PALATUL SCHONBRUNN

Palatul Schönbrunn (în germană Schloss Schönbrunn) este o fostă reședință imperială de vară
în stil rococo și cu 1441 de camere, aflată în prezent în Viena, Austria. Fiind unul dintre cele mai
importante monumente culturale din țară, el a fost începând cu anii 1960 unul dintre cele mai
importante obiective turistice din Viena. Palatul și grădinile ilustrează gusturile, interesele și
aspirațiile monarhilor din familia Habsburg.[1] Palatul se află la vest de centrul orașului Viena, în
cartierul Hietzing. Până în 1642 se numea "Katterburg".

În anul 1569, împăratul Maximilian al II-lea a cumpărat o întinsă luncă inundabilă a râului
Wien aflată sub un deal situat între Meidling și Hietzing, în care fostul proprietar construise în
1548 un conac numit Katterburg. Împăratul a poruncit ca zona să fie împrejmuită și a dispus să se
aducă acolo fazani, rațe, cerbi și mistreți, pentru a se organiza acolo vânători de agrement. Într-o
parte separată mai mică a zonei, au fost aduse păsări "exotice", păuni și curcani. Au fost
construite acolo și bazine acvatice. Numele Schönbrunn (însemnând "fântână frumoasă") provine
de la o fântână arteziană a cărei apă a fost consumată de către curteni.

Palatul a fost distrus în 1683 de către turci. Împăratul Leopold I i-a cerut arhitectului Johann
Bernhard Fischer von Erlach să îl ridice din nou (îl începe în 1692 și îl termină în 1713).
Împăratul, a cărui autoritate era în continuă creștere, se considera egalul Regelui Soare și își
dorea o reședință care să rivalizeze Versailles-ul francezilor.

În 1752 împăratul Francisc I Ștefan, soțul Mariei Tereza a dat ordin ca lângă palat să fie
construită Grădina Zoologică Schönbrunn. Pe scena faimosului teatru al palatului,
apar Haydn și Mozart. Aflat în trecere prin Viena în 1805 și 1809, Napoleon a stat o scurtă
perioadă în refugiile îndepărtate ale castelului.

După căderea monarhiei în 1918, nou-înființata Republica Austria a devenit proprietarul Palatului
Schönbrunn și a conservat camerele, palatul devenind muzeu.
După al doilea război mondial și în timpul ocupației aliate din Austria (1945-1955), Palatul
Schönbrunn, care era gol în acel timp, a fost rechiziționat pentru birourile Delegației britanice la
Comisia Aliată pentru Austria și pentru sediul central al micii garnizoane militare britanice din
Viena.
Mai târziu, el a fost folosit pentru evenimente importante cum ar fi întâlnirea dintre John F.
Kennedy și Nikita Hrușciov din 1961.
În anul 1996 Palatul Schönbrunn și grădinile sale au fost înscrise pe Lista patrimoniului
mondial UNESCO, ca un ansamblu baroc remarcabil și exemplu de sinteză a artelor
Grădina cu sculpturi aflată între palat și Fântâna Soarelui este numită Marele Parter. Grădină
franceză, care ocupă o mare parte a zonei, a fost planificată de către Jean Trehet, un discipol al
lui André Le Nôtre, în 1695. Ea conține, printre altele, un labirint.
Complexul include și multe alte atracții: în afară de Grădina Zoologică, o orangerie construită în
jurul anului 1755 și o seră cu palmieri (înlocuită prin 1882 de aproximativ zece sere mai mici în
partea de vest a parcului) merită a fi remarcate. Partea de vest a fost transformată într-o grădină
în stil englezesc în perioada 1828-1852. În extremitatea de vest a fost amenajată o grădină
botanică în 1828, atunci când a fost construită Vechea Seră cu palmieri.

Palatul și grădinile au fost locațiile unde s-au turnat cadre din mai multe filme, cum ar fi
trilogia Sissi din anii '50, A Breath of Scandal cu Sophia Loren și The Living Daylights (1987) cu
James Bond ca hotel în care Bond (Timothy Dalton) a locuit cu prilejul unei misiuni.[4]
De asemenea, și filmul de comedie The Great Race a fost filmat aici în 1965.
Palatul a fost recent selectat ca motivul principal al unei monede de mare valoare numismatică:
moneda austriacă de argint cu valoarea de 10 euro cu efigia Palatului Schönbrunn, pusă în
circulație pe 8 octombrie 2003. Aversul prezintă în partea centrală a fațadei palatului din spatele
uneia dintre fântânile mari.