Sunteți pe pagina 1din 3

POLINOAME (2)

1. Rădăcinile polinoamelor. Teorema lui Bézout.

Definiţia 1

Fie f un polinom nenul cu coeficienţi complecşi. Un număr complex, se numeşte


rădăcină a polinomului f dacă f (a) = 0 .

Exemple

1. Numărul 2 este rădăcină pentru polinomul

pentru că f (2) = 0.
2. Numărul i este rădăcină pentru polinomul pentru că
.

Observaţie

 Pentru a afla rădăcinile unui polinom

f se rezolvă ecuaţia f (x) = 0 ; spre exemplu, pentru a afla rădăcinile polinomului


vom rezolva ecuaţia şi găsim rădăcinile
polinomului .

Teorema lui Bézout

Fie un polinom nenul. Numărul este rădăcină a polinomului f dacă şi numai


dacă X – a divide f .

Exemplu

Polinomul având rădăcinile se va divide atât prin X – 1 cât


şi prin

X – 2.

3.Relaţii între rădăcini şi coeficienţi (formulele lui Viète)

Formulele lui Viète

 Pentru polinomul de gradul III, , cu rădăcinile ,


relaţiile lui Viète sunt:
.

Exemplu

Să se determine rădăcinile polinomului , , ştiind că


produsul a două rădăcini este egal cu 4. Aflaţi în aceste condiţii şi parametrul a .

Rezolvare:

Relaţiile lui Viète în acest caz sunt:

; ştiind că . Atunci din vom avea că


. Cum – 2 este rădăcină a lui f rezultă că f(-2) = 0 adică
.

Pentru a afla celelalte două rădăcini avem două metode:

Metoda I. (relaţiile lui Viète)

Înlocuim în prima relaţie, vom avea sistemul ale cărui soluţii vor fi
.

Metoda II. (Horner)

Cum - 2 este rădăcină a lui f rezultă că (X + 2) divide pe f . Cu schema lui Horner aflăm
câtul împărţirii lui f la (X + 2) şi polinomul se va scrie descompus f =
. Rezolvând ecuaţia .

Exerciţii propuseA. (uşoare)

1. Să se arate că polinomul
se divide la X – 1 .
2.Să se determine parametrul
m , astfel încât polinomul să se dividă la X – 2.
2. Să se determine rădăcinile polinomului ştiind că are rădăcina

3. Să se determine ecuaţia de gradul cel mai mic ştiind că are rădăcină dublă pe 1 şi
rădăcini simple 2 şi – 3.
4. Fie polinomul . Să se determine rădăcinile
polinomului ştiind că .
5. Să se determine ordinul de multiplicitate al rădăcinii 2 pentru polinomul

B. (nivel mediu)

6. Să se determine a , b , c astfel încât polinomul


să se dividă la .
7. Să se determine parametrii a şi b ştiind că polinomul
are rădăcină dublă .
8. Să se determine ordinul de multiplicitate al rădăcinilor 1 şi – 1 pentru polinomul

.
9. Să se determine m astfel încât suma a două rădăcini ale ecuaţiei
să fie egală cu 1.
10. Să se determine m astfel ca o rădăcină a ecuaţiei să fie dublul
altei rădăcini.
11. Să se rezolve ecuaţia

ştiind că rădăcinile sale sunt în progresie aritmetică.


12. Să se rezolve ecuaţia

ştiind că suma primelor două rădăcini este egală


cu opusul mediei aritmetice a celorlalte două.

S-ar putea să vă placă și