LACURILE DIN ROMÂNIA

LACURI NATURALE LACURI ARTIFICIALE

I. LACURI DE MUNTE
1. lacuri glaciare (formate prin acumularea apei în -cu scop hidroenergetic, dar cu utilizări multiple
excavaţiuni create de gheţari): (regularizarea cursurilor, piscicultură, alimentarea
-m-ţii Rodnei: Lala, Buhăescu cu apă a unor localităţi, turism-agrement etc.)
-m-ţii Făgăraş: Bâlea, Avrig, Urlea, Capra, -pe Firiza
Podragu, etc. -pe Bistriţa- Izvorul Muntelui + salbă
-m-ţii Parâng: Gâlcescu -pe Buzău- Siriu
-m-ţii Retezat: Bucura (11ha), Zănoaga (22m ad.) -pe Ialomiţa- Scropoasa
2. lacuri vulcanice (formate prin acumularea apei în -pe Argeş- Vidraru +salbă
excavaţiuni create de vulcani): L. Sf. Ana- în -pe Olt- salbă (în sectorul Carpaţilor Meridionali)
masivul Ciomatu Mare din M-ţii Harghitei -pe Lotru- Vidra
3. lacuri de baraj natural (formate prin prăbuşirea unor -pe Sadu
mase de rocă în albiile unor râuri): lacul Lacul -pe Sebeş
Roşu- m-ţii Hăşmaşu Mare. -pe Râu Mare- Retezat
4. lacuri pe roci solubile (formate prin acumularea -pe Cerna
apei în excavaţiuni de pe suprafaţa pachetelor de -pe Dunăre- Porţile de Fier I
roci solubile) -pe Bârzava- Văliug, Secu, Breazova
a -pe sare: Coştiui, Ocna Şugatag- Dp. Maramureş -pe Timiş- Trei Ape
b -pe calcare: Vărăşoaia-m-ţii Apuseni; Lacul -pe Cerna- Cinciş
Dracului, Ochii Beiului, Mărghitaş- m-ţii Banatului. -pe Someşul Mic- Leşu, Tarniţa, Gilău
-pe Drăgan
-pe Iada
II. LACURI DE DEAL ŞI PODIŞ
1 lacuri pe roci solubile: 1. cu scop hidroenergetic:
a- pe sare (repartiţia lor geografică urmează cele -pe Siret- salbă
două aliniamente ale sâmburilor de sare =inelele -pe Prut- Stânca-Ştefăneşti
diapire): -pe Argeş- salbă
-inelul interior: Ocna Dej, Cojocna, Turda, Ocna -pe pe Olt- salbă- în sectorul dp. Transilvaniei, al
Mureş, Ocna Sibiului, Sovata (Lacul Ursu) Subc. Getici şi pod. Getic
-inelul exterior: Tg. Ocna, Lacul Miresei (Slănic- -pe Jiu- L.Ceauru
Prahova), Telega, Ocnele Mari, Ocniţa 2. iazuri –sunt l. de retenţie, dar au utilizări multiple:
b- pe calcare: Ponor- pod. Mehedinţi -în Câmpia Transilvaniei: Geaca, Ţaga, Cătina, Zau
c- pe gips: Cheia- în Subc. Getici de Câmpie, etc.
-în C. Moldovei: Dracşani, etc
III. LACURI DE CÂMPIE
1. lacuri de crov: 1. cu scop hidroenergetic:
-Amara, Movila Miresei, Plopu, Ianca -pe Olt-salbă
2. lacuri interdunale (între dunele de nisip) -pe Dunăre- Porţile de Fier II
3. limanuri fluviatile (formate prin bararea gurilor de 2. heleşteie- cu scop piscicol:
vărsare ale râurilor cu cordoane de aluviuni): -Cefa- în Câmpia de Vest
- Snagov şi Căldăruşani- în lunca Ialomiţei
-Oltina, Bugeac, Vederoasa- în lunca Dunării
bălţi (formate în excavaţiunile de pe suprafaţa
luncilor):
IV. LACURI DIN DELTA DUNĂRII
- între br. Chilia şi br. Sulina: Fortuna, Merhei, Matiţa, Babina
- între br. Sulina şi br. Sf. Gheorghe: Gorgova, Isac, Iacob, Lumina, Puiu, Roşu
- la sud de br. Sf. Gheorghe: Dranov
V. LACURI LITORALE
1. lagune [formate prin bararea gurilor de comunicare cu marea, ale unor golfuri, cu cordoane de nisipuri
marine (numite perisipuri)]:
-Razim, Goloviţa, Zmeica, Sinoie (comunică între ele şi formează “complexul lagunar Razim”)
2. limanuri fluvio-maritime sau maritime (formate prin bararea gurilor de vărsare ale râurilor mici, dobrogene,
tributare direct M. Negre, cu cordoane de nisipuri marine şi aluviuni):
-cu ape dulci: Taşaul, Siutghiol
-cu ape sărate: Techirghiol (cu nămoluri sapropelice) şi Mangalia (cu ape sulfuroase)