cenrmun. DE BESURSE $1 ASISTENTA. cons Locatitates Targudia, Str. Barsesti, Nr. 214 B, Codut Postal 210 001, Judetut Gord ‘Telefon / Fae: 0253/210 313, e-mail offices racer] 10, web: httpe/ /www.c}r=eg0r} TO weta/ 04-10 202.3 wt Wa Ja jh Cove CAMPANIE EDUCATIONALA Saptamana tolerantei si integrarii 416 - 26 noiembrie 2022 Ziua Internationala a Tolerantei $i Integrarii - 16 noiembrie 2022Argument UNESCO a declarat ziua de 16 noiembrie a fiecdrui an ca fiind Ziua International’ a Toleranfei. in conformitate cu declarajia adoptaté de UNESCO in 1995: “Toleranfa este respectul, acceptarea gi aprecierea bogittiei si diversitijii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie si manierelor de exprimare a caliti{ii noastre de fiinfe umane. Ea este fncurajaté prin cunoasterea, deschiderea spiritului, comunicare gi libertatea gindirii, constiintei si credinfei. Toleranta este armonia in diferente, Ea nu e doar o obligatie de ordin etic, ci si o necesitate politica si juridic’. Toleranta este o virtute care face ca pacea si fie posibild si care contribuie la inlocuirea culturii razboiului cu o culturt a pai.” in plus, “Toleranta nu € nici concesie, nici condescendenta ori indulgent, Toleranta este, mai ales, o atitudine activa generat de recunoasterea drepturilor universale ale persoanei umane si libertajilor fundamentale ale altora”. “Toleranja e responsabilitatea care susfine drepturile omului, pluralismul (inclusiv pluralismul cultural), democratia si Statul de drept. Ea implica respingerea dogmatismului si absolutismului si confirmi normele enunjate in instrumentele internationale cu privire la drepturile omului.” Pentru a celebra Ziua Internafionali a Tolerantei, CIRAE Gorj va desfisura in perioada 16 - 26 noiembrie 2022 o serie de activitati de consiliere psihopedagogic’ care vizeazi formarea comportamentelor si atitudinilor tolerante pe baza cirora elevii si acfioneze cu fnfelegere si responsabilitate in diverse ciroumstanfe ale vietii. Activititile vor oferi elevilor posibilitatea de a invaja si construiasca relajii bazate pe toleranta, infelegere si solidaritate, si respecte demnitatea fiecdrei persoane. Scop: ‘© Dezvoltarea capacitii elevilor de a dialoga si de a coopera cu ceilalti in conditiile acceptiirii pluralismului si valorizarii pozitive a diferenjelor, Obiective: ‘* Acceptarea diferenjelor si constientizarea aseménatilor; ‘+ Manifestarea unor atitudini pozitive faya de sine si fayai de ceilalti; + Exersarea de citre elevi a atitudinilor si comportamentelor tolerante; © Cultivarea spiritului de acceptare, cooperare, tolerant. Grup-tinti: + Principal — elevi din clasele I - XII + Secundar — cadre didactice, parinfi, comunitatea localValorizare: Rezultatele activitiilor desfisurate (fotografi, produse ale activitatii, impresii, concluzii, filme, recomandari) vor fi promovate pe contul de facebook a campanici: hitps://www facebook.com/saptamanatolerantei, Profesorul consilier scolar apeleaz la platformele scolare si la alte modalititi de comunicare online ( WhatsApp, messenger etc.) pentru desftigurarea in regim online @ activititilor campaniei. PACHET DE RESURSE 2 Va oferim un set de exercifii adaptate pentru activitatea online din care putesi selecta conform specificului grupului de implementare (nivelu! clase, specificul categoriei de varsta), obiectivelor urmirite, timpului disponibil si stiului propriu. Perioada de desfagurare se incadreazi in intervalul de timp (16 - 26 noiembrie 2022). Sugestii de activititi pentru perioada 16-26 noiembrie 2022: MATERIAL INFORMATIV-MOTIVATIONAL PENTRU PARINTI( VEZI ANEXA3) Pliantul poate fi postat pe grupurile de comunicare ale pirinjilor. Poate fi adaptat cu informatii, imagini suplimentare. Profesorul consilier sheruieste elevilor figa: Cuvinte ascunse si fi invitt pe levi si descopere pe orizontala si pe verticala cét mai multe cuvinte cu sens, din grila de litere. Se explicé elevilor ca aceste cuvinte definese conceptul de toleranta. Se analizeazé si se descopera eventual si alfi termeni cu conotafie asemandtoare. Figa: cuvinte ascunse A B U N A) vy] oy I N T A Ss Cc A| B ul oN x 7 aT E D ¥ mttet Py Ty ET Ty Ef NT EL wet eL alc rl TL AL | ey eae | os) FT Ue J at-RT my oy ON] oF] El oT] tl OF o; it eit eT eT a | OS OS® N E| D| I vier et s| i] ti 4i Tl ® )N ul Ss Rr aly py at Ry OE] OM] Oo?ey tT F 1] N] T| E| Povestes omulefului de lemn Profesorul consilier citeste elevilor povestea: fntr—un finut indepirtat locuiau niste omulefi mici, din lemn, cioplifi tofi de un témplar pe nume Eli, Acesta igi avea ateliorul pe un deal, de a a efrui tnaljime se vedea intreg satul, Fiecare omulef era altfel. Unii aveau nasul mare, alfii aveau ochii mari. Unii erau inalyi, alii erau scunzi. Unii purtau palirie, alfii purtau costum. fnsA doua lucruri le erau comune: tofi eran ficufi de acclasi témplar gi traiau in acelagi sat. De dimineaja pana seara, zi de zi, omulefii ficeau un singur lucru: lipeau etichete unul pe celalalt, Fiecare omulet avea o cutie plind cu stelufe aurii si o cutie plind eu bulinuye negre. Cét era ziua de lunga fi vedeai pe strazile satului lipind stelufe sau buline unul pe cela. COmuletii drigufi, din lemn lustruit si frumos vopsifi intotdeauna primeau stelufe, dar aceia din lemn necizelat, cu vopseaua strita, mu primeau deciit_buline, ‘Tot stelufe primeau si cei talentafi; unit puteau tidica greutati deasupra capului, alfii putea siti peste cutiitnalte, Mai erau unii care stian cuvinte dificile, iar alfi care ofintau c€nteve frumoase, Acestora toati Iumea le daidea stelufe aurii, Asa se face cd unii omule{i aveau trupul plin de stelufe... Ori de efte ori primeau cfte o stelui se simfeau att de bine tnedt isi doreau A mai faci ceva ca s& poatd primi ined una. ‘Alsi inst mu stiau s& facd prea multe lucruri si aveau parte doar de buline. Pancinello era ‘unul dintre acestia din urma. ‘Tot timpul incerca s& sar eft mai sus, ca alii dar intotdeauna cea la plant, lar ofnd ceilati fl vedeau jos se adunau buluc in jurul lui si lipeau buline pe el. De multe ori se mai si zotria in cldere, lcru pentru care mai primea buline negre. lar dupa accea cfnd inoerca sile explice omuleflor de ce ciause mereu spunea cite o neghiobie si tofi se tngrdmédeau sé lipeasc si mai multe buline pe el. Dupé tn timp avea att de multe incdt nu mai voia st ast pe strada, se temea of va face iar cova anapoda: cine stie, 0 si-si ute pildria sau 0 s& calce fntr-o baltd.. si imediat 0 si primeasea bulinuje!!! ‘Adevairul este c& avea att de multe buline inet ceilafi omulefi veneau si fi ipeaw altele ‘fra nici un motiv. |Merita muljimea asta de buline negre”, fi spaneau omulefii unit altora. «Este clar c& nu e bun de nimic!” Dupi un timp Pancinello a ajuns si ereada ce se spunca despre elAsa este, nu sunt bun de nimic!”, isi spunea el. fn rarele dati cand iegea din casa states cucei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei se simfea mai fn largul lui. intr-o zi, se intélni cu un omule} total diferit de ceilalfi: nu avea nici stelufe, nici buline. Era din lemn si atft, Era o fata pe nume Lucia. ‘Sa nu credefi c& oamenii nu incercau sé lipeasca etichete si pe ea! incercau numai c& nu rimAneau lipite ci c&deau. Fiinded nu avea nici o bulind, unii o admirau atdt de mult ineat se gribeau si-i lipeascd o stelufa. Dar nici una nu stitea lipita. Aljii ins& o priveau cu dispret fiindcd nu avea nici o stea i atunci vroiau si ti lipeascd o bulind dar si aceasta cfidea imediat. Ca ea vreau si fiu”, fi trecu prim minte lui Pancinello. . Nu mai vreau si primesc etichete de la ceilalti!” Aga c& o intreba pe Lucia cum se face ca ea nu are nicio etichetd., Eu cred despre mine c& sunt 0 persoan speciala si cred cf gi tu esti o persoand tare deosebital” S& stii un Tucru cei din jurul tu vor avea pareri diferite despre tine, dar cel mai mult conteaz ce crezi tu despre tine. Etichetele se lipesc doar daca le consideri importante. Dacé tu nu te respecti, nici ceilalfi nu te vor respecta. Dacé tu nu te consideri important, nici ceilalfi nu-fi vor acorda importanja. Daca tu nu te iubesti, nici ceilalfi nu te vor iubi. Totul pomneste de la tine, din interiorul tu, de la relatia si comunicarea eu tine insufi impacd-te cu tine insuji, cu cea ce esti tu, cu esenfa fiinfei tale, dact vrei si+ti fie bine. fncepe prin a crede c& nu esti nici inferior, nici superior celorlalti. Esti TU, unic si special. Fii méndru de tine, apreciazi-te, repeti-{i intruna ci MERITI"”, Sunt special chiar dact nu pot ridica greuttfi deasupra capului, chiar dac& mu pot siti poste cutii inalte, chiar daci mu stiu cuvinte deosebite sau cdntece frumoase?” And si primeasc& rispunsul Luciei, o bulini deja ciizuse. Profesorul consilier cu elevii discut& despre importanta increderii in sine, a cunoasterii de sine, Se sheruieste Anexa 1 gi elevii sunt invitafi st-si imagineze cf trebuie si noteze pe stelufi mesajul ,Sunt special pentru cé...". Elevii sunt invitati pe rind sa precizeze ce ar nota pe stelugs. De asemenea figa va fi transmisi elevilor online. Bi vor decupa o stelufa , vor serie mesajul Esti special % Povestea ,,Juciiriile fericite!” .” si vor darui unei persoane pe cate ei o consider’ special. Pentru inceput li se adreseazi elevilor urmitoarele intrebari: 1. Ce jucttiijocuri preferate aveti? 2. Cafi dintre voi au frati/surori? Se lectureazA urmitoarea poveste:Au existat doi frati care dormeau in eamere separate $i fiecare dintre ei avea jucariile sale, Atunci céind cineva venea in vizitd si intra in camera fratelui cel mare se minuna din cauza dezordinii; toate juciriile erau pe jos: mingea in pat, soldatelul Inga dulap, cu picioarele tn sus, piesele de puzzle amestecate, inet cu greu reuseai si-ti dai seama cirui puzzle apartin, ursuletii impreun’ cu masinutele, sub pat hainutele papusilor. Oriunde paseai, pe tot covorul, 1ngé pat ori lang’ fereastra sau usa, giseai céite 0 juctrie, Daca, in schimb, cel venit in vizita intra in camera m inului, rimnea uimit de ct ordine exista. Cand copilul se juca, il puteai vedea cu efteva juctrii in jurul lui, iar celelalte, aSezate frumos pe rafturi, fntr-o sear, atunci cnd am&ndoi copiii dormeau, jucirile au inceput s& vorbeasca intre ele, Comunicau una cu cealalti printr-o spartura din peretele ce despartea camerele in care dormeau copiii. Din camera celui mare, jucdriile se pléngeau de comportamentul copilului: - Toata ziua tipa la noi, ne arunc& $i ne trante$te. Ma aruncd de perete fiinded sirena pe care © am nu mai cnt frumos, S-a stricat $i am nevoie de reparatii, dar el nu s-a gandit la asta, ei m-a aruncat direct jn perete, spunea masina de politic, - Nici mie nu mi-e prea bine, Mi-a rupt scar pe care urcau pompierii in cladire ca si salveze oamenii din incendii, spunea masina de pompieri Jucdtiile din camera copilului ordonat se minunau de eta suferintz au parte prietenii lor. Le era chiar greu si le spund c& cel mic are grija de ele, le curaits o dati pe siptiménd $i le da parintilor la spailat, c& p&pusilor li se schimba hainele gi sunt pieptdinate $i aranjate frumos, c& maSina de politic ¢ gata oriednd de vreo interventie, iar ursuletii stau impreuna, toata familia, pe raft, atunci cAind nu sunt luati la joacd, Pe bund dreptate, jucdriile mezinului erau fericite din cale afara”. Povestea este spusit copiilor fara a se oferi un final, tocmai pentru a-i provoca la discufii. lati cAiteva intrebii 1, Ce credefi ca s-a intmplat cu jucirile in seara aceea? 2. Care a fost decizia jucdriilor nefericite? Au rimas in continuare alaturi de copilul dezordonat sau au hotardt si se mute in camera celui mic? 3. Cum credefi c&i s-a simtit copilul cel mare, cdnd s-a trezit dimineata $i $i-a vazut camera goal, fara jucdrii? 4, Dacé ai fi politistul care conduce magina de polifie cu sirena defecta, cum l-ai amenda pe copilul care te distruge? Ce pedeapsa ai alege pentru el? 5. Cu care dintre cei doi copii crezi cd semeni? 6. Cum crezi c& se simt juctriile tale? Sunt fericite sau triste? Sufera ori sunt bucuroase atunei efind te joci cu ele?Profesorul consilier le sheruieste elevilor cele 4 cazuri. Elevii le dezbat si rispund la intrebar. ‘in continuare se sheruieste elevilor figele de lucru ,,Daca eu ag fi in ,,situafia ta”, as fi simtit, 45 fi gindit, m-as fi comportat...!”, pe care profesorul consilier le va_posta pe whatsApp-ul / messengerul clasei / clasa virtualA. Elevii completeazi una din cele patru fige la alegere gi o {neared pe grupurile de comunicare online de la nivelul clasei. Emel Emel este o fetif’ turcoaic’ cu ochii migdalati si pArul negru stralucitor si s&ntos. Pasiunile ei sunt dansul gi patinajul. De curdnd, a implinit 9 ani gi a primit o egarfa rosie de prins la mijloc, ce fi infrumusefeaz miscarea in dans. Locuieste intr-un cartier frumos din Constanja. Langit casa ei, are vecini turci, titari, greci, dar si romani. Atunci cdnd iese afard se joacd cu cei de aceeasi etnie, care par si 0 infeleagi mai bine, stiindu-i familia si obiceiurile. De ceva vreme suferi ca la scoala unii colegi si-au sirbatorit ziua de nastere si nu au invitat-o, spundndu-i ca este turcoaica. Ce eredefi ci a gindit Emel in momentul in care nu a fost invitata de colegi? Istvan Istvan are 12 ani gi este ungur. Este un bun sportiv, ce a obfinut mai multe medalii la atletism. Recent s-a mutat la 0 scoali din orasul Targoviste. Ar dori s& povesteasca de succesele lui, dar de multe ori se simte stanjenit, deoarece nu stie prea bine romAneste. Copiii rad de el si il imitd, Pe zi ce trece simte cd este tratat altfel de noii colegi si a inceput din ce in ce mai mult sf fie singur. Pasiunea pentru sport nu mai este suficient pentru a fi bucuros si implinit. P&cinfi fl vid deseori trist si rd prieteni. inchipuifi-va cum ar trebui si reactioneze Istvan fai de colegii lui de clas& ? Rada Rada este in clasa I la o scoala din cartierul Ferentari, Bucuresti, Face parte dintr-o familie de rromi cu multi frafi. Parinfii ei de multe ori nu au avut bani sa ii cumpere lucruri pe care gi le- ar fidorit, Vine la scoala imbriicati modest. Sti singur’ fn banca pentru c& nu a vrut nimeni si stea aldturi de ea. Cu toate acestea, colegii ei nu o chemi si participe la jocurile lor si de multe ori evita s& colaboreze cu ea in echip& la diferite activitaji, Doamna invafétoare a remarcat-o in pauze ci deseneazi foarte frumos. Pe foaie, se desena pe ea, la joacd, inconjurata de multi copii, Lucririle ei au fost afigate la panoul de expozifie al clasei. Ce credeti cd a determinat-o pe Rada si deseneze multi copii impreuni cu ea? David David este un baiefel firav de 10 ani, are paul ca focul si pistrui ce fi acopera nasul si obrajii. Eleste evreu si de la bunicul siu a mostenit talentul de a cdnta foarte frumos. La un concurs interscolar a fost remarcat de cei din juriu gi a fost sfituit si urmeze o scoala de muzica. De multe ori a venit acast suparat, spundndu-le ptinfilor c& i se spune ,toscovanul_pistruiat”.Cand copiii fl strigh si il poreclese, ii vine s4 plinga. Acum i se pare c& toata lumea se uit snumai la pirul si pistruii lui. Cum credefi ci se va purta David de acum in acolo eu colegii? Fisa de lucru: ,,Dac& eu as fi fn ,situatia ta”, as fi simtit, as fi gandit, m-as fi comportat...!” As flsimttFisa de lucru: ,,Dac& eu as fi in ,situatia ta”, ag fi simtit, as fi gandit, m-as fi comportat...” M- as fi comportatFisa de lucru: ,,Dacd eu as fi in_,situatia ta”, as fi simtit, as fi gandit, m-as fi comportat...! As fsimgitFisa de lucru: ,,Dac& eu as fi fn ,situatia ta”, as fi simtit, as fi gandit, m-as fi comportat...!” As simtit3 Exercifiul Culoarea Tolerante Elevilor li se adreseazd intrebarea: Dacd toleranja ar fi o culoare, ce culoare ar fi? Rispunsurile pot fi scrise pe chat, iar profesorul consilier scolar va numéra opfiunile atribuite culorilor, iar cea care va avea mai multe opfiuni va fi desemnata culoarea toleranfei la nivelul clasei. in ziua urmatoare, fiecare elev este rugat, pe parcursul orelor online, s& poarte ceva (accesoriu, object de imbriciminte, etc) care si aiba culoaren stabilitd. Blevii sunt solicitati s& trimita pe adresa de email sau pe whathapul consilierului scolar impresti despre cum s-au simfit purtind culoarea stabil. +e Exereifiul Culegere de... complimente, Elevii sunt invitati st se gindeascd céteva minute si si precizeze cele mai frumoase complimente pe care le-au primit. Complimentele evidentiaza calitijile ficediruia recunoscute de cite ceilalfi si contribuie la cresterea stimei de sine, De asemenea, se desprinde idea 8, a nivelul clasei, suntem diferifi, insi toti suntem valorosi, Elevii sunt invitafi si rispunda pe rand, iar profesorul consilier va nota raspunsurile intr-un document organizat, o micuté brosurd ce va fi postati pe whatsApp-ul / messengerul clasei / clasa virtual, pentru a fi >tecturati” de tofi clevii pentru a putea fi citita oricdnd, de cine doreste, si va marca celebrarea Zilei Mondiale a Tolerantei 2022. ‘Se Bxercifil Zambesc si asta vreau sii primese! Se evidenfiazA importanta zimbetului in procesul comunicérii - acela de deschidere, detensionare, armonizare. Profesorul consilier le transmite elevilor ci vor desfiigura 0 activitate care necesiti deschiderea camerelor. Elevii sunt invitafi pe rind si zimbeasca i si transmit zAmbetul unui coleg spundnd: .,Vreau si transmit un zimbet. departe altui coleg, Activitatea continua péna end tog elevii au zémbit gi au transmis simbete, Activitarea se incheie cu un zimbet de grup. Se solicita feedback referitor la starea ”.Acesta / aceasta ,,preia” zimbetul si-l transmite mai emofionala din timpul exercifiului. Acrostihul tolerantei ‘Acest exercitiu are rolul de a impulsiona elevii si giscasca cét mai multe euvinte care si fie asociate, din punctul lor de vedere, cu termenul de tolerant’. Elevii vor serie pe o foaie dehértie cuvdntul TOLERANTA in pozifie vertical si vor gsi cat mai multe cuvinte pe care le pot asocia cu acest cuvant, dar care incep cu fiecare liter’ a sa, Pornind de la cuvintele identificate, profesorul consilier le sugereaz elevilor si adopte de Ziua tolerantei cét mai multe comportamente care exprima toleranfa, Profesorul consilier fi inviti pe elevi si exemplifice i si impirtigeascd comportamentele adoptate pe WhatsApp-ul / messengerul clasei / clasa virtual. + Orasul imaginatiet Se precizeazi importanta valorilor in viaja de zi cu zi. Ele ne ghideaza alegerile si comportamentul. Se solicita fiecdrui elev si se gindeascd cdteva minute si si aleaga o valoare important. pentru el: sdindtate, bogatie, iubire, prietenie, tolerant etc. Aunevoie de o foaic de hartie si un instrument de soris, Alegerea se motiveaz prin descrierea, in céteva cuvinte, a unui orag in care domin& respectiva valoare : 1. cum se comporta locuitorii; 2. ce legi respect; 3. cum sunt construite caseles 4. cum se desfigoara o 2i normala, ete. Timpul de realizare in scris a argumentirii este de 10-15 minute. Apoi sunt rugafi si prezinte pe rand, descrierea oragului. Profesorul consilier poate adresa urmitoarele intrebiri suplimentare: 4 Crezi ci ar fi posibil s& te amuzi jucdindu-te cu copii din aceste orase? Cu locuitorii clror orage fi-ar place si petreci un timp? Ye Crezi cf ai putea avea ceva in comun cu copiii pe care nu-i cunosti ines? Gandeste-te la niste exemple. tt Ti-ar pliicea si te pofi juea cu copii pe care nu-i cunosti venind din aceste locuri? 4 Ce jocuri le-ai propune? Povestea: ATE MULTUMI CU CEEA CE ESTI Li se comunicd elevilor cd fiecare dintre noi suntem valorosi, suntem unici pentru cit suntem buni la ceva anume, avem calitaji, Nu existe! niciun copil care sit nu aibé métcar 0 calitate. Este foarte important sit ne cunoastem calitatile si sci nu ne dorim ceva ce mu putem realiza. Se lectureazét povestea:‘A fost odat 0 broscufi festoas& mic’, foarte mica, cea mai mica dintre suratele sale. Alta mai micd nu vazuse nimeni pén& atunci, atdt de mic& inedt de multe ori fusese actor, jucdindu-1 pe cel mai mic dintre piticii din ,,Alba-ca-Zpada si cei sapte pitici”. Problema nu era ci era atit de scunda, ci c& asta 0 ficea nefericitd, Cateodata, flinjelor nu le place si fie diferite de celelalte fiinfe. A inceput si se géndeascd ce ar fi putut face pentru a deveni mai inalt. Poate ca trebuia sé facd lucrurile pe care le ficea cineva inalt, asa ci a mers la doamna Strut, cea ‘mai inalt& pase din lume, si a intrebat-o: - Ce faci ca si fii inalta? - Pai, a spus doamna Strul, nu m-am géndit niciodati cu adevarat la asta, dar cred c& e din cauza faptului ca imi intind gftul foarte mult pnd la pamént pentru a ménca griunfe sau pentru a-mi scufunda eapul in nisip, Broscuja a decis sa incerce gi ea, A inceput si ciuguleasea boabe de pe pamént, dar i s-a parut extrem de dificil s& se aplece asemenea unui stu, iar seminjele fi provocau greafa. $i-a pus 0 masca pe fa pentru a putea respira si si-a ingropat capul in nisip, dar, din fericire si-a dat seama cA era periculos si a renunfat... si dupa toate astea nu a crescut nici m&car un centimetru, ,,Trebuie si existe 0 cale mai buna”, s-a gAndit, aga ci l-a intrebat pe cel mai inalt animal: - Spune-mi, doamna Giraf’, ce faci pentru a fi asa inalt? - Poate e din cauza c& ma {ntind pentru a manca frunzele fragede din varful copacilor, a raspuns doamna Girafi. Broscufa, inceredind si imite girafa, s-a ridicat pe varfurile picioarelor gi s-a intins. Cum nu avea nicio gansi sé ajungd in varful copacului, a decis sa se cafere pan la frunzele fragede din virf, Crengile ascutite o zgériau, a inceput si sfingereze si, cénd a ajuns in varf, a descoperit A frunzele aveau un gust si mai ru decat seminfele, Nu crescuse niciun centimetru si fi era foarte rau. - Dact doamnele Strut si giraffi nu ma pot ajuta, s-a géndit nefericita broscuys, poate trebuie s& giisese 0 persoand cu adevarat inalté si sf aflu ce face. Dupa ce a cdutat putin, |-a gisit pe dommal Baschet. Ajungéndu-i pénd la glezne cénd statea Langé el, a intrebat: -Ce faci pentru a fi aga de inalt? - Lucrez mult la sala, alerg in jurul terenului de baschet si arune mingi, a rispuns domnul Baschet. Aga cA broscufa si-a dedicat céteva luni de zile lucrului la sal, alergatului in jurul terenului de baschet si aruneirii la cos. Voia si-i iasi foarte bine, dar, din nou, nu a crescut nici m&car o fracfiune dintr-un centimetru, Pentru cd fiinjele inalte nu o ajutaserd, a decis cd avea nevoie de cineva infelept, aga ci a vizitat-o pe batréna doamn& Bufhifs - Imi pofi spune cum si fiu fnalts? A tntrebat. - Spune-mi, de ce vrei s& fil mai inalté cat esti? L-a intrebat doamna Bufhifa. - Pai, ered o8 as putea edstiga o lupti dacl as intra in ea, - Cat de des te bafi? - O, mu foarte des, de fapt, nu-mi amintesc s& mi fi batut vreodatd. Dar, daca ag fi mai fnalti, a5 fi mai putemic, iar oamenii m-ar respecta mai mult, - Oamenit imu te respect: acum? A intrebat doamna Bufinifé. - Nu, nu chiar, a rspuns broscula cea scund’. - E ceva ce ai putea face dacd ai fi inalta si nu poi face acum, flind scunda? Acontinuat Bufnifa. - Nu stiu, a rispuns broscufa cea scunda, pust pe ginduri, $tiu sigur ca mu vreau si ciugulesc boabe de pe pimént, nu vreau si imi ingrop capul in nisip, mu vreau s& ‘mindne frunze din varful copacilor si nu vreau sé arunc la cos la nesfarsit. Am incercat toate astea si nu sunt pentru mine, - Deci, ce poi face acum, a intrebat doamna Bufnité, si nu ai putea face dac& ai fi inalté? - Ei bine, pot juca unul dintre piticti din ,,Alba-ca-Zapada si fi pot face pe copiii mici si rida si si fie fericiti. Pot si vorbese cu copiii de la nivelul lor si, in consecinf§, ti infeleg mai bine, ne putem distra impreuna... A vizut un zimbet ridicdndu-se in coljurile ciocului doamnei Bufnife si a schifat un surds si pe fata ei bucuroasé si rotunjoar’ in timp ce vorbeau... fntrebiri: 1. De ce la final broscuta este fericita si zambeste? 2. Géndigi-va fiecare dintre voi si spuneti celorlalti ce stipi voi sai faceyi cel mai bine, ce activitate vat face plicere sito desftisurati. 3. Bxista ceva ce vat place sa faceti, dar nu reusifi? Ce solujie gasim la aceasta problemi? VIL DE NIV st Povestea Cele 3 porti. Se citeste povestea: Un rege avea un fiu destept si curajos. Ca si fl pregateasc& pentru a infrunta viafa, fl trimise la un batrin injelept. - Lumineazi-ma! Ce trebuie s& stiu in viajé? - Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor thi pe nisip, dar o sii dau totusi cdteva sfaturi, In drumul tau prin viata vei intilni trei porfi. Citeste ce serie pe fiecare dintre ele. O doringa mai puternici decdt tine te va impinge si le urmezi. Nu incerea si te intorci, cdci vei fi condamnat i retriiesti din nou si din nou ceea ce incerci s& evifi, Nu pot s& ffi spun mai mult, Tu singur trebuie s& treci prin asta, cu inima gi cu trupul, Acum du-te! Urmeaz drumul acesta drept din fafa ta, Batrénul infelept dispru si téndrul porni pe drumul vieti. ‘Nu dupa mult timp, se gisi in fafa unei porfi mari, pe care se putea citi: SCHIMBA LUMEA! - Asta era si aceasti lume, altele nu-mi convin deloc. Atunci incepu prima si lupta, Idealul stu, abilitatea itentia mea, gandi prinjul, cici chiar daca sunt lucruri care imi plac pe si vigoarea s& il impinser’ si se confrunte cu lumea, si intreprind’, s& cucereasca, si modeleze realitatea dup doringa si. El gasi plicerea gi befia cuceritorului, dar nu si alinarea inimii, Reusi si schimbe céteva lucruri, dar multe altele fi rezistara. Anii trecura, fntr-o zi il intlni din nou pe batranul infelept, care fl intreba: - Ce ai invajat tu pe acest drum? - Am inviat si deosebese ceea ce e in puterea mea de cea ce imi scapa, ceea ce depinde de minede ceea ce nu depinde de mine. - Bine, ise batranul, Utilizeazi-ti forfele pentru ceca ce sté in puterea ta si uita ceea ce-fi scapa printre degete. $i disparu. Putin dupa aceasta intalnire, prinful se gasi in fafa celei de-a doua porfi, pe care stitea scris: SCHIMBA-I PE CEILALTI! - Asta era si intenfia mea, géndi el. Ceilalfi sunt sursa de plicere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si frustriri. El se ridica deci contra a tot ce-I deranja stu nu-i plicea la cei din jurul siu. incerca sé le p&trund’ in caracter si si le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa, Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul injelept, care-I intreba: - Ce ai fnvajat tu, deci, pe acest dram? - Am invajat c& nu ceilalti sunt cauzi sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfacfiilor sau {infringerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. in mine prind ridécina toate aceste lucruri. - Ai dreptate, spuse batrénul, Prin ceea ce trezesc ceili in tine, ei te descopera in fafa ta, Fii recunoscdtor celor care fac si vibreze in tine bucuria si plicerea, dar si celor care fac si se nase in tine suferin{a sau frustrarea, cici prin ei viaja ffi aratt ce ‘mai ai ined de invafat si calea pe care trebuie si o urmezi, Nu dup’ multi vreme, prinful ajunse fn fata unei porti pe care seria: SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI! - Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamné ci asta imi riiméne de fitcut, igi zise el si incepu lupta cu el insusi. El cauta si patrunda fn interiorul sau, si-si combat imperfectiunile, si-si inlature defectele, si schimbe tot ce nu-i plicea la el, tot ce nu corespundea idealului sau. Dupai céfiva ani de lupti cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese, dar si egecuri gi rezistente, prinful il {ntdlni iardsi pe batrdnul injelept, care-I intreba: - Ce ai invajat tu pe acest drum? - Am invajat c& exista in noi lucruri pe care le putem ameliora, dar si altele care ne rezista si pe care nu le putem invinge. - Asa este, spuse batrinul, - Da, dar m-am saturat sii lupt impotriva a tot, a tofi si chiar fmpotriva mea! Oare nu se termina niciodata? Imi vine si renunf, si m& dau batut si si mii resemnez. - Asta va fi ultima ta lectie, dar inainte de a merge mai departe, intoarce-te si contempli drumul parcurs, rispunse batrénul si apoi disp&iru. Privind inapoi, prinjul vitzu in depirtare spatele celei de-a treia porfi pe care statea scris: ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI! Prinul se mir ci n-a vazut cele scrise atunci cénd a p&truns prima data prin acea poarti, dar {n celalalt sens. - fn lupta devenim orbi, isi zise el. $i mai viizu zicdind pe jos, peste tot in jurul lui, tot ce a respins si a invins in lupta cu el insusi: defectele, umbrele, frica, limitele sale. Le recunoscu pe toate gi invaf& s& le accepte si si le iubeasca. Invafé si se iubeascd pe el insusi, fir s& se mai compare, si se judece, si se invinovateasca, fl intélni din nou pe batrénul injelept, care-l intreba: - Ce-ai invajat in plus pe acest drum? - Am invijat ca urind sau detestiind o parte din mine inseamn’ si m& condamn si nu fiu niciodati de acord cu mine insumi. Am invafat si ma accept in totalitate, neconditionat, - Bine, acesta este primul lucrupe care nu trebuie s& fl uifi in via, acum pofi merge mai departe, Prinful ri in departare cea de-a doua poartd, pe spatele cAreia scria: ACCEPTAI PE CEILALTI! $i fn jurul lui recunoscu toate personele pe care le-a intélnit in viata sa, pe cei pe care i-a iubit si pe ei pe care i-a urat, pe cei pe care i-a ajutat si pe cei pe care i-a infruntat, Dar spre surpriza sa, acum era incapabil si le vada imperfectiunile, defectele, lucrurile care altadata il deranjau enorm si impotriva carora luptase. Batranul intelept aparu din nou si il intreba: - Ce-ai invatat mai mult decat prima data pe acest drum? - Am invatat ca fiind in acord cu mine insumi nu mai am nimic de reprosat celorlalti si nici nu ma mai tem de ei, Am invatat sa ii accept si sa-i jubesc asa cum sunt. - Bine, acesta este cel de-al doilea lucru pe care trebuie sa il tii minte, Continua drumul, Printul zari prima poarta, prin care trecuse cu mult timp in urma, si vazu ceca ce era seris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA! Privi in jurul sau si recunoscu acea lume pe care a dorit sa 0 cucereasea, s-o transforme, s-o schimbe, Fu izbit de lumina si de frumusetea tuturor Iucrutilor, de perfectiunea lor. Era totusi aceeasi lume de alta data. Oare lumea se schimbase, sau privirea sa? Atunei se ivi batranul, care-1 intreba: - Ce ai invatat pe drumul asta? - Acum ‘am invatat ca lumea este oglinda sufletului meu. Ca cu nu vad lumea, ci ma vad pe mine in ea. Cand sunt fericit, lumea mi se pare minunata; cand sunt necajit, lumea imi pare trista. Ea nu este nici vesela, nici trista, Ea exista, Atat. Nu lumea ma jea, ci starea mea de spirit si grijile pe care mi le faceam. Am invatat sa o accept fara sa 0 judec, fara nicio conditie, Acesta este cel de-al treilea lucru important pe care nu trebuie sa-l uiti, Acum esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea! Esti pregatit sa pornesti spre ultima incercare: trecerea de Ja linistea implinirii, la implinirea linisti, spuse el si disparu pentru totdeauna. intrebari: 1. Care este mesajul pe care i transmite aceasta poveste? 2. Unde se situeazti fiecare dintre voi pe drumul din poveste, la ce poarte? 3. Care credefi ca va fi urmatoarea oprire pe ,, drumul vostru”? Elevii sunt rugafi s& raspunda la intrebiri (cu accent pe intrebarea nr.2). Se solicita feedback referitor la starea emotional din timpul exercifiului. Sk Exereifiul “Citate despre tolerant” ‘Sunt analizate impreund cu elevii urmatoarele citate, soliciténd exemplificari din viata de zi cu zi. Se respecta regulile specifice activitatii de consiliere seolara de grup. Profesorul consilier scolar citeste si proiecteaz pe ecranul calculatorului pe rand ficcare citat, Elevilor li se rezervi céteva momente de gAndire si apoi sunt solicitafi la rispuns. Este acceptati gi respectati diversitatea opiniilor.Toate flintele umane se nasc libere si egale in demnitate si drepturi. Ele sunt inzestrate cu rafiune gi trebuie sa se comporte unele fafa de altele in spiritul fraterniteyii.” *Declarafia Universala a Drepturilor Omului*, 2. Fiecare om are dreptul si i se recunoascit pretutindeni personalitatea juridicd.”” *Declarajia Universal a Drepturilor Omului*, 3. Singuri nu realizdim nimic in lume.”* *Sandra Day O’Connor*, 4. Comunitatea inseamnd puterea care se aldturé puterilor noastre pentru a face lucrul care trebuie ftcut.”” *Starhawk*, 5. Legile singure nu pot asigura libertatea de exprimare, pentru ca fiecare persoand sd-si oat exprima férdt consecinfe negative parerea, trebuie sit existe un spirit de tolerant in rdndul intregii populatit.”* *Albert Einstein’, 6. Testul curajului intervine cand suntem in minoritate, Testul tolerantei intervine cand suntem in majoritate.”” *Ralph W.Sockman*, 7. Prejudecatd este o opinie ftird judecata.” *Voltaire*, 8. Cine este inelinat sa nu-i respecte pe alfii, acela nu se respecté, inainte de toate, pe sine.” *Dostoievski % Atelier de creatie: Suntem file din aceeasi poveste! Copii sunt solicitai sa scrie un eseu/ compunere de maxim o pagina (fil A4) pornind de Ja semnificafia titlului, cu accent pe conviefuirea tolerant& cu ceilalti. Solicitarea se transmite elevilor inainte de sustinerea activitaqii de consiliere de grup. Lucrdtrle vor fi prezentate de elevi si apoi trimise pe adresa de email a consilierului scolar. in timpul prezentarii se accentueaz’ importanta convietuirii tolerante pe Terra. Toate lucrarile (filele) pot fi adunate intr-un volum si cele mai reusite pot fi premiate/ valorificate la nivelul unitafii de invejdéimant. Cadrele didactice pot trimite compozitiile copiitlor scanate pe adresa office@cjraegorj.vo cu tilltul Atelier de creatie- comportamentul tolerant.Anexa 3 Dragi parinti, Trai intr-o lume in care comportamentul tolerant este mai apreciat ca oricdnd. Toleranga se invafdi inca din primii ani de viata. fi puteti ajuta pe copiii dumneavoastra sa devind toleranti. {in literatura de specialitate sunt mentionate urmitoarele modalitati de promovare a comportamentului tolerant: + Creati situatii in care copiii s& ofere ajutor celorlati! ye Determinafi copilul si devina inerezitor in forfele proprii, laudandu- atunci cAnd are succes! Discutafi despre calitdti/puncte tari! xx fn fiecare stptimAn’ cduta{i impreund informatii noi despre locuri, oameni, culturi. Descoperiti mai multe perspective de prezentare: cirfi, cAntece, evenimente culturale,ete. Copilul intelege astfel ideea de diversitate si de acceptare a acesteia. ve Evitati si folositi cuvantul "nu, inlocuindu-l cu alternative de comportament, cu efect pozitiv in comunicare. in loc de ” Nu fipa !,, spunem » Explicd-mi, te rog, ce te-a suparat!” sx Pentru cA suntefi un exemplu pentru copilul dumneavoastra, adoptafi un comportament de intelegere si de acceptare a celuilat, firs a judeca si eticheta.