Scenariu artistic

„Uite, vine Moș Crăciun”

Serbare se deschide cu dansul fetelor care dansează în rochii albe, cordoane roșii și materii
colorate în mâini.
Urmează apariția băieților care sunt mascați în crăciunei. Ei intră pe fundal de muzică și
realizează câteva miscări după care formează un semicerc împreună cu fetele și rostesc toți în
cor:
Bun venit la minunata noastră serbare!
PREZENTATOR 1:
Dintre toate câte sunt
Sărbători pe-acest pământ
Nu e alta mai frumoasă
Decât Crăciunul cel sfânt
Noi am pregătit colinde
Și din suflet le cântăm
Bucurii și sănătate
În plugușor să urăm
Poezii am pregătit
Și sub brad împodobit
Noi frumos le-om recita
Cântecele vom cânta!

PREZENTATOR 2:
S-a oprit un fulg din zbor
Drept la o fereastră
Ascultând cum cântă-n cor
Elevii din clasa noastră
Azi e zi de sărbătoare
Clasa noastră dă serbare
Azi vom face împreună
Cântec, joc și voie bună.

Cântec:
FULGUL DE NEA:
Albă zăpadă, fulg ușurel
Vin de la ceruri încetinel
Și-mbrac pământul cu haina mea
Mândră ca o plapumă de nea.
Alb, pufos și jucăuș
Prin văzduh plutesc ușor
De mă prindeți voi copiii
Eu pe loc mă voi topi.
Iarna vine, gerul crește
Bate vântul peste creste
Neaua cade ne-ncetat
Iarna ne-a sosit în sat.
Iarnă albă cu ninsoare
Lasă-ne un pic de soare
Și căldură că acuș
Vom porni la săniuș!

Cântec:

CRĂIASA IARNĂ:
Sunt Crăiasa Iarnă și-am sosit
Cu steluțe argintii
Și cu darurii mii și mii
Eu aduc derdeluș
Patinaj și săniuș
Haina cea albă de nea
Ca să vă jucați cu ea
Și pe Anul Nou cel drag
Chiar eu l-am adus în prag
Cu urări de sănătate
Și belșug, belșug în toate.

CRĂCIUNEL:
Geamul meu din spre ogradă
S-a-mbrăcat în flori de gheață
Vesel omul de zăpadă
Râde-n fiecare dimineață
Parcă-i o minune
Cu ochi de cărbune
Omul de zăpadă
Parcă se gândește
Când o să mă vadă.
CRĂCIUNEL:
Soarele pălește
Sprijinit într-un toiag
Stă-n ogradă un moșneag
Poartă-n cap o oală veche
Răsturnată pe-o ureche.
Ochii negri și lucioși
Sunt cărbuni din vatră scoși
Nu-i lipsește nici luleaua
Parcă pufăie din ea
Iar pe piept perechi-perechi
Are moșul nasturi vechi.
Și mai are și-un nas roș
Ca o creastă de cocoș.

BRĂDUȚUL:
Mii de stele mititele
Lucitoare, argintii
Le aștern încet în șoapte
Peste-ntinsele câmpii.
Eu, brăduțu-mpodobit
La voi iarăși am sosit
Încărcat cu bunătăți
Mai bogat ca-n alte dăți!

CRĂCIUNEL:
A bătut la ușa noastră
Până-n ziuă Moș Ajunul
Să ne-aducă veste nouă
Cum că mâine e Crăciunul.
Au tras repede zăvorul
De la ușă din pridvor
Și intrând unchiașu-n casă
Ne-a urat noroc și spor!
Lângă vatră ni se-așează
Și cu drag ne povestește
Basmul sfânt a Celui care
Toată lumea cârmuiește
Basmul nașterii slăvite
A copilului Hristos.
Apoi moșul în căruță
Ne împarte gologani
Iar copiii roată-n juru-i
Îi urează „La mulți ani!”
Și se duce moș ajunul
Cel cu barba de zăpadă
Revărsând belșug și daruri
Din ogradă în ogradă.

CRACIUNEL
-Brr! Ce frig e-afară!
Prin troienii de ninsoare,
Vine iarna călătoare
Îmbrăcată-n haină albă,
Cu beteală-n loc de salbă,
Vine zgribulită,
Dar înveselită,
Lasă-n jur să-i cadă
Fulgii de zăpadă.
Prin văzduh de catifea,
Stele mici și fulgi de nea
Cad în leagăne ușoare,
Pun beteală și culoare,
Prin păduri și prin câmpii,
Joc de stele argintii.

CRĂCIUNEL:
Cerul azi e-n sărbătoare!
Din el stele-au coborât,
Ninge, ninge liniștit...
Peste tot s-au așternut
Mii de stele de argint.
An de an de sus coboară
Și se lasă pe pământ
Dalbe stele lucitoare
Și de-odată ni se pare
Că e raiul pe pământ.

CRĂCIUNEL:
Vine iarna, iată vine!
Cu ghețuș și cu patine,
Vine iarna friguroasă,
Cui i-e frig să stea în casă!
Iată-i pe deasupra mea,
Zboară primii fulgi de nea
Și-mi șoptesc în dulce grai:
-Scoate sania, ce stai?

CRĂCIUNEL:
Ce miracol! Ce mister!
Uite! Cad stele din cer
Una s-a oprit l-a geam
Alt-a poposit pe-un ram.

Rând pe rând încetișor,

Se aștern pe un covor,
Peste curte, peste stradă
Și-n grădină și-n livadă.

CRĂCIUNEL:
Ia să văd! Mâna de-ntind
Oare pot o stea să prind?
Hop! Am prins-o! Dar imi scapă!
Steaua mea- i un strop de apă?
Pe obraz pe nas pe umăr,
Tot cad fulgii fără număr.
S-a oprit în palmă unul:
Iute , iute închid pumnul
Desfac pumnul...
Unde-i fulgul?
S –a topit în palma mea
Ca o lacrimă de nea!

FULGUL:
Suntem veseli fulgi de nea
Facem hora împreună
Suntem veseli și topiți
Când suntem la voi în mână.
Dintr-un nor pufos și greu
Am pornit în drum spre voi
Să zburdăm și tu și eu!
În zile de sărbători
Veseli fiți și bucuroși,
După lunga așteptare
Veți primi curând sub brazi
Daruri dragi de sărbătoare.

FULGUL:
Sunt stelută argintie!
Mică sunt și sunt de gheață
Mă topesc de bucurie
Când îți stau ție pe față.
Eu pe nas aș vrea să-ți stau,
Chiar pe gene de-aș putea,
Supărarea să ți-o iau!
Haide, iute, nu mai sta!

FULGUL:
Ce e? Ați uitat de mine?
Vreau cu voi la joacă acum!
În zăpadă e mai bine,
Haideți iute peste drum!

Sunt Iernuța- fulgușor

Prin aer dansez ușor:
Nici nu urc, nici nu cobor.
Sus e frig și mă sloi,
Jos e cald, mă fac noroi.
Îi îndrăgesc pe copii,
Am prieteni mii și mii.

FULGUL:
Și eu sunt un fulgușor
Am steluțe pe căpșor
Și plutind ușor, ușor,
Am așternut alb covor
Pe placul copiilor.
Eu și frățioriimei
Zburdăm veseli, dragii mei.

FULGUL:
Sunt un fulgușor gingaș
Sunt rece, dar drăgălaș
Un năsuc vreau să sărut
Stau puțin și-apoi mă duc
Mai sărut și o guriță
Și-un obraz mic de fetiță.
Nu mă mai satur de juc
De nu m-aș topi pe loc.

Cântec:

FULGUL:
Sunt steluța argintie
Și ca mine sunt o mie.
Dacă vreți să vă jucați
Cu fulgi mici și drăgalași,
Haideți pe ghețuș, fuguța,
Să vă dați cu săniuța!
Să zburdăm cu toți pe-afară
Că stăm pân- la primăvară!

Copil:
Fulg de nea! Fulg de nea
Vino la fereastra mea.
Fulgul zboară, parcă-i viu
Și-mi răspunde: Iaca vin!
Înconjoară casa noastră
Și se-arată la fereastră.

Fulg de nea! Fulg de nea!

Intră-n odăița mea.
Fulgul zice: -Mulțumesc!
-Ce, sunt prost să mă topesc?
Și se duce să se joace,
Lui la frig mai mult îi place.
FULGUL:
Bună seara! Vă salut!
Sunt un fulguleț drăguț,
Prin cer eu mă rotesc
Pe copii să îi zăresc.
Bucurii eu le aduc
Când m-așez pe-al lor năsuc,
Pe obraz sau pe mânuțe,
Pe fular sau pe hăinuțe
Îi însoțesc cu bucurie
În jocuri de veselie.

FULGUL:
Mămica mea e iarna,
Tăticul meu e Ger,
În castelul de gheață
Mă simt mereu stingher.
De mama Iarnă nu am ascultat,
Pe un năsuc ușor m-am așezat:
De fericire eu m-am încălzit
Rapid, rapid am fost topit.

FULGUL:
Sunt un fulguleț ușor
Și mă cheamă Albișor.
Când în aer fulguim,
La caldură ne gândim;
O căldură dacă vine,
Mă topește și pe mine.
Și mă schimbă, luați aminte,
Într-o lacrimă ferbinte.

FULGUL:
Vin țara lui Geruleț
Și mă cheamă Fulguleț.
Iubesc copiii foarte mult,
Vântu-mi place să-l ascult.
Pe zâna Iarnă o-ndrăgesc,
Nu vreau ca să mă topesc!
Sunt un fulguleț iubit,
Când e frig, sunt fericit!
FULGUL:
Și eu dragă băiețele,
Sunt un fulg mai măricel
Mă așez pe-a ta hăinuță
Să te-mpodobesc nițel.
Te-nsoțesc și în ogradă
Pe obrazul tău cuminte,
Când faci omul de zăpadă
Mă topesc, căci ești fierbinte.

FULGUL:
Eu, steluța argintie,
Am să spun o poezie
Să vedem dacă ghiciți:
Și-i spun om, dar nu e om.
Când soarele încălzește,
Nu-l mai vezi, că se topește.

TOȚI: Este omul de zăpadă!

Cântec: Iarna, bine ai venit!

Copil:
Fulgii albi încep să cadă
Facem omul de zăpadă:
Bulgări noi rostogolim
Și din trei noi construim
Într-o ordine precisă
Ca în regula nescrisă:
Bulgărele cel mai mare
Ține loc de temelie
Ca să șadă în picioare.
Și acum, cu veselie,
Punem partea mijlocie,
Iar un bulgăr mititel
Vine sus că-i ușurel.
Uite-așa omul e gata
Să-l chemăm acum pe tata.
Care-i pune-o oală veche
Răsturnată pe-o ureche.
Ochii sunt din doi tăciuni
Am și nasturi de cărbuni.
Omul de zăpadă-i gata:
Parcă seamănă cu tata.

Omul de zăpadă:
Eu sunt omul de omăt
Singur nu mai vreau să fiu,
N-am cu cine să mă joc
Și pe alți copii nu-i știu.
-Ce frumos v-ați îmbrăcat
E cumva vreo sărbătoare?

Copil:
Om de nea, nu ai aflat?
Astăzi noi avem serbare!
Va veni și Moș Crăciun
Cu toiagul de alun
Și cu sacul în spinare.

Omul de zăpadă:
Mult mă bucur c-am aflat!
Poate că-mi va da și mie
Un fular și-o pălărie,
Fiindcă astea sunt cam vechi
Suflă vântul prin urechi
Și de-aceea am răcit
Vorbesc gros și răgușit.
Iubesc toți copiii mici
Și-am venit și eu aici.
Sunt un mic om de zăpadă
Vor cu toții să mă vadă.
Însă ei nu se gândesc
Că la soare mă topesc?
Poate-aveți un frigider
Să m-ascund iute în el.

Copil:
Până Moșul o să vină,
Îți vom da o aspirină.
Vino mai lângă fereastră,
Să privești serbarea noastră!
Iar când Moșul va sosi,
Un dar sigur vei primi!
Omul de zăpadă:
Eu sunt alt om de zăpadă
Așezat în colț de stradă,
Vântul și cu soarele
mi-au topit picioarele!
Chiar dacă-s mai mititel
Nu sunt supărat defel.
Fulgii când încep să cadă
Se așterne iar zăpadă.
Toți copii vor veni,
Împreună vor trudi,
Dintr-un bulgăre mai mare
Îmi vor face iar picioare!
Vă invit acum la dans!
Faceți pașii învățați!
Vă rugăm s-aplaudați,
Faceți și fotografii...
Măi, ce talentați copii!

Dans
Copil:
Latr-un câine foc și pară,
Alarmând întreaga casă:
Un moș alb stă-n curte-afară!
Cu nas roșu, cușmă groasă
Și ochi mari ca doi cărbuni...
Cin-să fie, oameni buni?
Iese-n curte-un prichindel,
Parcă speriat și el,
Fiorosul moș să vadă.
Se întoarce-n casă-ndată
Cu privirea luminată:
-Moșu-i omul de zăpadă!

Omul de zăpadă:
Aș putea să fac un pas
Sau s-alerg sprinten pe stradă
Am și gură am și nas:
Eu sunt omul de zăpadă
Aș putea să patinez,
Nu e glumă și nici vrajă,
Aș putea chiar să schiez
Însă stau aici de strajă.
De copii am fost creat
Din zăpadă am o haină
Pentru a nu fi furat
Visul unei nopți de iarnă.
Pârtia eu o păzesc
Neaua să nu se topească,
Pe copii înveselesc,
Dintr-un vas eu am o cască.
Moș Crăciun sosește-agale
Pe zăpadă renii trag
Sania, eu a lui cale
O păzesc cu mare drag.

Omul de zăpadă:
Uite! Ninge ca-n poveste!
Timpul e de săniuș!
Hai, copii, ca și-altă dată,
s-a făcut alunecuș!
Scoateți săniile-afară,
Lăsați alte jucării!
Dealul vă așteaptă iară
Nu veți fi mereu copii!

Omul de zăpadă:
Cu chiote lungi pe stradă
Vin copiii toți grămadă
Să-mi dea viață din zăpadă
Să stau iarna în ogradă
Și să văd în zări departe
Cum de bucurii au parte
Toți copilașii cuminți
Ce-i ascultă pe părinți.

Cântec:

Omul de zăpadă:
Eu sunt omul de zăpadă,
Fără pușcă, fără spadă,
Cu o mătură cam veche,
Dar viteaz fară pereche.
Vrăbiile din vâlcea
Râd de pălăria mea,
Cum c-ar fi o oală spartă,
Fără fund și fără toartă.
Lasă c-o repar și-apoi
Să mi-i văd pe vrăbioi
Ce-ar mai ciuguli ceva
Chiar din pălăria mea!
Dar nu-i las, atunci să vadă
Cine-i omul de zăpadă.

Copil:
O colindă mititică
Eu o știu de la bunica
Și o cânt mai către seară,
Când e Moș Crăciun pe-afară.
Hai să o cântați cu mine
Fiindcă moșul vine, vineri
De departe de pe munte
Și-o să-i placă s-o asculte.

Cântec- colindă

Copil:
Auziți? La geamuri bate
Cu toiagul de alun
Și cu sacul greu în spate
Dragul nostru Moș Crăciun.
El o fi? O umbră mică
Mi se pare c-am zărit.
Dar ce zgomot se aude?
Ssssst!... Liniște!...
Cred c-a sosit... Moș Crăciun!
Să îi cântăm,
Bun venit să îi urăm!

Copil:
Bine-ai venit, Moș Crăciun!
Te-așteptam de mult să-ți spun
Că noi cei din clasa a doua
Îmbrăcați de sărbătoare,
Cu mult drag te-am așteptat
Și aici ne-am adunat.
Chiar dacă afară-i ger
Sa-țicântăm și-un cântecel

Cântec:
Copil:
Moș Crăciune, sacul tău
Este încărcat mereu!
În toți anii ne tot dai
Și când vii tot plin îl ai!

Copil:
Și uite-așa, an de an, de sărbători,
Moșule, primești mii de scrisori,
Tu pe toate le citești, apoi sacii pregătești
Și pe toți îi mulțimești.
Cu un dar mic sau mai mare,
Depinde de comportare.
Hai, zi iute, nu mai sta,
Mie mi-ai adus ceva?

Copil:
Doamna noastr-nvățătoare
Ți-a trimis și ea scrisoare
În care ți-a scris să vii
Că te-așteaptă mulți copii.
Și țe-a scris că-s cuminței,
Alții-n lume nu-s ca ei!
Mulțumesc că ai venit,
La serbare ești poftit!

Copil:
Cu toți rem să fim cuminți,
Să-i ascultăm pe părinți.
Dar câteodată mai greșim,
Alergând ne mai lovim
Și, uitând că nu se poate,
Ne facem singuri dreptate.
La rând ne înghesuim,
Tot fiindcă ne grăbim,
La lecții mai vorbim neîntrebați,
Vă rugăm să ne iertați!
Dar vom crește și noi mari,
Atunci vom fi model de școlari.
La anul de vei veni
Pe toți cuminți ne vei găsi
Vom da exemplu tuturor
De copii buni și-ascultători.

Copil:
Să-mi dai voie, Moș Crăciun,
Două întrebări să-ți pun.
Dar să știi că sunt profunde,
A fi greu să poți răspunde.

Prima când am inentat-o

Eram doar de-o șchioapă, iat-o!
De ce tu, din câte știu,
n-ai șofer, nici vizitiu?

Cât mă uit eu prin vecini,

Toată lumea-i cu mașini
Și tu doar cu sania...
Cum explici pățania?

Când ai daruri pentru toți,

Cum se face că nu poți
Să-ți oferi și ție-n dar
O mașină? N-am habar!

Iar a doua întrebare

E și mai încuietoare:
Cum faci rost de jucării
Pentru-atât de mulți copii?

Poate-ți in din cer de-a gata,

Sau le cumperi ca și tata?
Ori ai vreun talent, reun har,
Faci-un semn și ele-apar?

Toți din lumea de aici

Zi de zi merg la servici.
Însă tu un năzdrăvan
Lucrezi doar o zi pe an?

Doar o zi? În rest ce faci?

Grea-ntrebare! Văd că taci!
Fiindcă recunoști și tu,
Prea ușoară-i slujba, nu?
Cântec:

Sceneta „Capra”

Copil:
De trei zile cad ninsori
Cad gingașe dalbe flori
Drumurile strălucind
Cu troiene de argint
Iar prin neaua sclipitoare
Trec copiii pe cărare
Purtând vesel plugușor
Și-n obraji roșii bujori
Bună ziua spectatori
Suntem mici dar buni de gură
Și acum la zile mari
Am venit c-o urătură.

Urătorii: Primiți urătorii?

Toți: Primim, primim

Și de ne ve-ți fi pe plac
Vă vom cinsti c-un colac.

Tată bun, mamă iubită,

Azi e ziua potrivită
Să vă spun ce vă doresc
Să v-arat cât vă iubesc.

Vă doresc întâi de toate,

Un an nou cu sănătate,
Voie bună, trai uşor,
Bucurie şi mult spor.
***
Am zărit printr-o fereastră
Un copil de seama noastră,
Care tot spunea:
Sorcova, veselă, micule, piticule,
Să trăiești și să crești
Și ca merii să-nflorești.
Să fii vesel și cuminte,
Sfatul mamei să-l ții minte.
Când la școală o să fii,
Dintre toți, mai bun să fii.
Să fii tare cum e fierul,
Să fii iute ca oțelul.
Mânați măi flăcăi,
Și sunați din zurgălăi!
Hăi! Hăi!
***
Aho! Aho! Copii și frați,
Stați puțin și nu mânați!
Dați toți mâna, mic cu mare
Ca să spunem o urare.
Bucuros și-nzapezit
Anul Nou a și venit!
Acum, iată-l pe cărări,
Cu urări și cu cântări.
Ia mai mânați, măi!
Hăi! Hăi!

***

Aho! Aho!
Părinți, bunici,
Ascultați ce zic aici:
Am venit la colindat
Și-avem multe de urat.
Stăm aici, cu mic, cu mare,
Să vă facem o urare.
Prin omătul de pe cale
Anul Nou vine agale
I-am trimis vorbă să vină
Să v-aducă-n pumni lumină!
Fericire, sănătate,
De iubire s-aveți parte!
Lângă brad, pe lângă foc,
Să vă umple de noroc!

***
La mulți ani cu sănătate,
Să vă dea Domnul de toate.
Să aveți belșug în casă,
Tot ce vă doriți pe masă.
Să primiți doar vești de bine,
În Noul An care vine.

Spune-i anului ce vine,

Să-ți aducă numai bine.
Și mai spune-i ca să-ți dea,
Tot ce vrea inima ta.
Fericire, sănătate,
Și numai belșug în toate.
"La Anul și La Mulți Ani!"
***
Bună seara gospodări,
Cu colaci din cei mai mari,
Bună seara tuturor,
Celor ce stați pe cuptor,
Noi pe-aici am mai umblat,
Dar pe voi nu v-am urat,
Sănătate vă dorim,
În anul ce-l întâlnim.
Să trăiți, să fiți voioși,
Să rămâneți sănătoși.
N-am venit să vă stresăm,
Am venit să vă urăm.
La Mulți Ani și fericire,
Casă plină de iubire,
Punga plină de mulți bani,
Să trăiți și la mulți ani.
Hăi! Hăi!
***

La mulți ani să-ți fie,

Viața pe vecie,
Bucurii o mie,
Câți struguri în vie,
La anul și la mulți ani!
***
Mult belșug în casă,
Pâinea mai gustoasă,
Datorii puține
În anul care vine.
Pace-n inimi, rod bogat,
Bucurie, gând curat,
Din a voastră casă
Binele să nu mai iasă.
La Mulți Ani!
***

Aho, aho, copii și frați,

Stați puțin și nu mânați
Și cuvântul mi-ascultați:

Am plecat să colindăm
Pe la case să urăm,
Plugușorul românesc
Obiceiul strămoșesc.

Vă urăm cum se cuvine

Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Și pe crește
Și pe șes!

Câte mere în livezi

Atâtea vite-n cirezi;
Câtă apă în izvoare
Atâta lapte-n sistare;

Să ne fie-ndestulată
Casă toată!
Țara toată!
Ia mai mânați, măi flăcăi!
Și strigați cu toții măi!
Hăi, Hăi!
***
Aho, aho copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi,
Lângă boi v-alăturaţi
Şi cuvântu-mi ascultaţi:

S-a sculat mai an bădica Traian,

A încălecat un cal laur,
Cu nume de Graur,
Cu şaua de aur,
Cu frâul de mătasă
Cât viţa de groasă,
Cu coama de argint
De ajungea până la pământ.
Mânaţi măi: hăi, hăi !

Ş-a pornit la arat,

La arat şi semănat.
Brazdă neagră răsturna,
Grâul roşu semăna,
Cu boroana boronea
Grâu-n urmă răsărea,
Cu groparul gropa,
Grâu-n urmă înspica.

Ia mai mânaţi măi: Hăi - Hăi!

La lună, la săptămână bădica Traian

Într-o dimineaţă s-a sculat
Pe cal a încălecat
Şi la câmp a alergat
Să vadă de-i grâul copt.

Grâul era copt răscopt

Numai bun de pus în snop.
De trei ori lanul a înconjurat,
Trei spice în mână a luat,
În palme le-a frecat,
În buze le-a suflat,
În băsmăluţă le-a legat
Şi acasă la femeie a alergat.

Mânaţi măi: Hăi, Hăi!

Am mai ura, am mai ura,

Dar nu suntem de ici-colea,
Da suntem de la Mitoc,
Unde-ngheaţă apa-n toc
Şi găluştele la foc,
Iar motanul cotonog
Într-un fund de poloboc!

La anul şi la mulţi ani!

Copil:
Moș Crăciune-ți mulțumim!
Iar la anul, când mai vii,
Noi o să ne străduim
Cu toții cuminți să fim!
Sănătate îți dorim și să știi că te iubim!
Toți:
Pentru-această sărbătoare
Noi am dat astăzi serbare.
Sperăm mult că –a plăcut
Și-nțelegere-ați avut
Pentru vârsta noastră crudă
Spune-ți Moșului s-audă,
Că noi merităm din sac
Tot ce ne-a adus cu drag!

LA MULTI ANI!