus.
În determinarea resurselor de muncă totale (RMT) de care dispune o economie
naţională se iau în considerare următoarele variabile :
- populaţia în vârstă legală de muncă , reprezentată de persoanele cuprinse
între limita inferioară şi cea superioară a vârstei de angajare, aşa cum este stabilită în legislaţia
muncii din fiecare ţară, de regulă diferenţiat pe bărbaţi şi femei, mărime pe care o notăm cu
PVM ;
- populaţia activă în afara vârstei de muncă (PAVMA) , în care se includ tinerii
care muncesc sub limita inferioară a vârstei de muncă şi persoanele care mai muncesc după
vârsta de pensionare ;
- populaţia în vârstă de muncă aflată în incapacitate de muncă din cauza unor
boli profesionale, accidente de muncă etc. (PIM)
Rezultă că : RMT = PVM + PAVMA – PIM4
Pornind de la aceste variabile putem defini cel mai important factor al ofertei de
muncă, populaţia activă , care, din punct de vedere economic, furnizează forţa de muncă
disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii, fiind constituită din persoanele în vârstă
de muncă, disponibile pentru muncă, adică apte de a lucra. La rândul său, populaţia activă
cuprinde două componente :
- populaţia ocupată , care, statistic, este formată din ansamblul persoanelor în vârstă
legală de muncă, apte de muncă şi care, în perioada de referinţă, desfăşoară o activitate
economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră, fiind remunerate
sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. Populaţia ocupată cuprinde salariaţii
civili, patronii, lucrătorii pe cont propriu, lucrătorii familiali, ucenicii şi stagiarii remuneraţi,
personalul militar.
- populaţia activă neocupată (şomerii ).
Conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM), şomerul este persoana aptă
de muncă în vârstă de 15 ani şi peste, care, în decursul perioadei de referinţă, îndeplineşte
concomitent următoarele condiţii:
1. nu are un loc de muncă din care să obţină un venit ;
2. este în căutarea unui loc de muncă ;
3. este disponibil pentru o muncă salariată sau nesalariată, putînd începe lucrul oricând
în următoarele 15 zile.
Diferenţa între populaţia totală a unei ţări şi populaţia activă se numeşte populaţie
inactivă, în care se înclud populaţia casnică indiferent de vârstă, elevii şi studenţii care nu
exercită o activitate aducătoare de venit, pensionarii care nu mai lucrează pentru obţinerea
unui venit suplimentar, alte persoane asistate.
Conform informaţiior oferite de Rapoartele Comisiei Europene Employment in
Europe 2008 , dat publicităţii în octombrie 2008 , și Employment and Social Developments,
publicat în octombrie 2012, evoluţia acestor mărimi demoeconomice în perioada 1997 – 2011,
în România, este prezentată în tabelul de mai jos :
4
Ibidem
5
Tabelul nr. 1 Participarea populaţiei la forţa de muncă
în România 1997 – 2011
(mii persoane)
1997 1999 2001 2003 2004 2005 2006
Populaţia totală 22328 22346 22326 21686 21638 21609 21575
Populatia de 15-64 ani 15158 15189 15277 14933 14964 15021 15035
Populaţia activă 11756 11566 11151 9915 9957 9851 9562
Total populatie ocupată .... .... .... 9569 9410 9267 9526
Pop.ocup. de 15-64 ani 9912 9598 9529 8602 8635 8651 8838
Şomerii BIM 706 790 747 686 800 704 728
2007 2008 2009 2010 2011

Populația totală 21551 21517 21484 21447 21384
populația de 15-64 ani 15046 15042 15028 14999 14968
populația activă 9479 9823 9862 9774 9817
total populație ocupată 9643 9247 9181 9049 9087
populația ocupată de 15-64 ani 8843 8882 8805 8822 8750
șomeri BIM 641 576 681 725 730
Sursa : preluat şi prelucrat după raportul Employment in Europe 2008,p.266,

http://www.google.ro/search?hl=ro&q=employment+in+europe+2008&meta=&aq=0&oq=em
ployment+in+Europe și Employment and Social Developments in Europe 2012, p.426
Se constată că, în perioada 1997 – 2011, pe fondul unei diminuări constante a
populaţiei totale a României, cu 944 mii persoane (4,23 %), populaţia activă a scăzut cu 1939
mii persoane (16,49 %),iar populaţia ocupată de 15 – 64 ani a scăzut cu 1162 mii (11,72 %).
Cauzele acestor evoluții sunt multiple și merită a fi analizate.
În concluzie, oferta curentă de muncă este reprezentată de populaţia activă, din care o
parte ocupă locurile de muncă oferite de angajatori, transformându-se în populaţie ocupată, iar
restul rămâne neocupată, ca şomeri. Aceştia, împreună cu studenţii şi elevii apţi şi în vârstă de
muncă dar care nu lucrează, populaţia casnică în vârstă de muncă şi aptă de a lucra şi cu
militarii în termen, constituie, aşa cum se vede din figura de mai sus, rezervele de muncă.
Acestea pot accede oricând pe piaţa muncii, sporind dimensiunea ofertei de muncă.
Numărul de ore lucrate.
Numărul de ore lucrate de un individ într-o companie nu este de obicei la latitudinea

angajatului, ci este definit prin programul de lucru, iar la scara ramurii se stabileşte prin
acordurile încheiate pe baza unor negocieri complexe. Se lucrează 37, 40 sau chiar mai multe
ore pe săptămână. Aşa cum rezultă din tabelul nr. 2 de mai jos, cu puţine excepţii, numărul
mediu anual de ore-muncă prestate de un lucrător în ţări membre ale OCDE are tendinţa să
scadă, situându-se , la nivelul anului 2007, între 1392 ore în Olanda (ceea ce înseamnă 26,76
ore pe sătămână) şi 2305 ore (date disponibile pentru anul 2006) în Corea de Sud ( ceea ce
înseamnă 44,32 ore pe săptămână), cu 65,58% mai mult. Excepţiile sunt chiar Olanda, unde
în anul 2000 numărul mediu anual de ore muncă pe un lucrător era de 1372, diminuându-se
până la 1348 în anul 2002, pentru a crește apoi la 1392 ore în 2007, Austria (cu o creştere de
20 de ore în 2007 faţă de 2000) şi Belgia (cu o creştere de 12 ore muncă în acelaşi interval
de timp).
6
Tabelul nr. 2 :Numarul mediu anual de ore de munca pe lucrator intr-o serie de tari din
OCDE in perioada 2000 - 2007
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Ţara
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Australia 1 785 1 755 1 740 1 737 1 747 1 732 1 723 1 722
Austria 1 632 1 630 1 632 1 642 1 650 1 656 1 655 1 652
Belgia 1 554 1 577 1 579 1 575 1 549 1 565 1 571 1 566
Canada 1 768 1 762 1 744 1 734 1 753 1 738 1 738 1 736
Republica Cehă 2 092 2 000 1 980 1 972 1 986 2 002 1 997 1 985
Danemarca 1 581 1 587 1 579 1 577 1 579 1 564 1 574 ..
Finlanda 1 750 1 734 1 728 1 720 1 724 1 718 1 714 1 698
Franţa 1 591 1 578 1 536 1 531 1 558 1 550 1 568 1 561
Germania 1 473 1 458 1 445 1 439 1 442 1 435 1 433 1 433
Grecia 2 080 2 086 2 087 2 087 2 060 2 053 .. ..
Ungaria 2 061 2 019 2 026 1 997 1 996 1 994 1 989 1 986
Islanda 1 885 1 847 1 812 1 807 1 810 1 794 1 795 1 807
Irlanda 1 719 1 709 1 695 1 671 1 668 1 654 1 640 1 630
Italia 1 861 1 843 1 831 1 826 1 826 1 819 1 814 1 824
Japonia 1 821 1 809 1 798 1 799 1 787 1 775 1 784 1 785
Corea de Sud 2 520 2 506 2 465 2 434 2 394 2 354 2 305 ..
Luxembourg 1 662 1 646 1 634 1 630 1 586 1 570 1 604 1 542
Mexic 1 888 1 864 1 888 1 857 1 849 1 909 1 883 1 871
Olanda 1 372 1 372 1 348 1 363 1 362 1 375 1 391 1 392
Noua Zeelandă 1 830 1 817 1 817 1 813 1 827 1 810 1 787 1 771
Norvegia 1 455 1 429 1 414 1 399 1 417 1 420 1 408 1 411
Polonia 1 988 1 974 1 979 1 984 1 983 1 994 1 985 1 976
Portugalia 1 765 1 769 1 767 1 742 1 763 1 752 1 758 1 728
Republica Slovacă 1 811 1 799 1 746 1 673 1 708 1 741 1 749 ..
Spania 1 731 1 727 1 721 1 706 1 690 1 672 1 655 1 652
Suedia 1 574 1 527 1 534 1 559 1 575 1 607 1 576 1 562
Turcia .. .. .. .. 1 918 1 918 .. ..
Regatul Unit al Marii Britanii 1 711 1 714 1 696 1 677 1 672 1 676 1 669 1 670
Germania de Vest 1 451 1 439 1 428 1 422 1 426 1 419 1 418 1 419
Statele Unite ale Americii 1 832 1 811 1 807 1 797 1 799 1 795 1 797 1 794
sursa: http://stats.oecd.org/wbos/Index.aspx?DatasetCode=ANHRS
Timpul total de muncă de-a lungul unei vieţi este însă rezultatul deciziei fiecărui
individ. Oricine poate hotărî dacă îşi caută un loc de muncă sau mai multe concomitent, dacă
se angajează într-o slujbă full - time sau part-time, dacă îşi întrerupe timpul de muncă pentru
7
a-şi continua pregătirea profesională sau pentru a-şi lua o vacanţă mai îndelungată etc. Aceste
alegeri au devenit mai posibile pe măsură ce flexibilitatea programelor de lucru a sporit, iar
folosirea mijloacelor informatice s-a extins. În esenţă, ele vizează comportamentul individual
în actul de alegere între timp de lucru şi timp liber, pornind de la premiza că timpul total de
care dispune fiecare este dat. Acest comportament are ca rezultat o anumită configuraţie a
curbei ofertei individuale de muncă.
Aşa cum în teoria microeconomică a consumatorului acesta alegea un « coş » optimal,
format din cantităţi de două bunuri, X şi Y, în condiţiile restricţiei sale bugetare, tot aşa
ofertantul de muncă alege o combinaţie formată din timp liber şi din timp de muncă în
condițiile restricției definite de timpul său total disponibil. Orice oră de muncă prestată în plus
înseamnă o oră de timp liber sacrificată. Atât timp cât satisfacţia obținută din timp liber
sacrificată este compensată de plăcerea obţinută din consumul bunurilor şi serviciilor
achiziţionate cu ajutorul salariului pentru fiecare oră suplimentară de muncă, adică de
consumul salariului real, individul va substitui timpul liber cu timp de muncă, iar oferta sa
individuală de muncă se va mări. Avem de-a face aici cu un efect de substituţie pozitiv.
Pe măsură însă ce creşte salariul real pe ora de muncă suplimentară, costul de
oportunitate al fiecărei ore de timp liber sacrificate devine tot mai mare. Venitul mai mare îi
permite angajatului să achiziţioneze mai multe bunuri şi servicii, care îi asigură un nivel de
satisfacţie suficient de ridicat pentru a-l determina să nu-şi mai sporească insatisfacţia dată de
reducerea timpului liber în favoarea timpului de lucru în aceeaşi proporţie. Acesta este un
efect de venit negativ, care acţionează concomitent cu efectul de substituţie.
Fig.1.5. Curba individuală cotită a ofertei de muncă
După cum se observă în figura 1, atât timp cât salariul orar nu depăşeşte nivelul S3,
efectul de substituţie este mai mare decât efectul de venit, creşterea salariului generând o
creştere a cantității de muncă oferite. O majorare a salariului peste nivelul S3 (suficient de
ridicat), până la S4 permite salariatului să-şi asigure un standard de viaţă dorit cu mai puţine
8
ore lucrate şi mai mult timp liber. Efectul de venit domină efectul de substituţie, cantitatea
individuală de muncă oferită reducându-se la nivelul H2.
Iată cum teoria ofertei de muncă ne ajută să înţelegem tendinţele pe termen lung ale
participării la muncă. Chiar dacă timpul liber şi consumarea timpului în forme neremunerate
pot constitui factori importanţi ai bunăstării, nivelul înalt al civilizaţiei materiale şi spirituale
la care au ajuns unele state avansate nu a putut fi obţinut fără o participare susţinută a
populaţiei lor la muncă. De aceea este importantă scoaterea în evidenţă a efectelor stimulante
pentru muncă pe care le pot avea salariile ridicate, diferitele tipuri de impozite sau o serie de
politici de asigurare a anumitor niveluri ale venitului.
Oferta de muncă şi capitalul uman
Capitalul uman desemnează ansamblul cunoştinţelor, deprinderilor, calificărilor,

abilităţilor şi aptitudinilor dobândite prin procesul de instruire şi formare, de la învăţământul
elementar la cel superior şi apoi în producţie, pe care individul le foloseşte în cursul
activităţii sale economice. Acest concept a fost introdus în literatura economică modernă
neoclasică de Iacob Mincer, prin articolul Investment in Human Capital and Personal Income
Distribution publicat în The Journal of Political Economy în 1958, dar lucrarea de referinţă
care a consacrat termenul este Human Capital. A Theoretical and Empirical Analysis, with
Special Reference to Education, publicată de Gary Becker în 1964
Educaţia elementară a populaţiei de vârstă şcolară, mai mică decât vârsta legală de
muncă, reprezintă o investiţie făcută de societate şi de părinţi, de familie, al cărei rezultat se
concretizează într-un stoc de capital uman elementar, de bază. Ea este opţiunea altora,
realizându-se în special pe baza resurselor părinţilor, într-un anumit mediu educaţional
cultural. Neafectând populaţia în vârstă de muncă, sub aspect cantitativ, dobândirea acestui
capital uman nu influenţează oferta de mucă. Peste vârsta de muncă, formarea capitalului
uman este o problemă de alegere individuală, între a pătrunde pe piaţa muncii, pentru a se
încadra în oferta de muncă, pe segmentul ei cu pregătire profesională inferioară, chiar de
muncă necalificată, prost remunerată, sau a continua studiile, a absolvi liceul, apoi şcoala
postliceală, colegiul, universitatea, studii postuniversitare de înaltă calificare, în speranţa că,
în viitor, va putea fi găsită o slujbă mult mai bine remunerată.
Opţiunile legate de acest subiect constituie o latură importantă a comportamentului
pieţei muncii. Teoria încearcă să răspundă la întrebarea de ce, în faţa aceluiaşi mediu, oamenii
fac alegeri diferite referitoare la deciziile privind investiţia în capitalul uman, cu consecinţe
asupra mărimii şi mai ales structurii ofertei de muncă. Aceste decizii sunt influenţate de
calităţi care diferă de la om la om : uşurinţa şi viteza cu care învaţă, aspiraţiile şi aşteptările
din viitor, accesul la resurse financiare. Cunoştinţele educaţionale şi averea părinţilor joacă un
rol important în dezvoltarea aptitudinilor cognitive de bază ale copilului şi în formarea
atitudinilor lui faţă de învăţare şi muncă. De aceea se poate afirma că diferenţele de
comportament în deciziile privind investiţia în capital uman pe care le iau lucrătorii
adolescenţi şi adulţii sunt influenţate de deciziile, valorile şi resursele altora în timpul
copilăriei fiecăruia.
Asemeni oricărei alte investiţii, o investiţie în capitalul uman presupune costuri
efectuate în prezent în speranţa că vor fi compensate de beneficiile suplimentare sub formă de
salarii mai mari, ce vor fi obţinute în viitor. Aceste costuri pentru suplimentarea capitalului
uman pot fi grupate pe trei mari categorii :
1. cheltuieli directe, constând în costurile participării la cursuri, la lecţii şi cheltuielile
cu achiziţionarea cărţilor sau altor materiale ;
2. veniturile pierdute, necâştigate, deoarece pe perioada acestei investiţii în capital
uman individul nu lucrează sau, în cel mai bun caz, nu lucrează în regim de full – time ;
9
3. pierderi psihice, deoarece învăţarea este adesea dificilă, obositoare şi stresantă.
Beneficiile viitoare aşteptate pentru a compensa aceste costuri se referă în primul rând
la un nivel mai înalt al venitului ce va putea fi obţinut, apoi la o creştere a satisfacţiei slujbei
care va fi ocupată, la o mai mare apreciere a celor din jur.
Presupunând că atât costurile cât şi beneficiile pot fi exprimate în formă bănească,
decizia de a face investiţia în capital uman va fi luată doar dacă valoarea prezentă (Vp) a
fluxului de beneficii viitoare (Bi) este mai mare decât costurile angajate în prezent (C). După
cum este cunoscut, valoarea prezentă a unui flux de venituri viitoare se determină prin relaţia :
B B2 Bn
Vp  1   ...  ,
1  d ' (1  d ' ) 2
(1  d ' ) n
unde Bi ( i = 1, 2, ....... n) sunt beneficiile aşteptate a fi obţinute în fiecare an i al vieţii active
viitoare ; d’ = o rată de actualizare, de regulă egală cu o rată aşteptată, anticipată a dobânzii.
Investiţia în capital uman nu are însă numai influenţe directe asupra ofertei de muncă.
Studiile empirice efectuate în Statele Unite pun în evidenţă faptul că există o strânsă corelaţie
statistică între educaţie şi starea de sănătate.5 La acelaşi nivel de venit, oamenii cu mai mulţi
ani de şcoală, mai educaţi au rate de mortalitate mai mici, mai puţine simptoame de boală
(tensiune arterială mai scăzută, un nivel mai scăzut al colesterolului etc.), o grijă mai mare
pentru propria sănătate, o mai mare preocupare pentru medicina preventivă. În general,
persoanele care investesc în capital uman au un comportament pe termen lung mai adecvat.
De aceea, la întrebarea finală « merită să fie realizată o investiţie în capital uman ? », o
persoană va răspunde în funcţie de relaţia între costul prezent al investiţiei şi valoarea
prezentă a câştigurilor viitoare generate de îmbunătăţirea capitalului uman. Merită dacă
valoarea prezentă a fluxului de câştiguri viitoare este mai mare decât costul investiţiei.
Realitatea confirmă o relaţie pozitivă între nivelul câştigurilor obţinute din muncă şi gradul de
pregătire profesională. Dacă răspunsul este afirmativ, oferta prezentă de muncă se reduce, dar
cea viitoare se va mări, atât în termeni cantitativi cât şi, mai ales, în expresie calitativă.
Care este răspunsul societăţii la aceeaşi întrebare ? În era competiţiei globale nici o
ţară nu-şi mai poate concepe destinul fără cunoaştere şi educaţie la cel mai înalt nivel permis
de resursele de care dispune. Se globalizează pieţele produselor şi serviciilor dar şi pieţele
muncii. Concurenţa între lucrători depăşeşte graniţele naţionale. Noile produse şi sisteme de
producţie întemeiate pe tehnologia informaţiei pretind angajaţi de înaltă competenţă, cu
cunoştinţe temeinice, dar şi cu mare capacitate de adaptare şi potenţial de a învăţa eficient.
După unele estimări, bogăţia totală a SUA era în 1990 de circa 421.000 $ US pe
persoană, din care 248.000 $ / persoană, adică 59%, era sub forma capitalului uman. Capitalul
uman pe persoană era de 155.000 $ US în Canada, 315.000 $ US în Germania şi 458.000 $
US în Japonia. Investiţiile în capital uman sunt o componentă foarte importantă a bogăţiei. Se
estimează că 64% din bogăţia mondială pe persoană reprezintă capital uman. 6
În esenţă, pentru societate, investiţia în capital uman este profitabilă atunci când sporul
de productivitate a muncii, în expresie valorică, depăşeşte costul suportat care, şi în acest caz,
include costurile directe angajate de societate împreună cu pierderea de produs naţional
aferentă celor implicaţi în acest proces. SUA de exemplu, alocă pentru educaţia elementară şi
secundară resurse la un nivel mai ridicat dar destul de apropiat de cel al altor ţări dezvoltate.
Sumele alocate pe student sunt însă cele mai mari, iar în ceea ce priveşte ponderea
persoanelor de vârstă cuprinsă între 25 şi 44 ani, care şi-au completat studiile universitare,
nivelul este de două ori mai mare decât în oricare altă ţară europeană dezvoltată. Cu circa 8
procente din produsul său intern brut alocat acoperirii costurilor directe ale educaţiei formale
(elementare, secundare şi colegiu), la care se adaugă 4-5 procente din PIB reprezentând
5
Ronald G. Ehrenberg, Robert S. Smith, op. cit., p. 294
6
Ronald G. Ehrenberg, Robert S. Smith, op. cit., p. 287.
10
câştigurile pierdute aferente persoanelor în vârstă de muncă aflate în procesul de şcolarizare
(în special studenţii), SUA alocă o parte substanţială din resursele sale disponibile investiţiilor
în capital uman.
Oferta de muncă şi mobilitatea populaţiei
Oamenii îşi pot schimba domiciliul pentru multe motive : familiale, de sănătate,
politice, de plecare la studii sau, cel mai adesea, din motive economice. Motivele economice
se referă îndeosebi la posibilitatea de a munci pentru a obţine un câştig superior celui din
locul de origine sau de a găsi o ocupaţie mai potrivită pentru pregătirea, înclinaţiile şi
dorinţele individului. De aceea, în cadrul mobilităţii populaţiei un loc important îl ocupă
mobilitatea forţei de muncă. Aceasta este o mobilitate geografică , cunoscută sub numele
de migraţie a forţei de muncă.
Pe piaţa muncii ne întîlnim însă şi cu mobilitatea ocupaţională a forţei de muncă,
atunci când lucrătorii îşi schimbă locul de muncă, ocupaţia sau chiar profesia. Ea se poate
prezenta ca mobilitate între firme sau mobilitate între ramuri, fără schimbarea domiciliului.
Dacă piaţa muncii ar fi perfect concurenţială, mobilitatea ocupaţională ar fi şi ea
deplină, ceea ce ar avea ca efect deplasări permanente ale factorului muncă în funcţie de
nivelul mai convenabil al salariului sau de condiţiile mai bune de muncă. Aceasta ar
presupune transparenţa perfectă a pieţei, omogenitatea perfectă a angajaţilor. În realitate însă
piaţa muncii nu este perfect concurenţială. Ea este segmentată după criterii ocupaţionale,
profesionale, astfel încât se poate afirma că lucrătorii aparţin unor grupuri neconcurente,
adică unor categorii distincte de persoane care nu concurează unele cu altele pentru locurile
de muncă unde se cer calităţi şi înclinaţii speciale. 7
În aceste condiţii, mobilitatea ocupaţională presupune trecerea dintr-o astfel de
categorie în alta, ceea ce s-ar putea realiza doar pe baza unor costuri legate de recalificare. Ea
se realizează, pentru un lucrător raţional, doar atunci când avantajul obţinut dintr-o astfel de
schimbare acoperă costurile mobilităţii, inclusiv pe cele ale informării. Oportunitatea acestei
decizii poate fi analizată ca în cazul investiţiei în capital uman. Efectul acestui tip de
mobilitate asupra ofertei de muncă ar fi majorarea acesteia în sectorul unde are loc afluxul de
forţă de muncă şi diminuarea ei în sectorul din care pleacă.
Mobilitatea geografică sau teritorială a forţei de muncă numită şi migraţie
reprezintă un proces spaţial de adaptare a forţei de muncă la cererea sistemului
productiv, realizat fie sub forma schimbării domiciliului, a apropierii acestuia de locul
de muncă (migraţie definitivă), fie prin păstrarea domiciliului şi deplasarea la locul de
muncă (migraţie pendulatorie sau navetism). 8
Ea îmbracă mai multe forme:
 în funcţie de mediul din care fac parte localităţile între care se produce acest
proces există migraţie rural-urban, urban-rural, rural-rural sau urban-urban.
 În funcţie de durată, există migraţie definitivă, cu schimbarea totală sau
parţială a domiciliului, şi migraţia temporară, neînsoţită de schimbarea
domiciliului stabil al migrantului.
 La rândul ei, migraţia temporară, în funcţie de durata şi scopul deplasării,
poate îmbrăca următoarele forme:
7
Philip Hardwick, John Langmead, Bahadur Khan, Introducere în economia politică modernă, Editura
Polirom, Iaşi, 2002, p.369
8
Daniela – Luminiţa Constantin şi colab., op. cit., p.16
11
- migraţie zilnică, denumită şi navetism, care este o mişcare pendulatorie a
populaţiei, o deplasare a populaţiei dintr-o localitate în alta, de la domiciliu la
sediul locului de muncă;
- migraţie sezonieră, întâlnită îndeosebi în agricultură ;
- migraţie de week-end sau migraţie turistică.
Dacă migraţia temporară acoperă o durată mai îndelungată şi necesită aprobarea
organelor administrative locale de destinaţie, devine mişcare migratorie flotantă.
 În funcţie de teritoriul pe care se desfăşoară acest fenomen, migraţia poate fi :
- internă, când fluxurile migraţioniste se desfăşoară în interiorul graniţelor,
între regiuni aparţinând aceleiaşi ţări, putându+se preyenta, la rândul săi, ca
migraţie interregională, interjudeţeanî sau intraregională, respectiv intrajudeţeană;
- internaţională, când are loc între ţări.
Migraţia forţei de muncă se prezintă sub forma unor fluxuri de persoane care, atunci
când părăsesc un anumit spaţiu se numesc emigrare , iar atunci când sosesc la o anumită
destinaţie se numesc imigrare. Acelaşi teritoriu poate fi concomitent zonă de emigrare şi
zonă de imigrare.
Oferta de muncă totală a zonei va creşte (dacă numărul imigranţilor este mai mare
decât cel al emigranţilor), se va diminua (în situaţia inversă) sau va rămâne neschimbată
cantitativ (când cele două fluxuri sunt egale).
Efectele migraţiei sunt însă mult mai complexe decât simpla schimbare cantitativă a
ofertei de muncă. Migraţia afectează nu numai numărul, ci şi structura populaţiei, pe vârste,
sexe, profesii, nivel de pregătire, evoluţia unor fenomene demografice şi chiar a modelelor
comportamentale de pe piaţa muncii.
Prin migraţia internă a forţei de muncă se realizează o relativă echilibrare a
dimensiunilor forţei de muncă (număr, structură de ocupare şi distribuire teritorială) cu
mărimea sistemului productiv, a cererii de muncă, pe structura sa profesională şi teritorială.
Cu cât mobilitatea forţei de muncă este mai mare, cu atât sporeşte şi capacitatea de absorbţie a
persoanelor disponibilizate în procesele de restructurare şi modernizare a sistemului
productiv. Permiţînd valorificarea oportunităţilor de ocupare dintr-o zonă de către oferta de
muncă disponibilă în altă zonă, migraţia forţei de muncă favorizează o folosire mai eficientă a
factorului muncă la scara economiei naţionale, aducându-şi o contribuţie reală la creşterea
venitului naţional la un nivel mai apropiat de cel potenţial.
O analiză specială o merită consecinţele migraţiei internaţionale. Ele sunt deosebit de
complexe şi contradictorii. Pe de o parte, pentru o ţară cu un nivel scăzut de dezvoltare
economică, emigrarea de regulă depăşeşte imigrarea, rezultând astfel un sold migrator negativ
care, pe termen lung, afectează potenţialul demografic naţional. Pericolul se accentuează
atunci când creşte ponderea emigraţiei definitive. Cercetarea structurii emigranţilor, pe vârste,
pe profesii şi nivel de pregătire, scoate în evidenţă faptul că o pondere importantă o deţine
segmentul cel mai dinamic, mai flexibil, mai uşor adaptabil, mai productiv al forţei de
muncă : persoane în vârstă de 25 – 45 ani, cu pregătire superioară, apţi să înfrunte
necunoscutul şi să-şi deschidă noi orizonturi. Acestea reprezintă o pierdere adesea
irecuperabilă din potenţialul productiv al economiei naţionale, din capitalul său uman.
Pe de altă parte, mai ales atunci când economia se află într-o situaţie de subocupare
provocată în mare măsură de restructurări masive ale aparatului productiv, când gradul de
ocupare se reduce pe seama creşterii şomajului, când sistemul de asistenţă socială se află în
criză, emigraţia internaţională poate constitui o supapă binefăcătoare de reducere a presiunii şi
dezechilibrului pe piaţa muncii. Veniturile repatriate de emigranţi pot constitui o sursă
importantă de refacere a echilibrului balanţei de plăţi şi, în acelaşi timp, un factor de stimulare
a cererii globale pentru impulsionarea activităţii economice.În măsura în care sunt cheltuite
pentru achiziţionarea unor bunuri produse în ţară, aceste venituri contribuie şi la crearea de
12
noi locuri de muncă sau la menţinerea celor existente. În plus, când emigraţia externă este
temporară, reîntoarcerea, după o anumită perioadă de timp, a celor plecaţi la muncă în
străinătate înseamnă aport important de un nou comportament în muncă, de disciplină, de noi
deprinderi, abilităţi, calificări, cunoştinţe în utilizarea unor tehnologii de înalt nivel tehnic,
adică de capital uman, care poate contribui apoi la dezvoltarea activităţilor economice
naţionale.
Toate aceste avantaje şi dezavantaje ale migraţiei forţei de muncă, indiferent de
formele ei, pot fi cuantificate la nivel macroeconomic, dar şi la nivelul individului, al celui
care ia în final decizia de a emigra sau nu.
Migraţia presupune însă şi un cost, atât pentru individ cât şi pentru societate. Pentru
individ costul este atât monetar, fizic, cât şi psihic. În costul individual se includ cheltuielile
directe legate de deplasare, de informare în legătură cu oportunităţile existente în zona ţintă,
de instalare, cât şi consumul psihic dat de efortul de adaptare, de stresul înfruntării
necunoscutului, de sentimentul înstrăinării, al îndepărtării de familie, de prieteni etc. Decizia
de a emigra este luată doar atunci când, în baza aprecierilor sale subiective, individul ajunge
la concluzia că beneficiile emigrării, actualizate, depăşesc într-o anumită proporţie costurile
ei.
Indicatori de caracterizare a pieţei muncii
Din confruntarea cererii şi ofertei de forţă de muncă, pe total şi în structură, rezultă un

anumit nivel de ocupare a forţei de muncă şi de şomaj, la nivel global şi pe componente.
Indicatorii folosiţi pentru a caracteriza potenţialul unei pieţe a muncii sunt exprimaţi în
mărime absolută şî în mărime relativă, care permite efectuarea unor comparaţii între diferite
pieţe, de acelaşi nivel sau de niveluri diferite (de exemplu, între o piaţă regională a muncii şi
piaţa naţională a muncii căreia îi aparţine).
Indicatorii exprimaţi în mărime absolută au fost prezentaţi în paragraful « Oferta de
muncă şi resursele de muncă » : populaţia activă, populaţia ocupată şi şomerii (populaţia
activă neocupată). În mărime relativă ei se exprimă ca rate :
- rata de activitate (sau de participare la forţa de muncă) reprezintă raportul
procentual dintre populaţia activă şi populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste. Ea exprimă
de fapt rata de participare a populaţiei cu această vârstă la formarea forţei de muncă.
- rata de ocupare reprezintă raportul procentual dintre populaţia ocupată şi populaţia
totală în vârstă de 15 ani şi peste. Cum populaţia activă este constituită din populaţia ocupată
şi şomeri, este evident că rata de activitate este mai mare decât rata de ocupare (se raportează
la aceeaşi mărime – populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste – în primul caz populaţia
activă, iar în al doilea caz populaţia ocupată, mai mică decât populaţia activă).
- rata şomajului BIM reprezintă raportul procentual între numărul şomerilor BIM şi
populaţia activă sau un raport procentual între numărul șomerilor (la numărător) și suma
numărului șomerilor și populației ocupate (la numitor). Este de subliniat că, dacă rata de
activitate şi rata de ocupare se determină raportând populaţia activă, respectiv, populaţia
ocupată la populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste, rata şomajului are la numitor o altă
mărime (populaţia activă). De aceea nu se poate determina rata şomajului scăzând din rata de
activitatet rata ocupării aşa cum am fi tentaţi să o facem.
Este uşor de constatat că între rata şomajului şi celelalte două rate (rata de activitate şi
rata ocupării) există o strânsă interdependenţă. Când creşte rata ocupării rata şomajului scade
(nu cu acelaşi procent). Când creşte rata de activitate, rata şomajului are tendinţa să scadă
dacă nu cumva sporul de populaţie activă ajunge într-o proporţie mai mare în rândul şomerilor
decât în cel al populaţiei ocupate.
13
- rata şomajului , aşa cum se calculează de către Institutul Naţional de Statistică din
ţara noastră, reprezintă raportul procentual dintre numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile
pentru ocuparea forţei de muncă şi populaţia activă civilă (şomeri plus populaţie ocupată
civilă). Populaţia ocupată civilă , conform metodologiei balanţei forţei de muncă, include
toate persoanele care, în anul de referinţă, au desfăşurat o activitate economico-socială
aducătoare de venit, cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora
(personalul MapN, MAI, SRI, militari în termen), a salariaţilor organizaţiilor politice şi
obşteşti şi a deţinuţilor.
În baza prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă, şomerii înregistraţi sunt persoanele care îndeplinesc în
mod cumulativ condiţiile :
a). Sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimul 16 ani şi până la
îndeplinirea condiţiilor de pensionare ;
b). Starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice le fac apte pentru prestarea unei
munci ;
c). Nu au loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate
potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaţia de somaj ce li s-ar cuveni potrivit legii ;
d). Sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi
locuri de muncă ;
e). Sunt înregistrate la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau la alt
furnizor de servicii de ocupare, care funcţionează în condiţiile prevăzute de lege.
La nivelul UE 27 evoluția indicatorilor de caracterizare a pieții muncii este prezentată
in tabelul de mai jos, preluat din raportul Comisiei Europene intitulat Employment and Social
Developments in Europe 2012
2001 2005 2008 2009 2010 2011
1. Populatia totală (000) 477 860 484 409 490 665 492 290 493 709 495 147
2. Populatia in varsta de 15-64 ani 320 968 326 331 330 447 330 935 331 177 331 416
3. Populația ocupată(000) 212 941 218 267 227 990 223 946 222 752 223 291
4. Populatia ocupată in vârstă de 15-64 ani 200 792 207 048 217 402 213 526 212 395 213 027
5. Rata ocupării (% din populația de 15-64 ani) 62.6 63.4 65.8 64.5 64.1 64.3
13. Ocuparea in Servicii (% din total ocupare) 66.8 68.9 69.9 70.9 71.5 71.8
14. Ocuparea in industrie (% din total ocupare) 26.5 25.1 24.7 23.8 23.1 22.9
15. Ocuparea in Agricultură (% din total ocupare) 6.8 6.1 5.4 5.4 5.4 5.3
16. Rata de activitate (% din populația de 15-64 ani) 68.6 69.7 70.8 70.9 71.0 71.2
20. Șomaj total (000) 19 263 20 900 16 828 21 513 23 140 23 221
21. Rata șomajului (% din forța de muncă de 15+) 8.6 9.0 7.1 9.0 9.7 9.7
22. Rata șomaj tineri(% din forța de muncă de 15-24) 17.2 18.8 15.8 20.1 21.1 21.4
23. Rata șom. de lungă durată (%din forța de muncă) 3.9 4.1 2.6 3.0 3.9 4.1
24. Rata șomaj tineri (% din populația de 15-24 ani) 8.1 8.2 6.9 8.7 9.0 9.1
Se constată că, în timp ce populația totală a UE a crescut în ultimul deceniu cu 3,62 %,

iar populația în vârstă de 15-64 de ani cu 3,25 %, populația ocupată a crescut în perioada
2001-2008 cu 7,07 %, pentru a scădea apoi, în perioada 2008-2011 cu 2,06 %. Numărul
șomerilor s-a redus în perioada de creștere economică 2001-2008 cu 12,64 %, pentru a crește
în următorii 3 ani de criză cu 37,99 %.
În România, indicatorii de caracterizare a pieței muncii se prezintă în tabelul de mai
jos, preluat din același raport al Comisiei Europene. Se constată că și populația totală și cea în
vârstă de 15-64 de ani s-a redus cu 4,22 %, respectiv cu 2,02 %. Populația ocupată în vârstă
de 15-64 de ani s-a redus în 2005 față de 2001 cu 9,21 %, pentru a crește apoi, pînă în 2008,
cu 2,67 % și a se diminua în următorii trei ani de criză cu 1,48% față de nivelul cel mai
ridicat, din anul 2008. Criza a deteriorat majoritatea celorlalți indicatori
14
2001 2005 2007 2008 2009 2010 2011
1. Populatia totală (000) 22 326 21 609 21 551 21 517 21 484 21 447 21 384
2. Populatia in varsta de 15-64 ani 15 277 15 021 15 046 15 042 15 028 14 999 14 968
3. Populația ocupată(000 : : : : 9 181 9 049 9 087
4. Populatia ocupată in vârstă de 15-64 ani 9 529 8 651 8 843 8 882 8 805 8 822 8 750
5. Rata ocupării (% din populația de 15-64 ani) 62.4 57.6 58.8 59.0 58.6 58.8 58.5
9. Ocuparea in Servicii (% din total ocupare) : : : : 40.1 39.7 39.2
10. Ocuparea in industrie (% din total ocupare) : : : : 29.8 28.2 28.3
11. Ocuparea in Agricultură (% din total ocupare) : : : : 30.1 32.1 32.6
12. Rata de activitate (% din populația de 15-64 ani) 67.3 62.3 63.0 62.9 63.1 63.6 63.3
16. Șomaj total (000) 747 704 641 576 681 725 730
17. Rata șomajului (% din forța de muncă de 15+) 6.6 7.2 6.4 5.8 6.9 7.3 7.4
18. Rata șomaj tineri(% din forța de muncă de 15-24) 17.6 19.7 20.1 18.6 20.8 22.1 23.7
19. Rata șom. de lungă durată (% din forța de muncă) 3.2 4.0 3.2 2.4 2.2 2.5 3.1
20. Rata șomaj tineri (% din populația de 15-24 ani) 7.5 6.3 6.1 5.7 6.4 6.9 7.4
Pentru o analiză a pieţei muncii nu ne putem limita doar la aceşti indicatori. Prezintă un
deosebit interes indicatorii de structură (structura pe vârste, pe nivel de pregătire, pe profesii,
pe activităţi ale economiei naţionale etc.) , indicatorii de persistenţă a unor fenomene cum este
şomajul etc.
Şomajul şi consecinţele lui
După o prezentare succintă a mecanismului funcţionării pieţei muncii, să aruncăm o

scurtă privire, de la nivel macroeconomic, asupra celui mai grav dezechilibru al ei – şomajul –
pentru a-l caracteriza, a-i înţelege cauzele şi formele de manifestare şi a prezenta câteva din
căile posibile pentru limitarea şi diminuarea lui. El apare, se formează pe trei căi esențiale:
- pierderea locurilor de muncă de către cei angajați, altfel spus, reducerea cantității de
muncă cerute pe piața muncii, urmare a restrângerii activității economice dintr-o
multitudine de motive, printre care cel mai adesea este diminuarea cererii pe piața
bunurilor și serviciilor (ne amintim că cererea de muncă este derivată din aceasta).
- părăsirea voluntară a locului de muncă din diferite motive (de exemplu, pentru a
căuta un job mai bine plătit sau mai adecvat pregătirii sau pretențiilor angajatului) și
intrarea în rândul șomerilor până la reangajare.
- creșterea cantității de muncă oferite pe piața muncii prin intrarea în categoria
populației active, aflate în căutarea unui loc de muncă, a tinerilor absolvenți ai unor
cursuri de formare sau a altor persoane aparținând rezervei de muncă (de exemplu
personalul casnic), căreia nu i se găsește un număr corespunzător de locuri de muncă
Dincolo de definiţiile cu caracter tehnic date (cum este şi cea aparţinând Biroului
Internaţional al Muncii prezentată mai sus), din perspectiva pieţei muncii şomajul este o
ofertă excedentară de forţa de muncă. Forţa de muncă nu este însă o marfă ca oricare alta.
Chiar şi dacă o marfă oarecare este produsă într-o cantitate excedentară, peste cererea pieţei
pentru ea, consecinţele sunt negative pentru producător şi, implicit, pentru societate :
neputând-o vinde, nu se recuperează cheltuielile efectuate cu fabricarea ei, nu se poate relua
procesul de producţie măcar la scara anterioară, gradul de utilizare a capacităţilor de producţie
scade, o parte din factorii productivi sunt disponibilizaţi.
Cu mult mai gravă este problema în cazul ofertei excedentare de forţă de muncă,
fiindcă în spatele acestei sintagme neutre se află oamenii cu multiplele lor nevoi, dar şi cu
numeroasele lor eforturi pe care le-au făcut de-a lungul vieţii pentru a fi apţi să constituie
această « ofertă de muncă ». Şomajul reprezintă probabil fenomenul economic cel mai
îngrijorător, atât pentru fiecare individ care-i poate cădea victimă, cât şi pentru politicienii
responsabili de gestionarea echilibrelor macroeconomice. El afectează zeci de milioane de
15
oameni aflaţi în deplinătatea aptitudinilor de muncă. Există peste 48 de milioane de şomeri în
ţările membre ale OCDE şi se apreciază că încă 15 milioane au renunţat să mai caute un loc
de muncă sau au acceptat fără voia lor o slujbă cu normă redusă.
Consecinţele şomajului constau la nivelul economiei naţionale în producţia potenţială
aferentă resurselor de muncă ale şomerilor irosită pentru totdeauna, iar la nivelul fiecărui
individ afectat de acest flagel în deteriorarea condiţiei lui materiale, familiale, psihice, în
deziluzia neputinţei încadrării într-o activitate utilă, care înseamnă o gravă deteriorare a înseşi
condiţiei lui umane. «Pierderea cumulativă a producţiei Regatului Unit în cei trei ani 1991 –
1993 a fost de 70 miliarde £ (la preţurile din 1990) ; aceasta înseamnă cca. 1200 £ pentru
fiecare membru al forţei de muncă. Într-o lume a rarităţii, cu multe nevoi nesatisfăcute,
această pierdere este importantă. Ea reprezintă bunuri şi servicii care ar fi putut fi produse, dar
sunt pierdute pentru totdeauna. »1 . Iată de ce şomajul contează. În general el reduce producţia
şi venitul total. El creşte inegalitatea, întrucât şomerii pierd mai mult decât cei angajaţi.
Şomajul erodează capitalul uman. Şi, în final, implică şi costuri psihice. Oamenii simt nevoia
să fie utili. Deşi prin şomaj creşte timpul liber, valoarea acestuia este de departe anulată de
durerea respingerii. 9
Caracteristici ale şomajului
Studiile efectuate asupra modului de manifestare a şomajului permit să fie puse în

evidenţă o serie de caracteristici :
- şomajul oscilează de la o ţară la alta, chiar şi în interiorul unor spaţii integrate cum
este Uniunea Europeană. Astfel, în februatie 2013, în Austria rata șomajului era de 4,8%, în
Germania 5,4%, Lituania 5,5%, Olanda 6,2%, Malta 6,6, iar România 6,7%, în timp ce, la
polul opus, în Grecia era 26,4%, Spania 26,3%, Portugalia 17,5%, iar Slovacia 14,6%, pe total
UE ajungând la 10,9%. Mai îngrijorător pentru toți este faptul că în prognoza de toamnă 2012
a Comisiei Europene rata șomajului se menține la 10,9 % pentru 2013 și 10,7 % pentru 2014.
- şomajul oscilează de-a lungul timpului în aceeaşi ţară, odată cu fazele ciclului
economic. În acest sens avem exemple concludente dacă am compara datele de mai sus cu
cele din 2008, când economia UE “duduia”, se afla în faza ascendentă a ciclului economic:
Austria 3,8%, Lituania 4,3%, Olanda 3,1%, Spania 8,3%, Portugalia 8,5 %, iar Slovacia 9,6%,
în timp ce la nivel de UE rata șomajului era de 7,1%.
- şomajul afectează într-o proporţie mai mare categoria lucrătorilor necalificaţi, care
este de patru, cinci ori mai expusă decât cei calificaţi. Circa 75% din bărbaţii şomeri sunt
lucrători manuali, necalificaţi.
- tinerii sunt mai afectaţi de şomaj decât adulţii. În UE rata şomajului tinerilor
(populaţia de 15 – 24 ani ) a oscilat în anii 1997 – 2007 între 19,6 % în 2001 şi 14,7 %, în
timp ce în Spania ea s-a situat , în aceeaşi perioadă, între 36,4 % şi 18,2 %. De altfel, şi rata
ocupării la populaţia de 25 – 54 ani a fost aproape dublă faţă de cea a populaţiei de 15 – 24
ani în aceeaşi perioadă, 1997 – 2007 ( a oscilat între 25,3 % şi 39,1 % la tineri de 15 – 24 ani
şi între 62,1 % şi 76,8 % la populaţia de 25 – 54 ani). Odată cu declanșarea crizei, mai mult de
unu din cinci tineri cu vârsta între 15-24 ani nu au loc de muncă. În Spania, rata șomajului la
persoanele de 15-24 de ani era de 37,8 % în 2009, 41,6 % în 2010 și 46,4 % în 2011. Un
motiv în plus de îngrijorare este că aproximativ 8 milioane de de tineri sub 25 de ani din
Uniunea Europeană nu lucrează și nici nu urmează studii sau cursuri de formare. În trimestrul
al 3-lea din 2012, peste 7 % din tinerii activi nu aveau un loc de muncă de mai mult de un an.
1
Richard G. Lipsey, K. Alec Chrystal, op. cit., p. 880.
9
Ibidem, p. 881.
16
- de asemenea, în majoritatea ţărilor membre ale UE, şomajul este mai ridicat la femei
decât la bărbaţi, cu câteva excepţii (În anul 2007 : Estonia, Irlanda, Marea Britanie, Letonia şi
Romania)
- şomajul din UE, comparativ cu cel SUA , se mai caracterizează printr-o rată mult
mai ridicată a şomajului de lungă durată. Dacă în SUA acesta reprezintă doar cca. 10% din
şomajul total, în UE rata şomajului de lungă durată se situează la aproape jumătate din
şomajul total.
- o ultimă caracteristică se referă la faptul că majoritatea şomerilor nu ajung în această
situaţie ca urmare a părăsirii voluntare a locului de muncă, ci a evoluţiei economice. În
consecinţă, şomajul este preponderent involuntar şi nu voluntar cum apărea în abordarea
teoriei neoclasice.
Formele şomajului
Şomajului i se pot identifica mai multe forme în funcţie de o serie de criterii care ţin
fie de caracteristicile personale (cum ar fi vârsta, sexul, nivelul de instruire, etnia, rasa etc.),
fie de ocupaţie, de durata şomajului, de intensitatea lui sau de cauzele care l-au generat.
O primă distincție făcută în literatura de specialitate este între șomajul voluntar și cel
involuntar. Astfel, potrivit teoriei neoclasice, șomajul ar fi doar voluntar, datorat faptului că
posesorii brațelor de muncă refuză să ocupe locurile de muncă la salariile care se formează pe
piața muncii, nemulțumiți de nivelul lor prea scăzut. Potrivit reprezentării grafice de mai jos,
lor le-ar conveni nivelul marcat prin S 1 , la care oferta de muncă ar fi N 0 , dar pentru care
cererea de muncă din partea potențialilor angajatori nu ar fi, în primul rând din rațiuni de
rentabilitate, decât nivelul N D . Diferența dintre cantitatea de muncă oferită (segmentul ON 0 )
și cantitatea de muncă cerută la salariul S 1 (segmentul ON D ) reprezintă șomaj voluntar
(marcat în figură cu acolada).
Dacă posesorii brațelor de muncă ar fi acceptat să se angajeze la așa-zisul salariu de

echilibru, S 2 , cantitatea cerută de muncă ar fi fost ON e , egală cu cantitatea de muncă oferită
și nu s-ar mai fi înregistrat șomaj. John Maynard Keynes a arătat însă că există persoane
dispuse să se angajeze la orice nivel de salariu, copleșite de imposibilitatea obținerii unui
nivel minim de venit necesar supraviețuirii familiilor lor, dar nu găsesc locuri de muncă.
17
Acesta ar fi șomaj involuntar, generat de cauze și factori neimputabili posesorului brațelor de
muncă: insuficiența cererii agregate într-o fază descendentă a ciclului economic, modificări
structurale majore în economie ca urmare a progresului tehnologic etc.
Se înregistrează şi se discută pe seama şomajului tinerilor , mai expuşi acestui
fenomen, şomajului feminin, şomajului diplomelor, şomajului unor populaţii minoritare,
şomajului « negrilor » comparativ cu cel al « albilor » etc.
În perioada de restructurare a mineritului s-a vorbit şi de şomajul minerilor. Deja s-a
amintit la caracteristicile şomajului de şomajul pe termen lung. Acesta definește situația celor
care rămân fără loc de muncă pe o perioadă mai mare de un an. Este evident pericolul ca
asemenea persoane să-și piardă din abilități sau calificare, intâmpinând dificultăți majore în
reintegrarea în muncă. Desigur, există şi şomaj pe termen scurt, mai puțin preocupant
comparativ cu cel pe termen lung.
În funcţie de intensitatea şomajului poate exista şomaj total sau şomaj parţial. Primul
înseamnă pierderea totală a locului de muncă, în timp ce al doilea înseamnă diminuarea
timpului de muncă şi reducerea corespunzătoare a salariului.
Se foloseşte şi noţiunea de şomaj deghizat, pentru a desemna acea situaţie specifică
ţărilor slab dezvoltate când oamenilor li se oferă un loc de muncă de eficienţă foarte redusă,
prost remunerat, creînd doar aparenţa ocupării. De îndată ce o asemenea activitate ajunge să
se confrunte cu exigenţele pieţei concurenţiale, şomajul deghizat se transformă în şomaj
efectiv. Dacă avem în vedere faptul că 45,08 % din populaţia ocupată a României se situa în
anul 2006 în mediul rural, în activităţi preponderent sezoniere, cu mare risipă de forţă de
muncă, ne dăm seama că rata scăzută a şomajului din ţara noastră are o explicaţie şi în
şomajul deghizat din mediul rural.
Alteori se foloseşte noţiunea de şomaj aparent pentru a desemna acele persoane
rămase fără loc de muncă, dar care ies practic din forţa de muncă, din populaţia activă,
dedicându-se activităţilor casnice, creşterii copiilor etc. Oricând însă asemenea persoane (în
special femei) se pot reîntoarce pe piaţa muncii, îngroşînd numărul celor care solicită o slujbă,
șomajul aparent transformându-se astfel în șomaj efectiv.
Dacă ne reîntoarcem însă la definiţia legală a şomerilor, de mare importanţă practică
deoarece serveşte la acordarea indemnizaţiei de şomaj şi la raportarea statistică a
fenomenului, caracteristica definitorie este că şomerul caută un loc de muncă, adică el a depus
o cerere în acest sens şi este înscris la Oficiul de Muncă. În acest context formele şomajului
amintite mai sus îşi pierd relevanţa, dar cunoașterea lor este utilă pentru a înțelege sursele
apariției șomajului.
Formele de şomaj care prezintă o mai mare importanţă teoretică şi practică sunt
şomajul fricţional, şomajul structural şi şomajul ciclic.
Într-o economie dinamică numeroşi oameni caută noi oportunităţi de angajare, pentru
o ocupaţie mai atractivă, condiţii mai bune de lucru şi, desigur, un salariu mai motivant. Din
momentul în care şi-au părăsit locul de muncă anterior până la ocuparea celui nou, persoana
respectivă este fără slujbă, devine şomer. Această formă de şomaj se numeşte şomaj
fricţional şi corespunde mişcării normale a forţei de muncă. Mărimea sa este influenţată de
comportamentul specific al anumitor categorii de persoane (mai ales cele tinere), de calitatea
capitalului uman, dar şi de dinamismul însuşi al pieţei muncii, al economiei, de ritmul
apariţiei unor noi activităţi, unor noi oportunităţi de angajare.
În acelaşi timp economia se află într-un proces continuu de restructurare, de adaptare a
producţiei la modificările cererii. De aceea va exista mereu o neconcordanţă între
caracteristicile forţei de muncă şi caracteristicile locurilor de muncă disponibile. Altfel spus,
18
va exista o neconcordanţă între structura ofertei de muncă şi structura cererii de muncă.
De exemplu, modificarea modului de consum determină schimbări în structura cererii de
bunuri şi servicii. Cererea de muncă, fiind o cerere derivată din cererea de produse, se va
modifica şi ea, pretinzând anumite caracteristici ale forţei de muncă şi în special calificări
pentru care oferta de muncă nu este pregătită să le asigure, la momentul şi locul unde sunt
necesare. Această formă de şomaj, generată de neconcordanţa între caracteristicile cererii de
muncă şi cele ale ofertei de muncă, chiar şi în condiţiile unui echilibru între cererea globală şi
oferta globală de muncă, poartă denumirea de şomaj structural.
Şomajul fricţional şi structural care există atunci când venitul naţional se află la
nivelul său potenţial reprezintă aşa numitul şomaj normal sau şomaj de echilibru, căruia îi
corespunde o rată naturală a şomajului, denumită prin termenul generic de NAIRU, un
acronim de la « non-accelerating –inflation rate of unemployment » (rata de şomaj care nu
duce la o accelerare a inflaţiei). Nivelul său diferă în timp şi spaţiu. Estimările efectuate arată
că în perioada de stabilitate şi şomaj redus a anilor 1950 şi 1960 rata naturală a şomajului se
situa la cca. 2%, în timp ce, odată cu creşterea şomajului şi instabilităţii economiei din anii
1970 – 1980, ea a ajuns la 5 – 6% şi chiar la 8% spre finele acestei perioade.
În aceste condiţii, ocuparea deplină a forţei de muncă nu mai coincide cu rata zero a
şomajului curent, ci este luată în considerare rata reală a şomajului, determinată prin
scăderea ratei naturale a şomajului din rata curentă a şomajului. Dacă rata curentă a
şomajului este mai mică decât NAIRU , există o situaţie de supraocupare a forţei de
muncă. Forţele cererii vor exercita presiuni asupra salariilor, determinându-le să crească mai
repede decât productivitatea şi generând astfel tensiuni inflaţioniste. Când rata curentă a
şomajului este mai mare decât NAIRU există o situaţie de subocupare a forţei de muncă,
de şomaj real, când o cerere mai mică de forţă de muncă faţă de oferta existentă face ca
salariile să crească mai lent decât productivitatea sau chiar să scadă. Doar atunci când rata
curentă a şomajului este egală cu NAIRU se poate spune că există o situaţie de ocupare
deplină a forţei de muncă, un echilibru pe piaţa muncii, când nu se mai exercită presiuni
asupra salariilor nici în sus şi nici în jos. Deci, în situaţia de ocupare deplină a forţei de muncă
există doar şomaj fricţional şi şomaj structural.
Când nu există ocupare deplină înseamnă că apar şi alte forme de şomaj. O astfel de
altă formă este legată de evoluţia ciclică a economiei, de ciclul economic cu fazele sale
ascendente şi descendente. Când economia se află în recesiune, cererea globală se
diminuează, activitatea economică se reduce, nivelul produsului intern brut real sau venitului
național creat devine inferior produsului intern brut sau venitului național potențial (care s-ar
fi obținut în condițiile utilizării depline a tuturor resurselor productive disponibile), iar
şomajul creşte cu mult peste ceea ce reprezintă şomaj fricţional sau structural.
Acest şomaj datorat faptului că cererea globală este insuficientă pentru a absorbi oferta
potenţială se numeşte şomaj ciclic (sau şomaj datorat insuficienţei cererii). Ca urmare a
insuficienței cererii, producţia reală devine mai mică decât producţia potenţială, înregistrându-
se un decalaj recesionist. Nivelul şomajului ciclic poate fi determinat ca diferenţă între
numărul de persoane care ar putea fi angajate în condiţiile venitului naţional potenţial şi
numărul de persoane angajate curent. Când şomajul ciclic este zero, tot şomajul existent este
fricţional şi / sau structural , numit în literatura economică şi şomaj de echilibru. Relația
negativă între rata șomajului și nivelul producției poartă numele de legea lui Okun, după
numele lui Arthur Okun, care a identificat-o la începutul anilor 1960. Cu ajutorul ei se poate
urmări evoluția șomajului pe parcursul ciclului economic. Conform acestei “legi”, o scădere
cu circa două procente a PIB-ului efectiv, real, în raport cu PIB-ul potențial, are drept efect o
creștere a ratei șomajului cu un procent sau, altfel exprimat, unui procent de decalaj PIB îi
corespunde o rată a șomajului de 0,5 procente.
19
O versiune modernă a legii lui Okun poate fi redată prin relația:
Rata șomajului = Rata naturală a șomajului – (0,5 X Decalajul PIB), unde
decalajul PIB este egal cu PIB real – PIB potential
Dacă, de exemplu, rata naturală a șomajului ar fi de 5,2 %, iar PIB–ul creat în
economie reprezintă doar 98 % din outputul potențial, decalajul PIB-ului ar fi de -2 %. Într-un
asemenea caz, prin legea lui Okun s-ar putea prezice o rată a șomajului de 5,2% - 0,5 X (-2) =
6,2 %
Trebuie menționat că acest coeficient 0,5 procent din legea lui Okun este doar o
estimare, pe baza unor realități de la un moment dat. El se poate modifica, dar rămâne,
oricum, subunitar, deoarece creșterea într-o anumită proporție a producției nu este însoțită
de o diminuare în aceeași măsură a șomajului. Angajatorii pot mări producția fără a crea noi
locuri de muncă, ci folosind mai deplin factorii de producție disponibili sau solicitând
angajaților existenți acceptarea prelungirii timpului de muncă pentru a răspunde creșterii
cantității cerute pe piață10.
Astăzi, în condiţiile crizei globale care se manifestă şi printr-o comprimare vizibilă a
cererii, se foloseşte şi noţiunea de şomaj tehnic, pentru a desemna situaţia în care angajaţii
îşi încetează lucrul pentru o perioadă determinată, din cauza lipsei de comenzi, fiind
remuneraţi cu o anumită cotă procentuală din salariul obţinut anterior.
Majoritatea încercărilor de a explica şomajul ciclic vizează maniera în care se
determină mărimea salariilor şi se iau deciziile de angajare. În conformitate cu concepţia
neoclasică a echilibrului pe pieţe concurenţiale, atunci când cererea de muncă se reduce ca
efect al intrării economiei în recesiune, menţinerea echilibrului s-ar putea realiza prin
diminuarea preţului, adică a salariilor. În realitate însă, nivelul salariilor nu se schimbă de
fiecare dată când se modifică cererea sau oferta de muncă. Schimbarea preţurilor şi salariilor
ca răspuns la fiecare modificare minoră a cererii ar fi o activitate costisitoare şi care consumă
timp. De aceea, firmele consideră că este mai avantajos să-şi menţină listele de preţuri
(meniul) pe o perioadă mai îndelungată. Acţionând pe pieţe cu concurenţă imperfectă, în
condiţiile menţinerii neschimbate a preţurilor, firmele îşi reglează situaţia financiară prin
modificarea volumului producţiei şi numărului de salariaţi. Consecinţa unui astfel de
comportament colectiv al firmelor constă în faptul că producţia şi ocuparea vor reacţiona la
modificări ale cererii agregate. În plus, rigiditatea salariilor nominale este determinată şi de
faptul că nivelul lor este stabilit prin contractele de muncă pe perioade de timp mai
îndelungate, de un an şi chiar mai mult. În aceste condiţii orice şoc al cererii poate genera
creşteri ale şomajului.
Relaţiile între patroni şi salariaţi sunt pe termen lung,iar salariile sunt mai puţin
sensibile la fluctuaţiile curente ale activităţii economice.
Reducerea şomajului
Având în vedere consecinţele nefaste, atât pentru fiecare individ cât şi pentru societate
în ansamblul său, reducerea şomajului este o preocupare majoră a guvernelor dar şi o grijă
esenţială a celor mai mulţi oameni, pentru care găsirea unui loc de muncă sau menținerea
celui existent reprezintă un motiv de stres cotidian.
Şomajul este, în ultimă instanţă, un eşec răsunător al pieţei, deși cauzele sale sunt
multiple și greu imputabile unuia sau altuia dintre factori. De aceea remedierea lui implică
intervenţia inevitabilă a guvernului. Soluţia cea mai evidentă, pornind de la cauza profundă a
şomajului, constă în stimularea cererii agregate prin intermediul politicii economice.
10
Paul Krugman, Robin Wells, Economics, Worth Publishers, New-York, 2006, p. 779
20
Numeroase sunt mijloacele realizării acestui obiectiv şi, în primul rând, stimularea
investiţiilor. Atât a investiţiilor private, prin măsuri de politică fiscală sau monetară, cât şi a
investiţiilor publice. Sprijinirea cererii agregate poate fi realizată și prin încurajarea
consumului, la fel, atât al celui privat, cât și al celui public, guvernamental. Creșterea
exporturilor ar fi și ea o locomotivă de relansare a activităților economice generatoare de noi
locuri de muncă. Marja de acţiune pe asemenea direcţii este însă limitată de o serie de
constrângeri bugetare și de potenţialul economiei naţionale. Dacă nivelul activităţii
economice, al venitului naţional de echilibru, este apropiat de nivelul venitului naţional
potenţial, o amplificare a vieţii economice ar determina pericolul derapajului inflaţionist.
În acest caz apare dilema inflație-șomaj, care a constituit și rămâne încă o problemă
preocupantă pentru economiști și arhitecții politicilor publice. Pornind de la constatarea făcută
de economistul britanic de origine neozeelandeză A.W.Phillips, pe baza cercetării unor ample
serii de date din perioada 1861-1957, că există o relație inversă între rata inflației și rata
șomajului, în esență, dilema se rezumă la întrebarea: ne propunem să obținem pace socială
reducând șomajul prin acceptarea inflației, fie ea chiar și la o rată acceptabilă, sau apărăm
stabilitatea prețurilor, reducem inflația, prin acceptarea costului social, economic și chiar
politic al unui șomaj mai ridicat ? Există păreri, întemeiate într-o oarecare măsură pe o idee a
lui J.M.Keynes, mai ales în condițiile actualei crize de proporții nemaicunoscute după al
doilea război modial, că printr-o emisiune suplimentară de monedă, care ar putea duce la o
inflație controlabilă, s-ar putea da acel impuls de care are nevoie economia pentru a-și reporni
motoarele pe calea unei creșteri economice creatoare de noi locuri de muncă, reducându-se
astfel șomajul. Altfel spus, mai bine acceptăm inflația pentru a scăpa de șomaj sau pentru a-l
diminua. Pe termen scurt s-ar putea să constatăm că acest raționament este corect. Pe
termen mediu însă numeroase țări care au încercat această metodă s-au ales și cu inflație și
cu șomaj. În varianta sa originală, Phillips constatase relația de dependență inversă între rata
șomajului și rata de creștere a salariilor nominale, dar în economia postbelică salariile
nominale au dobândit o rigiditate majoră la orice tendință de reducere. Mai ales în condițiile
economiei românești, caracterizate printr-un scăzut nivel al eficienței economice și printr-o
inflație mai ridicată decât în restul statelor U.E., calea reducerii șomajului este o creștere
economică însoțită concomitent de crearea de noi locuri de muncă și de ridicarea eficienței
folosirii muncii, pe fondul continuării eforturilor de diminuare a inflației până la o rată
apropiată de media zonei euro, de peste două ori mai mică.
Pe termen lung, având în vedere ponderea ridicată a șomajului structural, o cale
importantă de creștere a ocupării și de evitare a creșterii șomajului este o implicare mai
profundă a sistemului educațional în asigurarea unei pregătiri mai adecvate a tinerei
generații la noile exigențe ale unei economii dinamice, care să mărească mobilitatea forței de
muncă și să dea pe piața muncii o ofertă de muncă apropiată structural de cererea de muncă.
O altă cale posibilă de reducere a şomajului vizează modificarea politicii de
protecţie socială printr-un accent mai mare pus pe măsurile active, de recalificare a şomerilor
şi de sprijinire a lor pentru o reîntoarcere mai rapidă pe piaţa forţei de muncă. Aceasta
presupune şi o reformă a sistemului de ajutoare, astfel încât indemnizaţia de şomaj să nu
reducă motivaţia şomerului de a căuta urgent un nou loc de muncă.
Cercetând cauzele perpetuării şi amplificării şomajului, constatând că printre ele se
numără şi rigiditatea salariilor nominale sau reale, a altor condiţii impuse prin negocieri cu
sindicate puternice sau chiar prin lege, se ajunge la concluzia că este necesară şi o reformă a
pieţelor forţei de muncă. O astfel de reformă, greu de înfăptuit deoarece atentează la
privilegiile unor parteneri sociali importanţi, ar avea ca obiect o mai mare fluidizare a pieţei
muncii, înlăturarea unor rigidităţi astfel încât capacitatea de adaptare la şocuri să fie mai
promptă . Într-un asemenea context intervine conceptul de flexicuritate, care definește o
situație de compromis între flexibilitate și securitate a muncii, fiind introdus prin Cartea verde
21
(Green Paper) publicată de Comisia Europeană în noiembrie 1986, privind modernizarea
legislației muncii pentru a face față provocărilor secolului XXI, legate de răspunsul la dilema
europeană a menținerii și creșterii competitivității întreprinderilor fără a sacrifica modelul
social european.
Oricum, având în vedere gradul încă scăzut de acoperire a nevoilor oamenilor, marile
discrepanţe de venit, de standard de viaţă, potenţialul enorm al factorului uman, încă
insuficient folosit, la nivelul fiecărui stat, dar şi la scară internaţională, se urmăreşte nu numai
o reducere cât mai mult posibilă a şomajului, ci şi o creştere a gradului de participare a
populaţiei la forţa de muncă. În acest sens Consiliul European de la Lisabona din anul 2000 a
stabilit ca obiectiv global al politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă din Uniunea
Europeană aducerea ratei ocupării la un nivel cât mai apropiat de 70% până în anul 2010,
pentru ocuparea feminină pragul fiind stabilit la 60% (în 2008, pentru UE 27 aceste niveluri
erau de 65,8 %, respectiv, 58,9 %, criza din următoarea perioadă compromițând realizarea
acestor obiective). Aceasta însemna că între 2002 şi 2010 în UE ar fi fost necesară crearea a
15 milioane noi locuri de muncă, în condiţiile în care în primul deceniu al noului mileniu
numărul persoanelor active a mai crescut cu peste 10 milioane. În vederea realizării acestui
obiectiv, Consiliul European de la Barcelona recomanda ca statele membre să înlăture
barierele din calea participării femeilor pe piaţa muncii, degrevându-le în primul rând de grija
creşterii copiilor. Pentru aceasta, până în 2010 se prevedea crearea unor structuri de îngrijire
pentru cel puţin 90% din copii având între 3 ani şi vârsta de şcolarizare obligatorie şi pentru
cel puţin 33% din copii mai mici de trei ani.
Încheierea primului deceniu al mileniului trei în condițiile vitregi ale unei crize
economice de o amploare nemaicunoscută în perioada postbelică, în cursul căreia s-au anihilat
efectele aplicării politicilor publice circumscrise Strategiei de la Lisabona, a determinat
Comisia Europeană să adopte în martie 2010 “O strategie europeană pentru o creștere
inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii“, denumită Europa 2020, dintre ale cărei cinci
obiective măsurabile pe prim plan se situează ocuparea forței de muncă.
Rezumat
1. Şomajul ca ofertă excedentară de forţă de muncă este dezechilibrul macroeconomic

cu cele mai nocive efecte asupra individului (deteriorarea condiţiei lui materiale, familiale,
psihice, deziluzia neputinţei încadrării într-o activitate utilă care înseamnă o gravă deteriorare
a înseşi condiţiei lui umane) dar şi asupra întregii economii (pierderea de bunuri şi servicii
care ar fi putut fi produse dar sunt pierdute pentru totdeauna).
2. Printre caracteristicile şomajului se înscriu : oscilează de la o ţară la alta, afectează
într-o proporţie mai mare lucrătorii necalificaţi, tinerii şi femeile ; are un caracter
preponderent involuntar ;
3. Şomajul îmbracă numeroase forme, în funcţie de diferite criterii (vârstă, sex, nivel
de instruire, etnie, rasă etc.), dar cele mai importante sunt şomajul fricţional, structural şi
ciclic.
4. Şomajul fricţional şi cel structural reprezintă şomajul normal, natural, de echilibru,
căruia îi corespunde o rată naturală a şomajului, denumită NAIRU, la care se poate asigura un
venit naţional la un nivel apropiat de venitul naţional potenţial.
5. Situaţia de ocupare deplină, de supraocupare sau de subocupare a forţei de muncă se
determină luând în considerare nivelul NAIRU. Când rata şomajului curent este inferioar ratei
naturale a şomajului există o situaţie de supraocupare a forţei de muncă şi se înregistrează
tensiuni inflaţioniste, în situaţia inversă există o situaţie de subocupare care generează decalaj
recesionist, iar atunci când rata şomajului curent este egală cu NAIRU, avem de-a face cu o
situatie de ocupare deplină a forţei de muncă.
22
6. Şomajul ciclic sau şomajul datorat insuficienţei cererii apare când economia se află
în recesiune, iar cererea globală este insuficientă pentru a absorbi oferta potenţială.
Majoritatea încercărilor de a explica acest tip de şomaj au în vedere rigidităţile de pe piaţa
muncii şi în special rigidităţile salariilor. Relația dintre rata șomajului și evoluția producției
este pusă în evidență de legea lui Okun.
7. Reducerea şomajului presupune intervenţia guvernului prin măsuri de politică
economică prin care să se realizeze stimularea cererii agregate, prin modificarea politicii de
protecţie socială în favoarea politicilor active şi prin reforma pieţelor forţei de muncă.
8. Problema ocupării forței de muncă este o prioritate și pentru structurile Uniunii
Europene, care îi acordă o importanță cuvenită în Strategia Europa 2020 și în alte măsuri de
orientare a politicilor publice ale statelor membre
23
Rata inflatiei
• În luna ianuarie rata deflație a fost de 4,2%; în luna februarie ra

inflatiei a fost de 1,15%; iar în martie avem inflatie de 4,5%. Car
a fost rata inflației pe cele 3 luni?
• rez:
• Ip=(1-0,042)(1+0,0115)(1+0,045)=1,0126
• Ri(3 luni)=(Ip-1)*100%=(1,0126-1)*100%=1,26%
Copyright ©2014 Pearson Education, Inc. All rights reserved. 14-1

Rata inflației
1. ianuarie – Ri 5%; februarie – Rd 2%; martie – Rd 2,11%; aprilie – Ri 0,53%. Rata inflatiei pentru cele 4 luni?
2. Ip=(1+0,05)(1-0,02)(1-0,0211)(1+0,0053)=1,0126
3. Ri(4luni)=(Ip-1)*100=1,26%

IAPC
Ind. Creștere Rata creștere Rata inflației

Pondere Calcul IAPC
Cat. Bunuri preț preț pe bază IAPC
(%) (%)
(%) (%) (%)
A 15 110 10 16,5 1,5
B 20 150 50 30 10
C 25 140 40 35 10
D 40 120 20 48 8
Total 100 - - 129,5 29,5

IAPC

Pondere Calcul IAPC
(%) (%)
(%) (%) (%)
A 20 115 15 23 3
B 10 115 15 11,5 1,5
C 30 125 25 37,5 7,5
D 40 120 20 48 8
Total 100 - - 120 20

IAPC

Pondere Calcul IAPC
(%) (%)
(%) (%) (%)
A 10 130 30 13 3
B 25 80 -20 20 -5
C 25 130 30 32,5 7,5
D 40 150 50 60 20
Total 100 - - 125,5 25,5

Somajul
Ce este somajul?
• Fenomen social care constă în persistența inactivitățíi

forțate a unui fost salariat sau a unei părți a foștilor salariați
care nu mai găsesc de lucru din cauza situației economice
defavorabile.
• Fenomen economic cauzat de crizele sau de recesiunile
economice, care constă în aceea că o parte dintre salariați
rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea și
oferta de forță de muncă.

Piata muncii
- subiectul și obiectul acestei piețe se referă la om;

- este segmentată, cu mobilitate mare pe sector;
- este reglementată;
- pe ea se întâlnesc angajatorii cu lucrătorii;
- piață a muncii națională și locală;
- segmentele pieței muncii sunt interrelaționate.

Cererea de muncă si factorii de influență
 cererea de bunuri
 dinamica salariului: efect de scară, de substit.
 cantitatea de capital și dinamica prețului acestuia: efect de
scară, efecte de substituție
 alți factori, cu acțiune indirectă:
- care influențează cererea globală (de exemplu, creșterea
veniturilor reale, reducerea impozitelor, reducerea ratei
dobânzii etc)
- creșterea investițiilor
- variația exporturilor și importurilor
- implicarea guvernului in economie

Oferta de munca si factorii de influență
• Resursele de muncă: RMT = PVM + PAVMA – PIM

• Populația activă = Pop.ocupată + Șomerii
• Populația inactivă = Pop.totală – Pop.activă
• În concluzie:
• oferta curentă de muncă = pop. activă
• Pop. Activă = pop.ocupată + șomeri

Oferta de munca si factorii de influență
• Oferta de muncă şi capitalul uman

• Oferta de muncă şi mobilitatea populaţiei
• - mobilitate geografică
• - mobilitatea ocupaţională
• Migrația forței de muncă
• - emigrare vs imigrare
• - efecte asupra pieței muncii
• - avantaje șe dezavantaje

PERFORMANŢELE
ECONOMICE ŞI
SITUAŢIA POLITICĂ
Mecanismul de declanşare a recesiunii
 Recesiunile sunt consecinţele unui şir de greşeli comise de

participanţii la activitatea economică. Ele sunt provocate de
aşteptările frustrate ale întreprinzătorilor.
 Întreprinzătorii interpretează greşit semnalele de preţ furnizate de
piaţă generînd investiţii eronate şi lipsă de coordonare;
 Investiţiile sunt angajate şi produsele sunt fabricate la costuri care
nu sunt justificate de cerere;
 Când se descoperă erorile, planurile antreprenoriale se modifică,
producţia trebuie restrânsă, muncitorii concediaţi şi capitalul,
indiferent de forma sa, trebuie lichidat.
 Din acest punct de vedere, recesiunile sunt o corecţie adusă
acumulării de greşeli din perioada anterioară.

Exemplu
Principalii paşi:
1. Creşterea masei monetare fără acoperire → expansiunea artificială a
creditului → reducerea ratei dobânzii → apariţia creditelor ieftine
care generează iluzia profitabilităţii şi un optimism nejustificat.
2. Întreprinzătorii îşi extind investiţiile, angajează mai mulţi muncitori,
cresc producţia, măresc stocurile în speranţa unor venituri viitoare în
creştere...
3. Însă, când rata dobânzii începe dintr-odată să crească (antrenând o
creştere inflaţionistă a preţurilor), întreprinzătorii constată că au
greşit.
4. În loc de profituri înregistrează pierderi neaşteptat de mari.

Cine se face vinovat?
 Atât în perioadele favorabile, cât şi în cele nefavorabile, există întreprinderi

care eşuează. In timpul unei recesiuni există, însă, şiruri întregi de erori.
 Acestea sun provocate de manipularea sistemului monetar şi de credite.
 Marea criză nu trebuie considerată o carenţă a economiei de piaţă, ci o lecţie

care ne arată tuturor cum poate politica monetară să afecteze procesul de
coordonare în viaţa economică.

POLITICA FISCALĂ
• Politica fiscală reprezintă utilizarea bugetului guvernamental pentru a

ajunge la nivelul dorit al cheltuielilor totale.
• Politica fiscală keynesiană viza corectarea recesiunilor prin
manevrarea volumului cheltuielilor bugetare
• Instrumentele politicii fiscale vizează următoarele două

elemente:
– Taxele
– Cheltuielile publice

Importanța contextuală
Utilizarea cheltuielilor bugetare şi implicit a cererii agregate ca

instrument stabilizator eficient presupune o combinare corectă a
politicilor monetare şi fiscale.
Principala provocare: identificarea momentului potrivit.
→ Unde ne aflăm?
→ Unde ne vom afla?
→ Cât durează decalajul dintre luarea unei măsuri şi impactul ei?

Stimulentele politice
• În concepera, selecţia şi punerea în aplicare a politicilor economice un rol fundamental îl

are alegerea orizontului de timp.
• Modificările cererii agregate afectează producţia şi ocuparea forţri de muncă înainte de a a
fecta preţurile.
I. Politici expansioniste
- aspecte negative pe termen lung;
- sunt atrăgătoare pentru electorat;
II. Politici contracţioniste
- aspecte pozitive pe termen lung;
- aspecte negative pe termen scurt;
În preajma alegerilor, funcţionarii guvernamentali vor considera că politicile expansioniste
îî avantajează. Aşadar, vor adopta politici de genul pornire-oprire-pornire, cu tendinţă
inflaţionistă.

Deficite și datorii publice
• Deficit bugetar – apare atunci când cheltuieliile publice depășesc

veniturile.
• Datorie publică – se formează prin cumularea deficitelor bugetare.

Cap. 18
Pietele financiare
PIAŢA FINANCIARĂ – MEDIU DE GESTIUNE A
RISCULUI ŞI COSTURILOR DE TRANZACŢIE
 Piaţa financiară (piaţa capitalului) - ansamblul
tranzacţiilor care au drept obiectiv mobilizarea şi plasarea
fondurilor financiare disponibile şi necesare, inclusiv
reglementările şi instituţiile legate de derularea acestora.
 Funcţiile pieţei financiare:

 colectarea de fonduri şi distribuirea lor diverselor entităţi
publice şi private cu nevoi de capital suplimentar, necesar
extinderii/desfăşurării activităţii întreprinse;
 gestionarea riscurilor şi a incertitudinii;
 diminuarea costurilor de tranzacţie cu ajutorul

intermediarilor financiari.

ACTIVELE TRANZACŢIONATE ÎN CADRUL
PIEŢELOR FINANCIARE
 Piaţa financiară - complex de pieţe pe care se mobilizează

fonduri de până la un an (pieţele monetare) şi pe care sunt
mobilizate fonduri cu durată mai mare de un an (pieţele de
capital).
PIAŢA FINANCIARĂ
Pieţele monetare (< 1 Pieţele de capital (> 1

an): an):
 moneda;  credite
 certificate de depozit,  obligaţiuni
 titluri de stat;  acţiuni
 credite pe termen
scurt;
INSTRUMENTELE PIEŢEI
FINANCIARE
 În funcţie de venitul pe care-l generează, instrumentele
financiare pot fi clasificate în instrumente de împrumut şi
instrumente de schimb.
Instrumente de Instrumente de schimb:

împrumut:
- depozitele / credite; - acţiunile;
- certificatele de trezorerie; - titluri emise de fonduri de

investiţii;
- obligaţiunile - poliţe de asigurare;

guvernamentale;
- obligaţiunile companiilor - participaţii la fondurile de
private. pensii.
- hârtiile comerciale - instrumente derivate.

CEREREA ŞI OFERTA DE TITLURI
FINANCIARE PE TERMEN LUNG
Reprezentan Cei care cumpără titluri:

ţii cererii indivizii;
diverse instituţii financiare:
case de asigurări, case de
pensii, etc.
Reprezentanţii Cei care emit titlurile:

societăţile comerciale;
ofertei
autoritatea guvernamentală

OFERTA DE TITLURI FINANCIARE PE
TERMEN LUNG
 Se asigură prin emisiunea de acţiuni şi obligaţiuni.
 Beneficii – obţinerea surselor de finanţare pe termen lung.

 Costuri:
Riscul asociat finanţării (mai mare la obligaţiuni, faţă de
acţiuni);
 Diminuarea profitului pe titlu emis, ca urmare a
creşterii numărului de acţionari.
 Sporirea titlurilor financiare emise pe termen lung prezintă un
cost de oportunitate.
 Atragerea de fonduri suplimentare presupune uneori

sacrificarea profitului per acţiune.
CEREREA DE TITLURI FINANCIARE PE
TERMEN LUNG
 Motivaţia – obţinerea de câştiguri băneşti în viitor.
 Cumpărarea titlurilor financiare emise pe termen lung

prezintă un cost de oportunitate.
 Investind bani în aceste titluri individul sacrifică şansa
obţinerii unui venit viitor garantat de dobânda pe care ar
obţine-o dacă ar depune banii la bancă.
Avem 10.000 lei şi dispunem de două

opţiuni:
Cumpărăm o obligaţiune
cu valoarea nominală de
Depunem banii la bancă, la
12.000 lei, ce oferă un cupon
o rată a dobânzii de 7%, pe o
de 2000 lei la preţul de
perioadă de 2 ani.
10.000 lei, cu scadenţa tot
peste 2 ani.
A B
Factori care influenţează cererea de titluri:
1 • Randamentul titlurilor financiare
2 • Câştigul potenţial al acestora
• Riscul investiţiilor în hârtiile de

3
valoare
• Lichiditatea titlurilor financiare pe
4 termen lung (posibilitatea de a le vinde cu
uşurinţă)
 Câştigul potenţial al titlurilor financiare pe termen lung - un
câştig suplimentar cuponului, în cazul obligaţiunilor, sau
dividendului, în cazul acţiunilor, care rezultă din creşterea cursului
pentru aceste hârtii de valoare.
(pentru obligaţiuni) (pentru acţiuni)
Unde: Cv –câştigul potenţial, P1 - preţul actual al titlului financiar; P0 -

preţul iniţial al titlului financiar, C reprezintă cuponul, iar D – dividendul.
DIFERENŢA DINTRE ACŢIUNI ŞI
OBLIGAŢIUNI
 Acţiunea – titlu de valoare care atestă dreptul de proprietate
al celui ce o deţine asupra unei părţi din capitalul firmei
emitente.
 Dividend– partea din profitul unei societăţi pe acţiuni ce revine
acţionarului, proporţional cu cu aportul adus la capitalul social
al firmei (venit variabil).
Au înscris numele
deţinătorului şi pot fi
transmise unei alte persoane
doar prin transcrierea în
registrul societăţii emitente.
Dispun de un dividend fix.
Dividendul depinde de dimensiunea Posesorul este cel care dispune de

profitului societăţii. avantajele pe care acţiunea le
conferă. Nu au înscris numele
posesorului.

 Obligaţiunea – titlu de valoare care atestă angajarea unui
împrumut pe termen lung, emitentul (debitorul/angajându-se
să‑l ramburseze într‑un timp determinat şi să asigure pe toată
perioada o dobăndă anuală certă - cuponul - indiferent de
situaţia sa economico-financiară. .
 Cupon– venit anual ferm garantat de obligaţiuni (venit fix).
Nominale La purtător
Ordinare Dobânda anuală e stabilită la

emisiune.
Posesorul primeşte un venit variabil
DUPĂ Cu dobândă determinat de o dobândă fixă şi o
MĂRIMEA variabilă marjă stabilită.
DOBÂNZII
Convertibile O combinaţie între obligaţiune şi

acţiune.
Deosebirile principale intre actiuni si
obligatiuni
ACŢIUNE (comună) OBLIGAŢIUNE

Definire Parte din capitalul unei Fracţiune dintr-un împrumut făcut de o
societăţi pe acţiuni. firmă, de o colectivitate publică sau de
Ansamblul acţiunilor stat.
constituie capitalul social.
Rolul deintorului Drept de vot în adunarea În principiu, nici un rol.

în gestiunea generală.
organismului
emitent
Veniturile pentru Dividende (legate de Dobânzi a căror sumă este în mod

titularul titlului rezultatele firmei). obligatoriu vărsată de emitent.
Riscurile asumate Riscuri mai mari: Riscuri mai mici:
de proprietarul - risc de evoluţie - riscul de nerambursare (dispare în
titlului nefavorabilă a afacerilor cazul unei garanţii de stat);
firmei (nu primeşte - în cazul lichidării firmei, creditorii au
dividende); prioritate în faţa acţionarilor.
- riscul de a pierde fondurile
investite, în cazul lichidării
firmei.
Durata de viaţă Nelimitată Limitată, până la scadenţă.

COMPONENTELE PIEŢEI FINANCIARE
 Dacă se are în vedere perioada de timp pentru care se solicită şi
se oferă capitalul, piaţa financiară este formată din două
componente
Piaţă Piaţă primară
interbancară
Loc de Unde se
tranzacţionare tranzacţionează
a activelor titlurile noi emise
financiare pe prin intermediul
termen scurt băncilor.
(cambii, bilete
la ordin,
bonuri de
tezaur, Piaţă secundară
certificate de
depozit) + Unde se tranzacţionează
scontare şi re- titlurile emise anterior
scontare a prin intermediul burselor
titlurilor de de valori
credit
INSTITUŢIILE PIEŢEI DE CAPITAL.
BURSA DE VALORI
Instituţiile principale ale pieţei capitalului sunt:
 comisia hârtiilor de valoare;
 casele de brokeraj;
 piaţa OTC sau piaţa extrabursieră (piata

interdealeri);
 bursa de valori.

BURSA DE VALORI
 Bursele de valori - pieţe specializate unde se negociază

valute şi orice valori mobiliare sub formă de efecte comerciale,
efecte publice sau alte hârtii de valoare (de exemplu, acţiunile)
şi metalele preţioase.
Condiții de apariție a unei burse de valori:
• Existența în zonă a societăților anonime de mare anvergură.

1
• Difuzarea titlurilor financiare emise de acestea la un număr
2 mare de acționari.
• Protecția liberei concurențe la bursă prin norme legislative.

3

FUNCŢIILE BURSEI DE VALORI
 Reprezintă o piaţă permanentă a hârtiilor de

valoare;
 Se apropie cel mai mult de unele dintre cerinţele
pieţei cu concurenţă perfectă;
 Contribuie la formarea capitalului marilor firme;
 Activitatea bursieră duce la dezvoltarea concurenţei
dintre firme şi prin aceasta la asanarea economiei
de unităţi falimentare sau cu rentabilitate redusă;
 Bursa de valori este un barometru extrem de
sensibil al stării economiei.
 Cererea și oferta de titluri – transmise prin ordine de bursă
realizate de persoane autorizate (brokeri sau jobberi).
 Confruntarea ordinelor de bursă – determină fixarea cursului

(prețului de tranzacție).
În cazul burselor de valori operaţiunile care au loc pot fi la vedere

şi la termen.
Operatiunile la vedere - cumpărarea sau vânzarea de efecte
financiare cu livrarea şi achitarea la încheierea tranzacţiei, sau în
cel mult două zile lucrătoare de la aceasta, la cursul existent pe
piaţă. În acest caz, momentul tranzacţiei coincide cu cel al formării
cursului şi execuţiei sale.
Operaţiunile la termen - cumpărarea sau vânzarea de efecte

financiare cu livrarea şi achitarea lor la un termen stabilit şi la
preţul convenit în momentul încheierii tranzacţiei.

OPERAŢIUNILE LA TERMEN
 Operaţiuni cu primă simplă "a la hausse" ;
 Operaţiuni cu primă compusă "a la baisse";
 Operaţiuni cu prima dublă sau dublă opţiune;
 Operaţiuni facultative multiple.

Aplicatie
• O persoanăachiziționează 50 de obligațiuni cu o valoarenominală de 1 000 000 lei

fiecare, cu scadențapeste 5 ani. Venitul fix anual (cupon) adus de
fiecareobligațiunecorespundeunei rate a dobânzii de 25%. Care estevenitul total încasat
de persoanarespectivă?
• Rez:
• Nr. Obl.= 50 1) C0=
• C0= 1 000 000 2) VT(Cupon total)= C*nr. Obl. * nr. Ani = 250 000 * 50 * 5=
• Nr. Ani = 5 = 62 500 000 lei
• d’= 25% 3) Profit = VT-CT = 62 500 000 – 50 000 000 = 12 500 000
• C (total)-?

Aplicatie
• Venitul anual adus de o obligatiune este de 60 000 lei, ceea ce corespunde unei rate
anuale a dobanzii de 20%. Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara
secundara daca rata dobanzii s-ar reduce cu 25% (din valoarea ratei dobânzii)?

Aplicatii
Un posesor de economii cumpara de pe piata financiara primara 40 de obligatiuni la valoarea

nominala de 2 000 000 lei/buc., purtatoare ale unui venit anual fix de 600 000 lei fiecare, cu s
peste 5 ani. Dupa un an de zile, cand pe piata monetara rata dobanzii este 20%, cele 40 de ob
sunt vandute. Care este castigul total obtinut?

Aplicatii
• Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000
acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor
operaţiuni:

Aplicatii
• Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000

de actiuni, la pretul de 50 lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni,
achitand si o prima de 2 lei /actiune.
• a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul
prevazut in contract, jucatorul castiga 10 000 lei;
• b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul
prevazut in contract, jucatorul pierde 4 000 lei;
• c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul
• d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul

REZ:

Externalitătile
şi drepturile divergente
,
10
Potrivit modului de gândire economic, oamenii decid ce cale
de acţiune vor urma punând în balanţă beneficiile marginale
previzionate şi costurile marginale previzionate ale oricărei de-
cizii. Beneficiile şi costurile altor persoane nu le vor afecta decizia
decât dacă beneficiile şi costurile altora contează pentru ei. Acest
lucru se dovedeşte a fi extrem de important pentru înţelegerea
unei game variate de probleme sociale.
Externalităţi pozitive şi negative

Denny este exţmplul tipic de. şofer amabil, în parte, pentru că
pune preţ pe propria lui siguranţă, însă mai ales datorită sufletului
său cald, excesiv de bun şi de atent cu ceilalţi. Cu toate acestea, în
fiecare zi de lucru, în jurul orei 7:45 dimineaţa, porneşte la drum
fără un dram de grijă faţă de toţi ceilalţi şoferi pe care îi încetineşte
făcând acest lucru. Spre deosebire de ceilalţi, el nu merge la ser-
viciu. E pensionar şi se îndreaptă către terenul de golf. Greutăţile
la care îi supune pe navetişti nu îi afectează decizia pentru că nu
intră în calculele sale. De fapt, nu s-a gândit niciodată. la ele. Ingi-
nerii de .trafic pot calcula timpul suplimentar pe care şoferii aflaţi
Un minut în plus
în spatele lui Denny la ora 7:45 vor fi nevoiţi .să îl petreacă pe drum
pentru fiecare
din,cauză că Denny a contribuit, într-o proporţie infimă„ la aglo-
din cei 1.200 de
meraţie; atunci când înmulţesc această întârziere cu numărul de
şoferi înseamnă
şoferi aflaţi pe drum la acea oră, ajung la cifre semnificative. Den-
20 de ore de şofat
ny, întruchiparea amabilităţii şi bunătăţii, îi face pe ceilalţi partici-
suplimentare.
panţi la trafic să suporte costuri importante. Pentru că atunci când
ia o decizie nu ia în considerare şi acest cost, economiştii îl numesc
costul extern al acţiunii lui Denny sau externalitate negativă. Un
termen mai puţin pretenţios este cost extern.
Denny s-ar supăra dacă ar afla că produce extemalităţi
negative însă ar fi încântat să afle că adesea produce şi exter-
280 nalităţi pozitive. Acestea sunt beneficiile unei acţiuni pe care
decidentul nu le ia în considerare. Să presupunem că în această
Capitolul 10 vară Denny îşi vopseşte garajul în roşu aprins, o culoare care lui
nu îi place, dar face acest lucru pentru că vecinului său îi place
roşul aprins (vă amintiţi ce fel de om este Denny). Denny ştie
că vecinul său are un câştig de pe urma vopsitului -, de altfel,
tocmai din acest motiv a folosit culoarea - astfel că beneficiul
Atunci când, pe
vecinului său nu este o extemalitate. Ce nu ştie Denny este că
plajă, un adolescent
multi trecători se vor bucura şi vor zâmbi atunci când vor vedea
îşi dă radioul la
pentru prima dată garajul lui roşu aprins. Acest beneficiu este o
maximum, acest
extemalitate pozitivă pentru că Denny nu l-a luat în considera-
lucru creează
re atunci când a hotărât în ce culoare să vopsească garajul. Din
externalităţi pozitive
păcate, în cartier sunt şi oameni care îşi vor întoarce privirea
sau negative?
când vor trece pe lângă casa lui Denny, pentru că vederea gara-
jului de un roşu aprins îi va irita. Se dovedeşte că felul în care
Denny şi-a vopsit garajul produce atât extemalităţi pozitive, cât
şi negative.
Ne vom concentra asupra extemalităţilor negative. O parte
din problemele interesante generate de extemalităţile pozitive
vor fi abordate în capitolul următor.
Perfecţiunea este de neatins

La baza tuturor consideraţiunilor pe această temă stă recu-
noaşterea clară a faptului că extemalităţile negative nu pot fi
eliminate complet. Pentru a vedea de ce nu este posibil acest
lucru, să analizăm cazul lui Roger, un tată casnic care locu-
ieşte într-o suburbie cochetă şi care, dimineaţa, face o mică
plimbare cu motocicleta înainte ca soţia lui să plece la servi-
ciu. (E şomer? Vom păstra această întrebare pentru Capitolul
12.) Atunci când, în inocenţa sa, îşi porneşte motocicleta la ora
6:30, în fiecare zi lucrătoare, trezeşte opt vecini, care, pe rând,
îi blestemă motocicleta şi se întorc pe cealaltă parte ca să mai
prindă o oră de somn. Dacă s-ar gândi la acest lucru, fiecare
dintre ei ar fi dispuşi să plătească până la 5 $ pe săptămână
ca să scape de zgomotul produs de motocicletă dimineaţa. Şi,
dacă s-ar gândi la acest lucru, Roger ar fi dispus ca, înainte
de a pomi motorul, să împingă motocicleta până în locul de
unde nu se mai poate auzi, ca să primească până şi mica sumă
de 15 $ pe săptămână. Cu alte cuvinte, vecinii ar fi dispuşi să
plătească 40 $ pentru a scăpa de zgomot, iar Roger ar fi dispus
să le facă pe plac pentru 15 $.
Însă, cel mai probabil, nu vor cădea de acord - costurile
tranzacţiei ar fi prea mari.
Dacă vă amintiţi din anexa Capitolului 5, costurile tranzac-
tiei sunt costurile încheierii contractelor sau a acordurilor co-
~erciale între cei care formulează cererea şi furnizori. Costurile
tranzacţiei elimină o mare parte din potenţialele schimburi adu- 281
cătoare de bogăţie. Chiar dacă vecinii şi Roger s-ar simţi cu toţii
mai bine dacă fiecare vecin i-ar da lui Roger 3 $ pe săptămână Externalitătile
---M.,-.~~
ca să împingă motocicleta până în locul de unde nu mai poate şi dreptu~ile
fi auzită înainte de a-i ambala motorul, costul total al strângerii divergente
informaţiilor necesare, al colectării banilor şi al aplicării acordu-
lui ar fi mai mare decât beneficiul potenţial. Drept urmare, nu se
întâmplă nimic, iar extemalitatea persistă.
t.Ju este neapărat nevoie de plăţi în bani pentru a elimina
o externalitate; Roger ar putea auzi din gura lumii (gura lumii
reduce adesea costurile tranzacţiei) că plecarea lui de la ora 6:30 Internalizarea
îi irită pe câţiva dintre vecinii lui şi ar putea decide pe cont externalităţilor
propriu să împingă motocicleta până la. capătul străzii înainte

de a o porni. Ar hotărî că este mai important să nu îşi supere
vecinii decât faptul că nu îi place să împingă motocicleta. Însă,
înainte de toate, trebuie să afle că produce o extemalitate. Când
descoperă acest lucru, ,,intemalizează extemalitatea", ceea ce
înseamnă că o ia în considerare, iar apoi decide să îşi modifice
comportamentul.
Nu e musai ca Roger să fie atât de înţelegător. S-ar putea
să împingă motocicleta până la capătul străzii pentru că. vreun
vecin nervos i-a lipit un bilet anonim pe scaunul vehiculului,
ameninţându-l că motocicleta va suferi avarii nespecificate dacă
Roger va continua să o ambaleze înainte de ora 7:30. Măsura ar
duce tot la intemalizarea extemalităţii. O altă posibilitate este ca
un vecin să sune la poliţie, care, ulterior, l-ar informa pe Roger
că o hotărâre a consiliului local interzice pornirea motocicletelor
în zonele rezidenţiale înainte de ora 7:30 în zilele lucrătoare. În
acest caz, tocmai vizita agentului de poliţie ar internaliza exter-
nalitatea lui Roger.
Într-o civilizaţie urbană, industrializată, în care oamenii in-
teracţionează în fiecare zi cu mii de alte persoane, externalităţile
negative se înmulţesc rapid. Oamenii politicoşi învaţă să ignore
majoritatea extemalităţilor negative la care îi supun ceilalţi şi în-
cearcă să fie atenţi la costurile neintenţionate pe care propriile lor
acţiuni le impun celorlalţi. Primul pas către limitarea probleme-
lor create de extemalităţile negative este cultivarea virtutilor ci-
vice ale empatiei, amabilităţii, modestiei şi tolerantei. Ci;ilizatia
ar fi pur şi simplu imposibilă între oameni care nu posedă ace~te
virtuţi în proporţii importante. Dacă oamenii insistă să obţină
absolut toate lucrurile la care cred că au drept, civilizaţia ar fi
acaparată de război. Cum ar trebui cultivate sau revigorate acest
virtuţi atunci când pălesc este o întrebare aflată mult dincolo de
aria de competenţă a acestei cărţi. Totuşi, ar fi bine dacă ne-am
aminti că toate celelalte metode de rezolvare a problemelor cre-
ate de extemalităţi, despre care vom vorbi, presupun existenţa
acestor virtuţi într-o oarecare măsură.
282 Negocierea
Capitolul 10 Metoda banală, aflată la îndemâna tuturor, de minimizare a pro-
blemelor sociale create de extemalităţile negative este negocierea.
Facem târguri unii cu ceilalţi. Oamenii sunt de acord să suporte
costurile asociate producerii unor anumite bunuri pentru că alţi
oameni, care îşi doresc acele bunuri, le oferă compensaţii care
le justifică efortul. Din acest motiv, hamalii de pe aeroport nu
se pl&ng de zgomotul avioanelor, mecanicii de automobil nu se
plâng de vaselina de pe haine şi, tot din acest motiv, proprietarul
unui „hotel" canin va fi bucuros când câinii unor străini vor face
în curtea sa acelaşi lucru care le stârneşte indignarea orăşenilor
preocupaţi de curăţenia de pe stradă.
,,Rezolvaţi-vă singuri problema" este un sfat sănătos. Pen-
tru că oamenii au gusturi, talente şi· poveşti atât de diferite, ei
sunt deseori capabili să negocieze un schimb de costuri în urma
căruia toată lumea să aibă de câştigat. Mai mult, nevoia de a-şi
rezolva singuri problema încurajează colaborarea între cei care
sunt cel mai bine situaţi pentru a cunoaşte posibilităţile. Când nu
li se cere să negocieze, oamenii adoptă deseori poziţii costisitoare
pentru ceilalţi. De exemplu, cer legi care să interzică fumatul în
restaurante, în loc să ceară o masă la care nu va ajunge fumul de
ţigară. Şi arată cu degetul, indignaţi, la cele mai vagi urme de
fum din aer, ignorând cu totul emisiile periculoase pe care le-au
lansat chiar ei în atmosferă când au venit cu maşina la restau-
rant.
Am avea un respect mult mai mare faţă de negociere, ca me-
todă socială de reducere a problemelor create de extemalităţi,
dacă am învăţa să recunoaştem nenumăratele feluri în care o fo-
losim de fapt. Oamenii care urăsc zgomotul şi mizeria oraşelor
se mută în zone limitrofe. Oamenii care detestă cultura suburbii-
lor trăiesc în oraşe mici. Oamenii care dispreţuiesc izolarea vieţii
Negocierea de la ţară aleg să trăiască în oraş. Persoanele mai tari de urechi
produce câştiguri primesc oferte imobiliare de nerefuzat pentru locuinţe situate în
reciproce ca apropierea aeroporturilor. Amatorii de surfing îşi caută camarazi
şi se distanţează în mod voit de înotătorii care urăsc să se fereas-:
urmare a
că din calea plăcilor de surf. Vecinul căruia îi place să tragă un
schimbului.
pui de somn după-amiaza dă 1,50 $ pe o cutie de dopuri pentru
urechi, iar astfel ajunge să trăiască în pace cu motocicleta zgomo-
toasă a adolescentului de alături. Poate că nu toţi sunt mulţumiţi
pe deplin. Cu toate acestea, schimbul voluntar reduce totalul
costurilor impuse asupra trecătorilor neavizaţi.
Cu toate acestea, negocierea nu poate fi eficientă dacă drep-
turile de proprietate nu sunt bine definite. Schimburile voluntare
de orice fel funcţionează doar atunci când părţile implicate sunt
de acord cu ce deţine fiecare. În unele cazuri, simpla clarificare
a drepturilor de proprietare ar putea fi· singurul lucru aflat în
calea unei înţelegeri reciproc avantajoase. De exemplu, să pre- 283
supunem că doamnele Smith şi Brown (gospodina care face bere
Externalitătile
neagră din Capitolul 2) se ceartă din cauza unei fâşii late de ju-
mătate de metru de la graniţa ce le separă proprietăţile. Nu ar
şi dreptu~ile
divergente
conta foarte mult, pentru că ambele vor să planteze flori pe fâşia
disputată, doar că doamna Smith vrea să planteze cârciumăre
se1 iar doamnei Brown i-a rămas sufletul la petunii. Până nu se
lămureşte problema drepturilor fiecăreia, niciuna nu va planta Drepturile de
flori' şi ambele vor fi nevoite să se mulţumească doar cu buruieni. proprietate bine ' I
Însă, dacă angajează un inginer de cadastru care demonstrează definite stau la
că doamna Smith este, de fapt, proprietara fâşiei disputate, flori- baza negocierii.
le vor putea, în sfârşit, să înflorească. Şi nu trebuie neapărat să fie
cârciumărese! Odată ce s-a stabilit în mod clar că doamna Smith
este proprietara şi, prin urmare, are dreptul să decidă ce va creşte
pe fâşia de graniţă, doamna Brown ar putea cumpăra acel drept.
Pasiunea doamnei Brown pentru petunii ar putea fi atât de pu-
ternică încât aceasta i-ar putea oferi doamnei Smith 25 $ pe an
ca să le poată cultiva pe fâşia dintre cele două proprietăţi. Dacă
doamna Smith va prefera petuniile cu 25 $ în locul cârciumărese
lor fără 25 $, florile care vor înflori pe fâşie vor fi petunii.
Reducerea externalităţilor prin adjudecare

Când am vorbit despre inginerul de cadastru, am prezentat o
altă metodă socială importantă în reducerea problemelor cauza-
te de extemalităţi: adjudecarea, prin care înţelegem un proces
în cadrul căruia se decide cine ce drepturi are. Oamenii nu îşi
vor putea îmbunătăţi situaţia făcând schimb de drepturi dacă nu
sunt siguri, chiar de la început, ce drepturi are fiecare. Drepturile
de proprietate bine definite nu sunt o condiţie suficientă a nego-
cierilor reuşite, însă par să fie o condiţie necesară.
Drepturile de proprietate care au fost definite odinioară clar
şi adecvat pot deveni vagi şi incerte atunci când circun1stanţele
înconjurătoare se schimbă. Pentru a da doar un exemplu, dez-
voltarea unor tehnici de fotocopiere ieftine a creat foarte multe
incertitudini legate de ceea ce puteau spera să vândă deţinăto
rii drepturilor de autor, în condiţiile noilor posibilităţi pe care le
ofereau copiatoarele tuturor posesorilor unei cărţi. Atunci când
condiţiile în schimbare fac ca drepturi care au fost compatibile să
devină incompatibile, adjudecarea este o modalitate de a soluţi
ona conflictul.
Folosim termenul „adjudecare" pentru a ne referi în mod
specific la tipul de hotărâre pe care a oferit-o inginerul de cadas-
tru: o hotărâre care descoperă cine ce drepturi are. Inginerul de
cadastru a rezolvat problema drepturilor de proprietate făcând
o anchetă, nu alegând. Dacă doamna Smith şi doamna Brown
ar fi fost de acord să dea cu banul, s-ar fi bazat pe o metodă care
284 nu descoperă, ci mai degrabă creează drepturi de proprietate.
Deosebirea între descoperirea şi crearea drepturilor de proprie-
Capitolul 10 tate este importantă, pentru că descoperirea sau adjudecarea îşi
propune să păstreze continuitatea aşteptărilor. Când aşteptările
se schimbă în mod radical, deciziile privind cererea şi oferta se
schimbă şi ele în mod radical. La rândul său, acest lucru modi-
fică în moduri imprevizibile costurile şi beneficiile relative ale
Adjudecarea diverselor acţiuni, provocând astfel schimbări adiţionale în ca-
clarificădrepturile drul cererii şi ofertei. Pe scurt, nimeni nu ştie la ce să se aştepte,
de proprietate. nimeni nu ştie ce să facă sau ce vor face alţii. Rezultatul e haos.
Aşteptările stabile sunt o altă realitate a cărei importanţă nu am
învăţat să o recunoaştem pentru că nu observăm cum merge o
societate atunci când ea merge bine.
Cazul proprietarei nemulţumite

Putem să folosim zborurile companiilor aeriene pentru a evi-
denţia importanţa adjudecării, sau a descoperirii şi nu a creării
drepturilor, în rezolvarea disputelor privind extemalităţile. Ana-
lizaţi cazul doamnei Regretta Sigh (sora măritată a domnişoarei
Profetta Seeker), proprietara unei case situate la 15 kilometri de
un mare aeroport, însă direct sub o rută de aterizare. Într-o bună
dimineaţă - când avioanele i-ar tulbura somnul - ar putea hotărî
că merită să primească despăgubiri. Aeroportul sau companiile
aeriene ar trebui să îi dea bani, decide ea, pentru că o lipsesc de
şansa de a-şi folosi dormitorul ca loc de odihnă şi refacere. Este
victima unei externalităţi. Drept urmare, intentează un proces
cerând despăgubiri.
Ar trebui să le primească? Are şanse să le primească? Să pre-
supunem că Regretta a cumpărat casa înainte ca aeroportul să
fie măcar în proiect, aşa că nimeni nu poate spune că ştia care
era situaţia când a cumpărat şi a primit deja daunele sub forma
unui preţ de achiziţie mai mic. Ar fi bine să i se acorde daune?
Problema e că sunt mii de proprietari de locuinţe cu pretenţii
la fel de întemeiate. Dacă unul dintre ei primeşte despăgubiri,
ar trebui să primească toţi. Dar dacă toţi primesc despăgubiri,
costul ridicat le va fi imputat aeroportului şi companiilor aeriene
şi, în cele din urmă, pasagerilor, fie prin limitarea serviciilor, fie
prin preţuri mai mari.
La o primă vedere, pare suficient de corect. Preţurile mai
mari îi vor obliga pe pasageri să acopere costul zgomotului cre-
at ca produs derivat al călătoriei lor. Totuşi, o altă problemă ne
iese acum în cale. Externalităţile împânzesc întreaga societate. Ar
trebui să le corectăm pe toate? Ar trebui ca proprietarii de locuin-
ţe să fie despăgubiţi pentru traficul automobilelor care trec prin
apropiere, pentru păpădiile pe care vecinii le lasă să crească ne-
controlat, pentru cadourile lăsate de cei care îşi plimbă câinii sau
de animalele lor de companie, pentru ţipetele copiilor din vecini, 285
pentru zgomotul maşinilor de hms iarba, pentru nucul de alături
care creşte şi le blochează priveliştea sau pentru că nu mai au Bxternalitătile
umbră după ce vecinul a tăiat nucul care îi bloca lui priveliştea? şi dreptu~ile
Când terminăm cu proprietarii de case, va trebui să începem să divergente
cerem despăgubiri şi pentru pietoni, pentru că mulţi suportă ace-
leaşi costuri necompensate ca şi proprietarii de case. Poate că am
putea, în etapele de sfârşit ale efortului nostru de a face lumea
un loc perfect, să le dăm amenzi oamenilor deosebit de anoşti,
pentru a-i despăgubi pe cei pe care îi plictisesc.
Pur şi simplu nu putem face acest lucru. Există prea multe
efecte secundare; despăgubirea potrivită ar fi prea greu de de-
terminat. Deseori, până şi direcţia în care ar trebui să meargă
despăgubirea nu va fi tocmai clară. De exemplu, nu ar fi la fel de
justificat să le dăm amenzi persoanelor neatente ca să îi despăgu
bim pe plicticoşii pe care îi jignesc prin lipsa lor de interes? Cine
spune că plicticoşii sunt mai răi decât bădăranii?
Importanţa precedentelor
Suntem pregătiţi pentru întrebarea: Ar trebui ca Regretta Sigh,
proprietara necăjită care locuieşte la 15 kilometri de aeroport, să Pret
per
primească despăgubiri de la pasagerii din avion pentru neplăce pasager
rile pe care le suferă ca urmare a zborurilor de care beneficiază
ei? Răspunsul nostru: Ar fi extrem de dificili şi probabil imposi-
bil să se întâmple acest lucru într-un mod care ar fi atât practic,
cât şi corect.
Totuşi, la început am pus două întrebări. A doua întrebare
voia să afle dacă proprietarii de case aflati în această situatie ·au
şanse să primească despăgubiri. Răspun~ul la această într~bare Număr de pasageri
este aproape sigur nu. Instanţele ar încerca să soluţioneze pro-
blema descoperind ce drepturi au părţile din proces, iar propri-
etarii de case ar sfârşi prin a nu avea ce să arate în ce îi priveşte.
Temeiul hotărârii ar fi, aproape sigur, că atât proprietarii, cât
şi cei care fumizează servicii de transport aerian au funcţionat
timp îndelungat cu credinţa că nu trebuie plătite astfel de despă
gubiri. Această credinţă arată care sunt drepturile de proprietate
ale proprietarilor şi, respectiv, ale companiilor aeriene. Am putea
chiar să „demonstrăm" că proprietarii cu case la 15 kilometri de
aeroport nu au dreptul legal de a fi despăgubiţi pentru zgomot
arătând doar că preţul de piaţă al caselor situate sub ruta de ate-
rizare ar creşte vertiginos dacă decizia instanţei le-ar da drepta-
te proprietarilor. Ar fi un eveniment neaşteptat care le-ar aduce
profit proprietarilor de case şi pierderi acţionarilor companiilor
aeriene. Apariţia acestor schimbări neaşţeptate la nivelul valo-
rilor ar fi o dovadă concludentă că părţile implicate nu crezu-
seră anterior că se cuveneau astfel de despăgubiri şi că decizia
286 instanţei a creat, drept urmare, drepturi de proprietate care nu
existaseră înainte.
Capitolul 10 O excepţie de la acest scenariu demonstrează încă o dată ar-
gumentul nostru. Dacă un judecător ar fi în favoarea proprieta-
rului într-o astfel de speţă, s-ar putea ca preţul caselor afectate să
crească foarte puţin, pentru că potenţialilor cumpărători li s-ar
spune că judecătorul a fost în eroare şi că decizia lui va fi răs
turnată, probabil, la recurs. Conceptul de eroare este instructiv.
Nu pot exista erori când decizia creează drepturile. Eroarea este
posibilă doar atunci când decizia încearcă să descopere care sunt
drepturile care domină de fapt şi care, prin urmare, ar trebui să
guverneze rezultatul cauzei.
Adjudecarea, sau încercarea de a rezolva pretenţii divergen-
te descoperind drepturile existente, caută întotdeauna să evite
deciziile sau rezultatele neaşteptate. Încearcă să rezolve neînţele
gerile privind drepturile de proprietate sprijinind şi întărind aş
teptările împărtăşite cu cea mai mare încredere de cât mai multe
persoane. Astfel, adjudecarea este un efort de menţinere a con-
tinuităţii aşteptărilor în prezenţa unor circumstanţe în continuă
schimbare. Iar aşteptările stabile, vă amintim încă o dată, sunt
fundamentul unei cooperări eficiente în cadrul oricărei societăţi
complexe, de mari dimensiuni.
Problema schimbării radicale

Adjudecarea este o abordare revoluţionară a problemelor create
de externalităţile negative. Însă, uneori, schimbările nu apar în
ritmul evoluţiei. Când .suntem copleşiţi de evenimente atât de
noi, încât principiile şi practicile înrădăcinate nu ne oferă prea
mult sprijin ca să le facem faţă, adjudecarea nu funcţionează prea
bine. Inovaţiile tehnologice ne obligă adesea să ne adaptăm ra-
pid la o gamă largă de situaţii noi. Snowmobilele, pesticidele,
balenierele dotate cu radare, antibioticele sau reactoarele nucle-
are sunt doar câteva dintre nenumăratele exemple pe care le-,am
putea cita. Atunci când inovaţiile tehnologice ajung să multiplice
radical externalităţile negative, ar putea fi nevoie de reguli noi
pentru rezolvarea problemelor.
Cererea pentru o nouă definire a drepturilor de proprietate
a fost creată şi de veniturile în creştere. Nu cu foarte mulţi ani în
urmă,.americanii-păreau să fi căzut de acord că, dacă permiteau
ca atmosfera să fie folosită ca un coş de gunoi industrial, avan-
tajele sociale ale acestui fapt ar fi fost mai mari decât dezavanta-
jele. Legile şi tradiţiile noastre spuneau că atmosfera le aparţine
tuturor· şi deci nimănui, aşa că proprietarii fabricilor erau liberi
să o folosească în mod necugetat ca un receptacul pentru rezidu-
uri industriale. Oamenii erau liberi să se mute de lângă fabrici
sau să cumpere spaţii de locuit lângă fabrici la un preţ mic, dacă
preferau să aibă economii în loc de aer curat. Între timp, fabricile
îşi menţineau costurile scăzute eliminându-şi reziduurile în at-
mosferă, iar acest lucru se traducea printr-o disponil:>ilitate mai
şi drepturile
mare a bunurilor pe care le produceau. Însă lucrurile s-au schim-
bat. Bunurile pe care le produc fabricile sunt disponibile acum în
divergente
cantităţi mult mai mari şi mulţi au început să le atribuie o valoare
marginală mai mică. Când începem să atribuim o valoare mar-
ginală mai mare cerului albastru şi aerului cu:at, începem să ne
gândim la ele ca la un drept care ni se cuvine. Incepem să pretin-
dem drepturi de proprietate asupra acestor bunuri de mediu şi
să le cerem celorlalţi să nu le folosească într-un mod incompatibil
cu posibilitatea noastră de a ne bucura de ele. Acest lucru necesi-
tă reguli noi, nu doar o aplicare a regulilor vechi la situaţii noi.
Reducerea externalitătilor
,
prin măsuri legislative Legislaţia clarifică
Crearea unor noi reguli se numeşte legislaţie. Graniţa dintre drepturile de
adjudecare şi legislaţie nu este la fel de clară în practică pe cât proprietate
ar părea din aceste rânduri. Cu toate acestea, distincţia este im- creându-le.
portantă în principiu, pentru că legislaţia creează schimbări în
cadrul drepturilor de proprietate dominante, iar schimbarea re-
gulilor jocului ridică întotdeauna problema corectitudinii şi im-
pune ajustări importante ale comportamentuluf. Provocarea cu
care se confruntă o societate este să legisleze astfel încât să evite
nedreptăţile flagrante şi să minimizeze costul îndeplinirii obiec-
tivelor. Ne vom concentra pe al doilea criteriu, nu pentru că ar
fi mai important, ci pentru că teoria economică are mai multe de
spus despre minimizarea costurilor decât despre maximizarea
dreptăţii.
După cum aţi observat probabil până acum, multe din pro-
blemele sociale la care ne referim sub numele de „ poluare" pot fi
analizate cu succes ca produs al externalităţilor negative. Oamenii
nu poluează aerul sau apa pentru că preferă să respire aer poluat
sau să bea apă poluată, ci ca o consecinţă neintenţionată a unei alte
activităţi în care vor să se implice, cum ar fi faptul că îşi folosesc
maşina sau că produc bunuri spre vânzare. Ignoră costurile exter-
ne pentru că acestea par să nu conteze. Şoferii care fac naveta spre
serviciu şi înapoi îşi poluează propriul aer, însă nu într-o proporţie
suficient de mare ca să poată fi observată, aşa că mersul cu auto-
buzul este (în opinia lor) un inconvenient uriaş. Trec cu vederea
faptul că poluează şi aerul a mii de alţi oameni şi că mai multe
picături infime de substanţe toxice, prea mici ca să producă un
rezultat observabil, care să conteze; se adună şi formează o canti-
tate uriaşă de mizerie, care contează foarte mult. Cu toate acestea,
fiecare persoană care contribuie la crearea problemei se comportă
ca şi cum beneficiul personal obţinut de pe urma şofatului ar avea
o valoare mai mare decât costul suplimentar pe care acest com-
portament i-l impune fiecărei persoane din comunitate. Rezulta.,.
tul final ar putea fi dezastruos. Soluţia, se pare, este internalizarea
acestor externalităţi printr-o nouă legislaţie.
Legiferarea restricţiilor fizice este o abordare populară a pro-
blemei poluării. Se numeşte „comandă şi control". După o anumi-
tă dată, este interzis să elimini în atmosferă sau în apă o cantitate
Folosirea metodei mai mare decât un anumit nivel admis de particule nocive. Mai
„comandă şi
mult ca sigur, această abordare nu va reuşi să minimizeze costul
control" pentru per unitate al reducerii poluării. Ignoră o serie bogată de moda-
a reduce poluarea lităţi în care poate fi îndeplinit de obicei un obiectiv dat şi, prin
este o abordare urmare, oferă doar puţine stimulente ca oamenii să caute şi să im-
defectuoasă. plementeze alternativa cea mai puţin costisitoare. Vom folosi un
exemplu extrem de simplificat pentru a ilustra o parte din princi-
piile controlului poluării care merită să fie înţelese mai bine.
Minimizarea costurilor
Să presupunem că tot „câhul" care murdăreşte aerul din oraşul
Arcadia provine din trei surse: Fabrica A, Fabrica B şi Fabrica C.
Tabelul 10-1 arată cantitatea de câh emisă î,_-.,_ aer lunar de fiecare
fabrică şi costul lunar pe care îl suportă fiecare fabrică pentru a-şi
reduce emisiile de câh. Să presupunem acum că, având în vedere
că tot câhul e dăunător şi nociv pentru plămâni, Agenţia pentru
Protecţia Mediului (APM) decide că unităţile de câh emise ar tre-
bui reduse de la 90.000 la 45.000 pe lună. De ce să nu le reducă
la zero, aţi putea întreba. Pentru că APM a estimat că reducerea
emisiilor la zero ar presupune costuri mai mari decât beneficiile.
Poate că puţin câh nu afectează plămânii nimănui şi nu este nici
măcar vizibil. Vom trece peste procesul prin care EPA ajunge la
această concluzie şi vom presupune pur şi simplu că decizia a
fost luată în baza celor mai bine întemeiate date ştiinţifice dis-
ponibile, cu grija datorată intereselor generale ale oamenilor din
Arcadia. Ne întrebăm care este cea mai bună cale de a îndeplini
obiectivul.
Tabelul 10-1 Emisiile de câh în Arcadia
Sunt mai multe căi. APM ar putea să le interzică fabricilor să

emitămai mult de 15.000 de unităţi de câh pe lună. Acest lucru
ar obliga Fabrica B să îşi reducă emisiile cu 15.000 de unităţi, la 289
un cost lunar de 30.000 $ şi Fabrica C să îşi reducă emisiile cu
30.000, la un cost lunar de 90.000 $, ajungându-se la un cost total Externalitătile
de 120.000 $. O altă variantă ar fi ca APM să oblige toate fabricile şi dreptu~ile
să îşi reducă emisiile la jumătate. În această situaţie, Fabrica A ar divergente
da 7.500 $casă îşi reducă emisiile cu 7.500 de unităţi; Fabrica B
ar da 30.000 $ ca să îşi reducă emisiile cu 15.000, iar Fabrica C ar
plăti 67.500 $ ca să îşi reducă emisiile cu 22.500. Costul total s-ar
ridica la 105.000 $, o modalitate mai ieftină de a îndeplini obiec-
tivul. O cale şi mai puţin costisitoare de abordare ar fi ca APM să
îi ceară fiecărei fabrici să îşi reducă emisiile cu 15.000 de unităţi.
Astfel, Fabrica A ar plăti 15.000 $ pentru a-şi elimina cu totul cele
15.000 de unităţi; Fabrica B ar plăti 30.000 $ pentru a-şi înjumătăţi
emisiile, iar Fabrica Car da 45.000 $ pentru a-şi reduce emisiile
cu o treime. Această abordare ar ajuta oraşul Arcadia să îşi atingă
obiectivul cu un cost total de 90.000 $.
După cum puteţi vedea; costul total scade în mod constant
atunci când povara reducerii emisiilor de câh cade mai mult în
sarcina Fabricii A, care poate să îşi reducă emisiile cu 1 $ per
unitate, şi mai puţin în cea a Fabricii C, care poate să îşi reducă
emisiile numai la costul de 3 $ per unitate. Astfel, dacă obiecti-
vul este reducerea emisiilor până la nivelul tolerabil de 45.000 de A:1$X0=0$
unităţi, ]a cel mai mic cost, de ce să nu le impui această responsa- B: 2 $ X 15.000 =30.000 $
bilitate doar Fabricilor A şi B? Dacă APM i-ar permite Fabricii C C: 3 $ X 30.000 = 10.000 $
să continue să facă ce făcea şi până acum, cerându-le doar Fabri-
cilor A şi B să îşi reducă emisiile la zero, costul total al îndeplinirii
obiectivului ar scădea la 75.000 $.
De ce nu? Ei bine, nedreptatea întregii măsuri ar fi un motiv A: 1 $ X 7.500 =7.500 $
foarte bun să nu le impunem toate costurile Fabricilor A şi B, per- B: 2 $ X 15.000 =30.000 $
miţându-i, în acelaşi timp, Fabricii C să se sustragă cu totul. Până C: 3 $ X 22.500 = 67.500 $
la urmă, minimizarea costului nu este singurul lucru de luat în A.: 1 $ X 15.000 = 15, OOO$
considerare atunci când reprezentanţii guvernului încearcă să în- B: 2 $ X 15.000 =30.000 $
deplinească anumite obiective; corectitudinea este, de asemenea, C: .3 $ X 15.000 =45.000 $
un criteriu important în evaluarea deciziilor guvernamentale. La A: 1 $ X 15.000 = 15.000 $
suprafaţă, ar părea că poluatorii mici din Arcadia ar fi pedepsiţi B: 2 $ X 30.000 = 60.000 $
pentru că sunt capabili să îşi reducă emisiile la• un cost mai mic C:3$X0=0$
decât poate să o facă cel mai mare poluator. Există şanse ca APM
să aleagă această abordare?
O altă abordare: taxarea emisiilor

Să amânăm această întrebare şi să analizăm problema mai de-
parte. Să presupunem că APM nu ştie care este -costul per uni-
tate pe care trebuie să îl plătească fiecare sursă pentru a reduce
poluarea. Este o situaţie mult mai plauzibilă decât presupune-
rea noastră iniţială, din mai multe motive. Poluatorii vor şti cel
mai bine care este costul real, însă vor avea şi interesul de a-şi
290 exagera costurile atunci când ·îşi vor prezenta cauza în faţa APM
sau a publicului. Mai mult, exagerarea nu ar fi întru totul lipsită
Capitolul 1O de onestitate, pentru că nu poţi fi niciod~tă sigur de costul unui
lucru care nu a mai fost încercat înainte şi ţine de prudenţă să îl
estimezi la o valoare mai mare, mai ales dacă o supraestimare
înseamnă că sunt şanse mai mari ca acel cost să nu fie impus.
În final, deşi costurile pot fi reduse, de obicei, prin cercetare şi
experimentare, nimeni nu poate prezice rezultatele pe care le vor
produce experimentarea şi cercetarea. Care este soluţia cea mai
ieftină atunci când APM se confruntă cu o astfel de criză de in-
formaţii?
APM ar fi aplaudată de mulţi economişti dacă ar răspunde
acestei situaţii impunând o taxă per unitate de emisie, permiţân
du-i apoi fiecărei părţi să se adapteze cum consideră de cuviinţă.
Dacă eşti dispus să îi acorzi poluării un cost extern, un cost care
nu este suportat de cel care o produce, atunci se justifică impu-
nerea unei taxe pe activităţile poluante. Dacă taxa per unitate po-
luantă poate fi stabilită astfel încât să fie egală cu costul extern,
creatorul şi beneficiarul prezumptiv al costurilor va fi obligat să
le suporte. Dacă din această cauză activitatea poluantă devine
prea scump de continuat, aceasta va înceta, aşa cum ar şi trebui
în situatia în care costurile sale sunt mai mari decât beneficiile.
Dacă be~eficiile sunt în continuare mai mari decât costurile, chiar
şi atunci când se plăteşte taxa, activitatea poluantă va continua,
însă într-un ritm mai încet, pentru că este mai costisitoare acum.
Totuşi, în această situaţie, va exista venitul din taxă, care îi va
despăgubi - le va cumpăra înţelegerea - pe cei care sunt afectaţi
de costurile externe.
A: 2,01 $ > cost Să presupunem că APM s-ar abţine şi nu i-ar spune niciunei
B: 2,01 $ > cost fabrici cu cât ar trebui să îşi reducă emisiile, cerându-le tuturor,
C: 2,01 $ < cost în schimb, să plătească o taxă de 2,01 $ pentru fiecare unitate de
câh emisă lunar. Fiecare fabrică ar primi acelaşi tratament, situa-
ţie ce pare corectă. Cum ar reacţionafabricile? Fabrica A ar consi-
dera că este mai ieftin elimine emisiile cu totul decât să plătească
taxa. La fel ar face şi Fabrica B. Pe de altă parte, Fabrica Car găsi
că este mai avantajos să plătească taxa şi să emită în continuare
45.000 de unităţi de câh pe lună. Astfel, costul total ar reducerii
emisiilor la jumătate ar fi de 75.000 $, iar toate fabricile ar fi trata-
te la fel. Observaţi că taxa de 90.450 $ pe care Fabrica C ar plăti-o
în această situaţie ar fi mai degrabă un transfer al avuţiei către
restul societăţii, nu un cost net. Fabricile A şi Bar plăti toate cos-
turile programului de reducere a poluării, în timp ce Fabrica C
ar despăgubi comunitatea pentru dreptul de a continua să emită
45.000 de unităti de câh în fiecare lună.
SarcinaAPM este să compare costurile marginale ale reduce-
rii emisiilor cu beneficiile marginale. Folosirea taxelor îi permite
agenţiei să dobândească informaţii despre aceste costuri şi bene-
ficii, observând ce se întâmplă când variatele costuri estimate ale 291
poluării sunt evaluate în funcţie de poluatori. Este o abordare care
se pretează învăţării prin experimentare. Obţinerea unor informa- Externalitătile
ţii valide despre costuri şi beneficii este esenţială în orice program şi dreptu~ile
de protecţie a mediului preocupat de bunăstarea umană. divergente
Permise de poluat?
Să ne întoarcem acum la o întrebare căreia am evitat să îi răspun
dem înainte. După ce am comparat costurile presupuse de dife-
rite modalităţi de a reduce poluarea aerului, am întrebat dacă,
într-o astfel de situaţie, APM avea şanse să aleagă abordarea cea
mai ieftină. Am amânat răspunsul pentru a argumenta că direc-
tivele fizice de orice fel - metoda „comandă şi control" - sunt, în
general, inferioare taxelor ca metode de control al poluării. Când
taxând emisiile, ne folosim de ajutorul sistemului preţurilor pen-
tru a ne rezolva problema. Totuşi, abordarea bazată pe taxe nu
este populară în rândul publicului dintr-un motiv care le-ar în-
greuna şi sarcina celor de la APM de a legifera cel mai ieftin set
de directive fizice. Taxele pe poluare au căpătat eticheta negativă
de „permise de poluat", sintagmă ce seamănă foarte mult cu o
permisiune oficială să comiţi crime.
Acest lucru ridică însă o întrebare importantă. Chiar dacă
am dori să privim unele activităţi poluante ca fiind atât de ine-
rent indezirabile încât ar trebui interzise cu totul, în mod clar,nu
dorim să adoptăm această atitudine faţă de cea mai mare parte
a ceea ce numiin poluare. Activităţile poluante în care se impli-
că oamenii sunt, de obicei, activităţi care produc beneficii, uneori
beneficii considerabile, atât pentru alţi oameni, cât şi pentru ei. Să
condamni aceste activităţi înseamnă să condamni poluarea, fie că
ne place să admitem acest lucru sau nu. Însuşi termenul „poluare"
ne face, probabil, să ne îndreptăm pe acest drum greşit. Etimolo-
gic, termenul are o conotaţie morală puternică, aşa cum ne arată
orice dicţionar bun. În literatura clasică, un act poluant corupea
întreaga comunitate. În acest context, un „permis de poluat" este
la fel ca un permis să comiţi acte imorale sau infracţionale. Totuşi,
mai mult ca sigur, nimeni nu vrea să spună că proprietarii care
îşi încălzesc casele cu centrale, lansând astfel „poluanţi" în aer, se
comportă în mod imoral sau infracţional. Cea mai mare parte a
poluării ar trebui văzută ca un cost, nu ca o infracţiune, şi, prin ur-
mare, ar trebui „autorizată" dacă valoarea costului este mai mică
decât beneficiile, corect calculate, asociate 'acestuia.
Eficienţă şi corectitudine
Unii oameni se opun taxării pe poluanţi pentru că sunt de părere
că astfel de taxe sunt fundamental incorecte. Acestea ar pune în-
292 treaga povară a reducerii poluării pe umerii celor săraci, permi-
ţându-le în acelaşi timp celor bogaţi să îşi bată joc în continuare
Capitolul 10 de mediu. Alegerea agenţilor care trebuie să îşi reducă sursele de
poluare în funcţie de costul pe care trebuie să îl plătească pentru
a face acest lucru, cerută de soluţia costului minim, pare la fel de
arbitrară şi nedreaptă faţă de alte persoane. Cu toate acestea, ori-
ce răspuns dat celor care ridică problema corectitudinii trebuie
să arate că soluţia eficientă poate fi implementată rezolvând şi
problema corectitudinii, în diverse moduri. Cu alte cuvinte, nu
e neapărat să atribuim costurile unor anumite părţi atunci când
selectăm soluţia cea mai eficientă. Cazul Arcadiei ne ajută din
nou să ilustrăm situaţia.
Să presupunem că, dintr-un motiv oarecare, APM intenţio
nează să impună întregul cost al reducerii poluării Fabricii C -
poate pentru că Fabrica C este singura care şi-l permite, pentru
că este cel mai mare poluator sau pentru că a fost ultima fabrică
înfiinţată în Arcadia. Oricare ar fi motivul, tot ce trebuie să facă
APM este să le spună managerilor Fabricii C că trebuie să reducă
emisiile pe care le lansează în aerul Arcadiei cu 45.000 de unităţi
sau să plătească 2,01 $ pentru fiecare unitate care va depăşi acel
prag. Managerii Fabricii C vor căuta apoi modalitatea cea mai ief-
tină de a-şi reduce emisiile cu 45.000 de unităţi. Dacă managerii
deţin informaţiile din Tabelul 10-1, îi vor oferi.Fabricii A 15.000 $ şi
alte câteva sute de dolari ca să îşi reducă la zero emisiile şi Fabricii
C puţin pese 60.000 $ pentru a face acelaşi lucru. Astfel, Fabrica C
va reduce nivelul emisiilor până la nivelul-ţintă. Totuşi, în loc să
dea 135.000 $ pentru a face chiar ei acest lucru, managerii Fabricii
C le vor da 75.000 $ fabricilor A şi B ca să facă treaba în locul lor.
Reducerea poluării nu este diferită de orice altă activitate lu-
crativă în care unii sunt mai eficienţi decât alţii. Aşa cum avem de
câştigat pentru că mâncarea, jucăriile şi cosmeticele noastre sunt
produse de cei care au un avantaj comparativ în producţie, avem
de câştigat şipentru că firmele care au cel mai bun avantaj compa-
rativ în acest domeniu produc mai mult aer curat. Însă avantajele
comparative sunt exploatate prin schimburi. Este motivul pentru
care abordarea reducerii poluării bazată pe taxare este superioară,
în general, unei abordări care le impune restricţii fizice anumitor
firme. Abordarea bazată pe taxare încearcă să modifice costurile
financiare relative astfel încât acestea să reflecte noile decizii spre
cine ce drepturi are, însă apoi le permite tuturor părţilor să facă
schimburi liber, în baza propriilor avantaje comparative, şi să asi-
gure noile obiective sociale în cel mai eficient mod.
Conceptul balonului
În 1979, APM a făcut un pas mare în direcţia sugerată de această
analiză, elaborând noi reglementări care permiteau şi încurajau
schimburile între sursele de poluare a aerului. În loc să fixeze li- 293
mite stricte privind emisiile permise în cazul fiecărui coş de fum,
agenţiile de implementare le permiteau fabricilor să depăşească
---,Jl;,~I
Externalitătile
limitele la un moment dat, dacă puteau să compenseze altă dată. şi dreptu~ile
Puteau pretinde că întreaga fabrică era înconjurată de un balon divergente
uriaş (de aici şi numele acestei abordări- conceptul balonului) şi
controla cantitatea totală de emisii din balon. În cadrul acestei po-
litici, o firmă putea să diminueze costul realizării nivelului-tintă
al calităţii aerului permiţând ca emisiile să crească ori de cât~ ori
controlarea acestora era deosebit de costisitoare şi să recupereze
atunci când emisiile puteau fi reduse la un cost mai mic.
Această abordare a fost contestată în instanţă de ecologişti,
care susţineau că permitea ca în regiunile în care calitatea aerului
încălca deja standardele APM să fie produsă şi mai multă poluare.
O firmă nu trebuia lăsată să deverseze substanţe toxice prin coşul
A doar pentru că reducea emisiile toxice din coşul B. Dacă emisiile
din coşul B puteau fi diminuate la costuri reduse, susţineau eco-
logiştii, atunci acestea trebuiau reduse. Totuşi, emisiile din coşul
A nu ar fi trebuit să crească. Argumentul ecologiştilor presupune
implicit că nu există decât un singur bun: aerul curat.
Curtea Supremă a respins acest argument în 1984, lăsân
du-le fabricilor şi uzinelor uşa deschisă să se extindă în zonele cu
probleme de calitatea aerului (fără a înrăutăţi calitatea aerului)
şi încurajând APM să facă un pas înainte. Dacă firmelor şi fabri-
cilor li se permitea să facă schimburi interne prin compensare,
în beneficiul eficienţei sau pentru a atinge anumite obiective la
costul cel mai mic cu putinţă, atunci de ce să nu fie permise astfel
de schimburi între firme? Dacă ar dori să construiască o centrală
electrică pentru a satisface cererile clienţilor, o regie de energie
electrică ar putea face acest lucru fără să diminueze calitatea ae-
rului, convingând o altă firmă să îşi reducă emisiile în cuantumul
cu care vor creşte propriile ei emisii. De fapt, firmele ar primi
permisiunea de a vinde şi de a cumpăra „drepturi de a polua".
Acest lucru nu le-a căzut bine ecologiştilor mai înfocaţi, care
au argumentat că nimeni nu deţinea „dreptul de a polua", deci
nimeni nu putea să îl cumpere. Totuşi, premisa este îndoielnică.
Firmele chiar au dreptul să elimine substanţe nocive în aer, lucru
dovedit de faptul că fac acest lucru pe faţă, fără a fi amendate.
,,Drepturile lor de a polua" sunt atât reale, cât şi legale. Accep-
tând şi clarificând acele drepturi, APM a făcut posibilă dezvol-
tarea unei pieţe a drepturilor de acest tip, fapt ce a însemnat că
firmele, la rândul lor, puteau să cumpere programe de control
al poluării de la alte firme care aveau un avantaj comparativ în
sectorul controlării poluării. Dacă APM îi permite firmei cum-
părătoare să folosească doar un anumit procentaj din drepturile
cumpărate - ca să folosească 100, de exemplu, trebuie să cumpere
130 - atunci poate să pună conceptul balonului în slujba unui aer
294 tot mai curat. Observaţi, de asemenea, că toţi cei care vor ca aerul
lor să fie mai curat decât o cere APM ar putea, în acest sistem, să
Capitolul 10 cumpere „drepturi de a polua" şi să le scoată de pe piaţă.
Cu toate acestea, sistemul nu va funcţiona dacă drepturile
nu sunt bine definite şi nu se poate conta pe ele. Niciun individ
sau grup nu va fi dispus să cum.pere drepturi pentru a le scoate
de pe piaţă dacă autorităţile de reglementare pot reacţiona cre-
ând noi drepturi pentru a le înlocui pe cele retrase. La fel, nicio
firmă nu va fi dispusă să dea bani pentru a cumpăra drepturi
dacă va crede că poate obţine aceleaşi drepturi de la autorităţile
de reglementare, doar cu puţin lobby. Firmele sunt mult mai în-
clinate să investească resurse pentru a descoperi şi a inventa noi
modalităţi de a-şi reduce emisiile sub pragul minim admis legal
dacă ştiu că pot vinde altcuiva rezultatul.
Curăţarea aerului este o provocare ecologică deosebit de di-
ficilă. Sursele de poluare a aerului sunt numeroase şi greu de
monitorizat. Costurile purificării aerului, exprimate în beneficii
pierdute dinainte, vor fi deseori mult mai mari decât suntem în:
clinaţi să presupunem atunci când ne gândim exclusiv la fabrici
(în care lucrează alţi oameni) şi uităm, în mod convenabil, de
propriile noastre şemineuri, ţevi de eşapament, grătare din curte
sau sprayuri. Beneficiile enorme aduse de aerul curat, coroborate
cu costurile mari necesare obţinerii acestuia, ar trebui să ne facă
să apreciem orice sistem care poate să ne dea mai mult din ce ne
dorim la un cost mai mic.
Drepturile şi problema socială a poluării

Nu dorim să încheiem acest capitol dându-ne girul eficienţei,
pentru că ineficienţa nu este problema fundamentală. La această
oră, poluarea este o preocupare socială şi politică majoră pentru
că oamenii nu se pun de acord asupra drepturilor. Tot mai mulţi
oameni încep să spună: ,,Îţi obţii beneficiile impunându-mi mie
(sau nouă) acest cost, însă nu ai niciun drept moral să faci acest
lucru şi nu ar trebui să ai nici dreptul legal". Neînţelegerile de
acest tip pot fi extrem. de dificil de rezolvat. Gândirea economică
sugerează câteva principii care ar putea fi de un real ajutor când
ne angajăm în această problemă.
Primul este că cererea nu este niciodată complet neelasti-
că pentru niciun bun, nici măcar pentru bunul numit aer curat.
Trebuie să decidem cât de mult ne dorim ceva, de preferat cu
recunoaşterea lucidă a faptului că putem obţine mai mult doar
dacă renunţăm la cantităţi importante din alte lucruri pe care ni
le dorim..
Al doilea este că ar trebui să le lăsăm oamenilor cât de multă
libertate putem ca să îşi aleagă propriile modalităţi de a se adap-
ta. Dacă scopul nostru este acela a reduce arderea combustibilu•
lui fosil, de exemplu, ar fi de dorit să îi lăsăm. pe oameni să aleagă 295
mijloacele prin care pot reduce costul pe care îl suportă. Ar trebui
să evităm metoda „comandă şi control", care măreşte, de obicei, Externalitătile
costul realizării oricărui obiectiv şi, mărind costul, sporeşte re- şi dreptu~ile
zistenţa. faţă de obiectivul în sine. Folosirea sistemului preţului
divergente
reduce costurile. Să îi laşi pe oameni să facă schimburi este o
metodă care diminuează, de asemenea, costurile.
În final, ar trebui să reţinem importanţa unor drepturi de
proprietate stabile. Când oamenii ştiu care sunt regulile şi pot
conta pe faptul că nu se vor schimba arbitrar, costurile tranzacţiei
scad şi cooperarea eficientă sporeşte.
Congestia traficului ca externalitate

Uneori, însă, obsesia pe care o avem faţă de drepturi ne orbeşte
când vine vorba de lumea reală, cum se întâmplă în cazul con-
gestiei traficului. Americanii o clasează constant drept una dintre
cele mai stresante probleme ale vieţii urbane. Este un tip încurcat
de problemă socială, dacă te gândeşti bine, pentru că oamenii
care se plâng de ea sunt exact aceeaşi oameni care o creează.
Totuşi, când înţelegi conceptul de extemalitate, încurcătu
ra se descâlceşte. Congestia este o externalitate negativă, cu alte
cuvinte, este un cost produs de oamenii care nu o iau în consi-
derare atunci când iau decizii. Iau în seamă doar costurile create
de ceilalţi şoferi.
Ce s-ar întâmpla dacă i-am face pe şoferi să internalizeze
extemalităţile produse de congestia traficului? Dacă am. găsi o
cale de a face astfel încât costurile congestiei să revină la şoferii
care le-au creat, ce s-ar întâmpla? Ar conduce doar atunci când
beneficiile marginale ale şofatului ar fi mai mari decât costurile
marginale. Toată lumea deja face acest lucru, bine înţeles; însă
în sistemul nostru actual, acele costuri nu includ costurile im-
puse celorlalţi şoferi. Dacă şoferii ar trebui să plătească nu doar
costurile proprii, ci şi costurile marginale ale congestiei, pe care
decizia lor de a merge cu maşina le-a impus şi celorlalţi, ar con-
duce mai rar. Ar merge cu maşina doar atunci când beneficiul
lor marginal ar fi mai rnare decât suma costurilor marginale im-
puse tuturor celorlalţi din societate. Toţi şoferii ar avea de. câş
tigat! Străzile nu ar mai fi congestionate. Şoferii ar ajunge unde
au treabă fără a mai fi blocaţi în trafic. Ar alege substitute pentru
călătoriile cu maşina cu valoare marginală mai mică, reducând
astfel coshll pentru toţi cei care fac călătorii cu maşina care au o
valoare marginală mai rnare. Iar calitatea substitutelor va creşte
cu siguranţă. Oamenilor le va fi mai uşor să împartă o maşină;
autobuzele se vor mişca mai repede pe străzile acum lipsite de
blocaje şi vor trece mai des prin staţii, reacţionând la cererea mai
296 mare. Ce minunat ar fi - numai de-am găsi o cale de a internaliza
externalitătile!
Capitolul 10 Există' o cale. Se numeşte fixarea unui preţ. Economiştii o
numesc fixarea unui preţ pe congestie. Aproape toţi ceilalţi o nu-
mesc taxă rutieră şi nici nu vor să mai audă de ea. ,,Dau bani pen-
tru drumuri când plătesc taxele pe carburanţi; nu vreau să mai
dau încă o dată bani şi pe taxa rutieră". Cu toate acestea, taxele
pe carburanţi asigură costul construirii drumurilor, nu costul fo-
losirii lor. Tocmai costul ignorat al folosirii lor generează conges-
tia de care se plânge toată lumea. Suntem prinşi în congestii ale
traficului pentru că autorităţile, care deţin drumurile, le permit
tuturor să le folosească fără să plătească o taxă. Dacă tuturor ni
s-ar cere să plătim taxe în funcţie de costurile pe care le impunem
celorlalţi, am putea elimina congestiile.
Există acum tehnologia necesară pentru a le impune şofe
rilor taxe ajustate cu precizie în funcţie de nivelul de congestie
(costurile externe). Mai mult, totul poate fi realizat automat, fără
Să conduci foră afi ca nimeni să fie nevoit să oprească şi să plătească o taxă rutieră.
obligat să plăteşti Facturile pot fi trimise acasă la sfârşitul lunii. Tehnologia nu este
o taxă este situaţia folosită pentru că oamenii sunt atât de ostili faţă de idea taxelor
ideală pentru toţi rutiere; presupun că au dreptul să conducă gratis pe străzile pen-
dintre noi, însă şi tru care plătesc impozite. Cred că o taxă rutieră nu ar face decât
foarte costisitoare să le scoată bani din buzunar şi nu îşi dau seama că un sistem de
pentru toţi. fixare a preţului pe congestie le-ar crea beneficii cu o valoare mai
mare decât costurile pe care ar trebui să le plătească sub forma
taxelor rutiere. Este o altă situaţie în care fixarea unui preţ pe un
bun rar, în acest caz spaţiul de pe drumurile urbane, poate redu-
ce costurile nerecuperabile, aducând beneficii tuturor.
Scurtă recapitulare
Măsurile luate de oameni impun deseori costuri asupra celor-
lalţi,costuri pe care actorii implicaţi nu le iau în considerare.
Economiştii se referă la ele denumindu-le costuri externe sau ex-
ternalităţi negative.
Externalităţile negative se înmulţesc rapid în societăţile ur-
bane, -industrializate. Chiar şi atunci când costurile externe ale
unor actiuni date sunt mai mari decât beneficiile aduse actorilor.
costuri!~ tranzacţiei îi vor împiedica deseori pe cei implicaţi să
negocieze aranjamente mai satisfăcătoare.
Negocierea este procedura standard folosită de membrii
unei societăţi pentru a-şi asigura cooperarea şi acordul celorlal~
fără a le impune acestora costuri nedorite. Drepturile de propn-
etate clar definite fac negocierile mai uşoare, reducând costurile
tranzactiei.
Pr~tenţiile divergente asupra drepturilor pot fi adesea rezol-
vate prin examinarea principiilor şi a practicilor deja stabilite.
Adjudecarea în această manieră păstrează continuitatea aştep 297
tărilor. Drepturile de proprietate neclare şi schimbările apărute
arbitrar în cadrul lor fac mai dificilă cooperarea socială, pentru Externalitătile
că tuturor le va fi mai greu să îşi facă planuri cu încredere. şi dreptu~ile
Schimbările sociale rapide sau radicale pot îngreuna atât de divergente
mult rezolvarea prin adjudecare a pretenţiilor divergente pri-
vind drepturile încât va fi nevoie de legislaţie. Legislaţia duce Ia
crearea unor noi reguli pentru a stabili şi a defini ceea ce oamenii
pot face cu resursele pe care le deţin.
Noile reguli vor genera soluţii cu costuri mai reduse la unele
probleme de externalitate negativă precum „poluarea" dacă Ie
vor permite oamenilor să facă schimb mai uşor de drepturi şi
obligaţii. Taxele pe costurile externe nedorite şi sistemele de a
face comerţ cu „drepturi de poluare" le oferă poluatorilor sti-
mulente adecva~ şi facilitează apariţia sistemelor ieftine de a
reduce poluarea. In mod contrar, aşa-numitele abordări de tipul
,,comandă şi control" nu sunt la fel de atente ca sistemele orien-
tate către piaţă la problemele de informare şi stimulare cu care se
confruntă orice politică menită să reducă poluarea.
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUT!!

,
1. Autorităţile din River Edge, New Jersey, au adoptat o ordo-
nanţă prin care scoteau în afara legii obiceiul rezidentilor
de a parca, în faţa propriilor locuinţe şi peste noapte, ~a-
şini cu numere de înmatriculare comerciale sau cu inscrip-
ţii pe caroserie.
(a) Creau şoferii externalităţi negative?
(b) De ce persoanele cărora nu le plăcea să vadă astfel de
maşini în cartierele lor au făcut presiuni pentru o nouă
ordonanţă în loc să vorbească direct cu proprietarii ve-
hiculelor?
(c) În urma ordonanţei, unii oameni au avut de câştigat,
alţii de pierdut. Cum putem şti dacă beneficiile ordo-
nanţei au fost mai mari decâ.t costurile ei?
2. Care dintre următoarele acţiuni generează extemalităţi ne-
gative care creează de asemenea şi probleme sociale?
(a) Să arunci coji de arahide pe trotuar
(b) Să arunci coji de arahide pe podea în timpul unui meci
de baseball important
(c) Să arunci ambalajul uneu ciocolate pe trotuar
(d) Să arunci confeti dintr-o clădire de birouri în timpul
unei parade
(e) Să arunci pocnitori zgomotoase de Ziua Independenţei
(f) Să faci un joc de artificii de Ziua ·Independenţei
3. De ce unii oameni îi deranjează pe ceilalţi, vorbind în tim-
pul filmelor? Au căzut de acord vorbitorii şi cei pe care îi
. . -·_ _ ___:_____................... _. ----~--.1.~~---·~--
298 deranjează în privinţa drepturilor dobândite atunci când
au cumpărat un bilet la film? Cum ar putea rezolva acest
Capitolul 1O conflict patronii cinematografelor? De ce nu o fac?
4. Care sunt pretenţiile privind drepturile de proprietate care
intră în conflict în fiecare dintre cazurile descrise aici? Cum
aţi prefera ca acestea să fie rezolvate (presupunând că sun-
teţi un observator imparţial)?
(a) Proprietarii de motociclete doresc să îşi scoată amorti-
zoarele de zgomot pentru a obţine un randament mai
bun al motorului, însă legea limitează zgomotul care
poate fi produs de o motocicletă.
(b) Un grup vrea să interzică montarea panourilor publi-
citare de-a lungul drumurilor de ţară, însă fermierii
pretind că au dreptul să afişeze orice anunţ doresc pe
proprietatea lor.
(c) Un parlamentar din Missouri propune un proiect legis-
lativ care transformă într-o infracţiune fapta de a-ţi su-
fla nasul într-un restaurant în mod zgomotos.
(d) Un parlamentar din Connecticut propune un proiect
legislativ care ar interzice aruncarea cu orez la nunţi pe
motiv că orezul nefiert este nesănătos pentru păsări.
(e) Proprietarii de restaurante vor să poată respinge per-
soanele a căror îmbrăcăminte nu îndeplineşte anu.mite
standarde. (Ar trebui legalizat acest lucru?)
(f) Oamenii care nu se spală niciodată vor să folosească
transportul în comun. Oamenii care nu se piaptănă sau
nu îşi perie niciodată părul vor să se plimbe şi să stea
pe bancă în parcurile publice. (Ar trebui ca nespălaţii să
fie excluşi din autobuze? Ar trebui ca neîngrijiţii să fie
exilaţi din parcuri?)
5. Un dud bătrân din curtea vecinei îţi oferă umbra bineveni-
tă, însă ei nu îi aduce decât o sumedenie de dude necomes-
tibile care îi fac mizerie în curte. Vrea să taie copacul.
(a) Are dreptul legal de a face acest lucru?
(b) Îi spui: ,,Ştiu că urăşti dudele care îţi fac mizerie prin
curte, însă nu la fel de mult pe cât aş urî eu să-mi pierd
umbra". Poţi să îţi dovedeşti afirmaţia? Dacă nu poţi
demonstra că îi atribui umbrei o valoare mai mare decât
îi atribuie ea unei curţi curate, cum ai putea să o faci să
dea o valoare mai mare beneficiilor pe care le-ar obţine
ea dacă nu ar tăia copacul decât celor pe care le-ar oh-
tine ea dacă nu ar face-o? (Indiciu: Cum îl faci pe insta-
iator să decidă că duminică după-amiaza preferă să îţi
desfunde toaleta în loc să se uite la meciul echipei sale
de fotbal favorite?)
(c) O cale alternativă este să îi conteşti dreptul legal de a
tăia copacul. Ai putea încerca să faci astfel încât copacul
să fie declarat un simbol istoric sau să ceri în instanţă ca 299
ea să completeze o declaraţie privind impactul asupra
mediului înainte de a primi permisiunea să taie copa- Externalitătile
cul. La ce pericole te expui cu această tactică? (Indiciu: şi dreptu~ile
Dacă te gândeşti că în viitor ai putea fi împiedicat să
divergente
îţi exerciţi un drept pe care îl deţii acum, vei aştepta să
vezi ce se întâmplă cu dreptul tău sau îl vei folosi chiar
acum, când îl deţii în mod clar?
6. Doi copii se ceartă pentru că nu au hotărât care dintre ei
poate alege programul pe care să-l urmărească la singurul
televizor al familiei. Este un caz de drepturi de proprietate
divergente.
(a) Ar trebui ca părinţii să le spună să îşi rezolve singuri
problema? În ce condiţii ar putea duce această măsură
la o rezolvare satisfăcătoare a conflictului?
(b) Cum reuşesc drepturile de proprietate prost definite să
facă şi mai dîficilă, în acest caz, rezolvarea satisfăcătoa
re a problemei prin negociere?
(c) Arătaţi cum ar putea contribui părinţii la rezolvarea
conflictului, mai întâi, oferind adjudecarea, iar apoi fur-
nizând legislaţia.
7. Potrivit unui sondaj rea.lizat de Wall Street Journal şi NBC
News, opt din zece americani spun că sunt „ecologişti".
Este confirmată a.ceastă afirmaţie de practicile lor de cum-
părare şi de consum?
(a) 67 % din cei intervievaţi ar fi dispuşi să plătească 15
până la 20 de cenţi în plus pentru un galon de carburant
care produce mult mai puţină poluare decât amestecu-
rile actuale. O rafinărie importantă a declarat că a obţi
nut un astfel de amestec, dar că acesta nu se vinde. Aţi
spune că cei 67 % din intervievaţi, care nu cumpără un
tip de carburant mai puţin poluant atunci când acesta.
devine disponibil, nu sunt sinceri când pretind că sunt
ecologişti?
(b) Când au fost întrebaţi dacă ar aproba o majorare cu 25
de cenţi a taxei de carburant pentru a încuraja reduce-
rea consumului şi protejarea mediului, 69 % din cei in-
tervievaţi s-au opus şi doar 27 % au fost de acord. Puteţi
concilia această situaţie cu pretenţia că două treimi din
ceiintervievaţi sunt ecologişti?
(c) 85 % din cei intervievaţi voiau ca guvernul să ceară ca
maşinile să consume mai puţin combustibil şi să fie mai
puţin poluante, însă doar 51 % erau dispuşi să accep-
te ca maşinile să devină „mai_ mici şi mai puţin sigure"
pentru a proteja mediul. Puteţi oferi o explicaţie .plauzi-
bilă pentru acest amestec de atitudini?
300 8. Pe un semn de pe plajă scrie „Nu aruncaţi gunoaie! Amen-
:~tr-;--- dă 25 $". Totuşi, în loc să parcurgă distanţa destul de mare
Capitolul 10 până la coşul de gunoi, un bărbat de pe plajăîşi aruncă sti-
clele de suc folosite pe nisip. Ştie că patrula de pe plajă l-a
văzut şi că îi va da o amendă, însă este foarte bogat aşa că
le atribuie banilor o valoare marginală foarte mică, dându-i
o valoare marginală mult mai mare timpului. Aţi spune că
face mizerie, chiar dacă este dispus să plătească amenda?
Sau a cumpărat dreptul de a folosi nisipul drept coş de gu-
noi?
9. Studiile realizate de Departamentul de Autostrăzi din Mi-
chigan au arătat că gunoaiele reprezentate de recipientele
pentru băuturi au scăzut cu 82 %, iar cantitatea totală de
gunoi strânsă a scăzut cu 32 % atunci când statul a adop-
tat o lege care impunea o garanţie obligatorie pentru toate
recipientele de bere şi alte băuturi. Potrivit unei estimări a
efectului pe care legea îl avea asupra preţurilor, consuma-
torii din Michigan dădeau cu 300 de milioane de dolari pe
an mai mult pe bere şi băuturi.
(a) Dacă aceste date sµnt corecte, este legea garanţiei obli-
gatorii „eficientă din punct de vedere al costurilor" în
opinia voastră? Cine ar putea decide acest lucru?
(b) Să presupunem că am şti că cetăţenii din Michigan atri-
buie reducerii gunoiului o valoare mai mare de 300 mi-
lioane de dolari pe an. Ar putea să demonstreze acest
lucru „eficienţa din punct de vedere al costurilor" a le-
gii garanţiei obligatorii?
(c) Cu 300 de milioane de dolari pe an, câţi oameni ar pu-
tea fi angajaţi cu normă întreagă ca să se plimbe de co-
lo-colo şi să strângă gunoiul? Să presupunem că fiecare
gunoier primeşte 5 $ pe oră, adică 10.000 $ pe an, pentru
50 de săptămâni de câte 40 de ore. Credeţi că o astfel de
armată de gunoieri cu normă întreagă ar putea reduce
cantitatea totală de gunoi cu mai mult de 32 %?
10. Oraşul Bombast le permite autovehiculelor să circule fără
amortizoare de sunet dacă deţin o autorizaţie de zgomot,
care costă 20 $ pe lună. În oraşul Tranquil Heights este ile-
gal să circuli cu un vehicul fără amortizor de zgomot, iar
amenda în caz de nerespectare a prevederii este de 100 $.
Şoferii care aleg să încalce ordonanţa sunt prinşi şi amen-
daţi cam o dată la cinci luni. Cu alte cuvinte, oraşul -Bom-
bast permite circulaţia vehiculelor zgomotoase contra unei
taxe, iar Tranquil Heights interzice acest lucru şi îi amen-
dează pe contravenienţi. Taxa şi amenda sunt echivalente
din punct·de vedere financiar atunci când înmulţim amen-
da cu probabilitatea de 0,2 % că va trebui plătită în fiecare
lună.
(a) Dată fiind această echivalenţă financiară, care este di- 301
ferenţa dintre felul în care oraşul Bombast şi oraşul
Externalitătile
Tranquil Heights abordează problema amortizoarelor
şi a vehiculelor zgomotoase?
şi dreptu~ile
divergente
(b) Este clar că oamenii care conduc fără amortizoare în
oraşul Bombast sunt autorizaţi să facă zgomot. Oa-
menii care conduc fără amortizare în oraşul Tranquil
Heights dobândesc o licenţă când plătesc amenda? Ar fi
legiuitorii din Culmi Senine de acord cu faptul că plata
amenzii îi autorizează pe contravenient să conducă fără
amortizor?
(c) O diferenţă între „poţi face zgomot dacă plăteşti" şi „nu
poţi face zgomot şi vei plăti dacă vei face" este că în
al doilea caz, însă nu şi în primul, partea care produce
zgomotul face un lucru pe care societatea îl condamnă.
Are acest fapt un efect propriu asupra comportamentu-
lui? De obicei, cum răspunde societatea atunci când in-
divizii continuă să adopte un comportament pe care ea
l-a condamnat prin lege? Rămâne constantă pedeapsa,
aşa cum se întâmplă în cazul unei taxe pentru compor-
tamente permise?
(d) Ne ajută această deosebire să înţelegem ce se ascunde
în spatele unora dintre obiecţiile aduse taxelor de po-
luare? Atunci când oamenii susţin că taxele bazate pe
cantitatea de emisii lansate în aer sau apă reprezintă un
„permis de poluat", nu se opun, de fapt, autorizării prin
lege a emisiilor?Nu vor ei ca poluatorii să aibă o respon-
sabilitate morală mai mare, suportând, în acelaşi timp,
şi costuri financiare mai mari? De ce ar vrea oamenii
extrem de interesaţi de aerul curat să transforme pro-
blema într-una morală?
(e) Drept urmare, când ar fi de dorit să considerăm emisiile
din aer sau apă nişte costuri impuse celorlalţi, care vor
fi autorizate cu condiţia achitării unei taxe, şi când ar
fi mai bine să le tratăm drept contravenţii care trebuie
pedepsite prin amenzi?
11. Cărţile de istorie deplâng adesea dispariţia marilor turme
de bizoni care străbăteau preeriile din vestul american îna-
inte de sosirea vânătorilor de pe alte continente.
(a) De ce au fost atât de mulţi oameni dispuşi să împuş
te aceste animale, lăsându-le apoi carnea şi pielea să
putrezească? Nu era o risipă prea mare? Atunci, de ce
erau atât de numeroşi cei care preţuiau atât de mult un
moment ca acesta, încât omorau animalele doar pentru
a se distra?
(b) Cine suporta costurile atunci când un vânător împuşca
un bizon de la geamul unui tren în mişcare?
(c) A fost dispariţia bivolilor o acţiune ireversibilă? Sau
am putea să reînviem turmele acelea imense de bi-
zoni în doar câţiva ani, dacă ar exista stimulentele
potrivite?
(d) Ce animal a înlocuit bizonul în preeriile de vest? De
ce numeroasele cirezi de vaci din toată ţara nu au
parte de aceeaşi soartă ca bizonul? Ce credeţi că s-ar
întâmpla cu mărimea relativă a cirezilor de vaci şi a
turmelor de bizoni dacă americanii şi-ar pierde pofta
de carne de vită şi ar începe să adore carnea de bi-
zon?
12. Cât de importantă este proprietatea? Uitaţi-vă din nou Ia
întrebarea 9 de la sfârşitul Capitolului 1. Încercaţi să răs
pundeţi la aceste întrebări:
(a) Ce răspuns credeţi că va da Sierra Club dacă o compa-
nie petrolieră ar cere autorizaţia de a extrage gaze natu-
rale dintr-o rezervaţie aflată în proprietatea guvernului
federal?
(b) Cum credeţi că va fi influenţată decizia celor de la Sier-
ra Club dacă reprezentanţii. companiei petroliere ar fi
dispuşi să plătească o redevenţă uriaşă către guvernul
federal pentru că în rezervaţie există un zăcământ im-
portant de gaze naturale?
(c) Ce importanţă credeţi că va avea dacă reprezentanţii
companiei petroliere ar promite că vor extrage gazele
naturale folosind metode cu un impact extrem de redus
asupra mediului?
(d) Ce importanţă credeţi că va avea dacă rezervaţia natu-
rală, în loc să aparţină guvernului federal, ar fi în pro-
prietatea Sierra Club?
(e) De ce credeţi că Societatea Audubon a autorizat trei
companii petroliere să extragă gaze naturale din Sanc-
tuarul Natural Rainey, din Louisiana, cu o suprafaţă de
peste 1.000 de hectare?
(f) Companiile petroliere din Sanctuarul Rainey plătesc
aproape un milion de dolari pe an ca redevenţă către
Societatea Audubon. Credeţi că această înţelegere pro-
movează obiectivele Societăţii Audubon? Credeţi că
promovează bunăstarea consumatorilor de gaze natu-
rale?
(Povestea instructivă a Sanctuarului Rainey a fost împăr
tăşită de economiştii John Baden şi Richard Stroup în
numărul din luna iulie 1981 al revistei Reason.)
(g) Este raţional din partea Societăţii Audubon să permită
extragerea gazelor naturale din teritoriile pe care le de-
ţine, însă să se opună acestui lucru în alte zone?
303 ~
Externalitărl
Avem nevoie de legi pentru a preveni eroziunea terenuri-
lor arabile? Poate să creeze extemalităţi negative eroziunea
terenurilor arabile?
(a) Cum afectează practicile agricole care erodează solul
•valoarea actuală a terenurilor arabile?
şidrepturile
divergente r;r:
(b) Cum va decide proprietarul de pământ arabil, care do- ~~!:.
reşte să maximizeze valoarea actuală a terenului, dacă
este cazul sau nu să adopte anumite măsuri de conser-
vare a solului?
(c) De ce arendaşul va adopta, de obicei, măsuri de con-
servare a solului mai puţine şi cu o eficienţă mai mică
decât proprietarul?
(d) De ce le-ar permite proprietarii arendaşilor să reducă
valoarea actuală a terenului prin practici care măresc
producţia curentă dar sporesc vulnerabilitatea solului
faţă de eroziune?
(e) Care sunt câteva dintre consecinţele eroziunii solului
care impun costuri şi altor persoane, nu doar proprie-
tarilor de terenuri agricole? Dar măcar fermierii-propri-
etari iau în considerare aceste costuri atunci când iau
decizii despre dacă şi despre cum ar trebui să cultive
un teren care e deosebit de expus la acţiunea vântului
şi a apei?
(f) Să presupunem că oamenii care îşi cultivă propriul pă
mânt reuşesc cu greu să câştige suficient de multe veni-
turi pentru a-şi plăti ratele la bancă şi încep să se teamă
că îşi vor pierde drepturile de proprietate asupra tere-
nului în favoarea instituţiei de la care au împrumutat.
Cum le va afecta această teamă deciziile privind com-
promisul între recoltele mai mari şi reducerea eroziunii
solului?
(g) Un fermier din Montana cumpără zeci de mii de hectare
de păşunat de la crescători cu experienţă îndelungată în
branşă, ară pământul şi plantează grâu. De ce au vân-
dut crescătorii? De ce terenul a fost transformat de fer-
mier din teren de păşunat în teren folosit la cultivarea
grâului?
Dacă ar fi ştiut că i se va cere să îi despăgubească pe
rezidenţii din zonă pentru furtunile de praf rezultate
din modificarea destinaţiei terenurilor, ar fi considerat
fermierul că ar fi fost mai profitabil să crească animale
decât să cultive grâu?
(h) Ar trebui să li se ceară fermierilor ale căror practici
agravează problema furtunilor de praf să îi despăgu
bească pe ceilalţi pentru praful suplimentar pe care îl
lansează în aer? Cum ar putea fi administrat un astfel
de sistem de despăgubiri?
304 14. Iată o întrebare cu răspunsuri multiple la care să vă gândiţi.
~ În clădirile şi pe terenurile aferente Colegiului Universitar
)? Capitolul 10 Ivy sunt aruncate mult mai multe gunoaie decât în clădirile
şi pe terenurile Complexului Comercial din Ivyville pentru
că: (1) studenţii sunt neglijenţi prin definiţie; (2) campusul
Colegiului Ivy este folosit de mult mai multe persoane de-
cât complexul comercial; (3) clienţii complexului comercial
au mai puţine ocazii să facă mizerie pentru că nu fumea-
ză şi nici nu cumpără mâncare de tip fast-food; (4) clien-
ţii complexului comercial sunt mai puţin înclinaţi să facă
mizerie deoarece sunt mândri că sunt „cumpărători din
Ivyville", iar astfel au mai multă grijă de „campusul" lor;
(5) doar la complexul comercial, nu şi la Colegiul Ivy, există
oameni care se aşteaptă să primească beneficii financiare
substanţiale pentru că păstrează clădirile şi împrejurimile
curate.
15. Când ţi-ai cumpărat casa, deasupra ei treceau, în medie,
câte cinci avioane în fiecare zi. Numărul acesta a crescut
constant, aproape imperceptibil, în ultimii ani, ajungând
acum la 150. Este trecerea de la 5 la 150 o schimbare dras-
tică sau radicală? Este situaţia în care te afli, cu 150 de avi-
oane care zboară zilnic deasupra casei tale, mai tolerabilă
pentru că numărul lor a crescut încet şi imperceptibil? Ai fi
avut şanse mai mari să fii despăgubit dacă schimbarea ar
fi avut loc într-o perioadă scurtă de timp? Dacă nu putem
spune care a fost picătura care a umplut paharul, înseam-
nă acest lucru că adăugarea unei ultime picături nu a fost
cauza revărsării?
16. Multe aeroporturi din marile oraşe au implementat pro-
grame menite să le cumpere înţelegerea proprietarilor de
locuinţe care sunt cel mai afectaţi de zgomotul avioanelor.
(a) Cei care deţin case situate direct sub o rută de aterizare
şi la mai puţin de 1,5 kilometri de pistă merită despăgu
biţi pentru zgomotul produs de avioanele care aterizea-
ză şi decolează? Dacă răspundeţi pozitiv, întrebaţi-vă
unde aţi trage linia. Cum rămâne cu cei ale căror case
sunt la 4,5 kilometri de capătul pistei sau care locuiesc
foarte aproape, însă nu direct sub ruta de aterizare?
(b) Dacă proprietarul închiriază casa, ar trebui ca despăgu
birea să îi revină proprietarului sau chiriaşului? De ce?
(c) Ar fi corect să fie despăgubiţi proprietarii actuali? Nu a
fost deja despăgubit proprietarul actual prin preţul la
care a cumpărat casa, dacă aceasta a fost achiziţionată
în ultimii ani?
(d) Ce importanţă are, pentru răspunsul la întrebarea pre-
cedentă, dacă exista credinţa generală că aeroportul le
va cumpăra înţelegerea acelor proprietari care vor fi cel 305
mai grav afectaţi de zgomot? ---:·~•,i
17. În situaţia în care companiile aeriene sunt obligate să plă Externalitătile "
tească taxe de aterizare care sunt ajustate pentru a lua în şi dreptu~ile
considerare nivelul de zgomot produs de anumite aero- divergente
nave, perioada din timpul zilei sau al nopţii în care ateri-
zează şi densitatea populaţiei rezidenţiale din apropierea
aeroportului, cum vor acţiona companiile pentru a reduce
impactul operaţiunilor proprii asupra proprietarilor de lo-
cuinţe din apropierea aeroportului?
(a) O agenţie guvernamentală a calculat, în cazul a 23 de
aeroporturi, rata de scădere a valorii de închiriere a
proprietăţilor din împrejurimi cauzată de zgomot şi a
împărţit totalul la numărul total de aterizări şi deco-
lări din timpul unui an. Media cea mai mare a fost de
196,67 $ pentru Aeroportul La Guardia din New York;
media cea mai mică a fost înregistrată în aeroportul
din Portland, Oregon, cu un cost de 0,82 $ per aterizare
sau decolare. Acest lucru înseamnă că fiecare aterizare
sau decolare le impunea un cost combinat de aproape
200 $ vecinilor aeroportului La Guardia, însă un cost
mai mic de un dolar tuturor celor care locuiau în jurul
aeroportului din Portland. Vor considera companiile
aeriene că este în interesul lor să folosească unele ae-
roporturi mai mult decât o fac acum, şi pe altele mai
puţin, dacă taxele lor de aterizare şi decolare ar fi ma-
jorate cu aceste sume?
(b) Vor exista şanse mai mari ca operatorii aerieni să mon-
teze adaptoare de zgomot sau să cumpere aeronave
mai silenţioase dacă ar trebui să plătească taxe mai mari
pentru avioanele mai zgomotoase? Răspundeţi la ar-
gumentul că „nicio companie nu va da la fier vechi un
avion scump doar pentru a economisi 400 $ la suprata-
. xele de aeroport'1 : Gândeşte în termeni de marginalitate
acest critic al suprataxelor?
(c) Cum ar putea acest sistem al suprataxelor să îi facă
pe operatorii aerieni să îşi trimită avioanele mai
zgomotoase la Portland şi pe cele mai silenţioase la
New York sau să folosească Aeroportul Dulles în loc
de National pentru a zbura către Washington, D.C.?
(Dulles, situat în mijlocul unei zone rurale din Virgi-
nia, a prezentat în cadrul studiului un cost de 5,64 $
per operaţiune.)
18. Cât de strict ar trebui controlat ozonul? Legislaţia federală
a stabilit pragul minim admis al ~zonului la un nivel care
ar preveni orice efect advers asupra sănătăţii celor care lu-
crează în zone cu concentraţii mari de ozon.
306
W'.,.. _ __ (a) Există vreo cale ştiinţifică de a hotărî dacă beneficiile
unui standard strict al ozonului sunt mai mari decât
Capitolul 10 costurile sale?
(b) Potrivit unui articol din New York Times, 51 % din emi-
siile de compuşi organici volatili , care produc ozon la
nivelul pământului, provin din funcţionarea autove-
hiculelor. Deci am putea să ne protejăm sănătatea fie
interzicând mare parte din deplasările cu maşina, fie
făcând mai puţin sport în zonele din oraş unde, timp
de câteva zile pe an, nivelul de ozon depăşeşte pragul
minim admis. Care este cea mai eficientă cale de a ne
proteja sănătatea?
(c) Să presupunem că solvenţii industriali creează 4 %
din emisiile periculoase, iar solvenţii casnici 5 %. Dacă
adoptăm acte normative menite să reducă. utilizarea
solvenţilor, vor avea ele mai multe şanse să reducă uzul
industrial sau casnic? Ar demonstra o restricţie pusă
utilizării industriale că oamenii sunt mai importanţi de-
cât profitul?
19. Un furnizor de energie electrică din Tacoma, Washington,
a cumpărat de la o fabrică, pentru 265.000 $, dreptul de
a emite în aer, în fiecare an, o cantitate suplimentară de
60 de tone de „ particule fine". Fabrica îşi redusese emisiile
anuale cu 69 de tone cu câţiva ani în urmă, datorită mo-
dernizării.· Reprezentantul unei organizaţii ecologiste s-a
opus, susţinând că practica vânzării drepturilor de a polua
însemna, pur şi simplu, că „de îndată ce un poluator va ieşi
din scenă, altul va fi gata să îi ia locul".
(a) Ce beneficii ale sistemului ignoră acest critic?
(b) Furnizorul de energie a folosit dreptul· pentru a reno-
va şi a pune în funcţiune un generator care funcţiona
arzând gunoi, dar şi alţi combustibili, reducând astfel
problema debarasării de deşeurilor solide. Este mai bine
pentru mediu ca gunoiul să fie îngropat, sau incinerat?
20. Să presupunem că agenţiile guvernamentale de protecţie
a mediului hotărăsc care va fi cantitatea exactă din fiecare
poluant industrial pe care o vor admite într-o anumită zonă
şi vând drepturile de a deversa aceste cantităţi de poluanţi
celui care vine cu cea mai bună ofertă.
(a) Ce firme vor veni cu cele mai bune oferte?
(b) Cum ar putea cetăţenii care doresc un aer mai curat decât
cel promovat de agenţiile de protecţia mediului să obţină ceea ce
doresc?
21. Taxele nu pot controla poluarea. Nu vor face decât să ru-
11
ineze întreprinderile mici, în timp ce firmele mari, care îşi

permit să plătească, vor polua în continuare". Sunteţi de
acord?
22. Iată un paragraf dintr-o scrisoare adresată revistei Wall 307
Street Journal, scrisă de preşedintele Subcomisiei de Sănă
tate şi Mediu din cadrulCamerei Reprezentanţilor. Externalitătile
Modalitatea cea mai ieftină şi mai bună de a curăţa aerul şi dreptu~ile
este să ne asigurăm.că noile instalaţii industriale sunt eco- divergente
logice din construcţie. Este mult mai uşor să construieşti
un cuptor de cocs sau un furnal ecologic decât să încerci
să dotezi o instalaţie veche cu mijloace de a controla nive-
lul de poluare. Aşa cum înlocuirea autovehiculelor vechi
şi poluante cu autovehicule noi, ecologice, va duce la di-
minuarea poluării produse de autovehicule, transformarea
infrastructurii americane va curăţa aerul.
O lege care stipulează ca maşinile noi sau instalaţiile in-
dustriale noi să fie „ecologice" va creşte costul producerii
maşinilor şi instalaţiilor industriale noi, crescându-le astfel
şi preţul. Cum va încuraja acest lucru folosirea mai înde-
lungată a maşinilor şi instalaţiilor „poluante"? Arătaţi cum
o lege ar putea avea drept rezultat un aer mai poluat prin
faptul că stabileşte măsuri de control drastice şi stricte în ce
priveşte maşinile şi instalaţiile industriale noi.
23. Presupuneţi că graficul din Figura 10-1 prezintă cât costă
pe an şi per maşină să reduci cu diverse procentaje emisiile
auto nedorite, folosind dispozitive obligatorii de control al
gazelor de eşapament.
(a) De ce curba se ridică încet la început şi creşte mai ra-
pid pe măsură ce nivelul emisiilor scade? Este aceasta
o caracteristică specifică doar sistemelor de control al
gazelor de eşapament de la automobile, sau este o rela-
ţie mai generală? .
(b) Ne spune această curbă ce proporţie din emisii ar trebui
redusă? Le oferă indicii celor care fac politicile publice
din acest domeniu?
(c) Dacă vă gândiţi la această curbă ca la costul marginal al
producerii unui aer mai curat, de ce tip de date aţi avea
nevoie pentru a construi cererea de aer mai curat? Ce ar
însemna punctul de intersecţie al celor două curbe?
(d) Să presupunem că doriţi să aflaţi cât de mult valorea-
ză aerul curat pentru oamenii din regiunea voastră.
Comandaţi un sondaj care îi întreabă pe oameni cât de
mult ar fi dispuşi să plătească pentru a obţine diverse
niveluri de reducere a emisiilor auto nocive din comu-
nitatea lor. Puteţi să vă bazaţi că, în general, vor spune
adevărul? Amintiţi-vă că nu vor fi obligaţi să îşi respec-
te evaluarea - adică, de fapt, nu vor fi puşi să plăteas
că atât cât vor spune că sunt dispuşi să plătească. Care
sunt principalele surse de parţialitate într-un astfel de
sondaj?
308
;,,\1~1'11·"---
Capitolul 10
gs
p..
~
o
uo 50% 100%
PROCENTAJUL DE REDUCERE A EMISIILOR
Figura 10-1 Costul reducerii emisiilor auto
(e) Să presupunem că sondajul este comandat de guvern,

iar oamenilor intervievaţi chiar li se va cere să plătească
o taxă anuală egală cu suma pe care vor declara că sunt
dispuşi să o plătească pentru a reduce poluarea până la
acel nivel stabilit de comun acord şi impus de autorităţi.
Ce fel de parţialitate va introduce în evaluare cererea
pentru aer curat a comunităţii?
24. Care este cel mai potrivit loc în care ar trebui aruncate de-
şeurile solide? Răspunsul cel mai frecvent este NIOM - Nu
În Ograda Mea.
(a) Cum îi discriminează pe nedrept municipalitatea pe
unii oameni ori de câte ori alege o nouă groapă de gu-
noi?
(b) Ce îi face pe oameni dispuşi să îi lase pe ceilalţi să arun-
ce deşeuri solide în „ograda" lor?
(c) Ce s-ar întâmpla dacă municipalitatea i-ar „oferi" noua
groapă de gunoi comunităţii care ar fi cea mai dispusă
să o accepte? Cum ar putea fi obţinută şi măsurată o
astfel de disponibilitate?
Pieţele şi guvernul
11
Problema externalităţilor - pozitive sau negative - este adesea
pusă pe seama eşecului pieţei. Ideea este că mecanismul pieţei
nu atinge un standard optim. Sugerează şi că măsurile corective
guvernamentale pot propulsa sistemul pieţei mai aproape de un
optim ipotetic. Indivizii bine intenţionaţi (inclusiv economiştii)
presupun adesea că oficialii guvernamentali vor dispune de in-
formaţii şi de motivaţii pentru a rezolva o parte din problemele
de coordonare din economia reală. Dar există posibilitatea ca po-
liticile guvernamentale să înrăutăţească lucrurile. James M. Bu-
chanan, laureat al premiului Nobel pentru economie, a afirmat
adesea „Economiştii care se focalizează pe eşecul pieţei au obli-
gaţia morală de a analiza şi eşecul guvernului". Doi dintre autorii
de faţă au priceput foarte bine acest mesaj, în calitate de foşti
studenţi ai profesorului Buchanan. Prezentul capitol continuă să
exploreze externalităţile, de data acesta concentrându-se în spe-
cial asupra celor pozitive. Vom cerceta aceste aspecte păstrând în
minte etica profesională a lui Buchanan.
În esenţa lui, acest capitol pune întrebări-cheie legate de
structura economiei politice: ce ţine de domeniul pieţei şi care
sunt sarcinile ce revin guvernului? Este dificil să răspundem la o
asemenea întrebare dacă nu ştim ce se înţelege prin piaţă şi prin
guvern. Pentru a face o alegere inteligentă trebuie să cunoaştem
ce opţiuni avem, dar ea nu este nici pe departe atât de clară pe cât
o fac să pară dezbaterile pe marginea politicilor noastre publice.
Privat versus public?

La o examinare atentă, majoritatea diferenţelor importante dintre
sistemul pieţei şi guvern nu rămân în picioare. În primul rând,
piaţa este caracterizată. în mod obişnuit ca sector privat, agenţi
ile şi oficialii guvernamentali constituţnd sectorul public. Dar ce
semnifică toate acestea? Cu siguranţă nu înseamnă că acţiunile
pieţei nu afectează sectorul public sau că există chestiuni care
312 privesc numai sectorul privat. Nici nu poate însemna, la modul
serios, că managerii de firme şi consumatorii au interese priva-
Capitolul 11 te, în timp ce oricine lucrează pentru guvern urmăreşte interese
publice. Senatorul care pretinde că la baza deciziilor sale stă „in-
teresul public", se ghidează, de fapt, după o interpretare perso-
nală a acestuia, trecută prin filtrul a tot soiul de interese priva-
te: realegerea, presiunile din partea colegilor, relaţiile cu presa,
popularitatea şi ocuparea unui loc în cărţile de istorie. Senatorii
pot fi mai puţin interesaţi de maximizarea venitului lor monetar
comparativ cu directorii de firme, dar probabil că, în medie, sunt
mai preocupaţi să aibă prestigiu şi putere.
Acelaşi gen de analiză este valabil pentru orice angajat al
unei agenţii guvernamentale, fie el un înalt oficial numit într-o
Indivizii îşi comisie de control sau un novice care abia a obţinut un post pe
urmăresc propriile cea mai de jos treaptă a administraţiei publice. Oricât de măreţe,
interese ... chiar de nobile sau de imparţiale ar fi obiectivele unei agenţii guver-
şi în Congresul
namentale, activităţile sale curente vor fi consecinţa deciziilor
american. luate de muritori de rând, mânaţi de motivaţii incredibil de ase-
mănătoare cu cele din sectorul privat. Mai mult, în ultimii ani,
mulţi directori de corporaţii au pretins o dedicare specială faţă
de „interesul public", nerăbdători să ne convingă că ţinta ultimă
a politicilor lor nu este maximizarea venitului net, ci îndeplinirea
responsabilităţii sociale. Am face bine să nu plecăm urechea la
toată această retorică a intereselor publice şi private şi să pornim
în căutarea motivaţiilor care stau cu adevărat la baza deciziilor
luate de indivizi.
Concurenţă şi individualism
După o analiză mai profundă pălesc şi alte diferenţe dintre piaţă
şi guvern, care sunt invocate în mod obişnuit. Piaţa este adesea
numită sector concurential. Dar şi în guvern există concurenţă,
după cum o demonstr~ază fiecare an electoral. În sânul fiecărei
agenţii guvernamentale angajaţii concurează unii cu alţii pentru
promovarea pe un post mai bun. Competiţie există şi între agen-
ţii guvernamentale care se luptă să obţină alocarea unor fonduri
mai mari din bugetul de stat. Cele două partide politice impor-
tante sunt într-o concurenţă continuă. Executivul este în compe-
tiţie cu legislativul, membrii Congresului concurează pentru nu-
miri în comisii, chiar şi judecătorii unui tribunal districtual su~t
în concurentă în speranta unei eventuale numiri la o instanţă
superioară. Oare judecătorii Curţii Supreme, numiţi în aceste
funcţii pe viaţă şi aflaţi la apogeul carierei lor, nu se luptă pentru
a câştiga o reputaţie printre jurnalişti sau printre profesorii de la
facultătile de drept?
U~eori ni se spune că individualismul este trăsătura marcantă
a pieţei. Dar în ce constă „individualismul"? Mulţi dintre cei ce
fac cunoştinţă cu piaţa merg să lucreze pentru companii mari
313
imediat după ieşirea de pe băncile şcolii şi rămân angajaţi acolo
până ies la pensie. Este oare vreo diferenţă între a lucra în Bal- Pieţele
timore ca angajat al Direcţiei pentru Protecţie Socială şi a munci şi guvernul
în Hartford în calitate de angajat al unei companii de asigurări?
Când, după cel de-al Doilea Război Mondial, Marea Britanie a
experimentat naţionalizarea, deznaţionalizarea şi renaţionaliza
rea industriei siderurgice, majoritatea angajaţilor din domeniu
(şi mulţi alţii) au putut cu greu diferenţia aceste momente. Unele
personaje des întâlnite pe culoarele Congresului par a fi mult mai
individualiste (sau cel puţin, mult mai manieriste) decât indivizii
care circulă pe holurile unui sediu de firmă.
Teoria economică şi acţiunea

guvernamentală
Modul de gândire economic încearcă să explice activităţile so-
ciale pornind de la ipoteza că toţi participanţii vor să-şi urmeze
propriile interese şi încearcă să facă asta într-o manieră rationa-
lă. Regula raportului dintre costul marginal şi produsul' mar-
ginal pe care am introdus-o în mod explicit în Capitolul 8, dar
pe care am folosit-o de fapt în întreg cuprinsul cărţii, este doar
o expresie formală a acestei ipoteze. Când cineva îşi urmăreşte
interesul, înseamnă că îşi extinde orice activitate al cărei pro-
dus marginal este mai mare decât costul marginal şi îşi reduce
orice activitate în dreptul căreia raportul este invers. Aşa cum
am arătat mai înainte în carte, economistul nu pleacă de la ide-
ea că banii sau bunurile materiale sunt singurele depozitare de
costuri şi venituri (sau beneficii), de care ţin cont consumatorii
şi producătorii, sau că interesele pe care indivizii le au sunt ne-
apărat înguste şi egoiste. Teoria economică poate face lumină
asupra consecinţelor sociale ale fiecărui tip de interes uman. De
ce nu ar fi valabil acest lucru şi pentru scopurile individuale şi
pentru mecanismele sociale care controlează cursul activitătilor
guvernamentale? '
Răspunsul nostru este că într-adevăr este valabil. După cum
presupun oamenii de obicei, principiile care stau la baza inter-
acţiunilor sociale care dau tirajele revistelor Time sau Newsweek Perspective
de realegere
nu diferă prea mult de cele care stau la baza tirajului pentru
Federal R.eserve Bulletin. La fel ca firmele private, guvernul pro- Produs marginal
duce mărfuri şi servicii. Şi guvernele pot face aceasta numai
prin obţinerea unor resurse productive al căror cost de oportu-
nitate constă în valoarea producţiei care ar rezulta dacă li s-ar
da întrebuinţarea cea mai bună, a doua după cea aleasă. Prin
urmare, atât guvernele, cât şi firmele private trebuie să liciteze Cost marginal
pentru resursele pe care le doresc şi să ofere proprietarilor aces-
tora stimulentele corespunzătoare. Luaţi aminte (vom reveni la Numărul bebelusilor sărutati
314 acest aspect) la faptul că -stimulentele pe care le poate folosi
guvernul sunt şi pozitive şi negative. Ameninţarea cu închisoa-
Capitolul 11 rea, de exemplu, poate fi un stimulent important atunci când
unii indivizi decid ce parte a venitului lor să o încredinţeze în
fiecare primăvară Serviciului de Colectare a Veniturilor Statu-
lui. United Ways nu pot apela la acest mod de a convinge. Gu-
vernele se confruntă chiar cu problema marketingului pentru
produsele finale pe care le oferă, precum şi cu cea a căutării pre-
ţurilor, cu toate că cele exprimate monetar joacă un rol minor în
distribuţia bunurilor publice. Curbele cererii pentru bunurile
guvernamentale există, fără îndoială, dar, întrucât acestea sunt
rare, trebuie împărţite prin intermediul unor criterii discrimi-
natorii. Prin urmare, indivizii interesaţi de ele vor concura între
ei în privinţa îndeplinirii respectivelor criterii şi vor plăti preţul
stabilit. Principalul avantaj al acestei perspective asupra guver-
nului este tendinţa de a-l privi ca pe un deus ex machina, ca pe
o putere trimisă de sus care poate rezolva problemele dificile
la fel de magic precum o face un dramaturg în ultimul act al
oricărei farse. Aşteptările noastre cu privire la guvern devin la
realiste. Ne încurajează să ne întrebăm care sunt con9-iţiile care
îl fac capabil să acţioneze eficient în orice situaţie dată1 nu doar
să presupunem că-guvernul obţine întotdeauna ce vrea şi prin-
de prada pe care o urmăreşte. Această perspectivă ne reamin-
teşte, de asemenea, că propoziţia anterioară a sugerat în mod
înşelător caracterul impersonal al guvernului, întrucât acesta
este format dintr-o mulţime de oameni care interacţionează pe baza a
numeroase drepturi de proprietate.
Dacă vă întrebaţi ce legătură au drepturile de proprietate
cu comportamentul guvernului, pe moment s-ar putea să fi uitat
că economiştii folosesc conceptul pentru a descrie regulile jocu-
lui. Fiecare dintre cei implicaţi în mecanismele guvernamenta-
le, de la votanţi, la angajaţii din administraţia.publică, până la
preşedinte, au anumite aşteptări unii de la alţii cu privire la ce
pot sau ce ar putea să facă. Respectivele aşteptări reflectă anu-
mite drepturi de proprietate. Poate înţelegem mai bine enunţul
de mai sus dacă înlocuim sintagma ceea ce cred indivizii că pot
obţine cu drepturi de proprietate. Din păcate, această propoziţie
face trimitere la un comportament duplicitar şi lipsit de etică,
pe care nu dorim să-l sugerăm. Ea transmite însă şi forţa con-
ceptului de drepturi de proprietate; acţiunile pe care indivizii
le întreprind vor depinde de consecinţele aşteptate, privitoare
la beneficiile şi costurile marginale anticipate asociate decizii-
lor pe care le pot lua. Acest fapt este la fel de valabil şi pentru
sediul Senatului şi pentru bursa de valori new-yorkeză. Cheia
priceperii fiecăreia dintre aceste lumi în parte stă în înţelegerea
drepturilor de proprietate foarte diferite ale senatorilor faţă de
deţinătorii de titluri de valoare.
Dreptul de a constrânge 315
Există o diferenţă semnificativă între sectorul guvernamental şi Pietele
cel non-guvernamental, care nu plăteşte şi nici nu dispare după o şi guver~ul
analiză atentă .. Guvernul posedă im drept exclusiv şi general recunos-
cut de a constrânge persoane adulte. Dreptul este general recunoscut,
dar nu universal; anarhiştii radicali nu-l garantează, şi nici cei care
acceptă guvernul de principiu, dar socotesc nelegitimă autoritatea Recunoscut, nu
unei guvernări sub oblăduirea căreia trăiesc. Este un drept exclusiv închipuit)
întrucât afirmăm că „indivizii nu au dreptul să ia legea în propriile
mâini"; fiecare trebuie să apeleze la oficiali guvernului {poliţişti,
magistraţi, legiuitori) atunci când coerciţia apare ca necesară. Şi
este un drept de a constrânge persoane adulte, identificate în mod
unic de către guvern, căci părinţilor li se încredinţează, în general,
dreptul de a-şi constrânge copili în anumite situaţii.
Ce înseamnă a constrânge? A constrânge înseamnă a induce co-
operarea sub ameninţarea reducerii violente a spectrului opţiunilor in-
divizilor. Coerciţia ar trebui să aibă o alternativă pentru obţinerea
cooperării din partea indivizilor, adică convingerea. A convinge
înseamnă a induce cooperarea cu promisiunea de lărgire a spectrului
opţiunilor indivizilor. În câteva cazuri, s-ar putea să nu ne punem
de acord ·dacă anumite acţiuni reprezintă constrângere sau con-
vingere. Adesea, ele ajung să implice o dezamăgire reală sau pre-
tinsă, aşa încât dezacordurile dintre noi ar viza opţiunile pe care
indivizii credeau că le au atunci când alţii le-au indus cooperarea.
Sau, s-ar putea să nu cădem de acord în privinţa drepturilor pe
care noi credem că indivizii ar trebui să le aibă. În schimb, această
definiţie ne va ajuta, de regulă, să deosebim eforturile coercitive de
cele neconstrângătoare de influenţare a comportamentului altora.
Recunoaştem că numai guvernul are dreptul de a asigura coope-
rarea sub ameninţarea de retragere a unor opţiuni, de reducere a
libertăţii indivizilor şi de limitare a drepturilor acestora.
Coerciţia are o reputaţie proastă, pentru tă majoritatea din-
tre noi credem (sau avem impresia că credem) că, în general, in-
divizilor ar trebui să li se permită să facă ce vor. În plus, constrân-
gerea implică autoritate, la care mulţi dintre noi reacţionează cu
o ostilitate automată. Dar regulile de circulaţie care ne spun că
trebuie să conducem maşina pe partea dreaptă a drumului şi să
oprim atunci când semaforul devine roşu ne constrâng şi ne dau
maî multă libertate în acelaşi timp. Ne dau mai multă libertate
deoarece simultan îi constrâng pe alţii. Cu toţii ajungem la desti-
naţie mai repede şi mai sigur pentru că acceptăm constrângerea
impusă de regulile de circulaţie. Acesta este argumentul tradi-
ţional adus de guvern în apărarea sa şi a dreptul lui de a con-
strânge: cu toţii putem atinge un niv1;l mai înalt de libertate şi
putem avea mai multe opţiuni, dacă acceptăm unele limitări ale
libertăţii şi ale opiniilor noastre.
Este necesar guvernul?
Oare chiar trebuie să facem uz de coerciţie? Nu am obţine rezulta-
te la fel de bune bazându-ne pe cooperarea voluntară? Am v-ăzut
de-a lungul prezentei cărţi că schimbul voluntar este principalul
mecanism de coordonare din societatea noastră. De ce nu ar fi
schimbul voluntar singurul mijloc prin care să inducem coope-
rarea? Dacă punem această întrebare cu seriozitate şi insistăm în
aflarea unui răspuns, vom ajunge să cunoaştem mai multe despre
potenţialul şi limitele diferitelor căi de a face lucrurile să meargă.
O cale de a trata această chestiune este să ne întrebăm ce
s-ar întâmpla dacă nu exista deloc guvern în societatea noastră.
Ce probleme s-ar ivi? Oare sarcinile importante ar mai fi duse la
îndeplinire? Nu ar putea oamenii să rezolve respectivele proble-
me şi să execute acele sarcini fie prin acţiuni individuale, fie prin
crearea de asociaţii de voluntariat? Un bun exemplu de la care să
pornim în lămurirea acestor aspecte este cel al protecţiei oferite
de poliţie. Dacă nu ar exista guvern, ar mai exista poliţie? Nu
este cazul să punem aşa o întrebare, pentru că în prezent există
şi forţe de poliţie private. Dar acestea întăresc nivelul de bază al
protecţiei oferite de poliţia publică, asigurând servicii suplimen-
tare celor care doresc şi sunt dispuşi să plătească pentru asta. Am
putea beneficia de acea protecţie de bază în absenţa guvernului?
Excluderea celor care nu plătesc

De ce nu? În lipsa unui guvern, cei care ar dori să fie protejaţi de
poliţie ar putea-o avea simplu, cumpărând-o de la agenţii priva-
te - procedând cam la fel ca acei oameni care nu sunt mulţumiţi
de serviciul pe care îl oferă guvernul acum. Nu ar fi acest sistem
mai cinstit decât cel care există? Indivizii care au proprietăţi mul-
te de protejat şi timp, înclinaţie sau abilităţi puţine să se ocupe
personal, ar fi nevoiţi să plătească pentru acest serviciu. Cei care
deţin proprietăţi mici sau sunt într-o funcţie bună, nu ar mai tre-
bui să plătească impozite pentru protecţie din partea poliţiei, de
care în realitate nu beneficiază. Îi facem pe oameni să plătească
pentru propria mâncare decât să le-o oferim pe seama încasării
unor taxe, în parte din pricină că ştim că indivizii şi-o doresc în
cantităţi şi calităţi extrem de diferite. De ce să nu folosim acelaşi
sistem şi pentru protecţia din partea poliţiei?
Răspunsul corect nu este acela că protecţia din partea po-
liţiei este „o nevoie de bază"; mâncarea este şi mai de bază şi
mai necesară. Diferenţa este că mâncarea poate fi oferită numai
celor ce plătesc pentru ea şi refuzată în totalitate celor care nu
vor să o achite. Cu protecţia din partea poliţiei nu se întâmplă
la fel. Ofiţerii pe care i-au angajat vecinii noştri pentru a le păzi
casele oferă un bonus de securitate şi casei noastre, atunci când
patrulează pe stradă. Eventualii hoţi nu îşi vor da seama că noi 317
nu am contribuit la asigurarea serviciului de pază în cartier, prin
urmare vor crede că nu vor fi prinşi dacă ne sparg casa. De fapt, Pietele
s-ar putea ca hoţii să nu fie deloc feriţi dacă fac asta. Ofiţerii de şi guver~ul
serviciu ar putea decide că cel mai eficient mod de a asigura pro-
tecţia caselor clienţilor lor este să îi aresteze pe toţi hoţii pe care
îi descoperă, indiferent a cui este proprietatea vandalizată. Acest
lucru ne oferă o protecţie pe care nu am plătit-o.
Cam în acelaşi fel, pompierii angajaţi să protejeze casele ve-
cinilor noştri ar putea alege să stârnească un incendiu controlat
în curtea sau în podul nostru, tocmai pentru a împiedica răspân
direa acestuia pe proprietăţile clienţilor lor. Iar când sting flăcări
le care au afectat casele acestora, scad posibilitatea ca proprietăţi
lor celor care nu i-au plătit să ia foc. În ambele cazuri, cineva care
nu plăteşte beneficiază totuşi de producerea unui bun. Trăsătura
esenţială este aceea că producătorii - ofiţerii de poliţie sau pom-
pierii -- nu pot să-i excludă pe cei care nu au plătit.
Problema oportunistului
Atunci când indivizii pot obţine un bun fie că plătesc sau nu
pentru el, sunt slab motivaţi să ofere preţul. Ei sunt tentaţi să
devină oportunişti, persoane care acceptă beneficiile fără să plătească
partea de cost ce le revine pentru a se bucura de ele. Dacă nimeni nu
este motivat să achite costurile, nimeni nu va fi motivat să ofere
beneficiile. Prin urmare, bunurile nu vor mai fi produse, în ciu-
da faptului că pentru fiecare au o valoare mai mare decât costul
producerii lor.
Conceptul „oportunist" descrie una dintre problemele cele
mai frustrante cu care se confruntă studiul organizării sociale. Cine va fi motivat
Îi frustrează în special pe cei care nu înţeleg de ce există aceas- să ofere un bun,
tă problemă şi care insistă că trebuie să dispară: ,,Putem rezolva
dacă oamenii îl
problema energiei numai dacă fiecare dintre noi ar... ", ,,Nu ar
pot obţine fară să
mai exista gunoi pe autostrăzile noastre numai dacă fiecare din-
plătească pentru el?
tre noi ar...", ,,Dacă fiecare dintre noi analizează chestiunile şi
merge la vot în ziua alegerilor ... ", ,,Dacă fiecare ţară ar renunţa
pentru totdeauna la uzul forţei ca mijloc de rezolvare a conflic-
telor internaţionale ... ". În toate aceste cazuri şi în multe altele de
acelaşi fel, cei care le susţin cu atâta tânguire recunosc cu since-
ritate că am avea de câştigat cu toţii „numai dacă fiecare dintre
noi ar... ". Aceştia sunt frustraţi de eşecul continuu al oamenilor
de a face ceea ce, în mod clar şi recunoscut de toată lumea, ar
îmbunătăţi situaţia tuturor.
Problema oportunistului îi frustrează şi pe economişti, pen-
tru că întâmpină atât de multă rezistenţă atunci când încearcă Dacă toţi cultivatorii
să-i convingă pe oameni că fiecare nu va face ceea ce este în interesul de grâu ... Ce
tutur01~ decât dacă este în interesul fiecăruia. Oamenii îşi ghidează estimări aţi face?
acţiunile după costurile pe care se aşteaptă să le suporte şi după
beneficiile pe care se aşteaptă să le primească, ca rezultat al res-
pectivelor acţiuni. Dacă beneficiile crescânde ale Serenei Dippity
vor fi identice pentru toate obiectivele practice, indiferent dacă
întreprinde sau nu o acţiune, dar îşi va atrage costuri semnifi-
cative dacă acţionează, ea nu va trece la fapte. Dacă Serena este
are un suflet nobil şi generos, va obţine multe beneficii din aju-
torarea altora, focalizându-se puţin asupra sacrificiului pe care
îl face şi, în consecinţă, va întreprinde o serie de acţiuni pe care
alte persoane, nu aşa de nobile şi de generoase, nu sunt dispuse
să le facă. Trebuie să insistăm asupra acestui aspect, întrucât con-
ceptul de oportunist în mod sigur nu susţine ideea că oamenii
sunt complet egoişti sau că altruismul nu joacă niciun rol în via-
ţa socială. Dimpotrivă, o societate în care oamenii ar fi complet
egoişti ar înceta să mai existe. În Capitolul 10 am afirmat - şi vă
reamintim în capitolul de faţă - că o anumită doză de preocupa-
re sinceră pentru bunăstarea altora este esenţială dacă vrem să
existe vreun fel de cooperare socială. În comunitatea unor indi-
vizi incapabili să empatizeze sau cel puţin să interiorizeze măcar
o parte din ceea ce experimentează alţii, nu ar putea exista nici
pieţe, nici guvern.
Externalităţile pozitive şi oportuniştii

Atunci când subliniază importanţa conceptului de oportunist,
economistul insistă doar asupra faptul că indivizii au limitat
noţiunile legate de propriul interes, care nu întreţin, la modul
general, sentimentele altora, mai ales ale celor mai îndepărtaţi,
cu o vioiciune şi o forţă care cresc pe măsură ce experimentează
costurile şi beneficiile care îi privesc mai direct. Economistul care
atrage atenţia asupra problemei oportunistului, susţine existenţa
externalităţilor pozitive şi negative, care îi încurajează pe indi-
vizi să fie oportunişti. Externalităţile pozitive sunt beneficiile pe care
factorii de decizie le.trec cu vederea atunci când iau hotărâri. Extema-
lităţile pozitive ridică întrebarea: se va găsi cineva care să aibă
motivaţia corectă atunci când generează respectivele beneficii,
sau toată lumea va aştepta şi va spera să le primească drept un
bonus rezultat din actiunile celorlalti?
În societăţile modeme, extemalităţile pozitive sau benefici-
ile suplimentare sunt probabil şi mai răspândite decât.costurile
suplimentare, extemalităţile negative care dau naştere la nemul-
ţumiri legate de poluare. Proprietarii de case care întreţin peluze
frumoase produc beneficii suplimentare vecinilor şi trecătorilor.
Persoanele care au pe chip un zâmbet fermecător distribuie bene-
ficii suplimentare tuturor celor pe care îi întâlnesc. Cetăţenii care
îşi dau silinţa să se informeze în legătură cu problemele comu-
nităţii, îmbunătăţesc calitatea deciziilor publice, acţionând deci
spre binele tuturor. Mai mult, în mod regulat şi de la sine înţeles,
producătorii şi vânzătorii obişnuiţi oferă clienţilor beneficii mult
mai mari decât cele pe care trebuie să le plătească. Eliminarea
tuturor beneficiilor suplimentare ar fi la fel de absurdă şi impo-
sibilă ca descotorosirea de toate extemalităţile negative. Cu toate
acestea, beneficiile suplimentare şi tendinţele oportuniste pe care
acestea le încurajează dau într-adevăr naştere unor probleme so-
ciale serioase. Coerciţia exercitată prin intermediul unei agenţii
guvernamentale ar reprezenta o cale de tratare a acestora.
Aduceţi-vă aminte faptul că schimbul atrage după sine cos- Numărul
turi de tranzacţie. Purtătorul cererii şi ofertantul trebuie să se schimburilor
găsească unul pe celălalt, să cadă de acord asupra a ceea ce sunt reciproc avantajoase
dispuşi să ofere şi să primească, şi să se asigure că într-adevăr ob- care au loc în
ţin ceea ce aşteptau. Mai cu seamă, vânzătorii trebuie să suporte societate sunt
o serie de costuri de tranzacţie pentru a se asigura că cei care nu limitate de costurile
plătesc nu obţin bunurile pe care ei le oferă. Operaţiunile unei
de tranzacţie.
firme cu vechime reduc costurile de tranzacţie, transformân-
du-le în cheltuieli de rutină, dând posibilitatea tuturor părţilor
să obţină beneficii nete mai mari de pe urma schimbului. Totuşi,
atunci când costurile de tranzacţie rezultate din schimb sunt atât
de mari încât depăşesc beneficiile, schimbul nu va mai avea loc,
iar câştigurile potenţiale se vor pierde. Guvernul poate fi văzut ca
instituţie care reduce costurile de tranzacţie apelând la constrângere.
Lege şi ordine
Să aruncăm o privire asupra câtorva funcţii tradiţionale ale gu-
vernului, pentru a vedea până unde merge această abordare cu
explicaţiile. Începem cu problema „legii şi ordinii". Putem rezu-
ma acum argumentul prezentat în cele câteva pagini de dinainte:
costurile de tranzacţie mai mari fac dificilă eliminarea celor care
nu plătesc din rândul celor care se bucură de beneficiile supli-
mentare generate de patrulele de poliţie. Guvernul face uz de
constrângere, pentru ca oportuniştii să nu distrugă motivaţia po-
liţiştilor de a oferi protecţie. Acesta oferă serviciul tuturor şi îl
plăteşte din contribuţii impuse, numite impozite.
Un sistem judiciar care să rezolve litigiile dintre cetăţeni ar
putea fi creat prin contribuţii voluntare, mai uşor decât o forţă de
poliţie, după cum o sugerează numeroasele sisteme de arbitraj,
finanţate prin asemenea contribuţii. Dar toată lumea beneficiază
atunci când indivizii care ocupă un teritoriu comun se supun ace-
luiaşi sistem de legi şi reglementări judiciare. Regulile, uniforme,
consecvent aplicate şi impuse tuturor~ indiferent dacă aceştia îşi
dau sau nu consimţământul, ajută pe toată lumea să-şi facă pla-
nuri cu încredere. Iar capacitatea de a face planuri cu încredere
face diferenţa dintre o societate caracterizată prin cooperare şi o
gloată haotică. Societăţile fac apel la constrângere pentru a crea
320 sisteme de justiţie şi a le face. funcţionale, căci un ansamblu de
legi şi tribunale conferă beneficii substanţiale oamenilor, indife-
Capitolul 11 rent dacă aleg sau nu să plătească pentru el şi să fie constrânşi
prin intermediul lui.
Apărarea naţională
Apărarea naţională este o funcţie tradiţională a guvernului
şi reprezintă exemplul clasic de beneficiu care nu poate fi ofe-
rit, decât contra unui cost prohibitiv, doar acelora care au plătit
pentru el. Întrucât oportunismul ar face practic imposibilă finan-
ţarea unui sistem de apărare naţională pe seama contribuţiilor
voluntare, societăţile recurg la constrângere, colectând fondurile
necesare prin impozitare.
Totuşi, trebuie să fiţi atenţi, pentru că afirmaţia. este puţin
cam generalizatoare, căci guvernul nu trebuie să se bazeze doar
Cum poate un
pe constrângere pentru a produce bunul numit apărare naţio
furnizor de
nală. Şi niciun guvern adevărat nu face aceasta. Impozitele fo-
apărare naţională
losite pentru finanţarea unei armate sunt prelevări coercitive.
săo pună la
Dar atunci când fondurile sunt utilizate în scopul angajării de
dispoziţienumai
personal pentru forţele armate şi al achiziţiei de echipament de
acelora care
la furnizori, guvernul se bazează pe convingere şi cooperare
au plătit taxa
voluntare, aşa cum procedează în cazul ofiţerilor de poliţie şi al
pentru apărare? judecătorilor. Acest aspect ridică o întrebare interesantă. De ce
guvernul foloseşte uneori coerciţia în atingerea obiectivelor sale,
când convingerea ar părea la fel de bună, sau chiar maî bună? De
ce ar alege un guvern să recruteze oameni în rândurile forţelor
armate (şi a juraţilor), decât să se bazeze pe voluntari? Majorita-
tea celor care lucrează pentru guvern sunt convinşi să facă asta,
nu obligaţi. De ce unii sunt constrânşi? Pericolele la care se ex-
pun militarii nu pot oferi un răspuns complet, întrucât oamenii
sunt atraşi în profesii mult mai periculoase fără a fi recrutaţi. Mai
târziu vom sugera o explicaţie.
Drumuri şi şcoli
Ce putem spune despre drumuri? Ne-am mai bucura de un sis-
tem corespunzător de şosele şi autostrăzi, dacă nu am face apel la
constrângere pentru a le finanţa? Fiţi atenţi, un sistem corespun-
zător nu înseamnă neapărat că are calitatea şi cantitatea pe care o
avem acum. Drumurile sunt subamenajate dacă beneficiile date
de anumite amenajări sunt mai mici decât costurile efectuării lor,
iar acest lucru se poate întâmpla cu siguranţă. Există oare vreun
motiv să ne.aşteptăm la o subamenajare sistematică a şoselelor şi
a autostrăzilor, dacă dotarea lor este în întregitp.e lăsată în seama
contribuţiilor voluntare? Costurile de tranzacţie ar fi destul de în-
nebunitoare dacă toate şoselele şi toate autostrăzile ar fi deţinute
şi puse în funcţiune de indivizi care ar trebui să se bazeze numai 321
_ _ _..,,...,;,,.r1;
pe încasarea de taxe pentru colectarea venitului. Mai mult, benefi-
ciile nu cresc numai pentru şoferi. Oamenii care locuiesc de-alun- Pietele
f,'111 unui drum cu pietriş beneficiază de pe urma pavării acestuia, şi guver~ul
chiar dacă nu conduc niciodată autovehicule pe el. Experienţa ce-
lor ce au construit drumuri în zone îndepărtate sau în cadrul unor
şantiere private fără a recurge la constrângere sugerează că lucrul
acesta este posibil, iar costurile de asigurare a cooperării exclusiv
pe oază de voluntariat pot fi destul de ridicate.
Ce sens are folosirea constrângerii pentru asigurarea finan-
ţării în educaţie? Argu!l)entul adus aici este acela că indivizii vor
participa la procesul educaţional numai până la punctul în care
costul marginal propriu va fi egal cu produsul marginal. Se pre-
supune însă, că educaţia generează externalităţi pozitive substan- Costuri
şibeneficii
ţiale, beneficii crescânde pentru persoane, altele decât cele care
sunt educate. Astfel, într-o ţară democratică, fiecare individ are
de câştigat atunci când cetăţenii învaţă să citească şi să gândească
mai limpede. Întrucât atunci când hotărâm cât de mult vrem să
fim parte a procesului educaţional nu luăm în considerare bene-
ficiile suplimentare care se îndreaptă către alţii, obţinem un nivel
situat sub optim. Prin folosirea taxelor pentru subvenţionarea Produsul marginal
învăţământului, guvernul reduce costurile în domeniu pentru per student
potenţialii studenţi şi îi determină să obţină mai mult decât dacă Nivel de educaţie
nu ar fi procedat astfel. La fel ca în cazul drumurilor, intervine
întrebarea dacă recurgerea la constrângere pentru împiedicarea
subutilizării resurselor nu duce în realitate la suprautilizarea lor.
Vom reveni la această întrebare.
Redistribuirea venitului national

,
Un alt tip de acţiune guvernamentală este cea privitoare la acor-
darea unor beneficii speciale - burse în bani, tichete de masă,
îngrijire medicală, subvenţii pentru construcţia de locuinţe şi o
multitudine de servicii sociale - persoanelor sărace sau cu diza-
bilităţi. De ce ar implica constrângere o astfel de activitate? De
ce nu o lăsăm în seama filantropiei voluntare, în loc să obligăm
oamenii să contribuie prin sistemul de impozitare? O parte a răs
punsului stă în faptul că acţiunile caritabile intră în sfera opor-
tunismului. Să presupunem că toţi cetăţenii .sunt dispuşi să facă
acte de caritate şi vor să vadă mai multe venituri alocate în spe-
cial celor săraci şi năpăstuiţi. Cu toate că unii dintre ei obţin be-
neficii directe din susţinerea unei cauze caritabile, majoritatea ar
prefera ca problemele să fie rezolvate şi cei în suferinţă să fie ali-
naţi, dar costul suportat să fie minim. Vor ca săracii să fie ajutaţi,
dar în acelaşi timp doresc să-i vadă pe aţţii oferindu-le ajutorul.
Tind astfel să se comporte ca nişte oportunişti. Păstrează pentru
ei înşişi o parte din contribuţii, în speranţa că alţii vor contribui
322 suficient încât să fie rezolvată ·problema. Dar atunci când toţi aş
teaptă ca alţii să contribuie, valoarea fondurilor colectate pe care
Capitolul 11 toată lumea o vrea ridicată, se diminuează. În asemenea situatii
' 1
impozitarea poate determina oamenii să dorească să contribuie

într-o proporţie mai mare, asigurându-i că şi alţii contribuie.
Reglementarea schimbului voluntar

Ce putem spune despre lunga listă a activităţilor guvernului care
intră în categoria reglementărilor? De ce reglementează guverne-
le federale, statale şi locale atâtea activităţi cetăţeneşti, întrebuin-
ţând constrângerea pentru a controla termenii în care indivizii
au voie să efectueze schimburi voluntare? Dacă punem proble-
ma în această manieră - a utilizării coerdţiei pentru controlarea
schimbului voluntar - ne poate împinge să medităm un pic mai
intens şi mai îndelung la toate lucrurile pe care le face guvernul
în numele reglementării.
În parte, răspunsul este dat de puternica încredinţare că,
dacă guvernul nu legiferează anumite tipuri de schimb voluntar,
cei puternici şi lipsiţi de scrupule vor profita în mod necinstit de
cei slabi şi nevinovaţi. Acesta este argumentul parental1, care fără
îndoială că are un oarecare merit, dar care a fost adesea folosit
în exces de către cei care aveau interese deosebite tocmai pentru
a profita într-un mod necinstit de cei slabi şi nevinovaţi. Cealal-
tă parte a răspunsului este dată de costurile de tranzacţie. Adi
extrem de costisitor pentru fiecare să purtăm după noi scale de
măsurare a conformităţii, de genul celor pe care le folosesc măce
larii, şi propriile noastre bidoane pentru a ne asigura că pompele
de benzină nu ne trag pe sfoară. Atunci când trebuie acreditaţi
medici şi Direcţia pentru Alimentaţie şi Medicamente (D.A.M.)
aprobă medicamentele noi de înainte de intrarea pe piaţă, cum-
părătorii sunt scutiţi de costul evaluării bunurilor a căror calitate
nu ar putea fi identificată de majoritatea dintre ei, decât contra
unor costuri prohibitive. Prin faptul că obligă vânzătorii să obţi
nă certificare, agenţiile guvernamentale ne permit fiecăruia din-
tre noi să încheiem tranzacţii satisfăcătoare la un cost mai redus.
O mare parte a reglementării guvernamentale poate fi considera-
tă coerciţie menită a reduce costul obţinerii de informaţii.
Totuşi, acest demers de apărare a reglementării are o fisură
evidentă, şi anume, omiterea entuziasmului cu care vânzătorii
susţin atât de frecvent reglementarea. Cei care au studiat ches-
tiunea ştiu foarte bine că asemenea solicitări de reglementare
guvernamentală îi privesc adesea mai mult pe vânzători decât
pe clienţii lor. În Capitolul 9 am văzut de ce se întâmplă acest
1
Majoritatea oamenilor l-ar numi paternalist, dar parental este un termen
mai potrivit şi mai puţin discriminatoriu.
lucru. Vânzătorii sunt foarte doritori să limiteze concurenţa şi 323
reglementarea din partea guvernului în numele protecţiei con-
sumatorului. Aceasta este o tehnică ce s-a dovedit eficientă în Pietele
privinţa eliminării concurenţei. Dar de ce cooperează victimele? şi guver~ul
De ce guvernul întrebuinţează coerciţia pentru promovarea unor
interese speciale, când se presupune că responsabilitatea sa ar fi
săsprijine interesul public?
Guvernul şi interesul public

Răspunsul sumar sugerat de teoria economică ne aduce înapoi,
într-un mod surprinzător, la problema cu care am început pre-
zentul capitol. Acţiunile coercitive întreprinse de guvern pentru
a compensa limitele inerente ale cooperării pur voluntare sunt
ele însele supuse aceloraşi limite. Motivul pentru care se întâm-
plă aceasta stă în aceea că însăşi coerciţia depinde de cooperarea
voluntară. Convingerea precede coerciţia întotdeauna, pentru
că guvernul nu va acţiona până când anumite persoane nu au
fost convinse să acţioneze. Guvernul nu este duhul din lampa
lui Aladin. Guvernul este alcătuit din indivizi care interactionea-
ză, având în atenţie costurile şi beneficiile alternativelor ~e care
aceştia le întrezăresc. Partea tulburătoare a acestui demers este
că problemele create de costurile de tranzactie de externalitătile
pozitive şi de oportunişti sunt deosebit de a~~e în viaţa politică
a ţărilor democratice.
Un număr surprinzător de mare de oameni presupun fără să
a se gândi mai serios că „guvernul acţionează în interes public".
Oare chiar aşa procedează? Întotdeauna face astfel? De ce cre-
dem asta despre el? Cetăţenii devin mai virtuoşi atunci când se
mută de la coada de la supermarket la cea de la secţia de votare?
Oamenii îşi schimbă caracterul atunci când renunţă la o slujbă
din industrie sau din învăţământul superior pentru a ocupa o
funcţie în guvern? Să presupunem că definim interesul public ca
ceva dorit de toată lumea, dacă toţi deţin informaţiile corespun-
zătoare şi sunt imparţiali. Teoria economică are ceva folositor de
spus despre probabilitatea ca acţiunile guvernului să izvorască
din informaţii adecvate şi de la un punct de vedere imparţial?
Cei ale căror decizii alcătuiesc totalitatea acţiunilor guverna-
mentale vor fi atenţi la informaţiile care le sunt cu adevărat dis-
ponibile şi la motivaţiile cu care se confruntă în realitate. Teoria
economică estimează că aceste informaţii şi motivaţii vor tinde să
fie limitate şi părtinitoare.
Informaţiile şi guvernele democratice

Putem începe de la cetăţenii care votează. Niciunul dintre noi
nu are suficiente informaţii ca să dea un vot în cunoştinţă de
324 cauză. Ca să vă convingeţi că e aşa, faceţi un mic experimen:
mental. Presupuneţi că ştiţi faptul că votul dumn~avoastra
Capitolul 11 pentru un candidat sau pentru o poziţie de pe buletm, vavde-
termina rezultatul alegerilor; numai votul dumneavoastra va
atârna în balanţă. Cât de multe informaţii veţi aduna ~ainte
de a da votul decisiv? Desigur că va depinde mult de 1n:ipor~
tanta functiei sau a situaţiei. E sigur însă că veţi investi mai
muÎt timp 'şi mai multă energie în obţinerea acelor informaţii
decât atunci când sunteţi doar unul dintre cei 50.000 sau_ 50_ de
milioane de votanţi. Aşa se face că în ziua alegerilor n:1-~JOr:t~-
tea cetăţenilor, inclusiv cei inteligenţi, instruiţi şi cu spmt c1~1~
păşesc în secţia de votare doar :'-1- o ~ulţ~me de PŢ,ej~decaţ1,
cu oarece suspiciuni, cu câteva frantun de mformaţn ŞI ~ ~~re
ignoranţă. Procedăm astfel pentru că aşa e raţional!_ J?ata fond
importanţa reală a unui vot din 50.000 sau 50 de m1!10an:, a~
pierde timpul cu aflarea tuturor informaţiilor ca ~a vota~ m
deplină cunoştinţă de cauză. Nu este vorba numai ~e ;~_01sm
de lipsa de dedicare pentru bunul mers al soc1etaţ11. Un
sau b' I
Ignoranţa votant care vrea să facă un sacrificiu personal pentru me e
raţională apare comunităţii, ar putea face acest lucru implic~du~s_e î~ mod
atunci când voluntar în activităţi sociale, punându-şi la d1spoz1ţ:e. timp~I,
aflarea unor banii sau silueta mult mai mult decât adunând suficiente in-
informaţii formaţii pentru a da un vot în deplin~ cu~oşt~nţ~ de cau~ă ..
nu merită Dar dacă toti ar gândi astfel", rasuna prmapala obiecţie,
osteneala. de;_ocratia nu a~ mai fi funcţională". Această frază reprezintă
~ altă faţe;ă a argumentului că problema oportunis~ui n~ ~xis~
tă pentru că lumea ar fi un loc mai bunîn abs~nJ~ e1. Cei fideh
democraţiei s-au preocupat mai mult de modahtaţile de a ~ face
functională atunci când cetăţenii cu drept de vot sunt neinf?r-
mati,sau dezinformati şi nu au pretins că votanţii deţin cunoştin-
pe
ţe care în mod evident nu le au. . .
Unii apărători ai democraţiei nu sunt descuraJaţ1 de_ ~ot d~
incompetenţa votanţilor. Ei se bazează pe reprezent~nţi1 ~l~ş1
pentru obţinerea de informaţii care treb~ie . .să fie d1spomb1le
pentru luarea unor decizii în in!eres pubhc. Incre~er:a l~r _are
un suport rezonabil în realitate. Intrucât votul fiecaru1 legm1tor
are O mult mai mare probabilitate de a afecta rezultatul alege-
rilor, pentru că aceştia pot folosi info~maţiile ~-e care le a:u~u-
lează pentru a-i influenţa semnificativye alţn, pen:ru ca h se
un la dispozitie o serie de persoane ş1 alte resurse m vederea
p ' fif rt .
colectării informatiilor, pentru că mulţi oameni vor oa e m-
teresati să furnize~e informaţii celor care elaborează legile, pen-
tru că ~oturile legiuitorilor sunt monitorizate şi tre~~ie a~ărate
_ din pricina tuturor acestor moti~e, re~reze~tanţi1 aleşi sunt
mult mai bine informaţi în legătura cu situaţiile supuse la vot
decât cetăţenii obişnuiţi.
325
Interesele demnitarilor aleşi
Chiar dacă putem socoti că legiuitorii care votează sunt informaţi Pietele
corespunzător, suntem noi în măsură să presupunem că voturile şi guver~ul
lor vor servi interesul public? Reprezentanţii aleşi sunt imparţiali?
Întrebarea aceasta poate suna şi altfel. Oare aleşii vor vota întot-
deauna în direcţia în care informaţia pe care o au la dispoziţie le-o
comunică? Teoria economică porneşte de la prezumţia că indivizii
acţionează după cum le dictează interesul propriu, nu cel public.
Uneori va fi în interesul demnitarului să servească interesul pu-
blic. Principala problemă ridicată la crearea instituţiilor politice
stă în găsirea unor căi de generare a unei asemenea armonii; nu
putempresupune pur şi simplu că există o asemenea concordanţă,
fără a ne întreba dacă instituţiile care ne guvernează viaţa sunt
capabile să o producă. Întrucât interesul majorităţii demnitarilor
de a fi realeşi este unul obişnuit şi sănătos, vom analiza în special
acest interes privat. Poate acesta să îi determine pe demnitari să
voteze şi să acţioneze în interes public?
Să începem analiza observând limitele pe care le impune Plata a 2.000$ timp
asupra planurilor lor de viitor. Demnitarii aleşi nu-şi pot permi- de un an de acum
te să privească prea mult înainte. Rezultatele trebuie să se vadă înaintf pentru a
până la următoarele alegeri, în caz contrar fiind înlocuiţi în func- obţine beneficii în
ţie de cineva care face promisiuni mai bune. În ultima parte a valoare de 1.000$ la
cărţii vom vedea cum axarea pe obiectivele pe termen scurt în- momentul prezent
greunează sarcina guvernelor de a rezolva eficient recesiunile şi este profitabilă
perioadele inflaţioniste. Acelaşi lucru este însă valabil şi pentru pentru cineva care
orice politician. Demnitarii aleşi vor tinde să deconteze intens ar fi plecat pentru o
valoarea tuturor costudlor viitoare, pe care nu le aşteaptă să se perioadă de un an de
producă decât după următoarele alegeri, şi să îngrămădească cât
zile de acum înainte.
mai multe beneficii cu putinţă în perioada premergătoare scruti-
nului. Astfel, interesul de a fi realeşi îi va împiedica să utilizeze
la maximum cunoştinţele avansate pe care le posedă, legate de
consecinţele anumitor politici.
Între motivele pentru care legiuitorii sunt probabil bine in-
formaţi, am menţionat două care explică şi de ce aceştia nu vor
vota întotdeauna aşa cum le spun informaţiile pe care le au. Erau
ultimele din enumerare: mulţi oameni vor fi foarte interesaţi să
fumizeze informaţii celor care elaborează legile, iar voturile le-
giuitorilor sunt monitorizate şi trebuie apărate. Problema este că
interesul de a da informaţii (sau de a face lobby) şi de a-i trage
la răspundere pe legiuitori pentru acţiunile lor este în mâinile
unor grupuri cu interese speciale. Acest lucru este aproape in-
evitabil, din cauza externalităţilor pozitive asociate procesului
politic. Cele mai clare ilustrări ale modului în care se desfăşoară
acest proces sunt fondurile alocate de guvernul federal pentru
finanţarea unor proiecte ale guvernelor locale, proiecte care nu
ar fi fost întreprinse în lipsa respectivelor sume. Nu ar fi cleru-
326 late pentru că beneficiile care ar fi obţinute ar fi mai mici decât
costurile create. De ce guvernul federal subvenţionează şi deci
Capitolul 11 asigură finalizarea unor asemenea proiecte, care pică la o analiză
cost-beneficiu?
Să presupunem că oraşul Metropole studiază fezabilitatea
unui proiect de construire a unui sistem intraurban de căi ferate,
care încă nu există. Angajează controlori de trafic, ingineri spe-
cializaţi în construcţii civile, specialişti în demografie, realizatori
de planuri urbanistice, economişti şi alţi experţi, pentru a estima
costul în dolari al construirii acestui sistem şi beneficiile în dolari
pentru cei ce locuiesc în oraş şi în suburbii. Şi să presupunem că
ei ajung la concluzia că nivelul costurilor directe ale construcţiei
va fi de două ori mai mare decât toate beneficiile viitoare (tangi-
bile şi intangibile, probabile şi improbabile, reale sau doar imagi-
nare), în cazul în care toate costurile şi beneficiile au fost reduse
Legiuitorii acordă la scale corespunzătoare. Chestiunea ar trebui să se încheie aici.
Dar există o mare posibilitate să nu fie acesta sfârşitul. Purtătorii
o mai mare atenţie
multor interese locale vor ca respectivul sistem să fie construit.
celor care le
Primii pe listă sunt cei din domeniul construcţiilor. Urmează toţi
acordă atenţie.
cetăţenii care nu au uitat niciodată plăcerea pentru trenuri pe
care o aveau în copilărie, urmaţi îndeaproape de toţi susţinătorii
locali care doresc ca Metropole să se asemene mai mult cu New
York sau Chicago, şi cred că un oraş de talie mondială are nevo-
ie de un sistem de trenuri pentru navetişti. Majoritatea ziarelor
din Metropole se vor alinia şi ele mai mult ca sigur în susţinerea
unui asemenea proiect glorios, cu un aşa potenţial de a contribui
la creşterea zonei, dar mai ales la creşterea vânzărilor ziarelor
de anunţuri. Cei din urmă şi cei mai importanţi sunt politicienii,
nu doar demnitarii locali şi districtuali, ci şi reprezentaţii zonei
în Congres şi cei doi senatori ai statului, care cu toţii şi-ar dori
foarte mult să fie cunoscuţi ca oameni de succes.
Politicienii se vor pune pe treabă în Washington D.C., în că
utarea unui fond federal care să acopere 60% din costurile con-
strucţiei, atrăgându-şi majoritatea voturilor localnicilor. Şi de ce
ar trebui contribuabilii americani să achite 60% din valoarea unui
proiect de construcţii care nu este viabil în urma unei testări de
tip cost-beneficiu? Pentru că majoritatea nu vor urmări aspectul!
Cei câţiva dolari în plus pe care contribuabilii din Los Angeles
şi din alte părţi vor trebui să-i plătească pentru a finanţa munca
zadarnică din Metropole nu vor conta suficient, nici măcar cât
să le stârnească curiozitatea. Şi astfel, demnitarii din Metropo-
Stimulente de
le îi pot convinge pe legiuitorii din Los Angeles şi California să
ordin politic
voteze pentru sistemul intraurban de căi ferate, cu înţelegerea
implicită a faptului că politicienii din Metropole vor susţine la
rândul lor o muncă zadarnică din Los Angeles, atunci când va
veni rândul unui astfel de proiect. Sistemul aduce mari beneficii
politicienilor locali care vor fi urmăriţi îndeaproape şi susţinuţi
cu generozitate atunci când vor solicita realegerea celor din do- 327
meniul construcţiilor, iubitorilor de trenuri, sustinătorilor locali
şi ziarelor din Metropole. ' Pieţele
şi guvernul
Beneficii concentrate şi costuri dispersate

Pro~esul este întotdeauna acelaşi. Cei puţini care au mult de câşti
gat investesc numeroase resurse în încercarea de a influenţa pro-
cesul politic. Cei mulţi care au mai mult de câştigat în ansamblu,
dar mai puţin în mod individual, nu investesc aproape nimic.
Logica proceselor politice democratice este de a concentra beneficiile în
jurul celor bine organizaţi şi. informaţi, dar putini la număr şi care
i
câştigă cel mai mult, şi să disperseze costurile n rândul marii mase
lipsit~ d~ ~rganizare şi prost informate, care are puţin de câştigat î~
plan mdzvzdual. Legiuitorii răspund unei astfel de presiuni, pen-
tru că un număr însemnat dintre ei găsesc că a proceda în această
manieră serveşte intereselor lor de a fi realeşi. Pare cam inutil să-i
penalizăm pentru asta, căci un fost demnitar cu principii solide
~ste _un fu1:cţionar publi~ mai puţin eficient decât un legiuitor
11:teh?e~t ŞI onest, care a mcălcat câteva principii pentru a supra-
v1eţm ŞI pentru a face faţă noilor provocări. Greşeala provine de
la externalităţile pozitive care ne determină pe majoritatea dintre
noi să ne comportăm ca nişte oportunişti, sperând că altcineva
îşi va asuma costurile pledării pentru măsuri de pe urma cărora
am putea beneficia cu toţii. Cu toate acestea, demonstratia eco-
nomiştilor moderni privitoare la tendinţa manifestată î~ sânul
guvernel?r democratice de a concentra beneficiile şi de a disper-
sa costurile legate de elaborarea politicilor economice, a fost una
dintre cele mai importante contribuţii la a înţelege de ce deciziile
bune din punct de vedere politic nu sunt în mod necesar bune şi
din perspectivă economică.
pozitive şi politicile
Externalităţile
guvernamentale
Nu ar trebui să ne surprindă concluzia la care am ajuns. Politicile
guvernamentale vor tinde să fie dominate de interese speciale.
Guvernul va înclina mai degrabă spre acţiuni care rănesc puţin,
dar pe mulţi, decât spre unele care să provoace neplăceri mari
unui număr mic de indivizi. Politicile guvernamentale vor avea
la bază nu atât interesul public, cât o succesiune nesfârşită de in-
terese individuale. Din această pricină, interesele consumatorilor
câştigă în dezbaterile oratorice, dar cele ale producătorilor con-
~ol_ează poli~cile economice. Interesele producătorilor sunt pur
ŞI simplu mai concentrate, mai puternic focalizate. Producătorii
ştiu că activitatea sau inactivitatea lor pot înclina semnificativ
balanţa în sensul creşterii propriei lor bunăstări, aşa că este în
328 interesul lor să acţioneze. În schimb, de pe urma unei acţiuni po-
litice, niciun consumator individual nu se poate aştepta decât la
Capitolul 11 un mic beneficiu, aşa că niciunul dintre ei nu are vreo motivaţie
de a accepta costurile.
Să fie acesta motivul pentru ca este folosirea coerciţiei pentru
a preveni suboferta de drumuri care adesea duce la o supraofertă
de drumuri? Interesul general al contribuabililor nu va fi tratat
cum trebuie, atunci când merge în tandem cu interesul mare al
unui mic grup de oameni, atunci vine vorba de a avea un drum
sau de construcţia unuia. Aceeaşi analiză se aplică şi în dreptul
şcolilor. Cei care fac educaţie (să menţionăm că acesta este şi in-
teresul autorilor de faţă) pot face viaţa grea legiuitorilor care în-
cearcă să economisească banii plătitorilor de taxe prin reducerea
cheltuielilor pentru educaţie sau cercetare. Un buget nu poate fi
redus fără a tăia de pe listă anumite proiecte. În contextul în care
fiecare interes special focalizat spre a face ca anumite diminuări
de fonduri să se aplica în dreptul proiectului altcuiva, cheltuielile
nu pot fi reduse.
De ce, timp de multă vreme am avut o lege a recrutării şi care
este probabilitatea reintroducerii sale de către Congres? Recruta-
rea extinde uzul coerciţiei înspre zone în care convingerea este "
destul de capabilă să asigure cooperarea pe care ne-o dorim (cel
puţin pe timp de pace). Probabil că legea a rezistat atâta vreme
pentru că instituţia armatei a avut un interes puternic şi foarte
focalizat în direcţia menţinerii unui flux permanent de personal
pentru forţele armate, în timp ce indivizii care au fost afectaţi
negativ de ea au avut o motivaţie mai puternică de a găsi o cale
de scăpare personală, iar nu de atac la adresa întregului sistem.
Este interesant de observat cum mulţi susţinători actuali ai rein-
troducerii legii, mai ales după evenimentele de la 11 septembrie
şi după războiul din Irak, vorbesc acum despre recrutarea uni-
versală a tinerilor pentru un gen serviciu militar de scurtă durată.
Această tactică (presupunând că este o tactică) creşte numărul
acelora care sunt împotriva legii? Va reduce costurile fiecărui re-
crut sub punctul critic în care el sau ea ar dori să se implice în
lupta politică de împiedicare a reintroducerii legii?
Ce putem spune despre acţiunile guvernamentale de redu-
cere a sărăciei? Putem prezice că legiuitorii vor înlocui lent trans-
ferurile în natură cu cele băneşti. Fermierii beneficiază de pro-
gramul tichetelor de masă, sindicatele din construcţii beneficiază
de subvenţii pentru construcţia de locuinţe, domeniul medical se
extinde prin oferirea de servicii de asistenţă medicală, profeso-
rii beneficiază de pe urma subvenţiilor pentru şcolarizarea celor
săraci şi asistenţii sociali ştiu că a aduna bani pentru săraci nu
va fi niciodată la fel de avantajos ca angajarea unui număr mai
mare de persoane cu „profesii de asistare". Influenţa politică a
acestor grupuri uşurează calea legiuitorilor mai mult în direcţia
susţinerii transferurilor în natură pentru cei săraci decât a celor 329
monetare. Pot exista motive mai diverse şi mai bune de respin-
gere a transferurilor monetare, dar această alternativă ar primi
----i/1-
Pietele
mai multă atenţie şi respect în Congres dacă banii ar fi produşi şi şi guver~ul
comercializaţi într-o industrie monetară.
Cum identifică indivizii interesul public?

Niciunul dintre lucrurile menţionate până acum nu înseam-
nă că fermierii, administratorii de spitale sau asistenţii sociali nu
arată consideraţie pentru interesul public. Implică numai faptul
că toţi ţin cont într-o anumită măsură de propriile lor interese.
·Chiar şi cei care lucrează pentru agenţii guvernamentale desem-
nate special să protejeze interesul public îl definesc raportân-
·
du-se 1a interese 1e 1or specia
· 1e. COSTURI Beneficiul . testării
v v suplimentare
Sa_Iuam, de exemplu, un membru al D.A.M., responsabil cu ŞI BENEFICII pentru pacienţi
preverurea introducerii pe piaţă a unor medicamente noi, fără tes- costul testării
tare adecvată. Ce înseamnă aceasta? Se referă la testarea care ne suplimentare
face sa fim s1gun
v • • ca ştim toate ef,ectele secundare provocate de un
v • pentru pacienti
·
medicament nou, înainte de a-l pune pe piaţă. Dar nu putem fi
siguri niciodată. Tot ce putem face este să acumulăm informaţii su-
plimentare şi astfel să reducem riscul ca cineva să fie ucis sau grav
rănit de un efect secundar neprevăzut. Cât de mult vom reduce Costul testării
suplimentare
riscul? Nu prea mult, pentru că testarea suplimentară presupune şi pentru comisionari
costuri, şi beneficii. Un cost important va fi reprezentat de pierde- TIMPUL ALOCAT
rile de vieţi omeneşti şi de suferinţele nealinate din pricina faptu- PENI'RU TESTARE
lui că medicamentul nu este disponibil în perioada de testare.
Cum va evalua un comisionar al D .A.M. aceste două costuri:
vieţile curmate din cauza introducerii pripite a noului medica-
ment şi cele pierdute din pricina întârzierii excesive a introdu-
cerii acestuia? Oamenii vor da vina pe D.A.M. dacă un medica-
ment aprobat se dovedeşte a avea efecte secundare dezastruoase
şi o vor lăuda dacă refuză să aprobe un medicament care ulterior
se dovedeşte a avea efecte secundare catastrofale în alte ţări. Dar
aproape nimeni nu va condamna D.A.M. pentru pierderile de
vieţi sau pentru suferinţele îndurate în perioada de testare a unui
medicament care în cele din urmă se dovedeşte a fi foarte efici-
ent. În consecinţă, comisionarii D.A.M. vor găsi că este de interes
public să testeze medicamentele dincolo de punctul în care bene-
ficiul marginal pentru pacienţi le egalează costul marginal.
Dilema detinutilor
' '
Un concept interesant care scoate la iveală caracteristica centrală
a mai multor probleme pe care le-am adus în discuţie este dilema
deţinuţilor, denumire care reflectă expunerea acesteia printr-o
povestire despre doi deţinuţi şi un procuror ager la minte.
330 Să presupunem că fiecare cetăţean doreşte neapărat o Bună
Guvernare (sublinierea autorului-n. tr.) şi ar renunţa cu bucurie
Capitolul 11 la două ore din timpul liber pe săptămână pentru a o asigura.
Acele două ore ar fi alocate, să spunem, cercetării problemelor
curente, dezbaterii împreună cu alţi cetăţeni a chestiunilor legate
de politicile publice şi monitorizării acţiunilor întreprinse de le-
giuitori. Dacă toţi sau aproape toţi contribuie cu acele două ore
pe săptămână, Buna Guvernare este asigurată. Vom avea o Bună
Guvernare? Întrucât, conform presupunerii, fiecare cetăţean îşi
doreşte în mod sincer o Bună Guvernare şi este dispus să facă
sacrificiul necesar pentru a o obţine, s-ar părea că aşa ar trebui
să se întâmple. Cu toate acestea, probabil că nu se va ajunge la
situaţia dorită.
Iată dilema. Fiecare cetăţean ştie că decizia lui/a ei nu va afec-
ta rezultatul final. Dacă petrecem două ore Făcându-ne Datoria
(sublinierea autorului - n. tr.), dar niciunul dintre concetăţenii
noştri nu şi-o fac pe a lor, eforturile noastre vor fi zadarnice. Vom
fi doar nişte voci informate şi nişte voturi pierdute înh·-o mare de
100 de milioane de voci şi de voturi. Am renunţa la două ore de
jucat popice (sau de făcut orice altceva reprezintă cea mai valo-
roasă oportunitate pe care o pierdem) pentm a nu înfăptui nimic.
Pe de altă parte, dacă decidem să ne vedem de treburi, în timp ce
toţi ceilalţi concetăţeni Îşi Fac Datoria (sublinierea autorului- n.
tr.), noi vom beneficia de toate avantajele Bunei Guvernări, plus
un bonus de două ore de recreere la sala de joc. Aşa că strategia
noastră dominantă este să ne ducem să jucăm popice. Întotdeauna
ne vom simţi mai bine la un asemenea jocuri decât atunci când
Ne Facem Datoria (sublinierea autorului - n. tr.), pentru că nu
exercităm nicio influenţă asupra a nimic prin propriile noastre
decizii, cu excepţia petrecerii timpului fie făcând o plictisitoare
politichie, fie jucând bînedispuşi popice.
Din păcate, alegerea recreerii în locul datoriei va fi şi strate-
gia dominantă a tuturor celorlalţi, drept consecinţă nu vom avea
o Bună Guvernare, chiar dacă toată lumea o doreşte şi este dis-
pusă să-şi facă partea lui/ei pentru a_o obţine. Putem rezuma toa-
te aceste aspecte în diagrama din Figura 11-1. Fiecare cetăţean
urmează strategia dominantă alegând fie Datoria, fie Recreerea
(sublinierile autorului - n. tr.), cu înfăţişarea rezultatelor. Socie-
tatea sfârşeşte în cadranul IV, în ciuda faptului că absolut fiecare
membru preferă cadranul I. Aceasta este dilema.
Fiecare individ care alege poate fi răsplătit în patru moduri.
Celui care trebuie să renunţe la jocul de popice pentru A-şi Face
Datoria (sublinierea autorului - n. tr.) îi va fi întotdeauna mai
bine dacă va alege Recreerea în locul Datoriei, pentru că făcând
astfel va obţine bunul numit Joc de Popice (sublinierea autorului
- n. tr.). Alegerile altora determină dacă respectivul individ pri-
meşte o Bună sau o Proastă Guvernare. Dar fiecare dintre ceilalţi
ALŢII ALEG 331
DATORIE RECREERE
Pieţele
şi guvernul
FIECARE
ALEGE
Figura 11-1 O dilemă a deţinuţilor
este în aceeaşi situaţie. Aşa că toţi aleg Recreere şi toţi au sfârşit

având o Proastă Guvernare, în ciuda faptului că toţi ar fi dispuşi
să renunţe la echivalentul Jocului de Popice pentru a obţine o
Bună Guvernare.
Dilemele de acest fel sunt destul de întâlnite. Fiecare locuitor
al oraşului doreşte aer curat, de exemplu, şi ar fi dispus să conducă
mai puţin maşina pentru a-l obţine. Dar, de vreme ce decizia nici-
unuia dintre ei nu poate influenţa calitatea aerului într-o manieră
cuantificabilă, fiecare alege să continue şofatul, iar aerul din oraş
devine irespirabil. Fiecăruia i-ar fi mai bine dacă toţi conducătorii
auto ar alege un substitut numai pentru şofat, în situaţia în care
acesta ar fi disponibil la un cost suplimentar redus. Acceptarea
acestuia ar oferi fiecăruia marele beneficiu al unor străzi neaglo-
merate. Dar, ceea ce este în interesul tuturor şoferilor nu este în
interesul fiecăruia la momentul luării deciziei.
Iată un exemplu diferit. Fiecare vânzător dintr-un anumit
domeniu ştie că întreaga ramură ar evolua mai bine dacă fie-
care dintre ei ar diminua producţia, provocând astfel creşterea
preţului. Dar, cum sunt mulţi vânzători în branşă, este în inte-
resul fiecăruia să menţină vechiul nivel al producţiei, sperând
(în zadar) că alţii vor scădea producţia. Fiecare se comportă ca
un oportunist, pentru că toţi sunt conştienţi de faptul că decizia
unui individ are un efect mult mai mare asupra propriei bunăs
tări, decât asupra gmpului în ansamblul său. Astfel că fiecare
sfârşeşte mai rău decât în situaţia în care ar fi fost capabili să
treacă peste problema oportunistului sau să rezolve dilema deţi
nuţilor. Acest exemplu demonstrează că dilemele deţinuţilor pot
avea uneori consecinţele dorite pentru alţii, în timp ce aduce în-
332 totdeauna frustrare părţilor implicate. Cu alte cuvinte, o dilemă
a deţinuţilor nu este mereu sinonimă cu o problemă socială.
Capitolul 11 Dilemele deţinuţilor nu ar exista dacă nu ar fi costuri de
tranzacţie. Părţile ar încheia contracte prin care se obligă una
faţă de alta pentru a se asigura că sfârşesc în cadranul I, nu în
cel de-al IV-lea. Unul dintre contracte ar putea include clauza
conform căreia iubitorul jocului de popice pierde trei ore 1a pistă
dacă nu pune deoparte două ore pe săptămână pentru A-şi Face
Datoria. Prin urmare, devine interesul lui să şi-o îndeplinească.
La fel este şi pentru ceilalţi, pentru că toţi sunt obligaţi prin con-
tracte similare. În acest fel, societatea se bucură de viaţă în cadra-
nul I. Vă daţi seama totuşi că împărţirea, redactarea, negocierea,
înregistrarea şi monitorizarea unor asemenea contracte ar fi mult
prea costisitoare. (Cine poate afirma cu precizie dacă jucătorul
de popice pune cu adevărat suflet în cele două ore sau doar pier-
de vremea?) Prin urmare, costurile de tranzacţie ne împiedică să
realizăm ceea ce ne dorim cu toţii.
Totuşi, analizăm această problemă într-o varietate de mo-
duri interesante. Ar fi nevoie de o altă carte care să descrie toate
instituţiile formale şi informale care evoluează în cadrul unei so-
cietăţi, căci indivizii încearcă, prin intermediul diverselor schim-
buri sociale, să controleze efectele negative ale dilemelor prizoni-
erilor. Întrebuinţăm zâmbete, încruntături, obiceiuri, convenţii şi
chiar constituţii. Este în folosul nostru să ne gândim la Constitu-
ţia Statelor Unite ca la o instituţie care funcţionează pentru a ţine
sub control dilemele deţinuţilor, strâmtorând interesele private
ale indivizilor care pretind a servi interesul public.
Limitele instituţiilor politice

Dacă toate aceste lucruri îi tulbură pe cei în ochii cărora preo-
cuparea guvernului pentru interesul public este un gest de cre-
dinţă, ar fi timpul să-l punem la îndoială. Poate că izvorăşte din
obiceiul de a echivala „guvernul" cu „ţara" şi de a extinde asu-
pra primei instituţii veneraţia pentru cea de-a doua. Sau poate fi
un rezultat al încredinţării noastre cum că guvernul este instanţa
ultimă şi deci trebuie să fie una eficientă, pentru că nu vrem să
recunoaştem existenţa problemelor lipsite de rezolvare. Există şi
o fărâmă de judecată populară deductivă care, de asemenea, con-
duce la această concluzie. Ea susţine că toate problemele sociale
sunt rezultatul comportamentului uman, care poate fi modificat
prin lege, şi că guvernul este cel care elaborează reglementările,
de unde vine şi concluzia că guvernul poate rezolva toate proble-
mele societăţii. Alexis de Tocqueville a oferit o perspectivă mai
realistă în Despre democraţie în America (volumul I, partea I, capi-
tolul al VIll-lea): ,,Nu există vreo ţară în care totul poate fi oferit
prin intermediul legii sau în care instituţiile politice pot dovedi 333
că sunt un substitut pentru bun-simţ şi moralitate publică." --~11"1J:i.
Pietele
şi guver~ul
Teoria economică presupune că acţiunile guvernului decurg din
deciziile cetăţenilor şi ale demnitarilor care dau atenţie costurilor
şi beneficiilor marginale proprii ale unor activităţi alternative.
Marca distinctivă a guvernului este reprezentată de dreptul
său exclusiv şi general recunoscut de a face uz de coerciţie. A
constrânge înseamnă a induce cooperarea sub ameninţarea re-
strângerii opţiunilor indivizilor. Cooperarea voluntară se bazea-
ză numai pe convingere, care asigură comportamentul dorit cu
promisiunea unor opţiuni suplimentare.
Coerciţia este utilă membrilor societăţii pentru că uneori
poate asigura producţia de bunuri cărora toţi le acordă o valoare
mai mare decât costul obţinerii lor, dar care nu pot fi achiziţio
nate doar prin apelul la cooperare voluntară. Un eşec de aprovi-
zionare de acest gen se întâmplă probabil atunci când nu există
nicio modalitate ieftină de a limita fumizarea unui bun doar ce-
lor ce plătesc pentru el sau de a împiedica pe purtătorii cererii să
devină oportunişti.
Coerciţia ar fi capabilă să asigure aprovizionarea cu aseme-
nea bunuri prin reducerea costurilor de tranzacţie. În urma ana-
lizei, activităţile guvernamentale tradiţionale se dovedesc a fi, în
mare parte, acţiuni menite a reduce costurile de tranzacţie şi a
depăşi problemele ridicate de oportunişti.
Activităţile coercitive ale guvernului presupun cooperare
voluntară. Convingerea precede constrângerea întn1cât, con-
form ultimei noastre analize, cetăţenii şi oficialii guvernamen-
tali trebuie să fie convinşi să întrebuinţeze coerciţia în mod
specific. Acest lucru înseamnă că limitele eficienţei cooperării
voluntare care justifică apelul la constrângere al guvernului
sunt, de asemenea, limite ale eficienţei acţiunii guvernamentale
coercitive.
Externalităţile pozitive se infiltrează de-a binelea în procesul
politic al unui guvern democratic. Acestea fac improbabilă infor-
marea corespunzătoare a cetăţenilor cu drept de vot sau acţiunea
demnitarilor aleşi sau desemnaţi în concordanţă cu direcţia pe
care le-o indică informaţia pe care o au la dispoziţie.
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUT!!

,
1. O scrisoare adresată ziarului Wall _Street Joumal, scrisoare
care ataca propunerea de privatizare a sistemului naţional
de control al traficului aerian, se încheia astfel:
,,Raţiunea de a fi a unei firme este maximizarea venitului. Ra-
ţiunea de a fi a unui guvern este maximizarea beneficiului pu-
blic. Nicio sporire închipuită a eficienţei nu va compensa pier-
derea controlului public, fie asupra semafoarelor din oraş, fie
asupra sistemului naţional de control al traficului aerian."
(a) Ce înseamnă că raţiunea de a fi a unei firme este ma-

ximizarea venitului, iar raţiunea de a fi a unui guvern
este maximizarea beneficiului public? Este o afirmare a
intenţiilor (ale cui?) sau a rezultatelor?
(b) Poate o firmă să obţină în mod obişnuit un venit mare,
dacă nu oferă beneficii publice substanţiale?
(c) Cum putem măsura beneficiile publice care decurg din
sistemul de control al traficului aerian, dacă utilizatori-
lor acestuia li se cere să plătească costurile pentru fur-
nizarea respectivelor beneficii? Cum le putem măsură
în situaţia în care utilizatorilor nu li se solicită plata, în
schimb costurile sunt suportate în întregime din taxe?
(d) Autorul scrisorii din care am citat s-a prezentat ca pre-
şedinte al Asociaţiei Piloţilor şi Proprietarilor de Aero-
nave. Această titulatură vă sugerează vreun motiv al
opoziţiei sale faţă de privatizarea sistemului naţional
de control al traficului aerian?
2. Prin ce modalitate generală şi sistematică interesele dem-
nitarilor guvernamentali diferă de cele ale indivizilor din
sectorul privat? Luaţi în considerare următoarele situaţii:
(a) Decanul unei universităţi de stat şi cel al unei universi-
tăţi private
(b) Un membru al Camerei Reprezentaţilor, care aspiră la
un fotoliu în Senat şi un reprezentant de vânzări care
călătoreşte mult în interesul unei mari corporaţii, şi care
îşi doreşte o slujbă în calitate de director de vânzări la
una dintre uzinele firmei
(c) Un personaj politic important care vrea să devină pre-
şedintele SUA şi un actor important care doreşte să pri-
mească un premiu Oscar
(d) Un ofiţer de la poliţia comunitară şi un gardian în uni-
formă angajat de o firmă privată de protecţie şi pază
(e) Un demnitar care distribuie fonduri pentru I.M.M-uri şi
un ofiţer de credite de la o bancă.
3. Ce diferenţe semnificative sunt între întreprinderile al că
ror proprietar este guvernul şi cele care nu sunt proprieta-
tea guvernului, în fiecare dintre exemplele următoare? De
ce credeţi că deţine guvernul întreprinderile menţionate?
Ce forme ia concurenţa în cazul întreprinderilor aflate în
proprietatea guvernului? Ce moduri de funcţionare au din
pricină că sunt deţinute de guvern?
(a) Utilităţi deţinute de investitori şi utilităţi aflate în pro- 335
prietatea statelor sau a municipalităţilor
(b) Facultăţi de stat şi facultăţi private Pietele
(c) Companii de transport intraurban cu autobuze propri- şi guver~ul
etate a primări_ei şi companii de transport interurban,
precum Greyhound sau Trailways
(d) Campinguri deţinute de Administraţia Pădurilor şi
campinguri private
(e) Biblioteci publice şi librării private
4. Un argument des invocat în sprijinul bunurilor produse de
guvern este indispensabilitatea lor pentru crearea bunăs
tării sociale, drept care fumizarea lor nu poate fi lăsată în
seama „capriciilor" pieţei. Faptul acesta explică de ce par-
curile şi bibliotecile sunt, de obicei, puse la dispoziţie de
municipalitate, în timp ce hrana şi îngrijirile medicale sunt,
de regulă, asigurate prin intermediul pieţei? Puteţi sugera
o explicaţie mai bună pentru cele două cazuri?
5. Adesea, susţinătorii reglementării guvernamentale îşi sus-
ţin punctul de vedere atacând concurenţa „fără restricţii"
şi „fără frâu". Este concurenţa vreodată „fără restricţii"?
Care erau constrângerile importante aplicate concurenţei
din economia americană a secolului al XIX-lea, vreme în
care, după unele relatări, concurenţa era „fără restricţii"?
6. Cei care critică reglementarea guvernamentală încearcă
adesea· să susţină cauza pieţei „libere". Sunt vreodată. pie-
ţele complet libere? Eliberate de ce? O piaţă este „închisă"
dacă participanţii acţionează în virtutea legilor care le in-
terzic să folosească greutăţi şi măsuri măsluite? A legilor
care interzic publicitatea înşelătoare? Care interzic creşteri
le de preţ neaprobate de o agenţie guvernamentală? Unde
trasăm linia dintre pieţele libere şi cele reglementate, dar
închise? Şi de ce o trasăm tocmai în acel loc?
7. În cuprinsul capitolului am atras atenţia a.supra pericolului
că a vorbi despre guvern ca entitate impersonală poate con-
stitui manipulare, o unealtă pe care noi o folosim în direc-
ţia dorită. Nu este înşelătoare şi utilizarea termenului noi în
maniera în care l-am folosit în propoziţia precedentă? Cine
sunt acei „noi" care vor ca guvernul să facă una-alta? Toţi?
Majoritatea? Toţi cetăţenii bine informaţi şi cu spirit civic?
Cei care ne împărtăşesc interesele şi percepţiile asupra si-
tuaţiilor? Ce vor să spună oamenii prin fraza II trebuie să
folosim guvernul ca să controleze efectele egoismului şi ale
lăcomiei"? Cine pe cine controlează din această perspecti-
vă a funcţionării societăţii?
8. Un număr crescând de americani trăiesc în prezent în co-
munităţi bine controlate de apartamente, duplexuri, sau
case în care locuieşte o singură familie. Aceste cqmunităţi
336 sunt, de regulă, guvernate de asociaţii de proprietari, care
stabilesc şi impun reguli menite a apăra valo~ile proprie-
Capitolul 11 tăţii. Unii studenţi care locuiesc în asemenea comunităti
susţin că, de vreme ce au guvernări private, abilitate să
colecteze taxe, să ofere servicii şi să reglementeze com-
portamentul indivizilor, acestea ar trebui să intre sub in-
cidenţa constrângerilor constituţionale asupra acţiunilor
guvernamentale.
(a) Preşedinţii unor asemenea asociaţii folosesc constrânge-
rea sau convingerea pentru a-i determina pe rezidenti
să nu lipească afişe, să nu pună antene parabolice, să n~
parcheze camioane de încărcat marfă pe străzi sau să
nu-şi neglijeze peluzele şi grădinile?
(b) Susţinătorii unor asemenea asociaţii susţin că supune-
rea faţă de legi este voluntară pentru că rezidenţii con-
simt să le respecte înainte de a cumpăra o casă. Sunteţi
de acord cu această afirmaţie? Ce se întâmplă dacă o
asociaţie adoptă o nouă lege, faţă de care un proprie-
tar are obiecţii puternice? Mai este voluntară supunerea
acelui proprietar?
(c) Un individ critic la adresa unor asemenea asociaţii sus-
ţine că supunerea nu este voluntară, întrucât aceste sis-
teme de punere în comun a proprietăţilor sunt adesea
cele mai la îndemână metode de cumpărare a unei case,
prin urmare oamenii nu au prea mult de ales în privinţa
locuirii lor. El subliniază faptul că aceste sisteme repre-
zintă metoda de a obţine o casă cu cel mai rapid ritm de
creştere din Statele Unite, pentru a argumenta că sunt
guvernări private şi că ar trebui protejate prin preve-
deri constituţionale care constrâng guvernele obişnuite.
Sunteţi de acord cu aceste afirmaţii?
9. Atunci când comparăm convingerea cu constrângerea, se
bucură vreuna de avantaje inerente faţă de cealaltă ca ma-
nieră de inducere a cooperării?
(a) De obicei, indivizii care cooperează pentru că au fost
convinşi la aceasta doresc să rămână în relaţie. Tipică
pentru cei care au fost constrânşi va fi căutarea unor
moduri de a rupe relaţia. Ce implică aceasta la nivelul
costurilor de tranzacţie asociate eforturilor de coopera-
re din fiecare caz?
(b) Constrângerea poate fi folosită pentru a le lua indivizilor
oportunitatea de a coopera în mod voluntar. Se întâmplă
asta? De ce ar vrea cineva să folosească coerciţia pentru
a-i împiedica pe alţii să coopereze în mod voluntar?
10. Adam Smith a considerat că e de datoria suveranului sau a
comunităţii să creeze şi să menţină acele instituţii şi lucrări
publice care, deşi pot fi de cel mai mare folos unei societăţi
numeroase, sunt de aşa natură încât profitul lor nu ar pu- 337
tea acoperi niciodată cheltuielile unui individ sau ale unui
număr mic de persoane, prin urmare nu ne putem aştepta
Pietele
ca aceştia să le creeze sau să le menţină. (Avuţia naţiunilor,
şi guver~ul
cartea a V-a, capitolul I)
(a) Ce diferenţă este între bunurile pe care ar trebui să le
ofere guvernul şi cele descrise în text ca fiind afectate de
problema oportunistului?
, (b) Smith discută despre patru instituţii sau lucrări publi-
ce care satisfac, cel puţin în parte, criteriul impus de el:
cele care privesc „apărarea societăţii (... )", ,,împărţirea
dreptăţii (... )", ,,facilitarea comerţului în societate" şi
cele care susţin instru.irea populaţiei". Cum sunt de-
11
semnările lui Smith, comparativ cu îndatoririle atribuite

guvernelor din ziua de azi? Smith omite vreo îndatorire
importantă a guvernului?
11. Ar trebui ca voluntarii dintr-un departament de pompieri
să refuze stingerea unui incendiu într-o casă a cuiva care a
refuzat să contribuie la susţinerea serviciului de stingere a
incendiilor? (Să presupunem că nicio proprietare a celor ce
contribuie nu este în pericol.)
12. Fenomenul produs de oportunist este întotdeauna o proble-
mă? Poate uneori împiedica indivizii să coopereze, cu sco-
pul de a profita de alţii? De ce cartelurile se destramă, în
general, dacă nu pot atrage sprijinul guvernului cu puterile
sale coercitive?
13. Probabil că majoritatea conducătorilor auto depăşesc li-
mita legală de viteză atunci când cred că nu pot fi prinşi.
Aceasta înseamnă că. ei ar vota pentru limite mai ridicate
de viteză, dacă li s-ar acorda această şansă?
14. Iată fraza de început a unui editorial dintr-un ziar, care de-
plânge prezenţa slabă a oamenilor la o şedinţă publică le-
gată de ameliorarea învăţământului în unele licee dintr-un
mare oraş american: ,,Dat fiind numărul celor care se plâng
de învăţământul de. stat, este uimitor cât de puţini au par-
ticipat la şedinţe pentru a le spune şcolilor cum să-şi îmbu-
nătăţească activitatea". Chiar este uimitor faptul că mulţi
sunt nemulţumiţi, dar puţini participă la şedinţe?
(a) Care este costul nemulţumirii? Care este costul partici-
pării la şedinţe?
(b) Care este probabilitatea ca un cetăţean interesat, care
petrece o seară la o şedinţă publică, să influenţeze poli-
ticile dintr-o zonă urbană mare?
(c) Valorile relative ale raportului cost-beneficiu în dreptul
nemulţumirii şi al participării par a da o explicaţie adec-
vată faptelor deplânse de editorialist. Dar cum putem
explica activitatea „activiştilor", a acelor puţini care par
338 a fi mereu dispuşi să participe la şedinţe, chiar în cele
mai nepotrivite ocazii? Există şi alte satisfacţii, altele de-
Capitolul 11 cât cele care influenţează cu adevărat politica publică,
pe care oamenii le pot obţine prin implicare politică?
15. Probabil că fiecare dintre cele 10 familii care locuiesc pe o
stradă situată într-o suburbie poate avea o maşină electrică
de tuns iarba. De ce familiile nu folosesc o singură maşină
de tuns iarba? Încercaţi să enumeraţi principalele costuri
de tranzacţie care stau în calea unui asemenea aranjament
de cooperare.
16. Furnizorilor de divertisment le este dificil să-şi ofere servi-
ciile numai telespectatorilor care sunt dispuşi să plătească
pentru programele lor.
(a) Totuşi, cum se asigură furnizorii de divertisment că
serviciile pe care le oferă telespectatorilor sunt plătite?
Gândiţi-vă cum este tratată problema oportunistului
în privinţa emisiilor radio şi tv. Cui îşi vând serviciile
furnizorii de divertisment? Prin ce serie de tranzacţii
accesează telespectatorii programele de divertisment?
Cum este rezolvată problema oportunistului în fiecare
etapă?
(b) În ziua de astăzi, unii proprietari de case încearcă să
prindă programe tv prin satelit fără să plătească, ci doar
captând semnalul de la satelit, folosind antene parabo-
lice proprii. Cum anume ilustrează utilizarea disper-
soarelor de semnal şi a decodoarelor faptul că firmele
furnizoare de programe tv cu plată acceptă costurile de
tranzacţie pentru a elimina oportuniştii?
17. De ce tribunalele solicită cetăţenilor care au fost selectaţi
ca juraţi să participe la procese fie că vor, fie că nu? Nu ar
fi putut obţine câţi juraţi voiau prin solicitarea participării
voluntare, dacă ar creşte cuantumul taxei plătite pentru în-
deplinirea acestei datorii civice? De ce nu creştem această
taxă, nu întrunim juraţii pe bază de voluntariat şi nu oprim
impunerea unor costuri atât de mari atâtor oameni care
trebuie să renunţe la alte activităţi importante pentru a-şi
îndeplini „datoria de juraţi"? Cum credeţi că ar fi afectat
procesul de întrunire al juraţilor printr-o schimbare pe sis-
temul participării voluntare? Utilizarea constrângerii este
legitimă în acest caz, pentru că a servi în postura de jurat
este de datoria fiecărui cetăţean? Dacă este aşa, de ·ce nu
amendăm pe cei care nu merg la vot? Nu este şi mersul
la vot tot o datorie cetăţenească? Sau mai bine, de ce nu îi
amendăm indivizii care pică un test riguros pe tema afa-
cerilor curente sau pe cei care nu votează? În acest fel am
constrânge cetăţenii să acorde un vot în cunoştinţă de cau-
ză. Oare aşa să fie?
Sunteţi de acord cu descrierea drepturilor de proprietate ale 339
preşedintelui, ale membrilor Congresului şi ale celor de la
Curtea Supremă de Justiţie, aşa cum apar ele în Constituţia Pietele
Statelor Unite? şi guver~ul
(a) De ce Constituţia interzice Congresului să reducă sala-
riile preşedintelui sau ale judecătorilor federali pe du-
rata mandatului lor?
(b) Este posibil să avem parte de o guvernare mai bună sau
mai proastă în timpul primul mandat al preşedintelui,
sau în perioada celui de-al doilea? (Constituţia interzice
un al treilea mandat.)
(c) Vă aşteptaţi la decizii în calitate de oameni de stat din
partea membrilor Camerei Reprezentanţilor, în condiţi
ile în care aceştia trebuie să fie realeşi la fiecare doi ani,
sau din partea judecătorilor de la Curtea Supremă, care
sunt numiţi în funcţie pe viaţă?
(d) Vă aşteptaţi la mai multe decizii în calitate de oameni
de stat din partea membrilor Congresului dacă toti ar fi
afectaţi de mandate limitate? ' '
„Dacă plătiţi dumneavoastră, atunci eu vreau nişte muşchi
de vită de calitate superioară". Acesta este titlul unui edito-
rial scris de economistul Russel Roberts în Wall Street Jour-
nal. Roberts a folosit un exemplu familiar pentru a surprin-
de clar esenţa dilemei oportunistului, aşa cum se manifestă
ea în privinţa cheltuielilor Congresului.
(a) Presupuneţi că refuzaţi cu regularitate să consumaţi
desertul şi o băutură în plus atunci când luaţi prânzul
singuri, pentru că aceste două produse ar adăuga 4$ la
costul prânzului, care este de 6$, iar pentru dumnea-
voastră nu merită banii. Presupuneţi apoi că luaţi prân-
zul împreună cu trei prieteni şi aţi decis să împărţiţi cos-
turile în mod egal. Cât v-ar costa desertul şi o băutură
în plus în acest caz? De ce s-ar putea să decideţi că veţi
consuma cele două produse în cel de-al doilea caz?
(b) Presupuneţi că vă abţineţi să comandaţi, deşi ştiţi că
factura se va împărţi în mod egal, pentru că nu vreţi să
profitaţi de prietenii dumneavoastră. Cât de eficientă ar
fi această abţinere, dacă ar urma să împărţiţi costurile
în mod egal cu toate cele 100 de persoane care mănâncă
la restaurant? Care ar fi costul monetar al comandării
unui desert şi a unei băuturi în plus în acest caz?
(c) Dacă savuraţi friptură şi homar din plin, de departe cele
mai scumpe produse din meniu, aţi fi mai puţin încli-
nat să comandaţi dacă aţi achita.numai dumneavoastră
factura, decât în situaţia în care aţi împărţi în mod egal
costurile cu toate cele 100 de persoane din restaurant?
340 (d) Folosiţi analogia lui Russel Roberts pentru a explica de
ce Congresul încredinţează frecvent bani pentru proiec-
Capitolul 11 te locale ale căror beneficii aşteptate, evaluate în termeni
monetari, sunt mult sub costurile monetare aferente.
20. Cum putem păstra avantajele unei guvernări democratice
şi reduce problemele provocate de dilemele deţinuţilor?
Iată o sugestie radicală propusă spre reflecţie şi dezbate-
re. Toţi membrii Congresului să fie scoşi din funcţii. Să fie
creat un legislativ unicameral, compus din 600 de membri,
cu mandate de şase ani, fără posibilitatea de a reveni în
funcţie. Anual, să fie selectaţi 100 de demnitari noi. Pentru
selecţie, să fie garantată eligibilitatea fiecărui cetăţean în
vârstă de 25 de ani şi peste, care fie a lucrat timp de patru
ani, fie a obţinut o diplomă de absolvire a unui liceu. Fie-
care legiuitor să fie plătit cu generozitate şi, în mod egal,
după retragerea din viaţa activă, fiecăruia să le fie asigu-
rate beneficii pe viaţă, care încep să curgă după încheierea
celor şase ani de mandat. Apoi, să fie chemaţi în slujba ţării
printr-o loterie.
(a) Acest sistem ar fi democratic?
(b) Ce informaţii şi motivaţii ar contura rezultatul unui
proces legislativ într-un asemenea sistem?
(c) Acest sistem ar genera o guvernare mai bună sau mai
proastă decât cea care există în prezent?
performanţei globale
Măsurarea
12
a sistemelor economice
Pe parcursulcărţii am utilizat teoria economică

explica modul de funcţionare al societăţilor de schimb, dar am
pentru a
acordat prea puţină atenţie performanţei globale a economi-

ei Statelor Unite. Suntem pe cale se facem o schimbare în acest
sens. Ne orientăm acum spre o analiză macroeconomică, care
se concentrează pe performanţa întregii economii, spre deose-
bire de examinarea nivelurilor cererii şi ofertei din cadrul unei
anumite pieţe sau industrii. Asemenea informaţii apar adesea în
jurnalele de seară. Economia este „puternică" sau „slabă"? Este
în creştere sau se îndreaptă spre o recesiune? Viitorul ne va adu-
ce inflaţie, deflaţie sau preţuri relativ stabile? Ce se întâmplă cu
rata şomajului în SUA? Federal Reserve va mări sau va scădea
ratele dobânzii? Ce statut are bugetul guvernului federal? Este
în echilibru, excedentar sau deficitar? Impozitele ar trebui mărite
sau diminuate? Ce impact va avea acest lucru asupra condiţi
ilor economice globale? Ce face actuala administraţie pentru a
îmbunătăţi situaţia din economie? Al cui plan este mai bun, al
democraţilor sau al republicanilor?
Toate acestea sunt întrebări de natură macroeconomică şi
sursa unei dezbateri aparent nesfârşite între jurnalişti, personaje
politice, foşti activişti, personalităţi de la talk-show-urile radiofo-
nice şi palavragiii obişnuiţi dintr-o cafenea. Fiecare pare că are
o opinie. Putem începe să facem lumină în acest talmeş-balmeş
dezvoltând modul de gândire economic în privinţa acestor ches-
tiuni cuprinzătoare, de scară macro, în capitolele care ne-au mai
rămas. În capitolul de faţă ne vom concentra pe cel mai des folo-
sit (şi, literalmente, cel mai brut) indicator al performanţei globa-
le a unei economii, produsul intern brut.
Produsul intern brut
Produsul intern brut reprezintă valoarea de piaţă a bunurilor şi servi-
ciilor finale din interiorul unei ţări într-o anumită perioadă de timp.
De regulă, analiştii şi elaboratorii politicilor economice sunt in-
teresaţi de măsurarea anuală a PIB-ului, dar fac şi estimări tri-
mestriale. Scopul este de acela de estimare a fluxului global al
PIB-ul este un flux producţiei din perioada curentă, înregistrată în interiorul unei
al producţiei din tări şi a venitului pe care aceasta îl generează în timp. Unii ar
perioada curentă. putea spune că e ca şi cum ar lua „pulsul" economiei. În acest
caz trebuie să fim atenţi cu metaforele, pentru că economia nu se
aseamănă cu un sistem cardiovascular. Amintiţi-vă ce am spus în
Capitolul 5. Piaţa nu este reprezentată de o persoană, un loc sau
un lucru. Este un proces de concurenţă între cereri ·şi oferte, în
care indivizii încearcă să rezolve lucrurile în condiţii de raritate
şi incertitudine. Chiar şi în lumina întregii complexităţi a unui
sistem economic modem, cu milioane de decizii luate pe minut,
majoritatea economiştilor consideră că noţiunea de PIB ne ofe-
ră oarecare indicii despre cât de bine funcţionează economia în
ansamblu. (Vom rezerva discuţia pe marginea limitelor PIB-ului
pentru anexa prezentului capitol.)
Priviţi cu atenţie definiţia. PIB-ul utilizează valorile de piaţă
pentru a măsura activitatea economică, dar care sunt acestea?
Cum măsurăm, de exemplu, valoarea de piaţă a unor bunuri atât
de diferite cum sunt un pachet de tăieţei japonezi, un galon de
benzină sau echivalentul unei ore de muncă a unui instalator?
Răspuns: ne uităm la preţurile pe care le au pe piaţă. După cum
• Foloseşte ştim deja, preţurile sunt exprimate printr-un numitor comun:
preţurile pieţei
unităţi monetare. Acestea ne oferă informaţii despre valoarea
pentru a măsura relativă (şi raritatea) a bunurilor şi serviciilor. Prin urmare, va-
valorile de piaţă. loarea tăieţeilor japonezi este de 20 de cenţi, un galon de benzină
costă în jur de 4$, iar instalatorul ar fi plătit poate cu 80$/oră.
Desigur că, pe măsură ce preţurile acestor bunuri se schimbă, la
fel se întâmplă cu valorile de piaţă.
PIB-ul are în vedere bunurile finale, spre deosebire de bunu-
rile intermediare. Un bun final este ceva achiziţionat de către un
utilizator final, indiferent dacă este vorba despre o gospodărie,
o firmă sau un birou guvernamental. Este un bun cumpărat fără
scopul de a-l revinde, procesa sau prelucra, spre a rezulta un alt
bun care poate fi vândut. Comparaţi cu un bun intermediar, care
este cumpărat spre a fi revândut sau supus în continuare pro-
cesării şi prelucrării. Luaţi în considerare, de exemplu, porum-
bul. Este un bun final sau intermediar? Ei bine, depinde! Atunci
• Are în vedere când cumpăraţi porumb de la magayinul din localitate, este un
bunurile (şi bun final. Plănuiţi să-l mâncaţi. Gândiţi-vă însă la achiziţiile bă
canului. Acesta a cumpărat porumb şi l-a pus pe raft pentru a-l
serviciile) finale
vinde cuiva ca dumneavoastră. (Băcanul este, de fapt, implicat
într-un arbitraj. El cumpără porumbul ieftin şi speră să-l vândă 345
scump.) În acel stadiu al schimbului cu porumb din economie,
Măsurarea
băcanul achiziţionează un bun intermediar. Acelaşi lucru poate
fi spus şi despre compania Kellogg's, care poate să cumpere tone a sistemelor economi.ce
de porumb (poate prin intermediul unor operaţiuni de ,_hedging
cu contracte la termen!) pentru a-l transforma în fulgi. In acest
caz, porumbul este un bun intermediar. Tot aşa va fi şi cutia cu
fulgi de porumb pe care o produce compania Kellogg's, pentru
că va fi vândută unui băcan, care la rândul lui speră că o va vinde
altcuiva. Cutia cu fulgi de porumb devine bun final atunci când
va fi cumpărată de purtătorul final al cererii.
Studenţii interpretează cuvântul final ca „finalizat". Să nu
cădeţi în această ispită! Cutiile cu fulgi de porumb sunt într-ade-
văr „finalizate" odată ce au fost împachetate la fabrica Kellogg's.
Şi băcanul de la magayinul din localitate cumpără un bun finali-
zat. Dar acele bunuri finalizate nu sunt încă finale, întrucât au fost
cumpărate de băcan cu scopul de a le revinde.
În cele din urmă. (sau în sfârşit, putem spune), PIB-ul mă
soară performanţa economică care are loc în interiorul unei ţări,
în decursul unui an. PIB-ul Statelor Unite măsoară valoarea de
piaţă a bunurilor şi serviciilor finale produse pe teritoriul acesto-
ra, indiferent de naţionalitatea sau cetăţenia indivizilor care deţin sau
produc respectivele bunuri. Dacă firma Kellogg's ar fi cumpărată de
nişte investitori străini, dar şi-ar menţine fabricile de cereale în
Battle Creek, Michigan, atunci acele cutii cu fulgi de porumb pe
care le cumpăraţi încă ar reprezenta o contribuţie la performanţa
economică de pe teritoriul Statelor Unite, iar valoarea lor va fi
adăugată la PIB-ul acestora. Gândiţi-vă la un alt exemplu. Anheu-
ser-Busch, producător american de bere (achiziţionat de către in-
vestitorul străin InBev) produce încă bere în Statele Unite, dar şi
pe teritoriul Chinei. Producţia sa de pe teritoriul Statelor Unite
contribuie la PIB-ul acestora. Dar americanii angajaţi la o uzină
Anheuser-Busch din China nu contribuie în mod direct la PIB-ul
SUA. Rezultatul muncii lor este o parte a PIB-ului Chinei.
PIB sau PNB?

Pentru a da satisfacţie studentului curios, putem compara PIB-ul
cu noţiunea de produs naţional brut, sau PNB. PNB-ul este de-
finit ca valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale produse de
rezidentii permanenti ai unei tări, într-o anumită perioadă de timp.
PIB: performanţa
PNB-ui Statelor U~ite va măsura performanţa economică globa-
economiei naţionale
lă a cetăţenilor americani, indiferent de locul în care produc bunul.
PNB: performanţa
Sigur că majoritatea cetăţenilor îşi au reşedinţa în ţara natală.
cetăţenilor ţării
Dar sunt mulţi alţii care produc bunuri_ şi servicii în străinătate
(în zilele noastre însemnând şi în Irak). Producţia de bere a cetă
ţenilor americani care lucrează pentru Anheuser-Busch în China
346 contribuie la PNB-ul Statelor Unite. Cu toate acestea, respective-
le contribuţii productive ale americanilor în China nu vor creşte
Capitolul 12 PNB-ul acesteia.
PNB era cea mai frecventă unitate de măsură, utilizată în
contabilitatea naţională pentru a determina performanţa eco-
nomică. Totuşi, începând cu anul 1991, cei care contabilizează
www.bea.gov venitul naţional şi elaboratorii politicilor economice s-au axat
pe PIB (din motive pe care chiar şi autorii de faţă le conside-
ră prea plictisitoare pentru a le discuta). Diferenţele cantitative
dintre cele două unităţi de măsură nu sunt, de fapt, chiar aşa de
mari. (Diferenţa dintre PIB-ul Statelor Unite şi PNB-ul acestora
este mai mic decât 0,1%.) De vreme ce PIB-ul a devenit conven-
ţie a contabilităţii naţionale, vom face şi noi acelaşi lucru mai
departe.
PIB-ul ca venit total

creat în economia natională
'
S-ar putea să fi observat că am scos în evidenţă achiziţiile de bu-
nuri finale. Achizitia cerealelor de către dumneavoastră,versus
Achiziţia achiziţia băcanului. Într-adevăr, o modalitate de a gândi şi de a
dumneavoastră este
măsura schematic PIB-ul este însumarea valorii în dolari a tu-
vânzarea noastră. turor achiziţiilor - a cheltuielilor - de bunuri şi servicii. Pentru

economia americană această sumă se ridica la peste 14.000 mi-
liarde de dolari în 2008 (estimare făcută la data prezentei revi-
zuiri). Aceasta înseamnă că indivizi din cadrul gospodăriilor, a
firmelor şi a birourilor guvernamentale (cu includerea diferenţei
nete dintre achiziţiile străinătăţii din exporturile SUA şi achizi-
ţiile americane din importurile din străinătate) au cheltuit peste
IO.OOO miliarde de dolari cu bunuri şi servicii finale. Observaţi
însă că o achiziţie implică întotdeauna o vânzare. Cumpărarea de
către Jones a unei plăcinte cu mere la un preţ de 10$ creează un
venit în valoare de 10$ pentru toţi cei implicaţi în producţia ace-
lei plăcinte. Totalul celor 14.000 de miliarde de dolari cheltuiţi
în 2008 cu bunuri şi servicii finale au creat un venit de 14.000 de
miliarde de dolari pentru toţi cei implicaţi în toate stadiile pro-
ducţiei acelor bunuri şi servicii în cadrul economiei naţionale,
venit sub formă de salarii, chirii, dobândă şi profit.
Prin urmare, considerăm că şi PIB-ul este o unitate de mă
sură a venitului naţional, creat în cadrul economiei naţionale.
Cheltuielile în dolari efectuate cu bunurile şi serviciile finale vor
circula înapoi către furnizorii de resurse, sub forma salariilor,
rentei, dobânzii şi profitului (să nu uităm niciodată că profitul
poate fi pozitiv sau negativ!). Aduceţi-vă aminte de proprietara
pizzeriei din Capitolul 7. Atunci când clienţii au cheltuit un total
de 85.000$ la pizzeria lui Ann Trepreneur anul trecut, PIB-ul a
crescut, în principiu, cu acea sumă, întrucât respectivele cheltu-
ieli reprezintă achiziţii de bunuri şi servicii finale. Dar aceleaşi 347
cheltuieli sunt, de asemenea, venituri pentru cei de la pizzerie. Ele
îi oferă lui Ann mijloacele de a face angajări, de a cumpăra ingre- Măsurarea
performanţei. globale
diente şi de a restitui datoriile şi dobânzile. Ceea ce rămâne sub
a sistemelor economi.ce
formă de profit înregistrat în contabilitate este socotit ca venit al lui
Ann. În acel exemplu, toţi ceilalţi furnizori de resurse au primit
un venit de 45.000$, iar lui Ann Trepreneur i-au revenit restul de Producţia generează
40.000$. venit. Prin
Atunci când este determinantă corect, valoarea producţiei urmare, PIB-ul
naţionale trebuie, în mod necesar, să fie egală cu cea a venitu- este, de asemenea,
lui naţional, întrucât fiecare dolar plătit pentru producţie devine o unitate de
venit pentru cineva. Cuantumul taxei plătite la cumpărarea bu- măsură a venitului
nului, cum este taxa pe vânzări, constituie o excepţie aparentă. total al tuturor
Căci şi aceasta reprezintă tot un venit, venitul guvernului, care o
producătorilor din
foloseşte la plata resurselor pe care le utilizează pentru producţia
economia naţională.
de bunuri.
PIB-ul nu este o unitate de măsură

a tuturor achizitiilor din economie
'
„Sunt un pic cam confuz", se aude o voce nesigură, de astă dată
din faţa clasei. ,,Se pare că PIB-ul măsoară tonte cheltuielile din
economie, nu numai achiziţiile de bunuri şi servicii finale. La
urma urmei, venitul fiecărei persoane în parte a fost plătit de ci-
neva, nu? Aşa că, de ce nu putem pune toate cheltuielile laolaltă,
indiferent dacă ele sunt sau nu efectuate cu bunuri finale sau
intermediare?"
Acum, să fim atenţi. PIB-ul este o unitate de măsură pen-
tru întregul venit creat în cadrul unei economii naţionale, dar nu
pentru toate cheltuielile. Excludem cheltuielile cu bunuri interme-
diare, dar de ce facem aceasta? Pentru că cheltuielile cu bunuri
şi servicii finale deja justifică valoarea adăugată în toate stadiile
intermediare ale producţiei şi ale livrării. Dacă am include toate
cheltuielile, am cădea în plasa dublei înregistrări.
Putem demonstra acest lucru cu un exemplu foarte simplu.
(Presupunem că toate activităţile care urmează se derulează în
cursul anului curent.) Un tăietor de lemne doboară un stejar şi
vinde buştenii proprietarului unui gater, pentru suma de 50$.
Aceasta reprezintă o cheltuială cu un bun intermediar, pentru
că proprietarul gaterului va transforma buştenii în scânduri din Cei care
lemn de stejar. Proprietarul gaterului procedează întocmai şi vin- contabilizează
de scândurile unui tâmplar, în schimbul a 75$. Tâmplarul cum- venitul naţional

pără scândurile pentru a le transforma într-un corp de bibliotecă, exclud cheltuielile cu
aşa încât şi această cheltuială reprezintă o achiziţie a unui bun bunuri intermediare
intermediar. Apoi tâmplarul face corpul de bibliotecă şi îl vinde pentru a evita
unui retailer de mobilă, contra sumei de,· să spunem, 250$. Cor- problema dublei
pul de bibliotecă. din lemn de stejar este „finalizat", dar la acest înregistrări.
moment încă este considerat un bun intermediar, căci retailerul îl
cumpără spre a-l revinde (este implicat într-un arbitraj - în actul
de cumpărare la un preţ mic, cu speranţa de a-l vinde la un preţ
mai mare). Să presupunem că, în final, retailerul vă vinde corpul
de bibliotecă la valoarea de 400$. Acei 400$ reprezintă acum o
cheltuială cu un bun final. Să aşezăm această serie de schimburi
în Tabelul 12-1.
Tabelul 12-1
Activităţile întreprinse de tăietorul de lemne, de proprie-

tarul gaterului, de tâmplar şi de retailerul de mobilă reprezintă
schimburi cu drepturile de proprietate asupra unor bunuri inter-
mediare. În fiecare caz, bunul în discuţie a fost achiziţionat cu in-
tenţia procesării şi/sau revânzării sale. PIB-ul reprezintă numai
valoarea exprimată în dolari a cheltuielilor cu bunuri şi servicii
finale. Iată de ce. În acest exemplu, cheltuiala este de 400$ - preţul
plătit de dumneavoastră pentru corpul de bibliotecă nou - astfel că
PIB va creşte cu 400$. Observaţi ce s-ar întâmpla dacă, în schimb,
am aduna toate cheltuielile acestei serii de schimburi, aşa cum
sugera studentul nostru. Aceasta ar însemna un adaos de 775$.
Oare indivizii din economie chiar au produs ceva cu o valoare
de piaţă de 775$? Nu, nicidecum. În cele din urmă, activităţile
acestora puse cap la cap pentru a produce un corp de bibliotecă
nou, din lemn de stejar, au valorat 400$. Dacă am adăuga fiecare
cheltuială, am face dublă înregistrare şi am exagera performanţa
reală a economiei.
349
PIB-ul ca valoare adăugată totală
Priviţi acum la ultima coloană, denumită „ valoare adăugată". Măsurarea
Aceasta reprezintă venitul net obţinut de fiecare producător în peiformanţei globale
parte. Gândiţi-vă, de exemplu, la valoarea adăugată a proprieta- a sistemelor economice
rului gaterului. Începe cu buşteni în valoare de 50$ şi le creşte va-
loarea de piaţă, tăindu-i într-o formă pe care alţii o găsesc mai folo-
sitoare - în scânduri din lemn de stejar. Prin vânzarea acestora cu
75$ către tâmplar, proprietarul gaterului a adăugat valoare acelui
material cu formă fizică. Mai mult, acei 25$ valoare adăugată re-
prezintă venitul net obţinut de proprietarul gaterului. Tâmplarul
adaugă valoare prin transformarea scândurilor într-un corp de
bibliotecă. Valoarea adăugată în cuantum de 175$ este venitul
său net. Observaţi că retailerul cumpără corpul de bibliotecă cu
250$ şi îl vinde cu 400$. Deşi nu a produs nimic în formă fizică,
şi acesta a adăugat valoare corpului de bibliotecă. Şi-a găsit un
client şi a făcut aranjamentele de livrare (amintiţi-vă din Capito-
lul 2 că informaţia este un bun rar, iar costurile de tranzacţie tind
să fie pozitive!). În acest exemplu schematic, retailerul ar câştiga
un venit net de 150$.
Mai este o parte interesantă a analizei. Atunci când punem
laolaltă toate aceste valori adăugate (venituri nete), din toate sta-
diile producţiei şi schimbului, însumează 400$. Aceasta este exact
cheltuiala pe care aţi efectuat-o la cumpărarea corpului de bibli-
otecă! Cheltuiala dumneavoastră cu bunul final, în valoare de 400$,
reprezintă încheierea unui proces care a generat 400$ valoare adăugată
totală a tuturor participanţilor la toate schimburile, care v-au oferit, în
cele din urmă, drepturile de proprietate asupra respectivului corp de
bibliotecă. Aşadar, există trei modalităţi de interpretare şi de mă
surare schematică a PIB-ului: cheltuielile cu bunurile şi serviciile
finale, venitul total generat în economie şi valoarea adăugată to-
tală din economie.
Valoarea adăugată
este întotdeauna pozitivă?
„Numai o clipă", spune studentul încă o dată. ,,Cred că acum
înţeleg că PIB-ul reprezintă venitul total. Salarii, chirii, dobân-
Produsul intern
dă şi chiar profituri. Dar în exemplul dat fiecare se bucură de
brut= Valoarea
un oarecare profit. Nimeni nu a pierdut bani. Valorile adăugate
adii~gată de către
sunt toate pozitive. În lumea reală însă o firmă poate chiar să piar-
·' toţi producătorii
- dă bani. Suferă o pierdere în loc să facă profit. Aţi scris despre
= Venitul total
acest aspect în capitolul despre profit şi pierdere, şi cred că l-aţi
al tuturor
menţionat cu ceva vreme în urmă. Aşadar, cum sunt justificate
producătorilor=
pierderile în PIB? "
Foarte bună întrebare. De fapt, noi chiar am presupus că toţi Totalul achiziţiilor
indivizii au obţinut profituri pozitive din punct de vedere con- de bunuri finale noi
350 tabil. Să explorăm ideeâ un ·pic mai mult luând în considerare
Tabelul 12-2.
Capitolul 12
Tabelul 12-2
În acest caz; facem ca retailerul să fie victima incertitudinii

şi a pierderii asociate. Cumpără corpul de bibliotecă cu 250$ şi
bineînţeles că speră să-l vândă cu 400$ (ca în exemplul iniţial).
Să presupunem însă că retailerul era prea optimist, iar clienţii
nu sunt interesaţi să plătească acel preţ. Pune corpul de biblio-
tecă la vânzare pentru 350$, apoi pentru 300$, apoi pentru 250$.
Niciun cumpărător. Cu părere de rău, scade preţul la 200$ şi îl
vinde. Dacă folosim metoda de calcul a PIB-ului cu folosirea chel-
tuielilor, acesta creşte cu 200$ - valoarea de piaţă a bunului final.
Acum priviţi coloana care indică valoarea adăugată. Tăietorul
de lemne, proprietarul gaterului şi tâmplarul au obţinut fiecare
o valoare adăugată pozitivă (şi deci venituri nete pozitive), ca
mai înainte. Totuşi, retailerul suferă o pierdere de 50$, ca urmare
a eforturilor sale. A plătit 250$ pentru un corp de bibliotecă şi
l-a vândut până la urmă cu 200$. Valoarea sa este de fapt una
negativă, minus 50$. Totuşi, dacă adunăm aceste valori adăuga
te, obţinem 200$, sumă care, încă o dată, reflectă exact valoarea
de piaţă a bunului final.
Pentru că salariile nominale, chiriile şi dobânda vor fi pozi-
tive, dar profitul ar putea fi pozitiv sau negativ (rezultatul incer-
titudinii cu care s-a confruntat antreprenorul), trebuie să cumu-
lăm toate aceste sume. În cazul pierderilor contabile, acele sume
în dolari cu minus se adaugă la total ca sume negative. Astfel că şi
pierderile se consemnează. În definitiv, ele sunt, de asemenea, un
semn al performanţei globale a economiei. ,,Numai profiturile şi
pierderile contabile?", insistă studentul nostru. ,,Ce se întâmplă
cu profiturile şi pierderile economice?" Studentul ne-a prins cu 351
această întrebare! O vom păstra pentru anexă.. Este însă timpul
să răspundem şi ultimelor întrebări.
---IN
Măsurarea
perftmnanţei, globale
a sistemelm eamomice
Clarificarea problemelor: bunuri pe inventar
nevândute şi bunuri uzate
Puteţi să vă gândiţi la următoarea întrebare. Cum sunt înregis-
trate bunurile nevândute Ia calularea PIB? Să spunem, de exemplu,
că toate activităţile, de la cele prestate de tăietorul de lemne la
cele ale retailerului, sunt derulate în anul curent. Cu toate aces-
tea, retailerul cumpără corpul de bibliotecă în luna septembrie,
dar nu-l vinde până în luna februarie a anului următor. Să presu-
punem chiar că îl vinde - în anul următor - cu 400$. (Revenim la
Tabelul 12-1.) Cum înregistrăm aceasta în contabilitate?
Dacă folosim metoda venitului sau cea a valorii adăugate,
vedem limpede că PIB-ul creşte în acest an cu 250$ - valoarea
adăugată de cele trei stadii ale producţiei. Până la urmă, tăieto
rul de lemne, proprietarul gaterului şi tâmplarul au contribuit
la performanţa globală a economiei. Şi retailerul adaugă ceva la
performanţa economică din acest an, prin faptul că pune corpul
de bibliotecă la dispoziţia clienţilor. Problema este că retailerul
nu a câ.ştigat nimic, încă. Ar fi greşit să spunem că PIB-ul creşte
cu 400$ în anul următor, când corpul de bibliotecă este în cele din
Formarea brută a
urmă cumpărat, pentru că, de fapt, economia nu va avea o pro-
capitalului .fix
ducţie sau un venit în valoare de 400$ în luna februarie. Majorita-
tea acelei activităţi s-a desfăşurat în acest an. Asemenea situaţii ar
putea da durere de cap celor care înregistrează venitul naţional
în contabilitate şi determină PIB-ul. Aceştia simplifică lucrurile
prin considerarea corpului de bibliotecă nevândut de retailer ca
parte a formării brute a capitalului fix. Acel corp de bibliotecă
este în mod sigur trecut în inventarul retailerului. Iar contabilii
venitului naţional îl vor considera „cumpărat" de retailer la o
valoare de piaţă de 400$ - folosindu-se de estimarea de bună cre-
dinţă. a retailerului în ceea ce priveşte valoarea bunului pe ca.re
îl are pe inventar şi nu este vândut. Economia chiar a produs
corpul de bibliotecă în anul curent, la o valoare de piaţ:ă estimată
la 400$, doar că nu a fost cumpărat încă de un consumator final.
În mod oficial, PIB-ul va creşte cu alţi 400$ în anul curent.
Acum, dacă retailerul ar vinde cu succes bunul în luna fe-
bruarie pentru 400$, atunci contabilii nu ar mai avea de ce să
intervină asupra PIB-ului din anul curent. Estimarea lor a fost
corectă. Să presupunem, în schimb, că retailerul ar putea să-l
vândă în februarie doar cu 300$. În acest caz, PIB-ul din acest an
va trebui revizuit atunci când vor fi înregistrate noile date.· Cei
care contabilizează venitul naţional estimaseră formarea capita.:.
lului fix la valoarea de 400$ - astfel că au adăugat această sumă la
352 PIB-ul aferent anului în curs, În realitate, descoperă că valoarea
de piaţă e de doar 300$. L-au supraestimat cu 100$ (aşa cum a
Capitolul 12 făcut şi retailerul). Aşa că ar trebui (teoretic) să revină asupra cal-
culelor şi să reducă cu 100$ estimarea PIB-ului aferent acestui an.
Ar proceda la fel, să spunem, şi în cazul automobilelor compani-
ei Ford Motor, nevândute anul acesta, dar vândute anul următor,
sau al produselor inventariate la o fermă în vara acestui an, dar
vândute primăvara viitoare. Contabilii venitului naţional se vor
baza pe valorile de piaţă estimate ale bunurilor de pe inventar
nevândute şi vor revizui statistica privitoare la PIB în lumina va-
lorilor de piaţă reale la momentul cumpărării din viitor. (Acum
cunoaşteţi unul dintre motivele pentru care prezentatorul ştirilor
de la tv ne oferă nivelul revizuit al PIB-ului aferent anului ante-
rior.)
Un alt lucru pe care ar trebui să-l dăm la o parte este legat
de bunuril~ uzate. Gândiţi-vă la Wee Rob U, dealerul auto local.
Vânzătorii de
Să presupunem că el cumpără un automobil marca Olds, fabricat
bunuri uzate sunt în 1995, contra sumei de 500$, într-o zi de luni, şi îl vinde cuiva
şi ei productivi!
în cursul săptămânii cu 1.800$. ,,Singurul" lucru pe care l-a făcut
a fost să lipească pe automobil un afiş pe care scria „de vânza-
re". A:niintiţi-vă că PIB-ul este o unitate de măsură a producţiei
şi venitului curente. Ar trebui ca PIB-ul acestui an să crească cu
1.800$? Ei bine, a produs ec_onomia o maşină de 1.800$ anul aces-
ta? Nu. Acea maşină a fost produsă în 1994 şi a fost înregistrată
corespunzător în anul respectiv. (Unul dintre marile trucuri de
marketing utilizat de producătorii de automobile este produce-
rea unei maşini în anul n, dar considerarea ei ca model al anului
n + 1.) Economia a produs ceva nou anul acesta? Da! Dealerul de
maşini uzate a prestat un serviciu. Un serviciu este întotdeauna
proaspăt şi de actualitate. El a redus costurile de tranzacţie ale
cumpărătorilor de maşini uzate şi pe cele ale proprietarilor unor
asemenea maşini, care doresc să le vândă. Care este valoarea de
piaţă a acestui serviciu? În acest caz este de 1.300$. Dealerul a
plătit 500$ pentru maşină şi a vândut-o cu 1.800$. El a adăugat
valoare respectivei maşini prin prestarea unui serviciu în calitate
de comisionar-arbitru. PIB-ul va creşte nu cu valoarea de piaţă a
maşinii uzate, ci cu cei 1.300$, care reprezintă valoarea de piaţă a
serviciului oferit de vânzător.
Variaţiile agregate
Haideţi să aplicăm conceptul de PIB. Istoric vorbind, producţia
agregată şi deci venitul agregat al ţărilor, în special al societăţilor
de schimb dezvoltate, indică variaţii mari de-a lungul timpului.
De pildă, în perioada 1929-1933, produsul intern brut al Statelor
Unite, ajustat cu modificările preţurilor, a scăzut cu 30%. Întrucât
trendul pe termen lung în privinţa PIB-ului SUA a fost unul de
creştere cu 3% /an, nivelul acestuia în 1933 a fost mai scăzut cu 353
mai mult de 40% decât cel aşteptat pentru anul 1929. Acest lucru
este mai mult decât incomod. Plus că declinul rezultat al venitu- Miisurarea
lui personal nu a fost distribuit în mod egal în rândul populaţiei.
O scădere a PIB înseamnă o reducere a producţiei de bunuri şi
face necesară disponibilizarea unor angajaţi. Unele venituri in-
dividuale şi familiale au scăzut cu mult peste 30% în cursul ace-
lor patru ani. În 1929, 3,2% din forţa de muncă era considerată
şomeră, dar în 1933 procentul a crescut la 24,9. În 1933, cam un
muncitor din patru era şomer, iar mulţi alţii aveau mai puţine
ore de lucru decât şi-ar fi dorit.
Pentru a sublinia faptul că variaţiile producţiei şi ale veni-
turilor totale sunt semnificative, am ales în mod intenţionat cea
mai puternică recesiune din istoria Statelor Unite. Majoritatea re-
ducerilor PIB-ului nu sunt nici atât de lungi şi nici atât de grave
ca cea înregistrată între anii 1929 şi 1933, care a produs Marea
Criză a anilor '30. Cel mai puternic declin experimentat de Sta-
tele Unite după anii '30 a avut loc în 1974, când PIB-ul (ajustat
cu modificările preţurilor) a scăzut cu 6,6% în perioada cuprin-
să între ultimul trimestru al anului 1973 şi primul trimestru al
anului 1975. Majoritatea oamenilor au putut face faţă cu uşurinţă
acestei situaţii, poate doar bombănind puţin, la reducerea cu 6%
sau 7% a venitului lor anual. Dar, din pricină că asemenea redu-
ceri nu sunt egal distribuite în rândul populaţiei, veniturile unor
persoane au scăzut într-un procent mult mai mare decât venitul
naţional agregat. Recesiunea dintre anii 1974 şi 1975 a condus la
creşterea ratei şomajului de la 4,9% în 1973, la 8,9% în mai 1975.
În ochii publicului, cea mai neliniştitoare consecinţă a reduceri-
lor produsului intern brut este creşterea nivelului şomajului care
le însoţeşte întotdeauna. Înainte de a continua, să discutăm pe
scurt despre măsurarea ratelor şomajului.
Ocupare şi şomaj
Aproximativ jumătate dintre locuitorii actuali ai Statelor Unite
nu au un loc de muncă. Nu obţin un venit din munca prestată
nici pentru altcineva, nici pentru ei înşişi, într-o firmă pe care o
posedă. Dar ar fi ridicol să sugerăm că 50% din populaţia Ame-
ricii este şomeră. Aproape 1/4 din populaţie are vârsta sub 16 ani
şi 1/8 are peste 65 ani. În plus, mulţi dintre cei cu vârste între 16
şi 65 de ani sunt ocupaţi cu normă aproape întreagă, dar nu în
sensul amintit deja; aceştia cresc copii şi au grijă de gospodărie.
Sigur că există o diferenţă clară între a nu fi angajat într-un sens -
care să ne îngrijoreze şi a nu fi angajat pur şi simplu.
Există un anumit procent al şomaj_ului pe care toţi par să-,-1
ia ca atare şi nu îngrijorează pe nimeni. Cât înseamnă asta? Ce
rată a şomajului este acceptabilă? În anul 1944, 1,2% din forţa
354 de muncă din Statelor Unite era oficial considerată ca şomeră,
într-o vreme în care 1/6 din întreaga populaţie era angajată în
Capitolul 12 cadrul armatei, iar oamenii erau îndemnaţi să renunţe la şcoală
pentru a-şi lua slujbe, să reintre în viaţ~ activă. şj să lucre~_e şase
sau şapte zile pe săptămână. Nimănui dmtre cei care au tra1t acea
perioadă de muncă şi înfometare nu i-ar veni să creadă că 1,2%
din forta de muncă nu a putut găsi de lucru în 1944.
C~m putem diferenţia şomajul problematic de cel care nu
pune probleme? În unele cercuri, se obişnuieşte încă să se..,îngroa:
pe întrebarea spunându-se că şomajul devine o proble°:a atunci
când creşte peste nivelul „fricţional", adică acel şo~aJ ~a:e n~
pune probleme pentru că reprezintă o s~mbar~ ob1şmnta a ~1-
tuaţiei pe piaţa muncii. Acesta ar putea fi un raţionamen: sa~s:
făcător dacă am avea motive să credem că schimbarea obişnuita
a situaţiei pe piaţa muncii este o constantă identificabilă în timp~
Totuşi, dimpotrivă, avem motive foarte bune să presupun~m _c~
schimbarea obişnuită a situaţiei pe piaţa muncii este o variabila,
nu o constantă şi că se modifică drept reacţie la factorii care au
suferit transformări substanaţiale în ultimii ani.
Prin urmare, cum vom distinge între cei care sunt şomeri şi
cei care sunt doar neangajaţi? Extremele sunt uşor de identificat.
Unii indivizi ar face aproape orice pentru a găsi un loc de ~~c~
satisfăcător, în timp ce pe alţii nu i-ar convinge aproape rum1c s_a
accepte o slujbă. Aţi detectat factorii închipuiţi în acea pro~oz1-
tie? Oamenii care s-ar descrie pe ei înşişi ca „disperaţi" dupa un
ioc de muncă vor refuza totuşi unele oportunităţi de angajare, în
speranţa găsirii a ceva mai bun. Şi foarte puţini dintre cei ce..,spun
că nu vor „deloc" un loc de muncă, ar respinge fiecare oferta care
le-ar putea ieşi în cale. Oamenii care afirmă· că „nu pot găsi un
serviciu" vor să spună că nu pot găsi un loc de muncă unde sunt
dispuşi să lucreze. Cei care declară că J,f:u vor să mun~ească"
vor să spună că nu vor facă asta nicăieri. In unele cazuri, cel ce
observă lucrurile din exterior nu va sesiza diferenţa dintre cele
două situaţii.
Populaţia totală - Ocupat, neocupat şi şomer

populaţia cu vârsta
În ceea ce ne priveşte, observatorii de care depindem pentru a fac~
sub 15 ani sau această distinctie sunt nişte angajaţi bine instruiţi ai guvernulw
instituţionalizată
federal. Datele, oficiale legate de şomajul în SUA sunt publicat~
= Populaţia de The Bureau of Labour Statistics (B.L.S.), o agenţie a Ministerulw
neinstituţionalizată
American al Muncii. Sursa datelor este reprezentată de Current Po-
-Populaţia
pulation Survey, un studiu care vizează gosi:odăriile, elabor~t de
de muncă =
inaptă
The Bureau of Census pentru B.L.S. Eşantionul cuprinde aproXIID~-
Populaţia aptăde tiv 60.000 de gospodării, reprezentative pentru întreaga populaţi~
muncă - Populaţia şi intervievate lunar. (Informaţiile nu sunt preluate, aşa cum mulţi
ocupată = Şomerii. cred, din cererile de acordare a indemnizaţiei de şomaj.)
Pentru a fi inclusă în raportul B.L.S., o persoană trebuie să
facă în primul rând parte din populaţia neinstituţionalizată. Aceasta
este reprezentată de totalul celor care au vârsta de 16 ani sau mai mult
___
355
Măsurarea
...,
şi nu au domiciliul într-o instituţie, cum ar fi un penitenciar sau un performanţei, globale

spital. Persoanele care nu au împlinit încă vârsta de 16 ani nu a sistemelor economice
sunt luate la socoteală, indiferent cât de grea e munca pe care o
fac sau cât de mult şi-ar dori un loc de muncă. Dar sunt luaţi în
considerare cei cu vârsta de peste 65 de ani. Fiecare persoană din
cadrul populaţiei neinstituţionalizate este apoi clasificată ca ocu-
pată, neocupată sau inaptă. Stabilirea celor care sunt ocupaţi nu
reprezintă o problemă. Dar care este diferenţa dintre cineva care
este şomer şi altcineva care este „inapt" şi deci este doar neocupat?
B.L.S. a dezvoltat criterii precise pentru a face distincţie între cele
două grupuri şi măsoară dimensiunile acestora cu destul de multă
încredere. Măsurarea nu pune probleme. Dificultatea o reprezintă
semnificaţia distincţiei, mai ales din perspectiva costurilor foarte
diferite şi schimbătoare pe care anumite persoane le suportă pen-
tru că sunt „inapte" sau figurează în registrele oficiale ca şomere.
Să privim mai îndeaproape. Pentru ca în studiu să apară tre-
cut ca şomer, un individ trebuie (1) să facă parte din populaţia
neinstituţionalizată, (2) să nu fi avut de lucru în săptămâna în
care s-a efectuat studiul, (3) să fi făcut eforturi specifice de a găsi
de lucru în timpul lunii precedente şi (4) să fie în prezent dispo.:.
nibil să muncească. (Persoanele care sunt disponibilizate, dar li
s-a spus că vor fi rechemate la lucru în decurs de şase luni sau
care aşteaptă să înceapă lucrul în termen de 30 de zile sunt soco-
tite şomere fără întrunirea celui de-al treilea criteriu, care le cere
să-şi caute în mod activ un loc de muncă.) Raportul dintre şomeri
şi populaţia aptă de mw1că indică rata oficială a şomajului, care
lunar este subiect de ştiri în presa scrisă şi în televiziune atunci
când B.L.S. publică datele 1•
Detalii de acest gen nu sunt foarte plăcute de citit. Dar este
esenţial să ştim ce trebuie sau ce nu trebuie să facă oamenii pen-
tru a înt:r:uni criteriile B.L.S. privind statutul de şomeri. Pur şi
simplu nu putem înţelege natura, cauzele sau semnificaţia şoma
jului, dacă nu cunoaştem ceva în legătură cu costul pe care acest
statut îl presupune pentru cei care ajung în această situaţie în
urma efectuării unor alegeri.
Datele trimestriale sau lunare privitoare la numărul de persoane

1
ocupate sau şomere sunt ajustate periodic de B.L.S. Aceasta înseamnă că

au fost corectate pentru eliminarea variaţiilor cauzate numai de factori
sezonieri - de închiderea şcolilor în luna iunie, de angajările suplimentare
din luna decembrie, de sărbătorile mari ş.a. Ajustarea sezonieră permite
identificarea tendinţelor care altfel ar fi ascunse sau exagerate doar datorită
fluctuaţiilor periodice. Pentru o tratare completă a metodologiei statistice
generale folosite în estimarea şomajului din Statele Unite, vizitaţi site-ul
www.bls.gov.
,---356
~~•.....
Capitolul 12
Deciziile de pe piaţa muncii
Conceptul de alegere este important, întrucât teoria economică
încearcă să explice întregul comportament uman prin prisma
consecinţelor alegerii - în contextul anumitor constrângeri, desi-
gur. Câtă vreme, într-o anumită situaţie, indivizii nu aleg într-o
manieră perceptibilă şi semnificativă, teoria economică are prea
puţine lucruri folositoare de spus despre comportamentul lor.
Atunci când pornim de la ipoteza că şomajul îşi are originea în
Populaţia alegerile oamenilor, nu presupunem că toţi fac alegeri bune şi, cu
neinstituţiom:zlizată...
atât mai puţin, că şomerii se bucură de situaţia în care se află. La
Rata şomajului = modul simplu, a alege înseamnă a selecta cele mai bune alterna-
Şomeri/Forţa de
tive aflate la dispoziţie, pe baza aşteptărilor cuiva, care vizează
muncă civilă
costurile şi beneficiile relative. Modul de gândire economic ne
îndeamnă să interpretăm schimbările din cadrul fenomenelor
sociale, inclusiv cele ale ratelor şomajului, ca pe nişte consecinţe
ale modificărilor la nivelul costurilor şi beneficiilor percepute de
angajaţi şi de angajatori.
Definiţia B.L.S. face lumină asupra alegerilor care produc sta-
tutul de „şomer": (1) o decizie de a căuta un loc de muncă într-o
manieră activă şi (2) o decizie de a nu accepta niciuna dintre opor-
tunităţile de angajare disponibile. În mod clar, ambele sunt alegeri
pe care oamenii le fac. Prima decizie stă la intersecţia care duce
fie spre categoria celor şomeri, fie spre cea a populaţiei inapte. A
doua decizie marchează răscrucea care duce spre ocupare sau spre
continuarea perioadei de şomaj. Costurile şi beneficiile anticipate
presupuse de deciziile care îi aşază în respectivele intersecţii s-au
schimbat foarte mult în ultimii ani pentru un număr mare de oa-
meni. Prin urmare, anumite rate ale şomajului nu mai au aceeaşi
semnificaţie ca aceea pe care o aveau acum 50 sau chiar 15 ani.
Şomajul şi recesiunile
Figura 12-1 arată relaţia dintre recesiuni şi şomaj. Rata şomajului
creşte vertiginos la puţin timp după declanşarea unei recesiuni. Sca-
de apoi când economia începe să-şi revină, dar întotdeauna într-un
ritm mult mai lent decât cel al creşterii. După recesiunea din 1949
(care nu figurează pe graficul din Figura 12-1), revenirea excepţio
nal de puternică, alimentată în mare parte de războiul din Coreea, a
diminuat şomajul de la 5,9% în 1949, la 2,9% în 1953. Recesiunea din
1954 a urcat nivelul acestuia înapoi la 5,5%, punct din care a scăzut
încet până când următoarea recesiune, care a început în ultimul tri-
mestrul al anului 1957, l-a adus la 6,8%. Rata şomajului a avut puţin
răgaz să scadă, înainte ca recesiunea din anii 1960-1961 să îi ridice
din nou nivelul. Puternica expansiune economică de după 1961 a
redus treptat rata şomajului la 3,5% în 1969, după care recesiunea
din perioada 1970-1971 a crescut-o la 5,9%.
12 12 357
10 10 Măsurarea
,....._
8 performan,tei, globale
;:.R_ 8
~ a sistemelor economice
s,-l
6 6@:
;:J
...J
o~
4 4<
r;i:i
i:i::;
Cf),, 2 2~
~ p...
~ o o
-2 -2
-4 -4
1950 1960 1970 1980 1990 2000
ANUL
Figura 12-1 Recesiunile şi şomajul în Statele Unite ale Americii
Revenirea economiei după anul 1971 nu a mai dus rata şoma

jului mai jos de 4,9%, iar criza puternică a anilor 1974-1975 nu a
putut să o menţină mai jos de 5,8%. La mijlocul anilor '80, analiştii
pieţei muncii din SUA au ajuns, în general, la concluzia că „rata
naturală a şomajului" din această ţară se apropia de 6%,. Aceasta
este uneori definită ca rata cea mai mică a şomajului care nu acce-
lerează rata inflaţiei. Alteori, este vag descrisă ca un fel de rată de
echilibru, care s-ar stabili în absenţa unor şocuri destabilizatoare,
sau care reflectă preferinţele pe care indiviziile le au în vedere şi
care pendulează între implicarea şi neimplicarea în cadrul pieţei
muncii şi, respectivi acceptarea unei slujbe şi căutarea unui loc de
muncă mai bun. Când, în 1988, rata şomajului a scăzut sub 6% şi
până la 5% în martie 1989, numeroase voci autorizate în domeniu
au prezis o creştere iminentă a ratei inflaţiei.
Rata inflaţiei a crescut uşor, într-adevăr1 în perioada
1989-1991. Dar expansiunea economică de după 1991 a scăzut
rata şomajului în mod constant până. a atins un punct de minim
de 4,3% în lunile aprilie şi mai 1998, toate acestea fără creşterea
inflaţiei. În a două jumătate a anului 1998, previzioniştii se te-
meau deopotrivă de deflaţie şi de inflaţie. După acest an, rata şo
majului a rămas relativ constantă, crescând foarte pµţin în iunie
2001, la nivelul de 4,5%. În decursul acestei perioade cu un nivel
scăzut al şomajului, inflaţia a continuat să fie redusă.
Inflaţia
Nu putem utiliza PIB-ul neajustat pentru a măsura modi-
ficările survenite la nivelul producţiei de bunuri, întrucât acest
indicator rezultă atât din preţuri, cât şi din cantităţi. În 1970,
358 autori cunoscuţi din domeniul ştiinţei economice au sărbăto
rit inaugurarea ,,economiei de 1.000 de miliarde de dolari" în
Capitolul 12 Statele Unite, pentru că în respectivul an nivelul PIB-ului a de-
păşit pentru prima dată această cifră. Totuşi, a mai fost nevoie
de încă opt ani pentru ca PIB să depăşească 2.000 de miliarde
Există
mai multă de dolari, şi de încă trei ani pentru a atinge nivelul de 3.000
plăcintă,
sau doar de miliarde. Acesta nu a fost rezultatul unei creşteri economice
una mai scumpă? spectaculoase, ci al deprecierii fără precedent a monedei naţio
nale într-o perioadă de pace. Prin urmare, The Bureau of Eco-
nomic Analisys „dezumflă" valoarea PIB-ului pentru a calcula
care ar fi fost nivelul acestuia de la un an la altul dacă preţurile
nu s-ar fi modificat. Biroul alege un an recent drept referinţă şi
calculează care ar fi fost valoarea producţiei totale în fiecare an
dacă preţurile nu ar fi fost modificate. Numeşte noile cifre PIB
real, pentru a le diferenţia de valorile PIB care sunt doar nomina-
le. Produsul intern brut real este reprezentat de totalitatea bunurilor
finale într-un anumit an, fără considerarea variaţiei preţurilor, mai
precis a preţurilor din orice an ales ca bază de raportare. Acesta
măsoară în cel mai cuprinzător mod modificarea ratei de pro-
ducţie a bunurilor.
Procesul de calcul al produsului intern brut include un indi-
cator implicit al modificării nivelului general sau mediu al preţu
rilor, numit deflatorul PIB. Acesta se determină simplu, împărţind
(PIB nominali PIB nominal la PIB real şi înmulţind cu 100, pentru a obţine un
PIB real) x 100 = indice. Cu toate că deflatorul PIB reprezintă modalitatea cea mai
Deflatorul PIB cuprinzătoare de măsurare a modificării puterii de cumpărare a
banilor, nu este cea mai bună pe care o avem la dispoziţie. Acest
atribut aparţine Indicelui Preţurilor Bunurilor de Consum, care
măsoară modificările preţurilor exprimate în bani ale tuturor bu-
nurilor care intră în bugetele consumatorilor urbani tipici. The
Bureau of Labour Statistics întocmeşte rapoarte lunare referitoa-
re la preţurile bunurilor de consum şi publică rezultatele spre
sfârşitul lunii următoare. Deflatorul PIB, spre deosebire de acest
indice, este mult mai dificil de calculat şi apare numai trimestrial
şi după un interval lung de timp. Astfel că deflatorul PIB este
mai cuprinzător, iar Indicele Preţurilor Bunurilor de Consum
este mai punctual. În fiecare lună, indicele este cel care apare pe
prima pagină a ziarelor, ori de câte ori publicul este în mod deo-
sebit îngrijorat din cauza inflaţiei.
Dar de ce ar trebui publicul să fie preocupat de inflaţie? Unii
dintre cititorii noştri ar putea gândi că am pus o întrebare stu-
Inflaţianu creşte pidă. Nu reprezintă inflaţia o creştere a costului vieţii? Şi orice
costul vieţii. face ca viaţa oamenilor să fie mai scumpă este, în mod evident,
un motiv de îngrijorare. Inflaţia însă nu reprezintă o creştere a
costului vieţii, iar noi am avut grijă să nu sugerăm că ar fi aşa. In-
flaţia este în primul rând o scădere a valorii sau a puterii de cumpărare
a banilor. Dacă privim lucrurile dintr-un alt unghi, putem spune
că inflaţia este o creştere a preţurilor exprimate în bani ale bunu- 359
rilor. Dacă doriţi, puteţi vorbi chiar despre o creştere a costului
Măsurarea
bănesc al vieţii. Dar cuvântul-cheie este bani. Un hamburger care
anul acesta are un preţ de 2$, în realitate nu valorează mai mult
de 1$, când costul obţinerii unui dolar s-a înjumătăţit comparativ
cu anul precedent.
Dacă inflaţia de fapt nu creşte costul vieţii, atunci de ce re-
Inflaţia creează
prezintă o problemă? De ce toată lumea este atât de îngrijorată în
incertitudine.
privinţa ei?-Problemele pe care le creează inflaţia sunt provocate aproa-
pe în totalitate de incertitudine. Nu valoarea în scădere a banilor
pune probleme, ci faptul că nu poate fi previzionată valoarea lor
viitoare. Inflaţia distorsionează semnalele oferite de preţurile pieţei.
O rată a inflaţiei înaltă, dar constantă, pe care s-ar baza toţi cu
încredere, ar crea mai puţine probleme decât una scăzută, dar
puţin previzibilă.
Pentru societate, deflaţia, care reprezintă o creştere a valorii sau
a puterii de cumpărare a banilor, este o problemă la fel de mare
ca inflaţia, întrucât şi ea aduce incertitudine în calculele planifi-
catorilor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru dezinflaţie, fenomen
experimentat în Statele Unite în anii 1982 şi 1983. Dezinflaţia este
o încetinire a ritmului de creştere a ratei inflaţiei; şi aceasta pune se-
rioase dificultăţi celor care nu o anticipează corect atunci când
elaborează planuri pe termen lung.
Dificultăţile calculului monetar

Modificările la
Inflaţia, deflaţia şi dezinflaţia îngreunează calculul monetar, mai
nivelul puterii de
ales în situaţia în care niciuna dintre ele nu este anticipată. Pla-
cumpărare a banilor
nificarea bugetului unei gospodării, deciziile privind economiile
îngreunează calculul
şi investiţiile, acordurile salariale şi calculele antreprenoriale ale
consecinţelor
profitului şi pierderii devin mult mai complicate şi mai confu-
aşteptate ale
ze, dacă nu, la un anumit punct, chiar imposibile. F.A. Hayek,
activităţilor noastre
laureat al premiului Nobel (şi un teoretician abil al modului în
care semnalele preţurilor relative ajută la coordonarea planurilor financiare.
individuale) a spus-o astfel:
„Aspectul pe care trebuie să-l avem mereu în vedere este

acela că toate ajustările economice sunt necesare din pricina
modificărilor neprevăzute; rostul apelului la mecanismul
preţurilor este de a informa indivizii că ceea ce au întreprins
sau pot întreprinde are acum o cerere mai mare sau mai
mică, dintr-un motiv care nu ţine de ei.
Metodele contabile care stau la baza tuturor deciziilor de
afaceri au un sens câtă vreme valoarea banilor este cât de
cât stabilă. Dacă preţurile cresc într-un ritm accelerat, teh-
nicile de înregistrare contabilă a capitalului şi a costurilor,
360 care stau la baza tuturor planurilor de afaceri, şi-ar pierde
numaidecât orice semnificaţie. Curând costurile, profiturile
Capitolul 12 sau veniturile reale nu ar mai putea fi verificate prin nicio
metodă convenţională sau general acceptată.
Astfel, inflaţia nu poate fi niciodată mai mult decât un
imbold vremelnic şi chiar acest efect benefic poate dura
numai atâta vreme cât cineva va continua să fie amăgit,
iar aşteptările unora vor fi inutil înşelate. Imboldul ei se
datorează greşelilor pe care le produce. Este periculoa-
să în mod special pentru că efectele dăunătoare ale unor
doze mici de inflaţie pot fi stăvilite numai cu doze şi mai
mari."
Importanţa tuturor acestor lucruri va fi mai clară când vom

Recesiune: o
începe să discutăm cauzele fluctuaţiilor agregate, precum şi une-
încetinire sau un
le remedii pe care le-am propus în vederea diminuării lor.
declin efectiv al
ratei de creştere a
PIB-ului real. Recesiune şi inflaţie după 1960
Tabelul 12-3 prezintă produsul intern brun în termeni nominali,
produsul intern brut în termeni reali şi deflatorul PIB ai Statelor
Unite, pentru fiecare an în parte din perioada 1970-2007, împre-
ună cu modificările procentuale raportate la anul precedent pen-
tru ultimii doi indicatori. Aceste modificări sunt apoi ilustrate
grafic în Figura 12-2, pentru a oferi o imagine asupra producţiei
agregate şi a fluctuaţiilor de preţ.
Recesiunile din economia SUA survenite în decursul acestei
perioade apar destul de clar în a patra coloană a Tabelului 12-3,
ca încetiniri prelungite sau declinuri efective ale ratei de creştere
a PIB real.
10 10
9 9
8 8
7 7 #
~6 6-
~5 5~
~ 4 4~
~ 3 3~
i:o 2 2j
o:: 1 1 tij
o oa
-1 ...,.1
-2 -2
-3 -3
R~~~~i~i~~~~i~~8~!8~
~~~~~~~~~~~~~~~00000
~~~~~~~~~~~~~~~NNNNN
ANUL
Figura 12-2 Fluctuaţiile producţiei şi a nivelului preţurilor în SUA

Tabelul 12-3 Produsul intern brut (în mld. $) şi nivelul preţurilor 361
în perioada 1970-2007 (incompatibilităţile minore se datorează erorilor
Măsurarea
rezultate din rotunjire)
pe,jvnnanţei globale
362 Aceste cifre nu sunt foarte clare, întrucât The National Bureau
of Economic Research, instituţia privată de cercetare care decide
Capitolul 12 în mod oficial când anume o scădere a PIB înseamnă criză eco-
nomică, nu are criterii puternice pentru a distinge fără· greş o
recesiune de ceva oarecum mai puţin serios. Au fost desemnate
ca oficiale recesiunile din anii în care PIB real a scăzut sau a în-
registrat o creştere foarte mică - 1970, 1974-1975, 1980, 1982 şi
1991 - dar The National Bureau of Economic Research a decis că re-
cesiune a fost şi în 1970 şi că cea din 1991 a început în 1990. Toate
acestea devin mai vizibile în Figura 12-2.
Ultima coloană a Tabelului 12-3 arată că inflaţia a devenit
şi ea o problemă serioasă în anii '70 şi la începutul anilor '80.
Atunci când priviţi Figura 12-2, aveţi grijă să nu vedeţi un de-
clin în curba deflaţiei. Linia care redă deflatorul PIB ar trebui să
coboare sub zero pentru a indica o deflaţie reală sau o scădere a
nivelului preţurilor. Declinul preţurilor din perioada 1981-1986
a reprezentat dezinflaţie, nu deflaţie. În anii '60 inflaţia s-a situat,
Stagflaţie: recesiune în medie, la 2,5% pe an. Totuşi, din 1970 până în 1981 a ajuns la
şi inflaţie simultane. o rată medie anuală de peste 7,5%. Anii 1974 şi 1975 sunt, cu de-
osebire, tulburători. În acea perioadă, o recesiune gravă a cauzat
rate ale şomajului foarte ridicate, în timp ce nivelul preţurilor a
crescut la rate procentuale nemaiîntâlnite în Statele Unite, decât
în conexiune cu mari conflagraţii. În anii '70, cu ajutorul dat în
forţă de comentatorii din televiziune şi din presa scrisă, a înce-
put să se răspândească o ştire cum că o maladie fără precedent
a pus stăpânire pe economie, una pe care economiştii nu pot să
o explice: recesiune combinată cu inflaţie. Acest fenomen este
numit stagflaţie: o economie stagnantă cu inflaţie.
Acele zvonuri erau incorecte. Inflaţia se mai manifestate şi
în timpul recesiunilor anterioare, cel mai recent în 1958 şi în 1960
- cu toate că în acei ani ritmul acesteia nu fusese atât de rapid.
Economiştii încă mai puteau da explicaţii. Pe de altă parte, unele
noţiuni supersimplificate legate de cauzele recesiunii şi ale infla-
ţiei, la crearea cărora economiştii contribuiseră, erau categoric
puse sub semnul întrebării după experienţele anilor '70. Rece-
siunea gravă dintre anii 1974 şi 1975, apărută într-o vreme în
care preţurile creşteau cu o rată de aproape 10% pe an, a lămurit
foarte bine faptul că recesiunea şi inflaţia nu erau simpli „adver-
sari".
Care sunt cauzele fluctuaţiilor agregate?

Ce se află la originea puternicelor fluctuaţii ale ratei de creştere a
producţiei agregate, înfăţişate în Tabelul 12-3? Ce ar fi putut face
produsul intern brut să crească cu o rată anuală de 9% în al doi-
lea trimestru al anului 1978, să scadă cu rată anuală de 9,5% în
al doilea trimestru din 1980, ca apoi să crească din nou în primul
trimestru al anului 1981, cu o rată anuală de 9%? De ce deflatorul 363
PIB, instrumentul nostru cel mai cuprinzător de măsurare a nive-
Măsurarea
lului general al preţurilor, a crescut an de an începând cu 1970?
De ce creşte cu rate atât de variate?
Un răspuns este: de ce nu? Universul social este caracteri-
zat prin schimbare şi hazard. Producţia şi preţurile sunt afectate
de şocurile produse de războaie, descoperiri noi, revoluţii sau
dezastre naturale. Datele despre orice marfă la care ne putem
gândi nu vor scoate la iveală stabilitatea în timp nici la nivelul
producţiei, nici la cel al preţurilor. Atunci de ce să ne aşteptăm la
stabilitate în privinţa producţiei agregate sau a nivelului mediu
al tuturor preţurilor?
Argumentul cu pricina este pertinent, dar nu complet sa-
tisfăcător. Modificările majore ale producţiei şi preţurilor unor
bunuri individuale - mărfuri agricole, automobile, compute-
re, biletul de intrare la un film - sunt mai uşor de înţeles decât
cele ale producţiei agregate şi ale nivelului mediu al preţurilor
exprimate în bani. Multe modificări şi întâmplări care schimbă
cursul cererii sau al ofertei unor bunuri individuale ar trebui să
se anuleze reciproc, conform „legii numerelor mari". De ce nu
produce această lege o rată de creştere a PIB-ului real şi un nivel
al preţului mai stabil?
O explicaţie parţială este aceea că sistemele economice
transmit virusuri. O recidivă sau o fărâmă de noroc neaşteptată
care apar într-un sector al economiei generează recidive şi desti-
ne favorabile în alte sectoare conexe. De exemplu, o lună proastă
pentru vânzările de automobile, cauzată de o perioadă cu vre-
me deosebit de rece şi cu ninsori, ar putea conduce la reducerea
producţiei şi a personalului din uzinele de asamblare, care ar
putea în schimb genera comenzi mai puţine pentru combinatele
siderurgice specializate în producţia de tablă şi o restrângere a
activităţii magazinelor mari şi mici, care asigură mesele mun-
citorilor din uzinele de asamblare, soldate în cele din urmă cu
concedieri în combinate şi în unităţile de retail, transmiţând ast-
fel alte şocuri.
Economiştii au dezvoltat o multitudine de modele şi de
metafore pentru a descrie modurile în care şocuri iniţial mici ar Venitul total este,
putea fi transmise în întreg sistemul economic spre a produce în mod necesar, egal
efecte de amploare la nivel agregat. Multe dintre ele au la bază cu producţia totală.
un soi de mecanism cu fluxuri circulare, care arată cum un sis-
tem economic poate transforma evenimente neînsemnate în ti-
pare explozive despre care se ştie că au caracterizat economiile
de piaţă vreme de cel puţin 200 de ani. Pentru că o cheltuială a Dar cererea
cuiva devine venit pentru altcineva, iar acesta din urmă deter- totală poate fi
mină capacitatea de a cheltui a indivizilor, decizia de a cheltui mai mică decât
un pic mai mult sau un pic mai puţin, influenţată probabil de o producţia totală.
364 uşoară variaţie a încrederii oamenilor în viitor, poate produce un
efect de spirală.
Capitolul 12 Aşa cum ne reamintesc venitul naţional şi contabilizarea
producţiei, venitul total disponibil pentru achiziţionarea unor
bunuri noi este întotdeauna şi în mod necesar egal cu preţul plă
tit pentru respectivele bunuri. Acesta este un adevăr important
- cel puţin ca punct de pornire. Contrazice ciudata, dar larg răs
pândita teamă că producţia totală ar putea creşte prea repede,
iar cererea nu ar putea ţine pasul cu ea, aşa încât sistemul eco-
nomic intră în colaps ca urmare a supraproducţiei. Venitul total
va creşte întotdeauna în exact acelaşi ritm cu producţia totală,
pentru simplul motiv că reprezintă acelaşi fenomen, vizualizat
din unghiuri diferite. Acest aspect poate fi totuşi garantat fără
a încuviinţa că cererea va egala în mod necesar producţia totală.
Ce se întâmplă dacă indivizii aleg să nu cheltuiască o parte din
venit? Decizia de a economisi o parte din venitul primit nu va
reduce cererea agregată sub nivelul producţiei totale? Şi poate
acest lucru să nu genereze supraproducţie şi colaps economic?
Răspunsul depinde de ce întrebuinţare dau indivizii veni-
tului economisit. Cu excepţia cazurilor rare şi lipsite de impor-
tanţă ale avarilor şi altor asemenea psihopaţi, oamenii investesc
ceea ce economisesc. Cel puţin aceasta era părerea unanimă a
marii majorităţi a economiştilor până în anii '30. Oamenii nu-şi
pun economiile sub saltea sau la ciorap. Ei le pun la treabă. Dacă
nu cumpără ei înşişi bunuri de capital cu venitul economisit,
atunci achiziţionează nişte active financiare (obligaţiuni, acţiuni,
conturi de economii), încredinţându-şi astfel economiile altcui-
va care va cumpăra bunuri de capital. Adam Smith a rezumat
această doctrină în cuvintele: ,,Ceea este economisit anual, este
consumat la fel de sistematic precum ceea ce este cheltuit anual
şi chiar aproape în acelaşi timp; dar este consumat de un grup
diferit de indivizi".
Smith considera că oamenii· ar trebui să fie "',complet
nebuni" (sunt cuvintele lui) să nu investească tot ce aleg să eco-
nomisească, cel puţin acolo unde dispun de un „nivel admisibil
de siguranţă". Teama de supraproducţie sau de subconsum era
deci lipsită de temei. În opinia lui Smith şi a majorităţii succe-
sorilor lui din secolul al XIX-lea, cel ce se îngrijora că cererea
agregată ar putea fi insuficientă făcea dovada că nu înţelesese, în
esenţă, cum funcţionează sistemele economice. Supraproducţia
nu punea probleme; provocarea era de a creşte producţia de aşa
manieră încât indivizii să aibă mai mult decât „cele necesare şi
lesnicioase" vieţii. Rolul guvernului în sistemul economic nu era
acela de a stimula cererea, ci de a păstra motivaţiile, în principal
prin menţinerea siguranţei proprietăţii. Dacă s-ar întâmpla acest
lucru, dorinţa naturală a oamenilor de a-şi îmbunătăţi condiţia
i-ar determina să producă, să economisească, să investească şi
deci să susţină un ritm al producţiei în continuă creştere. Consu- 365
mul - de partea cererii - se va îngriji de sine însuşi. ---11/11(//J,
Măsurarea
Marea Criză a determinat clar apusul acestei convingeri op-
timiste. În anii '30, pentru mulţi politicieni şi intelectuali a deve-
nit evident faptul cererea agregată nu putea întotdeauna „să se
îngrijească de sine însăşi". Efectul a fost naşterea unor noi teorii
şi politici economice axate pe protejarea şi alimentarea cererii
agregate. Aceste teorii au avut succes multă vreme, până când
experienţele anilor '70 şi '80 le-au scos la iveală unele dintre cele
mai evidente limite. Într-o izbitoare inversare a regulii generale
a progresului cunoaşterii ştiinţifice, economiştii zilelor noastre
sunt probabil mai puţin siguri decât cei din generaţia anterioară
că înţeleg ce se află la originea fluctuaţiilor agregate şi cum să le
combată pe acesta.
Anexă: LIMITELE CONTABILIZĂRII

VENITULUI NAŢIONAL
Cei care înregistrează venitul naţional în contabilitate cal-
culează PIB-ul pentru a măsura performanţa macroeconomică.
Acesta nu este în mod categoric o măsură a „ prosperităţii socia- PlB-ul încearcă să
măsoare perioada
le", a „bunăstării" naţionale sau a „satisfacţiei generale". O creş
tere susţinută a PIB-ului real (creştere economică) nu presupune de manifestare
neapărat că indivizii sunt în mod caracteristic mai fericiţi decât a performanţei
înainte, că au o părere mai bună despre ei înşişi, că viaţa lor are economice.
mai mult sens sau că sunt cu un pas mai aproape de Dumnezeu.
După cum nici o scădere a PIB-ului real nu înseamnă în mod
necesar că oamenii sunt mai nefericiţi ş.a. PIB-ul este strict me-
nit să reflecte performanţa economică. Şi o face întotdeauna într-o
manieră imperfectă. Economiştii îşi dau seama că PIB-ul ignoră
sistematic mai multe tipuri de activităţi productive care contri-
buie la performanţa economică. Vom discuta numai despre câte-
va dintre ele, ca să vă faceţi o idee despre miza lucrurilor.
PIB-ul ignoră toate formele de producţie din afara pieţei. Amin-
tiţi-vă că PIB-ul este determinat prin utilizarea preţurilor pe care
le au bunurile şi serviciile finale pe piaţă. Altfel, poate fi calculat
prin însumarea tuturor veniturilor plătite în formă bănească tutu-
ror furnizorilor de resurse din economia naţională. Şi, desigur,
într-o economie de schimb modernă., o mare parte din activi-
tăţile noastre se derulează prin intermediul cumpărării şi vân-
zării drepturilor de proprietate. În mod sigur însă, nu toate ac-
tivităţile noastre productive fac obiectul schimbului pe bani în
cadrul pieţelor, cu toate că şi acestea contribuie la producerea de
bunăstare. Gândiţi-vă, de exemplu, la ~rmătoarele două cazuri.
Familia Brown angajează o menajeră/dădacă pentru curăţenia
casei şi pentru a avea grijă de copii. Pentru serviciile prestate, o
366 plătesc cu 300$/săptămână. Doamna Jones este mamă casnică,
Nv""',- - - care are grijă de gospodărie şi de copii. Doamna Jones ar putea
Capitolul 12 (sau nu) să aibă un oarecare control asupra banilor aduşi acasă
de soţul ei„ dar ea însăşi nu este plătită în bani pentru eforturile
depuse. Activităţile acestor persoane sunt bunuri _rare în ambe-
le gospodării. Dar numai angajarea făcută de familia Brown va
afecta PIB-ul. Acesta va creşte cu 15.600$ anul acesta (300$ x 52
săptămâni). Munca doamnei Jones trece neobservată în calcula-
rea PIB-ului. Ea oferă aceleaşi servicii, dar într-un cadru situat
Plata serviciilor în afara pieţei. Contribuţia ei pentru familie (şi pentru întreaga
unui consilier economie) este deci ignorată în determinarea PIB-ului. Tot astfel,
dacă un mecanic vă înlocuieşte instalaţia de pornire a maşinii,
creşte PIB-ul, nu
PIB-ul va creşte atât cu preţul noului demaror (în valoare de, să
şi căutarea sfatului
spunem, 100$), cât şi cu preţul serviciilor sale (în valoare de, să
unui prieten.
spunem, 40$ pentru o muncă de jumătate de oră).
Dacă, pe de altă parte, prietenul dumneavoastră cumpără
un demaror nou şi îl înlocuieşte el singur pentru că vă iubeşte,
PIB-ul creşte numai cu valoarea de 100$ a noii instalaţii de por-
nire a maşinii. Munca lui nu este consemnată; el a oferit-o într-un
context din afara pieţei. Prin urmare, statistica oficială privitoare
la PIB va tinde să subestimeze performanţa reală a întregii eco-
nomii, prin excluderea producţiei din afara pieţei, care se desfă
Regula celor care şoară în respectiva economie.
ţincontabilitatea PIB-ul ignoră toată producţia ilegală (de pe piaţa neagră). Să
venitului naţional: presupunem, în schimb, că dădaca munceşte ilegal, în economia
ignoraţi toate subterană. Serviciile ei, deşi fundamentate pe o piaţă şi plătite în
schimburile ilegale bani, nu vor fi înregistrate pentru determinarea PIB-ului. Acum,
de mărfuri. un motiv pentru care PIB-ul trece cu vederea producţia ilegală
este simplu şi clar: ce persoană întreagă la minte şi-ar raporta ve-
nitul obţinut pe căi ilegale? Câţi traficanţi de droguri procedează
astfel? Câţi proxeneţi şi câte prostituate fac asta? (În anumite co-
mitate din Nevada, unde prostituţia este legalizată, aceste per-
soane chiar îşi raportează venitul şi acesta ajunge într-adevăr să
fie inclus în PIB; în toate celelalte state în care această activitate
este ilegală, veniturile rezultate de pe urma ei nu sunt raportate.)
Ca regulă generală, contabilitatea PIB-ului ignoră toată produc-
ţia ilegală. Totuşi, fără îndoială că aceasta este o parte a perfor-
manţei globale a economiei. Prin urmare, determinarea PIB-ului
va tinde să subestimeze încă o dată performanţa reală prin ex-
cluderea oricărei activităţi economice ilegale.
PIB-ul nu ţine seama de valoarea economică adăugată. Iată un
exemplu care, în sine, ar conduce la supraestimarea performan-
ţei economice reale prin PIB. În discuţiile referitoare la valoarea
adăugată, pe care le-am avut în cuprinsul prezentului capitol,
am măsurat-o din punct de vedere strict contabil. Adică, ne-am
concentrat numai asupra profitului contabil, diferit de profitul eco-
nomic. Amintiţi-vă, în schimb, că am făcut mare caz de diferenţa
dintre ele în Capitolul 7. Iar autorii rămân fermi în convingerea 367
_ _ _..,,,J,,11
că există o diferenţă conceptuală importantă între cele două no-
ţiuni. Nu ne-ar plăcea să uităm lucrul acesta, mai ales că acum în- Măsurarea
cercăm să examinăm economia ca întreg. Profitul economic este performanţei globale
cel care contează cu adevărat pentru antreprenor, întrucât acesta a sistemelor economice
este utilizat în estimarea costurilor de oportunitate aferente resurse-
lor antreprenorului, care afectează activitatea firmei. Din aceeaşi
pricină este un concept atât de important din perspectiva mo-
du.lui economic de gândire. Din punctul de vedere al economis-
tului, interesul antreprenorului pentru profitul economic reprezintă
forţa motrice a mecanismului pieţei. Oportunităţile de obţinere a
profitului economic ajută la explicarea schimbărilor induse de
inovaţii care zguduie întreg sistemul economic.
De regulă, profitul economic va fi mai mic decât cel contabil.
Dar, din raţiuni de calcul ale PIB-ului, pentru măsurarea per- Cei care ţin
formanţei economice sunt utilizate numai profiturile contabile. contabilitatea
Contabilii nu pot determina toate costurile de oportunitate sau venitului naţional
implicite ale tuturor antreprenorilor de pe teritoriul S.U.A. Ni- nu au nicio metodă
ciun contabil sau economist nu poate face asta. În schimb, de de măsurare a
bine, de rău, ei se bazează pe profiturile contabile din registrele profiturilor şi
oficiale, raportate de proprietari şi de corporaţii, chiar dacă ele a pierderilor
generează de fapt pierderi. În acest sens, includerea în venitul economice agregate.
naţional a „ profiturilor" totale generate în economie ar trebui
luată cu multă cumpătare. Dacă pornim de la ipoteza esenţială
că resursele deţinute de antreprenori sunt bunuri libere, profitul
agregat din calculele PIB trebuie să fie supraestimat în mod sis-
tematic.
Pericolele agregării: o reflecţie metodologică

Încercarea de a obţine un instrument clar de măsurare a perfor-
manţei globale a unei economii este o sarcină destul de dificilă.
Este, cel mult, imperfectă. Adesea, nu prea are însemnătate. Pen-
tru a concluziona, să luăm în considerare problema mai largă a
analizei macroeconomice: accentul pus pe agregările statistice.
Să începem cu un exemplu complet neeconomic. Să presu-
punem că meteorologii ar putea măsura cantitatea totală (să o
numim agregată) de precipitaţii căzute pe teritoriul Statelor Uni-
te. Chiar dacă ar obţine cantitatea exactă (să spunem în cm/an),
ce ne comunică aceasta de fapt? Să presupunem că ar putea arăta
că totalul precipitaţiilor este cu 3% mai mare anul acesta faţă de
precedentul. Pe baza datelor agregate, putem trage concluzia că
acele regiuni care ar fi avut nevoie de mai multă ploaie - sau
mai puţin, în funcţie de circumstanţe - chiar au primit-o? Dacă
privim la măsurătoarea agregată, probaqil că aceasta nu va deter-
mina în sine sau de la sine pe cei din comunităţile agricole, de
pildă, să-şi schimbe semnificativ planurile. Aceştia se vor uita,
368 în schimb, la cantităţile de precipitaţii care îi vor afecta în situaţii
:v,r•,- - - specifice, sub raportul duratei şi al suprafeţei. Cultivatorul de po-
Capitolul 12 rumb din zona centrală a statului Iowa caută informaţii care îi
vor afecta circumstanţele locale. Căderile agregate de precipitaţii
din Statele Unite îi oferă prea puţine informaţii utile. Această
cantitate agregată ar fi de folos oamenilor de bună credinţă de la
Ministerul Agriculturii? Nu este limpede cum ar putea.
Acum, după ştiinţa noastră, foarte puţin oameni urmăresc
cu grijă căderile agregate de precipitaţii din SUA. Totuşi, multe
persoane, inclusiv economiştii şi elaboratorii de politici econo-
mice, chiar urmăresc valorile trimestriale ale PIB-ului. PIB-ul
este un concept agregat. Măsoară producţia totală (sau venitul to-
tal) produs în întreaga economie naţională. Una dintre ispitele
teoriei macroeconomice este studierea economiei prin focaliza-
rea în mare parte (dar nu exclusiv) asupra relaţiilor dintre vari-
abilele agregate în sine: PIB, ,,nivelul preţurilor", rata şomajului
ş.a.m.d. Acest fapt însă chiar este problematic, întrucât face să
pară - cumva - că agregatele interacţionează între ele. În încerca-
rea de a îmbunătăţi situaţia economică, cei care elaborează po-
litici economice ar putea fi tentaţi să determine corect agregatele.
Amintiţi-vă, ceea ce am subliniat de la bun început. Economia
este compusă întotdeauna şi pretutindeni din indivizi. Numai ei
aleg.
Indivizii acţionează şi interacţionează. Indivizii încearcă
Pierderea din
să-şi coordoneze planurile prin mecanismul pieţei. Indivizii ca-
vedere a copacilor
ută şi creează bunăstare. O focalizare intensă asupra unor seturi
concentrându-ne
de date - a agregatelor în sine - s-ar putea să ne facă să pierdem
numai asupra
din vedere unele informaţii specifice, adesea eterogene, pe care
pădurii.
decidenţii individuali le folosesc pentru coordonarea planurilor
şi a proiectelor lor de zi cu zi. Chiar şi Kenneth Boulding, un pro-
punător timpuriu al analizei macroeconomice (şi profesorul a
doi dintre autorii de faţă) şi-a exprimat îndoielile încă din 1948:
„În dezbaterea macroeconomică( ... ) se uită cu uşurinţă că

agregatele sau valorile medii în discuţie sunt de fapt compu-
se din nenumărate elemente individuale, şi că modificările
suferite de structura sau compoziţia lor internă pot fi mai
semnificative în interpretarea unei anumite probleme decât
modificarea în sine a agregatelor. Acest aspect explică de ce
analiza referitoare la cerere şi ofertă devine din ce în ce mai
puţin folositoare cu cât agregatele avute în vedere sunt mai
cuprinzătoare."
Ne tulbură în mod special ultima propoziţie a lui Boulding.

Majoritatea analiştilor macroeconomici ai anilor '50 - '70 au răs
puns implicit cu „ei bine, cam asta s-a ales de analiza referitoare
la cerere şi ofertă". Ei credeau că teoria cererii şi a ofertei şi con- 369
ceptul de bază al decidentului individual - să o numim microe- ----..N•
Măsurarea.
conomie - era, fireşte, limitată şi nu putea explica fenomenele
economice în ansamblul lor. Macroeconomia de la acea vreme performanţei globale
s-a axa.t şi mai mult pe analiza agregată şi plasat pe cel ce alege a sistemelor economice
în mod individual la periferia gândirii economice - considerân-
du-l de folos teoriei microeconomice, nu şi celei macro. Totuşi,
începând cu anii '80, tot mai mulţi adepţi ai macroeconomiei au
ajuns să susţină că analiza agregată în sine are limite. Au căutat să
îmbunătăţească teoria prin redescoperirea valorii analizei asu-
pra cererii şi a ofertei, a formării preţurilor în cadrul pieţei şi
a aşteptărilor legate de evoluţia acestora, în căutarea lor după
„fundamentele microeconomice ale macroeconomiei". Până
acum, căutarea lor a dat rezultate amestecate. Timpul va spune
dacă se va produce o schimbare fundamentală a gândirii macro-
economice.
Produsul intern brut este cel mai cunoscut mod de măsurare a
producţiei sau a venitului unei ţări, valoarea de piaţă a tuturor
bunurilor şi serviciilor finale produse în interiorul ·unei tări în
decursul unui an. '
Produsul intern brut poate fi detemiinatîn trei moduri, toate
ajungând la acelaşi rezultat, dacă. nu apar erori în contabilizare:
(1) totalul achiziţiilor de bunuri şi servicii finale ale gospodării
lor, firmelor şi ale guvernului, plus achiziţiile nete ale străinilor;
(2) venitul total ·încasat, sub forma salariilor, dobânzii, chiriilor
şi profiturilor, de către cei care au contribuit cu resurse la obti-
nerea producţiei anuale; (3) valoarea adăugată de fiecare prod~-
cător pe parcursul procesului de obţinere a producţiei anuale de
bunuri finale. Atunci când bunurile nevândute sunt socotite ca
adăugate pe inventar şi sunt adăugate la totalul achizitiilor com-
paniilor, suma cheltuielilor (nete) ale gospodăriilor, fi;melor, ale
guvernului şi ale străinilor cu bunurile finale trebuie să fie egală
cu valoarea totală a bunurilor produse.
Ar putea fi ridicată o întrebare în legătură cu bunurile ne-
vândute. Ele sunt parte a producţiei anuale, dar pentru că nu
sunt vândute, nu par a genera venit pentru nimeni. În contabi-
litate acest aspect este rezolvat pornind de la premisa că firma
care a produs bunurile le-a şi cumpărat. Pentru a le produce, a
trebuit în mod sigur să plătească pentru ele. Şi chiar dacă nu ar
fi intenţionat să le cumpere, bunurile obţinute şi nevândute sunt
într-adevăr trecute, oarecum din obligaţie, pe inventarul firmei
care le-a produs. .
Serviciile sunt proaspete. Fac parte din performanţa curen-
tă a economiei. Prin urmare, PIB-ul include valoarea de piaţă a
370 acestora, chiar şi ale celor ce intermediază vânzarea unor bunuri
uzate, cum sunt dealerii de maşini la mâna a doua sau anticarii.
Capitolul 12 The Bureau of Labour Satistics (B.L.S.) defineşte „şomerul" ca
fiind orice persoană în vârstă de 16 ani şi peste; parte a populaţi
ei neinstituţionalizate, care nu este angajată şi îşi caută de lucru
în mod activ sau aşteaptă să se întoarcă la lucru ori să înceapă
munca. (Aceşti indivizi, împreună cu omologii lor ocupaţi, alcă
tuiesc forta de muncă civilă.) Rata oficială a şomajului este deter-
minată prin împărţirea numărului de şomeri la forţa de muncă
civilă.
Inflaţia reprezintă o reducere susţinută a puterii de cumpă
rare a banilor, care este sinonimă cu o creştere a preţurilor bunu-
rilor, în expresie bănească. Nu este o creştere a „costului vieţii",
mai ales în contextul noţiunii de cost de oportunitate, cunoscută
economistului.
Deflaţia este o creştere susţinută a puterii de cumpărare a
banilor sau o scădere a preţurilor bunurilor, în expresie bănească.
Dezinflaţia este o scădere (o încetinire a ritmului de evolu-
ţie) a ratei inflaţiei.
Toate trei - inflatia deflatia, dezinflatia - distorsionează pu-
ternic semnalele tr~~ise prin intermediul preţurilor pieţei şi
creează probleme celor implicaţi în efectuarea unor calcule mone-
tare, în elaborarea unor bugete şi a unor planuri pe termen lung.
Produsul intern brut real măsoară producţia totală sau ve-
nitul total al unei ţări, exprimate în dolari, considerând puterea
de cumpărare constantă. Prin împărţirea produsului intern brut
nominal la produsul intern brut real obţinem ceea ce se numeşte
deflator PIB, care are rolul de a măsura inflaţia sau variaţia va-
lorii banilor.
Creşterea economică face necesară o sporire susţinută a
PIB-ului real. Pe de altă parte, o recesiune este în mod tradiţio
nal determinată de o scădere vizibilă a PIB-ului real de-a lungul
a două trimestre consecutive sau (mai recent) de o încetinire a
ritmului ratei de creştere economică.
În toate societăţile de schimb, rata sporirii produsului intern
brut real (rata de creştere economică) variază în timp, provocând
reactii explozive" ale căror cauze şi remedii nu sunt bine înţe
lese, ~au cel puţin ~u suficient de bine înţelese la acest moment,
pentru a învrednici pe elaboratorii politicilor guvernamentale să
le aibă complet sub control.
În cele din urmă, determinarea PIB-ului (numită contabili-
zarea venitului naţional) are o serie de limite, după cum are şi
analiza agregată în ansamblul său. PIB-ul ignoră în mod siste-
matic multe activităţi care contribuie la performanţa globală a
unei economii, incluzând producţia din afara pieţei, cea ilegală
sau de pe piaţa neagră şi urmărirea profitului economic (deose-
bit de preocuparea numai pentru profitul contabil).
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUT/I
, 371
--~{f
1. Care este diferenţa dintre un bun final şi unul intermediar? Măsurarea
Care este diferenţa dintre un bun „finalizat" şi unul final? performanţei global.e
2. Gândiţi-vă la următoarele situaţii: asistemelor economice
(a) Un cetăţean american este angajat să lucreze la o con-
ductă de petrol în Irak. Cum afectează acest fapt PIB-ul
Statelor Unite? Cum afectează PIB-ul Irakului?
(b) Un profesor francez este angajat să predea limba fran-
ceză la Ivy College din Statele Unite, timp de un an de
zile. Ce se întâmplă cu PIB-ul SUA? Ce se întâmplă cu
PIB-ul Franţei?
(c) ,,Americanii plătesc 30 miliarde de dolari pe an pentru
a acoperi costurile din sănătate asociate cu fumatul?"
Cum ar afecta PIB-ul respectivele cheltuieli?
3. ,,Măsurarea bogăţiei sau a bunăstării poporului unei ţări
după veniturile băneşti este mult mai sustenabilă decât
presupun criticii. Orice înseamnă bunăstare, banii vă vor
ajuta să obţineţi. Banii s-ar putea să nu cumpere fericirea,
dar sunt mai buni decât orice se află pe locul secund". Sun-
teţi sau nu sunteţi de acord?
4. Gândiţi-vă la următoarea problemă simplă. Un fermier în-
cepe cu o unitate de grâu şi o vinde unui morar pentru
20 de cenţi. Morarul o macină, face făină şi o vinde unui
brutar cu 50 de cenţi. Brutarul transformă toată făina într-o
pâine şi o vinde unui băcan pentru 1$. Apoi băcanul vin-
de respectiva pâine unui client pentru 1,35$. Cu cât creşte
PIB-ul? Care este valoarea adăugată totală în fiecare dintre
a.ceste stadii ale producţiei?
5. Dacă s-ar putea demonstra că o creştere a PIB-ului este aso-
ciată cu un nivel ridicat al anxietăţii, al tensiunii şi al con-
flictelor în rândul populaţiei, aţi fi în favoarea eliminării
acestor costuri psihologice pentru obţinerea valorii reale a
produsului intern brut? Cum aţi proceda? Aţi asocia o va-
loare în dolari a nivelului ridicat al anxietătii?
6. Enumeraţi câteva moduri în care un grad mare de inefi-
cienţă ar putea determina creşterea PIB-ului. Câte bunuri
care contribuie la PIB puteţi enumera şi a căror producţie
reflectă limpede o reducere a bunăstării?
7. La sfârşitul anului 1991, The Bureau ofEconomicAnalisys şi-a
aliniat practicile standard la cele utilizate în majoritatea ce-
lorlalte ţări şi a modificat modul cuprinzător de mă.surare
a venitului şi a producţiei naţionale de la produsul naţional
brut, la produsul intern brut. Pentru a obtine PIB-ul din
PNB se scade venitul primit de la restul lunili şi se adaugă
venitul plătit restului lumii. De exemplu, un american de-
ţine acţiuni la o companie britanică şi primeşte dividende.
372 Cu toate că acestea sunt o parte din venitul naţional al SUA,
nu au fost generate pe teritoriul lor şi, de fapt, nu ar trebui
Capitolul 12 considerate ca incluse în produsul naţional al Statelor Uni-
te. Aşa că dividendele sunt scăzute din venitul naţional to-
tal al SUA pentru a obţine produsul intern brut. Între timp,
desigur că plăţile către străinii care au investit în Statele
Unite, care sunt excluse din produsul naţional brut, trebuie
incluse în produsul intern brut, întrucât reprezintă venituri
din bunuri produse în SUA.
În fiecare an, între anii 1960 şi 1976, PNB-ul Statelor Uni-
te era mai mare decât PIB-ul. În fiecare an, în perioada cu-
prinsă între 1983 şi 1998, PIB-ul era mai mare decât PNB-ul.
Ce presupune această constatare? Ar trebui să fie un motiv
de îngrijorare?
8. Un vânzător de vechituri contribuie la PIB? Dar un anticar
de lux? Cum? De ce?
9. Să. presupunem că Lenovo produce 10.000 de Thinkpaduri
în decembrie 2009, cu o valoare de piaţă estimată la 2.000$/
bucata. Niciunul dintre ele nu este vândut până în primă
vara lui 2010.
(a) Cu cât va creşte PIB-ul în 2009?
(b) Cu cât va creşte PIB-ul în 2010?
(c) Să presupunem că IBM decide să crească preţurile
Thinkpadurilor la începutul lui 2010 şi le vinde cu suc-
ces pentru 2.100$/bucata. Cum este afectat PIB-ul anu-
lui 2009?
10. Pentru a fi siguri că înţelegeţi relaţia dintre PIB-ul nominal,,
PIB-ul real şi deflatorul PIB, completaţi următorul tabel:
Anul PIB nominal PIB real Deflator PIB

1 4.400 miliarde $ 4.000 miliarde $
2 5.600 miliarde $ 140
3 4.400 miliarde $ 160
11. Dacă aveţi îndoieli cu privire la afirmaţia din manual cum

că inflaţianu reprezintă o creştere a costului vieţii, ci doar
o scădere a valorii banilor, întrebaţi-vă cum ar putea apărea
inflaţia într-o societate care nu utilizează banii, ci se bazea-
ză exclusiv pe troc. Ce formă ar lua inflaţia într-o asemenea
societate? Cum aţi recunoaşte-o?
12. Dacă sondajele opiniei publice arată că majoritatea ameri-
canilor văd în inflaţie o ameninţare mai serioasă decât şo
majul:
(a) Aceasta înseamnă că majoritatea americanilor ar prefe-
ra să fie şomeri într-o perioadă de stabilitate a preţurilor
decât să fie angajaţi într-o vreme cu creşteri de preţuri?
(b) Dacă conducerea unei firme permite angajaţilor să vote- 373
ze dacă firma ar trebui să disponibilizeze 10% dintre ei
sau să le reducă salariul cu 5%, cum credeţi că ar vota? Măsurarea.
Credeţi că rezultatul votului ar depinde de informaţiile performanţei, globale
pe care angajaţii le-ar avea în avans cu privire la cine a sistemelor economice
sunt cei ce ar fi disponibilizaţi?
13. Există unii care pretind că recesiunile sunt cauzate de eco-
nomiile excesive ale populaţiei. Atunci când oamenii decid
să economisească mai mult, decid şi să cumpere mai puţin.
Asta nu ar însemna că unele bunuri ar rămâne nevândute?
Iar acest lucru nu i-ar determina pe producători să-şi redu-
că nivelul producţiei şi să disponibilizeze angajaţi, redu-
cându-le veniturile, determinându-i să cumpere mai puţin
şi să instaureze astfel o spirală descendentă? Cum ati eva-
lua opinia potrivit căreia cei care fac cheltuieli exa~erate
creează prosperitate, în timp ce economii atrag recesiuni?
14. Aţi fi de acord cu includerea serviciilor femeilor casnice în
calculul produsului intern brut? Ce argumente aţi putea
oferi în acest sens? Există motive bune pentru exclude-
rea în continuare a acestor servicii din calculele aferente
PIB-ului? Credeţi că excluderea reflectă atitudini discrimi-
natorii şi că dacă mai mulţi bărbaţi ar fi casnici, The Bureau
of Economic Analisys şi-ar schimba părerea? De ce Biroul nu
ia în considerare valoarea muncii soţului ca bucătar-şef la
grătarul din spatele casei, când ţine seama de acelaşi gen
de muncă. contra cost a cuiva care este implicat în activităţi
de distribuire a produselor preparate pe grătar?
15. Multe firme de dimensiuni mici, proprietate de familie, cu
capital „lichid", încearcă să evite taxele prin ascunderea
unei părţi a veniturilor obţinute. Pm şi simplu nu raportea-
ză câştigurile totale atunci când vine vremea plăţii impozi-
telor. Dacă aceasta este o practică frecventă, cum afectează
nivelul PIB-ului, măsurat în deosebi prin metoda venitului
naţional?
16. Întrucât acum în Canada producţia şi utilizarea marijua-

nei în scopuri medicale sunt recunoscute prin lege, cum
vor afecta aceste activităţi PIB-ul canadian? Cum vor afecta
întrebuinţările ilegale continue ale marijuanei (în scopuri
nemedicale) acelaşi PIB?
17. Amintiţi-vă din Capitolul 2 cum doamna Brown a schim-
bat o parte din berea ei brună pe o parte din berea blondă a
domnului Jones. Rezultatul a fost că amândoi s-au bucurat
de mai multă bunăstare. Au putut să se bucure de un nu-
măr mai mare de combinaţii ale celor două tipuri de bere
prin specializare şi prin schimb.
374 (a) Sunteţi de acord că aceştia doi au întreprins o „activita-
te economică"? Adică, demersurile lor de specializare şi
Capitolul 12 schimb sunt parte a sistemului economic general?
(b) Sunteţi de acord cu cei care contabilizează venitul naţio
nal că activitatea lor nu ar trebui luată în considerare în
determinarea valorii PIB-ului, chiar dacă acea valoare
încearcă să estimeze performanţa reală a întregii eco-
nomii?
(c) Dacă nu sunteţi de acord cu cei care contabilizează veni-
tul naţional, atunci răspundeţi la următoarea întrebare:
ce sugestii aveţi pentru măsurarea şi includerea acelei
activităţi în calculul PIB-ului? În timp ce vă gândiţi la
această întrebare, ce părere aveţi despre răspunsul
dumneavoastră iniţial, dat la întrebarea de la punctul
(b)?
18. Ar trebui ca indivizii imaginari care fac următoarele afir-
maţii să fie consideraţi şomeri sau ca nefăcând parte din
forţa de muncă?
(a) ,,Am renunţat la slujba mea şi voi rămâne şomer până
găsesc un loc de muncă unde să fiu plătit cu 1.000$ pen-
tru 10 ore de muncă pe săptămână."
(b) ,,Am fost disponibilizat luna trecută. Aveam un loc de
muncă foarte bun în calitate de consultant de marketing
pentru un lanţ de firme în franciză. Mă plăteau cu 1.000$
pentru 10 ore de muncă pe săptămână. Voi continua
să-mi caut de lucru, până găsesc un job ca acela."
(c) ,,Am decis că nu mai pot fi parte a unui sistem bazat
pe violenţă şi exploatare, aşa că am renunţat la slujbă.
Acum sunt în căutarea unui loc de muncă pe post de
inginer, ca să nu mai lucrez în domeniul industriei mi-
litare."
(d) ,,Atunci când m-au dat afară, mi-am dat seama că pot
să-mi găsesc uşor un serviciu la fel de bun. Dar acum
nu-mi mai pasă. Voi accepta orice job pentru care sunt
plătit la fel ca înainte."
(e) ,,Nu am avut de lucru vreme de şase luni de zile şi sunt
cam disperat. Voi face orice este legal pentru a aduce o
pâine pe masă familiei mele. Dar am o soţie invalidă şi
cinci copii mici, aşa că nu pot accepta nicio slujbă la care
să fiu plătit sub 500$ pe săptămână."
(f) ,,Mâine aş putea să mă angajez oriunde. Dar nu vreau.
Sunt eligibil pentru încă trei luni de acordare a indem-
nizaţiei de şomaj, aşa că o voi lăsa mai moale până ră
mân fără bani. O, dacă apare un job cu adevărat bun,
fireşte că am să-l accept."
(g) ,,Mâine aş putea să mă angajez oriunde. Dar nu vreau.
Sunt eligibil pentru încă trei luni de acordare a indem-
nizaţiei de şomaj, aşa că o să-mi petrec timpul ăsta cău 375
tând cu adevărat un loc de muncă. Mă voi folosi de cele
Măsurarea
trei luni pentru a găsi cea mai bună slujbă posibilă."
petformanţei globale
19. În vechea Uniune Sovietică, şomajul nu exista prin defi-
niţie, căci acesta era incompatibil cu socialismul. Totuşi,
nu rămânea doar la definiţie. Erau atât de multe locuri de
muncă comparativ cu numărul de muncitori, încât Prav-
da, ziarul Partidului Comunist, îndemna la aprobarea unor
legi care să interzică renunţarea la slujbă fără un motiv în-
temeiat şi să permită arestarea muncitorilor apţi dacă nu
aveau de lucru pe o perioadă ce depăşea două săptămâni.
Cum credeţi că a reuşit Uniunea Sovietică să aibă un sur-
plus de locuri de muncă, în timp ce Statele Unite par întot-
deauna a avea un surplus de muncitori?
20. Jones este un muncitor care produce echipamente de lucru
pentru industrie şi care câştigă 30$ pe oră. El este brusc
disponibilizat.
(a) El merge des pe la agenţiile de plasare, citeşte anun-
ţurile de angajare şi urmăreşte piste pentru un loc de
muncă în domeniul lui vreme de două săptămâni. În tot
acest timp Jones este şomer, conform criteriilor B.L.S.?
(b) La finalul celor două săptămâni, i se oferă un loc de
muncă drept şofer al unui camion care transportă pâi-
ne, plătif cu 9$ pe oră. Îl refuză. Este şomer?
(c) Primeşte o ofertă de job în domeniul lui, într-un oraş
situat la 125 de mile depărtare. El o refuză întmcât co-
piii săi, aflaţi la vârsta adolescenţei, nu vor să schimbe
liceele. Este şomer?
(e) După trei luni de căutări, Jones se descurajează şi înce-
tează să mai caute. Este şomer?
21. Să presupunem că 20 de milioane de oameni sunt ocupaţi
şi 5 milioane sunt şomeri. Care este rata şomajului? Pro-
centul se schimbă dacă menţionăm că mai sunt alte 30 de
milioane de persoane care nu fac parte din forţa de muncă
civilă?
Avutia natiunilor:
' glâbalizare
şi creştere economică
13
A
I
sărăcie continuă,
populaţiilor
n zilele noastre, majoritatea globului trăiescîntr-o
cu mult mai rea decât orice alt fenomen expe-
rimentat de locuitorii aşa-ziselor ţări „dezvoltate", în cele mai
acute momente al recesiunilor. Într-adevăr, cel mai izbitor aspect
legat de sistemele economice întâlnite astăzi în lume este acela că
unele funcţionează cu mult mai bine decât altele. Deşi nu există
un instrument general acceptat prin intermediul căruia să putem
compara cu claritate şi fără echivoc performanţele unor sisteme
economice diferite, pentru a decide dacă economia canadiană
funcţionează mai bine decât cea a Statelor Unite, a Norvegiei mai
bine decât cea a Suediei sau a Elveţiei mai bine decât toate la un
loc. Nu avem nevoie de determinări sofisticate ale performanţei
pentru a şti că economia fiecăreia dintre statele menţionate func-
ţionează cu mult mai bine decât sistemele economice din Etiopia,
Albania, Bangladesh sau zeci de alte naţiuni dominate de sărăcie
din lumea noastră.
Un sistem economic reprezintă un sistem social prin inter-
mediul căruia indivizii cooperează în vederea creării şi utilizării
resurselor, spre a-şi satisface unii altora dorinţele. De ce unele
sisteme au realizări mai mari decât altele? Aceasta este tema pre-
zentului capitol. Fireşte, unele naţiuni încep cu mai puţine resur-
se naturale decât altele. Dar dotarea diferită în privinţa acestora
nu poate fi punctul de pornire pentru explicarea diferenţelor
enorme în ceea ce priveşte avuţia şi bunăstarea dintre bogatul
Singapore şi săraca Indie, sau dintre bogata Elveţie şi săraca Ni-
gerie. Nici densitatea populaţiei nu poate explica toate sau măcar
majoritatea diferenţelor observate dintre avuţia unor naţiuni şi
sărăcia altora. Cei 37.000 km2 ai Olandei. găzduiesc 16 milioane
de locuitori, fiind cu mult mai încăpători decât cei 45.000 km2 ai
Estoniei, locuiţi de a zecea parte din numărul de indivizi amintit
378 mai înainte - ca să nu mai amintim de faptul că locuitorii Olan-
. ---
Capitolul 13
dei şi-au creat o parte substanţială a teritoriului în care trăiesc .
Cine este bogat şi cine este sărac?

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cunos-
cută mai bine sub denumirea de Banca Mondială, publică regulat
un studiu intitulat World Development Report, în cuprinsul căruia
încearcă să prezinte rezumativ performanţa sistemului economic
al fiecărei ţări. Aceasta grupează ţările pe trei categorii: cu venit
naţional ridicat, cu venit naţional mediu şi cu venit naţional re-
dus.
În rândul ţărilor cu venit· naţional ridicat sunt incluse:
Statele Unite, Canada, naţiunile Europei Occidentale, Israel,
Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă, Singapore,
o mână de state care au ajuns bogate datorită vânzărilor de pe-
trol, cum ar fi Brunei, Kuwait, Qatar şi Emiratele Arabe Unite
şi alte câteva ţări foarte mici care sunt sau au fost până de cu-
rând colonii ale unor ţări mai mari şi mai bogate, cum sunt, de
exemplu, Guyana Franceză, Antilele Olandeze şi Guam.
Mult mai mare este numărul statelor considerate de Ban-
ca Mondială ca având venit naţional redus, ale căror econo-
mii generează un PNB/locuitor anual mai mic de 1.000 dolari
SUA. Între acestea se regăsesc China şi India, care luate îm-
preună găzduiesc 3/8 din populaţia lumii şi 2/3 din populaţia
din ţări cu venit naţional redus, precum Pakistan, Bangladesh,
Myanmar (Birmania), Cambodgia, Laos, Vietnam, republicile
mai sărace desprinse din fosta URSS, Albania şi aproape toată
Africa Centrală.
Economiile cu venit naţional mediu sunt cele din America
Latină, din Mexic până la extremitatea de sud a continentului
sud-american (fără Nicaragua, Honduras, Haiti şi Guyana, care
au venit naţional redus), Africa de Sud şi de Nord, cea mai mare
parte a ţărilor din Orientul Mijlociu, din Grecia şi Turcia, până
în Iran şi Arabia Saudită, ţările din centrul şi estul Europei care
au făcut parte din imperiul sovietic până în 1989, majoritatea re-
publicilor fostei URSS, plus Thailanda, Malaezia, Indonezia şi
Filipine.
Criteriul utilizat de Banca Mondială pentru clasificarea fie-
cărei ţări este produsul naţional brut pe cap de locuitor, care rezultă
din împărţirea PNB la totalul populaţiei. Întrucât cei care măsoa
ră venitul şi producţia totale ale naţiunilor lumii pun accent pe
produsul intern brut, iar produsul naţional brut este în cele mai
multe cazuri identic cu PIB-ul, ne vom concentra asupra acestuia
din urmă pentru a explica semnificaţia şi limitele acestui criteriu
de evaluare a bogăţiei sau a sărăciei.
Date istorice 379
În 2006, produ~ul intern brut pe cap de locuitor în Statele Unite Avutia natiunilor:
era de 37.791$. In India era de 2.122$, reprezentând mai puţin de ' globalizare
5,6% din valoarea aferentă SUA. În 2006, PIB-ul SUA era de peste şi creştere economică
742 de ori mai mare decât nivelul înregistrat în 1820. În India,
PIB-ul anului 2006 a fost de aproape 26 de ori mai mare decât în
1820 • Diferenţa o face creşterea economică. În Statele Unite, rit-
1
mul acesteia a fost de peste 3%/an, de-a lungul acestor 185 de ani;
în aceeaşi perioadă, în India, creşterea economică a fost neglijabi-
lă. D; ce au fost atât de diferite experienţele acestor două ţări?
In unele cercuri, răspunsul corect este exploatare. Creşterea
economică depinde de existenţa unui surplus iniţial care poate
fi investit într-un capital productiv. Se crede că ţările bogate ale
lumii s-au folosit de supremaţia militară pentru a subjuga ţări cu
mai puţină putere din Asia, Africa şi America Latină, sărăcind
popoarele cucerite şi folosind surplusul extras pentru impul-
sionarea propriilor economii. Este adevărat că, într-o vreme în
care ţările Europei au intrat în contact cu restul lumii, ,,superi-
oritatea în materie de forţă s-a întâmplat să fie atât de mare de
partea europenilor, încât aceştia au fost împuterniciti să comită,
fără teama de a fi pedepsiţi, orice fel de nedreptate în acele ţări
îndepărtate". Acestea sunt cuvintele lui Adam Smith, nu ale lui
Karl Marx. Dar Smith a observat, de asemenea, că nedreptăţile
lor erau amestecate cu o doză mare de „nebunie şi credea că 11
,
Marea Britanie, cea mai ambiţioasă dintre puterile colonizatoare,

risipea mai multe resurse pe întreţinerea imperiului decât pu-
tea spera că va recupera vreodată. Probabil că avea dreptate. Un
motiv important al căderii imperiilor europene după cel de-al
Doilea Război Mondial a fost acela al puţinelor beneficii evidente
obţinute de puterile colonizatoare.
O obiecţie fundamentală faţă de exploatare, văzută ca o ex-
plicaţie generală a puternicului contrast existent astăzi între nati-
unile bogate şi cele sărace, se naşte din faptul că unele dintre cele
mai sărace ţări ale lumii, precum Etiopia, nu au fost niciodată
cucerite sau colonizate, iar unele dintre cele mai bogate ţări, cum
Pr~zen~l capitol de bazează în întregime pe numeroasele date

1
colectate ş1 analizate de Angus Maddison şi apărute în Monitoring the World

Econo~y, ~Bf0-1922, o publicaţie a Centrului pentru Dezvoltare din cadrul
9rgamzaţ1e1 pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, din anul 1995. Am
::ercat s~ ':c~a!i~ăm dat~le de după 1995, acolo unde a fost posibil. Am
a totuş~ sa mta~11:1 avertismentul referitor la agregare, pe care l-am lansat
~:ntru pn1:1~. data mv anex~ Capitolului. 12. Sursele creşterii economice şi
e dezvoltam se regasesc m structura sistemelor politice şi economice pe
care le studiem, iar agregatele statistice sunt cei _mai slabi estimatori, care
trebuie utilizaţi cu precauţie şi scepticism. Pentru studentul curios, anexa
~cestui capitol discută mai pe larg dificultăţile de măsurare, comparare şi
interpretare a PIB-ului in diferite ţări.
380 este Elveţia, nu au fost niciodată în postura cuceritorilor sau a
colonizatorilor. Puterea militară pare să fi fost mai degrabă efec-
Capitolul 13 tul, nu cauza creşterii economice. Totuşi, creşterea economică a
fost, fără îndoială, pentru prima dată descoperită şi inventată în
Europa Occidentală. Atunci când, în 1848, Marx şi Engels sărbă
toreau succesele ;,societăţii burgheze" în materie de producţie,
comparativ cu secolul precedent, aceştia aveau în vedere aproa-
pe exclusiv ceea ce s-a întâmplat în Europa şi în prelungirile sale,
în Statele Unite, în Canada şi în Australia. În afara acestor ţări,
creşterile PIB-ului pe cap de locuitor fuseseră destul de neînsem-
nate.
' Din 1848, creşterea economică s-a răspândit şi în alte părţi
ale lumii, iar în sfertul de secol care a urmat celui de-al Doilea
Război Mondial,.fiecare continent a experimentat, cel puţin pen-
tru o vreme, ritmuri impresionante ale creşterii economice. Între
anii 1950 şi 1973, rata medie anuală a creşterii produsului intern
brut la nivel mondial a fost calculată la 4,9%. Atunci când ajus-
tăm această valoare, ţinând cont de creşterea demografică din
acea perioadă, rata medie anuală de creştere a PIB-ului per ca-
pita atinge foarte impresionanta cifră de 2,9 procente, suficient
de mare pentru a dubla aproape venitul mediu real al populaţiei
lumii în doar un sfert de secol. Dar anii 1950-1973 au fost excep-
ţional de propice pentru creşterea economică. După 1973, eco-
nomiile Americii Latine au încetinit considerabil ritmul, iar cele
din imperiul sovietic şi din Africa au înregistrat un ritmuri de
creştere economică mai reduse decât cele ale creşterii populaţiei,
aşa încât veniturile medii pe cap de locuitor s-au redus de fapt în
respectivele ţări. În Europa şi în vlăstarii săi, creşterea economică
a continuat în general la rate cel puţin suficiente pentru dublarea
venitului pe cap de locuitor de-a lungul unei jumătăţi de secol, în
timp ce în Asia - până la crizele anilor '90 - ratele medii ale creş
terii economice au fost destul de ridicate pentru a dubla venitul
real per capita în mai puţin de un sfert de secol.
Sursele creşterii economice

Fenomenul fără precedent al creşterii economice susţinute a apă
rut în istoria umanităţii pentru că unele ţări ale lumii au reuşit
să creeze condiţii în care marea majoritate a populaţiei lor să se
poată specializa şi participa la schimb. Precondiţia esenţială era
şi este ordinea socială stabilă, în care domnia legii este bine în-
cetăţenită, aşa încât indivizii pot iniţia proiecte având suficientă
încredere că vor fi capabili să se bucure de rezultatul muncii lor.
Creştere economică:
Un mod de a judeca aceste lucruri este acela de a conside-
creşterea PIB-ului
ra că dezvoltarea economică depinde în fapt de trei chestiuni: oameni,
real pe termen lung resurse şi instituţii. Totuşi, indivizii sunt cu adevărat factorul
care trebuie tratat ca atare. Ne-ar plăcea ca oamenii să fie mai
prietenoşi şi mai amabili, dar nu prea putem controla aceste lu- 381
cruri. De asemenea, nu avem control direct asupra înzestrării cu
resurse naturale. Putem spera la o vreme mai bună şi la un sol
---~;,,:i
Avutia natiunilor:
mai productiv, dar acestea nu sunt determinate în mod direct de ' gl;balizare
alegerile noastre. Dar avem un oarecare control asupra instituţi şi creştere economică
ilor care guvernează modul în care interacţionăm unii cu alţii şi
cum utilizăm resursele. Acesta este motivul pentru care institu-
ţii fundamentale (cum este domnia legii), nu dotarea cu resurse
naturale sau nivelul investiţiei în capitalul uman sunt esenţiale
pentru dezvoltarea economică. Aceste instituţii furnizează regu-
lile jocului în baza cărora interacţionăm şi obţinem câştiguri de
pe. urma schimburilor.
O altă condiţie esenţială este posibilitatea de a supune schim-
bului atât bunurile, cât şi ideile la un cost redus. Specializarea nu
poate avea loc dacă oamenii nu pot face comerţ şi nu vor putea de-
rula schimburi în cazul în care costul transferării bunurilor este mai Condiţii esenţiale:
mare decât câştigurile potenţiale de pe urma tranzacţiilor. Schim-
• Domnia legii
bul de idei este şi el important, poate mult mai important decât îşi
• Sisteme de transport
puteau da seama Adam Smith sau alţi economişti timpurii. Geo-
şi de comunicaţii
grafia europeană era astfel un factor major de alimentare a creşterii
ieftine
economice. Numeroasele porturi funcţionale situate de-a lungul
unor ţărmuri întinse şi numeroasele fluvii ce traversează câmpii,
menţL.'1ute în stare navigabilă în timpul anului prin topirea zăpezii
de pe versanţii muntoşi, au permis populaţiei europene să comer-
cializeze bunuri şi idei pe suprafeţe întinse şi cu costuri reduse.
Specializarea în mai multe domenii nu poate progresa prea
mult fără acumulare de capital suplimentar. Cei care produc bu-
nuri în folosul altora, pe care în general nu-i cunosc şi care adesea
locuiesc la distanţe mari, trebuie să fie în stare să supravieţuias
că în perioada mereu interminabilă dintre începutul procesului
de producţie şi obţinerea venitului din vânzarea acelor produse. • Stocuri de capital
Prin urmare, creşterea economică. presupune acumularea unor
stocuri de bunuri de consum care să vină în ajutorul producăto
rilor de-a lungul perioadei de producţie, bunuri care joacă rol de
capital, întrucât cresc rata producţiei viitoare.
De asemenea, acumularea de capital aduce o contributie
evidentă şi importantă la creşterea economiei prin multiplicar~a
puterii de muncă. Nimeni nu are nevoie să i se spună că buldoze-
rele pot îndepărta o cantitate mai mare de pământ decât oamenii
cu lopeţi. Ceea ce s~ar putea să nu fie la fel de evident este faptul
că acumularea de capital este un proces deopotrivă calitativ şi
cantitativ. Una dintre cele mai importante consecinţe ale specia-
lizării este inovaţia în domeniul tehnicii, care implică faptul că o
ţară care îşi sporeşte stocul de bunuri de capital nu doar adună
mijloace suplimentare de producţie, ci unele mai puternice. De-a
lungul timpului, maşinile suplimentare de îndepărtare a pămân
tului tind să fie mai eficiente.
382 S-ar putea ca inovaţia tehnică să fie de fapt cea mai puternică
dintre forţele care dau impuls creşterii economice. Să luăm, de
Capitolul 13 exemplu, sistemul de transport, despre care deja am amintit că
reprezintă un factor important în procesul creşterii economice.
Cum procedau lociutorii Statelor Unite ca să transporte mărfuri,
idei şi persoane în anii 1800? Într-un ritm foarte lent, după stan-
• Progres tehnic dardele de astăzi. Dacă trebuiau parcurse distanţe lungi, aproa-
pe orice funcţiona pe bază de aburi. Construirea de drumuri
costa scump. Acestea trebuiau să traverseze râuri şi munţi şi să
rămână practicabile în caz de ninsoare sau noroi, pentru a trans-
porta bunuri şi persoane. Cu toate acestea, între anii 1800 şi 1870,
acumularea de capital în transporturi nu a însemnat în primul
rând vapoare şi canale navigabile, ci mai degrabă şine de cale
ferată, locomotive şi material rulant, care transportau mărfurile
mult mai rapid pe unitate de capital. Inovaţia din domeniul teh-
nicii a fost astfel încorporată în capitalul suplimentar acumulat
de indivizi. Până în 1940, motorul cu ardere internă a dat un alt
mare impuls productivităţii unei unităţi de capital noi în trans-
porturi, menit deplasării bunurilor în diferite locaţii. Cât despre
capitalul constituit din maşini care transportă persoane şi idei în
zilele noastre, suntem cu toţii obişnuiţi cu avionul cu reacţie şi
cu internetul şi cu neta lor superioritate în orice privinţă atunci
• Procesul când le comparăm cu echipamentele anilor 1800 sau chiar 1940.
de reducere Rolul major al progresului tehnic în impulsionarea creşterii
a decalajului economice arată înspre avantajul de care s-au bucurat unele ţări
tehnologi,c care au stat în umbra liderilor. Inovaţia tehnologică nu pică din
cer; ea este creată de interacţiunile dintre indivizi, în încercarea lor
de a susţine proiecte care sunt de interes pentru ei. Naţiunea care
ocupă primul loc în clasamentul mondial în materie de progres
tehnic trebuie să descopere căi mai bune de a face lucrurile pe cont
propriu, procesul de descoperire generând în mod inevitabil cos-
turi, inclusiv cele aferente comiterii de erori. Totuşi, naţiunile situ-
ate pe locurile imediat următoare, mai ales cele aflate la o oarecare
distanţă, pot evita aceste costuri. O ţară săracă, cu puţin capital în
dotare, care încearcă la sfârşit de secol XX să-şi mărească produc-
ţia, adică venitul, nu trebuie să parcurgă toate stadiile tehnologice
derulate de-a lungul istoriei, ci poate trece imediat de la care trase
de boi şi drumuri murdare, la camioane pe motorină şi autostrăzi
din beton. Acesta este marele avantaj al rămânerii în urmă. Ţările
sărace pot avea ritmuri de creştere economică mult mai rapide de-
cât cele înregistrate de ţările bogate în trecut prin simpla aplicare a
lecţiilor învăţate de lideri, numai că la un cost ridicat.
Investitiile străine
'
Totuşi,capacitatea ţărilor sărace de a face acest lucru va depinde
de un număr de factori. Dată fiind situaţia primitivă de la care por-
nesc, nu vor fi în stare să-şi producă bunurile de capital complexe 383
carele pot creşte productivitatea. Aşa că vor trebui să le importe.
Vor avea ele mijloacele de a importa bunurile de capital pe care le Avutia natiunilor:
doresc? Ce pot ele oferi în schimb? Pentru că sunt sărace, au prin ' gl;balizare
definiţie un surplus foarte mic pe care îl pot exporta în vederea şi creştere economică
obţinerii mijloacelor de a importa. Este posibil ca vreun surplus pe
care ele îl pot genera să fie parte a cererii în ţările din care vor să
importe? Cererea ar fi suficientă pentru a crea termeni de schimb
favorabili? Ce bunuri produse de ţările sărace sunt dorite de cele
bogate? Deşi răspunsul care apare imediat în mintea multor oa-
meni este „materii prime", puţine ţări sărace deţin cu adevărat
cantităţi substanţiale de minerale sau alte materiale care să aibă
suficientă cerere în străinătate astfel încât să genereze încasări din
exporturi cu care să se achiziţioneze bunuri de capital noi. Sau,
dacă chiar au resurse, cel mai probabil le lipsesc cunoştinţele şi
echipamentele necesare exploatării lor la un cost suficient de re-
dus pentru a le permite vânzări profitabile în străinătate.
Acesta este punctul în care intervin investiţiile străine. Inves-
titorii din ţările bogate pot împrumuta ţărilor sărace mijloacele cu • Investiţiile străine
care pot achiziţiona bunurile de capital dorite. Vor dori ele să facă
lucrul acesta? Da, dacă randamentele probabile ale unor asemenea
investiţii, ajustate cu gradul de risc, le depăşesc pe cele ale unor
investiţii alternative. De vreme ce o ţară aflată în procesul de redu-
cere a decalajului tehnologic are şansa de a avea o creştere econo-
mică rapidă, randamentele investiţiilor efectuate într-o tară săracă
ar trebui să fie la fel de mari. Din păcate, riscul unor' asemenea
investiţii este, de asemenea, destul de ridicat în multe cazuri. Pe
lângă riscurile mari, caracteristice procesului de derulare a unor
investiţii într-o ţară nedezvoltată. din punct de vedere economic,
cauzate de incertitudinea asociată accesării imediate a unor resur-
se complementare şi considerate normale, în multe cazuri trebuie
să le adăugăm pe cele generate de instabilitatea politică.
O parte din riscul politic va rezulta din ostilitatea automată
manifestată de atât de mulţi oameni faţă de investitorii străini,
mai ales cei care plasează capital în ţări sărace. Randamentele
investiţiilor sunt privite adesea ca o „scurgere" a resurselor tă
rilor sărace în care acestea sunt derulate, mai ales dacă inv~s-
titorii provin din ţări bogate. Asemenea atitudini pot conduce
cu uşurinţă la politici guvernamentale care confiscă investitiile
străine parţial sau în. întregime, prin schimbarea regulilor j~cu-
lui. Indivizii şi corporaţiile care conştientizează existenţa unor
asemenea riscuri politice sunt cu atât mai refractari în privinţa
utilizării capitalului într-o asemenea direcţie - cu excepţia situa-
ţiilor în care pot încheia un acord care să-i plaseze în tabăra celor
cu risc redus! Guvernele care au în frunte dictatori sau oligarhi
sunt adesea înclinate să suprime nemulţumirea populară şi chiar
să garanteze privilegii speciale investitorilor străini, dacă aceştia
384 sunt dispuşi să împartă randamentele investiţiilor lor cu oficiali
guvernamentali corespunzători. Acesta este unul dintre motivele
Capitolul 13 majore pentru care, atunci când unele ţări sărace chiar înregis-
trează creştere economică, beneficiile care decurg din ea se în-
dreaptă adesea către un număr mic de indivizi privilegiaţi, fără
a ajunge la populaţie.
Incapacitatea de a genera capitalul necesar dezvoltării în
cadrul economiei nationale, refuzul investitorilor străini de a-l
furniza fără a se aştepta la randamente ridicate şi relaţiile corup-
te care se nasc uneori între aceştia şi unii demnitari au făcut pe
multe ţări sărace să solicite investiţii din partea guvernelor unor
ţări bogate, iar nu de la indivizi sau corporaţii. Totuşi, şi această
chestiune ridică probleme. Ce ar determina guvernul unei ţări
• Sprijin bogate ca cel al Statelor Unite să investească_ într-o ţară săracă?
financiar. extern Impulsurile caritabile pot sta la baza unor politici guvernamenta-
le? Guvernele au vreodată impulsuri caritabile? Care sunt moti-
vele reale din spatele unei intenţii declarate de a acţiona caritabil
atunci când guvernul joacă rolul actorului chipurile filantropic?
Care ar fi quid pro quo-ul real? Ce-şi doresc demnitarii care extind
sprijinul financiar de la oficialii guvernamentali care-l primesc?
Ce vor face guvernele unor naţiuni bogate şi probabil puternice
atunci când termenii ajutorului lor implicit sau explicit nu sunt
respectaţi? Sprijinul interguvernamental reprezintă reţeta unui
eventual amestec în treburile interne ale altor ţări?
Cei care cred că aceste probleme pot fi soluţionate prin acor-
darea sprijinului financiar extern prin intermediul unor instituţii
internationale trebuie să se uite cu atentie la activitatea acestora,
la cea ~ Băncii Mondiale de pildă, ca;e nu a reuşit să elimine
complet dificultăţile şi dilemele asociate acordării sprijinului in-
terguvernamental. Toate aceste întrebări apar chiar înainte de a
ne pune problema dacă guvernele sunt instituţiile cele mai în mă
sură să controleze direcţia investiţiilor. Cum vor aloca guvernele
tărilor sărace resursele încredintate sau împrumutate lor la rate
~le dobânzii subvenţionate? Vor.distribui capitalul acelor partide
care îl pot utiliza în cel mai eficient mod? Cum vor şti care sunt
acele partide? Câtă încredere putem avea că nu se va instaura co-
rupţia la acest nivel? Risipa şi corupţia au apărut destul de des în
asemenea situatii, încât au ridicat multe suspiciuni cetăţenilor ţă
rilor bogate în ~rivinţa programelor „de sprijin financiar extern".
Într-un context democratic, asemenea suspiciuni sunt adesea su-
ficiente prin ele însele pentru a sista aceste programe.
Comerţul exterior şi investiţiile au contribuit într-o mare
măsură la creşterea economică globală, iar cei care insistă cu atâ-
ta vehementă că globalizarea" nu face decât să-i îmbogăţească
• Globalizare
şi mai mult 'pe c:i bogaţi şi să-i sărăcească şi mai mult pe cei să
raci ar trebui să explice de ce să se întâmple acest fenomen în zi-
lele noastre, dacă nu a fost valabil niciîn trecut, chiar şi în cel de
dată mai recentă. Naţiunile care nu au fost conectate la economia 385
mondială sau au ales să se izoleze singure nu au experimentat o 1
- - - ,-,••1i
creştere economică notabilă. Pe de altă parte, exemplele date de
Avutia natiunilor:
Hong Kong (până la trecerea sub administraţie chineză, în 1997) ' gl~balizare
şi de Singapore ar trebui să fie suficiente pentru a contesta pă~e
rea celor care se îndoiesc de capacitatea diviziunii internaţiona
le a muncii de a genera bunăstare pentru ţările care sunt parte
a economiei mondiale. Aceste ţărişoare, aflate în medii ostile şi
aproape lipsite de orice am socoti în mod normal ca fiind resurse
naturale, au obţinut niveluri remarcabile ale creşterii economice
aruncându-se cu totul în vârtejul comerţului internaţional şi al
investiţiilor.
Cu puţină vreme în urmă ne exprimam îngrijorarea în legă
tură cu pericolul ca guvernele care oferă sprijin financiar altor
• Cum poate
guverne s-ar putea amesteca în afacerile interne ale ţărilor recep-
dăuna sprijinul
toare. Trebuie să punem acest aspect în balanţă împreună cu tea-
financiar extern
ma că nu se vor amesteca. Adevărul este că multe ţări receptoare
utilizează sprijinul financiar extern în moduri care nu stimulea-
ză creşterea economică. Sprijinul poate chiar reduce rata creşterii.
Cum se poate ca donarea de capital să reduc.ă creşterea economi-
că a unei ţări? V-aţi putea gândi că, în cel mai rău caz, s-ar putea
să nu fie de niciun folos. Dar capitalul primit din partea ţărilor
donatoare va fi utilizat aproape sigur în combinaţie cu resursele
interne - muncă, pământ, capital naţional - care altfel ar fi fost
canalizate în alte direcţii. Astfel, sprijinul financiar extern alocat
pentru nişte proiecte nefolositoare - nefolositoare în sensul că
nu contribuie deloc la creşterea economică, cum ar fi o şosea cu
patru benzi care să se îndrepte către palatul şefului statului, o
companie aeriană de stat care transportă în principal politicieni
şi birocraţi în Alpi, în vacanţă, sau chiar un baraj care arată im-
punător, dar nu reuşeşte să producă electricitate sau apă pentru
irigaţii în cantităţi deosebite - va contribui negativ la creşterea
economică a ţării receptoare. Costul de oportunitate al utilizării
unui sprijin financiar extern într-o ţară nu este zero.
Finanţarea externă poate, de asemenea, susţine guvernări
proaste, ale căror politici sunt menite să îmbogăţească un grup
mic de indivizi privilegiaţi sau să menţină partidele conducă
toare la putere, chiar dacă acestea întârzie creşterea economică.
Când vă gândiţi la aceasta cu atenţie, vă daţi seama că sprijinul
• Investiţii private
interguvernamental constituie un amestec al guvernului donator
în afacerile interne ale ţării receptoare. Dacă nu vedeţi motivul,
întrebaţi-vă cum privesc nişte oameni care vor să înlăture un gu-
vern dictatorial aceste fonduri din partea altor ţări, care ajung
tocmai la conducătorii statului. Astfel că întrebarea nu este dacă,
ci cum ar trebui să intervină guvernele sau-instituţiile internaţio
nale care oferă asistenţă financiară pe lângă guvernele ţărilor
sărace. Dacă scopul este să. scoată populaţia din sărăcie, atunci
386 ajutorul ar trebui canalizat către ţări cu politici economice bune
şi cu mulţi oameni săraci2. Cu toate că este cu siguranţă loc de pă
Capitolul 13 reri contradictorii în legătură cu cele mai bune politici economice
aplicabile anumitor situaţii, cunoaştem muite despre ce funcţio
nează şi ce nu. Problema principală nu este atât necunoaşterea,
cât motivaţiile politice care îi opresc pe cei îndreptăţiţi să facă
ceea ce şi ei ştiu că ar trebui făcut.
Sunt câteva motive pentru care investiţiile private pot face,
de obicei, mai mult pentru accelerarea creşterii economice decât
sprijinul financiar primit din partea unor guverne străine sau a
unor instituţii internaţionale recunoscute. Unul dintre ele este
acela că investiţiile private sunt adesea însoţite de persoane care
ştiu cum să le utilizeze. Un motiv mai important este că inves-
titorii privaţi, cel puţin în absenţa relaţiilor corupte cu oficiali
locali, îşi doresc o creştere economică imediată, pentru că asta
le va face activitatea profitabilă. Investitorii privaţi nu prea au
aplecare pentm proiecte cu o înfăţişare impunătoare, dar care nu
generează mai multă valoare decât cea pusă în joc. Sunt destul
de sârguincioşi în a se îngriji ca fondurile împrumutate să capete
întrebuinţări productive.
Capitalul uman
Una dintre politicile pe care naţiunile sărace ar trebui să se ocupe
cu mai multă perseverenţă decât în prezent este învăţământul
obligatoriu, mai ales în rândul femeilor. O populaţie care ştie car-
te constituie o altă precondiţie importantă pentru creşterea eco-
• Educaţia şi nomică rapidă. Iar prin neglijarea educării fetelor, multe ţări să
capitalul uman race se privează cu bună ştiinţă de resurse preţioase. Mai presus
de toate, deţinerea unor cunoştinţe şi abilităţi productive este cea
care îi îmbogăţeşte pe indivizi. Cât de mult contribuie capitalul
uman la creşterea bunăstării naţiunilor?
Este dificil, dacă nu imposibil, de oferit un răspuns cantitativ
la această întrebare, în mare parte pentru că o direcţie de cheltui-
re a veniturilor ţărilor bogate este oferirea, cu mai multă genero-
zitate, a serviciilor educaţionale. Educaţia este un bun deopotri-
vă de consum şi de capital. Întrucât bunăstarea crescută duce la
suplimentarea studiilor şi la mai multe cunoştinţe acumulate pe
alte căi, nu putem estima cu niciun grad de încredere contribuţia
precisă a capitalului uman la procesul de creştere economică. To-
tuşi, putem fi siguri că are un rol important. Progresul tehnic ar
fi putut avea o contribuţie atât de însemnată la creşterea econo-
mică în lipsa oamenilor educaţi? Pare foarte improbabil. Cunoş-
2
O publicaţie a World Bank din 1998 pledează într-un mod impresionant
în favoarea canalizării sprijinului financiar în această manieră: David Dollar
şi Lant Pritchett, Assessing Aid: What Works, What Doesn't, and Why.
tinţele şi abilităţile indivizilor care dezvoltă produse noi pentru 387
Microsoft au trebuit să fie dublate de o creştere a cunoştinţelor
şi a abilităţilor celor care utilizează produsele acestei firme, dacă Avutia natiunilor:
acestea se doreau a fi mai mult decât nişte simple jucării. An- · gl;balizare
grenajul complex care ne dă capacitatea de a face atât de multe şi creştere economică
lucruri atât de uşor trebuie reparat, proiectat şi fabricat.
Combustibilul fşi are sursa

în mintile
, noastre
Mulţi oameni gândesc în termeni de dotări cu factori de producţie
şi resurse naturale date. Dar dacă trecem dincolo de această ipote-
ză simplistă şi ne putem un pic mintea la contribuţie, descoperim
că factorul crucial în procesul creşterii economice este reprezentat • Importanţa
de cunoştinţe. Nu de „lucruri" duc lipsă ţările sărace ale lumii. Ci cunoştinţelor
de idei. Căci o mare parte a combustibilului care a pus în mişca
re istoria umanităţii nu avea nicio valoare în plan practic. Până la
urmă, inteligenţa umană a fost cea care a văzut o modalitate de a-l
întrebuinţa în folosul realizării scopurilor umane. Julian Simon,
un economist care îşi punea destul de mult imaginaţia la lucru, a
spus-o astfel: ,,Resursele provin mai mult din mintile oamenilor
decât din pământ sau din aer". Desigur că resurs~le naturale s;
găsesc în universul fizic din jurul nostru, dar Simon a subliniat că
sunt necesare minţi umane pentru a descoperi şi utiliza acele resurse.
Ceea ce noi astăzi am considera drept o modalitate evidentă de
întrebuinţare a unei resurse naturale - utilizarea siliconului în fa-
bricarea de chipuri pentru calculatoare, să spunem - reprezintă,
de fapt, un depozit moştenit de inteligenţă şi cunoştinţe umane.
Dacă motivaţiile sunt bune, oamenii instruiţi pot fructifica
cu promptih1dine stocul mondial de cunoştinţe aflat la dispozi-
ţia lor ca să transforme ceea ce deţin în ceea ce-şi doresc. Până
şi sarcina de îndreptare a motivaţiilor este în sine o problemă
de cunoaştere. Tot timpul învăţăm tot mai multe despre cum să
facem mai clară atrebuirea drepturilor de proprietate, aşa încât
organizaţiile să funcţioneze mai eficient, iar dilemele detinutilor
să producă mai rar rupturi în cooperarea dintre indivizi.' Cu 'toa-
te că acestea sunt veşti îmbucurătoare pentru cei care, asemeni
nouă, îşi câştigă existenţa din promovarea ideilor, acesta nu este
o motiv să le socotim ca fiind false.
Indicele libertăţii economice

Începând cu anii '80, un grup de economişti a căutat să surprindă
aceste aspecte, utilizând metode empirice tradiţionale. După ce
s-au consultat cu Milton Friedman şi cu
alţi economişti cu ve-
deri liberale, Walter Block, James Gwarb1ey şi Robert Lawson
au dezvoltat un indice al libertăţii economice şi l-au corelat cu
alte metode de măsurnre a· creşterii economice. Rezultatele lor,
publicate pentru prima dată în 1996, prezentau date referitoare
la dezvoltarea statelor lumii în perioada 1975-1995. De atunci,
Gwartney şi Lawson şi-au actualizat studiul anual şi alte organi-
zaţii s-au alăturat efortului de a măsura amplitudinea efectelor
diferitelor politici asupra creşterii economice3 • Indicele libertăţii
economice caută să măsoare politicile economice ale unei ţări în
materie de: reglementare, practici de stabilire a preţurilor,poli-
tică monetară, politică fiscală şi comerţ internaţional. Ţările care
aplică politici caracterizate printr-un nivel scăzut de reglemen-
tare, prin stabilirea liberă a preţurilor, printr-o politică monetară
stabilă, prin niveluri reduse ale impunerii şi printr-o deschidere
faţă de schimburile cu exteriorul sunt considerate ca având gra-
de mai mari de libertate economică. Ţările care înregistrează un
nivel ridicat de reglementare, un sistem .de preţuri administrate,
o pclitică monetară inflaţionistă, niveluri ridicate ale impunerii şi
opacitate faţă de schimburile cu exteriorul sunt socotite ca având
grade mai mici de libertate economică. Rezultatele studiul lui lor,
aferente anului 2007, pot fi văzute în Figura 13-1.
După cum puteţi observa, ţările care au aplicat politici cla-
sate pe locurile fruntaşe în clasamentul indicelui libertăţii econo-
mice (ţările din clasa A) au înregistrat şi cele mai mari niveluri
ale PIB-ului. Aceste corelaţii agregate merită luate în considerare
atunci când se discută motivele pentru care unele state sunt bo-
gate şi altele sărace, dar o examinare a datelor istorice ar putea
săpa un pic mai adânc, trecând dincolo de aceste cifre şi arătân
du-ne mai în detaliu condiţiile esenţiale din punct de vedere in-
stituţional pentru dezvoltarea economică şi forţele propulsoare
ale acestui proces.
Potentialul de dezvoltare
'
a drepturilor de proprietate privată
Această corelaţie observată între libertatea economică şi dezvol-
tarea economică este în mod sigur mai mult decât o simplă asoci-
3
Gwartney, Lawson şi Block, Economic Freedom of the World,
1975-1995, Washington, D.C., The Cato Institute, 1996. Pentru actualizări
consultaţi site-ul www.freetheworld.com. The Heritage Foundation a
început, de asemenea, publicarea anuală a Index of Economic Freedom în
cooperare cu Wall Street Journal, iar Transparency Intemational publică
date referitoare la nivelul corupţiei în diferite ţări, utilizat de investitori în
luarea deciziilor privitoare la factorii de risc relevanţi pentru efectuarea
unor investiţii în diferite regiuni ale lumii. Economiştii au utilizat aceşti
indici în lucrarea lor pentru a înţelege mai bine precondiţiile necesare
creşterii economice, dar, mai ales, importanţa unor instituţii precum:
drepturile de proprietate privată, libertatea de a încheia un contract şi
domnia legii.
389
Avuţia naţiunilor:
----111'~,
globalizare
Cel mai Gradul Gradul Cel mai

redus nivel al III-lea al II-lea înalt nivel
de libertate de libertate de libertate de libertate
economică economică economică economică
QUARTILELE ECONOMIC FREEDOM OF THE WORLD INDEX

Figura 13-1 Libertatea economică şi venitul naţional
ere statistică. Există o forţă propulsoare, care acţionează sistema-

tic, identificată de Adam Smith în 1776, în Avuţia naţiunilor.
Indivizii devin mai bogaţi atunci când sunt liberi să fie par-
te a mecanismului pieţei. Forţa propulsoare este tocmai aceea
despre care am vorbit în paginile acestui manual, începând din
Capitolul 2. Libertatea economică care permite indivizilor să co-
opereze în cadrul schimbului voluntar cu drepturi de proprietate
privată - de a cumpăra, de a vinde, de a preschimba,· după cum
consideră fiecare că este cel mai potrivit pentru el, în contextul
domniei legii - contribuie la creşterea bunăstării personale şi na-
ţionale. Dezlănţuie un proces care permite oamenilor să-şi caute
avantajul comparativ, să găsească modalităţi de a produce şi dis-
tribui bunuri şi servicii rare la un cost mai redus şi să pornească
motorul antreprenorial care pune în mişcare mecanismul pieţei.
Experienţa asiatică
Prea puţine măsuri pot fi luate pentru reducerea deficientelor
impuse ţărilor de climă şi de poziţia geografică. Dar domni~ le~
gii, oficialii guvernamentali competenţi şi cinstiţi, o populaţie
instruită, deschiderea comercială faţă de exterior şi investiţiile -
Cauzele creşterii
toate sunt chestiuni pe care guvernele le pot controla într-o mare
economice din Asia
măsură. Cât de bine s-au descurcat în acest sens? Să luăm cazul
Coreei de Sud. În perioada 1960-2006, PIB-ul său (anul de refe-
390 rinţă 2000, exprimat în dolari americani) a crescut de mai mult de
28 de ori, cu o rată medie anuală de peste 7,3%. Produsul intern
Capitolul 13 brut pe cap de locuitor, raportat la preţurile anului 2000 (ajustate
pentru a exprima paritatea puterii de cumpărare) a crescut de la
1.360$ în 1960, la 19.759$ în 2006, sau cu o rată medie anuală de
aproape 5,8%. Ce a făcut Coreea de Sud de-a lungul acestei peri-
oade pentru a deveni dintr-o naţiune săracă una bogată?
Cu siguranţă că guvernul şi populaţia Coreei de Sud au
acordat atentia cuvenită educatiei, inclusiv instruirii femeilor,
care actualm~nte reprezintă mai' mult de o treime din totalul for-
tei de muncă. S-au conectat la economia mondială şi au folosit
~ficient fondurile pe care străinii erau dispuşi să le investească
în ţara lor. Coreea de Sud a profitat de pe urma unei expansiuni
deosebite a comertului international din această perioadă, con-
centrându-se pe p;oducţia pentru export, care putea fi utilizată
pentru achiziţionarea altor bunuri necesare dezvoltării. Cine ar
fi prezis în 1960 că 20 de ani mai târziu automobilele fabricate în
această ţară vor concura în materie de vânzări cu cele produse în
Europa Occidentală şi în America de Nord?
În mod sigur, Coreea de Sud nu a fost o ţară în care gu-
vernul s-a dat la o parte şi a lăsat alocarea resurselor în seama
pieţei; oficialii guvernamentali au conlucrat cu industriaşii de
frunte pentru a influenţa investirea resurselor în domenii-cheie
şi pentru a dezvolta anumite industrii. Totuşi, forţelor cererii şi
ale ofertei li s-a permis să genereze preţuri relative de care până
şi oficialii guvernamentali ţineau seama cu regularitate, astfel în-
cât dezvoltarea economică a urmat tiparele dictate de avantajul
comparativ. Cheltuielile guvernamentale au fost menţinute la un
nivel rezonabil, aşa încât economia nu a fost supusă incertitudi-
nilor asociate creşterii rapide a preţurilor. Iar populaţia Coreei
s-a arătat dispusă să practice o rată relativ ridicată a economisirii,
crescând astfel oferta de resurse disponibile pentru efectuarea de
investiţii pe plan intern.
S-a ţinut în general cont de domnia legii, chiar dacă nu cu
înflăcărare religioasă. Corupţia era o problemă. Nu doar biro-
craţii de rang inferior, ci şi înalţi oficiali guvernamentali au fost
condamnaţi pentru luare de mită pentru a favoriza interese eco-
nomice particulare. Alianţele politice au dat naştere unor politici
preferenţiale pentru anumite regiuni ale ţării. Dar aceste abuzuri
au fost criticate, funcţionari publici cu putere au fost acuzaţi şi
condamnaţi, fapte care dovedesc aplicarea legii. Regulile jocului
au fost cunoscute şi impuse în mare parte, aşa încât indivizii pu-
teau lua decizii economice având un grad rezonabil de încredere
că vor suporta costul celor greşite şi că se vor bucura de roadele
celor bune.
Datele privitoare la Japonia şi Taiwan, din aceeaşi perioa-
dă, erau similare cu cele înregistrate în Coreea de Sud, atât în
privinţa ratelor creşterii economice atinse, cât şi a ansamblului 391
politicilor economice aplicate. O populaţie educată, dispusă să
muncească din greu şi să economisească, activă într-un cadru cu Avutia natiunilor:
reguli ale jocului stabile, orientată după sistemul de preţuri, cu o ' gl;balizare
a!itudine d~ d~schidere faţă de economia mondială şi nestânjeni- şi creştere economică
ta de cheltmeh guvernamentale excesive sau de o inflaţie rapidă,
poate profita de tehnologia dezvoltată de natiuni mai avansate
din acest punct de vedere spre a creşte rapid şi a reduce semnifi-
cativ decalajul pe care ţara îl are faţă de cele mai bogate naţiuni
ale lumii. Japonia a făcut mai mult decât să reducă decalajul, a
intrat ea însăşi în rândul celor mai bogate ţări. în 1960, produsul
intern brut pe ca~ de locuitor al Japoniei reprezenta 35% din cel
al Statelor Unite. In 2006, reprezenta 73%.
Alte naţiuni ale Asiei s-au descurcat mai puţin bine. Produ-
sul intern brut per capita în India - exprimat şi el în dolari ameri-
cani, la valoarea lor din 2000 şi ajustat pentru a exprima paritatea
puterii de cumpărare - a fost de 606$ în J960. A crescut numai
până la nivelul de 2.122$ în 2006, valoare de 1,56 de ori mai mică
decât PIB per capita înregistrat de Coreea de Sud cu 46 de ani
mai devreme. PIB-ul pe cap de locuitor al Indiei, care în 1960
reprezentase 64% din cel al Coreei de Sud, în 2006 era mai mic de
11% din valoarea acestuia. Această evoluţie este explicată parţial
de creşterea demografică; populaţia Indiei a crescut cu mai mult
de 155 de procente din 1960 până în 2006. Populaţia Coreei de
Sud a crescut însă cu 94% în acelaşi interval de timp. Cea mai
cuprinzătoare explicaţie a ratei reduse de creştere a venitului in-
dian trebuie găsită în foarte înceata ei creştere economică. De ce
nu a fost India în stare să reducă decalajul într-un ritm chiar mai
lent, asemeni Coreei de Sud, Taiwanului şi Japoniei? Costurile
ridicate aferente războiului şi pregătirilor de război încetinesc
procesul de creştere economică, iar India a fost lovită în această
perioadă de disensiuni interne şi de conflicte cu vecinii, atât cu
Pakistan, cât şi cu China. În acelaşi interval de timp, Coreea de
S~~ ~i Tai~anul au cheltuit, de asemenea, sume imense cu pre-
gatmle m1htare. Probabil că răspunsul trebuie căutat în spatele
politicilor aplicate de guvernul indian.
Deşi de-a lungul ultimului deceniu a dat semne de reforma-
re în această privinţă, India a manifestat o împotrivire extremă
în a lăsa alocarea resurselor în seama preţurilor şi o preferintă
puternică 1:_entru încredinţarea autorităţii unor birocraţi guve~-
namentali. In decursul acestei perioade, guvernul a distorsionat
masiv preţurile. Unele dintre ele erau mult reduse cu scopul de-
clarat de a proteja populaţia săracă, cu toate că nu întotdeauna
obţin~au acest .efect. După cum poate vă amintiţi din capitolele
anterioare, guvernele care menţin preţurile la un nivel scăzut
nu diminuează raritatea. Efectul cel mai probabil este acela de
a o accentua din cauza descurajării furnizorilor. Mai mult, regie-
392 mentarea acestui aspect nu-garantează că cei săraci vor fi capa-
bili să obţină bunurile ale căror preţuri sunt aparent reduse în
Capitolul 13 beneficiul lor. Concurenţa va viza alte marje, iar săracii nu sunt
adesea mai apţi să lupte eficient pentru obţinerea acestora decât
sunt pentru câştigarea marjei de preţ,
De fapt, guvernul indian a distorsionat preţurile şi prin refu-
Incapacitatea de a zul de a atenţie informaţiilor pe care acestea le furnizau. Planifi-
înregistra creştere carea centrală după model sovietic era la mare căutare în anii '60
economică (în mare parte injustă, după cum am aflat mai târziu), iar liderii
guvernamentali indieni s-au lăsat seduşi de aceasta. Rezultatul
a fost o mare risipă, socotită iarăşi în termeni de creştere eco-
nomică prestabilită, de vreme ce investiţiile au fost canalizate
spre proiecte care în cele din urmă s-au dovedit incapabile de a
produce venituri mai mari decât costurile. În acele sectoare ale
economiei în care guvernul nu a încercat să impună planifica-
rea, întreprinzătorii erau sistematic descurajaţi prin reglementări
ale birocraţilor, ale căror aprobări erau necesare pentru aproape
orice activitate. Domnia legii nu există într-un sistem economic
în care sunt cerute· licenţe guvernamentale pentru luarea celor
mai multe decizii economice, licenţe acordate sau reţinute într-o
manieră arbitrară, după cum era voia birocratului respectiv. Gu-
vernarea arbitrară este chiar opusul domniei legii şi zdrobeşte
iniţiativa din economie.
În afara Asiei
Ţările Americii Latine au avut evoluţii foarte diferite ale creşterii
ale creşterii economice după cel de-al Doilea Război Mondial. Ta-
belul 13-1 indică modificările în procente ale produsului intern
brut pe cap de locuitor pentru şapte state din America Latină,
aferente perioadei 1960-2006, prezentate în lucrarea Monitoring
the World Economy, elaborată de Angus Maddison. Modificările
privesc tot PIB-ul real ajustat la paritatea puterii de cumpărare.
Aceste cifre trebuie utilizate cu mare atenţie. Evoluţiile eco-
nomiilor Americii Latine au fost diferite atât în timp, cât~şi ca
suprafaţă. În 1929, PIB/loc. al Argentinei reprezenta 63% din va-
loarea celui din Statele Unite, într-o vreme în care această ţarL
figura în clasamentul celor mai bogate state ale lumii; în 2006 era
de numai 27,3% din PIB-ul pe cap de locuitor al SUA. Nivelul
Evoluţii diferite
PIB-ului per capita al Venezuelei din anul 2006 a rămas acelaşi cu
cel din 1960. În Brazilia, PIB/loc. a crescut rapid în anii '70, dar a
scăzut în deceniul următor; în 1990 era cu 8% mai mic decât nive-
lul înregistrat în 1980. În 2006 a fost cu 20% mai ridicat decât cel
din 1990. În această perioadă, Chile a trecut prin două revoluţii
economice:, ambele având efecte majore asupra economiei. În ul-
timii ani, economia chiliană pare a se fi stabilizat, bucurându-se
de un ritm anual de creştere de 4% din 1990 până în 2006. În acest
interval de timp, politicile economice peruviene au pendulat în- 393
tre absurditcţte şi înţelepciune.
Politicile economice schimbătoare au constituit mai degrabă Avutia natiunilor·
---....
•~
o regulă pentru America Latină, nu o excepţie, lucru care face ' gl;balizar~
dificilă generalizarea cauzelor creşterii economice în aceste ţări
şi ale incapacităţii lor de a creşte. Cea mai sigură generalizare
poate fi aceea că guvernele lipsite de stabilitate nu pot instaura
domnia legii şi că guvernele ţărilor latino-americane au fost de o
inslabilitate arhicunoscută.
Tabelul 13-1 Modificările PIB-ului pe cap de locuitor în perioada

1960-2006
Sursa: Pe baza datelor Băncii Mondiale, World Development Indicators,

www.worldbank.org
Datele aferente Africii Subsahariene, cu excepţia celor privi-

toare la Botswana şi Africa de Sud, nu pot fi numite altfel decât
tragice. Tabelul 13-2 prezintă produsul intern brut pe cap de lo-
cuitor pentru şapte state din regiune. Este inclusă şi Etiopia, cu
toate că, în realitate, nu este o ţară subsahariană. Aceste rezultate
nu au apărut din lipsa strădaniilor. În perioada postbelică, Tan-
zania a fost timp de mulţi ani ţara favorită a experţilor în dezvol-
tare, primind multă asistenţă tehnică şi sprijin financiar. Toate
aceste eforturi au condus la puţine realizări, iar PIB-ul tanzanian
per capita a scăzut în fapt în cea mai mare parte a timpului, în-
cepând din anii '70.
Atât clima, cât şi geografia acestor locuri au împiedicat creş
terea economică. O mare parte a continentului nu are sol fertil, .. dacă se poate
nici căderi de precipitaţii corespunzătoare. Căldura şi umiditatea întâmpla ceva
fac munca zadarnică, în timp ce maladiile care se manifestă nu- rău, atunci se
mai în zonele tropicale, cum ar fi boala somnului, transmisă prin va întâmpla.
înţepătura muştei ţeţe, slăbesc rezistenţa populaţiei şi distrug
şeptelul. Debitul râurilor variază mult între sezoanele ploioase şi
cele secetoase, întrucât sunt alimentate mai mult de precipitaţii
decât de topirea zăpezii de pe versanţii muntoşi; în consecinţă,
acestea nu înlesnesc transportul de bunuri şi persoane, aşa cum
se întâmplă în Europa. Statele africane au apărut în mare parte ca
urmare a trasării arbitrarea a unor linii pe hartă de către puterile
europene din secolul al XIX-lea, iar varietatea populaţiilor din
interiorul graniţelor lor a întreţinut lipsa de unitate şi războaiele
civile. Momentele întâmplătoare de creştere economică înaltă au
contribuit prea puţin la creşterea nivelului mediu de trai, întru-
cât ele au fost dublate de explozii demografice. Venitul pe cap
de locuitor la nivel de regiune este mai redus astăzi faţă de cel
existent acum un sfert de secol. Popoarele Africii Subsahariene,
cu excepţia naţiunii sud-africane, au întâmpinat secolul XX în
sărăcie şi rămân cumplit de sărace şi la finalul acestuia.
Chiar şi un optimist, deloc înclinat spre realism, trebuie să
admită că, la ora actuală, nimeni nu ştie de fapt ce poate fi făcut
pentru a plasa Africa pe traiectoria creşterii economice. Aspec-
tul cel mai descurajant trebuie să fie viaţa politică din regiune,
în care regimurile stabile, cinstite şi competente constituie mai
mult excepţia decât regula. Un guvern preocupat de rămânerea
la putere, de reprimarea revoltei populare, sau de a opune rezis-
tenţă unui atac din partea unei puteri vecine, nu va fi în măsură
să acţioneze ţinând seama de o consiliere bună, dacă o au la în-
demână.
Tabelul 13-2 PIB-ul pe cap de locuitor în 2006 (exprimat în dolari

SUA, an de referinţă 2000)
Sursa: Pe baza datelor Băncii Mondiale,World Development Indicators,

www.worldbank.org
Experienţele statelor asiatice din ultimele decenii ne asigură

că politicile chiar contează. Alte state din Asia nu au evoluat aşa
de bine precum Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong sau
Singapore. Dar Thailanda, Malaiezia şi China au experimentat
creşteri economice apreciabile, făcându-ne să credem că sărăcia
nu este o soartă implacabilă pentru nicio naţiune din lumea de
azi. Totuşi, politicile sunt stabilite de guverne şi nu putem conta
pe cele care le elaborează întotdeauna în favoarea creşterii eco-
nomice, dar pentru atingerea obiectivelor proprii, incompatibile 395
cu procesul de creştere.
Avutia natiunilor:
' gl~balizare
Globalizarea. Speranţe şi deziluzii4 şi creştere economică
De fapt, în deceniul trecut am fost martorii protestelor de stradă

în Seattle, Praga, Geneva şi Washington D.C. Erau cărate pancar-
te, se purtau măşti de gaze şi au avut loc izbucniri de violenţă,
toate pentru respingerea aşa-numitului „consens de la Washin-
gton", de sorginte neo liberală. Globalizarea devenise paratrăs
netul perioadei ce a urmat Războiului Rece. Tina Rosenberg vor-
beşte despre aceste evenimente într-un articol publicat în New
York Times Magazine:
,,Globalizarea trebuie să însemne integrare şi unitate - to-

tuşi a dovedit, în felul ei, că poate capta atenţia aşa cum au
făcut-o şi taberele Războiului Rece, cărora le-a luat locul;
Liniile de demarcaţie între susţinătorii globalizării şi criti-
cii acesteia nu merg doar pe graniţele ţărilor, ci trec şi prin
interiorul lor, de vreme ce oamenii se luptă să ajungă la o
înţelegere cu forţele economice ferme care modelează lumea
zilelor noastre. Cele două părţi aduse în discuţie - o pereche
zgomotoasă, realmente - reprezintă descrierea a două. forţe
complet diferite în aparenţă. Lumea este unită de firme ca
Nike, Microsoft şi Citygroup într-un sistem nou şi dinamic,
4
Joseph Stiglitz (câştigător al Premiului Nobel în 2001) a publicat o
carte în 2002, sub titlul Globalization and its Discontents, New York, 2002
(tradusă în lb. română sub titlul Globalizarea. Speranţe şi deziluzii, Editura
Economică, Bucureşti, 2005 - n. tr.). Jagdish Bhagwati prezintă globalizarea
în tonuri pozitive, în cartea sa In Defense of Globalization, New York, Oxford
University Press, 2004. Lucrarea lui Bhagwati este importantă mai ales pentru
că el arată compasiune faţă de cei ce critică globalizarea, şi apoi le împarte
tabăra în două. Grupul A îi include pe cei dispuşi să asculte argumentele
şi faptele şi să cântărească dovezile dezvoltării economice, instaurarea
libertăţii politice eficiente şi protecţia drepturilor omului; din grupul B fac
parte cei care nu vor să asculte niciun argument şi/sau faptă, dar îşi menţin,
în necunoştinţă de cauză, părerile despre efectele nocive ale globalizării,
neconforme cu gândi:ea economică fundamentală sau, în multe cazuri, cu
observaţii obişnuite. In mod evident, cartea se adresează celor din primul
grup. Din nefericire însă, mulţi dintre cei ce protestează în stradă cu ocazia ..
summiturilor G-8 şi a altor întruniri similare sunt din rândul celor insensibili ·
la argumente sau la fapte. Cititorii interesaţi de dezbaterile pe marginea
globalizării ar trebui să consulte şi cartea lui Johan Norberg, In Defence of
Global Capitalism, Stockholm, SW, Timbra, 2001(tradusă în lb. română sub
titlul În ar.ărarea capitalismului global, Libertas Publishing, Bucureşti, 2010
- n. tr.). In cuprinsul unor scurte capitole, Norberg radiografiază toate
~ovezi~e empirice legate de diverse modalităţi de măsurare a prosperităţii
Şl prezmtă corelaţia pozitivă dintre globalizare şi ameliorarea bunăstării.
Modul de gândire economic furnizează conexiunea cauzală care explică
acestă corelaţie.
. ~~·---Capitolul 13
1·=1 396 care va alunga neîmplinirile pe care omenirea le-a experi-
mentat încă din vremea nefericitului Ev Mediu? Sau oame-
nii de rând au devenit acum victime ale dominaţiei nemiloa-
se a corporaţiilor, pe măsură ce firme ca Nike, Microsoft şi
Citygroup strivesc populaţia săracă, naţiune după naţiune,
în căutare de noi profituri?"
împrumuta
Aţi
Din punctul de vedere al criticilor, ,,consensul de la Washin-
bani unui cartofor gton" are menirea de a surprinde acel set de politici privitoare la
responsabilitatea fiscală şi la liberalizarea comercială care sunt
împătimit?
,,impuse" ţărilor mai puţin dezvoltate ale lumii, în schimbul îm-
prumuturilor şi asistenţei financiare externe oferite de instituţii
internaţionale. Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional
(FMI) şi Organizaţia Mondială a Comerţului sunt ţintele princi-
pale ale criticilor lansate de protestatari. În viziunea lor, păcatul
strigător la cer comis de FMI este condiţionalitatea- care înseam-
nă că Fondul va sista împrumuturile acordate unei ţări dacă ea
nu atinge anumite obiective specifice din cadrul unor politici
economice, în termeni de deficit bugetar, inflaţie şi alte aspecte
macroeconomice. Dar, aşa cum subliniază Bhagwati, după ce au
evaluat elementele fundamentale care explică ce stă la originea
lipsurilor din ţările sărace, nu văd nicio nenorocire în faptul că
autorităţile politice ale acestora aplică politici publice fără niciun
discernământ economic, ca să nu mai vorbim de înspăimântă
toarele încălcări ale drepturilor omului5 •
Să trecem acum în revistă câteva aspecte particulare aflate
în dezbatere. Cei care critică globalizarea susţin că acest „con-
sens de la Washington" duce la:
a) Accentuarea inegalităţii în materie de venit, pe măsură

ce decalajul· dintre ţările bogate şi cele sărace se adân-
ceşte;
b) O „cursă către adâncuri" în privinţa politicilor de me-
diu, întrucât mari corporaţii capitaliste caută să-şi mute
locaţia în zone cu reglementări mai puţin costisitoare
referitoare la mediul înconjurător, provocând astfel
pagube ţărilor sărace, întrucât acestea sunt obligate să
5 Nu ne-am propus să discutăm despre interdependenţa dintre
libertatea politică şi cea economică în cartea de faţă, dar cititorul interesat

poate consulta două lucrări clasice, scrise de economişti care tratează această
chestiune în profunzime: F.A. Hayek, The Road to Serfdom, Chicago, University
of Chicago Press, 1944 (tradusă în lb. română sub titlul Drumul către servitute,
Editura Humanitas, Bucureşti., 2006-n. tr.) şi Milton Friedma~ Capitalism and
Freedom, Chicago, University of Chicago Press, 1962 (tradusă în lb. română
sub titlul Capitalism şi libertate, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995 - n.
tr.). Pe această temă există şi două surse de date empirice- Economic Freedom
Index, elaborat de Fraser Institute şi Index of Economic Freedom, alcătuit de
Heritage Foundation împreună cu Wall Street Journal.
menţină un cadru legislativ prietenos pentru mediul de 397
afaceri în acest domeniu, pentru a atrage investiţii;
c) O „cursă către adâncuri" pe piaţa muncii, întrucât mari Avutia natiunilor:
' gl~balizare
corporaţii capitaliste caută să-şi mute amplasarea în
zone cu reglementări mai puţin costisitoare în privinţa
salariilor şi a condiţiilor de muncă.
Totuşi, în fiecare caz, dovezile sugerează că, în realitate, glo-

balizarea produce efectele opuse celor descrise mai sus şi condu-
ce la scoaterea săracilor planetei din situaţia nefericită în care
se găsesc prin integrarea pe pieţele mondiale; că acea calitate a
mediului din ţările mai puţin dezvoltate, de fapt, se ameliorează
în timp odată cu creşterea bunăstării şi cu sporirea accesului la
tehnologia furnizată de globalizare; că muncitorii -din ţările mai
puţin dezvoltate o duc mai bine decât în trecut în privinţa venitu-
lui şi a condiţiilor de lucru.
Opiniile ferme nu
sunt sinonime cu
Puterea opiniei publice argumentele valide.
Dacă lucrurile stau astfel, de aceea ideea că globalizarea loveşte
în săracii lumii rămâne atât de populară şi de răspândită?
Desigur că fiecare individ are dreptul la propria opinie şi
toţi par să aibă opinii ferme - pro şi contra - despre globalizare.
Noi suntem interesaţi de analiza Ia care fac apel pentru a le susţi
ne. Mulţi oameni au păreri ferme despre diferite probleme eco-
nomice, fără să aibă nicio pregătire. în domeniu. Studiul ştiinţei
economice - la fel ca achiziţionarea oricărui bun rar - presupune
un cost şi se pare că mulţi acţionează ca şi cum nu ar valora atât.
Să nu uităm că modul de gândire economic este o parte a unui
lung şir de raţionamente, de care oamenii se plictisesc înainte de
a-i da de capăt. Gândiţi-vă numai la câte capitole aţi citit şi aţi
încercat să înţelegeţi înainte de a ajunge la problema globalizării!
Imaginaţi-vă, în schimb, cum ar fi fost dacă am fi început cartea
cu discutarea punctelor nevralgice ale prezentului capitol. Pur şi
simplu nu ar fi avut niciun sens. Ar fi trebuit să ne întoarcem în-
apoi la Jack şi la Jim, care au schimbat între ei o minge de baschet
şi o mănuşă de baseball, pentru ca apoi să ne croim drum prin te-
mele legate de: avantaj comparativ, cerere şi ofertă, concurenţă,
bani şi bănci ş.a. În schimb, am introdus mai întâi elementele de
bază şi, de-a lungul mai multor capitole şi săptămâni·de studiu,
am continuat să le dezvoltăm şi să le aplicăm, până am devenit
(sperăm!) capabili să ne gândim la problemele globale complexe
care fac subiectul ştirilor de seară.
Opinia publică se concentrează adesea pe consecinţele evi- Preţul plătit
dente ale politicilor publice. Dar adevărc.ţta ştiinţă economică nu pentru afi un
se ocupă numai de ele. Încearcă să lămurească şi consecinţele ne- bun economist
intenţionate, adesea ascunse şi de durată. De aceea am considerat
398 ştiinţa economică ca ocupându-se cu studiul alegerilor umane
...'i''I- _ __
şi a consecinţelor neintenţionate ale ~cestora. ~u~em accent _pe
Capitolul 13 ceea ce este ascuns, invizibil, neprevazut. Subhmerea consecm-
telor neintentionate conferă modului de gândire economic un
~aracter „descllis", atunci când analizăm probleme curente, dar
complexe. Pentru a-l stăpâni este nevoie de timp şi de exerciţiu:
Şi, într-adevăr, se capătă cu un preţ- De_ asem:nea~ est~ _necesara
multă răbdare şi înţelegere pentru implicarea m d1Scuţ11 pe _tem:
economice a celor care nu au pregătire în domeniu sau considera
ştiinţa economică drept „pură teorie". . . ..
Să revenim la subiectul nostru. Nimeni, nicr econom1şti1 nu
pun la îndoială efectele transformato_are ale glo~al!zfrii, care
frâng în două anumite moduri tradiţionale d~ viaţa~ _proce-
sul integrării pe piaţa globală. Dar tiparul schimbulm ş1 cel al
producţiei, care se ivesc în zorii acestei ':~istruge~. ~rea_toare"
reprezintă adesea o îmbunătăţire deosebita a ord~1 exi~t~nte
anterior. Creşterile venitului real provin numai dm sporm ale
productivităţii reale. Acestea au la origine una din trei surs~: (1)
perfecţionări ale abilităţilor de lucru; (2) î~~~ţi_rea cunoşti~ţe
lor tehnice şi (3) mai buna organizare a activ1taţilor economice.
Globalizarea duce cele trei elemente din ţările mai dezvoltate
în cele mai puţin dezvoltate, acţiune care îi _of~ră ~u=e~ea ~~ns-
formatoare de a scoate milioane de oamem dm saracie şi Cle a
schimba destine sortite mizeriei.
Puterea intereselor speciale

Faptul că mesajul esenţial al modului de gândire economic ~şi
face greu loc în mentalul oamenilor incrimine~ă "carenţele m
comunicare ale economiştilor de la Adam Smith mcoace, dar
şi forţa de sofisticare a intereselor speciale. Tocmaiv această f~r-
ţă, aşa cum am explicat în Capitolul 12, genereaza_ un confh,..ct
între politicile economice bune şi deciziile eco~om~ce ~~e. In
procesul decizional, politica, după~ am ar~t~t, :n~l1:1a spre
manifestarea unei îngustimi şi a unei concentran partinitoare a
beneficiilor iar această polarizare este şi mai pronunţată în cazul
, •1 6
guvernelor nedemocratice, instabile pe durata mandatulm or •
Dacă şeful statului are o poziţie relativ sigură (de exe~pl~, şan:
sele unei lovituri de stat sunt mici), acesta va fi foarte mclmat sa
urmărească „un interes larg" - ceea ce înseamnă că va adopta
politici economice care generează creştere economică pe termen
6
Mancur Olson (1932-1998) este savantul care a explor~t.e~ectul pe car~ îl
are orizontul temporal asupra procesului de elaborare a politia.lor ~on~1:11.ce
(democratice şi nedemocratice) de către politicieniA şi c~m afecteaza po~ticile
referitoare la dezvoltarea economică, mai mult decat oncare alt economist s_au
expert în ştiinţe politice contemporan. Vezi, de exemplu, Power and Prospenty,
New York, Basic Books, 2000.
lung, nu doar va urmări „interesul îngust", prin aplicarea unor
399
politici pe termen scurt care să-i crească bunăstarea şi puterea
personală.
Avutia natiunilor:
' gl;balizare
Controversa legată de externalizarea şi creştere economică
producţiei: lozincă vs. analiză

Gândirea economică de bază ne va face să punem la îndoială ori-
ce explicaţie a discrepanţei dintre naţiunile bogate şi cele sărace,
apărută ca o consecinţă a înmulţirii oportunităţilor de a participa
voluntar la schimb. Comerţul voluntar este reciproc avantajos, in-
diferent dacă are loc între Harry şi Sam şi priveşte cartonaşele de
baseball, între Joe şi dl Smith la alimentară, între dna Smith din
Virginia care cumpără mobilă vândută de dl Jones din California
de Nord, sau între dl Jones care achizitionează costume fine de
la producători italieni sau vin de la p;oducători francezi. Ceea
ce este ,adevărat pentru cartonaşe de baseball, mobilă, costume
şi vin, este valabil şi pentru cumpărarea de servicii de muncă -
prestate într-o fabrică din America Latină sau de către un medic
radiolog din India.
Într-o declaraţie în faţa Congresului, din 10 februarie 2004,
Gregory Mankiw, profesor de economie la Harvard şi preşedinte
al White House Council of Economic Advisors, a adus acest argu-
ment în timpul aprinselor dezbateri pe tema „externalizării pro-
ducţiei". Tiparul comercial care se derulează sub ochii noştri ca
urmare a globalizării este doar o altă manifestare a câşti~rilor
obţinute de pe urma schimburilor pe care le-am tot pomenit în
paginile cărţii de faţă:
,,Formele noi de schimb dau naştere unor beneficii noi con-

sumatorilor şi firmelor din economiile deschise. Cererea
internaţională în creştere pentru bunuri precum filmele,
produsele farmaceutice şi înregistrările audio oferă. expor-
tatorilor americani oportunităţi noi. Un comerţ incipient în
domeniul serviciilor oferă un debuşeu important experţilor
SUA în sectoare precum: bankingul, ingineria şi învăţămân
tul superior. Capacitatea de a achiziţiona bunuri şi serv.icii
mai ieftine de la producători noi a determinat o creştere a
bugetelor gospodăriilor, în timp ce abilitatea firmelor de a-şi
distribui producţia pe glob a redus costurile şi deci preţuri
le pentru consumatori. Beneficiile culese de pe urma noilor
forme de schimb, cum ar fi cel cu servicii, nu diferă cu nimic
de cele obţinute din comerţul tradiţional cu bunuri. Exter-
nalizarea serviciilor specializate reprezintă o ilustrare im~
portantă a noii forme de schimb. Câştigurile din tranzacţiile
derulate prin internet sau telefon nu sunt diferite de cele ce
400 decurg din schimburile cu bunuri în formă fizică, transpor-
~tMilt<:--- tate pe cale maritimă sau aeriană. Atunci când producţia
Capito[ul 13
unui bun sau a unui serviciu costă mai puţin într-o altă ţară,
are sens mai degrabă să-l importăm decât să-l producem pe
plan intern. Acest aspect permite Statelor Unite să-şi aloce
resursele unor scopuri mai productive."
Cu siguranţă că Mankiw ia notă maximă pentru analiza sa
economică. Cu toate acestea, a fost sever criticat în jurnalele de
ştiri şi de către politicieni de stânga şi de dreapta pentru argu-
mentul său învechit adus în favoarea pieţelor. Tom Daschle, fos-
tul lider al minorităţii din Senatul american, a declarat: ,,dacă
aceasta este poziţia administraţiei prezidenţiale, cred că trebuie
să ne cerem scuze de la fiecare muncitor american".
Trebuie să avem grijă la hiperbola politică utilizată. Numă
Lipsa de rul locurilor de muncă pierdute în urma externalizării producţi
popularitate: un alt ei este minuscul comparativ cu dimensiunea economiei america-
preţ plătit pentru a ne. Chiar dacă locurile de muncă se mută în străinătate, inclusiv
fi un bun economist cele ce presupun calificare înaltă, în domenii precum serviciile
financiare şi tehnologia informaţiei, înseamnă că resurse rare
sunt canalizate într-o direcţie mai productivă. Legea avantajului
comparativ se aplică de fiecare dată când comercializăm bunuri
şi servicii peste hotare pe uscat, pe apă, pe cale aeriană sau prin
internet. Crearea de locuri de muncă în străinătate va tinde să
genereze diferite slujbe şi venituri mai mari pe teritoriul State-
lor Unite. Pe scurt, comerţul internaţional este un joc cu sumă
pozitivă. Fie că obţinem câştiguri din schimburile derulate între
ţări, fie că aplicăm politici protecţioniste şi le pierdem, ambele
variante sunt consecinţe ale politicilor publice adoptate de lide-
rii politici.
În cadrul acestui proces politic, rolul economiştilor este de
a spune adevărul cum pot ei mai bine, fără a.:..şi face griji în le-
gătură cu bunul-gust sau fezabilitatea existente într-un anumit
climat politic care se bucură de popularitate._ Economiştii de la
Adam Smith la Gregory Mankiw au procedat astfel, şfatul aces-
tora fiind desconsiderat în numele eficienţei politice. Aşa cum
este ea, înclinaţia omului spre troc, barter şi schimb este atât de
puternică, încât, chiar dacă protecţionismul este răspândit în lu-
mea democratică, forţa oportunităţilor economice mondiale este
atât de viguroasă, că bunăstarea acelor ţări (şi a popoarelor lor)
care practică comerţul relativ liber este evidentă în consemnările
istoriei ştiinţei economice. După cum spunea Milton Friedman:
„Cercetările arată limpede că eliberarea oamenilor din punct de
vedere economic dezlănţuie motivaţia şi iniţiativa individuale şi
aşază o ţară pe traiectoria creşterii economice. Pe de altă parte,
prosperitatea economică şi independenţa faţă de guvern promo-
vează libertatea civilă şi politică".
Desigur că nu toată lumea este de acord cu această afirma- 401
s-au uitat la cercetările făcute. Şi, fireşte că datele nu
ţie. Mulţi nu --~•itif~
comunică nimic prin ele însele. Este nevoie de modul de gândire - Avuţia naţiunilor:
economic pentru explicarea relaţiilor de tip cauză-efect, care se globalizare
ascund în spatele lor.
Anexă:DIFICULTATEA COMPARATIILOR
'
INTERNATIONALE CARE IMPLICĂ PIB-UL
Amintiţi-vă de preocupările noastre anterioare, din Capitolul 12,
legate de agregare. Conceptul de produs intern brut are la bază
atât de multe convenţii, cu atâtea incluziuni şi omisiuni arbitra-
re în esenţă, încât ar trebui utilizat cu mare grijă în compararea
nivelurilor de bunăstare a diferitelor ţări - ceea ce, desigur, am
tot cutezat a face. În cea mai mare parte, produsul intern brut
măsoară numai ce trece prin piaţă. Astfel că persoanele de la Bu-
reau of Economic Analysis, din cadrul Ministerului Comertului din
Statele Unite, care determină PIB-ul SUA, nu iau în co~sidera.re
serviciile prestate de soţia care se ocupă de întreţinerea gospodă
riei. Evaluarea unor asemenea servicii este prea dificilă, în ciuda
enormei lor importanţe, aşa că sunt complet scoase din calcul.
Dar valoarea serviciilor menajerelor angajate poate fi măsurată
prin intermediul plăţilor efectuate pentru obţinerea lor~ aşa că
intră în calcule. Prin urmare, PIB-ul va tinde să scadă, ca o con-
secinţă directă a creşterii ratei căsătoriilor şi să sporească la o mă
rire a ratei divorţurilor. Bunăstarea reală se deplasează sigur în
direcţia opusă. De asemenea, pe măsură ce tot mai multe femei
intră în câmpul muncii, PIB-ul creşte cu valoarea contributiei lor
la producţia totală, determinată de veniturile pe care le' obţin.
Totuşi, pentru că nu se deduce valoarea muncii pe care acestea
nu o mai prestează acasă, creşterea PIB-ului exagerează valoarea
producţiei totale - cu excepţia cazului în care activitatea lor cas-
nică a fost fără valoare, lucru care pare improbabil.
Aplicaţi acest raţionament în dreptul economiilor cu venit
naţional redus. În aceste ţări, o parte mult mai mică a muncii
productive prestate de oameni trece prin piaţă. În consecinţă,
produsul lor intern brut va fi subevaluat. Dacă privim la cifre-
le oferite de World Development Indicators (W.D.I.) referitoare la
PIB-ul pe cap de locuitor în statele cu venit naţional redus, ne
120$/an înseamnă
dăm seama că ele trebuie să fie sub apreciate. W.D .I. au estimat
10$/lună. Poate
PIB-ul/loc. al Mozambicului la 330$ în 2006, al Etiopiei la 146$,
cineva trăi cu
iar al Tanzaniei la 335$: Deoarece nimeni nu ar putea trăi din-
10$/lună?
tr-un venit aşa de mic un an întreg - şi,_fiindcă cifra respectivă
reprezintă o valoare medie, unii oameni ar putea avea venituri
şi mai reduse - ştim că valorile neajustate ale produsului intern
brut exagerează mult sărăcia populaţiei din ţările cu cel mai re-
dus nivel de dezvoltare.
Acestea exagerează şi bunăstarea oamenilor din cele mai
bogate ţări, prin luarea în considerare a veniturilor utilizate să
compenseze efectele altor venituri. De exemplu, atunci când o
termocentrală care funcţionează pe bază de cărbuni produce
electricitate, producţia sa intră în PIB. Mai apoi, atunci când
sunt angajate persoane care să cureţe depunerile de funingine
rezultate şi să zugrăvească, PIB-ul creşte din nou. Într-o manieră
similară, costul suplimentar al unui automobil, datorat încorpo-
rării unui convertor catalitic nu este aşa de „bun" ca cel pe care
trebuie să-l acceptăm dacă vrem să conducem atâtea autoturis-
me prin zone intens populate şi să nu ne înecăm cu gazele de
eşapament. Dacă am fi interesaţi de bunăstare, excluderea din
calculul produsului intern brut a valorii curăţeniei, zugrăvirii şi
a convertorului catalitic ar avea sens. Problema este că dacă am
porni pe acest drum, ne-ar fi aproape imposibil să ne oprim. Ar
trebui să deducem o mare parte din valoarea îngrijirilor medi-
cale de care beneficiem, a navetei până la locul de muncă şi a
oricărui alt bun produs şi cumpărat ca reacţie la activităţi care
au legătură cu munca.
Comparaţiile internaţionale care implică PIB-ul pe cap de
locuitor sunt foarte distorsionate şi de numitorul comun utilizat.
Rapoartele W.D .I. enumeră ţările lumii de la cele mai sărace la
cele mai bogate, în funcţie de PIB-ul/loc. exprimat în dolari ame-
ricani. Însă ţările nu-l calculează în dolari americani. Aşa se face
că produsul intern brut al fiecărei ţări, exprimat în moneda naţi
onală, trebuie raportat la populaţie şi apoi transformat în dolari
americani, prin intermediul cursului de schimb.
Cursurile de schimb indică numărul de unităţi dintr-o anu-
mită monedă naţională ce pot fi cumpărate cu o unitate din altă
monedă naţională. Astfel, cursul de schimb dintre dolarul ame-
rican şi forintul unguresc, de exemplu, poate fi stabilit ca 220
forinţi ungureşti pentru 1 dolar american, fie ca 0,004545 dolari
americani pentru 1 forint unguresc. Acest lucru sugerează că un
cetăţean american care vizitează Ungaria se poate aştepta să plă
tească 220 forinţi pentru a obţine bunuri pe care s-ar aştepta să
dea 1 dolar în Statele Unite. Dacă aşa s-ar întâmpla în realitate,
adică în Budapesta poţi cumpăra cu 220 de forinţi ceea ce în New
York iei cu 1 dolar, atunci cursul de schimb dintre dolarul ameri-
Cu 220 forinţi can şi forintul unguresc ar exprima paritatea puterii de cumpărare
ungureşti
(PPC). Totuşi, pe parcursul anilor '90, din motive pe care le vom
cumpăraţi un pomeni mai târziu, americanii din Budapesta au fost încântaţi
prânz mult mai să descopere că puteau cumpăra mai multe cu dolarii lor, în pri-
bun în Budapesta, vinţa meselor servite la restaurant şi a camerelor de hotel, dacă îi
decât cu 1 dolar transformau în forinţi pe care îi cheltuiau în Ungaria, decât dacă
în New York. îi lăsau aşa şi îi cheltuiau în Statele Unite. Niciodată în anii '90,
cursul de schimb dintre dolarul american şi forintul unguresc nu 403
a exprimat paritatea puterii de cumpărare. Implicaţiile compară
rii cursurilor de schimb la nivel internaţional, care au ca punct
de pornire paritatea puterii de cumpărare, pot fi nenumărate. şi creştere economică
W.D.I. au raportat, de exemplu, că PIB-ul pe cap de locuitor
al Ungariei a fost de 6.111$ în 2006 (comparativ cu 37.791$ în Sta-
tele Unite). Dar dacă acest indicator este ajustat pentru a reflecta
p~ritatea puterii de cumpărare estimate, atunci creşte la 15.709$.
Această valoare este foarte ridicată - cu aproximativ 157% mai
ridicată, de fapt. Aceste ajustări trebuie făcute, pentru a da sem-
nificaţie comparaţiilor internaţionale. Atunci când sunt efectu-
ate, veniturile pe cap de locuitor al celor mai sărace ţări creşte
foarte mult. Tabelul 13-3 prezintă produsul intern brut per capi-
ta aferent anului 2006 pentru zece dintre economiile cu venituri
naţionale reduse şi apoi acelaşi indicator ajustat cu paritatea pu-
terii de cumpărare estimate. Datele din tabel susţin aspectele pe
care le-am afirmat şi noi mai devreme. Nimeni nu poate trăi cu
un venit de 100$ pe an şi nimeni nu a făcut-o.
Tabelul 13-3 Venitul anual al celor mai sărace ţări (date aferente
anului 2006, exprimate în dolari americani, an de referinţă 2000)
Sursa: Pe baza datelor Băncii Mondiale, World Development Indicators,

2008
Creşterea economică, sporirea pe termen lung a PIB-ului real,
măsurată adesea pe cap de locuitor, a fost experimentată în lume
doar în ultimele câteva secole, însoţită de o extindere rapidă a di-
viziunii muncii sau a specializării, făcându-şi pentru prima dată
apariţia în Europa şi în colonii.
404 Mijloacele ieftine de transport al persoanelor, mărfurilor şi
ideilor au constituit o precondiţie esenţială pentru accentuarea
Capitolul 13 specializării şi a creşterii economice pe care aceasta a generat-o.
O altă condiţie esenţială pentru creştere economică este în-
cetăţenirea în societate a unor reguli ale jocului clare, general ac-
ceptate şi bine impuse, adică a domniei legii.
Creşterea economică a depins de acumularea de capital, pen-
tru că acesta creşte puterea productivă a muncii şi încorporează
progresul tehnic care a contribuit atât de mult la acest proces.
Deschiderea fată de economia mondială înlesneşte creşterea
economică. Pe lâng,ă faptul că permite obţinerea unor profituri
mai mari de pe urma avantajelor comparative, dă posibilitatea
economiilor primitive să beneficieze de realizările tehnologice
ale unor ţări deja dezvoltate. Dacă o ţară creează condiţii favora-
bile, investiţiile străine pot, de asemenea, contribui substanţial la
acumularea de capital iniţial în ţările în curs de dezvoltare.
Disponibilitatea populaţiei de a economisi o mare parte a
venitului pe care-l obţinepoate avea unimpactsemnificativ asu-
pra acumulării de capital şi a creşterii economice.
Capitalul uman este o parte importantă a stocului de capital
existent în societate. Creşterea economică are loc mai repede în-
tr-o societate cu oameni educaţi. Tot mai multe dovezi sugerează
că unicul şi cel mai important factor al susţinerii creşterii econo-
mice este reprezentat de cunoştinţe.
Cunoştinţele esenţiale pentru creşterea economică includ
informaţii referitoare la organizarea eficace a vieţii politice. Ex-
perimentarea de către o ţară a unei creşteri economice rapide sau
a uneia mai mici decât rata de creştere a populaţiei va depinde în
mare parte de dezvoltarea instituţiilor corespunzătoare necesare
guvernării.
Încrederea acordată analizei agregate prin intermediul
produsului intern brut se diminuează atunci când încercăm să
comparăm nivelurile PIB/loc. ale diferitelor ţări, care au monede
naţionale diferite.
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUTII

,
1. Cât de importantă este creşterea economică? Pe termen
lung, chiar îmbunătăţeşte traiul oamenilor? Sau, aşa cum
este uneori pusă înşelătoarea întrebare: ,,Pot banii să aducă
fericirea?"
(a) De ce este înşelătoare ultima întrebare?
(b) Comportamentul celor mai mulţi dintre oameni indi-
că faptul că aceştia cred că o vor duce mai bine dacă
obţin un venit mai mare, pentru că aceasta înseamnă
că au capacitatea de obţine mai mult din ceea ce-şi do-
resc. Aproape orice, dar nu. chiar totul, depinzând de
lucrurile dorite. Dar cât de mare este această dorinţă de 405
mai mult, raportată la ceea ce au alţii? Dacă toţi ceilalţi 11
1111
membri ai societăţii obţin mai mult, cât de mare va fi Avutia natiunilor:
---"
propria noastră satisfacţie când câştigăm mai mult? Be- ' gl~balizare
neficiul marginal va depăşi. costul marginal? şi creştere economică
(c) Dorinţele şi satisfacţiile noastre nu sunt raportate nu-

mai la ceea ce au alţii, ci şi la lucrurile cu care noi înşine
ne-am obişnuit. Pentru un om foarte flămând, puţină
mâncare fără niciun gust poate fi sursa unei imense sa-
tisfacţii. Este satisfacţia marginală câştigată prin trece-
rea de la cod la creveţi uriaşi sau de la brânza topită la
brânza franţuzească la fel de mare ca cea produsă de
trecerea de la consumul unui bol de orez pe zi la două?
Costul marginal al ultimului exemplu de îmbunătăţire
este cu mult mai mic.
(d) Este PIB-ul/loc. un instrument corespunzător de măsu
rare a bunăstării, chiar şi după ce am făcut toate ajus-
tările sugerate în anexa prezentului capitol? Procesele
folosite pentru calcularea PIB-ului ţin bine seama de
costurile sociale şi psihologice asociate obţinerii unui
produs intern brut mai mare?
(e) PIB-ul per capita poate fi mărit fie prin creşterea PIB-ului,
fie prin reducerea numărului de locuitori. Dacă un PIB
per capita în creştere indică înspre o îmbunătăţire a ni-
velului de trai al oamenilor, cu fiecare persoană care se
naşte în societatea respectivă, bunăstarea scade. Părinţii
acelor copiii gândesc astfel? Până la unnă, ei sunt cei
ale căror venituri per ca.pita scad semnificativ odată cu
naşterea unui alt copil.
(f) Adepţii creşterii economice zero sunt în mod special
preocupaţi de efectele dăunătoare pe care acest proces
le are asupra mediului înconjurător. Creşterea economi-
că reduce în mod necesar calitatea mediului înconjură
tor?
(g) Creşterea PIB-ului face posibile lucruri care înainte erau
imposibile. Soarta acestora va depinde în mare parte de
nivelul PIB-ului deja obţinut. În Etiopia sau Bangla-
desh, creşterea. PIB-ului ar face posibilă o alimentaţie
corespunzătoare pentru milioane de oameni, precum şi
îngrijiri stomatologice care i-ar face să evite multe sufe-
rinţe şi să.:şi păstreze dinţii până la bătrâneţe. O rată de
creştere a PIB-ului/loc. de 2% ce lucruri ar face posibile
pentru cetăţenii Statelor Unite pe parcursul următorilor
35 de ani, perioadă necesară pentru dublarea nivelului
acestuia? (Acelora dintre dumneavoastră care au mari
îndoieli în legătură cu valoarea creşterii economice în
lumea de azi, le recomandăm cu căldură o cărţulie seri-
406 să de Peter Berger, un sociolog care a făcut multe cerce-
tări în domeniul economiei. şi al culturii, The Capitalist
Capitolul 13 Revolution: Fifty Propositions about Prosperity, Equality,
and Liberty, NY, Basic Books, 1986. Berger vă va întări
unele îndoieli, dar probabil că va îndepărta şi mai multe
dintre ele.)
2. Creşterea economică a statelor europene şi a coloniilor
lor s-a făcut pe spinarea ţărilor sărace din Asia, Africa şi
America Latină? Cei care cred că aşa a fost fac de obicei
referire la faptul că în trecut naţiunile Europei s-au folosit
de forţa militară de care dispuneau pentru a subjuga pe
altele mai slabe decât ele şi, în unele cazuri, să le impună
prin forţă relaţii comerciale inegale. Cei care nu sunt de
acord cu această perspectivă subliniază faptul că, până de
curând, multe dintre cele mai sărace naţiuni ale lumii nu
au avut aproape niciun fel de legături cu exteriorul şi că în
alte cazuri ţările occidentale au introdus în economiile lor
resursele care au iniţiat procesul de creştere economică. Ce
dovezi ar soluţiona această polemică?
3. Cum aţi explica faptul că Statele Unite şi Canada au expe-
rimentat ritmuri ale creşterii economice mult mai rapide
în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, decât ţările Americii La-
tine?
4. Manualul de faţă a subliniat de mai multe ori importanţa
domniei legii. În antiteză cu ea este guvernarea arbitrară,
acea guvernare care se face după voia celui ce se află la
conducere.
(a) Democraţia promovează domnia legii?
(b) Guvernele din Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong şi
Singapore - patru state care au experimentat o creştere
economică accelerată între anii 1950 şi 1990-în cea mai
mare parte a timpului nu s-au remarcat prin caracterul
democratic al sistemelor lor politice. Probabilitatea ca
domnia legii să fie instaurată este. mai mare într-o so-
cietate foarte democratică sau într-una cu o guvernare
oarecu;m autoritară?
5. Ar trebui ca naţiunile bogate ale lumii să ofere fonduri ce-
lor mai sărace, aşa cum susţin multe voci?
(a) Ce argumente aveţi pentru a susţine un astfel de aju-
tor?
(b) Ce argumente aveţi pentru a respinge un astfel de aju-
tor?
6. Sprijinul financiar extern acordat ţărilor sărace de către na-
ţiunile bogate sau de instituţii internaţionale ar trebui să
fie necondiţionat, sau ţările donatoare ar trebui să exercite
un oarecare control asupra modului în care sunt utilizate
fondurile oferite de ele?
7. Capitolul de faţă oferă două motive pentru care învestitiile 407
private ar fi mai bune pentru ţările mai sărace decât ~sis-
tenţa financiară oferită de guverne străine sau de înstitutii
---111,~
Avuţia naţiunilor:
internaţionale. Unul dintre ele este acela că asistenta teluri- globalizare
că vine adesea la pachet cu investiţia privată. Celălalt mo- şi creştere economică
tiv este că investitorii privaţi ar putea fi mai hotărâţi să-şi
vadă fondurile plasate convenabil, prin urmare vor înclina
mai puţin spre finanţarea unor proiecte care nu susţin creş
terea economică. Puteţi găsi motive care să susţină opinia
contrară, aceea că asistenţa guvernamentală sau cea oferită
de instituţiile internaţionale ar fi mai bună pentru ţările să
race decât investiţiile private?
8. Cultura unor ţări sărace nu este de acord cu întrarea femei-
lor în câmpul muncii, sau, în unele cazuri, chiar cu oferirea
unei educaţii mai vaste acestora.
(a) Credeţi că potenţialele ţări donatoare ar trebui să insiste
asupra schimbării unor asemenea politici şi obiceiuri ca
o condiţie pentru acordarea sprijinului financiar?
(b) Ce răspuns aţî da cuiva care ar pretinde că o asemenea
cerere ar fi un amestec nefondat în afacerile interne ale
altei ţări şi culturi (poate chiar şi ale unei alte religii)?
9. Vă puteţi gândi la câteva modalităţi prin care creşterea
economică poate înrăutăţi nivelul de trai măcar al câtorva
indivizi din societate? De vreme ce tot mai mulţi oameni
obţinut un venit suficient de mare încât să-şi cumpere ma-
şini, cei care nu şi le pot permite sau cărora nu le place
să circule cu ele prin marile oraşe au un nivel de trai mai
scăzut? Nivelul de trai al unor oameni se poate înrăutăţi
vreodată doar pentru că nivelul altora s-a îmbunătătit? ..
Banii
14
Pe parcursul acestui manual, am vorbit în mai multe rânduri
despre bani. Banii sunt cei care pun în mişcare comerţul naţional
şi mondial. Nu ar trebui să vă mire, deci, hotărârea noastră de a
le dedica un capitol întreg.
Evolutia
, banilor
De-a lungul· timpului, oamenii au încercat să găsească diverse
metode de a face comerţ astfel încât să obţină un profit maxim,
iar experienţa i-a învăţat să prefere drept mijloc de schimb me-
talele rare. Cuprul, bronzul, argintui şi aurul sunt durabile, pot
fi fragmentate şi apoi regrupate cu uşurinţă, au o disponibilitate
limitată şi, graţie frumuseţii şi durabilităţii lor, sunt valoroase şi
q.in alte puncte de vedere. Un principal dezavantaj este acela că o
· persoană care primeşte drept plată piese de metal nu poate deter-
mina pe loc adevărata greutate şi fineţe a metalului. Oamenii cu
putere politică au rezolvat parţial această dificultate atunci când
au descoperit că pot transforma metalele preţioase în ~nonetj.e,
Ei s-au hotărât să primească lingouri de metal şi să le transforme
în monede de o anumită greutate şi.fineţe, păstrându-şi pentru
~i o parte din metal. Clienţii erau dispuşi să suporte acest tip de
__ taxă, numită senioraj, deoarece metalul transformat în monede
avea o valoare precisă şi, în cazul schimburilor, valora mai ~ult
ctecât metalul _simplu. Respectiva persoană cu putere politică pu-
te.a beneficia şi de publicitate gratuită, imprimându-şi portretul
pe monede. Ulterior, marginile monedelor au fost finisate, ceea
ce a făcut ca valoarea lor să se poată păstra de-:a lungul timpului,
deoarece pentru cetăţeni nu mai era aşa de uşor să radă metalul
de pe monedele care le treceau prin mâini, înainte de a le utiliza
în alte tranzacţii.
Negustorii sau_ oamenii bogaţi care deţineau lingouri de aur
· ·sau argint au început să caute locuri în. care îşi puteau depozita
în siguranţă avuţiile şi au apelat la aurari, care asigurau păstra
rea obiectelor de valoare.·Chitanţele emise de aurari au fost, poa-
410 te, prima formă de bani de hârtie, fiindcă ele erau acceptate de
vânzătorii de bunuri şi servicii, ca mijloc de plată. Astfel, cumpă
Capitolul 14 rătorii nu mai trebuiau să îşi retragă lingourile din seifurile au-
rarilor şi nici să plătească eventualele costuri aferente returnării
lingourilor neconsumate.
Când au luat naştere băncile comerciale, care au început să
De la monede ... accepte depunerile în monedă, bancherii şi-au dat repede seama
că puteau împrumuta cu dobândă o parte dintre banii depuşi la
ei, fiindcă puţini deponenţi veneau simultan să îşi retragă banii.
Pe de altă parte, nu aveau de ce să împrumute efectiv monedele
de aur sau argint. Chitanţele erau chiar mult mai utile. Aceasta
a fost originea majorităţii biletelor de bancă, strămoşii direcţi ai
actualelor bancnote. Biletul de bancă era o bucată de hârtie, im-
primată cu diferite ornamente pentru a evita contrafacerea, care
menţiona promisiunea de a-i achita purtătorului său o anumită
cantitate de monedă metalică.
Dacă analizaţi banii de hârtie pe care îi deţineţi, veţi observa
. . . la biletele că ei sunt simple bilete de bancă, emise de către banca centrală
de bancă a ţării în care locuiţi. În cazul Statelor Unite, moneda hârtie este
emisă de una dintre cele 12 bănci ale Rezervei Federale. Până la
reproiectarea bancnotelor, la sfârşitul anilor 1990, sigiliul rotund
din partea stângă a portretului care apărea pe bancnotă menţio
na întotdeauna numele băncii emitente. Principala diferenţă în-
tre aceste bancnote şi cele care au reprezentat cea mai mare parte
a monedei hârtie în Statele Unite, dar şi în alte state din lume,
până acum 150 de ani, este aceea că în prezent ele sunt emise ex-
clusiv de către bănci guvernamentale şi nu promit să îi plătească
nimic purtătorului.
Mitul monedei fiduciare

Cuvântul latin fi.des înseamnă „încredere" .1 Există, în prezent,
oameni care se plâng de faptul că guvernele au transformat toţi
banii în monedă fiduciară. Din punctul de vedere al acestor con-
testatari, banii noştri de hârtie nu sunt bani adevăraţi, ci doar
hârtii pe care guvernul le-a transformat în bani printr-o simplă
declaraţie arbitrară. Vechile bancnote emise la nivel privat nu
erau monedă fiduciară, deoarece ele erau chitanţe pentru argint
sau aur şi îşi obţineau valoarea din respectiva „justificare" în me-
tal. Contestatarii susţin că acesta este un abuz al autorităţilor gu-
vernamentale, o fraudă care i-a permis guvernului să se îmbogă-
. ţească tipărind bani pentru a-şi finanţa extravaganţele, neţinând
cont de faptul că, cu cât tipăreşte mai mulţi bani de hârtie, cu atât
este mai mică valoarea banilor deţinuţi de cetăţenii săi.
1
În literatura de limbă engleză, termenul pentru moneda fiduciară este
,,fiat money" (lat.fiat = să se facă, să devină) (n. tr.).
Deşi
acest argument este parţial corect, el ignoră o idee fun- 411
damentală despre bani. Nimeni, nici măcar un guvern puternic, ----l>N11
nu poate transforma un obiect în bani printr-o simplă decizie
Banii
unilaterală. Un obiect se transformă în bani prin faptul că este efectiv
acceptat şi folosit de populaţie ca mijloc de schimb. Biletele de bancă
emise de Rezerva Federală sunt bani în Statele Unite, nu fiindcă
aşa spune guvernul, ci fiindcă populaţia Statelor Unite este dis-
pusă să le accepte ca plată pentru vânzarea bunurilor şi rambur-
sarea datoriilor. Guvernele din întreaga lume au descoperit că
dacă tipăresc prea multe bancnote, cetăţenii vor deveni reticenţi
în a le accepta şi, chiar şi în graniţele aceleiaşi ţări, vor prefera
un alt mijloc de schimb (de exemplu, bancnote emise de Rezerva
Federală a Statelor Unite). Caracteristica
esenţială a banilor
Natura banilor din ziua de astăzi este acceptabilitatea.

Toate consideraţiile de mai sus se doresc a fi un preludiu pentru
o afirmaţie adevărată şi importantă: Elementele pe care le folosim
astăzi ca mijloc de schimb reprezintă aproape exclusiv promisiuni ale
unor instituţii de încredere. Ce se foloseşte în prezent în Statele
Unite ca mijloc de schimb? Când vorbesc despre bani, americanii.
se referă aproape întotdeauna la acele hârtii verzi numite banc-
note ale Rezervei Federale şi la monedele de diferite dimensiuni
şi culori. Aceste elemente constituie, în economie, componenta
primară a masei monetare. Bancnotele emise de Rezerva Fede-
rală, adică cea mai mare parte a banilor aflaţi în circulaţie, sunt
practic bilete de bancă, promisiuni de plată - termenul contabil
este pasive - formulate de băncile Rezervei Federale. La înfiinţa
rea acestor bănci, biletele lor au fost acceptate deoarece ele im-
plicau o promisiune de a plăti, la cerere, ,,bani legitimi". Nimeni
nu a observat momentul în care promisiunea efectivă nu a mai
fost imprimată pe bancnote, fiindcă, între timp, bancnotele însele
deveniseră „bani legitimi".
Există substitute pentru numerar? După cum am subliniat
încă din Capitolul 3, există substitute pentru orice, inclusiv pen-
tru banii în numerar. De fapt, cel mai frecvent folosit mijloc de
schimb nu sunt banii în numerar, ci banii din conturile curente: Ce folosim?
conturi deschise la instituţiile financiare, din care se pot transfera fon- Bancnote
duri prin simpla completare a unui cec. 2 Contul curent este de regulă (numerar),
deschis la o bancă comercială sau la una cu servicii complete, iar plus banii din
din el se pot retrage bani oricând se doreşte acest lucru. Aces- conturile curente
te conturi reprezintă, totodată, o promisiune de plată, un pasiv
pentru banca la care sunt deschise. Banca le datorează titularilor
2
În practica financiară americană (spre deosebire de cea românească,
unde nu este atât de răspândit), cecul este cel mai frecvent utilizat mijloc de
plată. (n. tr.)
de conturi banii din conturile curente. Persoanele fizice şi juri-
dice din America îşi achită majoritatea tranzacţiilor completând
cecuri~ adică spunându-le. băncil9r să nu le mai datoreze lor o
anumită sumă de bani şi să înceapă să datoreze suma respectivă
persoanei în beneficiul căreia este scris cecul.
Studenţii nu înţeleg de la început că banii dintr-un cont cu-
rent chiar sunt bani, în adevăratul sens al cuvântului. Desigur, şi
ei folosesc bani. Atunci când primesc un cec, îl încasează; .adică,
în schimbul cecului respectiv, ei primesc bani, pe care îi cheltu-
iesc. Însă obiceiurile.studenţilor nu sunt deloc similare cu cele
ale societăţilor comerciale,· ale instituţiilor publice şi ale gos-
podăriilor. Majoritatea covârşitoare a schimburilor, din punctul
de vedere al valorii, se desfăşoară prin intermediul conturilor
curente. Atunci când completează un cec, cumpărătorii îşi in-
formează banca să le transfere vânzătorilor. o parte din banii
care se află în contul lor. De regulă, vânzătorii depun cecurile la
bancă în loc să le încaseze, informându-şi, astfel,propria bancă,
să preia proprietatea sumei al cărei transfer a fost comandat de
emitentul cecului. Practic, nu există niciun transfer de monedă.
Banca la care este depus cecul face o înregistrare, iar banca ce
trebuie să onoreze cecul face şi ea o înregistrare echivalentă,
însă în sens opus.
Bancnotele emise de Rezerva Federală şi banii din conturile
curente sunt principalele mijloace de schimb din Statele Unite
şi, totodată, reprezintă promisiuni sau pasive ale unor instituţii
de încredere. De ce este acest lucru atât de important? Fiindcă el
an1.tă cât de greu se controlează volumul de bani din societate.
Volumul mijloacelor de schimb din societate poate fi extins de
către orice instituţie capabilă să convingă populaţia să deţină şi
să utilizeze pasivele. emise de ea. Instituţiile private şi publice
carţ pot face acest lucru deţin şi capacitatea de a crea bani.
Câţi bani sunt disponibili în economie?

Rezerva Federală calculează. ceea ce se numeşte Ml, adică. masa
monetară în sens restrâns, însumând banii aflaţi în circulaţie,
conturile curente şi cecurile de călătorie. Tabelul 14-1 vă prezintă
cuantumul acestei sume şi variaţia ei de la Ull an la altul. Cantita-
tea de monedă din economie fluctuează considerabil de la o zi la
alta, deci, de obicei, cifrele reprezintă medii pentru o anumită pe-
rioadă de timp. Cifrele din acest tabel sunt exprimate în miliarde
de dolari şi sunt mediile zilnice pentru luna decembrie.a fiecărui
an. Totodată, este prezentată creşterea sau reducerea procentua-
lă a masei monetare totale, faţă de anul precedent.
Dacă masa monetară în sens restrâns este numită Ml, s-ar
putea crede că există o masă monetară mai amplă, numită poate
M2. M2 este Ml plus depozitele sub 100.000 de dolari şi acţiunile
la fondurile mutuale de pe piaţa monetară cu amănuntul, ce per- 413
mit investiţii iniţiale mai mici de SO.OOO de dolari. M2 măsoară
valoarea în dolari a activelor pe care publicul le poate transforma Banii
cu uşurinţă - de exemplu dând un telefon la bancă - în mijloc de
schimb.
Modificarea M2 faţă de Ml este determinată de preferinţele
populaţiei cu privire la forma în care aceasta doreşte să-şi păs
tre:Ze banii şi activele monetare. Dacă transferaţi 500 de dolari
pe. care i-aţi luat cu împrumut din contul curent într-un cont de
economii d~schis la aceeaşi bancă de unde aţi împrumutat, Ml
scade cu 500. de dolari, însă M2 rămâne neschimbată, fiindcă M2
Tabelul 14-1 Ml în miliarde de dolari (valori zilnice medii în luna

decembrie)
Sursa: Comitetul de Guvernare al Sistemului Rezervelor Federale,

www.f~deralreserve.gov;
414 cuprinde tot ceea ce cuprinde şi
Ml. Cei 500 de dolari au ace-
..i'l"'f: lui M2, indiferent dacă se află
eaşi contribuţie la valoarea totală a
i: Capitolul 14 într-un cont curent sau într-un cont de economii. Prin urmare,
t
f! creditele bancare măresc Ml. Dorinţa publicului de a păstra mai
mulţi sau mai puţini bani în conturile curente sau în cele de eco-
nomii va determina diferenţe de creştere între Ml şi M2.
Creatia
, monetară
Băncile creează monedă la propriu, însă nu tipărind mai multe
bancnote. Să presupunem că vi se aprobă cererea pentru un credit
de 500 de dolari de la Prima Bancă Naţională. Ofiţerul de credite
va întocmi un borderou de depunere pe numele dumneavoastră,
pentru suma de 500 de dolari, îl semnează şi i-l înmânează casi-
erului, care vă va credita contul curent cu ?00 de dolari. Suma
totală a monedei din conturile curente creşte imediat cu 500 de
dolari. Masa monetară creşte cu respectivii 500 de dolari. Multe
persoane cred că banca ia acei 500 de dolari din contul altcuiva,
însă acest lucru nu poate fi adevărat. Cu siguranţă persoana afla-
tă în acea situaţie ar protesta! Banca a creat cei 500 de dolari pe
care vi i-a împrumutat.
Acei 500 de dolari chiar sunt bani? Să spunem că aţi împru-
mutat bani pentru a vă cumpăra un calculator personal. Dacă
mergeţi la magazin şi scrieţi un cec pentru 500 de dolari, angaja-
ţii magazinului vă lasă să ieşiţi pe uşă cu calculatorul dorit. Iată
dovada că banii din cont sunt adevăraţi. Responsabilul financiar
al magazinului va depune la bancă cecul completat de dumnea-
voastră, iar contul magazinului va fi creditat cu cei 500 de dolari.
Banca la care este deschis contul magazinului va trimite cecul la
sistemul de compensare a cecurilor din cadrul Rezervei Federa-
le. Acolo, contul băncii respective, deschis la sucursala locală a
băncii centrale, va fi creditat cu 500 de dolari, iar contul băncii
dumneavoastră va fi debitat cu 500 de dolari. Banca centrală va
trimite apoi cecul la banca dumneavoastră, care va anula datoria
pe care o are faţă de dumneavoastră: cei 500 de dolari pe care vi-i
creditase anterior în cont. Însă cantitatea totală de monedă aflată
în circulaţie nu scade când se derulează aceste operaţiuni, fiindcă
cei 500 de dolari creaţi de banca dumneavoastră încă există şi se
află în contul curent al magazinului de calculatoare.
De ce a fost banca dispusă să creeze cei 500 de dolari pentru
Băncilecomerciale dumneavoastră? Fiindcă i-aţi oferit băncii propria dumneavoas-
pot crea bani tră promisiune, credibilă, de a rambursa cei 500 de dolari plus
fiindcă populaţia dobânda, la o anumită dată viitoare. De ce a putut banca să cree-
este dispusă ze 500 de dolari pentru dumneavoastră? Pentru că populaţia este
să accepte dispusă să accepte promisiunile asumate de bancă privind con-
promisiunile turile curente şi să le folosească drept mijloc de schimb. Băncile
băncii drept plată. comerciale sunt cel mai bun exemplu de instituţii private care
pot convinge populaţia să le deţină şi să le folosească pasivele. 415
Nu e nevoie de mai mult pentru a crea monedă.
Veţi spune că lucrurile nu au cum să fie atât de simple, că e
ca şi cum aţi avea în pivniţă propria maşină de făcut bani. Tutu-
ror ne-ar plăcea să putem crea bani. Ar fi mult mai uşor decât să
muncim pentru ei. De ce băncile pot face acest lucru, însă marea
masă. a populaţiei, nu? Şi, dacă totul e adevărat, nu ar fi logic
ca masa monetară aflată în circulaţie să crească şi să tot crească
până nu mai are nicio valoare? Dacă băncile au la dispoziţie un
mecanism atât de bun, de ce s-ar opri vreodată?
Ceea ce poate fi creat poate fi distrus

Iată o altă întrebar~: se întâmplă ceva cu cantitatea de bani atunci
când rambursaţi împrumutul? Să presupunem că aţi acumulat
bani, fie în contul curent, fie în propria puşculiţă, deci puteţi plăti
împrumutul, plus dobânda, la data scadenţei. La momentul res-
pectiv, mergeţi la bancă cu cei 575 de dolari pe care îi datoraţi,
sub formă de bancnote. Atunci când îi predaţi la bancă, masa
monetară aflată în circulaţie scade cu 575 de dolari. Reţineţi că
moneda reprezintă bani doar dacă este deţinută în afara siste-
mului bancar.
Dacă, după cum este mai probabil, aveţi cei 575 de dolari
în contul curent, scrieţi un cec în favoarea băncii pentru suma
respectivă. Banca scade 575 de dolari din contul dumneavoastră
curent, iar masa monetară scade cu 575 de dolari. Prin urmare,
se creează monedă atunci când băncile acordă împrumuturi şi
se distruge monedă atunci când clienţii îşi rambursează împru-
muturile. Astfel, masa monetară totală aflată în circulaţie creşte
în orice perioadă în care băncile acordă noi credite într-un ritm
mai mare decât cel de rambursare a creditelor bancare existente,
iar masa monetară scade atunci când creditele bancare existente
sunt rambursate într-un ritm mai accentuat decât cel de acordare
a noilor credite.
Credibilitatea şi încrederea
Într-o societate în care creditele bancare nu sunt reglementate
prin lege, singura limită în calea capacităţii unei bănci de a crea
monedă încontinuu ar fi capacitatea sa de a-şi păstra credibilita-
tea. O bancă poate crea monedă prin intermediul promisiunilor
doar atât timp cât populaţia are încredere în promisiunile re-
spective, deci doar atât timp cât populaţia crede că banca vrea şi
poate să-şi plătească datoriile atunci când este cazul. Dacă oame-
nii care au deschise conturi curente la Q anumită bancă încep să
aibă dubii că banca îşi va putea plăti datoriile atunci când îi vor
solicita acest lucru, ei se vor hotărî să încaseze datoriile respec-
416 tive. (Reţineţi: contul deschis la bancă 'este un pasiv al băncii, o
datorie a băncii fată de dumneavoastră.) Populaţia se va duceJa
Capitolul 14 bancă şi va cere să-şi primească banii. Sub ce formă? Sub forma
pasivelor unei alte instituţii, o instituţie ~ care fr1că au ~crede~
re, precum băncile Rezervei Federale. Sa presupunem ca aveţi
în contul curent suma de 237,28 de dolari. Dacă vă îndoiţi de
credibilitatea băncii dumneavoastră, veţi retrage această sumă
transformând-o în bancnote emise de Rezerva Federală, plus alte
câteva monede.
Această actiune a dumneavoastră nu va modifica masa mo-
netară aflată în' circulaţie, deoarece masa monetară nu cuprinde
sumele din interiorul sistemului bancar. Atunci când v-aţi închis
contul curent, masa monetară existentă în conturile curente a
scăzut cu 237,28 de dolari, în timp ce masa monetară aflată în cir-
culatie a crescut cu aceeaşi sumă. În urma acţiunii dumneavoas-
tră ~ulată cu actiunile tuturor (sau aproape tuturor) celorlalţi
de~onenţi ai băncii, presupunând că toţi se îndoiesc de dorinţa
şi de capacitatea băncii de a plăti acele sume la cerere, banca va
rămâne fără monedă în rezervele sale şi va solicita rezerve supli-
mentare de la sucursala locală a băncii centrale. Sucursala res-
pectivă va ajuta ban.ca comercială, aşa cum şi banca vă ajută pe
dumneavoastră. Banca centrală îi oferă băncii comerciale banc-
notele de care are nevoie şi scade suma respectivă din contul pe
care banca comercială îl are la banca·centrală. Există posibilitatea
ca disponibilităţile din acel cont al băncii dumneavoastră la ban-
ca centrală să fie suficiente pentru ca banca să poată obţine toate
bancnotele de care are nevoie pentru a satisface cererile depo-
nenţilor suspicioşi. În acest caz, deponenţii s-au alarmat fără mo-
tiv, banca este de fapt viabilă şi nu există motive de neîncredere.
Cealaltă posibilitate este ca banca să-şi epuizeze contul deschis la
banca centrală înainte de a satisface cerinţele tuturor deponen-
tilm, caz în care suspiciunile deponenţilor se confirmă, banca se
dovedeşte insolvabilă şi va fi obligată să se retragă de pe piaţă.
Aşadar, ceea ce restrânge capacitatea unei bănci neregle-
mentate de a crea în permanenţă masă monetară este capacitatea
sa de a-i asigura în continuare pe deponenţi că, la cerere, ea va
putea să-şi transforme promisiunile 'în alt tip de masă 1:1oneta-
ră în care populaţia are mai multă încredere, precum, m acest
caz, bancnotele emise de banca centrală. Cu cât o bancă. creează
mai multă monedă, dacă restul condiţiilor rămân neschimbate,
cu atât capacitatea ei de a face faţă cerinţelor deponenţilor va fi
Populaţia trebuie mai redusă. Motivul este unul simplu. Procesul creării de mone-
să-şi păstreze dă creează mai multe pasive pentru bancă. Rezultatele nu sunt
încrederea într-o pozitive nici dacă deponenţii unei bănci plătesc banii primiţi cu
anumită monedă, titlu de împrumut unor persoane care îi depun la alte bănci (aş_a
altfel nu o va cum am menţionat în exemplul cu magazinul de calculatoare, fi-
mai accepta. indcă banca centrală „compensează" cecul luând bani din contul
băncii dumneavoastră şi ducându-i în contul băncii magazinului
de calculatoare). Astfel, ban~a dumneavoastră pierde rezerve pe 417
care, altfel, le-ar putea folosi pentru a satisface cererea de masă.
m~metară a depone:1ţilor. Băncile care vor să câştige dobândă Banii
prm crearea de masa monetară trebuie să păstreze, deci, un echi-
libru între dorinţa lor de a obţine venituri mai mari şi nevoia de
a păstra încrederea deponenţilor.
Băncile reglementate:
cerinţele privind rezerva legală
Rata rezervei
Am descris restricţiile asupra creării de masă monetară bancară obligatorii: procentul
c~:e ar exista într-~n--sist~m bancar ~ereglementat, pentru a da~ din rezervele unei
nfica natura esenţiala a sistemului. Insă toate sistemele bancare
bănci care trebuie
din lume sunt, în prezent, reglementate. Reglementarea de bază
să rămână în
care acţionează drept constrângere fundamentală asupra creării
seifurile sale sau
de masă monetară de către băncile din Statele Unite, este cerinta
în conturile pe
privind rezerva legală. Băncile nu au voie să aibă pasive care ~ă
depăşească un anumit multiplu al rezervelor. care le are deschise
Rezerva exprimată procentual, rata rezervej obligatorii, este
la una dintre
o regulă importantă a jocului bancar. Rata rezervei obligatorii băncile centrale.
exprimă procentul din rezervele totale ale unei bănci pe care
aceasta trebuie să le deţină sub formă de numerar sau conturi la
o sucursală locală a băncii centrale. De exemplu, o rată a rezervei Bancherii caută
obligator~i de 25% înseamnă că o bancă cu conturi curente de oportunităţi de
100 de milioane de dolari trebuie să deţină efectiv 25 de milioane profit investindu-şi
de dolari. Restul de 75 de milioane sunt rezervele excedentare ale rezervele
băncii, p~ care ea leu folo„seşte pentru a face investiţii profitabile, excedentare!
de regula sub forma de 1mprumuturi. Să nu uităm că obiectivul
oricărei bănci comerciale este acela de a obţine profit. Băncile
intenţionează· să se împrumute la o rată redusă a dobânzii (de Conturile Rata
e~~mplu, ceea ce plăt.esc clien5ilor, în conturile de economii) şi curente rezervei
obligatorii
sa 1mprumute fonduri la o rata mai mare (pentru un credit auto 0-8,5
sau pentru o ipotecă, de exemplu). Diferenţa reprezintă profitul milioane$ 0%
potenţial, desigur, după acoperirea tuturor celorlalte cheltuieli 8,5-45,8
ale băncii. milioane$ 3%
Care este rata rezervei obligatorii pentru băncile comerciale peste 45,8
din Statele Unite? Puteţi ghici? 90%? 50%? Poate chiar mai mică milioane$ 10%
25% sau chiar 15%? Chiar dacă vi se pare incredibil, valoarea ei Conturile Rata
medie este de obicei mai mică de 10%. Rata rezervei obligatorii ia va- de economii rezervei
lori diferite, în funcţie de cuantumul rezervelor (tranşe). De câti- obligatorii
orice nivel
va ani, rata rezervei obligatorii pentru o bancă comercială este 0%
stabilită la 0% pentru primele 8,5 milioane de dolari în conturile

Rezervele păstrate
~r~nte, 3% pen~ _co~turile între 8,5 milioane de dolari şi 45,8
efectiv la bancă nu
m1hoane de dola:~:i ş1 10 Yo pentru conturile care depăşesc 45,8 mi-
lioane de dolari. In prezent, pentru rezervele sub forma conturi- aduc niciun câştig,
lor de economii, rata rezervei obligatorii este de 0%. deci bancherii le
consideră o taxă.
418 Având în vedere diferenţele dintre aceste tranşe, rata me-
die a rezervei obligatorii este, actualmente, aproximativ 7-8%.
Capitolul 14
Aceasta înseamnă că o bancă comercială obişnuită, cu rezerve to-
tale de 100 de milioane de dolari, trebuie să păstreze practic doar
8 milioane şi are binecuvântarea Rezervelor Federale pentru a
investi restul de 92 de milioane în activităţi profitabile (adecva-
te). Fondurile păstrate de bancă nu sunt purtătoare de dobândă.
Astfel, din punctul de vedere al unui bancher, cerinţele privind
rezervele seamănă cu o taxă. Creşterea ratei rezervei obligatorii
pentru cele trei tranşe ar însemna că băncile ar avea mai puţine
rezerve excedentare, ceea ce le-ar reduce capacitatea de a acorda
împrumuturi, le-ar impune costuri mai ridicate şi le-ar reduce
potenţialul de a genera profit.
Rezerva Federală, autoritatea de urmărire

şi punere în aplicare a normelor
Am vorbit în ultimele pagini despre băncile care aparţin Rezer-
vei Federale fără a le descrie în mod adecvat. Vom remedia acum
această eroare. Rezerva Federală este banca centrală din Statele
Unite, creată printr-o lege a Congresului, în 1913. Deşi, teoretic,
ea se află în proprietatea băncilor comerciale, Rezerva Federală
este practic o agenţie guvernamentală. Comitetul său de guver-
nare de la Washington este desemnat de preşedintele Statelor
Unite, la recomandarea şi cu aprobarea Senatului. Acest comitet
controlează politicile celor 12 bănci care constituie sistemul. Se
pare că există 12 bănci centrale, însă aceasta este doar o aparenţă.
În urmă cu mai multă vreme, populaţia era reticentă faţă de ac-
tivităţile firmelor de brokeraj, iar băncile centrale s-au răspândit
în întreaga ţară, pentru a contracara astfel de suspiciuni. Rezerva
Federală este, de fapt, o singură bancă (cu mai multe sucursale),
cel puţin din momentul punerii în aplicare a modificărilor legis-
lative adoptate de Congres în anii 1930. Puterea fiecăreia dintre
cele 12 bănci locale depinde destul de mult de influenţa sa la
nivelul elaborării de politici şi strategii în domeniu, prin inter-
mediul personalului său executiv şi de cercetare.
Graţie capacităţii sale de a stabili cerinţele privind rezervele
legale ale băncilor (în cadrul limitelor ample hotărâte de Con-
gres) şi mulţumită puterii sale de a extinde sau de a contracta
volumul rezervelor, în dolari, Rezerva Federală restrânge activi-
tăţile de creditare ale sistemului bancar comercial şi, altfel, pro-
cesul creaţiei monetare. De asemenea, Rezerva Federală hotărăş
te care este definiţia rezervelor legale. Începând cu anul 1960,
rezervele legale sunt constituite de numerarul aflat în seifurile
băncilor, plus conturile deschise de acestea la sucursala locală a
băncii centrale.
În concluzie, este adevărat că băncile .
1 private nu pot
mone d a a nesfarş1t. In primul rând b
V A , A
. crea
. , anca trebme să v v 419
persoane dispuse să se împrumute în cond'ti"l " gaseasca
.
1e sunt d ispuse
1
v , 1 e m care b V •
sa crediteze dar totod tv . anc- V Banii

b anc11e ca iş1 vor rambursa dator1·1·1e coa af capabile sa co
v • V ,.. •
.
' .
nvinga
v
. ,. · n orm prom · · .1 ,..

al doilea rand, fiecare bancă trebu· fu . isium or. In V
. Ie sa nctioneze " 1· •
impuse de rezervele sale. Aceasta este rest . t· , m im1tele
·1 ne ia pe care o fol
autontaţi e guvernamentale în efortu ·1 I d,
• V
osesc
· n e or e a exercI·t
asupra creditării bancare si deci as a control
V ~ •upra procesului de ' , •
monetara. Fiecare bancă este supusă obl' t.. . creaţie
,.. 1ga 1e1 1egale de d •
rezerve m formele prevăzute de lege O b ' a eţme V
" . . · anca poate acord ·

rmprumutun ş1, astfel, poate crea masă moneta d a n01 V
ra, oar când

rezerve exce d entare, adică rezerve mai· . d ,._ are
v man ecat suma · • v
prevazuta de lege. Rezerva Federală
V
. mm.una
are capacitatea de ., .
sau de a reduce rezervele sistemul . b . a man
V • UI ancar sau altern ti ...
a man sau de a reduce rata rezerve• bl' .. ' a v, de

b ·z . I o igatoru. Rezervele i
ancz or acţwneaza ca o restrictie asupra , t ..
V V
. mpuse V • •
,n ,. . ' creş erzz cantztatzz d d"'

a1.ate zn circulaţie. Aceasta pare să nu aibă a roa : . emane a
cu conceptul uzual de fond de rezervă I p pe mc10 legătură
, a care se poate 1 ,..
caz de urgenţă. De fapt, în ziua de ast'"' . ape a m
" d 1· azi, rezervele leg 1
,._ , semnificativă d e rezerva.
m ep mese o functie "' Cermta
. a.e .nu
rezervele este, m vremurile noastre O t ,. .' pnvmd
, cons rangere rm .,
lege asupra capacitătii sistemului bancar . pusa de
· comercial d •
masa monetară. e a extinde
Nu ar fi, totuşi, nevoie ca băncile să detin· V
a rezerve pe t
a face f a~a eventualelor retrageri masive de b .7
v ,
.., n ~u
numeroşi deponenti îşi pierd încrederea ~.nt bani. "'0 ~ca, subit,
r-o anca d ·f
de motiv ş1 dacă ar încerca să îşi retragă b „ b
• • ' J
, m I erent
f ace faţa solicitărilor. Ar trebui să se închid v . ,anca nu ar
.., ami, t
. pu ea
. . "'. a, iar conturile tutu
ror c11enţ11or sai nu ar mai avea nicio v I 1"
a oare. n aceasta sit r
v -
• d "
pier erea mcrederii s-ar putea propaga ş·1 . . ua,1e,
,.. asupra altor bă · d ·
trugandu-se o mare parte a sistemului banc nci, Is-
o· aL
manii 1930 şi până în prezent, Statele Unite nu .
confruntat cu o astfel de panică financ· . , ( . s-au mru.
. • iara vom discuta d
cele mai recente evenimente în ultimul capitol) Motiv ~sp:e
nu are foarte mare legătură cu nivelul rezerve! .b ul, msa,
.. b"' · or ancare o·
ţu anc1lor nu se mai grăbesc să-şi retragă b „ fi · Ien-
.
d e probleme financiare . anu 1a ecare z
ale unei bănci· fi' d "' von
1or sunt asigurate de FDIC (Corporatia ,Fedm al" ca acum co tu ·1
d . n ne
·
Depoz1telor). , er a e Asigura
Dacă, indiferent de motiv: b .., ,. . re a
.. . . , o anca se mchide d
ponenţu e1 pot fi despăgubiţi prin acest sistem ' e-
deral de asigurări, în termen de câteva z1·1e L g~vfi~_mamental fe-
" 1 · a m mtarea FDIC
m 933, au existat voci care au sustinut că t ' ,
l b"' . , axe1e percepute d
a anc1 pentru asigurarea depozitelor erau mult r . . . :'
FDIC va falimenta atunci când va "mcerc "' d ~ ea m1c1 ŞI ca
.. "' - a sa- espagub v d
ponenţiI ale caror bănci şi-au închis portile Î v . ea~ca e-
a FDIC a pus capăt fenomenului de r~tra~::a;_Im? a e~1stenţă
1
as1ve ş1, astfel,
420 băncile nu au mai dat faliment ca înainte. Taxele percepute de
FDIC s-au dovedit a fi, aşadar, mai mult decât adecvate. 3 Este
Capitolul 14 posibil ca înfiinţarea FDIC să fie cea mai stabilizatoare reformă
monetară pusă în aplicare în anii 1930.
Trebuie evidenţiat faptul că, din 1930 şi până în prezent,
procedurile Rezervei Federale s-au îmbunătăţit considerabil. Ac-
tualmente, Rezerva Federală înţelege că are obligaţia de a furniza
monedă sistemului bancar, indiferent de sumele pe care băncile
le deţin ca rezerve. Astfel, în prezent, o bancă poate face faţă ori-
cărei solicitări de monedă, indiferent cât de mare este aceasta,
procurând monedă suplimentară de la Rezerva Federală. Dacă
banca şi-ar consuma întreaga rezervă, Rezerva Federală i-ar îm-
prumuta băncii rezerve suplimentare, primind drept garanţie o
parte dintre creanţele din portofoliul de active al băncii pe care
o creditează. Băncile au acces la acest privilegiu de creditare
oricând solicită, în mod legal, rezerve suplimentare. Din acest
motiv,, întregul sistem bancar şi monetar este mai flexibil faţă de
condiţiile schimbătoare, dar şi mai rezistent la crize şi la alte per-
turbări temporare.
Instrumentele utilizate de Rezerva Federală

Am văzut, deci, că Rezerva Federală stabileşte şi pune în aplicare
cerinţele specifice privind rezerva legală. Dar cum reuşeşte ban-
Rata rezervei ca centrală să extindă sau să reducă masa monetară? (Vom păstra
obligatorii pentru următorul capitol întrebarea de ce banca centrală doreşte
este folosită ca să manipuleze masa monetară.) Cel mai puternic instrument, cel
regulă impusă a care creează premisele pentru celelalte manevre, este autoritatea
sistemului bancar. de a stabili cerinţe privind rezerva legală.
Orice modificare a ratei rezervei obligatorţi este, însă, consi-
derată de către persoanele cu drept de decizie din cadrul băncii
centrale un instrument care ar putea distruge sistemul bancar.
Bancherii trebuie să facă eforturi pentru a respecta cerinţele pri-
vind rezervele, motiv pentru care modificarea ratei rezervei obli-
gatorii ar putea îngreuna activitatea bancară. Aşadar, banca cen-
3
Dacă este bine ca guvernul să îi asigure împotriva pierderilor pe
deponenţii băncilor comerciale, cu siguranţă ar fi bine să fie asiguraţi şi
deponenţii la instituţiile de economisire şi creditare. Problema acestui tip
de asigurări este că deponenţii nu sunt deloc stimulaţi să monitorizeze
comportamentul instituţiilor la care îşi depun banii. Indiferenţa deponen~lor
şi comportamentul relaxat al autorităţilor de reglementare (deseori la
iniţiativa membrilor Congresului, care doresc să· facă favoruri alegătorilor
generoşi) au condus la pierderi enorme în anii 1990, la nivelul industriei de
economisire şi creditare, pe care a trebuit să le suporte toţi contribuabilii
americani. Populaţia a fost „de acord" să facă acest lucru atunci când „a
promis" că Corporaţia Federală de Asigurare a Economiilor şi creditelor
(FSLIC) îi va despăgubi pe deponenţii instituţiilor de economisire şi creditare
pentru eventualele pierderi suferite.
trală preferă să stabilească . în ceea .
' ce priveşte I
Pe care bancherii să le considere O regu1a. ., fix"'
. . rezerv.
. ., . e e, cerinte
, 421
mijloace pentru a modifica volumul a şi sa folosească alte --.v,~J
1
ternul bancar. Mai exact banca fa g obal al rezervelor din sis- Banii /
, ce acest lucru d"·fi "
de scont sau implicându-se în op ti . mo i cand rata
. era um pe p. t d . " "
once caz, banca centrală creează i ct· .ia,a eschisa. In
băncile comerciale creează şi dist; IStmge rezerve la fel cum
şi contractând credite. · ug masa monetară: acordând
Rata de scont
Banca centrală poate acorda în m d d .
. l fi" o irect un credit . b" .
comercia e, ea md cunoscută d t b unei anc1
. "' d
„ultima sursa e 1mprumuturi" Al " rep „ anca
"
bancher1·1 or „ sau
" . . n cazu1m care 0 b "
pecta cermţele privind rezervele s . . anca nu res-
au, ş1 mai grav: d "
retragere masivă de fonduri, ea poate . . . , aca are loc o
lichidităţile de care are nevoie pent prfimi de ~a banca centrală
. " ru a ace fata ace t . . ..
Atunc1 cand o bancă comercială se" , s e1 situatu .
. ., . ., · imprumută d I b '
trala, ea plateşte dobândă pentru d" e a anca cen-
" .. " . . ere itu1 respecti .
banzn m acest caz se numeşte rată d v, iar rata do-
e scont. Rata d
perceputa de catre banca centrală d 1 b" .
" V
e scont este rata

e a ancile co · 1
creditele pe termen scurt. Banca ce t l" . merc1a e pentru
n ra a cred1teaz"' tul d
zerve al bancu comerciale şi prime t "
V • •
. a con · e re-
.. . ş e m schimb p · I b"'
cn comerciale sau ale unui alt emi·t t (d asive a e an-
en .e exempl 0 bl" . .
guvernamentale), care se află i"n pot ~ . u, igaţmm
. . ,. roro1ulb"
1 ·· .
este similar modului în care O bancă _a~cn. Mecanismul
clien,1 "'. virandu-le
t ·1 or sa1, . " bani în·c t"comerciala. acorda"' ered"1te
on In sr.himb 1 .
uni de plată. u unei promisi-
Dacă doreşte, banca centrală poat ., .
vele globale ale sistemului bancar i de ~an sau reduce rezer-
din economie, modificând rata de ş eci, m~sa monetară totală Rata de scont: rata
I
scont. Mai exa t d . b dobânzii percepută

centrală reduce rata de scont băna·l . fi"
V
c , aca anca
' e ar incura. t "' " de banca centrală de
mute de la banca centrală şi ar ofe . Ja e sa se 1mpru-
n un voum 1 ·
ditare pe piaţa comercială. Pe de altă arte d ~a1 mare de ere- la băncile comerciale
.. ~t- ' aca banca centrală
măreşte rata de scont' astfel de act·IVJ.ta 1 ar fi d .
pentru creditele
rece ar creşte costul împrumutulti· d" ' escura1ate, deoa- pe termen sr.urt
1 1rect de I b ."
Creşterea ratei de scont ar limita ca ·t a anca centrala.
pac1 atea băn ·1 .
de a acorda mai multe credite şi d . ci or comerciale
' ec1, ar condu l d
masei monetare globale. ce a re ucerea
Se poate spune că rata de scont este .d V •
decât un dispozitiv real de rati·onal·. mfiai egraba un simbol

, izare, "ind " b
este selectivă în legătură cu băncile ca anca centrală
piU:l oficial al activitătii băncii cen:; care le creditează. Princi-
. · e este cel al gene ·t" ..
nu a1 profi tului, deoarece ea actione . ., " . rozi aţi1, Creşterea (reducerea)
. ,._ , aza in czrcumstant .l
ş1 nu 1mprumută orice bancă dispu v ..., l" . , e specia e ratei de scont ar
sa sap ateasc" d 0 b" d
punctul de vedere al băncii centrale d. a . an a. Din putea mări (reduce)
I ere 1te1e acord t bv ·1
comerciale reprezintă un privilemu
•
a e ana or
o~ ' nu un d:ept. Băncile, la rân-
422 dul lor, nu îşi contractează majoritatea împrumuturilor pe ter-
men scurt de la banca centrală, ci de la alte bănci comerciale, pe
Capitolul 14
aşa-numita piaţă a fondurilor federale. (Vom discuta în capitolul
următor despre rata dobânzii la fondurile federale, şi anume rata
dobânzii practicată în relaţiile dintre băncile comerciale, pentru
creditele pe termen scurt.)
Băncile contractează
majoritatea Operaţiunile pe piaţa deschisă
împrumuturilor pe
Banca centrală modifică foarte rar rata rezervei legale şi rata de
termen scurt de la
scont. Cel mai frecvent mecanism utilizat de banca centrală pen-
alte bănci, pe piaţa tru manipularea masei monetare naţionale constă în achiziţia şi
fondurilor federale. vânzarea de obligaţiuni ale guvernului Statelor Unite, în cadrul
operaţiunilor pe piaţa deschisă.
Banca centrală deţine un portofoliu de obligaţiuni guverna-
mentale deja emise, care valorează aproape cinci sute de mii de
Banca centrală miliarde de dolari. Atunci când îşi măreşte avuţia, achiziţionând
încearcă să obligaţiuni prin ·intermediul distribuitorilor de obligaţiuni gu-
influenţeze indirect vernamentale, ea completează cecuri pentru valoarea: achiziţiilor
celelalte rate ale sale, creând noi pasive, care corespund obligaţiunilor pe care şi
dobânzii (mai ales le adaugă în patrimoniu. Aceste cecuri sunt depuse la băncile co-
rata la fondurile merciale. Când băncile transmit cecurile sucursalei locale a băn
federale) cumpărând cii centrale, rezervele lor sunt creditate cu suma respectivă.
sau vânzând pe La ştiri se anunţă că „Banca Naţională a redus astăzi rata
scară largă titluri dobânzii". Între 2000 şi 2003, astfel de situaţii au fost extrem de
de valoare emise frecvente în Statele Unite. Afirmaţiile de acest gen sunt, însă, des-
de guvernul tul de înşelătoare. Singura rată a dobânzii pe care banca centrală
Statelor Unite. o stabileşte în mod direct este rata de scont. Banca centrală poate,
însă, declanşa un proces care va reduce rata dobânzii la nivelul
întregii economii, atât pentru creditele interbancare (rata la fon-
durile federale), cât şi pentru creditele auto, creditele cu ipotecă,
creditele pentru afaceri şi aşa mai departe, prin intermediul ope-
raţiunilor pe piaţa deschisă. Dacă factorii de decizie din. cadrul
băncii centrale se hotărăsc să reducă ratele dobânzii, ei pot face
acest lucru indirect, cumpărând obligaţiuni în cantităţi mari. Ban-
ca centrală poate încerca să cumpere, de exemplu, obligaţiuni
guvernamentale în valoare de 100 de miliarde de dolari de la
principalii distribuitori de titluri de valoare (în această categorie
sunt incluse şi marile bănci comerciale), cu care are deja legături
solide. Cum îi determină pe aceşti aproximativ 40 de agenţi să
îi satisfacă cererea? Îi contactează pe toţi şi îi întreabă care este
preţul de vânzare a respectivelor titluri de valoare. După aceea,
banca centrală cumpără obligaţiuni guvernamentale în valoare
de 100 de miliarde de dolari, în ordinea ascendentă a preţului.
Logica este una destul de simplă. Banca centrală primeş
te obligaţiunile, iar agenţii primesc, în total, 100 de milioane de
dolari, pe care îi depun în sistemul comercial bancar. Rezervele
totale ale sistemului bancar vor creşte acum, pentru început, cu 423
încă 100 de miliarde de dolari, care vor conduce la crearea altor
noi zeci de miliarde de dolari, sub forma rezervelor excedentare. Banii
Ce vor face bancherii cu acele rezerve excedentare? Vor acorda
noi credite: gospodăriilor, agenţilor economici şi altor entităţi.
Cum ne vor încuraja bancherii să contractăm mai multe credite?
Când banca centrală
Reducând rata dobânzii. (Curba cererii este în permanenţă descen-
cumpără obligaţiuni,
dentă, inclusiv curba cererii de credite!) Pe măsură ce rata do-
băncile comerciale
bânzii scade şi se contractează mai multe credite, va cere masa
primesc bani. Ml
monetară aflată în circulaţie. Pe scurt, când banca centrală achizi-
creşte, iar rata
ţionează obligaţiuni pe scară largă, rezervele băncilor comerciale
dobânzii scade.
cresc cu suma respectivă. Astfel, băncile comerciale pot reduce
rata dobânzii şi pot acorda mai multe credite. Rezultatul final
este o creştere a masei monetare Ml.
Tot acest proces este de natură reversibilă. De fapt, banca
centrală a început să 11 mărească" rata dobânzii în vara anului
2004. În acest scop, banca centrală a retras rezerve de Ia bănci
vânzând o parte dintre obligaţiunile guvernamentale care se aflaL~
deja în portofoliul său, către agenţii distribuitori de valori mobili-
are care au oferit suma cea mai mare pentru a achiziţiona respec-
tivele obligaţiuni. De exemplu, atunci când banca centrală vinde
obligaţiuni guvernamentale de un miliard de dolari, obligaţiuni
le ajung în mâinile unor persoane care le plătesc agenţilor prin
cec. Agenţii, la rândul lor, emit un cec în beneficiul băncii centra-
le, iar suma înscrisă pe cec este scăzută din contul de rezerve al
băncii asupra căreia este tras cecul. Obligaţiunile ajung la nume- Când banca
roase persoane şi organizaţii din toate sectoarele economiei, iar centrală
vinde
banca centrală primeşte un miliard de dolari, bani care sunt scoşi obligaţiuni, băncile
din circulaţia economică. Astfel, masa monetară Ml scade, fiindcă comerciale primesc
se anulează o parte din rezervele totale ale sistemului bancar obligaţiunile, iar
băncile sunt obligate să-şi reducă pasivele, diminuând creditare~ banca centrală
netă,"' iar rata dobânzii creşte la nivelul întregului sistem. primeşte bani.
In vara anului 2007, banca centrală şi-a reluat politica de „re- Ml scade, iar rata
ducere" a ratei dobânzii, încercând să mărească masa monetară dobânzii creşte.
şi să stimuleze din nou cheltuielile globale.
Cine ia de fapt deciziile?

Am spus că operaţiunile pe piaţa deschisă sunt principalul me-
canism al gestiunii monetare. Comitetul Federal al Pietei Deschi-
se (FOMC) este un comitet special, constituit din şapte membri
ai comitetului de guvernare şi cinci dintre cei doisprezece preşe
dinţi ai băncilor Rezervei Federale, care are rolul de a stabili di-
recţiile de acţiune ale acestui mecanism. Susţinătorii şi opozanţii
băncii centrale, atât economişti, cât şi politicieni, dezbat de multă
vreme problema gestionării eficiente a masei monetare.
424 Există două probleme principale. Una se referă la stabilirea
strategiei: banca centrală îşi stabileşte obiective corespunzătoa
Capitolul 14 re? Încearcă să facă ceea ce ar trebui? Cea de-a doua se referă
la aplicarea strategiei: banca centrală chiar îşi atinge obiectivele
stabilite? Desigur, aceste întrebări sunt interdependente, fiindcă
formularea inteligentă a unei strategii implică o evaluare realistă
a capacităţilor tehnice. Un antrenor care a cărui echipă mai are de
recuperat două eseuri în cea de-a patra repriză ia o decizie proas-
tă dacă impune o strategie de pase în condiţiile în care pasatorul
principal este foarte puternic, iar toţi jucătorii care prind min-
gea sunt neîndemânatici. Feriţi-vă de manualele care, asemenea
strategiilor de fotbal, tratează cu superficialitate problemele de
execuţie şi ignoră eventualele planuri ale concurenţilor.
Exagerăm, desigur, dacă presupunem că banca centrală dis-
pune de un mecanism de frânare şi accelerare, pe care îl foloseşte
pentru a ajusta masa monetară cu aceeaşi rapiditate şi siguranţă
cu care se frânează şi se accelerează o maşină în trafic. Gestiunea
Probleme legate monetară seamănă mai degrabă cu conducerea unei căruţe trase
de stimulente de catâri nărăvaşi, care, uneori, nu se opresc nici la un semnal
şi cunoştinţe foarte ferm. Mai mult, pot apărea tot felul de pasageri mai mult
sau mai puţin pricepuţi, care încearcă să-şi impună părerile sau
chiar să ia hăturile din mâna vizitiului. După cum vom vedea în
următorul capitol, gestiunea sistemului monetar poate fi o ac-
tivitate dificilă şi delicată, care comportă o serie de consecinţe
semnificative şi neintenţionate. Vom vedea, însă, că ea este şi o
activitate deosebit de importantă pentru întreaga funcţionare a
sistemului economic.
Anexă: CE PUTEM SPUNE DESPRE AUR?

Am discutat despre natura banilor şi despre capacitatea băncii
centrale de a manipula masa monetară naţională. Nu am omis,
însă, ceva important? Ce anume justifică banii? Banii nu trebuie
să aibă vreun fel de justificare? Ce rol mai joacă aurul?
Convingerea că banii trebuie să aibă "justificare" pentru a
avea valoare ridică o problemă interesantă. Ce se află în spatele
Dacăbanii ar fi justificării, pentru a-i oferi acesteia valoare? Dar car~ este justifi-
justificaţi
prin carea justificării? Toate aceste întrebări sunt greşite. In economie,
aur, prin ce s-ar valoarea este o consecinţă a rarităţii. Raritatea este rezultatul de-
justifica aurul? terminat de cerere şi de disponibilitatea limitată. Este suficient
de clar când şi de ce există cerere pentru un anumit tip de bani.
Banii vor fi ceruţi dacă se pot folosi pentru a obţine tot felul de
alte lucruri pe care le doreşte populaţia, adică dacă sunt acceptaţi
ca mijloc de schimb. Celălalt factor, disponibilitatea limitată, este
gestionat, mai mult sau mai puţin eficient, de coordonatorii mo-
netari ai Rezervei Federale. Nu este nevoie de nicio "justificare".
Dacă acest lucru vă sperie sau vă face să vă îndoiţi de valoarea
banilor pe care îi deţineţi în numerar sau în contul curent vă
puteţi convinge destul de repede, ,, vânzându-vă" banii alt~ra. 425
Veţi constata că alţii sunt dispuşi să îi primească şi să vă ofere în -----•\~M
Banii
schimb alte bunuri de valoare.
Factorul esenţial pentru păstrarea valorii oricărui tip de bani
este disponibilitatea limitată, plus încrederea că disponibilitatea
va fi şi în continuare limitată. Natura a făcut ca aurul să fie relativ
rar. Banca centrală are obligaţia de a păstra raritatea relativă a
bancnotelor şi a conturilor curente. Mulţi oameni au o încredere
mai mare în natură, decât în băncile centrale şi în guverne. Din
acest motiv, unii oameni ar dori să se revină la standardul au-
rului, în cadrul căruia banii puteau fi schimbaţi cu aur, Ia O rată
fixă. Nu fiindcă sunt de părere că banii trebuie să aibă o justifica-
re, ci fiindcă nu au încredere în coordonatorii politicii monetare.
Dacă guvernul ar trebui să păstreze convertibilitatea conturilor
curente în bancnote şi a bancnotelor în aur, la cursuri de schimb
predeterminate, disponibilitatea limitată a aurului ar restrictiona
puternic capacitatea oricui de a creşte masa monetară afla tă în
1
circulaţie.
Trebuie să recunoaştem că, mai ales în perioadele de război

guvernele sunt tentate să creeze masă monetară suplimentară:
p_entru va futea finanţa c~eltuielile fără a trebui să impună impo-
zite apasatoare. Consecmţa uzuală a unor astfel de măsuri este
inflaţia, o modalitate mai ascunsă, dar nu neapărat mai echitabi-
lă a guvernelor de a-şi finanţa cheltuielile. Obligativitatea reve-
nirii la standardul aurului nu ar fi decât o măsură disperată. Un
guvern iresponsabil, pentru: care singura soluţie este justificarea
în aur, _nici nu ~r face faţă presiunii unei astfel de constrângeri.
~el mai probabll, a: decl~ra stare de urgenţă şi ar renunţa pur şi
simplu la punerea m aplicare a standardului aurului. Problema
guvernului iresponsabil este una gravă, însă e greu de crezut că
ea s-ar putea rezolva prin revenirea la standardul aurului. În ori-
ce caz, fiindcă e ex~r~m ~-e improbabil ca Statele Unite să adopte
standardul aurulm m vntorul apropiat, va trebui să ne multu-
mim cu sistemul actual. '
Banii sunt o instituţie socială cal'e măreşte avuţia reducând cos-
turile de schimb şi, deci, permiţându-le oamenilor să se speciali-
zeze în deplin acord cu propriul lor avantaj comparativ.
Un element funcţionează ca monedă într-o societate atunci
când populaţia este dispusă să îl accepte drept mijloc de schimb
doar fiindcă el va fi acceptat la schimb şi de către alte persoane.
. Pasivele instituţiilor financiare de încredere reprezintă cea
mai mare parte a banilor utilizaţi în societăţile comerciale mo-
derne: mai ales moneda de hârtie emisă de băncile centrale şi
426 conturile curente deschise la băncile comerciale sau alte instituţii
financiare.
Capitolul 14 Actualmente, în Statele Unite, masa monetară în sens re-
strâns (Ml) este masa monetară totală deţinută în afara sistemu-
lui bancar, plus conturile curente deschise la instituţiile financi-
are. Alte active care pot fi convertite în monedă sau în conh?'i
curente, fără costuri semnificative, sunt incluse în formele mai
cuprinzătoare ale masei monetare, precum M2.
Băncile comerciale măresc masa monetară a societăţii creând
conturi pentru cei care împrumută. Capacitatea băncilor de a crea
monedă suplimentară este limitată de cerinţa ca banii din conturi
să nu depăşească un anumit multiplu al rezervelor legale.
Coordonatorii Rezervei Federale au obligaţia de a reglemen-
ta dimensiunea masei monetare. Banca centrală face acest lucru
controlând creditarea bancară, prin puterea sa de a stabili rapor-
tul legal între pasivele băncilor comerciale şi rezerve, precum şi
de a mări sau a reduce acele rezerve, prin credite acordate băn
cilor comerciale sau vânzând şi cumpărând obligaţiuni guverna-
mentale în cadrul operaţiunilor pe piaţa deschisă.
Ideea că banii trebuie să aibă „justificare" materială pentru a
avea valoare nu este corectă. Pentru a avea valoare, banii trebuie
doar să fie acceptaţi ca mijloc de schimb. Disponibilitatea limita-
tă şi credinţa că disponibilitatea va fi în continuare limitată sun~
condiţiile necesare pentru acceptabilitatea continuă a oricărm
mijloc de schimb funcţional.
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUŢII

1. Banii sunt un subiect frecvent de discuţie, însă fac şi obiec-
tul multor critici. Autorii următoarelor afirmaţii vorbesc
despre bani, în sensul în care i-am definit noi? Sau folosesc
banii drept sinonim sau simbol pentru altceva? Ce este acel
,,altceva" în fiecare caz în care ajungeţi la concluzia că dis-
cutia nu se referă efectiv la bani?
(a)' ,,Dragostea de bani este sursa tuturor relelor." (Se fo-
loseşte des afirmaţia greşită „Banii sunt sursa tuturor
relelor.")
(b) ,,Sănătatea este (... ) o binecuvântare pe care banii nu o
pot cumpăra."
(c) ,,Dacă asta nu este dragoste, este nebunie şi, atunci,
se iartă. Uite, iată o dovadă şi mai clară: îţi dau banii
mei."
(d) ,,Vinul te înveseleşte, dar banii îţi oferă răspunsul la toa-
te întrebările."
(e) ,,Cuvintele exprimă concepte, aşa cum banii exprimă
valori."
(f) ,,Banii vorbesc o limbă înţeleasă de toate popoarele."
(g) ,,Americanii sunt prea interesaţi de bani."
2.
(h) ,,Este mai important să protejăm mediul decât să facem
bani."
Timp de aproape 2000 de ani, populaţia insulei Yap din Mi-
-----\.~
427
Banii
cronezia a folosit pietre.rotunde drept bani, deşi, în ultima
vreme, acestea sunt mai degrabă un simbol, nu un mijloc
de schimb. Mai mulţi oameni deţin diferite bucăţi din pie-
tre.
(a:) Fiindcă pietrele nu au nicio valoare dacă sunt sparte şi,
de asemenea, sunt grele, oamenii pur şi simplu lasă pie-
trele mai mari acolo se află şi consemnează pe hârtie că
s-a schimbat proprietarul. Vedeţi vreo asemănare între
acest sistem şi plata prin cec?
(b) Unele pietre sunt aşezate în rânduri în „băncile" din
sat. Să presupunem că persoana care locuieşte lângă
„bancă" are sarcina de a urmări cine detine o anumită
porţiune din fiecare piatră. Cum poate profita această
persoană de poziţia pe care o deţine, pentru a acorda
credite şi, astfel, pentru a mări cantitatea de monedă
din Yap?
3. În manual se menţionează că un obiect devine bani într-o
societate atunci când membrii societăţii respective sunt
dispuşi să îl accepte nu pentru el însuşi, ci fiindcă îl pot
schimba pe un alt obiect pe care îl doresc. În ce mod devine
un obiect acceptabil în acest sens şi, deci, monedă?
(a) De ce ţigaretele au devenit rapid acceptate ca mijloc de
schimb în închisoarea din Radford, chiar şi pentru oa-
menii care nu fumau? Vă puteţi gândi la alt obiect ce ar
fi putut deveni bani în închisoare, dacă nu ar fi avut la
dispoziţie ţigarete?
(b) Săpresupunem că un deţinut în închisoare rămâne fără
ţigări, însă vrea să cumpere un borcan de gem de la un
alt prizonier, iar proprietarul gemului este de acord să
îşi cedeze gemul dacă acel cumpărător îi promite, în
scris, opt ţigarete. Cum s-ar putea transforma în bani
această promisiune scrisă, în interiorul închisorii?
4. Termenul monedă fiduciară se foloseşte uneori pentru a de-
scrie moneda de hârtie care nu are acoperire în aur sau în
alt obiect de valoare şi care, prin urmare, pare să aibă va-
loare doar fiindcă o autoritate a declarat acest lucru.
(a) Moneda fiduciară reprezintă mai puţini bani decât mo-
nedele de aur? De ce tip de „autoritate" e nevoie penhu
a transforma în bani o „bucată de hârtie fără valoare"?
(b) Dolarii americani sunt bani în Canada? Dolarii canadi-
eni sunt bani în Statele Unite? De ce comerciantii din
multe ţări din lume acceptă dolari americani drept mij-
loc de plată? Vă puteţi gândi la circumstanţe în care po-
- 428
Capitolul 14
pulaţia unei ţări ar refuza să-şi accepte la plată propria
monedă naţională, însă ar accepta fără probleme dolarii
americani? Ce spun aceste lucruri despre „autoritatea"
guvernelor care încearcă să creeze monedă fiduciară?
5. În Avuţia naţiunilor, Adam Smith se plângea că mulţi oa-
meni confundă banii cu averea. Este vorba despre o confu-
zie?
(a) Averea oricui creşte atunci când persoana în cauză do-
bândeşte mai mulţi bani?
(b) Dacă averea oricărei persoane creşte atunci când do-
bândeşte mai mulţi bani, nu e logic că mai mulţi bani
pentru toată lumea înseamnă mai multă avere pentru
toată lumea?
(c) Ce s-ar întâmpla dacă guvernul indian ar încerca să
rezolve problema sărăciei tipărind mai multe rupii şi
distribuindu-le cu generozitate celor mai săraci oameni
din ţară?
6. Populaţia nu poate cheltui banii pe care îi are în conturile
de economii deschise la băncile comerciale sau la instituţi
ile de economisire şi creditare, fără a retrage mai întâi fon-
durile, adică fără a le transforma în monedă sau în conturi
curente. Fiindcă aceste operaţiuni comportă costuri negli-
jabile, conturile de economii sunt foarte apropiate de mo-
neda reală.
(a) V-aţi aştepta ca cheltuielile totale în Statele Unite pe o
anumită perioadă de timp să fie corelate mai mult cu
Ml saucuM2?
(b) V-aţi modifica răspunsul dacă instituţiile de economii şi
de credit le-ar permite clienţilor să-şi plătească facturile
prin transfer telefonic din propriul cont de economii în
conturile altora?
7. În orice moment, bancnote deja tipărite se află în (a) porto-
felele populaţiei, (b) seifurile băncilor comerciale şi (c) sei-
furile sucursalelor băncii centrale. În ce mod fiecare intrare
sau ieşire de fonduri afectează masa monetară totală?
8. În ce mod afectează masa monetară o retragere de mone-
dă din conturile curente? Cum sunt afectate rezervele unei
bănci? Cum este afectată capacitatea băncii de a acorda cre-
dite? Ce efect poate avea această retragere asupra masei
monetare?
9. Băncile comerciale creează bani acordând credite. Banche-
rii nu consideră că activităţile lor „creează" bani, însă aces-
ta este efectul creditării. Este important ca dumneavoastră,
care studiaţi economia, să înţelegeţi exact de ce pot face
acest lucru şi de ce banii nu sunt creaţi prin activitatea de
creditare a altor instituţii.
(a) Ce avantaj deţin băncile comerciale care le perm·t "
. . ,.. ' 1esa
creeze b am atunci cand acordă credite? Sindicate! ,d
d. · e e
ere it şi companiile de credite de consum nu au t
t · · aces
avan :1 ş1, ~rin urmare, nu creează bani atunci când
a~or~~ credite. Ce au băncile comerciale, însă aceste in-
stituţii, nu?
(b) V-ar plăcea să l; puteţi -~corda prietenilor credite după

bunul ~lac, cr~and .?am1 pe care îi împrumutaţi? V-aţi
. putea aJuta prietenu, v-ar creşte popularitatea şi hi
ti t "· car
a, pu ea caşhga ceva dobândă dacă v-aţi descurca b"
Care este secretul? me.
(c) Să presupunem că toată lumea din oraş vă cuno t v
aş e, va
cunoaşte semnatura şi are încredere deplinav "m d
V
v V umnea-
voas~a. Daca un prieten vă roagă să-i împrumutati 10
dolan, nu trebuie decât să scrieti pe un bilet- "11· v . , lVt•
10 d o1an. posesorului acestui bilet",
• · ,, Ol p a 1
să îl semnati · . , ·-1
d r . t 1 . ' ' Şl sa i
a,1 pne enu u1. Prietenul vă va putea cheltu·1 b.l
. "I ietul,
d v
a ica i va putea folosi drept bani? Comerciantul
· t b.1 I "1 ·
primeş e 1 etu l va putea cheltui şi el la rând 11 .
care
eventual dându-l ca rest la o bancnotă de 20 de dul ~
Ati •tv • . o an.
, reuşi sa creaţi bani? Ce diferentă este între ace t"
·tu ti. · " , as a
s1 a, e ŞI cazu1 m care un cec scris de dumneavo t v
rt·b·1 ,. as ra,
p a 1 · I m numerar, circulă din mână în mâna" f" . ., fi
"
d epus Ia b anca? , ara a
(d) Masa monetară ~n sens restrâns, Ml, este formată din
bancnote, contun. curente şi cecuri de · T,oate
· cavla"tone.
acestea sunt pasive ale unor instituţii financiare de în-
credere. Ce trebuie să facă o persoană sau o institutie
pentru a putea crea bani? '
(e) ~a~ rno~ent ~at, în anii 1980, guvernul statului Ca-
h~orma a mt_enţio~at să înceapă să-şi plătească o parte
dmtre facturi c~ aJutorul promisiunilor de plată, fiindcă
guvernatorul şi organul l:gislativ nu puteau ajunge la
un acord asupra bugetulm. O promisiune de stat e • , v
d · t· · b. " misa
e o ms ituţie pu hca poate functiona ca bani·? S"a presu-
v • • , •
pun~m ca sunteţi furnizor de servicii pentru institutiile

publice sau că aveţi dreptul la o rambursare de · ' ·
· • .. . . ., . 1U1poz1t
şi primiţi prm poşta o promisiune de plată în locul u .
nm
c:c. Ati
",. ~ut:a.-o ~h~tui? Cum aţi proceda dacă ar trebui
sa platiţi chiria ş1 sa cumpăraţi de mâncare şi nu puteti
aştepta ca guvernatorul şi organul legislativ să a·un ă
la un acord? J g
10. Capacitatea băncii centrale de a modifica masa t . .,
. .. mone ara
Ml a naţmnn poate fi privită prin prisma efectelor asupra
rezervelor excedentare Ia nivelul întreguhJi sistem bancar. Pe
scurt, tot ceea ce măreşte rezervele excedentare mavr t ·
" . , eş e şi
masa monetara, iar tot ceea ce reduce rezervele excedentare,
430 reduce şi masa monetară. Ţinând cont de aceste consideren-
te, ce s-ar întâmpla cu rezervele excedentare din sistemul
Capitolul 14 bancar şi cu masa monetară Ml dacă banca centrală:
(a) reduce rata rezervei obligatorii.
(b) măreşte rata rezervei obligatorii
(c) cumpără titluri de valoare emise de guvern pe scară lar-
gă.
(d) vinde titluri de valoare emise de guvern pe scară largă.
11. De ce pentru banca centrală este mult mai uşor să măreas
că masa monetară într-o perioadă de prosperitate decât în-
tr-una de recesiune? Ce trebuie să poată face banca centrală
dacă vrea ca suma de bani aflată la dispoziţia populaţiei să
crească?
12. Potrivit manualului, moneda hârtie dintr-o societate nu
trebuie să fie „justificată" de nimic altceva, în care să poată
fi convertită la cerere, pentru a avea valoare şi a funcţiona
ca mijloc de schimb. Singura cerinţă este ca populaţia să o
accepte ca mijloc de schimb.
(a) Credeţi că bancnotele ar fi dobândit vreodată acceptare,
în momentul în care s-a început emiterea lor, dacă nu ar
fi putut fi transformate în aur sau argint?
(b) Ce pot face guvernele pentru ca moneda hii.rtie pe care
doresc să o emită să fie acceptată de publicul larg, în
afară de a promite că o vor schimba, la cerere, cu un alt
obiect valoros pentru populaţie?
(c) Din ce raţiuni moneda hârtie emisă de guvern, accep-
tată de toţi membrii societăţii ca mijloc de schimb, şi-ar
putea pierde acceptabilitatea şi, deci, ar putea să nu mai
funcţioneze ca bani?
13. Dacă nu este esenţial ca banii să aibă o anumită „justifica-
re", de ce mulţi oameni nu sunt de această părere? Banii
liber convertibili în cărămizi ar fi preferaţi unor bani care
nu ar fi liber convertibili în nimic?
11111
Performanţele economice
şi situaţia politică 15
Cât de mult contează. ritmul de creştere a volumului de
masă monetară aflat la dispoziţia populaţiei? În pofida tuturor
controverselor şi incertitudinilor exprimate în literatura con-
temporană privind fluctuaţiile agregate la nivelul veniturilor,
rezultatelor şi preţurilor, există o realitate aproape unanim ac-
ceptată: un ritm excesiv de creştere a masei monetare dintr-o soci-
etate conduce la inflaţie. Din păcate, această afirmaţie ne oferă
prea puţine informaţii clare. Ce înseamnă un ritm de creştere
excesiv? Există un ritm de creştere insuficient? Dacă o creştere
prea mare provoacă inflaţie, o creştere prea mică provoacă de-
flaţie? Sau ea conduce de fapt la un fenomen mult mai de temut,
şi anume recesiunea, care„ la rândul ei, antrenează o accentuare
a şomajului? Chiar dacă am şti ce ritm de creştere ar trebui să
aibă masa monetară pentru a putea preveni astfel de rezultate
nedorite, cum vom reuşi să îl menţinem? Mai mult, controlul
ratei de creştere a masei monetare este oare singura modalita-
te sau modalitatea optimă de a preveni fluctuaţiile nedorite la
nivelul agregat al activităţii economice? Sau, cel puţin, este 0
modalitate eficientă?
Marea criză economică din anii 1930 a adus aceste chestiuni în

atenţia economiştilor. În Statele Unite, timp de patru ani, înce-
••· pând cu 1929, rezultatele şi veniturile reale au scăzut într-un ritm
puternic: cu 9% în 1930, cu 8% în 1931, cu 14% în 1932 şi cu încă
2% în 1933. Comparaţi aceste cifre cu performanţele înregistrate
de economia americană după cel de-,al Doilea Război Mondial.
Qoar în 1974 şi 1975 au mai scăzut rezultatele totale pe parcursul
·a:doi ani consecutivi. Însă, în acea situaţie, scăderea anuală a fost
~
.... ·····························••··························••·········-···-··•''"".,_.......---~"•-"
mai mică de 1%, practic inexistentă în comparaţie cu ravagiile
434
--
Capitolul 15
provocate de Marea criză.
Trebuie adăugat că în anii 1930 nu s-a înregistrat niciodată
o redresare completă. În primii trei ani ulteriori recesiunii din
1974-1975, rezultatele anuale au crescut cu aproximativ 5%, re-
cuperându-se rapid pierderile din perioada de criză. Pe de altă
parte, în 1939, la şase ani de la apogeul crizei, veniturile şi rezulta-
tele totale erau cu numai 1,5% mai mari decât cele înregistrate în
1929. Fiindcă populaţia era mai numeroasă în 1939 decât în 1929,
acea infimă creştere a rezultatelor şi veniturilor, înregistrată de-a
lungul unui deceniu, era insuficientă pentru a restabili nivelul de
prosperitate existent înaintea perioadei de criză. Venitul real net
pe cap de locuitor al americanilor a scăzut cu 7% din 1?29 până în
1939. (Scăzuse cu aproape 30% din 1929 până în 1933.) 1n perioada
Marii crize s-a înregistrat şi o recesiune în cadrul crizei, rezultatele
şi veniturile reale scăzând cu 4% din 1937 până în 1938.
Efectul cel mai pregnant resimţit de cei care au trăit în acele
vremuri a fost acela al şomajului accentuat, în masă. Dacă elimi-
năm din analiză anul 1930, când şomajul încă mai creştea, rata
şomajului pentru anii '30 depăşeşte o medie de 19%, adică aproa-
pe un cetăţean din cinci era şomer. În 1933, când s-a înregistrat
punctul culminant al recesiunii, 25% din forţa de muncă era de-
clarată şomeră în mod oficial.
De ce? Ce s-a întâmplat? Spre finalul anilor 1930, mulţi in-
telectuali, indiferent de apartenenţa politică, au ajuns la conclu-
zia, pentru unii tristă, pentru alţii entuziastă, că, într-un final,
capitalismul eşuase. Putea face minuni din punctul de vedere al
producţiei, după cum subliniaseră chiar şi Marx şi Engels, însă
nu îşi putea rezolva „contradicţiile interne", după cum susţineau
aceiaşi autori. Aceştia asemuiau capitalismul cu ucenicul vrăji
torului din poveste, care nu poate controla forţele pe care le-a
invocat din lumea de dincolo. În Manifestul Partidului Comunist,
Marx şi Engels afirmau:
„Este suficient să menţionăm crizele economice care, prin

revenirea lor periodică, pun la încercare şi ameninţă tot mai
mult existenţa întregii societăţi burgheze. Astfel de crize dis-
trug periodic o mare parte din produsele existente, dar şi
numeroase forţe productive create anterior. Ele declanşează
o epidemie care, în toate epocile precedente, ar fi părut o
absurditate: epidemia supraproducţiei."
Cu alte cuvinte, sistemul se prăbuşise pentru că producea

prea mult. Eşecul unui sistem economic din cauza supraproducţi-
ei încă pare o absurditate.
435
Ce se întâmplă de fapt
în cursul unei recesiuni? Performanţele
economice
Recesiunea înseamnă de fapt o retragere, o îndepărtare fată de şi situaţia politică
~reşterea anterioară a rezultatelor economice totale. Dar fi~care
mcetinire substanţială a creşterii este neapărat o recesiune? Creş
terea perpetuă este singurul standard posibil?
~acă o recesiune ar însemna pur şi simplu o încetinire a rit-
mulm de creştere economică, recesiunile s-ar bucura de sustine-
rea adepţilor creşterii economice zero şi a tuturor celor care ~red
că ar treb~i să nu ~ai acordăm atât de multă atenţie producerii
de bunun economice. Recesiunile nu sunt, însă, sustinute de ru-
men~, fiind~ă ele conduc la încetiniri neintenţionate şf, deci, nocive
ale ntmulm de creştere economică. Deşi putem observa că tot
mai mulţi participanţi la activitatea economică sunt deceptionati
s~a~isticile privind rezultatele agregate nu pot evidenţia şî aştep~
tarile frustrate. Datele agregate ar putea măsura cu adevărat 0
recesiune doar dacă s-ar putea cuantifica în vreun fel rezultatele
care nu au fost obţinute, fiindcă evenimentele nu s-au desfăşurat
aşa cum se aşteptau producătorii. Recesiunile sunt provocate de
aşteptări frustrate.
" Desigur, aşteptările producătorilor sunt frustrate în fiecare
zi. Insă, in fiecare zi, alţi producători constată cu încântare că Incertitudinea
lucru~l:_ au ie~it mai bine ~ecât speraseră. Recesiunile se produc într-o societate
atuna cand, dmtr-un motiv sau altul, decepţiile se intensifică din de tip comercial
punctul de vedere al numărului şi al gravităţii, fără să existe 0
creşt!re prop~rţională a_ cantităţii şi calităţii surprizelor plăcute.
lntr-o societate de tip economic, productia se desfăşoară an-
ticipat_, faţă.de ~erere~ p"entru un produs, n~ ca răspuns la O co-
manda. ~ar ş1 atunci can~ produsele sm1t fabricate pe comandă,
producţia mcepe aproape mtotdeauna înainte de confirmarea co-
menzii. _Comenzile sunt rareori garantate, ele putându-se anula.
Cea mai mare parte a producătorilor de îmbrăcăminte, de exem-
plu, n~ se află în rostura unui croitor personal, care nu cumpără
materiale sau nu mcepe să lucreze până ce nu are o comandă din
part~a unui _:inumit ~lient şi până nu încasează un avans pentru a
se ~sigura cav ac~l chent nu se va răzgândi. Dacă toată producţia
ar fi compusa dm produse la comandă, recesiunile ar fi mult mai
rare sau mai slabe ca intensitate. Însă, desigur, am fi mult ma·
s~raci, fii~~c~ produ_cţia pentrupiaţă., deşi prezintă o incertitu~
dme sporita ŞI greşeli mult mai frecvente, asigură obtinerea unor
rezultate superioare. '
Un şir de greşeli
Aşadar, recesiunile sunt consecinţe ale un.or erori acumulate
consecinţele unui şir de greşeli comise de participanţii la activitate~
economică. Investiţiile sunt angajate şi produsele sunt fabricate
- 436
Capitolul 15
la costuri care nu sunt justificate de cerere. Mii de întreprinzători
interpretează greşit semnalele de preţ furnizate de procesul de piaţă. În
loc să ofere informaţii pentru o mai bună coordonare a planuri-
lor de producţie şi consum ale populaţiei, de-a lungul timpului,
aceste semnale de preţ conduc la investiţii eronate şi la lipsa de
coordonare. Investiţiile profitabile preconizate se materializează,
de fapt, în pierderi.
Planurile antreprenoriale se modifică atunci când se des-
coperă greşelile. Producţia trebuie restrânsă, muncitorii trebuie
concediaţi, iar capitalul, indiferent dacă este vorba despre echi-
Cum au putut pamente de producţie sau despre produse de inventar, trebuie li-
greşi atât de chidat (transformat în numerar), ceea ce antrenează pierderi. Din
mulţi oameni? acest punct de vedere, recesiunile sunt o corecţie adusă acumulării
de greşeli din perioada anterioară. Însă de ce se acumulează greşeli
le într-un sistem economic? De ce deciziile mult prea pesimiste
nu anulează deciziile prea optimiste? De ce observăm, în anu-
mite momente, o tendinţă generală şi răspândită de restrângere a
producţiei, de concediere a lucrătorilor şi de lichidare a capita-
lurilor? Cu alte cuvinte, de ce au fost „păcălite" simultan atât de
multe persoane, nu numai întreprinzătorii, ci şi lucrătorii care se
aşteptau să îşi primească în continuare salariile?
Să revenim puţin la Marea criză. Deşi Marea criză din anii
1930 a avut un impact mondial, recesiunea pe care a provocat-o
a fost mai gravă şi mai îndelungată în Statele Unite decât în ma-
joritatea celorlalte ţări. Ce se întâmpla cu sistemul bancar şi mo-
netar în această perioadă de contracţie accentuată şi prelungită a
activităţii economice? De la vârful ciclic al activităţii economice,
din august 1929, până la punctul maxim al declinului, din martie
1933, volumul de monedă aflatîn circulaţie a scăzut cu mai mult
de o treime. Peste 20% dintre băncile comerciale ale statului, care
deţineau aproape 10% din depozitele existente la începutul con-
tracţiei, şi-au suspendat activitatea fiindcă nu îşi puteau respecta
obligaţiile financiare. Într-o încercare de a salva sistemul bancar
şi de a preveni distrugerea depozitelor, multe administraţii loca-
le au instituit „vacanţe bancare": tuturor băncilor li s-a ordonat
să îşi închidă temporar porţile, astfel încât clienţii panicaţi să nu
poată împinge banca în colaps, încercând să îşi retragă depune-
rile. Guvernul Statelor Unite a declarat o vacanţă bancară de o
săptămână, la începutul lui martie 1933, suspendând activitatea
tuturor băncilor comerciale, dar şi pe cea a băncilor ce aparţineau
Rezervei federale (banca centrală din Statele Unite).
Trebuie explicate cel puţin două lucruri în legătură cu Marea
criză din anii 1930: (1) cauza şirului de erori şi (2) durata şi gravi-
tatea crizei. Aceste aspecte încă sunt dezbătute aprins de econo-
mişti. Opinia noastră este că la baza şirului iniţial de erori, care a
condus la prăbuşirea bursei din 1929, au stat politicile monetare
expansioniste din anii 1920, care, prin expansiunea creditelor au 437
generat o explozie (,,boom") economică. Aceasta, la rândul ~ău
a condus la contracţia (,,bust") din 1929.1 ' Performanţele
economice
şi situaţia politică
Gestiune monetară defectuoasă,
calcul monetar defectuos .
Distorsiunile
" fa_,ransi:mea creditelor reduce rata dobânzii pe care trebuie
sa monetare conduc
. ... " oamenii de afaceri atunci când adopt"a d ec1z11
. o plateasca · ··1e d e
la calcule monetare
mvestiţu ŞI 1i de,..termin~ să" se implice în proiecte de investiţii pe
car~ nu le-ar fi mtreprms m condiţiile ratei anterioare (care era sistematic eronate ...
m~1 mare). Deoarece expansiunea creditelor nu a fost stimulată
P~_ c:eşterea economiei, ci prin crearea de monedă, boom-ul era
a:tifict~l. Penuria de bunuri de capital şi înclinaţia consumato-
rilor catre un compromis între consumul curent şi economii nu
garantea~ă investiţiile_- ,,Creditele ieftine" create prin expansiu-
nea masei monetare ŞI reducerea ratei dobânzii fac ca investitii-
~e nep:~_fitabile să p_ară pr~~t~bile. Oamenii de afaceri îşi exti~d
mv~stlţul~, co1:,str~md u1:1taţ1 ~ai mari de producţie, angajând
mai mul~ lucraton, spormdu-ş1 stocurile şi aşa mai departe. Ei
se aşteapta ca aceste activităţi să le aducă venituri în viito "1n "
d " d b r. sa,
upa_ ce rata o ânzii, scăzută în mod artificial (prin mărirea
masei "monetare "de către banca centrală), începe dintr-odată să
creasc~_-_:mtrenand o creştere inflaţionistă' a preţurilor resurse-
~or, mamu de lucru etc. - oamenii de afaceri vor constata că au
mterpr~tat greşit_ semnalele pieţei. Au calculat greşit profiturile
pre_comzate._Lec~a este una"d~cilă. În loc să se bucure de profi-
~n eco~om1ce, ~1 descopera ca au greşit, înregistrând costuri şi
p1erder: econo~1ce neaşteptat de mari. Prin urmare, ei parcurg
drumul m s.ens invers, anulând proiecte şî concediin.d lucrători.
. __ Con~ac~a r~cesionistă are loc atunci când proiectele de inves-
tiţii angaJate m timpul perioadei de expansiune se dovedesc a fi 0
greşeală. Atât în perioadele favorabile, cât şi în cele nefavorabile
există întreprinderi care eşuează. În timpul unei recesiuni există:
• i ~entru mai multe informaţii privind modul în care politicile monetare
dm anu_ 1920 au afec~at producţia şi au condus la ciclul „boom-bust" din

economia
G t D Statelor • Umte,
. consultati cartea lui Murray N Rothb ar dI A menea
u ,. • · . • . . .
· ,s
rea e!re_sswn,.. publicata 111 1963. Pentru informaţii despre contractia
m?netara d~n anu 1930, consultaţi A Monetary History of the U.S., de Milt~n
Fr~ed~an ~1 Anna Schwa~t~, publicată·în 1963. Lucrarea lui Rothbard este
fnnc1pala interpretare pnvmd Marea criză dintr-o perspectivă austrt· v"
m stilul 1Ul· M"1ses ŞI· H ayek, ,.m timp
. ,, şi aca
ce lucrarea lui Friedman a lui,
Schwart_z este opera de bază a teoriei monetariste. Important este faptul că
a~bele mterpr;tări a~e :ve~i~entelor din timpul Marii crize contestă ideea
bme ':m~o~cuta, potrivit ca~e1a Marea criză a fost .provocată de cola sul
~ropnet~ţilor de a~t~orga:r:uzare ale sistemului de piaţă şi oferă argum~nte
ŞI d_o~~~1 care arata ca motivul, durata şi gravitatea Marii crize s-au datorat
pohticr1 guvernamentale.
438
- Capitolul 15
Ca .
. Ca 0 Caingestie
d ~
indigestie
Figura 15-1 Ingestie, digestie, indigestie
însă şiruri întregi de eşecuri economice.

. Ace~te "m treprinderi
. d au d·tfost
2
ind~ în eroare de manipularea sistemulUI moneta: e cr: I e. ŞI

Comportamentul sistemului monetar nu ofera t~ate rasp::
surile la aceste întrebări, dar explică o ma~e part~ dmtre pr~ e
me Calculul economic • aA1 profiturilor şi p1erdenlor . .preconizate
.. 1 D
se bazează e preţurile monetare ale bunurilor şi serv1~11 or. . a_ca
V
aceste ca
lculp însă
e su ,
nt
'
calcule sistematic eronate - atat de lipsite
v f " 1 t la nivelul
d b V" cât se acumulează şi creeaza e ecte m an,
.sternului economic - erorile de calcu po p rovocate de mo-
e aza m I t fi
:ificări neprevăzute la nivelul masei mon~tare, operate"de bar;:
centrală. Figura 15-1 arată, într-un grafic srmplu, aceasta comp
xă succesiune de evenimente. V1
Expans1unea . ered.itelor, determinată de bancadcentra b,., ..a,decreş-
pe
1 1de credite de la SO la S1 şi reduce rata ~ a~u .
te. vota umu
monetară determinând investitoru sa se imp I
.. v • 1 ce m pro1ec- ul
pia, " . te ' erau neprofitabi·1e. "1nsa acest ,,boom" este. un
V
"
te ticare,
.fi .almam deoarece , economule .. rea1e nu au crescut . . „Ingestia de
ar
.
mves CI
, i, este mai mare decat
ti'ti. ..
,., capacitatea
. ,,d e ,, digestie" a econo-
miei aşa că sistemul suferă de „indigeStle · . .t
Nu există Wl motiv logic care să detennine durata ş, gravi a:
tea contracti , .ei.. Întreprinderile intră în faliment, •iar d forţa de mun.fi
poate
că este concediată, dar procesul de ajustare, deşi ureros,
2 După cum a arătat Roger 1arnso~e ractic o teorie a crizei, ci o

. teoria monetară a ciclului
economic elaborată de Mises şi Hayel n~Res pcarn·son Time and Money:
. .. rtifi · l Consu tati oger ,
teorie a expansm:1111oifaCapi~tal
The Macroeconomics a ~tructure (New York: Routledge, 2001), P· 120.
11111111
destul de rapid. În timpul Marii crize, acest proces de ajustare a
fost, însă, afectat de politicile guvernamentale care l-au încetinit 439
sau au declanşat noi dificultăţi. Economia Statelor Unite începea ......,
să îşi revină la începutul anilor 1930, însă guvernul a adoptat, Performanţele
în iunie 1930, tariful Smoot-Hawley, care a stopat comerţul in- economice
ternaţional, a prejudiciat agricultura şi, astfel, industria bancară
rurală. În 1932, s-a dublat impozitul pe venituri, ceea ce a afec-
tat deciziile de consum şi investiţii, iar la jumătatea anilor 1930
s-a produs o contracţie puternică a masei monetare. Din aceste
motive, dar nu numai, economia Statelor Unite nu şi-a revenit
din criză timp de un deceniu, ajungând, în momentele cele mai
dificile, la o rată a şomajului de 25%.
... şi în final
Marea criză nu trebuie considerată, deci, o carenţă a econo-
miei de piaţă, ci cea mai mare lecţie din istoria Statelor Unite,
generează şiruride
eşecuri economice.
care ne arată tuturor cum poate politica monetară să afecteze
procesul de coordonare în viaţa economică, prin expansiunea şi
contracţia masei monetare, ca în perioada anilor 1920 şi 1930.
Echilibrul monetar
Puterea
Obiectivul ideal al băncii centrale, în calitate de agent reglator
de cumpărare
a banilor
al sistemului monetar naţional, este acela de a păstra echilibrul I 0?••~-

între cererea şi oferta de monedă. 3 Chiar din Capitolul l al acestei
cărţi am subliniat ideea de coordonare, ca fiind esenţială pentru
sistemul economic. Astfel, intenţionăm să punem în continuare
accentul pe coordonarea activităţilor economice, prin prezenta-
rea aspectelor clasificate în mod normal în micro şi macroecono-
mice. Pe scurt, modul de gândire economic ne obligă să ne dăm
f-----l.
LI;;;__ •MM;
$
seama că, deşi pot exista. întrebări macroeconomice, răspunsurile

nu pot fi decât microeconomice.
Ne interesează în principal stimulentele şi informaţiile cu care Echilibrul monetar:
se confruntă cetăţenii, acestea determinându-i să-şi coordoneze cererea de monedă
este egală cu oferta
Pentru a afla mai multe despre teoria echilibrului monetar, consultaţi
3
de monedă, iar
Steve Horwitz, Microfoundations and Macroeconomics (New York: RoutJedge,
2000), pp. 65-103. Horwitz prezintă ideile de bază ale teoriei echilibrului
valoarea monedei
monetar, de la economiştii suedezi precum I<nut Wicksell şi Gunnar Myrdal, rămâne stabilă.
economiştii austrieci precum Mises şi Hayek, la economişti mai actuali, ca
Leland Yeager şi George Selgin. Din această perspectivă, deşi problemele de
coordonare macroeconomică pot avea cauze multiple, principalul motiv al
problemelor de coordonare constă în dezechilibrele dintre cererea şi oferta
de monedă. Excesul de ofertă conduce la. o serie de probleme de coordonare
asociate inflaţiei, în timp ce excesul de cerere ar conduce la probleme de
coordonare asociate deflaţiei. Politica monetară ideală trebuie, deci, să reducă
la minim costurile asociate inflaţiei şi deflaţiei. Selgin susţine că deflaţia nu este
deloc costisitoare în perioadele favorabile (când productivitatea creşte), însă
este nocivă în perioadele defavorabile. El sugerează că autorităţile monetare ar
trebui să adopte politica monetară în funcţie de o „normă de productivitate",
nu de stabilitatea nivelului preţurilor. Vezi Selgin, Less Than Zero: The Case for
a Falling Price Level in a Growing Economy {Londra, IEA, 1997).
- 440
Capitolul 15
cu succes acţiunile cu ceilalţi participanţi pe piaţă, sau îndrep-
tându-i către activităţi ce conduc la eşecuri de coordonare.
Sistemul monetar se află în centrul tuturor economiilor
avansate, iar unitatea monetară face legătura în cadrul relat!-
ilor de schimb existente în economie. Moneda, prin natura sa,
nu poate fi „neutră", deoarece ea asigură ,legătura între toate
relatiile de schimb existente în economie. Dacă sistemul mone-
tar ~ste dezechilibrat, acest lucru va afecta modelul de schimb
şi producţie din economie. 4 Din perspectiva echilibrului monetar,
obiectivul principal al politicii monetare (domeniul de acţiune
al băncii centrale) trebuie să fie neutralitatea monetară, care se
realizează mentinând echilibrul între cantitatea de bani fumiza-
tă şi cea cerută, Astfel se poate asigura aşa-numita stabilitate a
preţurilor, adică un nivel foarte redus (sau chiar zero) al inflaţiei
sau deflaţiei, puterea de cumpărare a banilor rămânând stabilă. De
asemenea, s-ar evita preţurile distorsionate, care conduc la cal-
cule monetare sistematic eronate, la creşteri deloc sustenabile şi,
inevitabil, la recesiune.
Când este funcţională politica monetară?

De ce politica Timp de câţiva ani după Marea criză, .opinia dominantă în rân-
monetară poate dul economiştilor pare să fi fost aceea că, deşi politica monetară
fi complet poate combate în mod eficient inflaţia, ea nu prea are nicio uti-
nefuncţională litate în combaterea recesiunii. O analogie frecvent utilizată la
în cazul unei vremea respectivă era aceea a unui balon legat de o aţă. Într-,ade-
văr, putem opri ridicarea balonului dacă tragem de aţă, dar nu-l
recesiuni
putem forţa să se ridice dacă împingem de aţă.
Autorităţile monetare pot mări rezervele excedentare ale sis-
temului bancar, însă nu pot obliga băncile comerciale să acorde
împrumuturi şi, astfel, să transforme acele rezerve în bani. Mai
mult, crearea unei mase monetare mai.mari nu va conduce la
o creştere a cheltuielilor, dacă singura reacţie a populaţiei este
aceea de a economisi. Într-o perioadă de recesiune, tot mai mulţi
cetăţeni devin pesimişti şi prudenţi. Băncile analizează cu mai
multă rigurozitate potenţialii creditori înainte de_ a acorda îm-
prumuturi şi refuză reînnoirea unora dintre împrumuturile sca-
4 Este important ca cititorul să reţină diferenţa între unitate monetară şi

sistem monetar. Faptul că moneda nu este neutră înseamnă că, dacă sistemul
monetar este dezechilibrat, consecinţele pentru economie pot fi nefaste. Prin
urmare, un obiectiv al politicii monetare• este neutralitatea, pentru a reduce
la minimum potenţialele daune provocate de cererea sau oferta excesiv~
de monedă. Această diferenţă este asemănătoare diferenţei dintre lege ş1
sistemul juridic. Legea nu este niciodată neutră, în sensul că ea prevede în
favoarea unei părţi şi împotriva alteia, însă sistemul juridic trebuie să fie cât
mai neutru. Desigur, acesta este unul dintre motivele pentru care tranziţia
de la regimurile dictatoriale la statul de drept este vitală pentru dezvoltarea
unui sistem economic.
<lente. Posibilii creditori nu sunt foarte stimulaţi să contracteze
441
împrumuturi, deoarece aşteptările privind profitul pe termen
scurt nu sunt favorabile. Ca măsură de precauţie, populatia cau- Performanţcle .....,,,J!i/(\
t~ mo~alităţi d: a-şi mări lichidităţile. Speranţa reducerii preţu economice
rilor stunuleaza, de asemenea, preferinţele publicului de a păstra şi situaţia politică
monedă, nu active a căror valoare în bani poate scădea. Pe scurt,
o recesiune poate crea o criză de încredere care agravează rece-
siunea, conducând la o creştere puternică a dorinţei populaţiei
de a deţine mai mulţi bani în numerar. Autorităţile monetare pot
întâmpina dificultăţi în a satisface această cerintă sau în a-i deter-
mina pe oameni să înceapă să-şi cheltuiască ecdnomiile. În aceste
condiţii, eforturile băncii centrale de a pune capăt recesiunii sau
de a stimula redresarea pot avea acelaşi efect ca împingerea aţei
de care este legat balonul.
Cazul politicii fiscale

Există moduri în care· banca centrală sau o altă agenţie guver-
namentală îi poate convinge pe oameni să se împrumute şi să
cheltuiască? O modalitate ar fi creşterea încrederii gospodării
lor şi a societăţilor comerciale. Acesta este mQtivul pentru care
f~cţionarii gu~erna~entali vorbesc cu mare entuziasm despre
vntorul economic, anticipează, o perpetuare a prosperitătii actu-
ale şi folosesc cuvântul recesiune doar cu referire la trecut.Simpla
convingere că guvernul va lua măsuri pentru a restabili prospe-
ritatea poate fi suficientă pentru a stimula încrederea, chiar şi
atunci când nimeni nu ştie care ar putea fi aceste măsuri. Orice
~meninţare de mărire a impozitelor în viitor reduce încrederea.
In 1930, Franklin D. Roosevelt a promis în mod repetat că va
echilibra bugetul federal prin mărirea impozitelor, de îndată ce
contextul ar fi permis acest lucru, pentru a asigura comunitatea
antreprenorială de ,convingerile sale conservatoare sănătoase.
Aceste promisiuni au fost, însăr interpretate drept amenintări.
Virtuţile unui buget echilibrat păleau în faţa virtuţilor indubita-
bile ale impozitelor reduse.
O metodă mult mai directă de a creşte împrumuturile şi
cheltuielile într-o perioadă dominată de teamă şi timiditate este
ca guvernul însuşi să se împrumute şi să c.heltuiască. Dacă guver-
nul se împrumută pentru noile rezerve create de banca centrală
prin politica sa monetară şi cheltuieşte veniturile în proiecte de
succes, politica fiscală vine în completarea unei politici monetare
neputincioase. Politica fiscală este efectiv politică bugetară. În sensul
de f~ţă, ea în~eamnă u~lizarea bugetului guvernului pentru a ajunge
la nivelul dorit al cheltuielilor totale.
Cel mai influent susţinător al politicii. fiscale din secolul al
XX-lea a fost John Maynard Keynes (pronunţia acestui nume în
limba engleză rimează cu gains - câştiguri), un economist brita-
442 nic care a trăit între 1883 şi 1946. El a avut o carieră strălucitoare
şi diversificată, de investitor, editor, profesor, scriitor, funcţionar
Capitolul 15 guvernamental şi arhitect al sistemelor de reconstrucţie a finan-
ţelor internaţionale. A rămas în istorie ca autorul unei cărţi publi-
cate la începutul lui 1936, în perioada Marii crize, intitulată Teoria
generală a ocupării forţei de muncă, a dobânzii şi a banilor. Teoria ge-
nerală, aşa cum i se spune mai pe scurt, este, prin acord unanim,
Utilizarea politicii o carte obtuză şi prost organizată. În primii ani de la publicarea
fiscale pentru a cărţii, nenumărate eseuri şi simpozioane au avut drept subiect
completa politica semnificaţia Teoriei generale, ceea ce arată că mesajul transmis era
monetară considerat unul important, însă aproape nimeni nu îl înţelesese.
Indiferent de concordanţa acestei teorii cu propriile intenţii ale
lui Keynes - nici în prezent nu se ştie exact care erau acestea -
politica keynesiană s-a dovedit a fi o politică fiscală ce viza corec-
tarea recesiunilor, sau, după cum spunea însuşi Keynes, ,,chel-
tuirea împrumuturilor". Guvernul contractează împrumuturi şi
cheltuieşte banii.
Keynes a pus mai puţin accent pe modificarea cotelor de im-
pozitare, însă aceasta este o altă metodă de executare a politicii
fiscale. Atât timp cât cheltuielile totale depind de impozitele pe
care persoanele fizice sau juridice le plătesc sau cred că le vor
plăti, guvernul poate modifica nivelul cheltuielilor mărind sau
reducând impozitele. Acest mecanism este mai puţin direct de-
cât cel al cheltuirii împrumuturilor, iar efectele sale nete asupra
cheltuielilor sunt mai puţin previzibile.
Pentru numeroşi observatori, puterea politicii fiscale a fost
demonstrată de „experimentul fiscal" din 1940-1944. După un
deceniu de criză, provocată de nivelurile reduse ale cheltuielilor
casnice şi industriale şi de reacţiile timide ale guvernului, al Doi-
lea Război Mondial practic a obligat guvernul să funcţioneze cu
deficite bugetare uriaşe. Cheltuielile guvernamentale au crescut
mult mai mult decât puteau fi mărite impozitele, iar economia
şi-a revenit spectaculos. După ce prosperitatea fusese restabilită
printr-o infuzie masivă de cheltuieli guvernamentale, cheltuielile
private au putut prelua această sarcină atunci când cheltuielile
guvernamentale s-au prăbuşit din nou după război. Cel puţin
aceasta a fost ideea lansată de susţinătorii lui Keynes. 5
5
În cartea sa, The Economics of Control (,,Economia controlului",
New York, Macmillan, 1946), pp. 302-322, Abba Lerner a dezvoltat teoria
„finanţelor funcţionale" pentru a sugera că guvernul federal putea fi utilizat
ca instrument de politică publică, pentru a uniformiza ciclul afacerilor. Ideea
de bază era să se utilizeze bugetul pentru a echilibra economia, în loc· să
se pună accentul pe echilibrarea bugetului. Guvernele puteau avea deficite
în perioadele slabe şi excedente în perioadele bune, motiv pentru care
rezultatele ar fi fost utilizate întotdeauna la maxim. Keynes şi, apoi, Lerner
au contestat politica fiscală tradiţională a bugete~or echilibrate, care devenise
consacrată încă de pe vremea lui Adam Smith. In cartea sa Public Principles
of Public Debt (,,Principiile publice ale datoriei publice", Homewood, Irwin,
Necesitatea găsirii momentelor potrivite 443
În mod evident, cheltuielile totale pot fi modific . Performanţele

binare corectă a politicii monetare şi a poI·t· -~t: prmtr-o com- economice
însă, reduce fluctuatiile agregate? Sep t I icu scale. Se pot, şi situaţia politică
. ' · oa e preveni d· ·
gravitatea recesiunilor şi a modific..., ·1 I . sau immua
an or a nivelul p t ·· d
cumpărare a banilor? Aici există mai . lt u eru e
G..., . . mu e semne de întreb
a~zrea momentului potrivit este absolut esenti . , d . ., dar:.
ca gestionarea cererii agregate să fie . , a1a aca orun
eficient. Momentul potrivit este extre;: instrument...,s~a~ilizator
politicii fiscale sau monetare din . e lgreu d~ gas!t m cazul Unde ne aflăm?
" d . ., " , mai mu te motive In . I
ran , nu aflam decat foarte târziu dac" . pnmu
. ., a cererea agregată a
sau a scazut. Economia nu este prevăzută cu u . crescut
să ne spună cât de repede avansăm în . n vitezometru care
once moment Corn t
m:ntul PIB în trimestrul curent se află doar I fin 1 .1 . por a-
lm. Chiar şi cifrele oferite de B" 1 d A ~ . ., au tr1mestr.u-
irou e naliza Eco · "
c_adrul Departamentului de Comerţ al Statelor Un. nom1c~ din
hve şi pot suferi modificări semnifi ti . ., lt: sunt estima-
. ca ve pe masura ce apa d t
mai exacte, la mai mult de o lună de la " eh . . r ae
M . 1 . m e1erea tnmestrului
" . a1 mu t, chiar dacă am putea şti cu exactitate unde ne ..,·
m fiecare moment, acest lucru nu ar fi sufi . t C . aflam
litica monetară şi fiscală trebuie să ştie dc1en . e1 care fac po- Unde ne vom afla?
un e ne vom an,., fii d . .,
t . .1e de astă.zi trebuie să încerce să corn
ac,mm 'JIM-, n ca
penseze deficitele s
exce d entele cererii agregate de mâine Pol't• d
1 ica e stab11iz. . au
· . · d
pmde de previziuni, iar previziunile economice p t are e-
nu sunt · · . ., e ermen scurt
ma macar o artă respectabilă, cu atât mai t· .. . .,
exactă. pu,m o ştnnţa
_?eosebit de îngrijorătoare este imposibilitatea d . .
na cat va dura până ce o politică fiscal..., e a...,Previz10-
- a sau monetara va avea
1_958), James Buchanan a militat cu putere îm otri . . .
finanţelor publice şi a sustinut vechil . .. alp I .va teone1 keynesiene a
B h . , e opmu e u1 Adam S .th În ..
sa, uc anan a evidenţiat stimulentele aflate la dis o . . ~- .' cnbca
contestat practicitatea teoriei fin t 1 fun . P ziţia pohttc1enilor şi a
. an,e or ctionale De c ...
avea interesul electoral să aibă excedente A , . d. e un po1Ibaan ar
b fi . vd . m penoa ele bune? ş· 1. . . .
ene c1aza e stimulente şi după eli . · 1 po 1tic1erui
. , mmarea constrângerii d b' .
a unor d efi ate bugetare continue ei ti d V ~ or e sta ihre
tot · ' · n sa arnmuleze dat „ bl
m~1 ~ari, care trec ulterior asupra noilor e1 .. ~:i:_u pu ice
propnulm mandat. Criticile lui Bu h g 1eraţi1, dupa mcheierea
d c · anan s-au dovedit fi
eoarece politicile fiscale determinate de revol . a corecte,
la instabilitate economică în anii 1970 C rt I ~ţia keynesiană au condus
waţ;i:1.er, Democracy in Deficit: The Politica!
• a ea u1 Buchanan ş· 1 . R'
Le ac of Lord I a u1 ichard
a Îe
V
defiatara: moştenirea politică lordului ynes" Keynes (,,Democraţia

Press, 1977) prezintă modul în care doctri ky '. New. York, Academic
strategice. În această carte. Buchanan .~' eynes1ană a condus la eşecuri
. 1. , ŞI vvagner nu vorbe tA
e~onomza UI Keynes, cât despre politica aflată la baza se _a at despre
Ei demonstrează modul în care acea politică a c d . 7ode!ulm keynesian.
analizei deficitare a elementelor de bază ale t o~ _usl a fa~ment din cauza
procesului decizional politic, prezentată în C e~nt11a egen: p~blice (teoria
api o u 11 al carţi1 de faţă).
444 efectele scontate. 6 Estimările privind dur~ta acestor decalaje vari-
ază de la câteva luni la câţiva ani, iar cercetările ce au avut drept
Capitolul 15 scop stabilirea distribuţiei temporale a efectelor. nu au ajuns la
niciun consens.Decalajele pot varia în moduri imprevizibile, caz
în care economiştii ar încerca să măsoare ceva ce nu are de fapt
o durată standard. Există o serie de motive pentru a presupune
Cât durează că decalajele de timp dintre măsurile de politică monetară sau
decalajul dintre fiscală şi efectele acestora nu reprezintă o constantă care poate
luarea unei măsuri fi măsurată şi apoi luată drept bază pentru alte calcule. Efectele
şi impactul ei? acestor măsuri vor depinde, de fapt, demodul în care persoanele
fizice şi juridice îşi prevăd propriul viitor individual, de altfel
destul de incert. Măsurile luate de guvern reduc unele incertitu-
dini, însă creează altele şi nu îi permit populaţiei să. îşi planifice
viitorul în condiţii de. siguranţă deplină. Totodată, procedurile
de operare ale băncilor comerciale, practicile de plată ale între-
prinderilor, percepţiile persoanelor fizice şi ale corporaţiilor cu
privir~ la avantajele deţinerii de active sub o formă sau alta, tran-
zacţiile monetare internaţionale şi chiar şi eforturile publicului
de a anticipa efectele măsurilor guvernamentale vor juca un rol
în determinarea distribuţiei în timp a impactului oricărei politici
asupra cheltuielilor totale. Aceşti factori se vor modifica în per-
manenţă şi este foarte posibil ca ei să se schimbe în urma' oricărei
îmbunătăţiri a capacităţii noastre de a-i previziona! În acest caz,
previziunile devin false, întrucât se modifică informaţiile ce tre-
buiau cunoscute pentru a face respectivele previziuni. Iată un
exemplu simplu: dacă am cunoaşte precis modelul pe care l-ar
urm.a preţul de piaţă al anumitor acţiuni în anul următor, ele nu
ar urm.a acel model. Acesta este paradoxul cu care se confruntă
ştiinţele comportamentului uman. Previzionarea viitorului mo-
difică viitorul, fiindcă oamenii ale căror acţiuni creează viitorul
citesc şi ei previziunile.
Bugetul federal
ca instrument de politică monetară
În cazul politicii fiscale apare o dificultate suplimentară. Este oa-
recum comică ideea că guvernul federal îşi poate folosi bugetul
ca instrument de stabilizare, în condiţiile în care este aproape
evident că Congresul nu mai poate controla efectiv bugetul. Pro-
gramele de cheltuieli ale guvernului federal sunt atât de multe şi
6
Milton Friedman este probabil cel · mai important cercetător
care a evidenţiat existenţa unui decalaj îndelungat şi variabil între {a)
recunoaşterea unei probleme economice, (b) proiectarea unei politici
adecvate pentru abordarea problemei, (c) implementarea acelei politici şi
(d) obţinerea efectelor dorite. Lucrările sale sugerează că politicile proactive
ale guvernelor pot fi mai degrabă destabilizatoare decât utile în abordarea
fluctuaţiilor economice.
atât de complexe, încât este extrem de d.fi ·1,., ·.
1or pe_ntru : determina angajamentele anuale
anulm urmator pleacă de la bugetul e
,., d'fi ,., .
I c1 a chiar ·
p ntru anul m cur .

şi evaluarea
· A!adar, bugetul
-
445
rea.za mo 1 can asupra acestuia D . ,
" . • upa ce un progr
s ŞI ope- Performanţele """.11
m aplicare; anularea lui este aproa . . . . , .. am este pus . . economice

ciarii săi fac lobby pentru ca el sa" pet~po~1blla, fiindcă benefi- şz situaţia politică
. . . con mue, iar m b ..
sulm nu dispun de timp de energ· . d . em ru Congre-
. ' ie ŞI e mteres t ,..
dovezil~ ~ea~ put:a justifica această anulare. pen ru a strange
Politica fiscala nu este controlată d C ..
Economici. Pentru modificarea ·eh ltu~ 1·olns1hul Consilierilor
. . · e 1e 1 or guv
sau a 1mpoz1telor federale este nevo· d . . . . . emamentale
ie e m1tiat1v C
prezentanţilor şi a Senatului, de întru . . · · a amerei Re-
competente şi, la final, de semnătura :n:l?etat~ ale comisiilor
mersuri necesită timp şi după cu p ş mtehu. Astfel de de-
.." . . ' m am spus de1·a tim
esenţial m gestionarea cererii agregate 0 . .. ' pul este
. I . . . iscutiile vor fi .
cat e ş1 pre ung1te prm faptul că -1-.~ d . , · comph-
. ' u uar aca Congr ul .
rapid la un consens privind modifica . es ar aJunge
. . rea anumitor eh Itu· li
1mpoz1te, tot ar trebui să se hotărască . . e Ie . sau
ficate şi care cheltuieli trebuie să sufece imchp?z1t: ~rebuie modi-
d espre interese • re s 1mban V: fi
contradictorii şi de teo . . lt . · a vorba
rn a ernative . · ·
tele expansioniste sau contractioniste al ., . pnvmd efec-
. b' ., · e masurilor re .
mai me sa reducem impozitele persoa 1 . spechve. E
,., d" . ne or cu venituri ..
sa acor am credite fiscale pentru investit.. ? C . · m1c1 sau
., . ,n. are dintr
masun va avea un impact mai mare e aceste
asupra oa "' •• f
muncă? Efectul va fi unul pe termen scurt iparn orţei de
Totodată, unii membri ai Congresului ot ~au_pe t:,rmen lung?
,., . . d . P eode ca O leg .
port an ta pnvm impozitele sau cheltu·1 , ·1 e im-
. • . e11 e va ofer·1
ehmma 1mpozi,tul pe câştiourile de cap;t 1 a1
d şansa de a
. ,., . . 0 , e a refor ·
de as1guran sociale, de a limita cheltui 1.1 . ma sistemul
. ,., e 1 e s1stemulu 1· d "' ,.,
te publica, de a elimina subventiile agr· 1 e sanata-
' ico e sau de a ati
alt obiectiv important pentru maJ·oritat . nge vreun
" · . ea e1ectoratului
Cu cat Congresul ş1 preşedintele sunt . ., : . •
este mai probabil să se adopte măsuri d
•••
bucura de spnJinul unui număr redus d b
c 1 ~~ ~rabiţi, cu atât
e po Ibca fiscal'-'
a care s-ar
. · e o. servato ·
ş1 imparţiali. Faptul că timpul ne presează tind . :1 competenţi
mai multă putere celor care sunt di'"puş· ,., . ~sale ofere tot
" 1 sa-ş1 ating,., Ob ·
ameninţând că vor bloca orice altă m" ,., . a iectivele
. asura. 0 eliberările b
necesare, evaluarea riguroasă a alte·m t· . a solut
a 1ve1or şi an r
bilelor rezultate pe termen scmt şi Iun a Iza proba-
" "· . g pot dura atât d 1
meat momentul potrivit va trece cu mult" . e mu t,
.,
masura. ,., - mainte de a se 1ua vreo
Orizontul de timp şi politica

Dacă analizăm cu atentie modul în care m d.fi ,., .
. , o I carde polif .. fi
caIe ş1 monetare pot afecta activitatea econ . , , icu s-
" d . om1ca,ne dăm
cat e importante sunt orizonturile de ti . seama
mp a1e celor care trebuie
446 să conceapă şi să pună în aplicare politica publică, pentru selec-
ţia politicilor economice care vor fi puse în aplicare de guvern.
Capitolul 15 Să presupunem că guvernul îşi finanţează creşterea cheltuie-
lilor împrumutându-se de la băncile comerciale şi, astfel, mărind
masa monetară. Va creşte, deci, cererea agregată de produse noi.
Nu putem fi siguri în ce mod se va distribui efectul asupra PIB
între producţia mai mare şi preţurile mai mari, însă avem motive
să credem că orice efect asupra producţiei şi ocupării forţei de
muncă va apărea înaintea efectului asupra preţurilor. Vânzătorii
interpretează creşterea vânzărilor drept o creştere a cererii rela-
tive pentru produsele pe care le vând şi, prin urmare, încearcă
să îşi mărească producţia. Va dura până ce toate aceste eforturi
se vor materializa într-o creştere a cererii de resurse în general,
astfel încât să aibă loc o creştere a costurilor şi preţurilor. Aşadar,
lucrurile bune sosesc primele: o creştere a PIB real şi o reducere
a ratei şomajului. Lucrurile rele, rata mai mare a inflaţiei, sunt
amânate. Dacă ne aflăm într-o perioadă electorală - în Statele
Unite, mandatul membrilor Camerei Reprezentanţilor este pe
doi ani, deci alegerile au loc mai des - demnitarii vor prefera să
stimuleze producerea de lucruri bune, pe termen scurt, lăsându-i
pe alţii să-şi facă probleme în viitor pentru lucrurile rele.
Politicile contracţioniste vor influenţa producţia şi ocuparea
forţei de muncă, mai repede decât ar afecta modificarea nivelului
preţurilor. În acest caz, însă, lucrurile rele sosesc înaintea celor
bune. Orice încercare de reducere a ratei inflaţiei prin reducerea
deficitului guvernamental şi reducerea ratei de creştere a ofertei
de monedă va merge împotriva aşteptărilor producătorilor cu
privire la vânzări, va conduce la acumularea de stocuri nevân-
dute, la reducerea producţiei şi a ocupării forţei de muncă. Dez-
inflaţia se va produce abia după ce reducerea cererii de resurse
a determinat deja scăderea costurilor şi a preţurilor. Pe scurt, o
încercare de încetinire a ratei inflaţiei prin iniţierea unor politici
fiscale şi monetare mai puţin expansioniste poate provoca o re-
cesiune înainte să reuşească să reducă inflaţia.
Această analiză sugerează că politicienii aleşi de popor vor
aproba rapid politicile monetare şi fiscale expansioniste, iar
Modificările cererii atunci când vor avea dubii vor opta pentru expansiune, deoarece
agregate afectează politicile de acest tip sunt, de regulă, atrăgătoare pentru alegă
producţia şi tori, chiar dacă nu au niciun efect asupra cererii agregate. Re-
ocuparea forţei de ducerea impozitelor şi creşterea cheltuielilor reprezintă o bună
muncă înainte de strategie electorală. O ofertă mai mare de monedă reduce, cel
a afecta preţurile. puţin temporar, rata dobânzii şi este mereu văzută cu ochi buni
de către alegători.
Politicile contracţioniste, dimpotrivă, demoralizează. Im-
pozitele mai mari şi reducerea cheltuielilor îi vor îndepărta pe
alegători, la fel ca şi rata mai mare a dobânzii, provocată de re-
ducerea volumului de credite oferite. Nemulţumirile populaţiei
vor trebui ascultate cu atentie de vtr
Persoanele responsabile pentru pu
,
guvernamentale vor fi tentate sav " tr
.
ca e cei care
m erupa apr
"
nerea m apli
.
.,
v fi
vor sa e aleşi.
.. .
care a politicilor
- 447
demoralizante şi să apeleze la politi .
v •
. ~carea masunlor Performanţele
ci expans1omste
Toate aceste elemente sugerează v • economice
mocratice stimulează politicile pubr ca procesele politice de- şi situaţia politică
1ce care oferă b fi ..
unor grupuri de interese bine orga . . ene cu doar
mzate ş 1 b · · f
termen scurt, însă pe termen lung t ~e m ormate, pe
, an reneaza co tur· "
parte ascunse, suportate de masa . s 1 m mare
mata a a1egătorilor. In
V "
sfera macro neorgamzată . ., şi
prost m . for-
economica a 11·ti ..
beneficiile selective şi lipsa de pers ti V po cu publice,
pec va pe t
conduce la adoptarea unor politici· sa d . _ermen 1ung vor
., . ca ate pnvmd
gata, care vor favoriza expansiunea fi ., . cererea agre-
1
~in cauza politicilor expansioniste, se ::::!_1 ~on~tară.7 Când,
mtolerabilă a inflatiei se vor aplic J . ge m final la o rată
.
D aca. , dezmflatia . · '
nu soseşte rapid
a mecamsmele d
. e contracţie.
.
• , recesiunea şi . ,...
determina pe decidenti să renunte 1 t . . şoma.,ul 11 vor
. " • , a s rategule contr cti ·
ş1 sa apese din nou pedala de accel t· a , omste
. l . .
tipu „porn1re-opnre-pornire" fac . .·t
era,1e. Astfel de r ..
po itic1 de
. ., ca vu orul să fi · .
ş1 sa se comită mai multe greşeli care st l b e ma1 nesigur
Reces1un1· ·1e mai frecvente şi mai' gra au " a aza .recesium · ·1 or.
.. . . ve, 1mpreună cu
ratei mflaţ1e1 ar putea deveni cu uşuri t V creşterea
soc1e. tvaţi.lle
., cu guverne democratice. n,a un model stand ard"m
Deficite nelimitate
Guvernele care trebuie să acorde atentie O . . .
de mult timp tentate să cheltuiască m~. plmd1e1 ~o~ulare au fost
care le "mcasează. Nu trebuie să stud. 1 mut . ecat. impoz1·teIe pe
. . . . iezi economie ca fli . ,
pentru legm1ton e mai uşor să susti· v d
V
. sa a ca
' , na re ucenle de · . .
creşterea cheltuielilor în detrimentul m.., . . . . impozite ş1 Politica privind
.. , anru impozitelo . d
ceru cheltuielilor. Prin urmare chiar d " fi r ŞI re u- cheltuielile şi
' aca ecare memb
vernului ar dori un excedent bugetar n ru a1gu- impozitele
. . , u s-ar crea neapăr t
surp1us. Deşi maJoritatea alegătorilor a d . a . acest
. 1·1
ie I or guvernamentale ei vor dor1· ş· .. t
r on reducerea cheItu-
, 1 C1eş erea cheitu·
cel puţin mentinerea lor la un nivel co t ie lor, sau
n
d m bugetul total care va ajunge la ei înns
. ' ant, pentru mi
cad 1 . l . ca parte
, ru c1c ulm economic.
În situaţii extreme, tendinta guvernelor d
7
.
bugete deficitare, de a acumul; datorie publ. ~m~crati~e este de a adopta
ac d t · ica şi apoi de a
ea ~ one, ceea ce va conduce la creşterea inflatie' V monetariza
constrans de regulile politicii fiscale şi mo t , 1, daca guvernul nu este
.,, ne are. Ideea le ,. ..
guvernulUI m politica fiscala şi monetară
A • • • V A• •
. . " garu maITlllor

al teom"Ior econom1e1 · · publice promovate deaMilt
constituit
F. un aspect • .
pnncrpal
Premiului Nobel în 1976) şi James Buchanan ( ti ~ nedman (câştigător al
0
A
1986). Friedman susţinea o conducere monetarc~ş. gaBtor al Premiului Nobel în

1 , onaIe care sa 1mpuna un buget e~i...'Iib
consftuti V • V a, iar uchanan
· .. SUStin , ea norme
norrneIe ar fi mai· uti·1e decât discernământul
u.u rat. Ambu erau d
în ado . v
. e patere că
economice. ptarea unei bune politici
448 Când se va aloca acea porţiune din bugetul total, fiecare grupare
de interese le va comunica legiuitorilor că o reducere va avea re-
Capitolul 15 percusiuni asupra sponsorizărilor electorale şi asupra voturilor.
Bugetul total nu se poate reduce dacă se măreşte fiecare com-
ponentă a acestuia. Acesta este motivul pentru care cheltuielile
guvernamentale cresci chiar dacă organismele legislative vor cu
adevărat ca ele să scadă.
Guvernul Statelor Unite a avut un buget deficitar în fiecare
an, din 1970 până în 1997, chiar dacă, în cea mai mare parte a
acestei perioade, membri ai ambelor partide se plângeau de peri-
colele unor deficite de acest gen. Excedentul care a apărut în final
în 1998 după aproape trei decenii de deficite neîntrerupte nu a
fost determinat de un subit comportament virtuos al Congresu-
lui sau a Casei Albe, ci de veniturile fiscale foarte mari genera-
te de o expansiune economică susţinută. Tabelul 15-1 prezintă
excedentul sau deficitul bugetului federal în fiecare an din 1940
până în 2009. Deficitele peste 250 de miliarde de dolari din1992
şi 1993 au scăzut constant şi, în final, s-au transformat în exce-
dent în 1998, în principal datorită creşterii sănătoase a încasărilor
guvernamentale. Aceste creşteri s-au produs fără. mărirea cotei
de impozitare. Fiindcă veniturile guvernului federal se bazează
foarte mult pe cotele de impozitare a veniturilor persoanelor fi-
zice şi juridice, încasările cresc automat în perioadele de expan-
siune economică şi scad în perioadele de recesiune. O politică
fiscală contraciclică, una care încearcă să tempereze expansiunile
şi să modereze recesiunile, va produce deficite atunci când scade
produsul intern brut şi excedente ahmci când acesta creşte. Însă
micul excedent din 1998, care sosea la şapte ani de la marea ex-
pansiune din anii 1990, într-o perioadă în care numeroşi analişti
preziceau o recesiune iminentă, nu prea ar fi putut fi rezultatul
unor decizii şi deliberări responsabile ale administraţiei Clin-
ton.
Începând cu 11 septembrie şi pe parcursul administraţiei
aşa-zis conservatoare a preşedintelui Bush, Statele Unite au reve-
nit la finanţarea pe deficit, iar deficitul bugetar pentru anul 2005
a depăşit 300 de miliarde de dolari. La momentul scrierii acestui
capitol, deficitul preconizat pentru anul 2009 era de peste 400 de
miliarde de dolari.
Nici celelalte democraţii industrializate din lume nu s-au
descurcat mult mai bine în ultima perioadă. Din 1991 până în
1997, fiecare dintre următoarele ţări a avut deficit bugetar în fi-
ecare an: Canada, Australia, Marea Britanie, Franţa, Germania,
Italia, Suedia şi Elveţia, iar lista poate· continua. Presiunea po-
litică într-o societate. democratică pare să transforme deficitele
într:-un stil de viaţă pentru guvernele naţionale contemporane,
cu excepţia unor perioade rare, precuni anul 1998 în Statele Uni-
te, când creşterea economică a făcut ca veniturile să crească mai
Tabelul 15-1 Bugetul guvernului federal din SUA în .. 449
de dolari (valori curente, neajustate la inflaţie) , miliarde
Performant-:î; ~
. . economice
şi situaţia politic-ă
Sursa: www.whitehouse.gov/omb/budget/fy2009/pdf/hist.pdf.
450 repede decât se putea hotărî guvernul cum să le cheltui~s~ă ş!
cum să inventeze justificări plauzibile pentru acele cheltmeh. Sa
Capitolul 15 nu uităm că excedentul bugetar al Statelor Unite în 1998 ar repre-
zenta tot un deficit dacă am exclude sistemul de asigurări soci-
ale: ,,excedentul" a fost creat prin includerea fondurilor alocate
viitoarelor indemnizaţii de asigurări sociale.
De ce nu este specific acest comportament

tuturor nivelelor de guvernare?
Dacă dorim să analizăm deficitele bugetare cronice, trebuie să
explicăm şi de ce administraţiile regionale şi locale nu au a~tfel
de deficite şi de ce guvernele naţionale nu au procedat astfel ma-
inte de 1970.
În primul rând, administraţiile regionale şi locale diferă de
guvernele naţionale într-o privinţă esenţială. Doar g~_vernul na-
tional controlează mijloacele de schimb, care sunt m1Jloacele de
~lată a datoriilor. Administraţiile regionale şi lo~a!e sunt la felvc:
populaţia: ele se pot împrumuta şi pot ave~ ~eficite do~r _daca u
Creditorii nu îşi pot convinge pe potenţialii creditori că deficitul de astaz1 este o
Jac griji atunci carenţă temporară care va fi compensată pr~tr-un e~cedent de
când acordă mâine. Pur şi simplu nu există deficite cromce, persistente ale
împrumuturi bugetelor regionale şi locale, deoarece creditorii nu· acordă cre-
instituţiilor dite unui guvern dacă nu sunt convinşi că acesta îşi va putea
care controlează plăti datoriile integral şi la timp. Aceste constrângeri nu e~ist~
mijloacele de şi pentru guvernul federal din Statele Unite, deoarece creditoru
rambursare. ştiu că guvernul federal poate crea oricând moneda de care are
nevoie pentru a-şi îndeplini obligaţiile. Deşi o astfel de creare
de monedă ar însemna că creditorii îşi vor primi banii înapoi în
dolari cu o valoare mai mică, şi toţi ceilalţi deţinători de creanţe
în dolari, nu numai creditorii guvernului federal, îşi vor primi
banii în monedă depreciată. Prin urmare, nimeni (sau cel puţin
niciuna dintre persoanele care folosesc dolarii ca mijloc obişnuit
de schimb) nu se îngrijorează în legătură cu acordarea de credite
guvernului Statelor Unite. .
De ce guvernul federal nu a stabilit deficite bugetare cromce, pe
timp de pace, înainte de 1970? De ce doar în ultimii ani celelalte de-
mocratii industrializate au început să trateze deficitele ca pe o nor-
malitaie, nu ca pe o excepţie? Răspunsul poate fi dispariţia prejude-
cătilor, odinioară puternice, împotriva deficitelor guvernamentale,
pr~judecăţi care considerau astfel de deficite drept imorale, fiindcă
ele demonstrau că, dând dovadă de iresponsabilitate, guvernul nu
Deficitele sunt era în stare să supravieţuiască cu miJ1oacele pe care le avea la dis-
„imorale" dacă poziţie. Convingerile morale puternice impun constrângeri ~~pr_a
sunt instrumente organelor legislative, mai ales dacă cea mai mare parte a legi~1t?n-
ale politicii lor au aceleaşi convingeri. Vechea „religie fiscală" a econorruştilor
economice? clasici a fost rezumată de guvernatorul de la acea vreme, Franklin
Roos~velt, car~, în timpul campaniei prezidenţiale din iulie 1932,
menţiona: ,,Orice guvern, la fel ca orice familie poate "mtr un 451
anu-
mit an, sa cheltuiasca putin mai mult decât câştigav In~. v ·
• v • V , , -
f
" ,
m mod constant acest lucru pot ajunge pe străzi."
• sa cei care ac Performanţ;
economice
Ceva, însă, s-a _schimbat semnificativ de când Roosevelt a
pronunţat d
acele cuvinte. Liderii de opinie din Statele un·t · d'
. 1 e ş1 m
1
a te ţan emocratice nu mai sunt la fel de convinşi ca od· ·
v •
v
v d fi • 1 . mioara
ca e cite e sunt imorale. Populatia de astăzi sti·e" v
. . , ,,..,, 0 arecum ca
un . , ..deficitL . bugetar poate fi o metodă de promovare a prospen·_
taţn. • v d'
ecţia ..pe care a predat-o analiza keynesiană după M area
cnza m anu 1930 a fost aceea că bugetele nu trebuie să fie echili-
brate ~e la an la an, ci doar echilibrate pe parcursul unui ciclu de
afaceri, excedentele din perioadele de prosperitate co " d
d fi · 1 d. . mpensan
e cite e 111 perioadele de recesiune. Această analiză f t f I _
• a os o o
sita 1a mve11arg de către economişti în anii 1960 şi 1970
• v
· v d fi . pentru a
susţ111e ca e citele sunt bune pentru economie şi că t ti ·
. . v . o, cei care
111s1sta asupra unm buget guvernamental echil1·brat p · · I
" . . ur ş1 s1mp u
nu mţeleg „economia modernă". Majoritatea oamenilor vo . v
fi e convmş1 · ·d e ceva ce şi-ar dori să fie adevărat. rsa
Problema acestei noi doctrine este aceea că ea permite defici-
t: permanente. Nu există o perioadă fiscală care să fie identifica-
ta cu „par~r~ul unui ciclu de afaceri". Prin urmare, excedentul
care trebme sa compenseze deficitul nu trebui·e i·ncl · · d v
" us mc10 ata
111 buget~ el _p~tân~ ~ ~romis pentru anul următor sau pentru
peste d01 am. Se ehmma, astfel ultima pres1·une "m d' t· ·
.. . , · . 1rec, 1a unm
buget echilibrat, iar procesul politic democrat1·c dom· v · tr
., . . " ., · . ma ş1 ans-
forma deficitelve ~n regula,_ nu în excepţie. Pe măsură ce deficitele
se perpe~eaza, iar da tona publică creşte, însă nu au loc catas-
V
trofe, credmta ca guvernul trebuie să aibă un buget ech·1·b " ·

1 1 rat 1ş1
pierde dm temei. Adam Smith ş1 bunul sau prieten Da 'd H
• • ' • • • V
. .. . v1 urne
au ~nahzat ~atonile guvernelor în secolul al XVII-lea, datorii în-
re~1strate dm _cauza_ războaielor şi destul de modeste în compa-
raţie cu cele d111 perioada modernă şi au prezis că acele
. .. · guverne
vor fahm:nta. Datornle publice actuale, care le depăşesc cu mult
pe cele vazute vreodată de Smith şi Hume aproape v .
. . . - , ca nu ma1
spene pe mmem. Tabelul 15-2 arată cum a scăzut datoria natio-
nală a_ Statelor Unite ca procent din PIB după al Doilea Război
Mondial. Pentru a evidenţia contradicţia între „economia bu v„
. l't• b v,, · f 1 l"
ŞI „ po i 1ca una ŞI e u in care chiar si cei care "181· decl v
na
f
. . ., .. . "' ., ara pre e-
rmţa put~m1ca pentru pohtic1 responsabile din punct de v d
fi scaI pot sa~ a1unga . v v e ere
sa nu pună în aplicare acele politi'c ·
. 1, ca urma-
re a stimulentelor din zona politică, h·ebuie să spunem că Ronald
~eagan, un pre~e?inte conservator, a condus Statele Unite în pe-
noada unor defiate bugetare masive care au provocat t
. v . . . O creş ere
rapida a datone1 publice clupa 1980. Deşi în momentul"
V '
d atome ··1 bl. m care

pu 1ce au explodat, sub preşedintia lui Reag _
. . , an, sau
auzit voci care au prezis falimentul; în prezent, după aproape
. · · datorie publică D
. ni se pare normal ca deficite1eman ŞI 0 .
25 d e am, c 1 putm nu
---
452
Capitolul 15
foarte mare să nu reprezinte neapărat o catastro a, ce
" .f •
imediat, atât timp cat alţi acton, pre ...
ameliorează costurile pe termen scurt ale datomlor pu
, .
cum creşterea economica,
- blice tot
V
E
mai mari.8
Tabelul 15-2 Datoriile guvernului federal, ca procent din PIB
(cifrele se referă la anii fiscali)
Sursa: www.whitehouse.gov/omb/budget/fy2009/pdf/hist.pdf.
- - - - - - - _- • • A v precedate de perioade
s Perioadele hiper-inflaţ10mste sunt, msa, A • V se veniturile
d . . blice Guvernele işi mare
de acumulare a atonei. P~ : . tode· (1) impozitarea, (2)
pentru a-şi finanţa cheltmehle P:m trei me vt ; conducătorii aleşi în
împrumuturile şi (3) inflaţia. Dupa cu~ am a~a. a , ozi·tele sau să reducă
· 1f u mareasca imp
între cheltuieli şi venituri.
V
mod democratic sunt str~nu a,i sa n . .

cheltuielile pentru a asig~ra un echih~u contracta împrumuturi şi,
În schimb, tendinţa uzuala este aceeah't e aa obligaţiilor financiare în
inflatie pentru ac i are . d
astfe l, d e a crea '. , . d l că inflatia este onun e
dolari „mai ieftini". Milton Fned~an :::r:ate însă putem modifica
şi oricând un fenomen monetar şi_ avea_ { de a'exa era putem spune
oarecum declaraţia lui Fr~edma~ şi, _c~ nsc~nsecinte !1e dezechilibrelor
că hiperinflaţiile sunt, onunde şi onca~d: are li 'sa disciplinei fiscale
fiscale. Un exemplu rece1:t al modul1:1-i t m :lui !onetar este criza din
a degenerat în final)n d1strug~~ea s1s ~ilitătii adoptată de consiliul
Argentina din 2001:_In u;ma legu conve l fisc~l iresponsabil a devenit
monetar din aceasta ţara, comportamentu . C vallo a decis să nu
rea costisitor pentru guvern, aşa că Dommgo aa condus la colapsul
P . T lui monetar ceea ce
respecte preved en1e co:1s1 m_ : ' . 1 o ulatiei. Pe scurt, nu
peso-ului argentinian ŞI al mvelulm de trai_ a p ~itat~a de a controla
consiliul monetar a fost cel care a eşuat, c1 capa . 1·
V detaliată a
. 1 l lui Pentru o ana iza .
comportamentul fisca a guvernu . ntina's Economic
. . d'n Argentina consultati Kurt Schuler, ,,Ar~e . . e din
crizei 1 · , , . mediile crizei economic
Crisis: Causes and Cure~" (Cauz~1e ş1(. re . 2003) disponibil la www.
Argentina), Joint Economic Committee mme ,
house.gov /jec/imf /06-13-03long. pdf.
◄
Discernământul şi normele legislative 453
Există informaţii semnificative care sugerează că

utilizarea dis- Performanţ~"~r
cernământului în aplicarea politicii monetare şi
fiscale pentru economice
stabilizarea economiei nu a. făcut altceva decât să crească insta- şi situaţia politică
bilitatea acesteia în anii 1970. Această convingere, care nu poate
fi demonstrată în mod concludent, va fi fervent contestată de cei
care vor să creadă că deţinem cw10ştinţele şi competenţele nece-
sare pentru a tempera recesiunile şi a spori stabilitatea preţurilor
prin gestionarea cererii agregate. Faptul că politica de stabilizare
a eşuat în mod evident în anii 1970 nu îi va descuraja pe cei care
cred că acest eşec s-a produs doar fiindcă la conducere nu s-au
aflat persoanele potrivite. Dar instituţiile nu trebuie evaluate ple-
când de la premisa că ele vor fi conduse de îngeri. 9 Este mult mai
probabil ca politicile guvernamentale să fie controlate de politici-
eni decât de îngeri şi ca politicile monetare şi mai ales cele fiscale
să fie formulate în acelaşi context politic în care se iau decizii pri-
vind tarifele de import, proiectele de combatere a inundaţiilor,
construcţia de autostrăzi şi amplasarea bazelor militare.
Alternativa la politicile fiscale şi monetare discreţionare, ba-
zate pe discernământ, nu este absenţa unei politici, ci politicile ba-
zate pe angajamente ferme faţă de normele legislative existente.
Uneori aceasta se numeşte politică fiscală şi monetară automată
9 F. A. Hayek (câştigător al Premiului Nobel în 1974) susţinea într-un
eseu scris în anii 1940 că preferinţa economiştilor clasici pentru normele

legislative, în detrimentul discernământului, în politica publică datează încă
de la Adam Smith şi se datorează dorinţei sale de a-i împiedica pe conducătorii
necompetenţi să facă rău atunci când deţin puterea: .,,Principalul aspect în
legătură cu care pot exista mici dubii este acela că principala preocupare a
lui Smith nu s-a referit neapărat la ce anume poate face un om atunci când
se află într-o situaţie optimă, ci la faptul că oamenii ar trebui să aibă cât
mai puţine şanse să facă rău atunci când se află într-o situaţie deplorabilă."
În opinia lui Hayek, economia politică a lui Smith nu „depindea, pentru a
putea funcţiona, de găsirea unor oameni competenţi care să o conducă şi nu
necesita ca toţi oamenii să devină mai buni decât sunt în prezent, ci sugera
utilizarea oamenilor în varietatea şi complexitatea lor, uneori competenţi,
uneori necompetenţi, uneori inteligenţi, dar mult mai des ignoranţi." Hayek,
„Individualism: True and False" (Individualism: adevăr şi minciună), retipărită
în Individualism and Economic Order (Individualismul şi ordinea economică,
Chicago, University of Chicago Press, 1948), pp. 11-12. Preocupările lui Smith
au fost reproduse în argumentele· Părinţilor Fondatori ai Statelor Unite,
precum James Madison în Federalist Papers nr. 51, care insista că trebuie să
creăm instituţii guvernamentale care să admită că nu trebuie nici să gu vemăm
îngeri, nici să presupunem că guvernul este condus de îngeri şi, deci, solicita
crearea unor instituţii guvernamentale care să răspundă ambiţiei prin ambiţie.
Paradoxul lui Madison era acela că mai întâi trebuia să-i permitem guvernului
să poată guverna în mod real, însă apoi să îl constrângem imediat, astfel încât
să nu poată abuza de putere. Omul de ştiinţă politic contemporan Barry
Weingast a încercat, într-o serie de studii, să abordeze.paradoxul lui Madison
şi relaţia sa cu politica economică. Ase consulta, de exemplu, Barry Weingast,
„The Economic Role of Polilical Institutions" (Rolul economic al instituţiilor
politice), Journal ofLaw, Economics and Organization, 11 (aprilie 1995), pp.1-31.
....... :~.. ~--···-··--~~-·-·-······ ···-······················................--.•··-··---····--·_:_:._.:=--~-·-
454 sau nediscreţionară. De fapt, nu este nimic automat în respecta-
rea normelor enuntate în mod clar, iar continuarea acestui de-
Capitolul 15 mers în pofida tent~ţiilor puternice de a relaxa normele este, cu
sigurantă o măsură discretionară. Problema nu este dacă discer-
nămânhll este mai bun de~ât absenţa discernământului, ci dacă
cineva chiar poate accentua stabilitatea economiei, deplasând în
mod deliberat bugetul guvernamental de la excedent la deficit şi
modificând intenţionat rezervele bancare sau cerinţele privind
rezervele. Scepticii susţin că astfel de demersuri de stabilizare
sunt de fapt destabilizatoare, fiindcă nimeni nu deţine cunoştin
ţele şi capacităţile tehnice şi politice necesare pentru a manipula
cererea agregată cu precizia necesară. Poate că un elefant sufi-
cient de graţios ar putea stabiliza o barcă, în condiţii meteoro-
logice nefavorabile, mutându-şi greutatea cu delicateţe şi exact
la momentul oportun, însă colegii săi de croazieră, care nu sunt
suficient de înzestraţi, ar prefera probabil să rămână cuminţi în
mijlocul bărcii.
Economiştii care sunt de părere că politicile fiscale şi mone-
tare au agravat recesiunile şi au mărit inflaţia în ultimele decenii
oferă două recomandări. În ceea ce priveşte politica fiscală, ei
doresc să se determine nivelul cheltuielilor fără a face referire
la obiectivele de stabilizare şi la cotele de impozitare stabilite
în scopul echilibrării bugetului într-o perioadă normală. Pe pe-
rioadele de recesiune, încasările fiscale vor scădea, iar bugetul
va înregistra automat deficit. Într-o perioadă de creştere sau de
redresare, încasările fiscale vor fi mari şi vor genera automat un
excedent. Aceste deficite şi excedente recurente vor funcţiona ca
mecanisme de autoreglare, moderând oscilaţiile în economie, fi-
indcă guvernul va reduce veniturile şi cheltuielile private nete
atunci când ele sunt neaşteptat de ridicate şi va mări veniturile şi
cheltuielile private atunci când ele sunt neaşteptat de mici. Orice
măsuri suplimentare de politică discreţionară, potrivit susţinăto
rilor politicii automate, vor agrava, nu vor reduce instabilitatea,
fiindcă măsurile discreţionare sunt greu de programat în mod
corespunzător şi fiindcă anticiparea lor creează incertitudini su-
plimentare pentru factorii decizionali privaţi.
Contestatarii gestionării discreţionare a cererii vor ca poli-
tica monetară să îşi sJabilească o direcţie pe care să o respecte.
Ei vor ca Banca Natională să controleze rezervele de monedă,
menţinându-le cons;ante sau permiţându-le să crească cu o rată
bine stabilită, cunoscută, uniformă şi moderată, poate eg~lă cu
rata medie de creştere pe termen lung a producţiei reale. In sis-
temul economic există stabilizatoare monetare automate, dar şi
stabilizatoare fiscale automate. Expansiunea economică ar urma
o direcţie contrară ratei ascendente a dobânzii şi a raţionalizării
mai stricte a creditelor dacă decidenţii politicii monetare nu ar
alimenta expansiunea pompând noi rezerve .în sistemul bancar.
11111111
Î~tr-o perioadă de recesiune economică, condiţiile de creditare
tind sa se îmbunătăţească pe măsură ce cererea de credite s 455
reduce, încurajând astfel potenţialii investitori. O gestiune ma:
Performant~·
strictă, precum în cazul politicii fiscale, ar putea mări instabili-
. . economice
tatea în loc să o diminueze, cel puţin potrivit celor care critică şz situaţia politică
politicile discreţionare.
Cine deţine controlul?

Necesitatea impunerii unui amendament constitutional în State-
le Unite, prin care să se prevadă un buget federai echilibrat se
bazează pe ideea că şi controlul politic al economiei trebuie' v
~
fi e supus unui control. Acesta este un aspect important. Chiar
dacă s-ar propune şi s-ar ratifica un astfel de amendament e h' _
lI.brarea bugetului ar rămâne, totuşi, o sarcină dificilă. Să nu
, C l
ui-
tăm că un"buget este o previzi~e, nu un ordin. Când Congresul
e!aboreaza un buget, se aşteapta la un anumit nivel al veniturilor
ŞI autorizează o serie de proiecte viitoare. Viitorul nu este " v
,msa.,
c~nform cu aşteptă~ile nimănui şi uneori se îndepărtează puter-
rnc de la acestea. Asigurarea unui echilibru anual între cheltuIe
• ,. V • •
· 1·I
ş_I m~asan ar putea, deci, conduce la modificări subite şi semni-
ficative ale cotelor de impozitare şi ale cheltuielilor autorizate,
acestea reprezentând măsuri destabilizatoare luate de guvernul
federal. Totodată, Congresul şi preşedintele ar putea în continu-
are să programeze şi să aloce viramente, achiziţii guvernamen-
tale sau modificări fiscale legislative de natură să destabilizeze
economia, însă care ar mări şansele politicienilor de a fi reale ·
"m funcţie. ~
Nu trebuie să ne aşteptăm ca muritorii să fie îngeri, însă nu

trebuie nici să aşteptăm minuni din partea formulelor. Se zice că
fizicianul grec Arhimede spunea că şi el ar putea muta din I
VA V " • oe
pam~ntul daca ar st~ mtr-un punct fix. Ideea unui astfel de punct
ImObil este tentanta pentru cei preocupaţi de problemele eco-
nomice. ,, Trebuie să existe o soluţie. Dacă economia nu functio-
nează cum trebuie, guvernul trebuie să o repare. Dacă guve~ul
nu funcţionează cum trebuie, vom modifica Constituţia. Dacă nu
putem modifica Constituţia, vom lansa o amplă campanie edu-
caţională. Dacă educaţia nu funcţionează, guvernul va trebui să
transforme întregul sistem educaţional." Iată, deci, că pur şi sim-
plu nu există un loc sigur pe care Arhimede să se poată aşeza
pentru a direcţiona societatea în direcţia corectă.
:u~cţionarea economiei, împreună cu funcţionarea guver-
nulm ŞI a tuturor celorlalte instituţii sociale, depinde în final de
capacitatea noastră reciprocă de a asigura cooperarea. Am obser-
vat pe prima pagină a Capitolului 1 cât de greu este, pentru cei
mai mulţi dintre noi să recunoaştem numeroasele moduri în care
cooperăm cu succes în activitatea noastră cotidiană. La fel ca în
456
- Capitolul 15
cazul motorului unui automobil, 'doar defectele sunt cele care ne
atrag atenţia. Când motorul funcţionează bine, nu ne gândim 1~
el, ne concentrăm atenţia asupra peisajului sau asupra drumulm.
Fiindcă nu ne uităm la mecanismele de coordonare socială atunci
când functionează bine, nu reuşim să descoperim exact cum func-
tionează s~u cât de mult depindem de funcţionarea lor constantă.
De multe ori ajungem la concluzia greşită că dacă umblăm puţin
la ele, mecanismele vor funcţiona şi mai bine.
Sistemele economice bogate, industrializate au înregistrat
întotdeauna fluctuaţii periodice la nivelul producţiei şi al ocu-
pării forţei de muncă. Un anumit grad de instabiht~te ~are ~ă
fie o caracteristică inerentă a unui sistem antreprenorial hber, m
care deciziile sunt descentralizate, nimeni nu ştie ce fac sau ce
vor face ceilalţi, iar majoritatea tranzacţiilor se desfăşoară prin
intermediul banilor. Marx şi alţii au concluzionat că această ca-
racteristică impune desfiinţarea sistemelor antreprenoriale libe-
re sau a ceea ce ei numesc ,;capitalism". Alţii, precum Keynes,
sustin că o interventie adecvată a guvernului poate reduce la un
niv~l tolerabil instabilitatea inerentă a sistemelor antreprenoriale
libere şi, astfel, se poate menţine capitalismul, ale cărui avantaje
considerabile referitoare la orice alternativă fezabilă îl fac demn
de păstrat. Alţii declară că instabilitatea ar fi mult mai mică ~~câ~
în trecut şi, deci, ar fi acceptabilă din punct de vedere politic ş1
social, dacă guvernul ar stabili un sistem corect de reguli pe~tru
a-şi controla propriul comportament şi comportamentul siste-
mului bancar.
Argumentele sunt extrem de vechi. Cât de uşor şi cât de
repede se adaptează preţurile la condiţiile schimbătoare ale ce-
rerii sau ofertei? Cât de uşor şi cât de repede circulă resursele
ca reactie la noile informaţii oferite de preţurile schimbătoare?
Deşi p~tem spera ca cercetările empirice şi teoretice să ne ajute_ să
întelegem mai bine aceste aspecte, întrebările macroeconomice
d~ acest gen sunt greu de rezolvat astfel încât toată lumea să_fi:
multumită. Concluziile logice şi dorinţele personale se combina
des~ori pe parcursul unor astfel de cercetări. Opiniile noastre în
legătură cu ceea ce este posibil sunt influenţate subtil ~e cee~ ce
ne dorim. Poate ne-ar fi mai uşor să ne punem de acord m legatu-
ră cu modul în care funcţionează economia, dacă am fi cu toţii de
acord în legătură cu modul în care vrem să funcţioneze economia.
În lipsa unui astfel de consens, nu putem decât să discutăm în
continuare aceste chestiuni, fără a fi vreodată siguri că am găsit
cele mai bune soluţii.
Colapsul economic sau recesiunea indică o serie de aşteptări
frustrate. Deşi numeroase întreprinderi suferă pierderi atât în
perioadele bune, cât şi în cele slabe, o recesiune reprezintă o serie
sistematică- generală şi răspândită - de pierderi comerciale ne- 457
aşteptate. Participanţii la piaţă interpretează în mod eronat infor- Performanţele
maţiile oferite de semnalele preţurilor. Firmele îşi previzionează economice
profiturile şi pierderile şi îşi aleg afacerile în funcţie de ce cred că şi situaţia politică
va fi mai profitabil. De-a lungul timpului, însă, ele înregistrează
pierderi şi îşi schimbă planurile de investiţii şi de angajare. Ast-
fel, firmele îşi reduc producţia şi concediază lucrători.
Atunci când calculele monetare eronate privind profiturile
şi pierderile preconizate sunt atât de frecvente, încât provoacă
un şir de erori la nivelul întregului sistem economic, de vină este
probabil reducerea artificială a ratei dobânzii prin expansiunea
ofertei de monedă. Faza de expansiune a ciclului de afaceri, cre-
ată prin credite temporar mai ieftine, nu poate fi susţinută pe
termen lung şi va genera în final recesiunea, pe măsură ce planu-
rile se adaptează la realitatea pierderilor economice neaşteptate,
însă reale.
Aceste calcule monetare eronate extrem de răspândite şi şi

rurile de greşeli pe care le provoacă ar fi reduse la minimum dacă
Banca Naţională ar urma o politică a echilibrului monetar, menti-
nând o egalitate între oferta şi cererea de monedă. O politică m~-
netară stabilizatoare este una care încearcă să se adapteze la modi-
ficarea cererii publice de monedă, ajustând masa monetară.
Timpul este esenţial pentru orice politică eficientă de stabili-
zare. Decalajele de timp care se produc inevitabil între apariţia şi
recunoaşterea unei probleme, recunoaştere şi decizia de a lua mă
suri şi măsurile şi efectele acestora fac ca gestionarea cererii agre-
gate să fie mai puţin stabilizatoare în practică decât în teorie.
Politicile guvernamentale de stabilizare sunt controlate nu
de experţi imparţiali- cu atât mai puţin omniscienţi-, ci de pro-
cese politice. Cei care concep politicile se bazează pe propriile
interese şi pe stimulentele pe care le percep.
Politicile de stabilizare într-o societate democratică sunt ex-
trem de afectate de orizontul relativ scurt de timp al funcţionarilor
guvernamentali, care sunt presaţi să ignore costurile pe termen
lung ale programelor ce generează beneficii pe termen scurt.
O modificare neaşteptată a ratei de creştere a cererii agrega-
te va afecta producţia şi ocuparea forţei de muncă înainte de a
afecta costurile şi preţurile. Prin urmare, beneficiile precedă cos-
turile atunci când politica ia o turnură expansionistă, însă costu-
rile precedă beneficiile atunci când politica este de natură con-
tracţionistă. În preajma alegerilor, funcţionarii guvernamentali
vor considera că politicile expansioniste îi avantajează, iar cele
contracţioniste îi dezavantajează. Aşadar, se vor adopta politici
de genul pornire-oprire-pornire, cu tendinţă inflaţionistă.
Procesul politic democratic tinde să producă deficite buge-
tare cronice pentru guvernele naţionale, fiindcă acestea contro-
458 lează de regulă mijloacele de plată şi, prin urmare, întotdeauna
se pot împrumuta cu succes în propria ţară. În absenţa oricărei
Capitolul 15 obligaţii de a atinge un echilibru bugetar pe termen lung, pro-
cesele politice democratice pot provoca o secvenţă nedefinită de
deficite bugetare. La rândul lor, deficitele presează autorităţile
monetare să mărească masa monetară.
Guvernul ar putea contribui la stabilitatea economică dacă
nu ar încerca să facă atât de multe lucruri. Politicile guvernamen-
tale mai stabile şi mai previzibile ar crea mai puţine incertitudini
la nivelul sistemului economic.
ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUŢII

1. Ce anume a provocat recesiunea care a început în Statele
Unite în 1929? De ce declinul a durat patru ani? De ce de-
clinul a fost atât de abrupt? De ce producţia reală nu şi-a
recăpătat nivelul din 1929 până în 1939? De ce rata şoma
jului a rămas atât de mare pe parcursul anilor 1930? De ce
de la al Doilea Război Mondial nu s-a mai produs nicio altă
recesiune sau criză cu o amploare cel puţin comparabilă?
2. Cât de mult înseamnă „pe termen lung"? John Maynard
Keynes şi-a acu2:at predecesorii că ignorau problema re-
cesiunilor spunând că acestea se vor corecta „pe termen
lung". Într-o carte scrisă cu câţiva ani înaintea Teoriei gene-
rale, el observa caustic că, pe termen lung, murim cu toţii.
(a) Să presupunem că sunteţi de părere că există o proba-
bilitate de 25% ca, încercând să remedieze o recesiune,
guvernul nu va face altceva decât să o agraveze. Pe de
altă parte, consideraţi că recesiunea se va soluţiona „pe
termen lung". Cât timp aţi fi dispus să aşteptaţi până să
vă asumaţi riscul de a se agrava situaţia?
(b) Cât timp trebuie să dureze o recesiune sau cât timp tre-
buie să întârzie redresarea pentru a fi justificată convin-
gerea că recesiunile nu sunt doar „perturbări tempora-
re"?
3. Fluctuatiile la nivelul cheltuielilor pentru anumite produse
provoa~ă neapărat şi fluctuaţii la nivelul producţiei acelor
bunuri? Credeţi că ratele de producţie în industria jucării
lor fluctuează la fel de mult cum fluctuează cheltuielile con-
sumatorilor de jucării? În ce circumstanţe un flux uniform
de producţie poate fi reconciliat cu variaţiile cheltuielilor
pentru produsul respectiv? Când este cel mai probabil ca
reducerea cheltuielilor să conducă la reducerea producţiei
şi la şomaj, într-o anumită firmă sau industrie?
4. Analogiile trebuie utilizate cu atenţie, însă aceasta vă poate
ajuta să vizualizaţi relaţiile majore dintre două fluxuri de
venituri şi cheltuieli şi rezervele de monedă. Imaginaţi-vă
un lac format prin îndiguirea unui râu. Să presupunem că
lacul reprezintă rezervele de monedă deţinute de o persoa-
459
nă. Porţiunea râului din partea de amonte a lacului repre- Performanţe_l_e--'"""""""'
zintă veniturile, iar porţiunea din partea de aval reprezintă economice
cheltuielile. şi situaţia politică
(a) Ce trebuie făcut pentru a mări sau a micşora nivelul
lacului?
(b) Cum ar putea fi mărit nivelul lacului, chiar dacă fluxul
din amonte scade? Cum ar putea fi micşorat nivelul la-
cului, chiar dacă fluxul din amonte creşte?
(c) Dacă administratorul digului anticipează o secetă la fi-
nalul verii şi vrea să prevină scăderea lacului sub un
anurnit nivel prestabilit, ce se poate face primăvara?
5. Care este produsul din care oamenii doresc să obtină o can-
titate mai mare atunci când hotărăsc să mărească 'cantitatea
de monedă pe care o deţin?
(a) Care sunt factorii principali pe care îi analizaţi atunci
când vă hotărâti ce rezerve de monedă doriti să deti-
neţi? Ce măsuri aţi lua pentru a mări sau a ir:icşora ~i-
velul dorit de rezerve de monedă?
(b) Ce alte active funcţionează pentru dumneavoastră ca
substitut principal pentru monedă?
(c) Care sunt unele dintre activele pe care firmele aleg să le
deţină ca substitute parţiale pentru monedă?
(d) Un bun scor de credit este un activ pe care cineva îl
poate folosi ca substitut pentru monedă? La aceasta se
rezumă comportamentul celor care pleacă într-o excur-
sie cu puţini bani în portofel, cu puţini bani pe card, dar
cu o descoperire mare de cont?
6. Unii oameni cred că consumatorii ar putea opri inflaţia
dacă ar face grevă împotriva preţurilor mai mari.
(a) Ce s-ar întâmpla cu rezervele dumneavoastră de mone-
dă dacă, într-o perioadă cu inflaţie rapidă, aţi decide să
combateţi inflaţia reducându-vă cheltuielile?
(b) Cât de probabil este ca mulţi oameni să-şi stabilească
nivelul rezervei de bani neglijându-şi interesele perso-
nale şi ţinând cont de modul în care ar contribui la sto-
parea inflaţiei?
(c) Ce s-ar întâmpla cu valoarea banilor pe care îi deţineţi
dacă aţi face acest lucru, iar inflaţia ar continua?
7. Banii ar funcţiona ca mijloc de schimb dacă populaţia nu
ar fi dispusă să îi deţină, chiar şi pentru o perioadă foarte
scurtă? Există diferenţe între o economie bazată pe troc şi o
economie în care oamenii nu deţin rezerve de monedă?
8. Ce efect credeţi că ar avea fiecare dintre evenimentele de
mai jos asupra dimensiunii medii a soldurilor conturilor
460 curente pe care ar dori să le deţină o anumită persoană fi-
zică sau juridică?
Capitolul 15 (a) În viitorul apropiat se preconizează o rată neobişnuit de
ridicată a cheltuielilor.
(b) Creşte rata dobânzii la conturile de economii.
(c) Băncile oferă comisioane zero de administrare pentru
conturile curente în care există cel puţin 400 de dolari
în fiecare lună.
(d) Băncile plătesc dobândă pentru banii din conturile cu-
rente.
(e) Autorităţile monetare măresc rapid cantitatea de mo-
nedă pe o perioadă îndelungată de timp, iar populaţia
începe să anticipeze o rată ridicată a inflaţiei.
9. Cererea pentru majoritatea produselor este descrisă prin
preţuri şi numărul de unităţi care ar fi solicitate la acele
preţuri. Economiştii, însă, descriu cererea de monedă vor-
bind despre preţul (sau costul) deţinerii de bani şi procen-
tul din venit.
(a) De ce cantitatea cerută este exprimată în cazul banilor
ca procent, nu ca număr de unităţi?
(b) Am putea spune că cererea de bani a cuiva nu s-a mo-
dificat, dacă persoana respectivă .deţine -aceeaşi sumă în
dolari, deşi venitul său monetar s-a dublat sau puterea
de cumpărare a dolarului a scăzut cu 50%?
10. Să presupunem că fiecare persoană fizică şi juridică se
hotărăşte să cheltuiască marţea toţi dolarii pe care îi
are.
(a) Care ar fi efectul asupra rezervelor de bani deţinute
miercurea de persoanele fizice şi juridice?
(b) Ce alte efecte credeţi că ar avea o astfel de decizie în
masă de reducere a soldurilor de monedă?
(c) Să presupunem că această decizie rezultă dintr-o con-
vingere subită că moneda nu va mai avea nicio valoare
până la sfârşitul săptămânii. Ce credeţi că s-ar întâm-
pla?
(d) Din ce motiv populaţia din orice societate ar putea
ajunge la concluzia că banii săi vor fi în curând lipsiţi
de valoare?
11. Oricine citeşte cu atenţie cărţi de istorie economică va ob-
serva că, periodic, comercianţii se plâng că populaţia nu
deţine suficienţi bani.
(a) Ce este posibil să fi observat comercianţii pentru a face
astfel de afirmaţii?
(b) Datorită căror factori este posibil ca aceşti comercianţi
să facă tot mai des astfel de afirmaţii?
(c) ~e c~ credeţi că, de-a lungul istoriei, foarte mulţi comer-
----
cianţi au asociat abundenţa banilor cu prosperitatea şi 461
absenţa lor cu perioadele dificile?
Performanţele
(d) Dacă mai mulţi bani în posesia clienţilor unui anumit
. . economice
comerciant i-ar asigura o prosperitate mai mare comer- şz situaţia politică
ciantului· respectiv, mai mulţi bani în mâinile tuturor
oameni_lor le-ar asigura o prosperitate mai mare tuturor
comercianţilor?
12: Următoarele întrebări se referă la relaţia dintre rata dobâ _

zi~ şi deciziile de cheltuire luate de populaţie. n
(a) Cum afectează o rată mai mare a dobânzii cheltuielile
pentru investiţii?
(b) Cum afectează o rată mai mare a dobânzii constructiile
de locuinţe noi? '
(c) ,,Să menţinem producţia la acelaşi nivel şi să lăsăm ca
stocuri!~ de yr~duse n~vân!ute să crească sau să oprim
produ~~a pana c: reuşim sa vindem majoritatea produ-
selor fimte aflate in depozite?" Ce rol poate juca nivelul
ratei dobânzii în această decizie?
(d) O companie de electricitate amână construcţia unei noi
centrale fiindcă preţul obligaţiunilor sale pe piaţă este
ex~em de r~du~. Ce ~emonstrează acest lucru în legă
tura cu relaţia dintre investiţii şi rata dobânzii?
(e) O corporaţie intenţionează să înceapă un program am-
plu de expansiune a capitalurilor folosind veniturile
din vânzarea de noi acţiuni. Însă preţul acţiunilor sca-
~e, iar_ ~~ma amân_ă vânzarea de acţiuni şi programul de
investiţn pe care intenţiona să-l finanţeze. Există vreo
legătură cu rata dobânzii?
(f) ,,O rată mai mare a dobânzii nu sperie O societate co-
mercială care îşi foloseşte banii în mod profitabil. Dacă
putem obţine 30% dintr-o investiţie, vom investi, indi-
ferent dacă trebuie să ne împrumutăm cu 3% sau cu
12%". Comentaţi această afirmaţie.
(g) ,,~~ cât p_ot o~ţine o rată mai mare a dobânzii, cu atât
v01 investi mai mult. Investiţiile cresc odată cu rata d _
0
bânzii." Acesta este un argument corect?
(h) ,,Rata dobânzii este de regulă mai mare în perioadele
de expansiune decât în cele de recesiune, iar cheltuielile
pentru investiţii sunt şi ele mai mari în perioadele de
expansiune. Aceasta înseamnă că o rată mare a dobân-
zii încurajează cheltuielile de investitii
, , 1·ar O ratav mica
· a
v
dob~zii le descurajează." Critiq1.ţi acest argument.

A
13. Cat de independente sunt politica monetară şi politica fis-

cală una faţă de cealaltă?
462 (a) În ce circumstanţe ar putea guvernul federal să aibă un
deficit bugetar mare fără a provoca creşterea cantităţii
Capitolul 15 de monedă?
(b) Să presupunem că banca centrală se hotărăşte să adopte
o politică monetară strictă, fără a permite mărirea rezer-
velor băncilor comerciale, într-o perioadă în care guver-
nul federal încearcă să se împrumute pentru a finanţa
un deficit bugetar mare. Ce s-ar întâmpla?
(c) Presupunând că rata dobânzii este stabilită de cererea şi
oferta de credite, în ce situaţie ar putea o creştere sem-
nificativă a împrumuturilor guvernamentale să nu con-
ducă la creşterea ratei dobânzii?
(d) Să presupunem că banca centrală încearcă să prevină
creşterea cererii de împrumuturi guvernamentale odată
cu creşterea ratei dobânzii, mărind oferta de împrumu-
turi printr-o expansiune a creditelor băncilor comercia-
le. Această politică a băncii centrale va reuşi să prevină
creşterea ratei dobânzii? În ce moment politica expan-
sionistă a băncii centrale va accelera rata inflaţiei? În ce
mod aşteptările privind o rată mai mare a inflaţiei vor
face ca rata dobânzii să crească?
(e) Să presupunem că guvernul federal începe să aibă un
deficit bugetar mare într-un moment în care multe re-
surse productive sunt neutilizate - în majoritatea do-
meniilor de activitate, fabricile operează cu mult sub
capacitate şi în aproape fiecare sector economic există
excedent de ofertă de forţă de muncă. Cum ar putea
existenţa tuturor acestor resurse neutilizate să împie-
dice creşterea ratei dobânzii, chiar şi în condiţiile unei
creşteri foarte mari a împrumuturilor guvernamentale?
14. Evaluaţi următoarea afirmaţie: ,,Când cererea agregată este·
mai mare decât capacitatea agregată a economiei, apare in-
flaţia. Când cererea este mai mică decât capacitatea, apare
recesiunea."
(a) Firmele concediază muncitori atunci când nivelul me-
diu al preţurilor creşte?
(b) Firmele îşi măresc preţurile în timpul recesiunilor?
(c) De unde ştim când economia operează la capacitate
maximă? Capacitatea agregată a unei firme reprezintă
o cantitate determinată de producţie pe o perioadă de
timp? Gândiţi-vă la şcoala dumneavoastră. Ce s-ar în-
tâmpla dacă ar funcţiona la 100% din capacitate? Extin-
deţi analiza la întreaga industrie (de exemplu, industria
educaţiei). Apoi extindeţi-o la întreaga economie.
15. Cererea agregată este neadecvată dacă există o penurie de
mecanici în domeniul construcţiei de automobile şi un ex-
cedent de profesori de liceu? Poate exista un nivel substan-
111111
ţial al şomajului, deşi locurile de m "
şomajul total? De ce în ziar " unea vacante depăşesc
e se gasesc anunturi d . 463
chiar ŞI. ,m
._
perioadele de recesiune? , e angaiare
16.
Dacă Congresul doreşte să folose~scă oliti . " Performanţde ~~
tru a contracara re . . P ca fiscala pen- economice
cesmru1e el ar trebu · " d şi situaţia politică
tele atunci când rece--fane , t I sa re ucă impozi-
.) a es e o suspiciun " d
convingere sau când este de·a an "" e, can este o
17. Economiştii, care nu sunt c~m :ţ:ta,~ mod_ oficial?
rului, glumesc că dacă toti p . ~s1~ de simţul umo-
1 ' economiştii dm lume ar fi .
cap a cap, nu s-ar a1·unge la . . puşi
mc10 concluzie p d"
american Barry s. Tru d " · reşe mtele
. man orea sa cunoas .,
rmst care să privească întotd " . ca un econo-
.
fi mdca " eauna mtr-o smgu "' ct· .
toti economiştii c"' ra 1recţ1e,
, arora 1e cerea sfatul îi s
de o parte ... dar pe de alt"'a parte " p · "' puneau „Pe
caracteristici au o legătură între ei~· . oate ca aceste două
(a) Vă puteţi gândi la o singură măsură d .. "'
mică, ce nu este în v· e politica econo-
1goare 1a momentul d f t"'
v-ar plăcea să fie adopt t" . · e a,a, care
. a a ŞI care nu are •
secmţe posibile sau chiar prohab ·1 anumite con-
dori? 1 e pe care nu vi le-aţi
(b) "Este posibil ca această politi "' V •
b . ca sa nu functwn ,., "

tre me s-o încercăm oricum fi. d " , eze, msa
ceva." Cât de probabil este ca, m ca trebuie să facem
de afirmatie chiar să cr d"' pversoana care face o astfel
cât de probabil este ca oeaam a ~a politica va funcţiona şi
enu care sunt îm t .
lei politici să creadă cu ad „ V po nva ace-
(c) O modalitate standard deevarlat ca ea nu va funcţiona?
eva uare a l't• il
tive este de a le pr • . . po 1 Ic or alterna-
ev1z10na ş 1 evalua c .
. bile. Există o limită a num"' 1 . d onsecmţele proba-
aru UI e consecint 1
anumite politici sociale? ,ea e unei
(d) ~ineva spune: ,,Această problemă se va 1 .
ra. Nu este nevoie de interventi rezo va smgu-
cât va dura până ce robl . , a guvernului." Contează
C d ti "' . p ema „se va rezolva singură"?
_re e, ca susţmătorii şi contestatarii polif .. . .
aJunge la un acord cu privire la ar
dacă sunt de acord că " t
" icu pu~ea
fi ~easta durata, chiar
a:
, m r-un nal probi
rezolva singură"? ' ema „se va
18. Modificările neprevăzute ale ritm I .
agregate tind să afecteze d ~ UJ. de creştere a cererii
pro ucha ş1 ocupare f .d
a orţe1 e
V .
munca înainte de a afecta pretur·1,

( )P t . , 1 e.
a u eţi explica dec: se întâmplă acest lucru?
(b) De ce acest lucru ti determ. ~ .
aprobe politicile expan . . ma ~e funcţionarii aleşi să
s1oruste ŞI sa nu pers.1 t " I
ticile contractioniste? s e m po i-
(c) De ce chiar şi un pr~şedinte aflat la a.Id ·1
d • . 01 ea mandat şi
care, ec1, nu mai poate fi reales tot a f' V
. ' r I presat sa adop-

464 . şi• costur i amânate? Cine ar
te politici cu beneficii rapide
Capitolul 15 exercita presiunea? b al Congresului crede

fi care mem ru
Să presupunem ca _e . mamentale sunt excesive şi
V
19.
cu adevărat că cheltuie~~~~- De ce acest lucru nu ar fi
trebuie reduse cu cel P , lOo/c?
·gura o reducere cu 0 • V
suficient pentru a :s1 embru al Congresului voteaza

20 Să presupunem ca un m 1 100 de milioane de
V
entru un canal de irigaţii

. ·1 ·princareseaoca ..
împotriva unei egi . ..
dolari din banii contnbuab1hlor ~ ti. 10 milioane de do-
care să asigure bene cu . . D ce această măsură ar putea
fi ·· de aproxrma v
lari câtorva sute de ferm1en. e tru legiuitori atât în ceea
reprezenta o dublă pier~ere pen . ·ie elect~rale? V
·1 cât şi sponsonzan
ce priveşte votun e, . . ul • cred că guvernul
. bn ai Congres Ul
21. De ce numeroşi mem . roiectele locale, precum
federal trebuie să subvenţion:te Pd transport din marile
îmbunătăţirea sistemelor pu ice e
oraşe? . . d e pe urm a construcţiei unei linii de

(a) Cine ar beneficia
" tr un oraş mare? . tru
metrou mf "- di la un argument de interes public pen
Vă
(b) carepute,i ?anb·u·
contnbua i 1 d"n
i întreaga ' tară să plătească
pentru
o linie locală de metrou? buit . . plătiţi. 10 dolari în

(c) Dacă aţi şti cam
· " " fiecare an tre sa
fi ta constructia unei linii de
1 . ozit pentru a nan
~
,
plusmetrou
un a 1mpîntr-un oraş ,m . d epartat' i-ati, scrie legiuitoru-
,., d • ă obtină o subven-

. · de protest?
llll o scrisoare
(d) Dacadoraşu u "mbunătătirea
,., 1d mneavoastra ar on s ,
., sistemu-
tie fe era
lv
a
•
im
portanta pentru 1
1 ti aştepta ,
ca consilieru
..
itală să facă
' . ort public loca , v-a, b
llll de transp . . " i lobby pentru o -
locali să mearga i~ cap . : ta ca parlamentarii din
tinerea proiectulUI? V-aţi aş e?.., · ctul? Aţi avea o
voastră să susţina pro1e .
oraşul du~nea . le ătură cu consilierii locali ş1
, . .
dacă oraşul
V "
opinie mai favorabila m g .

Parlamentarii care va. , re prezintă .regiuneativă?
v btine subventia respec ·
dumneavoastra ar o , d .. clleltuielilor guvema-
22. Dacă sunte, m d erii finantării acordate
ti " favoarea re ucern
mentale, sunteţi şi în favoarea re uc ,
învăţământu.lu~ publ~c? 1 New York s-a aflat în pragul
23 În urmă cu câ.ţiva am, oraşu 1 datorii mari din cauza
. tul . d oarece acumu ase
falimen Ul. e . , rea că nu ,.,iş1. poate mări
impozitele sau
deficitelor şi se pa . 1·1 1 nivel suficient pentru
nu îşi poate re refuzat să acorde cre-
duce cheltuie 1 e a un
. ..
a-şi echilibra bugetul. Cred1torul~uderal nug.aranta că va
dacă guvernu 1e
~
. t -
dite suphmen are . k ,.. cazul în care acesta
lăti datoriile oraşulUI New.., or ' m
httra în imposibilitate de pla~~rk într-o astfel de

(a) Cum a ajuns oraşul New
situaţie? 2
(b) Cât de utilă era pentru creditori o garanţie a guvemuJui
federal, dacă la momentul respectiv guvernul federal 465
avea deficite bugetare mult mai mari decât oraşul New
York şi perspective chiar mult mai slabe de a-şi echilibra
bugetul?
Performanţele
economice
-
(c) Ce consecinţe previzionaţi dacă guvernul federal s-ar şi situaţia politică
angaja să plătească toţi creditorii care ar putea fi afectaţi
de incapacitatea de plată a administraţiilor regionale
sau locale?
24. În toţi anii din perioada anilor 1970, 1980 şi Prima itună
tate a anilor 1990, bugetele combinate ale administratiilor
regionale şi locale aveau excedent, în timp ce bugetuÎ gu-
vernului federal avea deficit. Cum aţi explica această dife-
renţă semnificativă?
25. Alegătorii care nu vor să le fie mărite impozitele impun
constrângeri asupra capacităţii oricărui guvern democratic
de a genera venituri suplimentare,
strângeri. însă există şi
alte con-
(a) Cum se poate evita în mod legal un impozit pe

sau pe venituri?
vânzări
(b) Alegătorii nu par a fi foarte ostili faţă de creşterea impo-
zitelor pe afaceri. De ce nu pot administraţiile regionale
şi locale să încaseze toate veniturile de care au nevoie
mărind impozitul pe afaceri?
(c) De ce aceste constrângeri nu sunt la fel de stricte pentru
guvernul federal ca pentru
locale? administraţiile regionale şi
26. Atunci când o administraţie regională sau locală începe să
se împrumute pentru a-şi finanţa cheltuielile curente (nu
cheltuielile de investiţii
pentru autostrăzi, şcol~ clădiri pu-
blice şi alte proiecte similare), ratingul obligaţiunilor sale
scade, ceea ce arată că investiţia este mai riscantă.
(a) De ce scade ratingul obligaţiunilor?
(b) Ce se întâmplă cu preţu] obligaţiunilor al căror rating
scade?
(c) Cum va fi afectat costul împrumutării?
(d) În ce mod vor fi obligate administraţiile regionale şi
locale să se împrumute pentru a-şi finanţa cheltuielile
curente?
(e) Ce trebuie să facă un guvern regional sau local dacă este
hotărât să nu se împrumute pentru a-şi finanţa cheltu-
ielile curente?
(f) De ce guvernul federal nu se află în această situatie
atunci când îşi finanţează cheltuielile curente prin î~-
prumuturi, nu prin impozite? ·
27. Atunci când o corporaţie vinde cu succes mai multe obliga-
ţiuni sau acţiuni nou emise, ea se îndatorează.
466 (a) Acest lucru arată că respectiva corporaţie înregistrează
succes sau eşec?
Capitolul 15 (b) Cât de potrivită sau nepotrivită este o analogie din do-
meniul îndatorării comerciale pentru situaţiile de înda-
torare guvernamentală?
(c) Să presupunem că guvernul se împrumută pentru a
construi un dig. În ce mod se aseamănă sau în ce mod
diferă acest împrumut faţă de împrumuturile contracta-
te de firme pentru investiţii?
28. Credeţi că oamenii care „ se întind mai mult decât le este
plapuma" au o deficienţă morală? Dar un guvern care nu
reuşeşte să îşi limiteze cheltuielile la cuantumul încasărilor
fiscale?
29. Să presupunem că Trezoreria Statului împrumută 20 de
miliarde de dolari în luna septembrie a anului în care se
desfăşoară alegerile prezidenţiale, pentru a mări indem-
nizaţiile plătite la 1 octombrie beneficiarilor de asigurări
sociale şi indemnizaţiile de şomaj. Cum este afectată masa
monetară? Cum sunt afectate cheltuielile consumatorilor
în luna octombrie? Dar rata şomajului? Nivelul de preţuri?
Voturile? Când preconizaţi că vor avea loc aceste efecte?
30. Rezerva Federală (banca centrală din Statele Unite) a fost
creată ca agenţie independentă a guvernului federal, adică
independentă de presiunile politice imediate resimţite de
demnitarii aleşi şi de către cei numiţi în funcţie, aceştia din
urmă putând fi concediaţi de către demnitarii aleşi.
(a) Este „nedemocratic" ca o organizaţie aşa de puternică
precum banca centrală să nu fie răspunzătoare în faţa
electoratului?
(b) Dacă demnitarii băncii centrale trebuie să răspundă în
faţa demnitarilor aleşi, înseamnă că sunt răspunzători
şi în faţa alegătorilor?
(c) În care dintre aceste trei circumstanţe credeţi că este cel
mai probabil şi în care este cel mai puţin probabil ca
politica monetară să promoveze un interes public: siste-
mul actual, un sistem în care preşedinţii îi pot concedia
pe demnitarii băncii centrale aşa cum îi pot concedia
pe membrii administraţiei prezidenţiale, sau un sistem
de referendum în care politicile băncii centrale ar trebui
să fie aprobate periodic prin vot majoritar al electora-
tului?
31. Cât de independentă este o bancă centrală independentă?
Decidenţii din cadrul băncii centrale şi din cadrul Trezo-
reriei Statului cooperează în mod regulat pentru a facilita
activităţile de finanţare şi refinanţare ale guvernului fede-
ral care împrumută sumele semnificative necesare pentru
acoperirea deficitelor curente şi fin
publice. re anţarea uriaşei datorii
467
(a) Persoanele care lucrează în col b
v V a orare nu ajung î fi 1 Performanţele
sa vada problemele într-un mod . . n na
compatibil? Nu e t . similar sau cel putin economice
. s e mu1t maI p b b "I , şi situaţia politică
trală să concluzioneze că o anu~~ă a I .c.a vbanca cen-
este cea mai bună dacă ea f . . politica monetară
fi nanţare ale Trezoreriei? aci1itează şi proble 1 d
me e e
(b) Trezoreria ar dori să păstreze costu ·1 "
f1 e impru tv · · ·
refi nanţării la un nivel redus C mu am ŞI
ca centrală la atingerea aces~. ub11:1 p~atev contribui ban-
1 0 iectiv laudabil?
(c) D acav banca centrală încearcă
-
să t . .
car suficiente rezerve pentru a o ~re sistemului ban-
se asigura că cost I "
prumutării nu creşte în timpul . . u Im-
" operatiumlor ample d
1mprumutare ale Trezoreriei ce treb .' f v e
succesiune de actiuni de col,abo uile sa acă? De ce o
, rare a e bv ··
vor face ca rata dobânzii şi cosh ·1 d _:meu centrale
m e e 1mprum t
a_le Trezoreriei să crească foarte mult? u are
32.
V-~ţi aştept: ca, în cazul unei persoane bine inf ,.,
existe o legatură între atitudm·ea c V ormate, sa
sa iata de " "I
adaptare şi reacţiile sale la următoarele, fi m~ercan e de
v
de ce. a rmaţh? Explicaţi

(a) ,,Decidenţii politicii fiscale şi mo t d . .
.. . . ne are etin mfor
ţii mai bune decât decidentii din do .' · 1:1a-
fiindcă ei au acces la date st~tistice ~~rudu1 afacenlor
t I I b I I pnvm performan-
,e e g o a e a e economiei şi nu trebui V
pentru tot felul de amănunte." e sa se preocupe

(b) ,,Guvernul trebuie să pună în apli
.fi . care proceduri de pl
m care economică natională dac d . v v . V a-
" . · a .onm sa evitam pro-
bleme Ie mreg1.strate în anii 1930 şi 1970 i . V •
asiatice le-au avut în anii 1990." ş pe care ţanle

(c) ,,Piaţa nu functionează aşa cum fu t·
' ne 10na d" ·
Concurenţa nu mai stabileşte pretu . . , ~ m10ara.
v
,., , n ŞI nu mai alocă

surse m economia Statelor Unite C . re-
. ea ma1 mare parte
acestor obiective sunt realizate d . a
e grupuri organizat
cu o putere de piaţă semnificativă." e,
(d) ,,Economia Statelor Unite prezintav d ..
· I b un ezech1hbru
cia a surd. Produsele cumpărate la . . . so-
1
produse în abundentă, în ti~p ce bunrn~le d~nvat sunt
' ·- une ins t 1
public, precum educaţia, trebuie să sem I ec ~ru
resturile." u ţumeasca cu
Reluarea dezbaterii:
câteva gânduri de încheiere 16
Existenţa civilizaţiei depinde în mare măsură de gradul de
funcţionalitate a societăţii. Ce ne dezvăluie modul de gândire eco-
nomic în legătură cu funcţionarea societăţii? Există vreun element
important pe care îl ascunde? În primul capitol al acestei cărţi aţi
găsit o scurtă analiză. a înclinaţiilor teoriei economice'. Acum, că
vă aflaţi la finalul cărţii, puteţi reciti acel capitol. Chiar este vorba
despre înclinaţii, sau mai degrabă despre ipoteze de lucru?
Autorii acestei cărţi au utilizat acele ipoteze şi au oferit ar-
gumente care au lămurit problema pieţelor libere şi a statului de
drept. Unii studenţi suspicioşi încă pot pune sub semnul între-
bării aceste argumente: ,,Dar cine ar vrea să favorizeze piaţa şi
statul de drept dacă, la finalul verii anului 2008, instituţiile finan""
ciare au eşuat şi au afundat America în prima criză financiară im-
portantă din viaţa noastră?" Bună întrebare pentru finalul cărţii!
Marea criză financiară

care a început în anul 2008
Unii spun: ,,Acum toţi suntem socialişti", având în vedere că gu-
vernul american a alocat peste un milion de miliarde de dolari
pentru planurile de salvare financiară şi a decis preluarea siste-
matică a drepturilor de proprietate privată. Afirmaţia este susţi
nută, printre alţii, de Paul Krugman, câştigătorul Premiului No-
bel în anul 2008 şi de investitorul Jim Cramer (care a folosit, de
altfel, cuvântul comunişti). În perioada în care această carte se afla
sub tipar, Henry Paulson, Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, a
propus suspendarea principiilor statului de drept şi a solicitat să
i se acorde putere nelimitată în legătură cu operaţiunile proprii
ale Trezoreriei. Propunerea Paulson preve~ea:
„Deciziile Secretarului în baza autorităţii conferite prin
această Lege nu pot fi modificate, sunt propria opţiune a in-
- 470
Capitolul 16
stituţiei şi
publică 1 ."
nu pot fi schimbate ?e instanţă sau de o instituţie
Acest demers fără precedent demonstrează gravitatea crizei.

Personal, îndrăznim să spunem că ne sperie. Statul de drept ar
fi înlocuit de o dictatură. Poate o dictatură a unor oameni bine
intentionati, însă tot o dictatură.
Cu p~ţin timp înainte de anunţarea propunerii Paulson, ac-
ţionarii corporaţiilor falimentare - mai ales cei ai American Inter-
national Group - şi-au pierdut drepturile de consultare şi de vot
pe care le deţineau de multă vreme, întrucât Trezoreria Statelor
Unite încheiase un acord care prevedea îndepărtarea comitetului
director al AIG şi îi permitea guvernului federal să preia 80% din
acţiunile companiei. Autorităţile guvernamentale au dobândit
imediat drept de veto împotriva deciziilor posesorilor de acţi
uni comune şi preferenţiale. Comisia de Valori Mobiliare şi Bur-
să din Statele Unite a contribuit şi ea la schimbarea sistemului,
atunci când şi-a încălcat propriile norme privind bursa de valori
şi a interzis vânzarea în lipsă pentru 799 de societăţi financiare,
într-un efort de „stabilizare a bursei". Având în vedere această
interdicţie, investitorii nu puteau decât să parieze că preţul acţi
unilor va creşte; nu li se permitea să parieze că preţul acţiunilor
va scădea, deşi scăderea era probabil·cel mai sigur pariu financiar
care se putea face în legătură cu preţurile acţiunilor.
În perioada în care ediţia în limba engleză a acestei cărţi se
afla sub tipar, instituţiile publice, inclusiv Trezoreria Statelor
Unite şi Rezerva Federală, au alocat peste un milion de miliar-
de de dolari politicilor de salvare financiară, dintre care 85 de
miliarde doar pentru AIG. Alte sute de miliarde au fost destina-
te companiilor de credite ipotecare Freddie Mac şi Fannie Mae.
Normele sistemului financiar, responsabilităţile băncii centrale şi
autoritatea Trezoreriei Statelor Unite s-au modificat pe parcursul
unei singure săptămâni! Cu toate acestea, numeroşi diletanţi şi
comentatori de televiziune - şi, mai ales, numeroşi alegători şi
factori de decizie - au aplaudat aceste acţiuni şi au solicitat conti-
nuarea intervenţiei guvernamentale, nu numai pentru a putea fi
remediată criza actuală, ci şi pentru a se repara piaţa (majoritatea
declară că nu sunt socialişti!) şi a se asigura protecţie împotriva
viitoarelor probleme de acest gen.
Criza actuală chiar se datorează, totuşi, eşecului pieţei libe-
re? Dacă acest lucru nu este adevărat - după cum intenţionăm să
demonstrăm - socializarea complexului sector financiar, care va-
lorează mai multe milioane de miliarde de dolari, este fără doar
şi poate eronată.
1
Secţiunea 8, conform New York Times, 20 septembrie 2008.
Criza economiilor şi creditelor 471
din anii 1980 ......
~entr~ a înţel:ge natura crizei actuale, trebuie să ne întoarcem câteva gânduri
!
~a ann ~80, cand au apărut probleme semnificative la nivelul de încheiere
1~dustrie1 de economii şi credite. Instituţiile de economii şi cre-
dit: (peste 700 de instituţii de acest gen) au falimentat în masă şi
au . mregistrat pierderi colosale. Băncile care au falimentat erau
în ~r";cipal b~ci mici, subdiversificate, care îşi „păstrau toate
oual: x_ntr-un ~1~gur coş~'. Ac:ste instituţii financiare împrumu-
tasera mdustr1e1 energetice atat de multe dintre rezervele Io _
d " " rex
ce entare, meat s-au aflat într-o situaţie foarte gravă atunci când
p:e~! ener?-iei a scăzut neaşteptat în anii 1980, din cauză că de-
b1tom nu-ş1 puteau rambursa împrumuturile. Pentru a întelege
amploar:_ea evenimentului, gândiţi-vă că Biroul de Contabilitate
Generala al Statelor Unite ale Americii a estimat că, până în 1996
costur!le directe suportate de guvern pentru planul de salvare s~
apr~~1au de 500.000 de miliarde de dolari, acesta fiind cel mai
costisitor
. plan
.., de salvare
.., financiară din istoria Statelor Unite. oe_
sigur, aceasta suma nu include măcar costurile de oportunit t
. I nu Ie analizează niciodată!
pe care Birou a e,
~ă nu uităm de principiul nostru: costuri pentru cine? Cos-
tul caror acţiuni?
Economiştii s-au întrebat care a fost motivul acestui compor-
t~ment nou, comp!et indezirabil. Astfel de preocupări fac parte
dm munca noastra. Care a fost cauza acestor eşecuri? Au fost
ele doar o consecinţă neintenţionată a concurentei pe piată
1 "'ril , , , sau
reg ementa e guvernamentale au jucat un rol mult mai im or-
tant decât cred oamenii de rând? A existat o legătură sistemic~ ce
unea" aceste _instituţii financiare şi care, până la urmă, s-a rupt?
In Capitolul 14 am menţionat obiectivul de bază al FDIC
(Corporaţia Federală de Asigurare a Depozitelor). Ulterior, s-a
cr~at un prog~~1_11 fe_der~l s~ilar, al cărui scop era acela de a pro-
teJa dep..,onenţi1 ~nstituţidor financiare, numit FSLIC (Corporaţia
Federala de Asigurare a Economiilor şi Creditelor). (De fa t
d~că a~torităţile fed~r~e,,__asi~ră deponenţii băncilor împotri~~
p1erde_rilor, ar trebm s': 11 asigure ş1 pe deponenţii instituţiilor
fi nanc1are, nu credeţi?) Insă modul de gândire economic treb ·
.... .., .d me
sa ţma cont ş1 e eventualele consecinte , neintentionate
, . Chiar ·
ş1
o idee „bună" poate avea un efect „rău".
În cazul acesta, problema a fost cauzată de lipsa stimulen-
tel~:· FS~IC r:u i-a _:ltimul_at aproape deloc pe deponenţii insti-
tuţiilor financiare sa morutorizeze comportamentul institutiilor
în care y-au pla~a~ banii. (Reţi_neţi, banii pe care îi depun~ţi la
o banca comerciala sau la o mstituţie financiară sunt active-
le dumneavoastră şi răspunderea băncii.) S-a produs un aşa-zis
,,risc moral": planul bine intenţionat (,,morala" sau ideea bună)
- 472
Capitolul 16
a reglementa:n o
• (,, penco
·1 r a fost contraproductiv
V · 1u l") . Milioane
fi rotejati împotriva pierderilor,
de deponenţi se ~şte~tau s~ e p - . r ~t niciun fel de proble-
iar agenţii şi creditoru nu ş1-:u ~ai a
V
. . . ·titutiilor fi-
me. Astfel, atât deponenţii, cat ş1 reprezen:a:;1 :e~rez~ntantii
nanctar~:~ :~:~:~!;:::
:::~e (inclusiv de investiţii
:~r;::i: 1
d~ ~~tare
imobiliare), astfel încat m final au
şi de
falimentat. ,. triva cărora
trebuia ne să
Acesta era tipul de probleme impo ceste probleme se
V V
Protejeze FSLIC. Economiştii sugereaza ca a 1 Irortia situati-

datorează politicilor sis . temice' mult prea. genera • dul e. .· de gândire ,
.
ei este greu de depista ma t ,. fara perspectivei .mo " m atitu-
V
de reocupare a deponenţilor, impreuna

utoritătilor de reglementare, pentru
. .
economic. Lipsa p "
dinea destul de relaxa~a a a t n~intentionat pierderi enorme
o perioadă îndel~n?~ta, a~ ere~ ii 1980 şi au impus desfăşu
la ni_velul industne1 financ1afi~e m ~ de miliarde de dolari, ale
V
. lan de salvare nanc1ara . .

rarea unm p ntribuabilii americaru. Chiar
cărui costuri au fost suport~te d~ co . intrat în incapacitate de
t probleme finanaare ŞI a
ş1 să desfiinţat odată
. SUC
F a :vu trebuit fie în 1989, cu apogeul
plata,. aşa
V
• ·ca a··1 fi anaare .· . FDIC a preluat controlul asu-

iar
crizei mstltuţu or n ' . · · titutiile financia-
.·1 t băncile comeraa1e ş1 ms ,
pra garanţu or pen ru . . .. . •are din anii 1990 au
re Eşecurile sistemice ale mstltuţiilor finana . tă
fost o consecmta a pieţe1or „mere
• · • v • · nt instabile",d sau. O consecm,
" . finan-
neintentionată a, programu1m. b'me intentionat · e as1guran
dare publice?
Criza ipotecilor subprime: ajutorul acordat

categoriilor defavorizate le-a agravat de fapt
situatia
al ' .
Actu a criza se
datorează modificărilor legislative
V adoptate la
·fi tive ale Le-
1990 . lusiv revizuirilor semru ca
jumătatea. anilor
.
'mc . (CRA) din_ 1995. Scopul
V •
de bun-simt şi per-
ti în comurutatile 1oca1e
gii de remves re ·
1
aces~ei l~~i, similar c:~~r:~:!~!~'0 ;::eu;;soanelor cu ~enituri
fect JUshfi~at. ~~~
a . amenilor din cartiere sărace şansa
de a
reduse, m~oritaţi~or}1;t d tv băncilor
li s-a solicitat ofere să
avea propria locuinţa. o o a a, . . " . sumau riscuri.
. multe credite întreprinderilor mia, care 1ş1 a . 1 .-
mai .
Aceste lucruri nu s-au _re~
lizat
'
însă
printr-o persuasiune vo un
,era ca băncile să se implice în
tară Guvernul nu s-a limitat la a sug . . bli t
. . . . CRA a rofitat de puterea statulm ş1 a o ga
aceste n01 practici. P •• nm· tive din
băncile comerciale private sa aloce proporti1
• V
, sem .. d fca . te
rezervele lor excedentare pentru aceste· categoru
. ·e ·avo riza '
d ·rectorii
printr-o serie de norme, reguli ş·1 proceduri pe care mcr I
de bănci, nici organismele de reglementare nu le-au putut inter-
preta, urmări sau monitoriza în mod clar. 473
Ofiţerii de credite au căzut pradă tentaţiei de a respecta nor- &luarea dezbaterii:
mele CRA, ignorând practicile bancare tradiţionale, precum ve-
câteva gânduri
rificarea atentă a veniturilor şi analiza valorii nete a debitorilor.
de încheiere
De ce s-a abandonat atât de brusc o tradiţie atât de productivă?
De ce a apărut acest comportament? Răspunsul: bancherii au con-
statat că puteau evita posibilele penalităţi, amenzi sau pedepse
prevăzute de CRA şi, mai ales, stabilizând rapid acele împrumu-
turi „subprime" cu venit redus, o săptămână după alta, băncile
comerciale puteau aloca restul fondurilor oferite spre creditare
- cea mai mare parte a rezervelor excedentare - clienţilor mai
profitabili, pe o piaţă extrem de competitivă.
Iată, clin nou, ironia tristă a consecinţelor neprevăzute. Ca-
tegoriile defavorizate primeau împrumuturi fără avans (ceva de
neconceput în vremurile trecute, mult mai stabile din punct de
vedere bancar). Solicitanţii cu venituri medii plăteau pentru cre-
dite avansuri mult mai mici decât înainte (20% era de regulă va-
loarea avansului). Ipotecile cu rată ajustabilă şialte împrumuturi
cu plată târzie a valorii reziduale le permiteau împrumutători
lor cu venituri mici şi mijlocii să îşi cumpere locuinţe cu preţuri
mult mai mari decât şi-ar fi permis. Alan Greenspan, directorul
băncii centrale din Statele Unite în perioada respectivă şi factorii
de decizie din cadrul FOMC (Comitetul Federal pentru o Piaţă
Deschisă, care stabileşte politicile monetare specifice) au mărit
masa monetară, încercând să determine creşterea PIB în Statele
Unite şi să accelereze dezvoltarea industriei imobiliare. Ei au fă
cut acest lucru cumpărând obligaţiuni pe scară largă (era vizată
rata dobânzii Ia fondurile federale), ceea ce a redus continuu rata
dobânzii la fondurile federale, de la 6% în 2001 la 1% peste nu-
mai doi ani, în 2003. Desigur, a scăzut rata dobânzii pentru cre-
ditele bancare din fiecare categorie, iar populaţia a fost cuprinsă
de mania împrumuturilor.
Flip Th.is House şi alte programe de televiziune cu scop publi-
citar mascat ne încurajau să cumpărăm locuinţe la preţuri reduse
şi imobile aflate în stare precară (cu ajutorul unor împrumuturi
cu avans mic sau zero) şi apoi să le vindem după câteva luni,
pentru a ne îmbogăţi rapid. Pe ecranele televizoarelor defilau în
fiecare episod persoane obişnuite, însă care dăduseră lovitura.
Prin analogie cu modelul şi metaforele prezentate în capitolul
anterior, economia americană intrase în faza de „ingestie şi di-
gestie" a unei expansiuni imobiliare deloc sustenabile. Numeroşi
economişti au tras un semnal de alarmă. Punctul nostru de vede-
re este că acela a fost începutul crizei. ,,Indigestia" - din punctul
nostru de vedere corecţia - a fost inevitabilă:
Conducătorii băncii centrale şi-au dat seama că politica mo-
netară expansionistă contribuise la crearea unei bule imobiliare.
474 Apoi, aceiaşi conducători şi-au •inversat brusc tendinţele, v~~
zând obligaţiuni pe scară largă, ceea ce a redus masa monetara ş1
Capitolul 16 a mărit rata dobânzii la fondurile federale, de la 1% în 2003 până
la 5,25% în 2006, când Ben Bernanke l-a înlocuit pe Greenspan la
conducerea Băncii Nationale. Rata dobânzii a explodat subit.
Vă aduceti amint~ de una dintre ideile principale ale acestei
cărţi? Preţuri,· semnale, coordonarea planurilor. Cum ar fi putut
acele grave manipulări ale ratei dobânzii (preţul creditului!) şi,
indirect, ale preţurilor imobiliare, împreună cu aceste practici de
creditare incredibil de defectuoase, să conducă la o coordonare
durabilă a planurilor pe pieţele imobiliare şi financiare? Banca
centrală a manipulat rata dobânzii şi semnalele de preţuri, iar
decidenţii guvernamentali bine intenţionaţi au manipulat sti-
mulentele bancare. Pentru restul au fost de vină instituţiile de
investiţii, formatorii pieţelor ipotecare, avocaţii şi bancherii de
investiţii. Timp de mai mulţi ani, aceste practici şi creditele de
milioane de miliarde de dolari au încurajat milioane de persoane
să intre în acest joc.
În ce mod au provocat această explozie pieţele „deregle-
mentate" şi „libere"? De ce demnitarii guvernamentali anali-
zează acum opţiunea suspendării supravegherii şi responsabi-
litătii. birourilor financiare federale de nivel înalt, a proceselor
de~ocratice, a valorosului nostru sistem de verificări şi solduri
şi a statului de drept din cauza restricţiilor constituţionale, dacă
aceste probleme sunt în principal rezultatul instabilităţii inerente
sectorului privat, nu ale necoordonării şi proastei gestionări din
sectorul public? Detaliile sunt, desigur, extrem de complexe, însă
înclinăm să credem că intervenţiile demnitarilor guvernamentali
au reprezentat cauza generală, ele determinând toate categoriile
de persoane din sectorul privat - şi pe cei lacomi, şi pe cei pru-
denti - să facă lucruri nebuneşti. Indigestia a fost clară - bula se
sp~se - atunci când preţurile imobiliare au explodat, iar inca-
pacitatea de plată a creditorilor persoane fizice a ajuns la 500.000
de miliarde de dolari sau chiar mai mult până în 2008, brokerii
de valori mobiliare ipotecare, agenţii ipotecari şi asiguratorii fi-
nanciari confruntându-se cu o acută lipsă de lichidităţi.
Dezastrul financiar din anul 2008 s-a datorat, desigur, con-
secinţelor neprevăzute ale deciziilor tuturor participanţilor: fami-
liile bine intenţionate care tânjeau la visul american, entuziaştii
analişti financiari, producătorii programelor de televiziune, acti-
vităţile dornice de profit ale creditorilor şi garanţilor comerciali,
ale companiilor ipotecare, ale agenţilor de valori mobiliare şi de-
rivate, programele economiştilor,·demnitarilor şi autorităţilor de
la cel mai înalt nivel al guvernului. Nu toate alegerile noastre au
reprezentat sursa sau cauza crizei actuale, însă toate acestea s-au
cumulat în cadrul crizei.
La momentul scrierii acestor rânduri, programele de salvare
475
financiară nu se adresează proprietarilor de case aflaţi în situa-
ţie de faliment sau de lichidare fiindcă au urmat visul american. Reluarea dezbaterii:
Banca centrală a încercat să salveze situatia mărind din nou ofer- câteva gânduri
ta de monedă şi, astfel, micşorând rata dobânzii. Alti decidenti în- de încheiere
cearcă să folosească banii contribuabililor pentru ~ le oferi ~ fel
de asistenţă socială corporatistă bancherilor, agenţilor, brokerilor
mobiliari şi altor firme bogate, Nu ar putea apărea un nou peri-
col moral pe termen lung? Dacă directorii corporaţiilor se bucură
astăzi de avantajele şi confortul a sute de miliarde de dolari, sub
forma planurilor de salvare financiară - o clară „moderare" sau
„relaxare" a constrângerilor bugetare stricte pe care le-ar impune
pieţele libere - poate că ei sau următoarea generaţie de directori
îşi vor asuma riscuri şi mai nebuneşti, considerând că, în caz de
eşec, autorităţile băncii centrale, Trezoreria şi alte instituţii gu-
vernamentale vor sări din nou în ajutorul lor, acoperindu-le pier-
derile.
Profiturile, pierderile şi planurile de salvare

financiară: o institutie guvernamentală
poate fi un bun antreprenor?
Precedentul a fost deja stabilit. Protejându-i pe directorii marilor
corporaţii şi pe investitori de riscurile inerente procesului antre-
prenorial, guvernul poate încerca să-şi asume un rol de între-
prinzător? Din nou, în momentul în care această carte se afla sub
tipar, se discuta despre faptul că funcţionarii guvernamentali
sperau să obţină „profit" cumpărând activele ipotecate, aproape
fără valoare, ale instituţiilor falimentare şi vânzându-le la preţuri
mult mai mari după redresarea pieţei imobiliare. Iată guvernul
în postura unui întreprinzător-arbitru! Însă chiar şi directorii
Trezoreriei spun că aceste active sunt „deşeuri toxice"! Cine vrea
să pună contribuabilii în pericol? Chiar ne putem aştepta ca au-
torităţile guvernamentale să dorească să obţină profit şi să evite
pierderile? Ce ar însemna acest lucru? Agenţiile guvernamentale
nu au dreptul la creanţe reziduale, ele nu pot juca rolul antre-
prenorilor doritori de profit despre care am vorbit în Capitolul
7. Avuţia proprie a unei autorităţi publice nu este - prin însăşi
natura funcţiei sale - pusă în pericol atunci când se lansează sau
se ajustează un nou proiect, un nou plan sau o nouă strategie. Ce
este profitul? Cine se bucură de el? Care este pierderea? Costuri
pentru cine? Costul cărei activităţi? A cui avuţie este distrusă?
Funcţionarii publici nu pot pretinde că sunt antreprenori fiindcă
în procesul de piaţă nu este pusă în joc averea lor personală. Ei
nu se confruntă... cu dificilele constrângeri bugetare impuse socie-
tăţilor private. In schimb, ei pot obţine mai multe venituri prin
încasările fiscale, ceea ce firmele· private nu pot face, cel puţin
nu direct! O astfel de intervenţie transferă riscul de la societăţile
--
476
comerciale, prin intermediul instituţiilor publice, către contribu-
Capitolul 16 abili, fiindcă ei (şi deţinătorii de obligaţiuni) finanţează tot arse-
nalul de strategii ale guvernului federal.
Această deplasare a riscului erodează în continuare calcu-
lele profit-pierdere şi stimulentele care încurajează rezultat~ ~-
treprenoriale mai productive "din pu~ct ~e ve~ere ~con:'1:"1c. In
zelul nostru de a ne proteja 1mpotnva nscunlor a1ustanlor de
piaţă, uităm deseori de rolul esenţi~l al p~e~deri~or eco~~mice în-
tr-un sistem economic funcţional. Sa nu mtam ca practiale antre-
prenoriale care nu trec de proba pieţei trebuie să fie reviz~te şi,
în numeroase cazuri, eliminate, fiindcă resursele rare trebme alo-
cate altor utilizări, mai valoroase. Cu cât piaţa va fi mai liberă, cu
atât constrângerile vor fi mai mari, competiţia va fi mai acerbă,
iar stimulentele de a folosi resursele rare în mod productiv vor
creşte. Atunci când guvernul relaxează constrângerile bugetare,
subventionând marile corporaţii private sau, mai mult, preluând
cqmplet funcţiile antreprenoriale, forţa reglato~re a pieţe~ este
anulată. Deciziile proaste nu sunt dureros de evidente, deaden-
ţii primesc semnale combinate, au pr~a p~ţi~e s~mule~te să-şi
adapteze comportamentut iar costurile ş1 nscunle revm altor
categorii sociale. .. . . . .
Pe scurt, pierderile antreprenoriale şi eşecurile sunt la fel de im-
portante ca profiturile antreprenoriale pentru coordo~ar;a ş~ cooperare~
eficientă a milioanelor de persoane în proce~ul de piaţa. Şti~ cu toţii
că nu ar avea niciun sens ca guvernul sa anuleze sau sa absoar-
bă profiturile, însă să încurajeze pierderile. Din punct de vedere
economic, nu are sens ca factorii de decizie să încurajeze pro-
fiturile, însă să anuleze sau să absoarbă pierderile, însă guver-
nul a făcut chiar acest lucru, absorbind pierderi de milioane de
miliarde de dolari. Ca ultimă remarcă în această privinţă, să nu
uităm prima lecţie învăţată în Capitolul 1: ,,Guvernul" nu este un
alegător, doar persoanele fizice aleg şi acţion~~ă. Da~ă am sp~s
că „guvernul" va salva industria şi va absorbi p1erdenle acesteia,
înseamnă că, de fapt, contribuabilii vor fi obligaţi să plătească.
ti' "?
Încă o dată: costuri pentru cine? Costu1caror ac, uni.
V
Ce ştiu economiştii şi limitările economiei

Modul economic de gândire utilizează concepte precum cere-
rea, costul de oportunitate, efectele marginale, avantajul com-
parativ şi profitul şi pierderile :mtre~re~oriale pen:~. a ~xplica
evenimentele cotidiene care ne mconJoara. Economiştii ştiu prea
puţine despre detaliile d~ ~u~ea ~eală_ ~os_aite d~ direct~ri~
comerciali, de meşteşugari, mgmen, ed1ton, birocraţi, avocaţi ş1
alţi decidenţi.
. C~ toate acestea, economiştii ştiu cum se potrivesc lucrurile şi, 477
deci, ş1 cum se pot distruge. Conceptul de economie ne permite să
înţelegem mai bine ceea ce observăm, să ne gândim în mod mai Reluarea dezbate:,ii: "'
coerent la o gamă variată de interacţiuni sociale complexe, de Ia câteva gânduri
circu}aţia de pe autostradă la falimentul financiar subit.
de încheiere
In practică, aceste cunoştinţe sunt în mare măsură negati-
ve şi se referă la tranzacţii în majoritate impersonale. După cum
poate aţi observat, modul de gândire economic contribuie relativ
puţin la o mai bună înţelegere a relaţiilor în cadrul familiei sau
al altor grupuri mai mici, unde oamenii se pot cunoaşte suficient
de_ bi~e pentru a coopera la nivel personal. Economia explică în
prmc1pal cum se desfăşoară cooperarea între persoane care nu
se cunosc deloc, însă care, totuşi, reuşesc să lucreze foarte bine
împreună. Poate că aţi depistat atunci când aţi citit această carte
că se pune accentul pe ce nu trebuie făcut, nu pe ce trebuie făcut.
Aceste concluzii negative sunt importante. Economistul Frank
Knight apăra caracterul primordial negativ al raţionamentelor
economice cu un citat: ,,Nu ignoranţa, ci cunoştinţele prea nume-
roase provoacă cele mai mari daune."
. Prea mulţi oameni declară că „ştiu'' cum să rezolve probleme
sociale grave. Imaginea lor mentală despre universul economic
este una simplă, în care intenţiile se pot materializa cu uşurin
ţă, iar singurul obstacol în direcţia unei societăţi mai bune este,
deci, lipsa bunelor intenţii. Prin urmare, aceşti oameni consideră
că economiştii sunt "simpli teoreticieni", care complică luC'.rurile
!n mod inutil şi pun sub semnul întrebării acele bune intentii.
Intr-adevăr, John Stuart Mill a încercat să apere nu numai e~o-
nomia, ci toate ştiinţele sociale, împotriva acuzaţiilor formulate
de tot felul de diletanţi, într-un articol publicat în 1831 şi intitulat
,,Spiritul epocii". El a observat că:
,,( ... ) fiecare om crede că părerea lui este la fel de bună ca

a altuia. Oricărui om cu bun-simţ i se va părea inadmisibil
ca cineva care nu a studiat niciodată, de exemplu, politică
sau economie politică, să se considere îndreptăţit să lanseze
cu cea mai mare siguranţă opinii absurde şi să îi taxeze, cu
ignoranţă şi imbecilitate, pe cei care au făcut din ştiinţă ocu-
paţia unei vieţi laborioase. De fapt, persoana care chiar a stu-
diat subiectul în mod sistematic este considerată necalificată
un simplu teoretician, iar cuvântul care exprimă cel mai înal;
şi cel mai nobil efort al inteligenţei umane este transformat
înh'-un cuvânt dispreţuitor."
Măsurile sociale au consecinţe care _le depăşesc cu mult pe

cele care pot fi previzionate sau anticipate cu siguranţă. Modul de
gândire economic - o teorie, nu un dubiu - ne ajută să anticipăm
478 sau să explicăm consecinţele nedorite. Restricţionarea impo~-
rilor de materiale textile în Statele Unite, de exemplu, cel puţin
Capitolul 16 pe termen scurt, protejează locurile de muncă şi veniturile ~ro-
ducătorilor de textile, concentrând beneficiile asupra grupurilor
vizate. Acest lucru este destul de clar, însă este nevoie de un ochi
experimentat pentru a observa că astfel de măsuri ar reduce tot
mai mult veniturile altor americani, mărind preţurile la materiale
textile, reducând oportunităţile de export pentru America şi, în
general, inhibând exploatarea avantajului comparativ. Astfel ~e
măsuri dispersează costurile spre nenumărate alte persoane. Dm
nou, este uşor de văzut că sistemele de control al chiriei menţin
la un nivel redus plăţile monetare pe care chiriaşii trebuie să le
facă în beneficiul proprietarilor. Câţi dintre susţinătorii acestor
controale sunt conştienţi de plăţile alternative pe care chiriaşii
vor trebui să le facă, de noile forme de discriminare care vor în-
locui discriminarea pe baza preţului monetar şi de efectele pe
termen scurt şi lung asupra ofertei de locuinţe pentru închiriat?
Planurile de salvare îi ajută pe unii şi îi defavorizează pe alţii.
Deja ştim acest lucru, însă multe persoane nici măcar nu îşi dau
seama că această absorbţie a pierderilor întreprinderilor ar putea
crea şi mai multe probleme pe viitor la nivelul întreprinderilor
şi ar putea necesita planuri de salvare şi mai costisitoare. Multe
persoane bine intenţionate pur şi simplu nu deţin mecanismele
conceptuale necesare pentru a analiza astfel de probleme.
Cu toate acestea, oamenii devin nerăbdători atunci când
sunt avertizaţi că anumite soluţii nu sunt recomandabile, :Î vor
agrava situaţia, însă nu propun alte măsuri de rezolvare. Intr-?
societate precum a noastră, obişnuită cu realizările aproape rm-
raculoase ale ştiinţei şi tehnologiei, cerinţa de a „face ceva" tinde
să depăşească mult oferirea de răspunsuri constructive la pro-
blemele sociale. Probabil că am greşit atunci când am presupus
că problemele sociale pot fi gestionate la fel precum cele tehno-
logice. Recunoaştem: conflictele de interese creează probleme
mari pentru decidenţii sociali, însă încă subestimăm dificultăţile
de punere în aplicare a schimbărilor sociale planificate, în mare
parte fiindcă subestimăm complexitatea sistemelor sociale, a re-
ţelelor de interacţiune prin care comportamentul este coordonat
într-o societate, iar populaţia este determinată. să coopereze pen-
tru a-şi atinge obiectivele. În Teoria sentimentelor morale, deosebita
carte a lui Adam Smith despre etică, acesta ne avertiza despre
,,omul sistemului", care pare să-şi imagineze că poate aranja di-
feritii membri ai unei mari societăti la fel de uşor cum aranjează
cu ~âna piesele de pe tabla de şah. El nu se gândeşte că piesele
de şah nu au alt principiu de mişcare decât cel pe care li-I impri-
mă mâna, însă pe tabla de şah a societăţii umane, fiecare piesă
are propriul său principiu de mişcare.
Poate că acesta este motivul pentru care teoria economică
tratează cu reticenţă propunerile de reformă a sistemului econo- 479
m~c. ~a. pleacă _de la prezumţia că fiecare piesă are propriul său
pnncrpm de mişcare. Nu este vorba că economiştii nu sunt inte-
câteva gânduri
-
resaţi de ref~rmă şi cu atât mai puţin ei nu sunt lachei ai claselor de încheiere
~ri~ilegi~te. In~ă teoria economică, relevând interdependenţa de-
c1zulor ş1 rolu~ Jucat de diferitele reguli ale jocului, atrage atenţia
asupra consecinţelor neanalizate ale propunerilor de schimbare.
„Nu va funcţiona" este răspunsul standard al economiştilor
la numeroase propuneri strategice bine intentionate. Realismul
nu înseamnă neapărat conservatorism politic; dar de multe ori
seamănă cu acesta. Dintr-un anumit punct de vedere, cunoaşte
rea promovează conservatorismul. Chiar şi fizicienii au fost acu-
zaţi de conservatorism iremediabil de către inventatorii amatori
de maşinării cu mişcare perpetuă.
Dincolo de simpla economie

John Maynard Keynes a propus odată un toast în cinstea eco-
nomiştilor, ca "păstrătorii posibilităţii de civilizatie." Posibilitatea
de ~v!liza~e: atât. Al~~area eficientă a resursel~r şi cooperarea
sociala reala m domenu complexe extind aria posibilitătilor, însă
nu garantează prin ele însele progresul civilizatiei. O 'societate
bine coordonată şi cu o funcţionare uniformă le ~feră oamenilor
~ai multe şanse de a alege, însă nu garantează că ei vor şi alege
bme.
Economiştii sunt în mare măsură pregătiţi să recunoască:
conceptele pe care le utilizează distorsionează uneori realitatea
pe care o studiază şi sunt dispuşi ca analiza şi concluziile lor să
fie supuse testului criticii raţionale. Însă pentru orice analiză este
ne~oie de un punct de vedere, atât în ştiinţele fizice, cât şi în cele
sociale. Dacă modul de gândire economic duce uneori la distor-
siuni, la evidenţieri greşite sau chiar la erori flagrante, corectia
corespunzătoare este o critică raţională. Aplicarea acestei core~tii
a modificat frecvent concluziile economice în trecut şi, probabil,
acest lucru se va întâmpla şi în viitor.
Un ultim comentariu: a fi un bun economist înseamnă mai
mult decât a fi competent în modul de gândire economic. Orice
economist bun treb_uie să poată vorbi limba profesiei sale, drept
pentru care cunoştinţele de matematică şi statistică sunt indis-
pensabile: Un e~ono~ist mai bun trebuie, însă, să înţeleagă că
A
poate obţme caştzgurz de pe urma negocierilor cu specialiştii în alte

do~e~ii. Specialis~l în ~odu_J d_e gândire economic se poate îm-
bogaţi m urma schimbului de idez cu alţi specialişti care studiază
c~n_d~ţi_a um~~ă, d~ ~a filos~fi,_ teoreticieni ·politici şi sociologi Ia
cr1tic1 hteran, 1stoncr de arta ş1 antropologi culturali. Dacă doriti
să vă continuaţi studiile în domeniul economiei, nu trebuie să
1) Functionarea economiei depinde de:
A. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si cheltuieli autorizate

B. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
C. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
Feedback
*##**##*
Unanswered Difficulty: Easy94% got this correct
2) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc preferat de
schimb .. ... ...
A. Mai putin atractive

B. Rare
C. Netransportabile
D. Indivizibile
Feedback
*##**##*
3) Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:
A. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii

B. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
C. Parasirea voluntara a locului de munca
A. Rata dobanzii creste

B. Creste oferta de bani
C. Rata dobanzii scade
D. M1 creste
A. Inhiba creditarea
B. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
C. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
D. Genereaza cresterea ratei dobanzii
6) Detinatorul de actiune are dreptul:

C. De a obtine dividend
Feedback
*##**##*
7) Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:

Feedback
*##**##*
A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale

D. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si venit
9) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata este limatata
de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

C. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
10) Inflatia:
A. Distorsioneaza sistemul preturilor relative

B. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
C. Descurajeaza traiul pe datorie
D. Descurajeaza consumul pe termen scurt
Feedback
*##**##*
11) Pe o piata financiara eficienta:
A. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel incat orice noua
informatie sa fie integrata in pretul titlului
B. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
C. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
Feedback
*##**##*
12) Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare asociate:
A. Deflatiei
B. Inflatiei
C. Dezinflatiei
Feedback
*##**##*

D. Conduce la cresterea generalizata a preturilor
Feedback
*##**##*
14) Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului. In functie de
situatia existenta la termenul de scadenta.
B. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
Feedback
*##**##*
A. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor existente
D. Option4
Feedback
*##**##*
16) Politicile anti-inflationiste:

B. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuieli
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
D. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
Feedback
*##**##*
17) Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei

D. Distorsinarea preturilor relative
Feedback
*##**##*
18) Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi ?
A. Aur
B. Argint
C. Cupru
D. Promisiuni de plata
Feedback
*##**##*
19) Eficienta pietei de capital vizeaza:
A. Doar eficienta operationala

B. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
C. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
D. Doar eficienta alocarii
Feedback
*##**##*
20) In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care produc:
A. Beneficii si costuri pe termen scurt

B. Beneficii si costuri pe termen lung
C. Beneficii pe termen lung
D. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
Feedback
*##**##*
A. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

B. Vanzarea de obligatiuni de la stat
C. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
D. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
Feedback
*##**##*
22) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer:
A. Nici M1, nici 2 nu se modifica

B. M1 creste dar M2 nu se schimba
C. M1 si M2 cresc
D. M1 creste si M2 ramane neschimbat
23) Echilibrul monetar presupune:
A. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de economii
B. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
C. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
D. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in sens larg
Feedback
*##**##*
24) Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:
A. Scaderea cursului titlurilor de valoare

B. Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
C. Cresterea cursului titlurilor de valoare
Feedback
*##**##*
25) Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:
A. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si institutional bine ...
B. Se desfasoara intre guvern si angajatori
C. Se desfasoara intre guvern si sindicate
D. Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii
Feedback
*##**##*
26) Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:
A. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala

B. Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din economie
C. Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul financiar
D. Nivelul de reglementare caracteristic
Feedback
*##**##*
A. Banca centrala
D. Guvern
Feedback
*##**##*
28) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?

B. M1 si M2 scad
D. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
A. Populatia somera si populatia ocupata

C. Populatia activa si populatia somera
Feedback
*##**##*
30) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si deficitului
de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
Feedback
*##**##*
31) Politica keynesiana
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul cheltuielilor guvernamentale
Feedback
*##**##*
32) Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la comanda:

33) Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului
A. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a exporturilor

B. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a consumului
C. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii agregate
D. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a investitiilor
Feedback
*##**##*
34) Oferta curenta de munca este reprezentata de:
A. Populatia activa
B. Rezervele de munca
C. Populatia ocupata minus somerii
D. Populatia ocupata
35) La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
A. Politicile monetare restrictive din anii 1920

B. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
C. Restrangerile creditului
Feedback
*##**##*
36) Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de:
A. Politicile implementate in statele centralizate

B. Absenta politicilor
C. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri absolute
D. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative existente
Feedback
*##**##*
A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

B. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
C. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
D. Rata curenta a somajului este zero
38) In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933, Keynes sustinea faptul ca:
A. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;

B. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an fiscal;
C. Deficitele nu sunt bune pentru economie
D. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
A. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a liberalizat pietele bunurilor,
serviciilor, capitalurilor si fortei de m unca;
B. Nu aplica o politica comerciala comunca;
C. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
D. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii, supranationale, in nici un domeniu
nu are competente exclusive.

A. Generaza cresterea ratei dobanzii
B. Inhiba creditarea;
C. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
D. Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
A. Lacomia investitorilor;
B. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
C. Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele reduse ale dobanzii.
D. Option 4

A.Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite ieftine;

B.Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
C.Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
D.Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari si nevoia de a
pastra increderea populatiei in capacitatea de rambursare a depozitelor
44) Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se desfasoara:
A. Concomitent cu manifestarea cererii

B. Anticipat fata de cerere
C. Dupa manifestarea cererii
D. La comanda
Unanswered Difficulty: Hard39% got this correct
A. Este o practica rar intalnita in politicile comerciale actuale ale tarilor dezvoltate;
B. Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
C. Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la utilizarea mai eficienta a resurselor;
D. Are un cost de oportunitate scazut;
46) Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii deoarece;
A. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea cursului acestora pe piata bursiera;
B. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata bursiera;
C. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata bursiera
47) In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea pot fi:
A. Migratie lunara;
B. Migratie definitiva;
C. Migratie international;
D. Migratie partiala;
A. Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca

B. Lucratorii
C. Angajatorii
D. Liderii de sindicat
49) Jobberul:
A. Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie pe panourile bursei, pe baza
ordinelor transmise de brokeri;
B. Nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu;
C. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior celui la care vinde, de aici
rezultand profitul sau;
D. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior celui la care cumpara, de aici

A. Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi ridicate;
B. Practicarea unor marje de profit minime
C. "blocarea” cresterii preturilor prin masuri guvernamentale
D. Reducerea ritmului expansiunii monetare;
A. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;

B. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
C. O politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
D. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;
A. O politica de tipul “ pornire-oprire-pornire “;

B. O reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul;
C. O crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
D. O reducere a incasarilor fiscal cand scade Pib-ul;
A. Epidemiei subporductiei;
B. Productiei mai mici fata de nevoile societatii;
C. Contradictiilor sale interne;
A. Aspect positive pe termen scurt

B. Aspect positive pe termen lung;
C. Aspect negative pe termen scurt;
A. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;

B. Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati;
C. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii;
D. Include balanta miscarilor de capital
A. Nu sunt atragatoare pentru alegatori;

B. Nu au effect asupra cererii agregate;
C. Sunt atragatoare pt alegatori;
A. Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in metal pretios;

B. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de a celor din strainatate;
C. Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb asupra competitivitatii unei
economii;
A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;

B. Rata curenta a somajului este zero;
C. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
D. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary
A. Sa cumpere actiuni;
B. Sa-si protejeze banii prin realizarea de depozite bancare;
C. Sa faca investitii pe termen lung;
D. Sa detina mai multi bani in numerar;
A. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;

B. Sa consume mai mult decat au economisit;
C. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. Contribuie la acumulare de capital
61) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se numea:
A. Nota de hartie;
B. Card de credit;
C. Nota de metal;
D. Bilet de banca.
A. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. Deficite atunci cand scade PIB
C. Deficite atunci cand creste PIB
A. Comercianti
B. Banci
C. Burse de valori
D. Agentii guvernamentale
A. Nu genereaza un boom artificial

B. Are la baza cresterea economiilor reale
C. Creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
65) Capitalul real:
A. )este acelasi lucru cu capitalul fictive

B. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
C. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare
D. Se valorifica in procesul de productie

A. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
B. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
C. O politica deliberata a autoritatilor monetare
D. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
A. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta

B. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea contractului
C. Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea contractului
D. Option 4
A. A. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. B. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. C. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. D. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
A. A. Toata productia este compusa din bunuri omogene

B. B. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt nemultumiti
C. C. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. B. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt nemultumiti
Correct Difficulty: Easy83% got this correct
A. Usurinta de a fi transportat
B. Acceptabilitatea
C. Perisabilitatea
D. Abundenta
a) Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
b) Preturile trebuie sa le reflecte toate informatiile relefante in mod continuu astfel incat orice
noua informatie sa fie intre pretul titlului
c) Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
a) Banca centrala
b) Agentie guvernamentala
c) Institutie financiara de incredere
d) Guvern
27. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a) Cea mai mare parte a fluxurilor actuale de comert se deruleaza in institutii diferite ca
rezumat a diferentelor de .... intre economiile participante la comertul mondial
b) Pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor populatiei este de preferat ca
economia sa produca .... nevoie chiar daca participa si la schimbul extern
c) Se pot obtine castiguri din participare la comertul exterior numai daca o economie detine
avantaje absolute
d) Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor este
preferabil ca economia sa specializeze si sa participe la schimb
28. care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) Veniturile repatriate a emigrantilor pot contribui la crearea de noi locuri de munca daca
acestea sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
b) Intr-o tara cu un nivel scazut de dezvoltare economica imigrarea depaseste de regula
emigrarea
c) Veniturile pe care emigrantii le repatriaza pot contribui pe termen scurt la stimularea
cresterii globale in conditii economisite
d) In momentul in care ritmul crescut al somajului afecteaza gradul de ocupare a fortei de
munca, imigratia poate fi modalitate de redresare a dezechilibrului aferent pietei muncii
29. Deprecierea reprezinta:
a) Cresterea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale

b) Scaderea cursului de piata al unei monede
c) Cresterea cursului de piata al unei monede
d) Scaderea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale
30. Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din
a) Scumpirea creditelor acordate de banci

b) Cresterea preferintei pentru economisirea populatiei
c) Austeritatea politicilor guvernamentale
d) Distorsionarea preturilor relative
31. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara
a) Prin care bancile se imprumuta intre ele realizand o functie de compensare a excedentului si
deficit ....
b) Ce curprinde operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
c) Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
32. Echilibrul monetar reprezinta:
a) Un echilibru intre cererea si oferta de bani, actiuni si obligatiuni

b) Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
c) Un echilibru intre volumul depozitelor si cel a creditelor
d) Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
24. Printre efectele negative ale inflatiei regasim:
a) Reducerea puterii de cumparare a banilor

b) Diminuarea deficitelor guvernamentale
c) Scumpirea creditelor acordate de banci
d) Cresterea rate dobanzii
25. in conditiile in care rata naturala a somajului este de 5,9%, rata estimata a somajului este de 8,4%
iar PIB-ul creat in economie reprezinta 570 miliarde u.m PIB-ul potential, conform legii lui Okun este
de:
a) 650 miliarde u.m

b) 600 miliarde u.m
c) 560 miliarde u.m
d) 620 miliarde u.m
26. Pe piata bursiera cerea de titluri

a) Provine din partea detinatorilor titlurilor
b) Este singura care determina nivelul si evolutia cursului
c) Provine din partea celor care dispun de capital banesc
27. Detinatorul de actiuni(actionarul) se bucura de o serie de drepturi cum ar fi:
a) Obtine la scadenta o dobanda fixa numita cupon

b) Dreptul de a vinde bunurile de patrimoniul ale societatii
c) Dreptul la o parte din profitul societatii(dividentul)
28. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc
preferat de schimb pentru ca aceste metale erau:
a) Rare
b) Netransportabile
c) Indivizibile
d) Mai putin atractive
29. Depunerea unei sume de 100 milioane de dolari intr-un cont curent in conditiile unei rate a
rezervelor obligatorii de 25% va determina aparitia:
a) Unei rezerve efective de 25 de milioane de dolari in seiful bancii sau in unul din conturile sale
deschis la banca centrala
b) Unei rezerve excedentare de 100 de milioane de dolari
c) Posibilitatea acordarii de noi credite in valoare de maxim 25 milioane dolari
d) Cresterea masei monetare cu 100 milioane de dolari
30. O politica fiscala contraciclica presupune
a) O politica de tipul „Pornire-oprire-pornire”

b) O reducere a incasarilor fiscale atunci cand creste PIB-ul
c) O crestere a incasarilor fiscale in perioadele de recesiune
d) O reducere a incasarilor fiscale atunci cand nu scade PIB-ul
31. In cadrul unei operatiuni cu prima simpla un client cumpara 200 actiuni la pretul de 250 lei
fiecare, plus o prima de 100 lei cu scadenta peste 2 luni
a) Daca pretul actiunilor creste la 400 lei, comerciantul va castiga 10000 lei
b) Daca pretul actiunilor scade la 190 lei, clientul va castiga 2000 lei
c) Daca pretul actiunilor creste la 275 lei, investitorul va castiga 2500 lei
d) Daca pretul actiunilor scade la 225 lei, comerciantul va castiga 15.000 lei
32. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum
urmat din bunuri alimentare(cu o pondere in cos de 35%), bunuri industriale ( cu o pondere de 40%)
si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicile de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 105% si rata de crestere a ... servicii a fost de 4%, calculati
rata inflatiei:
Rata inflatiei = 4,05%
34. Specializarea internationala si schimbul:
a) Ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara

b) Determina castiguri doar daca se obtin economii de scara
c) Genereaza castiguri din comert doar cand exportul este mai mare decat importul
d) Determina costul de oportunitate ridicate daca economiiile se specializeaza conform
avantajului relativ si nu avantajului absolut
35. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
a) Vanzarea de obligatiuni de la stat

b) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
c) Cresterea rate rezervelor obligatorii
d) Diminuarea cresitelor pentru bancile comerciale
36. Pe piata muncii, raporturile vanzatori si cumparatori
a) Sunt guvernate de pricipiile pietei perfect concurentiale

b) Nu au loc intr-un cadru institutional si juridic bine definit
c) Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponenti intereselor
angajatilor, angajatorilor si .... ale puterii publice
d) Se intemeiaza pe dreptul fiecarui individ de a face ceea ce doreste
15. Detinatorul de actiuni are dreptul
a) De a obtine o dobanda anuala

b) De a obtine un venit sigur
c) De a obtine dividend
16. In lunile Ianuarie, Februarie si Martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de:
a) 8%
b) 6%
c) 6,12%
d) 106%
17. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice
a) Care pe termen lung reduc costurile, in mare parte ascunse, suporate de cei neorganizati si
prosti informati
b) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen
lung
c) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine oragnizate si informate pe termen
scurt
d) Care pe termen scurt antreneaza costuri in mare parte ascunse suportate de cei neorganizati
si prosti informati
18. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de
a) Scaderea gradului de ocupare

b) Cresterea volumului de credite acordate
c) Reducerea volumului de credite acordate
d) Cresterea productiei

a) O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
b) Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
c) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d) Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si venit
20. Capacitatea unei banci nereglementare de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminate
este limitata de
a) Abilitatea de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a grantiilor sale

b) Numarul creditelor pe care le acorda
c) Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
d) Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
32. Un comerciant american importa ciocolata din belgia, pentru care plateste producatorului belgian
un pret de 30 USD/kg .Presupunem ca producatorul belgian asigura livrarea produselor pana la sediul
importatorului in timp ce taxa vamala pe care SUA o aplica importurilor de ciocolata din Belgia este
de 60%. In conditiile in care suma de 10 USD/kg acopera cheltuielile distributie a produsului pe piata
americana, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul american ar fi dispus sa vanda
ciocolata este egal cu:
a) 22 USD
b) 64 USD
c) 36 USD
d) 58 USD
a) Rata curenta a somajului este zero

b) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
c) Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
d) Somajil voluntar este egal cu somajul involuntar
34. Politicile monetare si fiscale expansioniste
a) Sunt atragatoare pentru alegatori

b) Nu au efect asupra cererii agregate
c) Nu sunt atragatoare pentru alegatori
a) Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale

b) Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati
c) Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii
d) Include balanta miscarilor de capital
2. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza, in 2012, incasari de 11.400 mld. EUR si plati de 12.650 mld.
EUR. In aceste conditii, balanta de plati a Ungariei reprezinta, pentru anul 2012
a) Un deficit de 2.650 mld. EUR

b) Un deficit de 1.250 mld. EUR
c) Un excedent de 1.400 EUR
d) Un excedent de 1.250 mld. EUR
3. Piata financiara imobiliara este o componeta a:
a) Pietei capitalului atat pe termen scurt cat si pe termen mijlociu si lung

b) Pietei capitalului pe termen scurt
c) Pietei ipotecare
d) Pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
a) Nu sunt atragatoare pentru alegatori

b) Nu au efecte asupra cererii agregate
c) Sunt atragatoare pentru alegatori
a) Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in metal pretios

b) Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de a celor din
strainatate
c) Este utilizat pentru a calcula corect repercursiunile cursului de schimb asupra competitivitatii
unei economii
d) Este un curs fix, stabilit de autoritatile monetare nationale
6. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand

b) Rata curenta a somajului este zero
d) Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
7. Daca Banca Centrala cumpara obligatiunii, atunci

b) Bancile comerciale pot reducere rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
c) M1 scade
d) Reduce rezervele sistemului bancar comercial
8. Cand efectul de venit domina efectul de substituatie in comportamentul salariatului
a) Cererea de munca scade

b) Oferta individuala de munca devine egala cu cererea de munca
c) Curba ofertei individuale de munca se repliaza spre stanga
12. Pe termen scurt expansiunea monetara
a) Genereaza cresterea ratei dobanzii

b) Inhiba creditarea
c) Conduce la „alungarea” proiectelor investitionale
d) Ii determina pe angajatori sa recurga la concediere
13. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta

a) Lacomia investitorilor
c) Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele reduse ale dobanzii
d) Lipsa de reglementare a pietelor
14. In urma analizei facute in contextul Carii crize din anii 1929-1933, Keynes sustine faptul ca
a) Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri

b) Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an fiscal
c) Deficitele nu sunt bune pentru economie
d) Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
15. Bancile care vor sa isi maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a) Respecte dorintele clientilor cu o privire la procesele acordarii de credite ieftine

b) Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
c) Sa aiba pasive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale
d) Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari si nevoia
de a pastra increderea populatiei in capacitatea de rambursare a depozitelor
16. Intr-o societate cu o economie de piata productia pentru un produs se desfasoara
a) Concomitent cu manifestarea cererii

b) Anticipa fata de cerere
c) Dupa manifestarea cereri
d) La comanda
a) M1
b) Creste oferta de bani
c) Rata dobanzii creste
d) Rata dobanzii scade
a) Este o practica rar intalnita in politicile comercial actuale ale tarilor dezvoltate
b) Modifica raportul de schimb si avantajele comparative
c) Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la ultilizarea mai eficienta a
resurselor
d) Are un cost de oportunitate scazut
20. Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa de 25 milioane persoane, din
care populatia ocupata reprezinta 18 milioane persoane, iar rata inaptilor este de 30%. In aceste
conditii:
a) Rata somajului este de 72%

b) Rata somajului este de 28%
c) Numarul somerilor este de 25 milioane
d) Numarul peroanelor inactive este de 7 milioane
21. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii deoarece:
a) Cresterea sa mareste cerea pentru titluri si determina cresterea cursului acestora pe piata
bursiere
b) Reducerea sa mareste cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora pe
piata bursiera
c) Cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestor pe piata
bursiera

b) Sporirea de munca cerute pe piata muncii
c) Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii
a) Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in

b) Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
c) Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului
in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
a) Stimuleaza economia pe termen lung

b) Genereaza un boom economic pe termen lung
c) Stimuleaza economisirea
d) Conduce la cresterea generalizata a preturilor
9. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de
a) Rezerva minima obligatorie

b) Scaderea ratei dobanzii
c) Scaderea ratei inflatiei
d) Limitele maxime impuse de catre stat
10. Masa monetara totala aflata in circulatia creste atunci cand
a) Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi
credite
b) Bancile creaza moneda prin acordare de noi credite
c) Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor existente
a) Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

b) Nu sunt avantajoase pentru guverne limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
c) Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d) Sunt favorabile clasei politice fiind un set de masuri foarte populare
a) Cresterea preferintei pentru economisirea populatiei

b) Scumpirea creditelor acordate de banci
6. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane, din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sunt 15 ani. Stiind ca 1.500.000 peroane apte de munca nu au un loc de munca,
iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza, atunci
a) Numarul somerilor este de 1.200.000

b) Populatia ocupata este de 15.000.000
c) Populatia activa este de 15.500.000
d) Rata somajului este de 6,9%

8. Expansiunea monetara

1. Institutia care poate acorda un credit bancilor poaarta denumirea de
a) Banca Centrala
d) Guvern
2. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oatecare achita un credit?

b) M1 si M2 scad
c) M1 scade dar M2 nu se modifica
d) M1 si M2 cresc
3. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre
a) Populatia somera si populatia ocupata

b) Populatia somera si intreaga populatie a tarii
c) Populatia activa si populatia somera
d) Populatia somera si populatia activa

b) Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
d) Sunt favorabile clasei politice, fiinf un set de masuri foarte populare
- sa detina mai multi bani in numerar

ADEVARAT SI FALS
neta.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F

final.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
ale pietei.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
progresului tehnic.
RASPUNS:T
oferta.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
zero.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
durabila.
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
tipuri de economie.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
economica.
RASPUNS:T
neprevazute.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T

RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
anumit venit.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
Preturilor (IGP).
RASPUNS:F
cererii de bunuri.
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
pe piata monetara.
RASPUNS:F

RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
indirecte.
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
unitate monetara.
RASPUNS:T

RASPUNS:T
economie.
RASPUNS:T
RASPUNS:T
RASPUNS:F
RASPUNS:F
RASPUNS:F
COMPLETARI
RASPUNS:150000
unde este cazul. )
RASPUNS:50000
RASPUNS:30
RASPUNS:25
cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:0,6
RASPUNS: 500
cazul. )
RASPUNS:0,2
cazul. )
RASPUNS:0,8
RASPUNS:120
RASPUNS:
0,8
800000
RASPUNS:12
RASPUNS:10
RASPUNS:2000000
unde este cazul. )
RASPUNS:5
RASPUNS:60
RASPUNS:100
RASPUNS:30
RASPUNS:10
RASPUNS:4
RASPUNS:4
COMPLETARI
de regula 1 an.
RASPUNS:finale
RASPUNS:
nationali
autohtoni
RASPUNS:comparabile
RASPUNS:mic

RASPUNS:cererea
RASPUNS:absorbtie
RASPUNS:net
RASPUNS:
viitoare
urmatoare

inconjurator.
RASPUNS:creativa
RASPUNS:decalaje
RASPUNS:relative
RASPUNS:economic

_________.
RASPUNS:transfer
RASPUNS:inlocuire
consumului.
RASPUNS:
investitiile
investitii
RASPUNS:exogene
RASPUNS:sezoniere
RASPUNS:recesiune
___________.
RASPUNS:contractie
declin economic.
RASPUNS:
ciclicitatea
ciclicitate
RASPUNS:
anticriza
anticiclica

RASPUNS:relansare
RASPUNS:
cresterea
marirea
RASPUNS:
excedent
exces
plus
RASPUNS:
rigiditatea
inflexibilitatea
RASPUNS:
ciclului
ciclu
RASPUNS:structural
RASPUNS:voluntar
anului.
RASPUNS:sezonier
RASPUNS:tehnologic
RASPUNS:
deflatia
deflatie
RASPUNS:slumpflatia
RASPUNS:
stagflatia
stagflatie
RASPUNS:
importata
importate
_____ al inflatiei.
RASPUNS:
cost
costul
RASPUNS:
costurilor
costului
RASPUNS:veniturile
RASPUNS:
Bugetul stat
Bugetul de stat
Buget stat
Buget de stat
RASPUNS:relansare
RASPUNS:impozitelor
veniturilor.
RASPUNS:impozitelor
RASPUNS:directe
RASPUNS:Laffer
RASPUNS:
slabe
reduse
mici
RASPUNS:pietei
societate.
RASPUNS:Lorenz
RASPUNS:
nivelul
nivel
RASPUNS:consumerist
preturilor.
RASPUNS:nominal

RASPUNS:
Liberalizarea
liberalizarea
cu succes.
RASPUNS:Tranzitia
RASPUNS:utilitate


RASPUNS:unipolara
___________ mondiala.
RASPUNS:superputere
de __________.
RASPUNS:portofoliu
RASPUNS:
directe
directa
__________.
RASPUNS:integrata

RASPUNS:
sistem
agregat
ansamblu
RASPUNS MULTIPLU

sau in alte tari
RASPUNS:B

b. amortizarea
c. investitia bruta
d. investitia neta
RASPUNS:D
RASPUNS:C

c. inflatiei;
d. somajului.
RASPUNS:C

a. rata inflatiei
b. PIB nominal
RASPUNS:B

RASPUNS:B
RASPUNS:B
a. 2900
b. 2850
c. 600
d. 350
RASPUNS:B
PIB, atunci:
a. PIB = 9000
b. CI = 2000
c. IN = 2000
d. IB = 3000
RASPUNS:B
a. cererea globala
c. Venitul National
RASPUNS:A
a. 35%
b. 15%
c. 10%
d. 5%
RASPUNS:C

a. PGB = PNB + CI
b. CI = PIB - PNB
c. PIB = PGB - CI
d. PNN = PIB - A
RASPUNS:C
RASPUNS:C
b. mediu dezvoltata
c. slab dezvoltata
RASPUNS:B

RASPUNS:C
este:
a. 100%
b. 20%
c. 80%
d. 0
RASPUNS:B
a. 5
b. 2
c. 10
d. 20
RASPUNS:A

a. venitul creste
b. venitul scade
RASPUNS:A
a. 200
b. 150
c. 1000
d. 100
RASPUNS:D
a. scade
d. ramane constant
RASPUNS:C

a. investitii brute
b. investitii nete
RASPUNS:C

cresterea economica
RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:C
a. Ol = Cl
b. Ol > Cl
c. Ol < Cl
d. Ol - Cl = 0
RASPUNS:B

d. criza economica
RASPUNS:B
RASPUNS:A

RASPUNS:B

b. medierea muncii
RASPUNS:D

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:A
36.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Rata inflatiei 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 8,6 4,9 6,6 6,3
Sursa: BNR
d. hiperinflatie
RASPUNS:C

RASPUNS:B

RASPUNS:A
faptul ca:
RASPUNS:B

a. Ip = 1200%
c. Ri = 1100%
d. Ri = 1300%
RASPUNS:B

a. se dubleaza
b. scade cu 50%
c. creste de 2 ori
d. creste cu 100%
RASPUNS:B
RASPUNS:D

a. impozitele
b. cererea
c. rata dobanzii
RASPUNS:C
RASPUNS:D
RASPUNS:A

RASPUNS:D

RASPUNS:A
RASPUNS:C

RASPUNS:A
RASPUNS:B

a. indicativa
b. informala
c. imperativa
d. incitativa
RASPUNS:C

RASPUNS:D

b. averea mostenita
c. varsta
d. norocul
RASPUNS:C

RASPUNS:C

a. salariului mediu
b. ratei inflatiei
RASPUNS:D

a. dezvoltata
b. mediu dezvoltata
RASPUNS:C

RASPUNS:B
RASPUNS:C

RASPUNS:D

timp
RASPUNS:C

RASPUNS:B

RASPUNS:C

a. circa 100
b. circa 400
c. circa 175
d. circa 200
RASPUNS:D

RASPUNS:D

RASPUNS:C

concurentilor
RASPUNS:D

RASPUNS:A
multilaterale
RASPUNS:C

ori tari ale lumii
dezvoltare
RASPUNS:C

dezvoltate
RASPUNS:C

dezvoltate
si cele dezvoltate
RASPUNS:A
RASPUNS:B

RASPUNS:B

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:C

RASPUNS:A

RASPUNS:B

RASPUNS:B
RASPUNS:D

internationale
RASPUNS:D
RASPUNS:B
A. ratei somajului
Feedback
*##**##*

B. bancnote
C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat
D. obligatiile institutiilor de incredere
Feedback
*##**##*

D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
Feedback
*##**##*
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
Feedback
*##**##*
5) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia in afara varstei
de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca,
iar rata somajului este de 7%, atunci:

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
0 Points Question (Non Graded Questions)
Difficulty: Hard10% got this correct
7) Politicile economice de stat reflecta foarte clar: ?
A. interesul public
Feedback
*##**##*
8) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati putea:

C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de emitere a banilor
Feedback
*##**##*
9) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera urmatoarele
masuri:

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului in functie
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului,in
Feedback
*##**##*

D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai
bine platit
Feedback
*##**##*
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
Feedback
*##**##*
14) Politicile anti-inflationiste

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
Feedback
*##**##*

D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit
Feedback
*##**##*
A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza cresterea investitiilor in

afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la cresterea investitiilor si
astfel la alimentarea unei expansiuni economice nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la fluctuatii necontrolabile ale
economiei; uneori, aceste asteptari au condus la „avanturi” care ulterior s-au transformat in
„nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului economic”, ceea ce a determinat
un avant nesustenabil
Feedback
*##**##*
17) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie favorabila de
cumparare in urmatoarele situatii:
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat al titlurilor
financiare
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d'<d’< span="" style="margin: 0px;
padding: 0px; box-sizing: border-box;"></d’<>)
Feedback
*##**##*
18) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si cantitatea de
rezerve monetare ceruta de populatie:

D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani decat au
Feedback
*##**##*
19) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul asupra
sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:

D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite
Feedback
*##**##*
20) Banii:

Feedback
*##**##*

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta controlului de stat asupra
fluxurilor de capital
Feedback
*##**##*
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de productie, in

B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de productie – capital
si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
Feedback
*##**##*
A. rata de discount
C. rata primara
D. rata de trezorerie
Feedback
*##**##*

D. barterul
Feedback
*##**##*
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei neorganizati si prost
informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei neorganizati si
prost informati
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
27) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat de:
A. monedele rare
Feedback
*##**##*
A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale
Feedback
*##**##*
29) Recesiunile se produc atunci cand: ?

C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
31) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara a se confrunta
cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul federal:

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care sa
achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de ocupare a populatiei
Feedback
*##**##*

C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

C. M1 creste
Feedback
*##**##*
36) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca managementul cererii
agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:

C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
Feedback
*##**##*
37) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta
masura are drept consecinte:

Feedback
*##**##*
38) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada
nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
Feedback
*##**##*
39) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:

Feedback
*##**##*
40) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul cererii
agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:

Feedback
*##**##*
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si venit

C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
Feedback
*##**##*
42) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in care alte
variabile raman constante, determina o crestere:

Feedback
*##**##*
coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50
USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD
Feedback
*##**##*
44) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul fluctuatiilor
nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

B. ratelor dobanzii
Feedback
*##**##*
45) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta actiune este:
A. rata dobanzii
Feedback
*##**##*
A. sa o consume
B. sa o detina
D. sa o utilizeze
Feedback
*##**##*
47) Capitalul real:
Feedback
*##**##*
48) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din depozitele lor:

D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani
Feedback
*##**##*
A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
Feedback
*##**##*
50) Politica anti-inflationista presupune:?

Feedback
*##**##*

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
Feedback
*##**##*
52) Banii:

Feedback
*##**##*
53) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000
sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia
300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
A. Numarul somerilor este de 1.200.000

B. Populatia ocupata este de 15.000.000
Feedback
*##**##*
54) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui declin economic
decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi cuantificata in mod
precis
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor
Feedback
*##**##*

C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati
Feedback
*##**##*
56) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc preferat
de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
E. erau rare
Feedback
*##**##*

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite decat de persoane
cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei localitati
Feedback
*##**##*
58) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele excedentare ale bancilor
comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:

Feedback
*##**##*
59) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
Feedback
*##**##*
60) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

Feedback
*##**##*
61) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile pentru inflatie,
exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a stabiliza rata de
crestere a PIB
Feedback
*##**##*
B. marirea taxelor
C. inflatia
Feedback
*##**##*
63) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest obiectiv
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul asupra sistemului
economic
Feedback
*##**##*
64) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile vor scadea
demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
Feedback
*##**##*

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
Feedback
*##**##*
Feedback
*##**##*
67) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul economiei,
cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza initiativele Bancii
Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective, care s-ar putea afla
in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala ar trebui sa le
utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
Feedback
*##**##*
68) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la termen cum variaza
agregatele monetare?
A. M1 si M2 scad
C. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
69) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp ce valoarea
totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii mai mari
in conturile lor bancare
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor sale

C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
Feedback
*##**##*
74) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de bani pe care le-
o pune la dispozitie Banca Centrala:

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara pentru a indeplini
dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel incat sa
poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu poate fi obtinut
Feedback
*##**##*
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
Feedback
*##**##*
76) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate mica de a
reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este prea
lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu productia si venitul total
Feedback
*##**##*
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
Feedback
*##**##*
78) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-un cont de
economii:
A. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
Feedback
*##**##*
80) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
A. Guvernul
B. Bancile
Feedback
*##**##*
81) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile in care
managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:

Feedback
*##**##*
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de economii ale
clientilor
Feedback
*##**##*
83) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta doar
96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%
Feedback
*##**##*
84) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o democratie vor
sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de vedere
politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
Feedback
*##**##*
85) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior de catre
populatie:

Feedback
*##**##*
86) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau monetara pentru a
asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa
influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
Feedback
*##**##*
87) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata infaltiei
pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
Feedback
*##**##*
88) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca:

Feedback
*##**##*

B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la un moment dat
Feedback
*##**##*

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile specifice
Feedback
*##**##*
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului real

B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula productia
Feedback
*##**##*
92) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si vinde 700 actiuni
Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul
executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor
Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
Feedback
*##**##*
96) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de munca.
Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si angajatori, care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un anumit nivel al salariului
Feedback
*##**##*
97) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata inflatiei pe cele
trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
Feedback
*##**##*
98) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante in timpul
pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete asupra
cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de putine informatii
sunt puse la dispozitia publicului
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
100) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite, productia si venitul
real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul
1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
Feedback
*##**##*
101) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de impozitare in cadrul
anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori
el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:

Feedback
*##**##*
102) Care din urmatoarele intrebari este falsa?
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea
pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje comparative absolute,
dar se specializeaza in industriile pentru care exista dezavantajele comparative cele mai mici
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin factori de productie
abundenti
Feedback
*##**##*
A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri politice

B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore Constitutia atunci cand
doreste sa o faca
Feedback
*##**##*
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
Feedback
*##**##*
A. Banca Centrala
D. Guvern
Feedback
*##**##*
106) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si profunde
din anii 1929-1933:

D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi panicat
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
108) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind lucrurile) daca ar incerca
sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera ca:

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe
parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor care apoi ar da
faliment
Feedback
*##**##*
A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu potentialul economic si
direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a pierderilor de
competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor mondiale, este in
scadere
Feedback
*##**##*
110) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai convingator
este probabil acela ca:

D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
112) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care nu dispune de
rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:

Feedback
*##**##*
113) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format din
bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii.
Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati
rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
Feedback
*##**##*

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor financiare disponibile
si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
Feedback
*##**##*

C. M1 creste
Feedback
*##**##*
A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci

B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca aceasta nu dispune de active
suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi justifice garantiile la cererea
deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de referinta aurul si care le cerea
bancilor sa pastreze rezerve in aur
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
120) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?

B. M1 si M2 scad
D. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
121) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:

D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede
Feedback
*##**##*
122) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
Feedback
*##**##*
123) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani este reprezentata
de:

Feedback
*##**##*
124) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si cantitatea de bani
reala detinuta de populatie:

Feedback
*##**##*

D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
Feedback
*##**##*
126) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii guvernelor,
pentru ca:
B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei totale a societatii
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului
Feedback
*##**##*
127) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a impiedica falsificarea
lor si:

Feedback
*##**##*
128) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu scadenta peste
3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%.
Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
Feedback
*##**##*

C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor deponenti
Feedback
*##**##*
130) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra rolului
adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament constitutional?

B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile de crestere in cadrul bazei
monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit impotriva posesorilor puterii
pe piata?
Feedback
*##**##*
131) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer cum variaza
A. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
132) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara reductionista,
care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in intreaga economie
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii economice; de aceea, o rata a
somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o surpriza
Feedback
*##**##*
133) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem sa creeze:
A. haos
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
135) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru ca:

Feedback
*##**##*
136) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate mica
de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
Feedback
*##**##*

D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor guvernamentale
Feedback
*##**##*
138) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor produce:

Feedback
*##**##*

C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici,
politici, sociali si institutionali, interni si externi
Feedback
*##**##*
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. abundenta
Feedback
*##**##*
141) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

Feedback
*##**##*

MACROECONOMIE
Teste - grilă
la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)
au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte
si somajul a mai fost
5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?
6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date
7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel
national
8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice?
9. Care dintre urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din Venitul National
10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?
11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli
de schimburi flexibile?
12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie cu reguli de
schimb fixe.
13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
1
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:
a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.
8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.
10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
2
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.
13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.
15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
3
21. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.
23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.
24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.
25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.
26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
4
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.
35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
5
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.
40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.
46. Stagflaţia este situaţia:
6
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
b) să le depună la bancă.
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.
53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
7
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.
59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.
60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.
61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.
63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
8
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.
68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.
9
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.
78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
10
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
11
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

c) nici un răspuns nu este corect.
95. Politica fiscală restrictivă presupune:

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
12
98. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.
102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.
103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
13
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.
109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.
111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
113. Creşterea ofertei monetare va determina:

b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

115. Majorarea impozitelor va determina:

14
116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.
117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.
121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
15
16
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :

Metoda cheltuielilor
17
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
PNN-Impozite nete. =479-34=445

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:

PNB=1000
PNN=PNB-A=980
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70
2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%
20
Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
21
17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi
4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?
20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,
rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 –
3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
22
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul
viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale
în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul
viitor.
28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
23
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit
să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.
33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru
ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru
ca economia să atingă starea de echilibru?
35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale
307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe
valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii
de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public
echilibrat. Să se calculeze:
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în
baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea
dobânzii, % pe motiv speculativ monetară totală
14 30
13 50
12 70
11 90
24
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii
de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450
mlrd.u.m.
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de
bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării
din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
25
3. Soldul balanţei de plăţi.
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
26
27
a) Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
b) Preturile trebuie sa le reflecte toate informatiile relefante in mod continuu astfel incat orice
noua informatie sa fie intre pretul titlului
c) Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
a) Banca centrala
d) Guvern
a) Cea mai mare parte a fluxurilor actuale de comert se deruleaza in institutii diferite ca
rezumat a diferentelor de .... intre economiile participante la comertul mondial
b) Pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor populatiei este de preferat ca
economia sa produca .... nevoie chiar daca participa si la schimbul extern
c) Se pot obtine castiguri din participare la comertul exterior numai daca o economie detine
avantaje absolute
d) Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor este
preferabil ca economia sa specializeze si sa participe la schimb
28. care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) Veniturile repatriate a emigrantilor pot contribui la crearea de noi locuri de munca daca
acestea sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
b) Intr-o tara cu un nivel scazut de dezvoltare economica imigrarea depaseste de regula
emigrarea
c) Veniturile pe care emigrantii le repatriaza pot contribui pe termen scurt la stimularea
cresterii globale in conditii economisite
d) In momentul in care ritmul crescut al somajului afecteaza gradul de ocupare a fortei de
munca, imigratia poate fi modalitate de redresare a dezechilibrului aferent pietei muncii
a) Cresterea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale

b) Scaderea cursului de piata al unei monede
c) Cresterea cursului de piata al unei monede
d) Scaderea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale
a) Scumpirea creditelor acordate de banci

a) Prin care bancile se imprumuta intre ele realizand o functie de compensare a excedentului si
deficit ....
b) Ce curprinde operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
c) Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
a) Un echilibru intre cererea si oferta de bani, actiuni si obligatiuni

b) Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
c) Un echilibru intre volumul depozitelor si cel a creditelor
d) Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
a) Reducerea puterii de cumparare a banilor

c) Scumpirea creditelor acordate de banci
d) Cresterea rate dobanzii
25. in conditiile in care rata naturala a somajului este de 5,9%, rata estimata a somajului este de 8,4%
iar PIB-ul creat in economie reprezinta 570 miliarde u.m PIB-ul potential, conform legii lui Okun este
de:
a) 650 miliarde u.m

b) 600 miliarde u.m
c) 560 miliarde u.m
d) 620 miliarde u.m
a) Provine din partea detinatorilor titlurilor

b) Este singura care determina nivelul si evolutia cursului
c) Provine din partea celor care dispun de capital banesc
27. Detinatorul de actiuni(actionarul) se bucura de o serie de drepturi cum ar fi:
a) Obtine la scadenta o dobanda fixa numita cupon

b) Dreptul de a vinde bunurile de patrimoniul ale societatii
c) Dreptul la o parte din profitul societatii(dividentul)
a) Rare
b) Netransportabile
c) Indivizibile
d) Mai putin atractive
a) Unei rezerve efective de 25 de milioane de dolari in seiful bancii sau in unul din conturile sale
b) Unei rezerve excedentare de 100 de milioane de dolari
c) Posibilitatea acordarii de noi credite in valoare de maxim 25 milioane dolari
d) Cresterea masei monetare cu 100 milioane de dolari
30. O politica fiscala contraciclica presupune
a) O politica de tipul „Pornire-oprire-pornire”

c) O crestere a incasarilor fiscale in perioadele de recesiune
d) O reducere a incasarilor fiscale atunci cand nu scade PIB-ul
a) Daca pretul actiunilor creste la 400 lei, comerciantul va castiga 10000 lei
b) Daca pretul actiunilor scade la 190 lei, clientul va castiga 2000 lei
c) Daca pretul actiunilor creste la 275 lei, investitorul va castiga 2500 lei
d) Daca pretul actiunilor scade la 225 lei, comerciantul va castiga 15.000 lei
32. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum
urmat din bunuri alimentare(cu o pondere in cos de 35%), bunuri industriale ( cu o pondere de 40%)
si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%, indicile de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 105% si rata de crestere a ... servicii a fost de 4%, calculati
rata inflatiei:
Rata inflatiei = 4,05%
a) Ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara

b) Determina castiguri doar daca se obtin economii de scara
c) Genereaza castiguri din comert doar cand exportul este mai mare decat importul
d) Determina costul de oportunitate ridicate daca economiiile se specializeaza conform
avantajului relativ si nu avantajului absolut
a) Vanzarea de obligatiuni de la stat

b) Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
c) Cresterea rate rezervelor obligatorii
d) Diminuarea cresitelor pentru bancile comerciale
36. Pe piata muncii, raporturile vanzatori si cumparatori
a) Sunt guvernate de pricipiile pietei perfect concurentiale

b) Nu au loc intr-un cadru institutional si juridic bine definit
c) Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponenti intereselor
angajatilor, angajatorilor si .... ale puterii publice
d) Se intemeiaza pe dreptul fiecarui individ de a face ceea ce doreste
15. Detinatorul de actiuni are dreptul
a) De a obtine o dobanda anuala

b) De a obtine un venit sigur
c) De a obtine dividend
16. In lunile Ianuarie, Februarie si Martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata
a) 8%
b) 6%
c) 6,12%
d) 106%
17. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice
a) Care pe termen lung reduc costurile, in mare parte ascunse, suporate de cei neorganizati si
prosti informati
b) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen
lung
c) Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine oragnizate si informate pe termen
scurt
d) Care pe termen scurt antreneaza costuri in mare parte ascunse suportate de cei neorganizati
si prosti informati
18. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de
a) Scaderea gradului de ocupare

b) Cresterea volumului de credite acordate
c) Reducerea volumului de credite acordate
d) Cresterea productiei
a) O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale

b) Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
c) Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
d) Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si venit
20. Capacitatea unei banci nereglementare de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminate
este limitata de
a) Abilitatea de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a grantiilor sale

b) Numarul creditelor pe care le acorda
c) Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
d) Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
32. Un comerciant american importa ciocolata din belgia, pentru care plateste producatorului belgian
un pret de 30 USD/kg .Presupunem ca producatorul belgian asigura livrarea produselor pana la sediul
importatorului in timp ce taxa vamala pe care SUA o aplica importurilor de ciocolata din Belgia este
de 60%. In conditiile in care suma de 10 USD/kg acopera cheltuielile distributie a produsului pe piata
americana, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul american ar fi dispus sa vanda
ciocolata este egal cu:
a) 22 USD
b) 64 USD
c) 36 USD
d) 58 USD
a) Rata curenta a somajului este zero

b) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
d) Somajil voluntar este egal cu somajul involuntar
34. Politicile monetare si fiscale expansioniste
a) Sunt atragatoare pentru alegatori

b) Nu au efect asupra cererii agregate
c) Nu sunt atragatoare pentru alegatori
a) Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale

b) Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati
c) Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii
d) Include balanta miscarilor de capital
2. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza, in 2012, incasari de 11.400 mld. EUR si plati de 12.650 mld.
EUR. In aceste conditii, balanta de plati a Ungariei reprezinta, pentru anul 2012
a) Un deficit de 2.650 mld. EUR

b) Un deficit de 1.250 mld. EUR
c) Un excedent de 1.400 EUR
d) Un excedent de 1.250 mld. EUR
3. Piata financiara imobiliara este o componeta a:
a) Pietei capitalului atat pe termen scurt cat si pe termen mijlociu si lung

b) Pietei capitalului pe termen scurt
c) Pietei ipotecare
d) Pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
a) Nu sunt atragatoare pentru alegatori

b) Nu au efecte asupra cererii agregate
c) Sunt atragatoare pentru alegatori
a) Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in metal pretios

b) Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de a celor din
strainatate
c) Este utilizat pentru a calcula corect repercursiunile cursului de schimb asupra competitivitatii
unei economii
d) Este un curs fix, stabilit de autoritatile monetare nationale
6. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand

b) Rata curenta a somajului este zero
d) Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
7. Daca Banca Centrala cumpara obligatiunii, atunci

b) Bancile comerciale pot reducere rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
c) M1 scade
d) Reduce rezervele sistemului bancar comercial
8. Cand efectul de venit domina efectul de substituatie in comportamentul salariatului
a) Cererea de munca scade

b) Oferta individuala de munca devine egala cu cererea de munca
c) Curba ofertei individuale de munca se repliaza spre stanga
12. Pe termen scurt expansiunea monetara
a) Genereaza cresterea ratei dobanzii

b) Inhiba creditarea
c) Conduce la „alungarea” proiectelor investitionale
d) Ii determina pe angajatori sa recurga la concediere
13. Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta
c) Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele reduse ale dobanzii
14. In urma analizei facute in contextul Carii crize din anii 1929-1933, Keynes sustine faptul ca

15. Bancile care vor sa isi maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
a) Respecte dorintele clientilor cu o privire la procesele acordarii de credite ieftine

b) Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
c) Sa aiba pasive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale
d) Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari si nevoia
de a pastra increderea populatiei in capacitatea de rambursare a depozitelor
16. Intr-o societate cu o economie de piata productia pentru un produs se desfasoara
a) Concomitent cu manifestarea cererii

b) Anticipa fata de cerere
c) Dupa manifestarea cereri
d) La comanda
a) M1
b) Creste oferta de bani
c) Rata dobanzii creste
d) Rata dobanzii scade
a) Este o practica rar intalnita in politicile comercial actuale ale tarilor dezvoltate
b) Modifica raportul de schimb si avantajele comparative
c) Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la ultilizarea mai eficienta a
resurselor
d) Are un cost de oportunitate scazut
20. Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa de 25 milioane persoane, din
care populatia ocupata reprezinta 18 milioane persoane, iar rata inaptilor este de 30%. In aceste
conditii:

c) Numarul somerilor este de 25 milioane
d) Numarul peroanelor inactive este de 7 milioane
21. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii deoarece:
a) Cresterea sa mareste cerea pentru titluri si determina cresterea cursului acestora pe piata
bursiere
b) Reducerea sa mareste cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora pe
piata bursiera
c) Cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestor pe piata
bursiera

b) Sporirea de munca cerute pe piata muncii
c) Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii


9. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de
a) Rezerva minima obligatorie

b) Scaderea ratei dobanzii
c) Scaderea ratei inflatiei
d) Limitele maxime impuse de catre stat
10. Masa monetara totala aflata in circulatia creste atunci cand
a) Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi
credite
b) Bancile creaza moneda prin acordare de noi credite
c) Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor existente

b) Nu sunt avantajoase pentru guverne limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
d) Sunt favorabile clasei politice fiind un set de masuri foarte populare
a) Cresterea preferintei pentru economisirea populatiei

b) Scumpirea creditelor acordate de banci
6. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane, din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sunt 15 ani. Stiind ca 1.500.000 peroane apte de munca nu au un loc de munca,
iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza, atunci

c) Populatia activa este de 15.500.000
d) Rata somajului este de 6,9%

8. Expansiunea monetara

1. Institutia care poate acorda un credit bancilor poaarta denumirea de
a) Banca Centrala
d) Guvern
2. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oatecare achita un credit?

b) M1 si M2 scad
d) M1 si M2 cresc
3. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre
a) Populatia somera si populatia ocupata

b) Populatia somera si intreaga populatie a tarii
c) Populatia activa si populatia somera
d) Populatia somera si populatia activa

b) Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
d) Sunt favorabile clasei politice, fiinf un set de masuri foarte populare
- sa detina mai multi bani in numerar



este limitata de ?
reduce la 10%?
-Banca centrala
-Populatia active

asociate ?
-inflatie

erau ?
-rare

59) Capitalul real?
disponibile

-aparitia inflatiei
platit

si institutionali
-acceptabilitatea

GRILE MACRO
1.Comertul international:
a)nu depinde de politicile comerciale aplicate de guverne
b)este specific economiilor deschise
c)este specific economiilor inchise
d)creste ca rezultat al aplicarii unor masuri perfectioniste aplicate de catre guvern
2.Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
a)careditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
b)bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c)bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor existente
3.Operatiunile cu prima simpla ”a la hausse”
a)ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie de
termenul de scadenta
b)nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie de
termenul de scadenta
c)obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
4.Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format din
bunui alimentare.....( o pondere cos de45%), bunuri industriale(cu o pondere de30%) si servicii. Stiind ca
rata cresterii preturilor la bunurile alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a preturilor bunurilor
industriale a fost de 106% si rata de crestere la servicii a fost de 7%, calculati rata inflatiei.
a)116%
b)104,9%
c)5%
d)4,9%
5.Expansiunea monetara:
a)genereaza un boom economic pe termen lung
b)conduce la cresterea generalizata a preturilor
c)stimuleaza economia pe termen lung
d)stimuleaza economisirea
6.Un client cumpara 100 actiuni la pretul de 500lei/actiune plus o prima de 50u.m./ actiune cu scadenta...
a)daca la sadenta pretul actiunilor scade la 400 lei, renuntarea la executarea contractului este mult mai
avantajoasa
b)daca la scadenta pretul actiunilor creste la 600 lei, cumparatorul realizeaza un profit de 10.000 lei
c)daca la scadenta pretul actiunilor scade la 400 lei, cumparatorul realizeaza un profit de 10.000 lei
d)daca la scadenta pretul actiunilor ramane acelasi, renuntarea la contract este mult mai avantajoasa
7. In conditiile in care , in anul 2012, exporturile Repubicii Moldova au fost de 4.000 mld. EUR, in timp ce al
importurilor a fost de 4.400 mld. EUR, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
a)9,09%
b)90,91%
c)10%
d)110%
8.Politicile fiscale si monetare expansiuniste vor determina, pe termen scurt:
a)Reducerea ratei inflatiei si a ratei somajului
b)Reducerea ratei inflatiei si cresterea ratei somajului
c)Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
d)Cresterea PIB-ului real si a ratei somajului
9.Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
a)bursele de valori ofera posibilitatea transformarii operative, intr-un termen scurt, a capitalului real
????!!!!
b)bursele de valori reduc concurenta dintre firme
c)bursele de valori contribuie la orientarea capitalului spre domenii mai profitabile ale activitatii economice
10.Inflatia:
a)distorsioneaza sistemul preturilor relative
b)descurajeaza traiul pe datorie
c)descurajeaza consumul pe termen lung
d)dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
11.Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
a)Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau real
b)Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite decat de persoane cu
pregatire superioara sau de calificare mai redusa ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum
ar fi instalatori, mecanici auto, zidari etc
c)Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei localitati
d)locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
12. In timpul Marii Crize din 1930 in SUA:
a)volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

b)multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile specifice
c)volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
13.Cursul valutar conventional:
a)este stabil in mod liber pe piata
b)este similar paritatii metalice
c)este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici, politici,
sociali si institutionali, interni sau externi
d)se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
14.Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei intr-o tara pe seama unui cos de consum format din
bunuri alimentare(cu pondere in cos de 25%), bunuri industriale(cu pondere de 35%) si servicii.Stiind ca
rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor a fost
de 3%, calculati rata inflatiei:
a)105%
b)6%
c)58%
d)5,8%
15.Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie favorabila de
a)crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat al titlurilor financiare
b)nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii(e<d’)
c)nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii(e>d’)
16.Rata solicitata a rezervelor:
a) nu are o semnifiactie speciala pentru ca bancilor nu li se cere sa isi justifice garantiile la cererea
deponentilor
b)impeidica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca banca nu dispune de active
c)functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
d)este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de referinta aurul si care le cerea bancilor
sa isi pastreze rezerve in aur
17.Mai ales în perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta
a)cresterea valorir banilor
b)aparitia inflatiei
c)cresterea increderii populatiei in disponibiliatate limita a banilor

d)aparitia deflatiei
18.Capitalul real:
a)este acelasi lucru cu capitalul fictiv
b)isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de banca
c)este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
d)se valorifica in procesul de productie
19.Inflatia reprezinta:
a)o consecinta a cresterii generalizata a preturilor
b)un stimulent pe termen lung al activitatii economic
c)o politica deliberata a autoritatilor monetare
d)un efect al functionarii defectuoase a pietei libere
20.Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
a) o directie ascendenta( o piata”sub semnul taurului” sau bull market)
21.Expansiunea monetara:
c) conduce la cresterea generalizata a preturilor
22.Operatiunile cu prima simpla”a la hausse”
a)ofera posibiliatatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie de
situatia existenta la termenul de scadenta
23.Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane, din care 2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000
sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca nu au un loc de munca, iar dintre acestia
300.00 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.00 emigreaza, atunci:
c)Populatia activa este de 16.500.000
d)Rata somajului este de 6,9%
24.Cracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:
d)Distorsionarea preturilor relative
25.Politicile anti-inflationiste:
a)Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
26.Banii:
a)sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
b)e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor

c)reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
d)sunt unica forma a bogatiei
27.Lichiditatatea in sistemul bancar poate fi asigurata de:
a)cresterea ratei dobanzii
b)scaderea ratei inflatiei
c)scaderea de rezerve obligatorii
28.Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale
c)M1 scade, M2nu se modifica
29.Marea Criza din 1930 a fost mai grava si mai indelungata in:
30.Politicile fiscale si monetare contractioniste:
a)sunt atragatoare pentru alegatori
31.Echilibrul monetar determina stabilirea:
c)puterii de rascumparare
32.Operatiunile cu prima compusa” a la baisse”:
d)ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului
33.Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
b)pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor este de preferat ca
economia sa se specializeze si sa participe la scimb
34.Specializarea internationala si schimbul:
a)ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara
35.Prin programul sau Keynes propunea:
b) o politica fiscala pentru a corecta recesiunile
36.Sa presupunem ca putem arecia nivelul inflatiei dintr o tara pe seama unui cos de consum format din
bunuri alimentare(cu ponderea in cos de 20%), bunuri industriale( cu o pondere de 40%) si servicii. Stiind ca
rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 5%, indicele de cresrere a preturilor bunurilor
industriale a fost de 106% si rata de crestere a tarifelor la servicii a fost de 4%, calculati rata inflatiei:
a)105%
b)5%
c)15%
d)6%
37.Functionarea economiei depinde de:
a)capacitatea statului de a intervenimai mult in economie

c)capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea ????!!!!!!!
d)capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si cheltuielile autorizate
38.Cresterea marimii salariului:
a)are un efect de scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca
b)are un efect de scara negativ asupra cantitatii cerute de forta de munca
c)are un efect de substitutie pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca
39.Bancile comerciale creeaza bani:
b) acordand împrumuturi
40.Bancile aflate sub reglementatea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani prin:
a)cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
41.Bursele de valori:
a)nu faciliteaza acordarea de credite de catre banci
b)nu ofera posibilitatea transformarii operative, intr un termen scurt a capitalului real in capital
c)se apropie cel mai mult de unele dintre cerintele pietei cu concurenta perfecta
d)nu contribuie la orientarea capitalului spre domenii mai profitabile ale activitatii economice
42.In lunile ianuarir, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata inflatiei
este de:
d)6.1%
43.Printre efectele negative ale inflatiei regasim:
a)reducerea puterii de cumparare a banilor
b)diminuarea deficitelor guvernamentale
c)scumpirea creditelor acordate de banci
d)cresterea ratei dobanzii
44.In conditiile in care rata naturala a somajului este de5.9%, rata esimata a somajului este de 8.4%, iar PIB-
ul creat in economie reprezinta 570 miliarde u.m. , PIB-ul potential, conform Legii lui Okun este de:
a) 650miliarde um
b)600miliarde um
c)560miliarde um
d)620mliarde um
a)prin care bancile se imprumuta intre ele , realizand o functie de compensare a excedentului si a deficitului
B.Inhiba creditarea
C. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale
B.Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
48. In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933, Keynes sustinea faptul ca:
A.Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;
C.Deficitele nu sunt bune pentru economie
A. Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite ieftine;
B. Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
C. Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
D. Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari si nevoia de a pastra
increderea populatiei in capacitatea de rambursare a depozitelor
50. Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se desfasoara:
D. La comanda
52. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii deoarece;
A. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea cursului acestora pe piata
bursiera;
B. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata
bursiera;
C. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata
bursiera
B. Lucratorii
C. Angajatorii
54. Jobberul:
C. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior celui la care vinde, de aici rezultand
profitul sau;
D. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior celui la care cumpara, de aici rezultand
profitul
55.O politica anti-inflationista adecvata presupune:
B.Practicarea unor marje de profit minime
56. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000 acţiuni Y la
400 lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În momentul executării
contractului, cursul actiunilor X este de 250 lei/bucată, iar al acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care
va fi rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni:
57. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la pretul de 50
lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul castiga 10
000 lei;
b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul pierde 4
000 lei;
c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul castiga 6
000 lei;
d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul castiga 10
000 lei
58. În anul 2010, populația totală a UE era de 493709 mii, populația în vârstă de 15-64 ani era de 331177
mii, populația ocupată în vârstă de 15-64 de ani era de 212395mii, rata de activitate a populației de 15-64
ani era de 71,0 %, șomajul total era de 23140 mii, iar rata șomajului ca procent din forța de muncă în vârstă
de 15 ani și peste era de 9,7%.
a) Populaţia activă (forța de muncă) în vârstă de 15-64 ani era de 225136 mii ;
b) Forța de muncă în vârstă de 15 ani și peste era de 238557 mii;
c) Rata ocupării populației de 15-64 ani era de 64,13 %
d) Numărul șomerilor în vârstă de 15-64 de ani era de 22741 mii persoane.
59.În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie este de 540
miliarde unități monetare (u.m.) față de un venit naţional potenţial de 600 miliarde u.m., conform
legii lui Okun, rata estimată a şomajului este de:
a) 8,55%;
b) 7,05%;
c) 6,55%;
d) 9,80 %.
60. Un comerciant român importă aparate de fotografiat din Japonia, pentru care plătește
producătorului japonez un preț de 300 USD/buc. Presupunem că producătorul japonez asigură
livrarea produselor până la sediul importatorului, în timp ce taxa vamală pe care statul român o
aplică importurilor de televizoare din Japonia este de 25%. În condițiile în care echivalentul în lei a
100 USD/buc. acoperă cheltuielile de distribuție a produsului pe piața românească, putem aprecia
că prețul minim la care comerciantul român ar fi dispus să vândă un aparat de fotografiat este egal
cu echivalentul în lei a:
a)325 USD
b)375 USD
c)475 USD
d)500 USD
1) Functionarea economiei depinde de
a) capacitatea statutul de a interveni mai mult in economie
b)capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
c) capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si cheltuieli autorizate
2) Cresterea marimii salariului
a)Are un efect de scara pozitiv asupra cantitati cerute de forta de munca
b) Are efect de scara negativ asupra cantităţii cerute de forta de munca
c) Are un efect de substitutie pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca
3) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate în capacitatea lor de a crea bani prin:
a)cantitatea rezervelor lor şi cerinţele privind rezervele stabilite de stat
b) limite maxime pe care statul le stabileşte pentru fiecare bancă
c) rata inflaţiei la nivelul economiei în ansamblu
d) limite maxime pe care statul le stabileşte pentru sistemul bancar in ansamblu
4) Băncile comerciale creează bani:
a) prin toate metodele mentionate b)acordând împrumuturi
c) imprumutand de la deponenti
d) tipărind bancnote
5) Bursele de valori
a)nu facilitează acordarea de credite de către bănci
b)nu oferă posibilitatea transformării operative, intr-un termen scurt, a capitalului real In capital
C) se apropie cel mai mult de unele dintre cerintele pietei cu concurentă perfectă
d)nu contribuie la orientarea capitalului spre domenii mai profitabile ale activității economice
6) Printre efectele negative ale inflaţiei regasim
a) Reducerea puteri de cumparare a banilor
c)sumpirea creditelor acordate de banci
d) Cresterea ratei dobanzii
7) In conditile In care rata naturala a somajului este de 5.9 %, rata estimata a somajului este de 8,4%
iar PIB ul creat in economie reprezinta 570 milarde unități monetare, PIB ul potential conform legii
lui Okun este de
a) 650 miliarde um
b) 600 miliarde um
c)560 miliarde um
d) 620 miliarde um
8) Pe piata bursiera cererea de titluri
a) provine din partea donatorilor titlurilor
b) este singura care determinare nivelul si evolutia cursului
c) provine din partea celor care dispun de capital banesc
9) Detinatorul de actiuni se bucura de o serie de drepturi, cum ar fi
a) obtine la scadenta dobanda fixa numit cupon
b) dreptul de a vinde bunurile de patrimoniu ale societatii
C) dreptul la o parte din profitul societatii (dividentul)
10) istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cupru argintul si aurul ca mijloc
preferat de schimb pentru ca aceste metale erau
a) rare
b) netransportabile
c) indivizbile
d) mai puțin atractive
11) Depunerea unei sume de 100 milioane de dolari Intr-un cont curent In conditile unei rate a
rezervelor obligatorii de 25% va determina aparitia
a) unei rezerve efective de 25 de milioane dolari in seifurile bancii sau in unul din conturile sale
b) une rezerve excedentare de 100 de milioane dolari
c) posibilitatea aacorarii de noi credite In vaioare de maxim 25 de milioane dolari
d) cresterea masei monetare cu 100 de milioane dolari
12) O politica fiscala contraciclica presupune:
a) O politica de tipul pornire-oprire-pornire
C)O crestere a incasarilor fiscale in perioadele de recesiune
d) O reducere a Incasarilor fiscale atunci când scade PIB-ul
13) In cadrul unei operatiuni cu prima simpla, un client cumpăra 200 acțiuni la pretul de 250 lei
fiecare plus o prima de 100 de lei Cu scadenta peste doua luni.
a) daca pretul actiunilor creşte la 400 lei, comerciantul va câștiga 10000 lei
b) daca prețul acțiunilor scade la 190 lei, clientul va câştiga 2000 lei
c) dacă prețul acţiunilor creste la 275 lei, investitorul va câştiga 2500 lei.
D)daca preţul acţiunilor scade la 225 lei, comerciantul va câştiga 15.000 lei
14) Balanta comercia
a) refecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale
B) are ponderea cea mai redusa In balanta de plati
C) Reflecta situatia comertul exterior cu marfuri corporale si servicii
D) include balanța mișcărilor de capital
15) Balanta de plati a Ungariei evidentiaza in 2012 incasari de 11.400mld eur si plati de 12.650 mld
eur. In aceste conditii balanta de plati a ungariei prezinta pentru anul 2012
A)un deficit de 2650 mld euro
B)un deficit de 1250 mld euro
c) un excedent de 1.400 EUR
d) un excedent de 1250 mdl. EUR
16) Plata financiara mobiliara este o componenta a
a) pietei capitalului atat pe termen scurt cat si pe termen mijlociu si lung
b) pietei capitalului pe termen scurt
C) a pietei ipotecare
D)pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
a) nu sunt atragatoare pentru alergatori
b)nu au efect asupra cererii agregate
C) sunt atragatoare pentru alegatori
a) nu mai este utilizat dupa renunțarea la convertibilitatea monedei In metal prețios
b) nu tine cont de evolutia posibila a prețurilor produselor interne fata de a celor din strainatate
C)este utilizata pentru a calcula corect repercursiunile cursului de schimb asupra competivitatii
unei economii
d) este un curs fix stabilit de autoritatile monetare nationale
19) Situatia de ocupare deplină a forței de muncă exista atunci când
A) Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

b) Rata curenta a şomajului este zero c)Cantitatea de munca oferità este egala cu cantitatea de
munca ceruta
d) Somajul voluntar este egal cu şomajul involuntar
20) Daca Banca Centrală cumpará obligațiuni, atunci
a) rata dobanzii creşte
b)băncile comerciale pot reduce rata dobanzii şi pot acorda mai multe credite c)M1 scade
d) reduce rezervele sistemului bancar comercial
21) In sistemul formelor regionale de comert liber
a) pieţele interne presupun ibera circulate a bunurilor, serviciilor si a factorilor de productie, in

conditile unei monede unice
b) zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale reciproce
C) pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor ia factorilor de producţie -

Capital si munca
d) uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
22) Şomajul este considerat drept un eşec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele măsuri
a)Stimularea investiţiilor, publice şi private deopotriva
b) Incurajarea economisirii
c) Non-interventia guvernamentala, Intrucat piaţa are capacitatea de a se autoregla
d) Descurajarea consumului public, respectiv privat
23) Daca un client retrage 5000 E dintr-un cont la vedere si li depune intr-un cont la termen cum
variaza agregatele monetare?
a) M1 si M2 scad
b) M2 creste dar M1 nu se modifica
c) M1 si M2 cresc
D) M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
a) Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului real
b) Politici expansioniste. Intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe termen scurt
C) Politici expansioniste, Intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile pe termen
scurt
d) Politici contractioniste, Intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula productia
25) Realitatea atesta existența unei neconcordante permanente intre structura cereri si ofertei de
munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
a) Divergentelor de interese Intre lucrator, care doresc salari mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei caritama mari de munca la un anumit nivel al salariului
b) Incapatanari oamenilor
c) Faptului ca piata muncii este segmentata d)Procesului de restructurare permanent pe care il

cunoaste economia
26) In conditile in care, in anul 2012. importurile României au fost de 9.000 mid EUR In timp ce
valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR. balanța comerciala prezinta o rata de
acoperire de
a) 90%
b) 72%
c) 128.57%
a) 80%
27) Instituția care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de
a) Banca Centrală
c) Instituție financiarà de incredere
D)Guvern
28) Cum variază agregatele monetare atunci cand un client al unei bănci oarecare achita un credit?
B) M1 şi M2 scad
d) M1 şi 2 cresc
29) Rata şomajului reprezinta raportul procentual Intre:
a) populaţia şomerá si populația ocupata
b) populatia şomeră şi intreaga populaţie a fari
c) populaţia activa si populaţia şomera
d) populaţia şomeră și populatia activă
30) Politicile antiinflaţioniste
a) Determină scaderea puterii de cumparare a monedei
b)Nu sunt avantajoase pentru guvern, limitând finantarea cheltuielilor guvernamantele
d) Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare

31) Specializarea Internationala și schimbul:
A)ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara
b) determina castiguri doar daca se obtin economii de scara
c) genereaza castiguri din comert doar cand exportul este mai mare decat importul
d) determina costuri de oportunitate ridicate daca economia se specializeaza conform avantajului

relativ si nu a avantajului absolut
32) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin
a) vanzarea de obligatiuni de la stat
B) diminuarea ratei rezervelor obligatorii
c) creşterea ratei rezervelor obligatorii
d) diminuarea creditelor pentru băncile comerciale
33) Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori şi cumpărători:
a) Sunt guvernate de principiile pieței perfect concurențiale
b) Nu au loc intr-un cadru Institutional si Juridic bine definit
c)Sunt reglernentate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponenti intereselor
angajatilor angajatorilor unor ... ale puterii publice
d) Se intemeiază pe dreptul fiecărui individ de a face ceea ce doreste
34) distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere
B) Tipu servicilor de munca tranzactionate, de Inaalta clasificare ce nu pot fi oferite decât de

persane cu pregătire superioara sau de calficare mai redusa
35) In timpul Marii Crize din SUA(1930)
c) volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
36)cursul valutar conventional
c) este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici
politici sociali si instutitionali, interni si externi
37)Rata solicitata a rezervelor
d) functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
38)Mai ales in perioada de razboi guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de moneda.
Aceasta masura are drept consecinta
B) aparitia inflatiei
39)Capitalul real
a) se valorifica in procesul de productie
40) inflatia reprezinta

C) o politica deliberata a autoritatilor monetare
41)comertul international
A)este specific economiilor deschise
42)politicile fiscale si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt
C) cresterea PIBului real si si a gradului de ocupare
43) Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata
B) bursele de valori reduc concurenta din firme
44)inflatia:
A) distorsioneaza sistemul preturilor relative
45) Echilibrul monetar determina
A) stabilirea preturilor
46)Politicile fiscale si monetare contactioniste
C) vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina
modificarea nivelului preturilor
47) Operatiunile cu prima compusa „ a la baisse"
B) ofera posibilitatea vanzatorului de a alege executarea sau rezilierea contractului in functie de

evolutia cursului
48) specializarea internationala si schimbul
A)ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara

Grille macro
1) Daca Banca Centrala cumpara obligațiuni, atunci aceasta:
a) reduce oferta de bani
b) mareste oferta de bani şi rezervele bancilor comerciale
a) are efect de atragere a avutiei și astfel, de a retrage bani din sectorul privat
2) Recesiunile se produc atunci când:
a) Toata productia este compusa din bunuri omogene
b) Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatori sunt nemultumiti
c) Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatori sunt nemultumiti
d) Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
a) Ratei somajului
b) Cantitatii de bunuri si servici produse
c) Locurilor de munca
d) Puteri de cumparare
a) Usurinta de a fi transportat
b) Acceptabilitatea
c) Perisabilitatea
d) Abundenta
5) O persoana achizitionează 50 de obligațiuni cu o valoare nominala de 1.000 lei fiecare, cu scadența

peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligațiune corespunde unei rate a dobanzi de
20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva In 3 ani:
a) 25.000 lei
b) 32.500 lei
c) 30.000 lei
d) 3.000 lei
6) In conditile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta doar
96,8% din venitul național potential, conform legi lui Okun, rata estimata a somajului este de:
a) 4,6%
b) 6,4%
c) 6,8%
d) 7,8%
a) de la ultimii utilizatorii ai "banilor ieftini" la sectorul public și sistemul bancar
b) de la banca centrala la consumatori
c) de la producători la consumatori
d) de la guvern la investitorii privați
8) Politica anti-inflationistă presupune
a) Reducerea ratei dobânzii
b) Posibilitatea finanțării deficitelor bugetare la costuri reduse
c) Creşterea cheltuielilor guvernamentale
d) Abandonarea expansiunii monetare
9) Banca Centrală poate mări rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
a) diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
b) achizitionarea de obligațiuni de la stat
c) varzarea de obligațiuni de la stat
d) creșterea cerințelor privind rezervele obligatorii
a) llustrează o trasatura specifică migrației pendulatorii
b) Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
c) Este determinat de apariția unor fricțiuni intre angajat si angajator
d) Apare prin inifativa persoanelor de a parasi locul de muncă, cu scopul de a identiica un altul, mai bine
platit
11) Care din urmatoarele afirmați este adevărată?
a) participarea unei țari la comertul mondial este invers proporționala cu potentialul economic si direct
proporțonala cu competitivitatea
b) ca tendința., valoarea exportunior României este in scadere, ca urmare a pierderilor de

competitivitate
c) ponderea fluoxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor mondiale, este in
scadere
d) cea mal mare parte a fluxurilor de export este deținuta de tarile In dezvoltare
12) In lunile martie, aprilie și mai, rata lunara a inflațiel a fost de 4%. In aceste conditi, rata inflatiel pe
cele trei luni a foest de:
a) 12,4%
b) 8%
13) Populata totală a unei țări este de 22.000.000 persoane, din care 2.500.000 sunt pensionari şi
3.000.000 sunt copi sub 15 ani. Ştiind ca 1.500.000 persoane apte de muncă nu au un loc de munca, iar
dintre aceştia 300.000 renunța la câutarea unui loc de muncă și 50.000 emigrează, atunci:
a) numarul şomerilor este de 1.200.000
b) populația ocupata este de 15.000.000
c) populația activă este de 16.500.000
d) rata şomajului este de 6,9%
14) Operațiunile cu primă simplă "a la hausse"
a) ofera posibilitatea cumpărătorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in funcție de
situatia existenta la termenul de scadență
b) obliga cumparătorul la executarea contractului la scadență
c) nu oferă posibilitatea cumpârătorului de a alege Intre executarea sau rezilierea contractului, In funcție
de situatia existenta la temenul de scadență
15) Expansiunea monetară
a) stimulează economia pe termen lung
b) generează un boom economic pe temen lung
c) stimulează economisirea
d) conduce la cresterea generalizată a preturilor
16) Lichiditatea In sistemul bancar poate fi asigurata și de
A) rezerva minima obligatorie
b) scaderea ratei dobanzi
c) scaderea ratei infiaței
d) limitele maxime impuse de către stat
17) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci când:

a) creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decât cel de acordare de noi credite
b) bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c) băncile acorda credite intr-un ritm mai lent decât cel de rambursare a creditelor existent
18) In anul 2011. populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia in afara
varstei de munca era de 10 moane. Daca din populatia apta, 1 milion renunta la cautarea unui loc de
munca, iar rata somajului este de 7%, atunci
a) Numarul şomerilor este de 630.000 de personae
b) Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
c) Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
d) Populata activa este de 10 milioane de persoane
19) Inflatia pemite unui numar mare de indivizi sa
a) sa economiseasca in vederea unui consum viitor
b) Sa consume mai mult decat au economisit
c) Sa işi procure bunurile dorite la prețuri scazute
d) Contribuie la acumulare de capital
20) Privita la modul general, piața financiara sau piața capitalului, cuprinde:
a) tranzacți numai cu obligațiuni
b) ansamblul tranzacților care au drept obiectiv mobilizarea și plasarea fondurilor financiare disponibile
și necesare, inclusiv reglementarile și instituțile legate de derularea acestora
c) tranzacti numai cu acțiuni
a) prin specializare și comert exterior firmele nu pot obține economi de scara, deoarece producerea
b) economile pot castiga din specializare și comert, chiar daca nu dețin avantaje comparative absolute,
dar se specializeaza in industrile pentru care exista dezavantajele comparative cele mai mici
c) prin specializare și comert exterior firmele pot obține economi de scara
d) este de preferat ca economile sa se specializeze In industri pentru care dețin factori de producție
abundenti
22) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateşte producătorului
coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pană
la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplică importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In condițile in care echivalentul In lire sterline a 50 USD/buc.
acopera cheltuielile de distribuție a produsului pe piața, putem aprecia ca prețul minim la care
a) 360 USD
b) 250 USD
c) 350 USD
d) 160 USD
23) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitat specifice de moneda se numea:
a) Nota de hartie
b) Card de credit
c) Nota de metal
d) Bilet de banca
a) extinderea expansiunilor si recesiunilor
b) deficite atunci cand scade PIB
c) deficite atunci când creste PIB
25) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din ani 1930 a fost aceea ca:
a) deficitele nu sunt bune pentru economie
b) deficitele sunt bune pentru economie
c) bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
26) Operațiunile pe piața financiară primară sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
a) comercianti
b) banci
c) bursele de valori
d) agenții guvernamentale
a) nu genereaza un boom" artificial
b) are la baza cresterea economiilor reale
c) creste rata dobanzi de pe piata monetara
c) reduce rata dobanzi de pe piata monetara

a) Exista o relatie pozitiva Intre nivelul producției si numărul de şomeri
b) Rata somajulul va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitilor se va diminua
c) Intre pomaj pi inflație exista o relatie invers proportionala
d) Exista o relatie negativa intre rata somajulul si nivelul productiei
29) Exparsiunea creditelor detarminata de Banca Centrala
a) are la baza cresterea economiilor reale
b) nu genereaa un boom artificial
c) reduce rata dobanzi de pe piata monetara
d) creste rata dobanizi de pe piata monetara
30) O persoana achizitionaza 50 de obligatuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare cu scadenta
peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzi de
20% . Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani.
a) 25.000 lei
b) 32.500 lei
c) 30.000 lei
d) 2.000 lei
31) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. EUR, In timp oe
valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld EUR, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire
de
a) 80%
b) 90%
c) 128.57%
d) 72%
32) Compararea randamentului titurilor financiare cu nivelul ratei dobanzi impune o decizie favorabila
de cumparare in urmatoarele situati
a) nivelul randamentulu este mai mic decat rata dobanzi : (e<d’)
b) nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzi (e> d’)
c) crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat al titlurilor
financiare
33) Realitatea atesta existența unei neconcordante permanente intre structura cereri si ofertei de
munca. Aceasta poste f explicata pe baza
a) Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaşte economia
b) incapatanari oamenilor
c) divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salari mai mari, si angajatori, care umaresc
obinerea unei cantitati mai mari de munca, la un anumit nivel al salariului
d) Faptului ca piata muncii este segmentata
34) Situatia de ocupare deplina a forței de muncă există atunci când
a) Rata curenta a şomajului este zero
b) Rata curentă a şomajului este egală cu rata naturală a şomajului
c) Cantitatea de muncă oferitã este egală cu cantitatea de muncă cerută
d) Somajul voluntar este egal cu şomajul involuntar
a) sunt atragatoare pentru alegatori
b) nu au efect asupra cererii agregate
c) nu sunt atragatoare pentru alegator
36) Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii
a) Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional
37) Pe termen scurt, expansiunea monetara
a) genereaza cresterea ratei dobanzi
b) inhiba creditarea
c) conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
d) ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri
38) Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta
b) Cresterea preferințel pentru economisire a populatei
c) Consumut exagerat din ani de boom economic, incurajat de ratele reduse ale dobanzi
39) In uma anallzoi facute in contextul Marti Crize din ani 1929-1933, Keynes sustinea faptul ca
40) Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa
a) respecte dorințele clienților cu privire la procesul acordari de credite ieftine
b) accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substanțiale
c) sa aiba pasive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale
d) pastreze un echilibru intre dorința de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari şi nevoia de a
a) concomitent cu manifestarea cereri
b) anticipat fata de cerere
c) dupa manifestarea cererii
d) la comanda
42) Când Banca Centrala vinde obligațiuni, atunci:
a) M1 creşte
b) creşte oferta de bani
c) rata dobanzii creşte
d) rata dobanzii scade
43) Un comerciant american importa ciocolată din Belgia, pentru care plăteşte producatorului belgian un
pret de 30 USD KG. Presupunem că producătorul belgian asigură livrarea produselor pana la sediul
importatorului, în timp ce taxa vamala pe care SUA o aplică importurilor de ciocolată din Beigia este de
60%. In condițiile în care o suma de 10 USD/kg , acoperă cheltuielile distribuție a produsului pe piața
americană, putem aprecia că prețul minim la care comerciantul american ar fi dispus să vandă ciocolata
este egal cu:
a) 22 USD
b) 64 USD
c) 36 USD
d) 58 USD
44) Protecționismul:
a) este o practicå rar întalnită în politicile comerciale actuale ale țărilor dezvoltate
b) modifică raportul de schimb și avantajele comparative
c) determină creșterea câștigurilor din comert și contribuie la utilizarea mai eficientă a resurselor
d) are un cost de oportunitate scăzut
45) Populația totală a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa de 25 milioane persoane, din
care populatia ocupata reprezinta 18 milioane de persoane, iar rata inaptilor este de 30%. In aceste
conditii:
c) Numărul şomerilor este de 25 milioane
d) Numarul persoanelor inactive este de 7 milioane
46) Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobânzii, deoarece
a) creșterea sa măreşte cererea pentru titluri și determină creșterea cursului acestora pe piața bursieră
b) reducerea sa măreşte cererea pentru titluri și determină micșorarea cursului acestora pe piața
bursieră
c) creșterea sa reduce cererea pentru titluri și determină micşorarea cursului acestora pe piața bursieră
47) Printre cauzele care pot genera şomajul se înscriu:
a) Părăsirea voluntară a locului de muncă
b) Sporirea cantității de muncă cerute pe piața muncii
c) Diminuarea cantității de muncă oferită la nivelul pieței muncii
48) Pe o piață financiară eficientă
a) investitorii pot să realizeze regulat venituri mai mari decât media pieței
b) prețurile trebuie să reflecte toate informațiile relevante, în mod continuu, astfel încât orice noua
informație să fie int….. prețul titlului
c) nu este necesar ca prețurile să refiecte toate informațiile relevante
49) Instituția care poate acorda credit băncilor poartă denumirea de:
a) Banca Centrală
b) Agenție guvernamentală
c) Instituție financiară de încredere

d) Guvern
51) Care din urmatoarele afirmații este adevărată?
a) cea mai mare parte a fluxurilor actuale de comert se derulează între industrii diferite, ca rezultat al
diferențelor de rezultat între economiile participante la comerțul Mondial
b) pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor populaței este de preferat ca o economie sà
producă to…. nevoie, chiar dacă participă și la schimbul extern
c) se pot obține câștiguri din participarea la comerțul exterior numai dacă o economie deține avantaje
absolute
d) pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor și de eficiență în utilizarea resurselor, este preferabil
ca economia sa se specializeze și să participe la schimb
52) Care din urmatoarele afirmații sunt adevărate?
a) veniturile repatriate ale emigranților pot contribui la crearea de noi locuri de muncà, dacă acestea
sunt utilizate achiziționa bunuri din producția internă a țării.
b) într-o țară cu un nivel scăzut de dezvoltare economică imigrarea depăşeşte, de regulă, emigrarea
c) veniturile pe care emigranții le repatriază pot contribui, pe termen scurt, la stimularea cererii globale,
în conditiile economisite.
d) în momentul în care ritmul crescut al şomajului afectează gradul de ocupare al forței de muncă,
imigrația poate …… modalitate de redresare a dezechilibrului aferent pieței muncii.
53) Deprecierea reprezinta:
a) creșterea cursului oficial stabilit de autoritățile monetare naționale
b) scăderea cursului de piață al unei monede
c) creșterea cursului de piață al unei monede
d) scăderea cursului oficial stabilit de autoritățile monetare naționale
54) Caracterul preponderent negativ al inflației derivă din
a) Scumpirea creditelor acordate de bănci
b) Creșterea preferinței pentru economisire a populației
d) Distorsionarea prețurilor relative
55) Piața capitalului pe termen scurt este o piață interbancară
a) prin care băncile se împrumută între ele, realizând o funcție de compensare a excedentului şi
deficitului
b) ce cuprinde și operațiunile cu activele financiare care au scadențe lungi

c) ce nu cuprinde și operațiunile de scontare și re-scontare a titlurilor de credit
56) Echilibrul monetar reprezinta:
a) Un echilibru între cererea si oferta de bani, actiuni si obligatiuni
b) Un echilibru între cererea si oferta de moneda
c) Un echilibru între volumul depozitelor si cel al creditelor
d) Un echilibru între volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
57) Operațiunile pe piata financiara secundara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
a) comercianti
b) agenți guvernamentale
c) banci
d) bursele de valori
58) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emişi de banca tipărit cu ornamente pertru …
a) promiteau să plateasca o sumā anume de monede metalice la cerere
b) erau utilizați pe scara largă în comertul internațional
c) erau acceptați de către stat la plata taxelor
d) erau susținuți de garanții ale statului
59) Reprecierea reprezintă:
a) scaderea cursului de piață al unei monede
b) creșterea cursului de piață al unei monede
c) creșterea cursului oficial stabilit de autoritäțile monetare naționale
d) scaderea cursului oficial stabilit de autoritațile monetare nationale
60) Masa monetara totala aflată în circulație scade atunci când:
a) băncile acorda credite intr-un ritm mai accentuat decât cel de rambursare a creditului
b) creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decât cel de acordare
c) populația preferā să păstreze o mai mare de bani în conturile curente decât în….
61) Pe piața bursiera oferta de titluri
a) nu se transmite prin ordinele de bursă
b) este singura care determină nivelul şi evoluția cursului
c) provine din partea deținătorilor titlurilor

d) provine din partea celor care dispun de capital bănesc
62) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de către banca
a) a mentine Increderea deponenților
b) de a spori proportional profitul bancilor
c) a le constrânge capacitatea de a crea bani
d) a impiedica o prabuşire a pietei valorilor
63) In perioadele de recesiune, ca masura de precautie:
a) Oamenii isi vor proteja economiile prin realizarea de depozite bancare
b) Populatia cauta modalitati de a-si mari lichiditatile
c) Populatia prefera sa delina cât mal putini bani in numerar
d) Populatia, anticipand cresterea preturilor, realizeaza mai multe investiti
64) Producatorii cererii de munca sunt :
a) Angajatorii
65) Majoritatea covarsitoare a schimburilor , din pct de vedere monetar se realizeaza :
a) prin intermediul conturilor curente si cecuri sau bilete de ordin
66) Dividentul reprezinta :
a) parte din profitul unei societati pe actiuni

A. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si cheltuieli autorizate

B. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
C. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
Feedback
*##**##*
2) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc preferat de
schimb .. ... ...
A. Mai putin atractive

B. Rare
C. Netransportabile
D. Indivizibile
Feedback
*##**##*
3) Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:
A. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii

B. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
C. Parasirea voluntara a locului de munca
A. Rata dobanzii creste

B. Creste oferta de bani
C. Rata dobanzii scade
D. M1 creste
A. Inhiba creditarea
B. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
C. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
D. Genereaza cresterea ratei dobanzii
6) Detinatorul de actiune are dreptul:

C. De a obtine dividend
Feedback
*##**##*
7) Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:

Feedback
*##**##*

D. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si venit
9) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata este limatata
de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

C. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
10) Inflatia:
A. Distorsioneaza sistemul preturilor relative

B. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
C. Descurajeaza traiul pe datorie
D. Descurajeaza consumul pe termen scurt
Feedback
*##**##*
11) Pe o piata financiara eficienta:
A. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel incat orice noua
informatie sa fie integrata in pretul titlului
B. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
C. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
Feedback
*##**##*
12) Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare asociate:
A. Deflatiei
B. Inflatiei
C. Dezinflatiei
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
14) Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului. In functie de
situatia existenta la termenul de scadenta.
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
Feedback
*##**##*
A. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
D. Option4
Feedback
*##**##*

B. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuieli
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
D. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
Feedback
*##**##*
17) Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei

D. Distorsinarea preturilor relative
Feedback
*##**##*
18) Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi ?
A. Aur
B. Argint
C. Cupru
D. Promisiuni de plata
Feedback
*##**##*
19) Eficienta pietei de capital vizeaza:
A. Doar eficienta operationala

B. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
C. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
D. Doar eficienta alocarii
Feedback
*##**##*
20) In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care produc:

B. Beneficii si costuri pe termen lung
Feedback
*##**##*
A. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

B. Vanzarea de obligatiuni de la stat
C. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
D. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
Feedback
*##**##*
22) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer:
A. Nici M1, nici 2 nu se modifica

B. M1 creste dar M2 nu se schimba
C. M1 si M2 cresc
D. M1 creste si M2 ramane neschimbat
23) Echilibrul monetar presupune:
A. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de economii
B. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
C. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
D. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in sens larg
Feedback
*##**##*
24) Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

Feedback
*##**##*
25) Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:
Feedback
*##**##*
26) Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:

Feedback
*##**##*
A. Banca centrala
D. Guvern
Feedback
*##**##*
28) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?

B. M1 si M2 scad
D. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
A. Populatia somera si populatia ocupata

C. Populatia activa si populatia somera
Feedback
*##**##*
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si deficitului
de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
Feedback
*##**##*
31) Politica keynesiana
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul cheltuielilor guvernamentale
Feedback
*##**##*
32) Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la comanda:

33) Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului
A. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a exporturilor

B. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a consumului
C. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii agregate
D. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a investitiilor
Feedback
*##**##*
34) Oferta curenta de munca este reprezentata de:
A. Populatia activa
B. Rezervele de munca
C. Populatia ocupata minus somerii
D. Populatia ocupata
35) La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
A. Politicile monetare restrictive din anii 1920

B. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
C. Restrangerile creditului
Feedback
*##**##*
36) Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data de:
A. Politicile implementate in statele centralizate

B. Absenta politicilor
C. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri absolute
D. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative existente
Feedback
*##**##*


A. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a liberalizat pietele bunurilor,
serviciilor, capitalurilor si fortei de m unca;
B. Nu aplica o politica comerciala comunca;
C. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
D. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii, supranationale, in nici un domeniu
nu are competente exclusive.

B. Inhiba creditarea;
C. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
B. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
D. Option 4

A.Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite ieftine;

B.Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
C.Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
D.Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari si nevoia de a

D. La comanda
46) Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii deoarece;
A. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea cursului acestora pe piata bursiera;
B. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata bursiera;
C. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata bursiera
47) In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea pot fi:
A. Migratie lunara;
B. Migratie definitiva;
C. Migratie international;
D. Migratie partiala;

B. Lucratorii
C. Angajatorii
49) Jobberul:
C. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior celui la care vinde, de aici
D. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior celui la care cumpara, de aici

B. Practicarea unor marje de profit minime
A. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;

B. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
C. O politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
D. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;

A. Aspect positive pe termen scurt

B. Aspect positive pe termen lung;
C. Aspect negative pe termen scurt;


B. Nu au effect asupra cererii agregate;

B. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de a celor din strainatate;
C. Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb asupra competitivitatii unei
economii;
A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;

B. Rata curenta a somajului este zero;
C. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
D. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary
D. Sa detina mai multi bani in numerar;
A. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;

B. Sa consume mai mult decat au economisit;
C. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. Contribuie la acumulare de capital
61) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se numea:
A. Nota de hartie;
B. Card de credit;
C. Nota de metal;
D. Bilet de banca.
A. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. Deficite atunci cand scade PIB
C. Deficite atunci cand creste PIB
A. Comercianti
B. Banci
C. Burse de valori
D. Agentii guvernamentale
A. Nu genereaza un boom artificial

B. Are la baza cresterea economiilor reale
C. Creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
65) Capitalul real:
A. )este acelasi lucru cu capitalul fictive

B. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
C. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare
D. Se valorifica in procesul de productie

A. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
B. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
C. O politica deliberata a autoritatilor monetare
D. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
A. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta

B. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea contractului
C. Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea contractului
D. Option 4
A. A. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. B. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. C. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. D. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
A. A. Toata productia este compusa din bunuri omogene

B. B. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt nemultumiti
C. C. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. B. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt nemultumiti
A. Usurinta de a fi transportat
B. Acceptabilitatea
C. Perisabilitatea
D. Abundenta
1.Balanta comerciala:
2.Balanta de plati a Ungariei evidntiaza in 2012 incasari de 11.400 mld euro si plati de
12.650 mld euro. In aceste conditii, balanta de plati a Ungariei prezinta, pentru anunl 2012:
a un deficit de 2.650 mld euro
b un deficit de 1.250 mld euro
c un excedent de 1.400 mld euro
d un excedent de 1.250 mld euro
3. Piata financiara mobiliara este o componenta a:
a pietei capitalului atat pe termen scurt cat si pe termen mijlociu si lung
b pietei capitalului pe termen scurt
c pietei ipotecare
d pietei capitalului pe termen mijlociu si lung
4.Politicile monetare si fiscale expansioniste:
B. Nu au efect asupra cererii agregate;
B. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de a celor din
strainatate;
C. Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb asupra
competitivitatii unei economii;
6.Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
7. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
a.Rata dobanzii creste
b. bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
c.M1 scade
d. Reduce rezervele sistemului bancar comercial
8. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul salariatului
A cererea de munca scade
B oferta individuala de munca devine egala cu cererea de munca
C curba ofertei individuale de munca se repliaza spre stanga ****
D. Sa detina mai multi bani in numerar
10. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata
A se pot obtine avantaje din comertul exterior doar in cazul economiilor protejate
B o economie nu poate obtine avantaje din specializare si schimb daca nu are avantaje
absolute
C costul de oportunitate este relevant doar pentru specializarea interna, nu si cea
internationala
D se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute dar exista avantaje
relative
11. Cererea de munca
A depinde de pretul fortei de munca
B se poate exprima grafic printr-o curba crescatoare
C depinde de pretul fortei de munca si cantitatea de munca pe care un lucrator refuza sa o ....
D nu depinde de cantitatea de munca pe care angajatorul este dispus sa o achizitioneze – fals
depinde
12, Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format din:
a. promsiuni ale unor institutii de incredere
b. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat
c. Bancnote
d. monede rare
a) câştigă 6.000 lei
b) înregistrează o pierdere de 110.000 lei
c) înregistrează o pierdere de 60.000 lei
d) câştigă 50.000 lei
B.Beneficii si costuri pe termen lung
15,Inflatia ii avantajeaza pe:
a investitorii din industria bunurilor de consum
b pe consumatorii finali cu venituri mici si fixe
c detinatorii de economii
d primii beneficiari ai sporului monetar
16. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A Veniturile pe care emigrantii le repatriaza pot contribui pe termen scurt la stimularea cresterii
globale in conditii economisite
B Intr-o tara cu un nivel scazut de dezvoltare economica imigrarea depaseste de regula emigrarea
C Veniturile repatriate a emigrantilor pot contribui la crearea de noi locuri de munca daca acestea
D In momentul in care ritmul crescut al somajului afecteaza gradul de ocupare a fortei de munca,
imigratia poate fi modalitate de redresare a dezechilibrului aferent pietei muncii

A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi
credite
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului
si deficitului de lichiditati bancare
19. Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de
coordonare asociate:
A. Deflatiei
B. Inflatiei
C. Dezinflatiei
21. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 4,8%, iar PIB creat in economie este
de 540 mld u.m. fata de un venit national potential de 600 mld u.m, conform legii lui Okun,
rata estimata a somajului este de:
A 9,80%
B 8,55%
C 6,55%
D 7,05%
22.Comertul international
A este specific economiilor inchise
B este specific economiilor deschise
C nu depinde de politicile comerciale aplicate de guverne
D creste ca rezultat al aplicarii unor masuri protectioniste aplicate de catre guvern
A .Rata dobanzii scade
B. se reduce oferta de bani
C se reduc rezervele sistemului bancar comercial
D M1 scade
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului.
In functie de situatia existenta la termenul de scadenta.
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea
contractului, in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
A Reducerea puterii de cumparare a banilor
B Diminuarea deficitelor guvernamentale
C Scumpirea creditelor acordate de banci
D Cresterea rate dobanzii
27. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 5,9%, rata estimata a somajului este de
8,4% iar PIB-ul creat in economie reprezinta 570 miliarde u.m PIB-ul potential, conform legii lui Okun
este de:
A 650 miliarde u.m

B 600 miliarde u.m
C 560 miliarde u.m
D 620 miliarde u.m
A Provine din partea detinatorilor titlurilor

B Este singura care determina nivelul si evolutia cursului
C Provine din partea celor care dispun de capital banesc
29. . Detinatorul de actiuni are dreptul:

30. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca
mijloc preferat de schimb .. ... ...
A. Mai putin atractive -atractive
B. Rare
C. Netransportabile-transportabile
D. Indivizibile- divizibile
A Unei rezerve efective de 25 de milioane de dolari in seiful bancii sau in unul din conturile sale
B Unei rezerve excedentare de 100 de milioane de dolari
C Posibilitatea acordarii de noi credite in valoare de maxim 25 milioane dolari
D Cresterea masei monetare cu 100 milioane de dolari
32. . O politica fiscal contraciclica presupune:

A Daca pretul actiunilor creste la 400 lei, comerciantul va castiga 10000 lei
B Daca pretul actiunilor scade la 190 lei, clientul va castiga 2000 lei
C Daca pretul actiunilor creste la 275 lei, investitorul va castiga 2500 lei
D Daca pretul actiunilor scade la 225 lei, comerciantul va castiga 15.000 lei
34. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum
format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 35%), bunuri industriale (cu o pondere
de 40%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 3%,
indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 105% si rata de crestere a
tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculati rata inflatiei.
A 12%
B 3%
C 4,05%
D 104%
36.Pe termen scurt, o politica anti-inflationista adecvata:
A conduce la scaderea consumului
B incurajeaza ”alungirea ” proiectelor de investitii incepute
C genereaza un boom economic
37. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt pensionari
si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de
munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza
atunci:
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi
credite
43.Venitul anual adus de o obligatiune este de 600 lei, ceea ce corespunde unei....cursul
obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se reduce cu 25%
A 8.000 lei
B 24.000 lei
C 800 lei
D 80.000 lei
45.Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
a are ca rezultat o capacitate de ”digestie ” a investitiilor mai mica decat ”ingestia”
b face ca sistemul sa sufere de ”digestie”
c face ca ”ingestia” de investitii sa fie mai mica decat capacitatea de ”digestie”
d face ca sistemul sa sufere de ”ingestie”
A. Guvernul
B. Bancile
47,Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum
format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 20%), bunuri industriale (cu o pondere
de 40%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 5%,
indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 106% si rata de crestere a
tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculati rata inflatiei.
A5%
B 15 %
Macro
1. Banca centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin
Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
2.Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale
M1 scade dar M2 nu se modifica
3 Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer...
monetare?
Nici M1, nici M2 nu se modifica.
4. Procesele publice democratice stimuleaza politicile publice
Care ofera beneficii doar unor grupuri de interes bine organizate si informate pe temen lung
5. Capacitatea
unei banci nereglementate de a continua sa
creeze bani pe perioada nedeterminata este limitata de:
Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea
Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea
7. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei
a fost de 2%. In aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a
fost de:
6,12 %
8. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000
persoane,din care 2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000
sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000
renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza
atunci:
9. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept
apte sa combata problema somajului
Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii
aggregate
Rezerva minima obligatory
Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de
12.Specializarea interantionala si schimbul
scara
13. Pe piata muncii , raporturile dintre vanzatori si cumparatori
Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre
exponentii intereselor angajatilor, angajatorilor si uneori si ale
puterii publice.
14. Actiunea reprezinta
Un titlu de valoare ce atesta un drept de proprietate
15. O consecinta a recesiunii este aceea ca
Se va inregistra o incetinire neintentionata a ritmului de crestere
economica
16. Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justificare pentru a avea
valoare ridica intrebarea ce anume se afla in spatele justificarii
pentru a oferi aceasta valoare. Care afirmatie NU este adevarata?
Raritatea si disponibilitatea limitata jusctifca valoarea banilor.
Nu are nicio influenta asupra cursului titlurilor de
18. a baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30
au stat:
Politicile monetare expansioniste din anii 1920
19.Migratia zilnica
Navetism
20. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati
specific de moneda se numea:
Bilet de banca
21. O politica fiscal contraciclica va produce:
Deficite atunci cand scade PIB
22. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea
Criza din anii 1930 a fost aceea c
Deficitele sunt bune pentru economie
23. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de

cele mai multe ori de catre:
Bancile
1) Comertul international:
a) nu depinde de politicile comerciale aplicate de guverne
b) este specific economiilor deschise
c) este specific economiilor inchise
d) creste ca rezultat al aplicarii unor masuri protectioniste aplicate de catre guvern
a) creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
b) bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
c) bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor existente
3) Operatiunile cu prima simpla “a la hausse”:
a) ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie de
termenul de scandenta
b) nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
de termenul de scandenta
c) obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
4) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format
dintr-o pondere in cos de 45%, bunuri industriale ( cu o pondere de 30%) si servicii. Stiind ca rata
cresterii produselor alimentare a fost de 3%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost
de 106% si rata de servicii a fost de 7%, calculati rata inflatiei:
a) 116%
b) 104,9%
c) 5%
d) 4,9%
a) genereaza un boom economic pe termen lung
b) conduce la cresterea generalizata a preturilor
c) stimuleaza economia pe termen lung
d) stimuleaza economisirea
6) In conditiile in care, in anul 2012, exporturile Republicii Moldova au fost de 4.000 mld EUR, in timp ....
importurilor a fost de 4.400 mld EUR, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
a) 9,09%
b) 90,91%
c) 10%
d) 110%
7) Politicile fiscale si monetare expansioniste vor determina, pe termen scurt:
a) Reducerea ratei inflatiei si a ratei somajului
b) Reducerea ratei inflatiei si cresterea ratei somajului
c) Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
d) Cresterea PIB-ului real si ratei somajului
8) Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
a) bursele de valori ofera posibilitatea transformarii operative, intr-un termen scurt, a capitalului real
b) bursele de valori reduc concurenta dintre firme
c) bursele de valori contribuie de orientarea capitalului spre domenii mai profitabile ale activitatii
economice
9) Inflatia:
a) distorsioneaza sistemul preturilor relative
b) descurajeaza traiul pe datorie
c) descurajeaza consumul pe termen scurt
d) dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
a) pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, a serviciilor si a factorilor de productie, in

b) zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale reciproce
c) pietele interne presupun libera circulatie a bunurior, serviciilor si a factorilor de productie-capital si

munca
d) uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
masuri:
a) stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
b) incurajarea economisirii
c) non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla

d) descurajarea consumului public, respectiv privat
12) Daca un client retrage 5000 E dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la termen cum variaza
a) M1 si M2 scad
b) M2 creste dar M1 nu se modifica
c) M1 si M2 cresc
d) M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
a) politici contractioniste intrucat stimuleaza pe termen scurt cresterea PIB-ului real
b) politici expansioniste intrucat efectele de reducere a ratei inflatiti sunt vizibile pe termen scurt
c) politici expansioniste intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile pe termen scurt
d) politici contractioniste intrucat aceastea vor reduce imediat inflatia si vor stimula productia
14) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
a) divergentelor de interese intre lucratori care doresc salarii mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei cantitati mari de munca la un anumit nivel al salariului
b) incapatanarii oamenilor
c) faptul ca piata muncii este segmentata
d) procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
15) In conditiile in care in anul 2012 importurile Romaniei au fost de 9000 mld. EUR in timp ce valoarea
totala a exporturilor a fost de 7200 mld. EUR balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
a) 90%
b) 72%
c) 80%
d) 128,57%
16) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A Iasi la 200 lei/bucata si vinde 700
actiuni Bnaca Transilvania S.A la 500 lei/bucata ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In
momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor
operatiuni:
a) inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
b) inregisteaza o pierdere de 70.000 lei

c) castiga 70.000 lei
d) castiga 95.000 lei
a) tipul intreprinderilor angajatoare de interes national sau local
b) tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare ce nu pot fi oferite decat de personae cu
pregatire superioara, sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de personae disponibile pe plan local,
cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari
c) aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei localitati
d) locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
a) volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
b) multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile specifice
a) este stabilit in mod liber pe piata
b) este similar paritatii metalice
c) este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factri economici, politici,
sociale si institutionali, interni si externi
d) se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
20) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de condum format
din bunuri alimentare ( cu o pondere in cos de 25%), bunuri industrial (cu o pondere de 35%) si servicii.
bunurilor industrial a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%. Calculati
rata inflatiei:
a) 105,85%
b) 6%
c) 58%
d) 5,8%
21) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie favorabile
de cumparare in urmatoarele situatii:
a) crearea unui deposit bancare ar adduce venituri mai mari decat castigul previzionat al titlurilor
financiare
b) nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii: e<d
c) nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii e>d
a) nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi justifice garantiile la cererea
deponentilor
b) impiedica retragerile massive operate de catre deponenti care se tem ca banca nu dispune de active
c) functioneaza ca o contrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
d) este un substitute pentru sistemul monetary care folosea ca baza de referinta aurul si care le cerea
bancilor sa isi restreze rezerve de aur
23) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de moneda.
Aceasta masura are drept consecinte:
a) cresterea valorii banilor
b) aparitia inflatiei
c) cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
d) aparitia deflatiei
24) Capitalul real
a) este acelasi lucru cu capitalul fictiv
b) iti modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
c) este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
d) se valorifica in procesul de productie
a) o consecinta a cresterii generalizare a preturilor
b) un stimulant pe termen lung al activitatii economic
c) o politica deliberate a autoritatilor monetare
d) un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
26) Banii:
a) sunt autorizati de govern, care controleaza societatea
b) e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
c) reprezinta un mijloc de schimb general acceptat

d) sunt unica forma a bogatiei
27) ….. in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
a) cresterea ratei dobanzii
b) scaderea ratei inflatiei
c) scaderea rezervei obligatorii
a) M2 creste dar M1 nu se modifica
b) M1 si M2 scad
c) M1 si M2 cresc
d) M1 scade dar M2 nu se modifica
a) ca guvernul sa reduca investitiile in economie
b) o politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an
c) ca guvernul sa reduca imprumuturile
d) o politica fiscala pentru a corecta recesiunile
30) Specializarea internationala si schimbul:
a) ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara
b) determina costuri de oportunitate ridicate daca economiile se specializeaza conform avantajului

relative si nu a avantajului absolut
c) determina castiguri doar daca se obtin economii de scara
d) genereaza castiguri din comert doar cand exportul este mai mare decat importul
31) Operatiunile cu prima compusa “a la baisse”:
a) obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta
b) ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
evolutia cursului
c) nu ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
evolutia cursului
31) Echilibrul monetar determina:
a) cresterea inflatiei
b) variatii ale puterii de cumparare

c) aparitia deflatiei
d) stabilitatea preturilor
32) Politicile fiscal si monetare contractioniste:
a) vor determina cresterea ratei inflatiei
b) vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina modificarea
nivelului preturilor
c) vor determina cresterea gradului de ocupare
d) vor influenta nivelul preturilor mai repede decat productia si ocuparea fortei de munca
33) Banca Centrala poate mari rezerve excedentare ale bancilor comerciale prin:
a) vanzarea de obligatiuni de la stat
b) diminuarea ratei rezervelor obligatorii
c) cresterea ratei rezervelor obligatorii
d) diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
34) Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori:
a) sunt governate de principiile pietei perfect concurentiale
b) nu au loc intr-un cadru institutional si juridic bine definit
c) sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii intereselor angajatilor,
angajatorilor si uneori….
d) se intemeiaza pe dreptul fiecarui individ de a face ceea ce doreste
a) capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
b) capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
c) capacitatea guernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si cheltuielile autorizate
36) Cresterea marimii salariului:
a) are un efect de scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca
b) are un efect de scara negativ asupra cantitatii cerute de forta de munca
c) are un efect de substitutie pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca
37) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata
inflatiei este de:
a) 8%
b) 106%
c) 6%
d) 6,1%
38) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a cred bani prin:
a) cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilita de stat
b) limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
c) rata inflatiei la nivelul economiei in ansamblu
d) limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
a) prin toate metodele mentionate
b) acorda imprumuturi
c) imprumutand de la deponenti
d) tiparind banknote
a) reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale
b) are ponderea cea mai redusa in balanta de plati
c) reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii
d) include balanta miscarilor de capital
41) Balanta de plati a Ungariei evidentiaza in 2012 incasari de 11.400 mld. EUR sip lati de 12.650 mld.
EUR. In aceste conditii, balanta de plati a Ungariri prezinta pentru anul 2012:
a) un deficit de 2.650 mdl EUR
b) un deficit de 1.250 mld. EUR
c) un excedent de 1.400 lmd EUR
d) un excedent de 1.250 mld. EUR
42) Piata financiara mobiliara este o componenta a:
a) pietei capitalului atat pe termn scurt cat si pe termen mijlociu si lung
b) pietei capitalului pe termen scurt
c) pietei ipotecare
d) pietei capitalului pe termen mijlociu si lung

43) Politicile monetare si fiscal expansioniste:
a) nu sunt atragatoare pentru alegatori
b) nu au effect asupra cererii agregate
c) sunt atragatoare pentru alegatori
a) nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in metal pretios
b) nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de a celor din strainatate
c) este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile sursului de schimb asupra competitivitatii unei
economii
d) este un curs fix, stability de autoritatile monetare nationale
a) rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
b) rata curenta a somajului este zero
c) cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
d) somajul voluntary este egal cu somajul involuntary
46) Daca Banca Centrala cumpara obigatiuni atunci:
a) rata dobanzii creste
b) bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
c) M1 scade
d) reduce rezervele sistemului bancar commercial
47) Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul salariatului:
a) cererea de munca scade
b) oferta individuala de munca devine egala cu cererea de munca
c) curba ofertei individuale de munca se repliaza spre stanga
48) Printre efectele negative ale inflatiei regasim:
a) reducerea puterii de cumparare a banilor
b) diminuarea deflictelor guvernamentale
c) scumpirea creditelor acordate de banci
d) cresterea ratei dobanzii

49) Pe piata bursiera cererea de titluri:
a) provine din partea detinatorilor titlurilor
b) este singura care determina nivelul si evolutia cursului
c) provine din partea celor care dispun de capital banesc
50) Detinatorul de actiuni ( actionarul) se bucura de o serie de drepturi, cum ar fi:
a) obtine la scadenta o dobanda fixa numita cupon
b) dreptul de a vinde bunrile de patrimoniu ale societatii
c) dreptul la o parte din profitul societatii (dividendul)
51) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc
a) rare
b) netransportabile
c) indivizibile
d) mai putin atractive
52) O politica fiscala contraciclica presupune:
a) o politica de tipul pornire-oprire-pornire
b) o reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul
c) o crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
d) o reducere a incasarilor fiscal atunci cand scade PIB-ul
a) Banca Centrala
d) Guvern
a) populatia somera si populatia ocupata
b) populatia somera si intreaga populate a tarii
c) populatia active si populatia somera
d) populatia somera si populatia active

a) determina scaderea puterii de cumparare a monedei
b) nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
c) sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
d) sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare

A. ratei somajului
Feedback
*##**##*

B. bancnote
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
Feedback
*##**##*
5) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia in afara varstei
de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca,
iar rata somajului este de 7%, atunci:

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
7) Politicile economice de stat reflecta foarte clar: ?
A. interesul public
Feedback
*##**##*
8) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati putea:

C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de emitere a banilor
Feedback
*##**##*
masuri:

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului in functie
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului,in
Feedback
*##**##*

D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai
bine platit
Feedback
*##**##*
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
Feedback
*##**##*

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza cresterea investitiilor in

B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la cresterea investitiilor si
astfel la alimentarea unei expansiuni economice nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la fluctuatii necontrolabile ale
economiei; uneori, aceste asteptari au condus la „avanturi” care ulterior s-au transformat in
„nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului economic”, ceea ce a determinat
un avant nesustenabil
Feedback
*##**##*
17) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie favorabila de
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat al titlurilor
financiare
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d'<d’< span="" style="margin: 0px;
padding: 0px; box-sizing: border-box;"></d’<>)
Feedback
*##**##*
18) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si cantitatea de
rezerve monetare ceruta de populatie:

D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani decat au
Feedback
*##**##*
19) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul asupra
sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:

Feedback
*##**##*
20) Banii:

Feedback
*##**##*

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta controlului de stat asupra
fluxurilor de capital
Feedback
*##**##*
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de productie, in

B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de productie – capital
si munca
Feedback
*##**##*
A. rata de discount
C. rata primara
Feedback
*##**##*

D. barterul
Feedback
*##**##*
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei neorganizati si prost
informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei neorganizati si
prost informati
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
27) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat de:
A. monedele rare
Feedback
*##**##*
A. comercianti
B. banci
Feedback
*##**##*
29) Recesiunile se produc atunci cand: ?

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
31) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara a se confrunta
cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul federal:

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care sa
achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de ocupare a populatiei
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

C. M1 creste
Feedback
*##**##*
36) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca managementul cererii
agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:

Feedback
*##**##*
37) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta

Feedback
*##**##*
38) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada
nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale

C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
40) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul cererii
agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:

Feedback
*##**##*
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si venit

D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
Feedback
*##**##*
42) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in care alte
variabile raman constante, determina o crestere:

Feedback
*##**##*
coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50
USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD
Feedback
*##**##*
44) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul fluctuatiilor
nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:

B. ratelor dobanzii
Feedback
*##**##*
45) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta actiune este:
A. rata dobanzii
Feedback
*##**##*
A. sa o consume
B. sa o detina
D. sa o utilizeze
Feedback
*##**##*
47) Capitalul real:
Feedback
*##**##*
48) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din depozitele lor:

D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani
Feedback
*##**##*
A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
Feedback
*##**##*
50) Politica anti-inflationista presupune:?

Feedback
*##**##*

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
Feedback
*##**##*
52) Banii:

Feedback
*##**##*
53) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000
sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia
300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:

Feedback
*##**##*
54) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui declin economic
decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi cuantificata in mod
precis
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
56) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc preferat
de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
E. erau rare
Feedback
*##**##*

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite decat de persoane
cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei localitati
Feedback
*##**##*
58) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele excedentare ale bancilor

Feedback
*##**##*
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
61) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile pentru inflatie,
exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a stabiliza rata de
crestere a PIB
Feedback
*##**##*
B. marirea taxelor
C. inflatia
Feedback
*##**##*
63) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest obiectiv
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul asupra sistemului
economic
Feedback
*##**##*
64) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile vor scadea
demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
Feedback
*##**##*
67) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul economiei,
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza initiativele Bancii
Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective, care s-ar putea afla
in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala ar trebui sa le
utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
Feedback
*##**##*
68) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la termen cum variaza
A. M1 si M2 scad
C. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
69) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp ce valoarea
totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii mai mari
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor sale

Feedback
*##**##*
74) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de bani pe care le-
o pune la dispozitie Banca Centrala:

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara pentru a indeplini
dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel incat sa
poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu poate fi obtinut
Feedback
*##**##*
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
Feedback
*##**##*
76) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate mica de a
reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
Feedback
*##**##*
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
Feedback
*##**##*
78) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-un cont de
economii:
A. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
Feedback
*##**##*
A. Guvernul
B. Bancile
Feedback
*##**##*
81) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile in care
managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:

Feedback
*##**##*
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de economii ale
clientilor
Feedback
*##**##*
83) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta doar
96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%
Feedback
*##**##*
84) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o democratie vor
sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de vedere
politic
Feedback
*##**##*
85) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior de catre
populatie:

Feedback
*##**##*
86) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau monetara pentru a
influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
Feedback
*##**##*
87) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata infaltiei
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
Feedback
*##**##*
88) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca:

Feedback
*##**##*

B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la un moment dat
Feedback
*##**##*

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile specifice
Feedback
*##**##*
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului real

B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula productia
Feedback
*##**##*
92) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si vinde 700 actiuni
Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul
executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor
Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
Feedback
*##**##*
96) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de munca.
Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si angajatori, care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un anumit nivel al salariului
Feedback
*##**##*
97) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata inflatiei pe cele
trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
Feedback
*##**##*
98) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante in timpul
pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete asupra
cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de putine informatii
sunt puse la dispozitia publicului
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
100) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite, productia si venitul
real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul
1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
Feedback
*##**##*
101) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de impozitare in cadrul
anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori
el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:

Feedback
*##**##*
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje comparative absolute,
dar se specializeaza in industriile pentru care exista dezavantajele comparative cele mai mici
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin factori de productie
abundenti
Feedback
*##**##*
A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri politice

B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore Constitutia atunci cand
doreste sa o faca
Feedback
*##**##*
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare de noi credite
Feedback
*##**##*
A. Banca Centrala
D. Guvern
Feedback
*##**##*
106) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si profunde
din anii 1929-1933:

D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi panicat
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
108) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind lucrurile) daca ar incerca
sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera ca:

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor care apoi ar da
faliment
Feedback
*##**##*
A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu potentialul economic si
direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a pierderilor de
competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor mondiale, este in
scadere
Feedback
*##**##*
110) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai convingator
este probabil acela ca:

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
112) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care nu dispune de
rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:

Feedback
*##**##*
113) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format din
bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii.
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati
rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor financiare disponibile
si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
Feedback
*##**##*

C. M1 creste
Feedback
*##**##*
A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci

B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca aceasta nu dispune de active
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi justifice garantiile la cererea
deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de referinta aurul si care le cerea
bancilor sa pastreze rezerve in aur
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
120) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?

B. M1 si M2 scad
D. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
121) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:

D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede
Feedback
*##**##*
122) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
Feedback
*##**##*
123) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani este reprezentata
de:

Feedback
*##**##*
124) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si cantitatea de bani
reala detinuta de populatie:

Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
126) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii guvernelor,
pentru ca:
B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei totale a societatii
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului
Feedback
*##**##*
127) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a impiedica falsificarea
lor si:

Feedback
*##**##*
128) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu scadenta peste
3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%.
Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
Feedback
*##**##*

C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor deponenti
Feedback
*##**##*
130) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra rolului
adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament constitutional?

B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile de crestere in cadrul bazei
monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit impotriva posesorilor puterii
pe piata?
Feedback
*##**##*
131) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer cum variaza
A. M1 si M2 cresc
Feedback
*##**##*
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara reductionista,
care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in intreaga economie
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii economice; de aceea, o rata a
somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o surpriza
Feedback
*##**##*
133) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem sa creeze:
A. haos
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*
135) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru ca:

Feedback
*##**##*
136) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate mica
de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
Feedback
*##**##*

D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor guvernamentale
Feedback
*##**##*
138) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor produce:

Feedback
*##**##*

C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici,
politici, sociali si institutionali, interni si externi
Feedback
*##**##*
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. abundenta
Feedback
*##**##*

Feedback
*##**##*

1)In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia in afara varstei de munca era de
10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion renunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%,
atunci
a) Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
b) Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
c) Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
d) Populatia activa este de 10 milioane de persoane
2)Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa

a) Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
b) Sa consume mai mult decat au economisit
c) Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
d) Contribuie la acumulare de capital
3)Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde

a) tranzactii numai cu obligatiuni
b) ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor financiare disponibile si necesare,
inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
c) tranzactii numai cu actiuni
4)Care din urmatoarele intrebari este falsa?

a) prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea pentru export
determina costuri suplimentare
b) economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantje comparative absolute, dar se specializeaza
in industriile pentru care exista dezavantajele comparative cele mai mici
c) prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii de scara
d) este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin factori de productie abundenti
5)Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste producatorului coreean un pret de
250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce
taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in
care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc. acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca
pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a
a) 360 USD
b) 250 USD
c) 350 USD
d) 160 USD
6)Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea
a) Nota de hartie
b) Card de credit
c) Nota de metal
d) Bilet de banca
7)O politica fiscala contraciclica va produce

a) extinderea expansiunilor si recesiunilor
b) deficite atunci cand scade PIB
c) deficite atunci cand creste PIB
8)Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din 1930 a fost aceea ca
a) deficitele nu sunt bune pentru economie
b) deficitele sunt bune pentru economie
c) bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
9)Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre
a) comercianti
b) banci
c) bursele de valori
d) agentii guvernamentale
10)Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala

a) nu genreaza un “boom” artificial
b) are la baza cresterea economiilor reale
c) creste rata dobanzii de pe piata monetara
d) reduce rata dobanzii de pe piata monetara
11)Legea lui Okun spune ca

a) Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
b) Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
c) Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
d) Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
12)Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci aceasta

a) reduce oferta de bani
b) mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
c) are efect de atragere a avutiei si, astfel, de a retrage bani din sectorul privat
13)Recesiunile se produc atunci cand

a) Toata productia este compusa din bunuri omogene
b) Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
c) Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
d) Sunt interpretate gresit semnalele date de pret
14)Echilibrul monetar determina stabilitatea

a) ratei somajului
b) cantitatii de bunuri si servicii produse
c) locurilor de munca
d) puterii de cumparare
15)Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?

a) usurinta de a fi transportat
b) acceptabilitatea
c) perisabilitatea
d) abundenta
16)O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1.000 lei fiecare, cu scadente peste 3 ani. Venitul
fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de
persoana respectiva in 3 ani
a) 25.000 lei
b) 32.000 lei
c) 30.000 lei
d) 3.000 lei
17)In conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta doar 96,8% din venitul
national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de
a) 4,6%
b) 6,4%
c) 6,8%
d) 7,8%
18)Expansiunea monetara transfera putere de cumparare

a) de la ultimii utilizatori ai “banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar
b) de la banca centrala la consumatori
c) de la producatori la consumatori
d) de la guvern la investitorii privati
19)Politica anti-inflationista presupune
a) reducerea ratei dobazii
b) posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
c) cresterea cheltuielilor guvernamentale
d) abandonarea expansiunii monetare
20)Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin
a) diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
b) achizitionarea de obligatiuni de la stat
c) vanzarea de obligatiuni de la stat
d) cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
21)Somajul frictional
a) ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
b) corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
c) este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
d) apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai bine platit
22)Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a) participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu potentialul economic si direct proportionala cu
competitivitatea
b) ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a pierderilor de competitivitate
c) ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor mondiale, este in scadere
d) cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
23)In lunile martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost
de
a) 12,4%
b) 8%
c)
d)
24)In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. EUR, in timp ce valoarea totala a
exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de
a) 80%
b) 90%
c) 126,57%
d) 72%
25)Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in
urmatoarele situatii
a) nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d)
b) nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d)
c) crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat al titlurilor financiare
26)Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate
fi explicata pe baza
a) procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
b) incapatanarii oamenilor
c) divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si angajatori, care urmaresc obtinerea unei
cantitati mai mari de munca, la un anumit nivel al salariului
d) faptului ca piata muncii este segmentata
27)Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere
a) tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
b) tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite decat de persoane cu pregatire
superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi instalatori,
mecanici auto, zidari etc.
c) aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei localitati
d) locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
28)In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA

a) volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
b) multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile specifice
29)Cursul valutar conventional

a) este stabilit in mod liber pe piata
b) este similar paritatii metalice
c) este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici, politici, sociali si
d) se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
30)Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format din bunuri
alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii
preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata
de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei
a) 105,85%
b) 6%
c) 58%
d) 5,8%
31)Rata solicitata a rezervelor

a) nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi justifice garantiile la cererea deponentilor
b) impiedica retragerile masive operate de catre deponenti care se tem ca banca nu dispune de active suficiente pentru a
egala operatiile lor
c) functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
d) este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de referinta aurul si care le cerea bancilor sa isi pastreze
rezerve in aur
32)Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta masura are
drept consecinte
a) cresterea valorii banilor
b) aparitia inflatiei
c) cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
d) aparitia deflatiei
33)Capitalul real
a) este acelasi lucru cu capitalul fictiv
b) isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
c) este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
d) se valorifica in procesul de productie
34)Inflatia reprezinta
a) o consecinta a cresterii generalizate a preturilor
b) un stimulent pe termen lung al activitatii economice
c) o politica deliberata a autoritatilor monetare
d) un efect al functionarii defectuoase a pietei libere
35)Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate

a) o directie descendenta (o piata “sub semnul taurului” sau bear market)
b) o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
c) o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
36)In lunile ianuarie, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata inflatiei pe cele trei luni
a fost de
a) 8%
b) 6%
c) 6,12%
d)
37)Detinatorul de actiuni are dreptul

a) de a obtine o dobanda anuala
b) de a obtine un venit sigur
c) de a obtine un dividend
38)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara

a) prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si deficitului de lichiditati
bancare
b) ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
c) ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
40)Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda

a) recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
b) recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
c) ar exista in economie mai multa incertitudine
d) populatia ar fi mult mai bogata
41)
a)
b) un echilibru intre cererea si oferta de bani, actiuni si obligatiuni
c) un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
d) un echilibru intre cererea si oferta de moneda
43)Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori

a) sunt guvernate de principiile pietei perfect concurentiale
b) nu au loc intr-un cadru institutional si juridic bine definit
c) sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii intereselor angajatilor, angajatorilor si
uneori si ale puterii publice
d) se intemeiaza pe dreptul fiecarui individ de a face ceea ce doreste
46)Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale

a) M1 si M2 scad
b) M1 si M2 cresc
c) M2 creste dar M1 nu se modifica
d) M1 scade dar M2 nu se modifica
47)Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justificare pentru a avea valoare ridica intrebarea ce anume se afla in spatele
justificarii pentru a oferi aceasta valoare. Care afirmatie din urmatoarele este adevarata?
a) increderea populatiei in disponibilitatea limitata a banilor si in politicile monetare asigura si ea valoarea banilor
b) faptul ca banii sunt acceptati in tranzactii ca mijloc de schimb le asigura valoarea
c) stocul de aur existent la Banca Nationala justifica valoarea banilor
d) raritatea si disponibilitatea limitata justifica valoarea banilor
48)Operatiunile cu prima compusa “a la baisse”

a) obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta
b) nu ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie de evolutia cursului
c) ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie de evolutia cursului
50)Balanta de plati a Bulgariei evidentiaza, in 2012, incasari de 10.000 mld. EUR si plati de 9.950 mld. EUR. In aceste
conditii, balanta de plati a Bulgariei prezinta, pentru anul 2012
a) un deficit de 50 mld. EUR
b) un echilibru al balantei de plati
c) un deficit de 9.950 mld. EUR
d) un excedent de 50 mld. EUR
a) ca tendinta, valoarea exporturilor este in scadere, in timp ce valoarea importurilor creste
b) tarile in dezvoltare detin cea mai mare pondere a comertului international
c) comertul este principala componenta a relatiilor internationale
53)Banii
a) e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
b) reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
c) sunt unica forma a bogatiei
d) sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
54)Emigrarea
a) reprezinta un fenomen specific, de regula, statelor dezvoltate
b) nu afecteaza potentialul productiv al economiei nationale
c) poate fi considerata benefica, in momentul in care economia se afla in situatie de subocupare, dat fiind faptul ca
aceasta poate contribui la diminuarea presiunii si dezechilibrului pe piata muncii
55)Populatia unei tari, de 50 milioane de locuitori, este structurata astfel 8 milioane sunt copii, sub varsta legala de
munca de 15 ani, 12 milioane sunt peste varsta legala de munca de 65 de ani, 21 de milioane reprezinta populatie
ocupata in varsta de 15-64 ani, iar 2,7 milioane sunt de varsta legala de munca, apti de munca, solicita dar nu au un loc de
munca. In aceste conditii
a) rata somajului este de 27%
b) rata somajului este de 11,39%
c) rata somajului este de 9%
d) populatia activa este egala cu 30.000.000 locuitori
56)Un comerciant roman importa aparate de fotografiat din Japonia, pentru care plateste producatorului japonez un pret
de 300 USD/buc. Presupunem ca producatorul japonez asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp
ce taxa vamala pe care statul roman o aplica importurilor de televizoare din Japonia este de 25%. In conditiile in care
echivalentul in lei a 100 USD/buc. acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata romaneasca, putem aprecia ca
pretul minim in care comerciantul roman ar fi dispus sa vanda un aparat de fotografiat este egal cu echivalentul in lei a
a) 500 USD
b) 475 USD
c) 375 USD
d) 325 USD
57)Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu

a) titluri imobiliare
b) factori de productie
c) bunuri si servicii
d)
58)Marea criza din anii 1930 a fost mai grava si mai indelungata in
a)
b)
c)
d)
59)Politicile fiscale si monetare contractioniste

a) vor determina cresterea rate inflatiei
b) vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina modificarea nivelului preturilor
c) vor determina cresterea gradului de ocupare
d) vor influenta nivelul preturilor mai repede decat productia si ocuparea fortei de munca

a) in comertul international, tendinta este de crestere a nivelului protectiei medii in cazul economiilor dezvoltate
b) in comertul international, tendinta este de crestere a nivelului protectiei medii in cazul economiilor in dezvoltare
c) protectia fata de produsele realizate in strainatate nu are in nici o situatie efecte pozitive asupra economiei
d) protectia fata de produsele realizate in strainatate poate avea si efecte pozitive asupra economiei, dar costul de
oportunitate este ridicat
61)Prin programul sau Keynes propunea

a) ca guvernul sa reduca investitiile in economie
b) o politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an
c) ca guvernul sa reduca imprumuturile
d) o politica fiscala pentru a corecta recesiunile
a) 105%
b) 5%
c) 15%
d) 6%
63) ... in sistemul bacar poate fi asigurata si de

a) cresterea ratei dobanzii
b) scaderea ratei inflatiei
c) scaderea rezervei obligatorii
64)Purtatorii cererii de munca sunt

a) lucratorii
b) angajatorii
c) persoane care se afla in cautarea unui loc de munca
d) liderii de sindicat
65)Jobberul
a) stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei de munca si inscrie pe panourile bursei, pe baza
ordinelor transmise de brokeri
b) nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu
c) are posibilitatea sa cumpere efectele financiare la un curs usor superior celui la care vinde, de aici rezultand profitul sau
d) are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior celui la care cumpara, de aici rezultand profitul sau
66)Majoritatea covarsitoare a schimburilor, din punct de vedere monetar, se desfasoara

a) sub forma de barter
b) prin garantarea lor cu o cantitate de aur, sau cu un alt bun de valoare
c) prin transfer de moneda de la o persoana la alta
d) prin intermediul conturilor curente si cecuri sau bilete la ordin
a) 11%
b)103,5%
c) 3,5%
d) 3,05%
68)Dividendul reprezinta
a) un venit constant
b) partea din profitul unei societati pe actiuni
c) un cost
d) un venit obtinut de emitentul de obligatiuni
69)Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi
a) scaderea preturilor
b) inflatia
c) ... taxelor
d) .... impozitelor
70)Inflatia actioneaza ca un impozit deoarece

a) salariile si pensiile sunt indexate in functie de rata inflatiei
b) reprezinta o tinta stabilita de autoritatile monetare
c) se produce un transfer al puterii de cumparare intre primii si ultimii vanzatori ai ...
d) indivizii sunt dispusi sa isi reduca veniturile reale
71)Uniunea Europeana
a) nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a liberalizat pietele bunurilor, serviciilor, capitalurilor si
fortei de munca
b) nu aplica o politica comerciala comuna
c) este in prezent atat o uniune vamala, cat si o piata interna
d) desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii, supranationale, in nici un domeniu nu are
competente exclusive
GRILE MACROECONOMIE
stocurilor de bani este reprezentata de:: operatiunile pe piata libera.

mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld.
euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de: 80%.

a. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia
doreste sa o detina
b. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia
doreste sa o detina
c. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
d. Toate variantele de mai sus sunt adevarate.
aproximativ: 30%.
a. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si
vor stimula productia
6. Politicile anti-inflationiste: Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand
finantarea cheltuielilor guvernamentale .
7. Echilibrul monetar determina stabilitatea: puterii de cumparare
8. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara: prin care

bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a
pentru a impiedica falsificarea lor si: promiteau
sa plateasca o
suma anume de monede metalice la cerere
10. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci: banii respectivi sunt scosi
din circulatia economica
care vor produce: beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
12. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un
cont la termen cum variaza agregatele monetare? M1 scade cu 5000 iar
M2 nu se modifica
Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din
1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
10 ani mai tarziu.
14. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda"

(grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea
stocului de bani sugera ca: bancile comerciale nu vor dori sa mareasca
nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
15. Expansiunea monetara: conduce la cresterea generalizata a preturilor.
permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
17. Cursul valutar conventional: este stabilit unilateral de autoritatile monetare

nationale in functie de diversi factori economici, politici, sociali si
18. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de
a crea bani prin: cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele
stabilite de stat
19. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de: Rezerva minima

obligatorie

si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii
fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze: PIB-ul real si
nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
bani pentru ca: Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor
bunuri valorificabile

comerciale: M1 scade dar M2 nu se modifica
23. Bancile comerciale creeaza bani: Facand imprumuturi
24. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei

sau a autorizarii guvernelor, pentru ca: Utilizarea banilor le permite
oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului
25. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse": Ofera posibilitatea

cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului in
banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il
primeste responsabilitati suplimentare: Si rezerve excedentare

exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este
rata dobanzii la care: Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la
altele
28. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca: Oamenii
doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
29. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care
cumpara un computer cum variaza agregatele monetare? Nici M1, nici M2
nu se modifica
30. O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca: O incetinire

neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii
lui Okun, rata estimata a somajului este de: 7,8%

detinute anterior de catre populatie: Mareste rezervele bancilor comerciale

remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca: O rata
excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie

membre este denumita: Rata de discount

stabilizare pentru ca: Procesul politic prin care taxele propuse sau
cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea
des subiectul unor tensiuni conflictuale
36. Echilibrul monetar reprezinta : Un echilibru intre cererea si oferta de

moneda

Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca: Statul ar putea
foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
38. Detinerea de rezerve de bani: Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui
valoare depaseste costul plati
39. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa

creeze bani pe perioada nedeterminata? Abilitatea sa de a mentine
increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
40. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un

anumit procent din depozitele lor: Autoritatile monetare ar considera ca
este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani
41. Politicile economice de stat reflecta foarte clar: Interesele celor aflati la
putere
42. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de: Cresterea productiei
43. Rata solicitata a rezervelor: Functioneaza ca o constrangere asupra

imprumuturilor acordate de banci
aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de: 6.12%
45. Conform manualului, capitalismul global: Este un sistem economic si politic

aleg aceasta actiune este: Flexibilitatea care insoteste lichiditatea

prin: Achizitionarea de obligatiuni de la stat, Extinderea creditelor pentru
bancile comerciale, Diminuarea cerintelor privind rezervele legale, Oricare
din metodele enumerate mai sus
Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea
fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si
institutiile legate de derularea acestora
50. Banii: Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
de credit intr-un cont de economii: M2 ramane neschimbat dar M1 scade
52. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre: Dobanzile practicate
la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de economii ale
clientilor
poate face acest lucru deoarece guvernul federal: Are autoritate asupra
procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care
sa achite datoriile
pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este: Cat de
bine functioneaza pietele?
55. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand: Bancile
creeaza moneda prin acordare de noi credite
56. Capitalul real: Se valorifica in procesul de productie

comerciale: M1 scade, dar M2 nu se modifica
58. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca: Publicul este
dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
59. Banii furnizeaza servicii pentru oameni: Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat
si atunci cand sunt economisiti
60. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala: Reduce rata

dobanzii de pe piata monetara

rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului
cresterii stocului de bani este: Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
62. Legea lui Okun spune ca: Exista o relatie negativa intre rata somajului si
nivelul productiei
metal neprelucrat era: Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea
si calitatea metalului continut de monede
64. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla,

la nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o
sarcina dificila: Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera
care contracareaza initiativele Bancii Comerciale, Deoarece nu exista un
acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat, Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe
care Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele,
obiective, care s-ar putea afla in conflict, Din toate motivele enumerate mai
sus
care populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din
populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata
somajului este de 7%, atunci: Numarul somerilor este de 630.000 de
personae

crestere: Atat pentru M1, cat si pentru M2

mareasca cheltuielile totale, dar: Cererea de bani a populatiei a crescut,
Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate,
Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite, Oricare sau toate
variantele de mai sus sunt corecte
producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul
importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica
importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in
care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu
echivalentul in lire sterline a: 350 USD
69. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru
servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei. 5.8%
70. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este: Barterul

echilibrat: Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand
72. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin: Acordarea de

imprumuturi din rezervele in exces

lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de
fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este
cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani: 30.000 lei
74. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina

si cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de
investitii astfel incat sa poata genera instabilitate economica
75. Politica anti-inflationista presupune: Abandonarea expansiunii monetare
de catre: Banci

o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru
ca: Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor
tensiuni conflictuale
putem enumera urmatoarele masuri: Stimularea investitiilor, publice si
private deopotriva
Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi
oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai
redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi
contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar
al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni: Castiga 95.000 lei
reprezentat de: Depozitele verificabile
conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de: 12,4%
se numea: Bilet la banca
deciziilor de productie? Faptul ca intarzierile in programare variaza in
functie de cat de multe sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia
publicului
86. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare: De la ultimii

utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar
medie la: 19%
88. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,
argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale: Erau
attractive, Erau divizibile, Erau rare, Erau durabile, Erau transportabile,
89. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in

timpul recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933: Au obligat multi
oameni sa isi reduca cheltuielile totale
90. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt: Un stoc la un moment dat, in
timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de timp
prin: Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

93. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris

„crizele comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca: Sistemul
parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
94. O politica fiscala contraciclica va produce: Deficite atunci cand scade PIB
95. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este

eficienta sunt acele intarzieri dintre: Aparitia unei probleme si
recunoasterea acelei probleme, Recunoasterea problemei si actiunea de
solutionare a acesteia, Actiunea de a solutiona problema si efectele ei
asupra deciziilor privind cheltuielile si productia, Toate variantele de mai
sus

sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie: Sunt
intotdeauna si in mod necesar egale
97. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de: Banca
Centrala

Acceptabilitatea
1930 a fost aceea ca: Deficitele sunt bune pentru economie
100. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa

arate: O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
101. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea
celor care voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile
guvernamentale totale: Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc,
pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de vedere politic
102. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila
va fi: Inflatia
103. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci: M1 creste
104. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA: Volumul de moneda aflat
in circulatie a scazut

106. Inflatia reprezinta: O politica deliberata a autoritatilor monetare
107. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile
comerciale, daca ati putea: Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de
voi ca mijloc de schimb
108. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a

modifica ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia
previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate ori el
sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este
neadecvata, politica fiscala ar deveni: Un mult mai eficient instrument
pentru influentarea rezultatului alegerilor
109. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe

care oamenii o doresc: Sa o detina
110. Somajul frictional: Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul

de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai bine platit
111. Politica keynesiana: A presupus contractarea de imprumuturi si

cheltuirea lor de catre govern
112. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre: Populatia
somera si populatia active

114. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre

structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:

bani pe perioada nedeterminata este limitata de: Abilitatea sa de a mentine
increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor sale
116. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice: Care

ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe
termen scurt
117. In sistemul formelor regionale de comert liber: Pietele interne

presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de productie
– capital si munca
118. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia

romaneasca? Banca Nationala a Romaniei

120. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca

se vrea ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de
stabilizare eficace sunt intarzierile dintre: Inceputul unei probleme si
recunoasterea acelei probleme, Actiunea de a solutiona problema si
efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia, Recunoasterea
problemei si actiunea de solutionare a acesteia, Toate variantele de mai
sus
121. Recesiunile se produc atunci cand: Sunt interpretare gresit

semnalele date de pret
122. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru
a vedea daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri
ridicate de: Bani
123. Termenul „politica fiscala" inseamna: Manipularea bugetului

federal in incercarea de a manipula economia nationala
124. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei

dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
125. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de

catre banci este aceea de: A le constrange capacitatea de a crea bani
126. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are

ca scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin
schimbarea: Cheltuielilor si taxelor de stat
127. Care din urmatoarele intrebari este falsa? Prin specializare si

comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece
producerea pentru export determina costuri suplimentare
128. Detinatorul de actiuni are dreptul: De a obtine devident
129. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin: O
comerciale
130. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa: Sa consume mai
mult decat au economisit
131. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care

2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca
1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia
300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza
atunci: Populatia ocupata este de 15.000.000
economice rapide si excesive pentru ca: Banca Centrala poate mari
rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor

134. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci

banca: Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
135. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar

permite acestui sistem sa creeze: Mai mult de un dolar sub forma de bani
noi
136. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel

ridicat al cererii pentru: Venit
137. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in

Statele Unite, este acela ca: Astfel ar putea fi limitata capacitatea
guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
138. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care: Apar
scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
139. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? Ponderea

fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor
140. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa

suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
Aparitia inflatiei

banci oarecare achita un credit? M1 si M2 scad
142. O obligațiune cu o valoare nominală de 4 000 000 lei aduce un venit anual fix de
1 800 000 lei. Care este cursul de vânzare pe piața financiară secundară dacă rata
dobânzii practicată de bănci pentru credite acordate este de 20%, iar pentru
depozite atrase de la populație este de 15%? 12 000 000 lei
143. O persoană achiziționează 50 obligațiuni cu o valoare nominală de 1 000
000 lei fiecare, cu scadența peste 5 ani. Venitul fix anual adus de fiecare
obligațiune corespunde unei rate a dobânzii de 25%. Care este venitul total încasat
de persoana respectivă? 62 500 000 lei
144. Un speculator „a la baisse” câștigă 10 000 000 u.m. în urma unei tranzacții la
termen cu 1 000 acțiuni. Știind că la scadență cursul este de 25 000 u.m./acțiune, să
se determine cursul în momentul încheierii tranzacției. 35 000 lei
145. Venitul anual adus de o obligațiune este de 60 000 u.m, ceea ce corespunde unei
rate anuale a dobânzii de 20%. Care va fi cursul obligațiunii pe piața financiară
secundară dacă rata dobânzii se reduce cu 25%? 400 000 u.m.
146. Participând la bursa de valori, un speculator „a la hausse” câștigă 10 000 000 lei
în urma unei desfășurării unei tranzacții la termen cu 1000 acțiuni. Cât a fost
nivelul cursului unei acțiuni în momentul încheierii tranzacției dacă la scadență
nivelul acesteia pe piața financiară secundară este de 40 000 lei/acțiune? 30 000 lei
147. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 40 obligațiuni la
valoare nominală de 2 000 00 lei/ acțiune, purtătoare a unui venit fix anual de 600
000 lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile, când pe piața monetară
rata dobânzii la depuneri este de 20%, cele 40 obligațiuni sunt vândute. Care este
câștigul total obținut? 64 000 000 lei
148. Un operator de bursă cumpără 1000 acțiuni X la 40 000 lei/acțiune și vinde 2200
acțiuni Y la 50 000 lei/acțiune, ambele pe bază de contracte cu scadență de 6 luni.
În momentul executării contractului cursul acțiunii X este de 45 000 lei/bucata, iar
a acțiunii Y este de 55 000 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblu a acestor
operațiuni? O pierdere de 6 000 000 lei.
149. O obligațiune ce aduce un venit anual de 30 000 lei are un curs de 15 000 lei. Ce
rată a dobânzii corespunde acestei situații? 200%
150. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 20 de
obligațiuni la valoarea lor nominală de 2 milioane lei, purtătoare ale unui venit
anual fix de 600 000 lei fiecare, scadente peste 5 ani. După un an de zile, când pe
piața monetară rata dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de obligațiuni sunt
vândute, obținându-se astfel un câștig total de:
a. 12 milioane lei;
b. 8 milioane lei;
c. 20 milioane lei;
d. 15 milioane lei.
151. Un client cumpără 10 000 acțiuni la prețul de 1100 u.m./acțiune plus o primă de
50 u.m. /acțiune cu scadența peste 3 luni.
a. Dacă la scadență prețul acțiunilor crește la 1300 u.m.,
cumpărătorul realizează un profit de 2 000 000 u.m;
b. Dacă la scadență prețul acțiunilor scade la 1000 u.m.,
cumpărătorul renunță la contract pentru a-și minimiza
pierderea;
c. Dacă la scadență prețul acțiunilor crește la 1200 u.m.,
cumpărătorul realizează un profit de 500 000 u.m;
d. Dacă la scadență prețul acțiunilor rămâne același renunțarea la
contract este mult mai avantajoasă decât executarea lui.
152. În cadrul unei operațiuni cu primă dublă, un client tranzacționează 100 acțiuni la
prețul de 1500 u.m fiecare plus o primă de 250 u.m. cu scadența peste o lună.
a. Dacă prețul acțiunilor scade la 1400 u.m., comerciantul se
declară cumpărător;
b. Dacă prețul acțiunilor scade la 1400 u.m., comerciantul se
declară vânzător;
c. Dacă prețul acțiunilor crește la 1950 u.m., comerciantul câștigă
25 000 u.m.
d. Dacă prețul acțiunilor crește la 1950 u.m., comerciantul pierde
doar prima nerealizând niciun profit din executarea
contractului.
153. Doi operatori la bursă încheie un contract de vânzare cumpărare la termen pentru
5000 de titluri, la un preț de 10 000 u.m./titlu. Dacă la scadență cursul devine 12
000 u.m., care operator câștigă și cât?
a. Vânzătorul câștigă 10 000 000 u.m.;
b. Cumpărătorul câștigă 10 000 000 u.m.;
c. Vânzătorul câștigă 60 000 000 u.m.;
d. Cumpărătorul câștigă 60 000 000 u.m.
154. O acțiune achiziționată la prețul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m.
pe an.
a) Randamentul acestor titluri este de 17%;
b) În condițiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în
acest tip de acțiuni nu este avantajos;
c) Apreciindu-se o creștere a cursului acțiunilor la 550 u.m.,
câștigul potențial este de 35%;
d) Investitorul își amortizează investiția în 3 ani pe seama
profitului previzionat.
GRILE MACRO
1) Banca comerciala li se perimite:
a) In economie nu sunt suficienti banii emisi de catre bancile centrale
b) Cetatenii sunt dispusi sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
c) Le este garantata aceasta posibilitate de catre sistemullegislativ
d) Sunt autorizate in acest sens de catre Bancile Centrale
2) Tarile sarace din zilele noastre pot beneficia cu adevarat de avantajul ramanerii in urma atat
timp cat:
a) La nivel intern nu este sufficient de dezvoltat sistemul de coruptie,asemeni tarilor bogate
b) Populatia autohtone,oricum obisnuita cu saracia ,are o structura inferioara a nevoilor in
raport cu tarile mai bogate
c) Pot aplica din lectiile invatate din cele mai recente eforturi ale altor tari mai bogate
d) Sunt eligibile pentru asistenta financiara din partea guvernelor straine sau a agentilor
internationali
3) Completati spatiile libere ________________are ca effect_______:
a) Inflatia,stagnarea
b) Deflatia,scaderea
c) Inflatia,scaderea
d) Deflatia,cresterea
e) Dezinflatia,cresterea
4) Pentru a mari capitalul din tarile sarace este utilizat deseori ajutorul estern pe care il ofera
diferite state sau agenti internationali. Totusi ,adesea,aceasta nu este cea mai buna metoda
deoarece.
a) Ajutorul este adesea distribuit dupa criterii mai degraba politice decat economice
b) De multe ori ajutoarele sunt mai scumpe fata de imprumuturile de pe pietele financiare
c) Ajutorul ii avantajeaza doar pe donatori si de acestea va fi oferit doar in anumite conditii pe care
statele care il primesc trebuie sa le indeplineasca
d) Nimeni nu are de castigat de pe urma asistentei care este data si nu primita
e) De obicei strainii nu cunosc in detaliu situatia locala ca sa demensioneze corect ajutorul
5) Inflatia nu ar aparea in conditiile in care totalitatea schimburilor economice ar avea loc prin
intermediul:
a) Banilor de hartie/plastic
b) Bancilor comerciale
c) Banilor din metale pretioase
d) Niciuna dintre variante nu este corecta
e) Toate variantele sunt corecte
f) Tranzactiilor online
g) Trocului
a) Astpectele positive pe termen lung
b) Nici una dintre variante nu este corecta
c) Toate variantele sunt corecte
d) Aspectele negative pe termen scurt
e) Aspect positive pe termen scurt
a) Barterul
b) Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
c) Utilizarea monedei
d) Utilizarea depozitelor verificabile
e) Utilizarea monedelor facute exclusive din metal pretios
8) Cresterea economica nesemnificativa inregistrata in Africa subsahariana, exclusand tarile din
Africa de Sud, pare in realitate sa fie rezultatul:
a) Lipsei de unitate si a razboaielor civile
b) Absentei interesului tarilor dezvoltate de a investi in zona
c) Tuturor factorilor enumeratii
d) Unei clime si a unui relief nefavorabile
e) Lipsei unor guverne stabilite si oneste,care sa actionize cu competenta
9) La o rata a rezervelor obligatorii de 12%, o banca comerciala cu conturi curente de 200 milioane
de dolari, trebuie sa detina efectiv:
a) 200 milioane de dolari
b) 176 milioane de dolari
c) 24 milioane de dolari
d) 224 milioane de dolari
e) 112 milioane de dolari
1. Atunci cand utilizam pentru a compara PIB-ul per capita la nivel international, dolarul american,
imaginea furnizata este deseori eronata deoarece:
-oamenii din diverse tari nu sunt familiarizati cu dolarii americani
2. Politica anti-inflationista:
-presupune cresterea nivelului dobanzilor, ceea ce va conduce la scumpirea creditelor
3. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate pentru a fi pastrate de catre banci este aceea
de:
-a se constrange capacitatea de a crea bani
4. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie a inflatiei a fost de 7%, iar in urmatoarele
trei luni (aprilie, mai si iunie) aceasta fluctueaza, luand valori de 11% (aprilie) si 15% (iunie) iar in
luna mai preturile au scazut cu 10%, care din urmatoarele variante este corecta:
-indicele de crestere a preturilor a fost in primele 4 luni de 1,32
5. Bancile comerciale creaza bani:
-facand imprumuturi
6. Printre efectele fenomenului inflationist ne putem aminti:
-pe termen scurt scade gradul de prosperitate al natiunii

7. Daca intr-o economie, rata rezervelor obligatorii este de 5%, iar o banca comerciala isi creste
depozitele cu 100 RON, atunci masa monetara:
-nu se modifica
8. Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altora in conditiile economiei

contemporane s-a dovedit a depinde in exclusivitate de:
-inzestrarea diferita cu resurse naturale
9. Oricare dintre noi am putea sa cream bani prin aceiasi metoda pe care o folosesc bancile
comerciale daca :
-am reusi sa convingem oamenii sa foloseasca banii creati ca mijloc de schimb
10. Daca retrageti de la un bancomat 100 lei din contul dumneavoastra de economii, atunci:
-M1 creste si M2 nu se modifica
11. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda masa monetara cu:
-Mai mult de 1 dolar
12. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-un cont de economii:
-M1 scade si M2 nu se modifica
-Cresterea masei monetare
-M1 si M2 cresc
-Restrangerea masei monetare
16. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca efect:
17. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca Centrala are ca efect:
18. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100 milioane de dolari
trebuie sa detina efectiv:
-15 milioane de dolari
-Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica

-Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
poate acorda credite in valoare de:
1. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ
c. 30%
2. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul retional al Statelor Unite, productia si
venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune
(dupa anul 1929) decat
3. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajunge in medie la
c. 19%
4. In Manifestul Partidului Comunist, din 1848, Marx si Engels au descris ,,crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pantru ca
c. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
5. O ,,recesiune'' poate fi cel mai bine perceputa ca
c. o incetinire neintetionata si perturbare a ratei de crestere economica
6. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost
a. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara

reductionista, care au facut inevitabila criza
7. Falimentele pe scara larga inregistrata de barcile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929-1933
a. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
8. Ce inteleg autorii prin sintagma ,,boom artificial si nesuportabil"?
a. extinderea crediatrii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza cresterea investitiilor in

9. Conceptul de ,,cerere de bani" se refara la cantitatea de bani pe care oamenii doresc
b. sa o detina
10. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt
b. un stoc la un moment dat in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei prioade de timp
11. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru
a. venit
12. O persoana care decide sa amane achizitiile de mobila noua pentru a vedea daca preturile vor
scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de
b. bani
13. Banii furnizeaza servicii pentru oameni
d. atat atunci cand sunt cheltuiti cast si atunci cand sunt economisiti
14. Detinerea de rezerve de bani
d. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platii
15. Principalul avantaj pe care detinera de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este
c. flexibilitatea care isoteste lichiditatea
16. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de bani reala detinuta de popualtie
d. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
17. Cantiatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie
c. este posibila sa difere in mod substantial
18. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul asupra
sistemului monetar rata fondurilor federale este rata dobanzii la care
a. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
19. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui declin
economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru ca
d. Banca Centrala poate mari rezervele bancare dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor
20. Afirmatia ca autoritatile nu ar face decat sa ,,intinda coarda" (grabind lucrurile daca ar incerca sa
anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera ca
b. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe
21. Termenul ,,politica" fiscala inseamnca

b. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
22. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctualitatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea
c. cheltuielilor si taxelor de stat
23. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul
cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre
a. venitul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
b. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
c. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
d. toate variantele de mai sus
24. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante
in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
d. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de putine informatii
sunt puse la dipozitia publicului
25. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probalitate mica
de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca
c. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
26. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de la impozitare
in cadrul anumitor limite sau de a initia preveziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres
ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agreagata este neadecvata, politica fiscala
ar deveni
c. un mult mai efiecient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
27. Politicile economice de stat reflecta foarte clar
c. interesele celor aflati la putere
28. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor produce
c. beneficii pe termen scrut si costuri pe termen lung
29. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale
c. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de
vedere politic
30. Guvernul federal poate functiona avand deficite foate mari mai multi ani la rand, fara a se
confrunta cu riscul falimentului in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul
federal
b. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care sa
achite datoriile
31. Un amendament constiturional care solicita un buget federal anual echilibrat
b. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare
privind bugetul
32. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rololului adecvat al statului in economie este
d. cat de bine functioneaza pietele?
33. Conform manualului, capitalismul global
a. este un sistem economic si politic
1. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii

guvernelor, pt ca:
-utilizarea banilor le permite oamenilor sa isi mareasca avutia prin intermediul comertului
2. Banii:
-reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
3. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste, este prin:
-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comericiale
-permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
5. Daca Banca Centrala compara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
- mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
- functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acodrate de banci
- publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
- facand imprumuturi
9. Ati putea creea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati putea:
- convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
10. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada
nedeterminata:
- abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
11. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitatea in capacitatea lor de a crea bani prin:
- cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
12. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
- a le constrange capacitatea de a crea bani
13. Cel mai bun argument pt restabilirea etalonului in aur, in SUA , este acela ca
- astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
14. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur a statelor unite, cel mai
-statul ar putea foarte usor anula etLonul in aur oricand i- ar constrange politicos
15. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in
care alte variante raman constante, determina o crestere:
- atata pentru M1 cat si pt M2
16. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
-acordarea de imprumuturi din rezervele de exces
18. Banca centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
-diminuarea cerintelor privind rezervele legale
- extinderea creditelor pt bancile comerciale
-achizitioanarea de obligatiuni de la stat
- oricarea dintre metodele enumerate mai sus
19. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre alta banca care nu dispune
de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:
- si rezerve excedentare
20. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem sa
creeze:
-mai mult de un dolar sub forma de bani noi
21. Rata dobanzii pe care Bancile Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:
-rata de discount
22. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in SUA este:
-depozitele verificabile
-barterul
24. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din
- obligatiile institutiilor de incredere
25. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru ca:
-toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile
26. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a impiedica
falsificarea lor si :
- promiteau sa plateasca o suma de monede metalice la cerere
27. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:
- acela ca era mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede
preferat de schimb pt ca eceste metale:
-erau atractive
-erau divizile
-erau durabile
-erau transportabile
-erau rare
-indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
29. Tehnica utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele excedentare ale bancilor
-achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

30. Achizitionarea de catre bancile rezervei federale a unor obligatiuni de stat detinute anetrior de
catre populatie:
- mareste rezervele bancilor comerciale
31. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control al stocurilor de bani este
reprezentata de:
- operatiuni pe piata libera
32. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:
- autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani
33. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul economiei,

- deoarece bancile si populatia se comporta intr o maniera care contracareaza initiativele bancii
centrale
- deoarece la nivel general se asteapta ca banca cebtrala sa atinga alte obiective care s ar putea afla
in conflict
-deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat
- deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care banca centrLa ar trebui saa le
utilizeze pt a si atinge obiectivele
- din toate motivele enunerate mai sus
34. Desi exista multe dezarcorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile pt inflatie
exista un acord general asupra faptului ca
- o rata excesiviva de crestede a stocului national de bani va cauza inflatie
35. Recesiunea este cel mai binedefinita ca o perioada in care
- apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
36. O crestere a cererii de bani di partea populatiei sugereaza ca:
- oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii mai mari
37. Cantitatatea de bani oferita de autoritatile monetare
- va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
- este posbil sa fie maj mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
- este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
- toate variantele sunt adevarate
38. Diferntele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si camtitatea de bani
pe care le o pune la dispozitie banca centrala
- incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel incat sa
poata genera instabilitatea economica
39. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile
in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar
- bancile comerciale doresc sa creasca nr imprumuturilor acordate
- cererea de bani a populatiei a crescut
- populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
- toate raspunsurile sunt corecte
40. Intarzierile „ sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre :
- aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
-recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
- actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
- toate variantele de mai sus sunt corecte
41. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pt ca
- procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuieleile modificate trebuie sa fie aprobate
esteprea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
42. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/ sah monetara pt a
influenteze
- PIB ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt.

• 1.
Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a
o A.
In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
o B.
Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
o C.
Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
o D.
Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul

comertului
• 2.
Banii:
o A.
Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
o B.
Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
o C.
E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
o D.
Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
• 3.
Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
o A.
Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
o B.
o C.
Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
o D.

comerciale
• 4.
Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
o A.
Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
o B.
Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
o C.
Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
o D.
Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
• 5.
Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
o A.
Reduce rezervele sistemului bancar comercial
o B.
Reduce oferta de bani

o C.
Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
o D.
Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
• 6.
Rata solicitata a rezervelor:
o A.
Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
o B.
Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca aceasta

nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
o C.
Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi justifice

garantiile la cererea deponentilor
o D.
Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de referinta aurul
si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
• 7.
Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul
o A.
Erau atractive
o B.
Erau divizibile
o C.
Erau durabile
o D.
Erau transportabile
o E.
Erau rare
o F.
• 8.
Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din
o A.
Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
o B.
Acela ca monedele purtau sigiliul statului
o C.
Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
o D.
Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de monede
• 9.
Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente
o A.
Acceptati de catre stat la plata texelor
o B.
Sustinuti de garantii ale statului
o C.
Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere

o D.
Utilizati pe scara larga in comertul international
• 10.
Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de
bani pentru ca:
o A.
Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile
o B.
Statul a decretat ca ele reprezinta banii
o C.
Sunt amortizabile in aur
o D.
Sunt amortizabile in argint
• 11.
Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din:
o A.
Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
o B.
Bancnote
o C.
Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat
o D.
• 12.
Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
o A.
Utilizarea depozitelor verificabile
o B.
Utilizarea monedei
o C.
Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
o D.
Barterul
• 13.
Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este
reprezentat de:
o A.
Monedele rare
o B.
Bancnotele din rezervele federale
o C.
Depozitele verificabile
o D.
Depozitele de economii
• 14.
Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
o A.
Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
o B.
Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere

o C.
Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
o D.
Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
• 15.
Bancile comerciale creeaza bani:
o A.
Imprumutand de la deponenti
o B.
Facand imprumuturi
o C.
Tiparind bancnote
o D.
Prin toate metodele descrise mai sus
• 16.
Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale,
daca ati putea:
o A.
Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
o B.
Transforma metalele in monede
o C.
Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de

emitere a banilor
o D.
Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
• 17.
Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
o A.
Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
o B.
Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
o C.
Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de

economii
o D.
Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
• 18.
Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:
o A.
Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
o B.
Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
o C.
Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
o D.
Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
• 19.
Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci
este aceea de:
o A.
A le constrange capacitatea de a crea bani
o B.
A mentine increderea deponentilor
o C.
A impiedica o prabusire a pietei valorilor
o D.
A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
• 20.
Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite,
este acela ca:
o A.
Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in circulatie
o B.
Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
o C.
Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
o D.
Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
• 21.
Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele
Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
o A.
I-ar saraci pe producatorii de aur
o B.
Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
o C.
Argintul este un metal preferat in Statele Unite
o D.
Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
• 22.
O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale,
in conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
o A.
A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
o B.
Pentru M1, dar nu si pentru M2
o C.
o D.
Atat pentru M1, cat si pentru M2
• 23.
Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile
comerciale:
o A.
M1 si M2 cresc
o B.
M1 si M2 scad
o C.
M2 creste, dar M1 nu se modifica
o D.
M1 scade, dar M2 nu se modifica
• 24.
Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
o A.
Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
o B.
Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
o C.
Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale

altor deponenti
o D.
Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor

deponenti
• 25.
Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale
prin:
o A.
Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
o B.
Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
o C.
Achizitionarea de obligatiuni de la stat
o D.
Oricare din metodele enumerate mai sus
• 26.
Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta
o A.
Dar nu si active aditionale
o B.
Dar nu si rezerve aditionale
o C.
Dar nu si rezerve excedentare
o D.
Si rezerve excedentare
• 27.
Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite
o A.
Haos
o B.
Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
o C.
Exact un dolar sub forma de bani noi
o D.
Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
• 28.
Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile
o A.
Rata de discount
o B.
Rata fondurilor federale
o C.
Rata primara
o D.
Rata de trezorerie
• 29.
Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de
bani este:
o A.
Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
o B.
Modificarea ratei de discount
o C.
Modificarea cerintelor privind rezervele legale
o D.
Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
• 30.
Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat
o A.
Diminueaza rezervele bancilor comerciale
o B.
Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
o C.
Mareste rezervele bancilor comerciale
o D.
Reduce datoria nationala
• 31.
Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor
de bani este reprezentata de:
o A.
Operatiunile privind lichiditatea
o B.
Operatiunile pe piata libera
o C.
Operatiunile de discount
o D.
Operatiunile privind rata dobanzilor
• 32.
Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit
o A.
Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
o B.
Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor

o C.
Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
o D.
Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea

stocului de bani
• 33.
Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la
dificila:
o A.
Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

o B.

o C.
Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a

o D.
Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca

Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
o E.
Din toate motivele enumerate mai sus
• 34.
Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si
o A.
Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de
a stabiliza rata de crestere a PIB
o B.
O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
o C.
O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
o D.
O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
• 35.
Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
o A.
Procentul populatiei active in campul muncii scade
o B.
Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
o C.
Nivelul preturilor scade
o D.
Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
• 36.
O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
o A.
Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze

balante medii mai mari in conturile lor bancare
o B.
Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
o C.
Pretul banilor a crescut

o D.
Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
• 37.
Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
o A.
Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
o B.
Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
o C.
Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
o D.
Toate variantele de mai sus sunt adevarate
• 38.
Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si
o A.
Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala
o B.
Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica
monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
o C.
Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii

o D.
Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc

nu poate fi obtinut
• 39.
Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii
mareasca cheltuielile totale, dar:
o A.
Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate
o B.
Cererea de bani a populatiei a crescut
o C.
Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
o D.
Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
• 40.
Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este
eficienta sunt acele intarzieri dintre:
o A.
Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
o B.
Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
o C.
Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind

o D.
Toate variantele de mai sus
• 41.
Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor
o A.
S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
o B.
De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
o C.
Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
o D.
Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu

• 42.
Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala
si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara
a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
o A.
PIB-ul nominal
o B.
PIB-ul real
o C.
Nivelul preturilor
o D.
PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
• 43.
In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu
aproximativ:
o A.
10%
o B.
20%
o C.
30%
o D.
50%
• 44.
Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in
medie la:
o A.
9%
o B.
13%
o C.
19%
o D.
30%
• 45.
Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor
o A.
2 ani mai tarziu
o B.
5 ani mai tarziu
o C.
10 ani mai tarziu
o D.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
• 46.
In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au descris
o A.
Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
o B.
Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest

obiectiv
o C.
Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
o D.
Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul

• 47.
O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
o A.
O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor
o B.
O perioada de scadere a preturilor medii

o C.
O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
o D.
Orice reducere a ratei de crestere a PIB
• 48.
Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
o A.

o B.
Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in intreaga

economie
o C.
Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
o D.
Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii economice;

de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o surpriza
• 49.
Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul
o A.
Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
o B.
Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
o C.
Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
o D.
Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
• 50.
Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?
o A.

o B.
Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la

nesustenabile
o C.
Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la

o D.
Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului economic”,
ceea ce a determinat un avant nesustenabil
• 51.
Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe care oamenii
o doresc:
o A.
Sa o consume
o B.
Sa o detina
o C.
Sa o achizitioneze
o D.
Sa o utilizeze
• 52.
Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
o A.
Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
o B.
Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade de timp
o C.
Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
o D.
O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
• 53.
O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al
cererii pentru:
o A.
Venit
o B.
Bani
o C.
Bani si venit
o D.
Valoarea banilor
• 54.
O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea
o A.
Venit
o B.
Bani
o C.
Bani si venit
o D.
Mobila
• 55.
Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
o A.
Doar atunci cand produc dobanda
o B.
Doar atunci cand sunt cheltuiti
o C.
Doar atunci cand sunt economisiti
o D.
Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
• 56.
Detinerea de rezerve de bani:
o A.
Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
o B.
Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura

o C.
Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
o D.
Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
• 57.
Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care
o A.
Rata dobanzii
o B.
Puterea asupra altora
o C.
Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
o D.
Un mod de viata mai luxos
• 58.
Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul
bancar si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
o A.
Ar putea fi ocazional inegale
o B.
Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
o C.
Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
o D.
Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
• 59.
bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
o A.
Nu au nicio legatura una cu alta
o B.
o C.
o D.
Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
• 60.
Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a
dobanzii la care:
o A.
Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
o B.
Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
o C.
Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
o D.
Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
• 61.
Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in
o A.
O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

o B.
Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
o C.
Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a

expansiunilor
o D.
Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa
dea cu imprumut din rezervele lor
• 62.
Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda” (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de
bani sugera ca:
o A.
Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii
o B.
Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea

o C.
Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor care

apoi ar da faliment
o D.
Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
• 63.
Termenul „politica fiscala” inseamna:
o A.
Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
o B.
Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
o C.
Finantare deficitara
o D.
Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
• 64.
Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop
o A.
Ratei de crestere a stocului de bani
o B.
Ratelor dobanzii
o C.
Cheltuielilor si taxelor de stat
o D.
Profiturilor estimate
• 65.
Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca
managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace
o A.
Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

o B.
o C.

o D.
• 66.
Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor
deciziilor de productie?
o A.
Date neadecvate
o B.
Computere insuficient de performante
o C.
Lipsa interesului pentru aceasta problema
o D.
Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de

• 67.
Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o
o A.

agregate
o B.
o C.
o D.

• 68.
Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica
deveni:
o A.
O mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
o B.
Un mult mai eficient instrument de stabilizare
o C.
Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
o D.
O mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
• 69.
Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
o A.
Interesul public
o B.
Interesele majoritatii
o C.
Interesele celor aflati la putere
o D.
Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
• 70.
Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care
vor produce:
o A.
Beneficii si costuri pe termen lung
o B.
Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
o C.
Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
o D.
Beneficii si costuri pe termen scurt
• 71.
Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care
o A.
Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
o B.
Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
o C.
Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil din punct de vedere politic
o D.
De fapt, acestea vor fi marite
• 72.
Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la
poate face acest lucru deoarece guvernul federal:
o A.
Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
o B.
Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea

o C.
Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de

o D.
Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
• 73.
Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
o A.
Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
o B.
Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii

o C.
Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa

poporului
o D.
Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore

Constitutia atunci cand doreste sa o faca
• 74.
Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot
o A.
Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
o B.
Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile de

crestere in cadrul bazei monetare?
o C.
Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit impotriva

posesorilor puterii pe piata?
o D.
Cat de bine functioneaza pietele?
• 75.
Conform manualului, capitalismul global:
o A.
Este un sistem economic si politic
o B.
In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai planificarii

centralizate
o C.
A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta

o D.
A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
• 76.
Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
o A.
Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
o B.
Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite

decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi
oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto,
zidari, etc.
o C.
Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei localitati
o D.
Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
• 77.
In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
o A.
Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
o B.
Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile

specifice
o C.
Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
• 78.
Cursul valutar conventional:
o A.
Este stabilit in mod liber pe piata
o B.
Este similar paritatii metalice

o C.
Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi

o D.
Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
• 79.
Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos
de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri
industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor
bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor
industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost
o A.
105,85%
o B.
6%
o C.
58%
o D.
5.8%
• 80.
Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune
o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
o A.
Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
o B.
Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')

o C.
• 81.
Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze
o A.
Cresterea valorii banilor
o B.
Aparitia inflatiei
o C.
Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
o D.
Aparitia deflatiei
• 82.
Capitalul real:
o A.
Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
o B.
Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
o C.
Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
o D.
Se valorifica in procesul de productie
• 83.
Inflatia reprezinta:
o A.
O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
o B.
Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
o C.
O politica deliberata a autoritatilor monetare
o D.
Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
• 84.
Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
o A.
O directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
o B.
O directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
o C.
O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
• 85.
In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia
7%, atunci:
o A.
Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
o B.
Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
o C.
Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
o D.
Populatia activa este de 10 milioane de persoane
• 86.
Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
o A.
Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
o B.
Sa consume mai mult decat au economisit
o C.
Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
o D.
Contribuie la acumulare de capital
• 87.
Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
o A.
Tranzactii numai cu obligatiuni
o B.
Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor

derularea acestora
o C.
Tranzactii numai cu actiuni
• 88.
Care din urmatoarele intrebari este falsa?
o A.
Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,
o B.
Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
o C.
Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
o D.
Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin

• 89.
Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul
in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe
piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus
sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
o A.
360 USD
o B.
250 USD
o C.
350 USD
o D.
160 USD
• 90.
Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se
numea:
o A.
Nota de hartie
o B.
Card de credit
o C.
Nota de metal
o D.
Bilet la banca
• 91.
O politica fiscala contraciclica va produce:
o A.
Extinderea expansiunilor si recesiunilor
o B.
o C.
Deficite atunci cand creste PIB
• 92.
Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930
a fost aceea ca:
o A.
Deficitele nu sunt bune pentru economie
o B.

o C.
Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
• 93.
Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
catre:
o A.
Comercianti
o B.
Banci
o C.
Bursele de valori
o D.
Agentii guvernamentale
• 94.
Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
o A.
Nu genereaza un „boom” artificial
o B.
Are la baza cresterea economiilor reale
o C.
Creste rata dobanzii de pe piata monetara
o D.
Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
• 95.
Legea lui Okun spune ca:
o A.
Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
o B.
Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
o C.
Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
o D.
Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
• 96.
Recesiunile se produc atunci cand:
o A.
Toata productia este compusa din bunuri omogene
o B.
Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
o C.
Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
o D.
Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
• 97.
Echilibrul monetar determina stabilitatea:
o A.
Ratei somajului
o B.
Cantitatii de bunuri si servicii produse

o C.
Locurilor de munca
o D.
Puterii de cumparare
• 98.
Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
o A.
Usurinta de a fi transportat
o B.
Acceptabilitatea
o C.
Perisabilitatea
o D.
Abundenta
• 99.
O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei
fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul
incasat de persoana respectiva in 3 ani:
o A.
25.000 lei
o B.
32.500 lei
o C.
30.000 lei
o D.
3.000 lei
• 100.
În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in
o A.
4,6%
o B.
6,4%
o C.
6,8%
o D.
7,8%
• 101.
Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
o A.
De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar
o B.
De la banca centrala la consumatori
o C.
De la producatori la consumatori
o D.
De la guvern la investitori privati
• 102.
Politica anti-inflationista presupune:
o A.
Reducerea ratei dobanzii
o B.
Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
o C.
Cresterea cheltuielilor guvernamentale
o D.
Abandonarea expansiunii monetare
• 103.
prin:
o A.
Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
o B.
o C.
Vanzarea de obligatiuni de la stat
o D.
Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
• 104.
Somajul frictional:
o A.
Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
o B.
Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice

o C.
Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
o D.
Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a

identifica un altul, mai bine platit
• 105.
Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
o A.
Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu potentialul

economic si direct proportionala cu competitivitatea
o B.
Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a

o C.
Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor

o D.
Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
• 106.
In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste
o A.
12,4%
o B.
8%
o C.
4%
o D.
124%
• 107.
In sistemul formelor regionale de comert liber:
o A.
Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

o B.
Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale

reciproce
o C.

o D.
Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
• 108.
Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem
enumera urmatoarele masuri:
o A.
Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
o B.
Incurajarea economisirii
o C.
Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
o D.
Descurajarea consumului public, respectiv privat

• 109.
Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un
cont la termen cum variaza agregatele monetare?
o A.
M1 si M2 scad
o B.
M2 creste dar M1 nu se modifica
o C.
M1 si M2 cresc
o D.
M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
• 110.
In perioada electorala se va opta pentru:
o A.
Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
o B.
Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe

termen scurt
o C.
Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile

pe termen scurt
o D.
Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
• 111.
Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura
o A.
Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

o B.
Incapatanarii oamenilor
o C.
Faptului ca piata muncii este segmentata
o D.
• 112.
In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld.
euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro,
o A.
90%
o B.
72%
o C.
128,57%
o D.
80%
• 113.
Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
o A.
Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
o B.
o C.
Castiga 70.000 lei
o D.
Castiga 95.000 lei
• 114.
Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
o A.
Banca Centrala
o B.
Agentie guvernamentala
o C.
Institutie financiara de incredere
o D.
Guvern
• 115.
Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare
achita un credit?
o A.
o B.
M1 si M2 scad
o C.
o D.
M1 si M2 cresc
• 116.
Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
o A.
Populatia somera si polulatia ocupata
o B.
Populatia somera si intreaga populatie a tarii
o C.
Populatia active si populatia somera
o D.
Populatia somera si populatia activa
• 117.
Politicile anti-inflationiste
o A.
Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
o B.
Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor

guvernamentale
o C.
Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
o D.
Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare

• 118.
Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
o A.
Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
o B.
o C.
Austeritatea politicilor guvernamentale
o D.
• 119.
Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000
persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000
renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
o A.
Numarul somerilor este de 1.200.000
o B.
o C.
Populatia activa este de 16.500.000
o D.
Rata somajului este de 6,9%
• 120.
Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”
o A.
Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
o B.
Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
o C.
Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

• 121.
Expansiunea monetara:
o A.
Stimuleaza economia pe termen lung
o B.
Genereaza un boom economic pe termen lung
o C.
Stimuleaza economisirea
o D.
Conduce la cresterea generalizata a preturilor
• 122.
Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
o A.
Rezerva minima obligatorie
o B.
Scaderea ratei dobanzii
o C.
Scaderea ratei inflatiei
o D.
Limitele maxime impuse de catre stat
• 123.
Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
o A.
Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
o B.
Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
o C.
Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
• 124.
Echilibrul monetar reprezinta :
o A.
Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
o B.
Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
o C.
Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
o D.
Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
• 125.
Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
o A.
Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
o B.
o C.
Ar exista in economie mai multa incertitudine
o D.
Populatia ar fi mult mai bogata
• 126.
Politica keynesiana:
o A.
A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
o B.
Reducerea cheltuielilor publice
o C.
A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
o D.
Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor

guvernamentale
• 127.
Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
o A.
Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

o B.
Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
o C.
Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi

• 128.
Detinatorul de actiuni are dreptul:
o A.
De a obtine o dobanda anuala
o B.
De a obtine un venit sigur
o C.
De a obtine devident
• 129.
In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In
aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
o A.
8%
o B.
6%
o C.
6.12%
o D.
106%
• 130.
Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
o A.
Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
o B.
Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe
termen lung
o C.
termen scurt
o D.
Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de
cei neorganizati si prost informati
• 131.
Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
o A.
Scaderea gradului de ocupare
o B.
Cresterea volumului de credite acordate
o C.
Reducerea volumului de credite acordate
o D.
Cresterea productiei
• 132.
Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
o A.
O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
o B.
o C.

o D.
Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si

venit
• 133.
Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
o A.
Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor sale
o B.
Numarul creditelor pe care le acorda
o C.
Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de

economii
o D.
• 134.
Banii:
o A.
o B.
o C.
E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
o D.

• 135.
comerciale:
o A.
M1 si M2 cresc
o B.
M1 si M2 scad
o C.
o D.
• 136.
o A.
Guvernul
o B.
Bancile
o C.
Firmele de brokeraj
o D.
Banca Nationala a Romaniei
• 137.
Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
o A.

o B.
o C.
M1 creste
o D.
Rata dobanzii creste
• 138.
Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara
o A.
M1 si M2 cresc
o B.
M1 creste si M2 ramane neschimbat
o C.
o D.
Nici M1, nici M2 nu se modifica
• 139.
Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
o A.
Scaderea preturilor
o B.
Marirea taxelor
o C.
Inflatia
o D.
Micsorarea impozitelor
• 140.
Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
o A.
Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
o B.
Rata dobanzii scade
o C.
M1 creste
o D.
Creste oferta de bani
• 141.
Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de
credit intr-un cont de economii:
o A.
M1 si M2 cresc
o B.
o C.
M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
o D.
M2 ramane neschimbat dar M1 scade
• 142.
Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
o A.
Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

o B.
Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
o C.
Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
o D.
Credite si depozite
l . In lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 8%. În aceste condiții, rata inflației
a. 24%
b. 25,97%
c. 26,82%
d. 27%
2. Dacă nivelul inflației se apreciază prin rata creșterii costului vieții calculată pe baza unui coș de consum
format din: alimente, cu pondere de 40% și o rată a creșterii prețurilor de 30%, bunuri industriale, cu
pondere de 35% și un indice general de creștere a prețurilor de 120% și servicii, cu o rată a creșterii
prețurilor de 14%. Rata inflației este:
a. 39,5%
b. 22,5%
c. 54,66%
d. 21,33%
3. Să presupunem că produsul intern brut din anul tl este constitutit doar din trei categorii de bunuri finale
ale căror prețuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Prețul unitar
Categoria Cantitatea
in anul to in anul tl
15 000 40 70
3 000 20 25
c 400 10 12
Rata inflației este:
a. 50,25%
b. 70,15%
c. 58,15%
d.
4. Politica anti-inflaționistă presupune:
a. Abandonarea expansiunii monetare
b. Reducerea ratei dobânzii
c. Creșterea cheltuielilor guvernamentale
d. Posibilitatea finanțării deficitelor bugetare la costuri reduse
5. Inflația reprezintă:
a. Un efect al funcționării defectuoase a pieței libere
b. O consecință a creșterii generalizate a prețurilor
c. O politică deliberată a autorităților monetare
d. Un stimulent pe termen lung al activității economice
6. Sursa inflației se găsește în:
a. Fixarea unor prețuri prea ridicate de către guvern
b. Dorința antreprenorilor de a-și maximiza profiturile
c. Politica eronată de stabilire a prețurilor de către vânzători
d. Reducerea artificială a ratei dobânzii de către autoritățile monetare
A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore

3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:

A. ratei somajului

6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:

D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de
monede


9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care
Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul
englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD
totale a societatii
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea
efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor

sale

14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:

15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
A. Banca Centrala
D. Guvern

A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:
A. rata de discount
C. rata primara
21) Banii:

22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:

panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului in economie este:

constitutional?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare
a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si
rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii
rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%

detina
detina
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:


nesustenabile


intreaga economie
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca

reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%

aceea ca:

declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru
ca:

expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
suplimentare:


comerciale
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad



putea:

emitere a banilor
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp
ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o
rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia
in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta
la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:


deoarece guvernul federal:


ca:
52) Capitalul real:

de:
A. monedele rare

C. M1 creste
A. M1 si M2 scad
C. M1 si M2 cresc

decat au
A. interesul public

guvernamentale
A. Guvernul
B. Bancile
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:
A. haos

agregate
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
urmatoarele masuri:


64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:



altor deponenti
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila

dar:

A. sa o consume
B. sa o detina
D. sa o utilizeze
B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot
fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare
mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum
ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati



D. Barterul
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
comerciale
C. M1 creste
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:


83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer
cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:
A. M1 si M2 cresc
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:

D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea
stocului de bani


banci

real
termen scurt
pe termen scurt
productia
pe termen lung
pe termen scurt
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?

B. M1 si M2 scad
D. M1 si M2 cresc


obiectiv
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul
B. marirea taxelor
C. inflatia
95) Banii:

96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:
A. rata dobanzii
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca,
nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si
50.000 emigreaza atunci:


cantitatea de bani reala detinuta de populatie:



ca:

103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu
scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde
unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade
de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat


derularea acestora
produce:

de noi credite
existente
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta




garantiilor sale
economii

productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu




ca:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad

specifice
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul
asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:




guvernamentale
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
E. erau rare
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
A. comercianti
B. banci


B. ratelor dobanzii


136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:




vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')

B. bancnote



este limitata de ?
reduce la 10%?
-Banca centrala
-Populatia active

asociate ?
-inflatie

erau ?
-rare

59) Capitalul real?
disponibile

-aparitia inflatiei
platit

si institutionali
-acceptabilitatea



este limitata de ?
reduce la 10%?
-Banca centrala
-Populatia active

asociate ?
-inflatie

erau ?
-rare

59) Capitalul real?
disponibile

-aparitia inflatiei
platit

si institutionali
-acceptabilitatea

A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore

3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:

A. ratei somajului

6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:

D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de
monede


9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care
Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul
englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD
totale a societatii
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea
efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor

sale

14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:

15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:

A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
A. Banca Centrala
D. Guvern

A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:
A. rata de discount
C. rata primara
21) Banii:

22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:

panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului in economie este:

constitutional?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare
a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si
rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii
rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%

detina
detina
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:


nesustenabile


intreaga economie
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca

reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%

aceea ca:

declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru
ca:

expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
suplimentare:


comerciale
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad



putea:

emitere a banilor
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp
ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o
rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia
in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta
la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:


deoarece guvernul federal:


ca:
52) Capitalul real:

de:
A. monedele rare

C. M1 creste
A. M1 si M2 scad
C. M1 si M2 cresc

decat au
A. interesul public

guvernamentale
A. Guvernul
B. Bancile
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:
A. haos

agregate
urmatoarele masuri:


64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:

poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:



altor deponenti
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila

dar:

A. sa o consume
B. sa o detina
D. sa o utilizeze
B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot
fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare
mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum
ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati



D. Barterul
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
comerciale
C. M1 creste
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:

C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:


83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer
cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:
A. M1 si M2 cresc
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:

D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea
stocului de bani


banci

real
termen scurt
pe termen scurt
productia
pe termen lung
pe termen scurt
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?

B. M1 si M2 scad
D. M1 si M2 cresc


obiectiv
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul
B. marirea taxelor
C. inflatia
95) Banii:

96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:
A. rata dobanzii
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca,
nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si
50.000 emigreaza atunci:


cantitatea de bani reala detinuta de populatie:



ca:

103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu
scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde
unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade
de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat


derularea acestora
produce:

de noi credite
existente
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta




garantiilor sale
economii

productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu




ca:

A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad

specifice
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul
asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:




guvernamentale
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
E. erau rare
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
A. comercianti
B. banci


B. ratelor dobanzii


136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:




vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')

B. bancnote

GRILE MACRO
1) Banca comerciala li se perimite:
a) In economie nu sunt suficienti banii emisi de catre bancile centrale
b) Cetatenii sunt dispusi sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
c) Le este garantata aceasta posibilitate de catre sistemullegislativ
d) Sunt autorizate in acest sens de catre Bancile Centrale
2) Tarile sarace din zilele noastre pot beneficia cu adevarat de avantajul ramanerii in urma atat
timp cat:
a) La nivel intern nu este sufficient de dezvoltat sistemul de coruptie,asemeni tarilor bogate
b) Populatia autohtone,oricum obisnuita cu saracia ,are o structura inferioara a nevoilor in
raport cu tarile mai bogate
c) Pot aplica din lectiile invatate din cele mai recente eforturi ale altor tari mai bogate
d) Sunt eligibile pentru asistenta financiara din partea guvernelor straine sau a agentilor
internationali
3) Completati spatiile libere ________________are ca effect_______:
a) Inflatia,stagnarea
b) Deflatia,scaderea
c) Inflatia,scaderea
d) Deflatia,cresterea
e) Dezinflatia,cresterea
4) Pentru a mari capitalul din tarile sarace este utilizat deseori ajutorul estern pe care il ofera
diferite state sau agenti internationali. Totusi ,adesea,aceasta nu este cea mai buna metoda
deoarece.
a) Ajutorul este adesea distribuit dupa criterii mai degraba politice decat economice
b) De multe ori ajutoarele sunt mai scumpe fata de imprumuturile de pe pietele financiare
c) Ajutorul ii avantajeaza doar pe donatori si de acestea va fi oferit doar in anumite conditii pe care
statele care il primesc trebuie sa le indeplineasca
d) Nimeni nu are de castigat de pe urma asistentei care este data si nu primita
e) De obicei strainii nu cunosc in detaliu situatia locala ca sa demensioneze corect ajutorul
5) Inflatia nu ar aparea in conditiile in care totalitatea schimburilor economice ar avea loc prin
intermediul:
a) Banilor de hartie/plastic
b) Bancilor comerciale
c) Banilor din metale pretioase
d) Niciuna dintre variante nu este corecta
e) Toate variantele sunt corecte
f) Tranzactiilor online
g) Trocului
a) Astpectele positive pe termen lung
b) Nici una dintre variante nu este corecta
c) Toate variantele sunt corecte
d) Aspectele negative pe termen scurt
e) Aspect positive pe termen scurt
a) Barterul
b) Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
c) Utilizarea monedei
d) Utilizarea depozitelor verificabile
e) Utilizarea monedelor facute exclusive din metal pretios
8) Cresterea economica nesemnificativa inregistrata in Africa subsahariana, exclusand tarile din
Africa de Sud, pare in realitate sa fie rezultatul:
a) Lipsei de unitate si a razboaielor civile
b) Absentei interesului tarilor dezvoltate de a investi in zona
c) Tuturor factorilor enumeratii
d) Unei clime si a unui relief nefavorabile
e) Lipsei unor guverne stabilite si oneste,care sa actionize cu competenta
9) La o rata a rezervelor obligatorii de 12%, o banca comerciala cu conturi curente de 200 milioane
de dolari, trebuie sa detina efectiv:
a) 200 milioane de dolari
b) 176 milioane de dolari
c) 24 milioane de dolari
d) 224 milioane de dolari
e) 112 milioane de dolari
1. Atunci cand utilizam pentru a compara PIB-ul per capita la nivel international, dolarul american,
imaginea furnizata este deseori eronata deoarece:
-oamenii din diverse tari nu sunt familiarizati cu dolarii americani
2. Politica anti-inflationista:
-presupune cresterea nivelului dobanzilor, ceea ce va conduce la scumpirea creditelor
3. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate pentru a fi pastrate de catre banci este aceea
de:
-a se constrange capacitatea de a crea bani
4. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie a inflatiei a fost de 7%, iar in urmatoarele
trei luni (aprilie, mai si iunie) aceasta fluctueaza, luand valori de 11% (aprilie) si 15% (iunie) iar in
luna mai preturile au scazut cu 10%, care din urmatoarele variante este corecta:
-indicele de crestere a preturilor a fost in primele 4 luni de 1,32
5. Bancile comerciale creaza bani:
-facand imprumuturi
6. Printre efectele fenomenului inflationist ne putem aminti:
-pe termen scurt scade gradul de prosperitate al natiunii

7. Daca intr-o economie, rata rezervelor obligatorii este de 5%, iar o banca comerciala isi creste
depozitele cu 100 RON, atunci masa monetara:
-nu se modifica
8. Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altora in conditiile economiei

contemporane s-a dovedit a depinde in exclusivitate de:
-inzestrarea diferita cu resurse naturale
9. Oricare dintre noi am putea sa cream bani prin aceiasi metoda pe care o folosesc bancile
comerciale daca :
-am reusi sa convingem oamenii sa foloseasca banii creati ca mijloc de schimb
10. Daca retrageti de la un bancomat 100 lei din contul dumneavoastra de economii, atunci:
11. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda masa monetara cu:
-Mai mult de 1 dolar
12. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-un cont de economii:
-M1 scade si M2 nu se modifica
-M1 si M2 cresc
16. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca efect:
17. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca Centrala are ca efect:
trebuie sa detina efectiv:
-Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica

-Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
poate acorda credite in valoare de:
1. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ
c. 30%
2. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul retional al Statelor Unite, productia si
venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune
(dupa anul 1929) decat
3. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajunge in medie la
c. 19%
4. In Manifestul Partidului Comunist, din 1848, Marx si Engels au descris ,,crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pantru ca
c. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
5. O ,,recesiune'' poate fi cel mai bine perceputa ca
c. o incetinire neintetionata si perturbare a ratei de crestere economica
6. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost
a. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara

reductionista, care au facut inevitabila criza
7. Falimentele pe scara larga inregistrata de barcile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929-1933
a. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
8. Ce inteleg autorii prin sintagma ,,boom artificial si nesuportabil"?
a. extinderea crediatrii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza cresterea investitiilor in

9. Conceptul de ,,cerere de bani" se refara la cantitatea de bani pe care oamenii doresc
b. sa o detina
10. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt
b. un stoc la un moment dat in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei prioade de timp
11. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru
a. venit
12. O persoana care decide sa amane achizitiile de mobila noua pentru a vedea daca preturile vor
scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de
b. bani
13. Banii furnizeaza servicii pentru oameni
d. atat atunci cand sunt cheltuiti cast si atunci cand sunt economisiti
14. Detinerea de rezerve de bani
d. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platii
15. Principalul avantaj pe care detinera de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este
c. flexibilitatea care isoteste lichiditatea
16. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de bani reala detinuta de popualtie
d. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
17. Cantiatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie
c. este posibila sa difere in mod substantial
18. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul asupra
sistemului monetar rata fondurilor federale este rata dobanzii la care
a. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
19. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui declin
economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru ca
d. Banca Centrala poate mari rezervele bancare dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor
20. Afirmatia ca autoritatile nu ar face decat sa ,,intinda coarda" (grabind lucrurile daca ar incerca sa
anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera ca
b. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe
21. Termenul ,,politica" fiscala inseamnca

b. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
22. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctualitatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea
c. cheltuielilor si taxelor de stat
23. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul
cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre
a. venitul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
b. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
c. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
d. toate variantele de mai sus
24. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante
in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
d. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de putine informatii
sunt puse la dipozitia publicului
25. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probalitate mica
de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca
c. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
26. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de la impozitare
in cadrul anumitor limite sau de a initia preveziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres
ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agreagata este neadecvata, politica fiscala
ar deveni
c. un mult mai efiecient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
27. Politicile economice de stat reflecta foarte clar
c. interesele celor aflati la putere
28. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor produce
c. beneficii pe termen scrut si costuri pe termen lung
29. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale
c. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de
vedere politic
30. Guvernul federal poate functiona avand deficite foate mari mai multi ani la rand, fara a se
confrunta cu riscul falimentului in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul
federal
b. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care sa
achite datoriile
31. Un amendament constiturional care solicita un buget federal anual echilibrat
b. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare
privind bugetul
32. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rololului adecvat al statului in economie este
d. cat de bine functioneaza pietele?
33. Conform manualului, capitalismul global
a. este un sistem economic si politic
1. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii

guvernelor, pt ca:
-utilizarea banilor le permite oamenilor sa isi mareasca avutia prin intermediul comertului
2. Banii:
-reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
3. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste, este prin:
-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comericiale
-permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
5. Daca Banca Centrala compara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
- mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
- functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acodrate de banci
- publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
- facand imprumuturi
9. Ati putea creea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati putea:
- convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
10. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada
nedeterminata:
- abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
11. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitatea in capacitatea lor de a crea bani prin:
- cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
12. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
- a le constrange capacitatea de a crea bani
13. Cel mai bun argument pt restabilirea etalonului in aur, in SUA , este acela ca
- astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
14. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur a statelor unite, cel mai
-statul ar putea foarte usor anula etLonul in aur oricand i- ar constrange politicos
15. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in
care alte variante raman constante, determina o crestere:
- atata pentru M1 cat si pt M2
-acordarea de imprumuturi din rezervele de exces
18. Banca centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
-diminuarea cerintelor privind rezervele legale
- extinderea creditelor pt bancile comerciale
-achizitioanarea de obligatiuni de la stat
- oricarea dintre metodele enumerate mai sus
19. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre alta banca care nu dispune
de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:
- si rezerve excedentare
20. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem sa
creeze:
-mai mult de un dolar sub forma de bani noi
21. Rata dobanzii pe care Bancile Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:
-rata de discount
22. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in SUA este:
-depozitele verificabile
-barterul
24. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din
- obligatiile institutiilor de incredere
25. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru ca:
-toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile
26. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a impiedica
falsificarea lor si :
- promiteau sa plateasca o suma de monede metalice la cerere
27. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:
- acela ca era mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede
preferat de schimb pt ca eceste metale:
-erau atractive
-erau divizile
-erau durabile
-erau transportabile
-erau rare
-indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
29. Tehnica utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele excedentare ale bancilor
-achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni

30. Achizitionarea de catre bancile rezervei federale a unor obligatiuni de stat detinute anetrior de
catre populatie:
- mareste rezervele bancilor comerciale
31. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control al stocurilor de bani este
reprezentata de:
- operatiuni pe piata libera
32. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:
- autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani
33. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul economiei,

- deoarece bancile si populatia se comporta intr o maniera care contracareaza initiativele bancii
centrale
- deoarece la nivel general se asteapta ca banca cebtrala sa atinga alte obiective care s ar putea afla
in conflict
-deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat
- deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care banca centrLa ar trebui saa le
utilizeze pt a si atinge obiectivele
- din toate motivele enunerate mai sus
34. Desi exista multe dezarcorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile pt inflatie
exista un acord general asupra faptului ca
- o rata excesiviva de crestede a stocului national de bani va cauza inflatie
35. Recesiunea este cel mai binedefinita ca o perioada in care
- apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
36. O crestere a cererii de bani di partea populatiei sugereaza ca:
- oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii mai mari
37. Cantitatatea de bani oferita de autoritatile monetare
- va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
- este posbil sa fie maj mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
- este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
- toate variantele sunt adevarate
38. Diferntele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si camtitatea de bani
pe care le o pune la dispozitie banca centrala
- incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel incat sa
poata genera instabilitatea economica
39. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile
in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar
- bancile comerciale doresc sa creasca nr imprumuturilor acordate
- cererea de bani a populatiei a crescut
- populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
- toate raspunsurile sunt corecte
40. Intarzierile „ sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre :
- aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
-recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
- actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
- toate variantele de mai sus sunt corecte
41. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pt ca
- procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuieleile modificate trebuie sa fie aprobate
esteprea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
42. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/ sah monetara pt a
influenteze
- PIB ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt.

• 1.
Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a
o A.
In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
o B.
Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
o C.
Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
o D.
Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul

comertului
• 2.
Banii:
o A.
o B.
o C.
E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
o D.
• 3.
Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
o A.
Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
o B.
o C.
o D.

comerciale
• 4.
Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
o A.
Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
o B.
Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
o C.
Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
o D.
Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
• 5.
Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
o A.
o B.

o C.
Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
o D.
Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
• 6.
Rata solicitata a rezervelor:
o A.
Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
o B.
Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca aceasta

nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
o C.
Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi justifice

garantiile la cererea deponentilor
o D.
Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de referinta aurul
si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
• 7.
Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul
o A.
Erau atractive
o B.
Erau divizibile
o C.
Erau durabile
o D.
Erau transportabile
o E.
Erau rare
o F.
• 8.
Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din
o A.
Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
o B.
Acela ca monedele purtau sigiliul statului
o C.
Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
o D.
Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de monede
• 9.
Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente
o A.
Acceptati de catre stat la plata texelor
o B.
Sustinuti de garantii ale statului
o C.
Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere

o D.
Utilizati pe scara larga in comertul international
• 10.
Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de
bani pentru ca:
o A.
Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile
o B.
Statul a decretat ca ele reprezinta banii
o C.
Sunt amortizabile in aur
o D.
Sunt amortizabile in argint
• 11.
Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime din:
o A.
Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
o B.
Bancnote
o C.
Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat
o D.
• 12.
Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
o A.
Utilizarea depozitelor verificabile
o B.
Utilizarea monedei
o C.
Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
o D.
Barterul
• 13.
Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este
reprezentat de:
o A.
Monedele rare
o B.
Bancnotele din rezervele federale
o C.
Depozitele verificabile
o D.
Depozitele de economii
• 14.
Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
o A.
Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
o B.
Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere

o C.
Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
o D.
Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
• 15.
Bancile comerciale creeaza bani:
o A.
Imprumutand de la deponenti
o B.
Facand imprumuturi
o C.
Tiparind bancnote
o D.
Prin toate metodele descrise mai sus
• 16.
Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale,
daca ati putea:
o A.
Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
o B.
Transforma metalele in monede
o C.
Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de

emitere a banilor
o D.
Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
• 17.
Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
o A.
Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
o B.
Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
o C.
Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de

economii
o D.
• 18.
Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a
crea bani prin:
o A.
Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
o B.
Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
o C.
Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
o D.
Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
• 19.
Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci
este aceea de:
o A.
A le constrange capacitatea de a crea bani
o B.
A mentine increderea deponentilor
o C.
A impiedica o prabusire a pietei valorilor
o D.
A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
• 20.
Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite,
este acela ca:
o A.
Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

o B.
Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
o C.
Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
o D.
Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
• 21.
Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele
o A.
I-ar saraci pe producatorii de aur
o B.
Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
o C.
Argintul este un metal preferat in Statele Unite
o D.
Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
• 22.
O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale,
in conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
o A.
A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
o B.
o C.
o D.
Atat pentru M1, cat si pentru M2
• 23.
comerciale:
o A.
M1 si M2 cresc
o B.
M1 si M2 scad
o C.
M2 creste, dar M1 nu se modifica
o D.
M1 scade, dar M2 nu se modifica
• 24.
Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
o A.
Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
o B.
Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
o C.
Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale

altor deponenti
o D.
Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor

deponenti
• 25.
prin:
o A.
Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
o B.
Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
o C.
o D.
Oricare din metodele enumerate mai sus
• 26.
Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta
o A.
Dar nu si active aditionale
o B.
Dar nu si rezerve aditionale
o C.
Dar nu si rezerve excedentare
o D.
Si rezerve excedentare
• 27.
Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite
o A.
Haos
o B.
Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
o C.
Exact un dolar sub forma de bani noi
o D.
Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
• 28.
Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile
o A.
Rata de discount
o B.
Rata fondurilor federale
o C.
Rata primara
o D.
Rata de trezorerie
• 29.
Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele
excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de
bani este:
o A.
Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
o B.
Modificarea ratei de discount
o C.
Modificarea cerintelor privind rezervele legale
o D.
Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
• 30.
Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat
o A.
Diminueaza rezervele bancilor comerciale
o B.
Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
o C.
Mareste rezervele bancilor comerciale
o D.
Reduce datoria nationala
• 31.
Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor
o A.
Operatiunile privind lichiditatea
o B.
Operatiunile pe piata libera
o C.
Operatiunile de discount
o D.
Operatiunile privind rata dobanzilor
• 32.
Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit
o A.
Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
o B.
Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor

o C.
Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
o D.
Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea

stocului de bani
• 33.
Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la
dificila:
o A.
Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

o B.

o C.
Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a

o D.
Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca

Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
o E.
Din toate motivele enumerate mai sus
• 34.
Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si
o A.
Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de
a stabiliza rata de crestere a PIB
o B.
O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
o C.
O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
o D.
O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
• 35.
Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
o A.
Procentul populatiei active in campul muncii scade
o B.
Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
o C.
Nivelul preturilor scade
o D.
Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
• 36.
O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
o A.
Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze

balante medii mai mari in conturile lor bancare
o B.
Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
o C.
Pretul banilor a crescut

o D.
Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
• 37.
Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
o A.
Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
o B.
Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
o C.
Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
o D.
Toate variantele de mai sus sunt adevarate
• 38.
Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si
o A.
Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala
o B.
Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica
monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
o C.
Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii

o D.
Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc

nu poate fi obtinut
• 39.
Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii
mareasca cheltuielile totale, dar:
o A.
Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate
o B.
Cererea de bani a populatiei a crescut
o C.
Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
o D.
Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
• 40.
Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este
eficienta sunt acele intarzieri dintre:
o A.
Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
o B.
o C.

o D.
• 41.
Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor
o A.

agregate
o B.
o C.
o D.

• 42.
Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala
si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara
a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
o A.
PIB-ul nominal
o B.
PIB-ul real
o C.
Nivelul preturilor
o D.
PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
• 43.
In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu
aproximativ:
o A.
10%
o B.
20%
o C.
30%
o D.
50%
• 44.
Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in
medie la:
o A.
9%
o B.
13%
o C.
19%
o D.
30%
• 45.
Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor
o A.
2 ani mai tarziu
o B.
5 ani mai tarziu
o C.
10 ani mai tarziu
o D.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
• 46.
In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au descris
o A.
Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
o B.
Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest

obiectiv
o C.
Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
o D.
Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul

• 47.
O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
o A.
O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor
o B.
O perioada de scadere a preturilor medii

o C.
O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
o D.
Orice reducere a ratei de crestere a PIB
• 48.
Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
o A.

o B.
Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in intreaga

economie
o C.
Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
o D.
Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii economice;

de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa reprezinte o surpriza
• 49.
Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul
o A.
Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
o B.
Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
o C.
Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
o D.
Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
• 50.
Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?
o A.

o B.
Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la

nesustenabile
o C.
Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la

o D.
Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului economic”,
ceea ce a determinat un avant nesustenabil
• 51.
Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe care oamenii
o doresc:
o A.
Sa o consume
o B.
Sa o detina
o C.
Sa o achizitioneze
o D.
Sa o utilizeze
• 52.
Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
o A.
Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
o B.
Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade de timp
o C.
Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
o D.
O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
• 53.
O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al
cererii pentru:
o A.
Venit
o B.
Bani
o C.
Bani si venit
o D.
Valoarea banilor
• 54.
O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea
o A.
Venit
o B.
Bani
o C.
Bani si venit
o D.
Mobila
• 55.
Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
o A.
Doar atunci cand produc dobanda
o B.
Doar atunci cand sunt cheltuiti
o C.
Doar atunci cand sunt economisiti
o D.
Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
• 56.
Detinerea de rezerve de bani:
o A.
Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
o B.
Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura

o C.
Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
o D.
Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
• 57.
Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care
o A.
Rata dobanzii
o B.
Puterea asupra altora
o C.
Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
o D.
Un mod de viata mai luxos
• 58.
o A.
Ar putea fi ocazional inegale
o B.
Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
o C.
Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
o D.
• 59.
o A.
Nu au nicio legatura una cu alta
o B.
o C.
o D.
Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
• 60.
Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a
dobanzii la care:
o A.
Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
o B.
Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
o C.
Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
o D.
Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
• 61.
Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in
o A.
O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

o B.
Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
o C.
Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a

expansiunilor
o D.
Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa
dea cu imprumut din rezervele lor
• 62.
Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda” (grabind
lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de
bani sugera ca:
o A.
Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii
o B.
Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea

o C.
Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor care

apoi ar da faliment
o D.
Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
• 63.
Termenul „politica fiscala” inseamna:
o A.
Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
o B.
Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
o C.
Finantare deficitara
o D.
Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
• 64.
Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop
o A.
Ratei de crestere a stocului de bani
o B.
Ratelor dobanzii
o C.
Cheltuielilor si taxelor de stat
o D.
Profiturilor estimate
• 65.
Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca
managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace
o A.
Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

o B.
o C.

o D.
• 66.
Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor
deciziilor de productie?
o A.
Date neadecvate
o B.
Computere insuficient de performante
o C.
Lipsa interesului pentru aceasta problema
o D.
Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de

• 67.
Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o
o A.

agregate
o B.
o C.
o D.

• 68.
Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica
deveni:
o A.
O mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
o B.
Un mult mai eficient instrument de stabilizare
o C.
Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
o D.
O mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
• 69.
Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
o A.
Interesul public
o B.
Interesele majoritatii
o C.
Interesele celor aflati la putere
o D.
Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
• 70.
Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care
vor produce:
o A.
Beneficii si costuri pe termen lung
o B.
Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
o C.
Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
o D.
Beneficii si costuri pe termen scurt
• 71.
Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care
o A.
Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
o B.
Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
o C.
Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil din punct de vedere politic
o D.
De fapt, acestea vor fi marite
• 72.
Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la
poate face acest lucru deoarece guvernul federal:
o A.
Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
o B.
Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea

o C.
Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de

o D.
Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
• 73.
Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
o A.
Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
o B.
Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii

o C.
Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa

poporului
o D.
Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore

• 74.
Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot
o A.
Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
o B.
Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile de

crestere in cadrul bazei monetare?
o C.
Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit impotriva

posesorilor puterii pe piata?
o D.
Cat de bine functioneaza pietele?
• 75.
Conform manualului, capitalismul global:
o A.
Este un sistem economic si politic
o B.
In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai planificarii

centralizate
o C.
A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta

o D.
A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
• 76.
Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
o A.
Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
o B.
Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite

decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi
oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto,
zidari, etc.
o C.
Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei localitati
o D.
Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
• 77.
In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
o A.
Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
o B.
Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile

specifice
o C.
Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
• 78.
Cursul valutar conventional:
o A.
Este stabilit in mod liber pe piata
o B.
Este similar paritatii metalice

o C.
Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi

o D.
Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
• 79.
Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos
de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri
industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor
bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor
industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost
o A.
105,85%
o B.
6%
o C.
58%
o D.
5.8%
• 80.
Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune
o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
o A.
Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
o B.
Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')

o C.
• 81.
Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze
o A.
Cresterea valorii banilor
o B.
Aparitia inflatiei
o C.
Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
o D.
Aparitia deflatiei
• 82.
Capitalul real:
o A.
Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
o B.
Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
o C.
Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
o D.
Se valorifica in procesul de productie
• 83.
Inflatia reprezinta:
o A.
O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
o B.
Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
o C.
O politica deliberata a autoritatilor monetare
o D.
Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
• 84.
Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
o A.
O directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
o B.
O directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
o C.
O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
• 85.
In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia
7%, atunci:
o A.
Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
o B.
Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
o C.
Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
o D.
Populatia activa este de 10 milioane de persoane
• 86.
Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
o A.
Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
o B.
Sa consume mai mult decat au economisit
o C.
Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
o D.
Contribuie la acumulare de capital
• 87.
Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
o A.
Tranzactii numai cu obligatiuni
o B.
Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor

derularea acestora
o C.
Tranzactii numai cu actiuni
• 88.
Care din urmatoarele intrebari este falsa?
o A.
Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,
o B.
Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
o C.
Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
o D.
Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin

• 89.
Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul
in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe
piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus
sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
o A.
360 USD
o B.
250 USD
o C.
350 USD
o D.
160 USD
• 90.
Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se
numea:
o A.
Nota de hartie
o B.
Card de credit
o C.
Nota de metal
o D.
Bilet la banca
• 91.
O politica fiscala contraciclica va produce:
o A.
Extinderea expansiunilor si recesiunilor
o B.
o C.
Deficite atunci cand creste PIB
• 92.
Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930
a fost aceea ca:
o A.
Deficitele nu sunt bune pentru economie
o B.

o C.
Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
• 93.
Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
catre:
o A.
Comercianti
o B.
Banci
o C.
Bursele de valori
o D.
Agentii guvernamentale
• 94.
Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
o A.
Nu genereaza un „boom” artificial
o B.
Are la baza cresterea economiilor reale
o C.
Creste rata dobanzii de pe piata monetara
o D.
Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
• 95.
Legea lui Okun spune ca:
o A.
Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
o B.
Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
o C.
Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
o D.
Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
• 96.
Recesiunile se produc atunci cand:
o A.
Toata productia este compusa din bunuri omogene
o B.
Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
o C.
Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
o D.
Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
• 97.
Echilibrul monetar determina stabilitatea:
o A.
Ratei somajului
o B.
Cantitatii de bunuri si servicii produse

o C.
Locurilor de munca
o D.
Puterii de cumparare
• 98.
Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
o A.
Usurinta de a fi transportat
o B.
Acceptabilitatea
o C.
Perisabilitatea
o D.
Abundenta
• 99.
O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul
incasat de persoana respectiva in 3 ani:
o A.
25.000 lei
o B.
32.500 lei
o C.
30.000 lei
o D.
3.000 lei
• 100.
În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in
o A.
4,6%
o B.
6,4%
o C.
6,8%
o D.
7,8%
• 101.
Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
o A.
De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar
o B.
De la banca centrala la consumatori
o C.
De la producatori la consumatori
o D.
De la guvern la investitori privati
• 102.
Politica anti-inflationista presupune:
o A.
Reducerea ratei dobanzii
o B.
Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
o C.
Cresterea cheltuielilor guvernamentale
o D.
Abandonarea expansiunii monetare
• 103.
prin:
o A.
Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
o B.
o C.
Vanzarea de obligatiuni de la stat
o D.
Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
• 104.
Somajul frictional:
o A.
Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
o B.
Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice

o C.
Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
o D.
Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a

• 105.
Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
o A.
Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu potentialul

economic si direct proportionala cu competitivitatea
o B.
Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a

o C.
Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor

o D.
Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
• 106.
In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste
o A.
12,4%
o B.
8%
o C.
4%
o D.
124%
• 107.
In sistemul formelor regionale de comert liber:
o A.

o B.
Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale

reciproce
o C.

o D.
Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
• 108.
Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem
o A.
Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
o B.
Incurajarea economisirii
o C.
Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
o D.
Descurajarea consumului public, respectiv privat

• 109.
Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un
cont la termen cum variaza agregatele monetare?
o A.
M1 si M2 scad
o B.
o C.
M1 si M2 cresc
o D.
M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
• 110.
In perioada electorala se va opta pentru:
o A.
Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
o B.
Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe

termen scurt
o C.
Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile

pe termen scurt
o D.
Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
• 111.
Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura
o A.
Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

o B.
Incapatanarii oamenilor
o C.
Faptului ca piata muncii este segmentata
o D.
• 112.
In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld.
euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro,
o A.
90%
o B.
72%
o C.
128,57%
o D.
80%
• 113.
Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200
o A.
o B.
o C.
Castiga 70.000 lei
o D.
Castiga 95.000 lei
• 114.
Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
o A.
Banca Centrala
o B.
Agentie guvernamentala
o C.
Institutie financiara de incredere
o D.
Guvern
• 115.
Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare
achita un credit?
o A.
o B.
M1 si M2 scad
o C.
o D.
M1 si M2 cresc
• 116.
Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
o A.
Populatia somera si polulatia ocupata
o B.
Populatia somera si intreaga populatie a tarii
o C.
Populatia active si populatia somera
o D.
Populatia somera si populatia activa
• 117.
Politicile anti-inflationiste
o A.
Determina scaderea puterii de cumparare a monedei
o B.
Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor

guvernamentale
o C.
Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
o D.
Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare

• 118.
Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
o A.
Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
o B.
o C.
Austeritatea politicilor guvernamentale
o D.
• 119.
Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000
sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000
persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000
renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
o A.
Numarul somerilor este de 1.200.000
o B.
o C.
Populatia activa este de 16.500.000
o D.
Rata somajului este de 6,9%
• 120.
Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”
o A.
Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
o B.
Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
o C.
Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

• 121.
Expansiunea monetara:
o A.
Stimuleaza economia pe termen lung
o B.
Genereaza un boom economic pe termen lung
o C.
Stimuleaza economisirea
o D.
Conduce la cresterea generalizata a preturilor
• 122.
Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
o A.
Rezerva minima obligatorie
o B.
Scaderea ratei dobanzii
o C.
Scaderea ratei inflatiei
o D.
Limitele maxime impuse de catre stat
• 123.
Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
o A.
Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
o B.
Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
o C.
Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
• 124.
Echilibrul monetar reprezinta :
o A.
Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
o B.
Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
o C.
Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
o D.
Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
• 125.
Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
o A.
Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
o B.
o C.
Ar exista in economie mai multa incertitudine
o D.
Populatia ar fi mult mai bogata
• 126.
Politica keynesiana:
o A.
A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
o B.
Reducerea cheltuielilor publice
o C.
A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
o D.
Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor

guvernamentale
• 127.
Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
o A.
Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

o B.
Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
o C.
Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi

• 128.
Detinatorul de actiuni are dreptul:
o A.
De a obtine o dobanda anuala
o B.
De a obtine un venit sigur
o C.
De a obtine devident
• 129.
In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In
o A.
8%
o B.
6%
o C.
6.12%
o D.
106%
• 130.
Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
o A.
Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
o B.
termen lung
o C.
termen scurt
o D.
Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de
cei neorganizati si prost informati
• 131.
Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
o A.
Scaderea gradului de ocupare
o B.
Cresterea volumului de credite acordate
o C.
Reducerea volumului de credite acordate
o D.
Cresterea productiei
• 132.
Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
o A.
O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
o B.
o C.

o D.
Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si

venit
• 133.
Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe
o A.
Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor sale
o B.
Numarul creditelor pe care le acorda
o C.
Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de

economii
o D.
• 134.
Banii:
o A.
o B.
o C.
E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
o D.

• 135.
comerciale:
o A.
M1 si M2 cresc
o B.
M1 si M2 scad
o C.
o D.
• 136.
o A.
Guvernul
o B.
Bancile
o C.
Firmele de brokeraj
o D.
Banca Nationala a Romaniei
• 137.
Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
o A.

o B.
o C.
M1 creste
o D.
Rata dobanzii creste
• 138.
Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara
o A.
M1 si M2 cresc
o B.
M1 creste si M2 ramane neschimbat
o C.
o D.
• 139.
Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
o A.
Scaderea preturilor
o B.
Marirea taxelor
o C.
Inflatia
o D.
Micsorarea impozitelor
• 140.
Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
o A.
Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
o B.
Rata dobanzii scade
o C.
M1 creste
o D.
Creste oferta de bani
• 141.
Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de
o A.
M1 si M2 cresc
o B.
o C.
M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
o D.
M2 ramane neschimbat dar M1 scade
• 142.
Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
o A.
Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

o B.
Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
o C.
Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
o D.
Credite si depozite
l . In lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 8%. În aceste condiții, rata inflației
a. 24%
b. 25,97%
c. 26,82%
d. 27%
2. Dacă nivelul inflației se apreciază prin rata creșterii costului vieții calculată pe baza unui coș de consum
format din: alimente, cu pondere de 40% și o rată a creșterii prețurilor de 30%, bunuri industriale, cu
pondere de 35% și un indice general de creștere a prețurilor de 120% și servicii, cu o rată a creșterii
prețurilor de 14%. Rata inflației este:
a. 39,5%
b. 22,5%
c. 54,66%
d. 21,33%
3. Să presupunem că produsul intern brut din anul tl este constitutit doar din trei categorii de bunuri finale
ale căror prețuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Prețul unitar
Categoria Cantitatea
in anul to in anul tl
15 000 40 70
3 000 20 25
c 400 10 12
Rata inflației este:
a. 50,25%
b. 70,15%
c. 58,15%
d.
4. Politica anti-inflaționistă presupune:
a. Abandonarea expansiunii monetare
b. Reducerea ratei dobânzii
c. Creșterea cheltuielilor guvernamentale
d. Posibilitatea finanțării deficitelor bugetare la costuri reduse
5. Inflația reprezintă:
a. Un efect al funcționării defectuoase a pieței libere
b. O consecință a creșterii generalizate a prețurilor
c. O politică deliberată a autorităților monetare
d. Un stimulent pe termen lung al activității economice
6. Sursa inflației se găsește în:
a. Fixarea unor prețuri prea ridicate de către guvern
b. Dorința antreprenorilor de a-și maximiza profiturile
c. Politica eronată de stabilire a prețurilor de către vânzători
d. Reducerea artificială a ratei dobânzii de către autoritățile monetare
- a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern;

- autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea

stocului de bani;
- cresterea productiei;
- o politica deliberata a autoritatilor monetare;
- un echilibru intre cererea si oferta de moneda;
- ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor

mondiale, este in scadere;
7. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul
coreean asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa
vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de
Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc
acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul
minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu
echivalentul in lire sterline a:
- 350 USD
- sunt interpretate gresit semnalele date de pret;
9. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si
aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
- erau transportabile;
- erau durabile;
- erau rare;
- erau divizibile;
- erau atractive;

- utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul

comertului;
11. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in SUA ajungea in medie la:
- 19%;
12. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se
numea:
- bilet de banca;
- rezerva minima obligatorie;
- populatia somera si populatia activa;

15. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul
- este posibil sa difere in mod substantial;
- mai mult de un dolar sub forma de bani noi;
17. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

- abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor

sale;
- M1 scade dar M2 nu se modifica;
19. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind

lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani
sugera ca:
- bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor
legala pe parcursul recesiunii;
20. Banii:
- reprezinta un mijloc de schimb general acceptat;
21. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

- recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia;
- actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile

si productia;
- inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme.
- Banca Centrala;
23. Expasiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
- reduce rata dobanzii de pe piata monetara;

- o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie;
- ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor

derularea acestora;
- si rezerve excedentare;
27. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

- atat pentru M1, cat si pentru M2;
28. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
- 12,4%
economie reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun,
rata estimata a somajului este de:
- 7.8%
30. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
- sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive;
- extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica

monetara reductionista, care au facut inevitabila criza;
32. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este
acela ca:
- astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata

in circulatie;
33. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale

au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
- procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale;

dificila:
- deoaree la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,

care s-ar putea afla in conflict;
- deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala

ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele;
- deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale;
-deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei
de bani la un moment dat.
35. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care

vor produce:
- beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung;
36. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar
ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:
- recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia;
- actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile

si productia;
- aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme.
37. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
- le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare

privind bugetul;
- care ofera beneficii doar unui grupuri de interese bine organizate si informate pe un
termen scurt;
- acceptabilitatea;
- diminuarea creditelor pentru bancile comerciale;

- incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii

astfel incat sa poata genera instabilitate economica;
- mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale;
44. Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au
intrat in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
- 10 ani mai tarziu;
45. Principiul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg
- flexibilitatea care insoteste lichiditatea;
- Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezevele lor;
- oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare;
- apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a

identifica un altul, mai bine platit;
- M1 creste;
- ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit;
- bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite;
- dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor;

cantitatea de moneda, Aceasta masura are drept consecinte:
- aparitia inflatiei;
54. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem
- stimularea investitiilor, publice si private deopotriva;
55. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii
pentru:
- venit;
56. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc
de munca si 50.000 emigreaza atunci:
- populatia ocupata este de 15.000.000;

57. O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
- o incetinire neintentionata si pertubatoare a ratei de crestere economica;
- distorsionarea preturilor relative;
- politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia:
60. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld.
euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta
comerciala prezinta o rata de acoperire de:
- 80%
- nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor

guvernamentale;
63. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele
de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
- un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor;
- Banca Nationala a Romaniei;
65. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca
preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
- bani;
66. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani
pentru ca:
- toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile;
67. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse":
- ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta;
- este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori

economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi;
- volumul de moneda aflat in circulatie a scazut;
- extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza cresterea

investitiilor in afaceri neprofitabile;

- cererea de bani a populatiei a crescut;
- populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite;
- bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate.
- obligatiile institutiilor de incredere;

- o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale;
- reduce rata dobanzii de pe piata monetara;
- pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie – capital si munca;
- inflatia;
informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie
pentru a avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
- faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului;
78. Termenul „politica fiscala" inseamna:
- manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala;
79. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani

pe perioada nedeterminata?
- abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor

sale;
80. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este
aceea de:
- a le constrange capacitatea de a crea bani;

- deficite atunci cand scade PIB;
82. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a
fost aceea ca:
- deficitele sunt bune pentru economie;
83. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune
de acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:
- cat de bine functioneaza pietele?;
- tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calitate, ce nu pot fi oferite decat

de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, cum ar fi
- acordarea de imprumuturi din rezervele in exces;
- exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei;
87. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

- procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale;
88. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul

- sunt intotdeauna si in mod necesar egale;

89. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei
obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de
persoana respectiva in 3 ani:
- 30.000 lei;
90. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea
bani prin:
- cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat;
91 . Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop

- Cheltuielilor si taxelor de stat;
- au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale;
93. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor
alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost
de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata
inflatiei.
- 5.8%

- este un sistem economic si politic;
95. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea
inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
- PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt;

aproximativ:
- 30%;
97. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?
- nici M1, nici M2 nu se modifica;
98. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o

decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
- nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii;
- barterul;

- rata de discount;
- de a obtine dividend;
- o directie ascendenta ( o piata”sub semnul taurului” sau bull market);
- emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala;

- recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate;
- prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excentului si deficitului de lichidati bancare;
lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe
baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul
actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca
Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor
operatiuni:
- castiga 95.000 lei ;
107. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de
catre:
- banci;
daca ati putea:
- convinge oamenii sa utilizeze bani creati de voi ca mijloc de schimb;
- facand imprumuturi;
- diminuarea cerintelor privind rezervele legale;
- extinderea creditelor pentru bancile comerciale;
- achizitionarea de obligatiuni de la stat;

111. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:
- bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele;
112. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont
la termen cum variaza agregatele monetare?
- M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica;

- mareste rezervele bancilor comerciale;
114. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
- numarul somerilor este de 630.000 de persoane;
- doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti;

- procesului de restructurare permament pe care il cunoaste economia;
- prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare;
- apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile;
119. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele

- statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile;
- conduce la cresterea generalizata a preturilor;
- un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade
de timp;
- de la ultimii utilizatori ai „banilor iefitni” la sectorul public si sistemul bancar;
123. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de
- M2 ramane neschimbat dar M1 scade;
- interesele celor aflati la putere;
- functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci;
- puterii de cumparare;
127. Politica anti-inflationista presupune:
- abandonarea expansiunii monetare;
128. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand,
fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest
lucru deoarece guvernul federal:
- are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea

mijloace cu care sa achite datoriile;
- este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina;
- va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie;
- este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina;
- sa economiseasca in vederea unui consum viitor;
- acela ca erau mai mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului
continut de monede;
132. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:
- achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni;
- publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri;

reprezentat de:
- depozitele verificabile;
135. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg
- flexibilitatea care insoteste lichiditatea;
136. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o

doresc:
- sa o detina;
- banii respectivi sunt scosi din circulatia economica;

- este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil
din punct de vedere politic;
139. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor
- operatiunile de piata libera;
- 6.12%;
- promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere;

- permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$;
143. Capitalul real:
- se valorifica in procesul de productie;
- capacitatea indvizilor de a asigura cooperarea;
- parasirea voluntara a locului de munca;
- rata dobanzii scade;
- il determina pe angajator sa recurga la concedieri;
148. Inflatia
- distorsioneaza sistemul preturilor relative;
149. Pe o piata financiara eficienta
- preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel incat
orice noua informatie sa fie integrata in pretul titlului;

- inflatiei;
151. Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de astazi?
- promisiuni de plata;
- atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii;
153. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer:
- M1 creste si M2 ramane neschimbat;
- nu are nicio influenta asupra cursului titlurilor de valoare;
- vieaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional bine;
- nivelul de reglementare caracteristic;
157. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare
achita un credit?
- M1 scade dar M2 nu se modifica;
problema somajului:
- interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii agregate;

- populatia ocupata minus somerii;
160. La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30;
- politicile monetare expansioniste din anii 1920;
- absent politicilor;
- rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
163. In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933, Keynes
sustinea faptul ca:
- excendetele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an fiscal;
- desi are numeroase domenii in care decide prin institutii proprii, supranationale, in
nici un domeniu nu are competente exclusive;
- consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele redusse ale
dobanzii;
- pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari
si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea de rambursare a
depozitelor;
167. Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se desfasoara:
- anticipat fata de cerere;
- modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
deoarece:
- cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora

pe piata bursiera;
- migratia definitiva;
- persoana care se afla in cautarea unui loc de munca;
172. Jobberul:
- stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie pe panourile
bursei, pe baza ordinelor transmise de brokeri;
- reducerea ritmului expansiunii monetare;
174. Prin programul sau Keynes propunea:
- o politica fiscal pentru a corecta recesiunile;

- o reducere a incasarilor fiscal cand scade PIB-ul;
- contraductiilor sale interne;
- reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
- sunt atragatoare pentru alegatori;
- este utilizat pentru a calcula corect repercusiunile pentru schimb asupra

competivitatii unei economii;
- rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;
- sa detina mai multi bani in numerar;
- sa consume mai mult decat au economisit;

184. Operatiunile cu prima compusa „a la baisse”:
- ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea

contractului;
- sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti;
186. Inflatia actioneaza ca un impozit deoarece:
- se produce un transfer al puterii de cumparare intre primii si ultimii utilizatori al

insemnelor monetare;
187. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza, in 2012, incasari de 11.400 mld. EUR si
plati de 12.650 mld EUR. In aceste conditii, balanta de plati a Ungariei prezinta,
pentru anul 2012:
- un deficit de 1.250 mld EUR;
188. Balanta de plati a Romaniei evidentiaza, in 2012, incasari de 24.500 mld. EUR
si plati de 25.200 mld. EUR. In aceste conditii, balanta de plati a Romaniei prezinta,
pentru anul 2012:
- un deficit de 700 mld. EUR;
189. Majoritatea covarsitoare a schimburilor, din punct de vedere monetar, se

desfasoara:
- prin intermediul conturilor curente si cecuri sau bilete la ordin;
- partea din profitul unei societati pe actiuni;
191. Operatiunile pe piata financiara secundara sunt mijlocite de cele mai multe ori
de:
- bursele de valori;
192. Reprecierea reprezinta:
- cresterea cursului de piata al unei monede;
193. Masa monetara totala aflata in circulatie scade atunci cand:
- creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare;
194. Pe piata bursiera oferita de titluri:
- provine din partea detinatorilor titlurilor;
195. In perioadele de recesiune, ca masura de precautie:
- populatia prefera sa detina cat mai putini bani in numerar;
196. Comertul international:
- este specific economiilor deschise;
197. Politicile fiscale si monetare expansioniste vor determina, pe termen scurt:
- cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare;
198. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata;
- bursele de valori reduc concurenta dintre firme;
199. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
- cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare;

- ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de baza;
201. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
- protectia fata de produsele realizate in strainatate poate avea si efecte pozitive

asupra economiei, dar costul de oportunitate este ridicat;
202. Echilibrul monetar determina:
- stabilitatea preturilor;
203. Politicile fiscale si monetare contractioniste:
- vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina
modificarea nivelului preturilor;
204. Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori:
- sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii

intereselor angajatilor, angajatorilor si uneori ale puterii publice;
205. Cotarea directa:
- este data pentru o unitate sau 100 unitati in moneda straina, transformate in suma
corespunzatoare in moneda nationala;
206. Emigrarea:
- antreneaza efectele nefaste asupra capitalului uman;
207. Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:
- actiuni si obligatiuni;
208. Decalajele de timp dintre masurile de politica monetara sau fiscala si efectele
lor:
- vor infleunta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina
modificarea nivelului preturilor;
209. O persoana se incadreaza in categoria somerilor daca:
- ramane fara loc de munca, si se afla in cautarea unui alt serviciu;
210. Cand pretul capitalului scade:
- costul productiei scade, ducand la scaderea ofertei de bunuri si, implicit, la

scaderea canitatii cerute de forta de munca, ceea ce se numeste efect de scara
negativ;
211. Cand rata dobanzii scazute in mod artificial incepe sa creasca oamenii de
afaceri constata:
- ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari;
212. Atat timp cat individul prefera castigurile salariale suplimentare timpului liber,
atunci:
- avem de-a face cu un efect de venit negativ;
- in comertul international, tendinta este de crestere a nivelului productiei medii in

cazul economiilor in dezvoltare;
214. Populatia activa are printre componentele sale:
- someri;
- populatia ocupata;
215.Migratia zilnica:
- poarta, de asemenea, numele de navetism;

216. In conditiile in care cursul de schimb exprimat in moneda nationala creste:
- exporturile devin mai ieftine;
- importurile devin mai scumpe;
217. In conditiile in care cursul de schimb exprimat in moneda nationala scade:
- exporturile devin mai scumpe;
- importurile devin mai scumpe;
218. In cazul unui deficit al balantei de plati:
- moneda respectiva se va deprecia;
- scaderea cursului de piata al unei monetara;
220. Inflatia este generata de:
- banca centrala, care injecteaza prea multi bani in economie;
221. Suma inflatiei se gaseste in:
- reducerea artificiala a ratei dobanzii de catre autoritatile monetare;
222. In functie de scopul si durata deplasarii, migratia temporara poate fi:
- migratia zilnica;
- migratia sezoniera;
- migratia de week-end, denumita si migratiune turistica;

Grile Macro

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Macro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADEVARAT SI FALS

6. Produsul National Net (PNN) include si consumul de capital fix (CCF):

7. Exista o singura metoda de calcul a indicatorilor macroeconomici, si anume metoda produsului

11. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Intern Brut.

12. Consumul intermediar nu este inclus in Produsul Global Brut.

13. Investitia neta nu este inclusa în Produsul Intern Brut.

14. PNB nu poate fi egal cu PIB.

22. Amortizarilor servesc doar la inlocuirea capitalului fix, nu si la cresterea economica.

23. Progresul tehnic este un factor direct al cresterii economice.

31. Tipul extensiv de crestere este specific tarilor avansate economic.

34. Progresul economic reprezinta un efect, in timp, al cresterii si dezvoltarii economice.

38. Subdezvoltarea nu are nimic in comun cu numarul si cresterea populatiei.

40. Subdezvoltarea nu este determinata exclusiv de absenta resurselor de crestere economica.

48. Este corecta relatia: V = E + C .

49. Investitiile brute insumeaza resursele inainte de a fi corectate cu influenta preturilor.

50. Intotdeauna rata consumului ia valori pozitive si supraunitare.

51. Este corecta relatia: c + e = 1 .

52. Este corecta relatia: c’ + e’ = 0 .

54. Multiplicatorul investitiilor este intotdeauna un coeficient subunitar.

56. Multiplicatorul investitiilor nu se aplica si in cazul reducerii volumului investitiilor.

60. Ciclicitatea este o forma intamplatoare , nespecifica in evolutia fenomenului economic.

61. Ciclicitatea nu este determinata doar de cauze si factori infrastructurali si structurali.

62. Interventia factorilor manageriali ajuta doar la eliminarea recesiunii.

63. Ciclul economic este un fenomen unidimensional.

64. Ciclurile decenale sau Juglar se mai numesc si cicluri de afaceri.

65. Ciclurile Kondratieff se mai numesc si cicluri seculare.

66. Ciclul Kitchin nu este o forma particulara a ciclului Hanau.

68. Amplitudinea ciclului economic se calculeazã astfel:

unde: PIBc = PIB in punctul de contractie

70. Investitiile indeplinesc un rol major in mecanismul ciclicitatii economice.

73. Pe termen scurt, introducerea progresul tehnic nu genereaza somaj.

74. O cauza a cresterii somajului o reprezinta ieftinirea creditului.

75. Masurarea somajului presupune estimarea nivelului si structurii lui.

76. Politicile de combatere a somajului se impart in politici active si politici pasive.

79. Nu orice crestere a pretului inseamna inflatie.

82. In forma absoluta, inflatia se masoara ca masa monetara.

85. Pentru a combate inflatia se impune interzicerea emisiunii de moneda suplimentara.

88. Exista 2 tipuri de venituri bugetare: fiscale si nefiscale.

89. Taxa pe Valoarea Adaugata este un impozit indirect.

90. Impozitul pe dividende este un impozit direct.

92. Politica anticriza de relansare (GO) se aplica in conditii de boom economic.

93. Serviciul datoriei nu inseamna rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor aferente.

94. Veniturile bugetare din impozite depind de performantele economice.

99. Principalele instrumente de lupta impotriva coruptiei sunt institutiile statului.

100. Veniturile bugetare se alcatuiesc in totalitate din resurse fiscale si nefiscale.

101. Politica bugetara este incompatibila cu deficitul bugetar.

104. Politica anticriza de rigoare este aplicata in doua etape:

106. Serviciul datoriei publice consta numai in rambursarea imprumutului.

113. O cauza subiectiva a inegalitatii veniturilor o constituie discriminarea de catre patroni.

116. Modul de viata nu are nici o tangenta cu stilull de viata.

118. Stabilitatea macroeconomica asigura, impreuna cu un cadru legislativ adecvat, credibilitatea

121. Intre PIB/locuitor si indicele dezvoltarii umane nu exista o diferenta semnificativa.

5. Echilibrul macroeconomic exprima starea de concordanta relativa dintre _______ si oferta

9. ____________ reprezinta cresterea economica in stransa corelatie cu respectarea legilor mediului

14. Veniturile formate in procesul repartitiei secundare (redistribuirii) se numesc venituri de

15. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc investitii de_______________ .

24. Politica de ______________ reprezinta ansamblul masurilor ce se aplica in fazele de incetinire

25. In perioada de expansiune economica, Keynes recomanda ______________ impozitelor.

28. Somajul ciclic este generat de evolutia ________ economic

44. Multiplicatorii bugetari reprezinta efecte ale politicii de ____________ bugetara.

51. Inegalitatea veniturilor este o consecinta naturala a functionarii _________.

56. ___________ economica presupune desfiintarea controlului autoritatilor asupra productiei si

59. Diviziunea mondiala a muncii exprima procesul obiectiv de ______________ a economiilor