T

P
a q0[
\lonuolul porintelui

de Tedd Tripp

IVultimedio, Arod
2003
 r
I'entru multele cupluri pe care le-am intAlnit qi care
Il iubesc pe Dumnezeu
qi doresc s[ pdstoreascd inimile copiilor lor

O 2001, Tedd Tripp

Originally published in USA under the title:

Shepherding a child's heart,
Parents Handbook
by Shepherd Press
Wapwallope, PA

Traducere: Raul Kling

Tehnoredactare : Mircea Aioanei

@ Copyright 2003, by Tedd Tripp

Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte din carte nu poate fi

reprodusa farhpermisiunea in scris de la autor sau editor, cu exceptia
includerii c0torva scurte citate in studii generale cu scopul unei evalu[ri.

Editura MULTIMEDIA, Arad

Tel. 0217 -28927 L; Fa<. 0217 -251626
 Este o bucurie pentru mine se prezint lucrarea Mstorind 0
iwimd tle copil - Maninlul pdrintelui. in cei cinci ani de cAnd a fost
pubXicate cartea ffistorind o inimd de copil, am avut oportunitatea
d* , preda lec(ii d,espre creqterea copiilor la sute de parin[i tineri
din lare qi din mutrte alte par[i ale lumii. Din aceastd experienld s-
a ndscut ,C.orin[a cte a aprofunda, prin Manualul parintelui,lucrurile
prezentate in cartea Wstorind o inima de copil.
predarea }a mii cle parin(i tineri in serninare, ascultarea
intrebflrilor gi impartaqirea experien{elor de via[d ale acestora au
ajutat 1a focali.zarea con[inutului lucrSrii Manualul pdrintelui. Arn
chqtigat o mai bunfi tn[elegere a provocdrilor conceptuale qi
orrtt*ale pe care Ie intAmpind acei pdrin(i care iau in serios
p6storirea inimiXor copiilor 1or.
Av5nd Ia d.ispor4i* incX cinci ani in care si rnd gAndgsc Ia
acest subiect, mi-i,, ,r*nit in minte rnulte idei qi aplicatii biblice.
Llna dintre satisfac[iile studiului biblic este aceea cI nu putem
epuiza niciodatd cofitorile Cuvdntului lui Dumnezeu; intotdeauna
existd noi implica(ii gi aplica[ii ale adevlrului biblic. Dacd ar fi s5
scriu astizi Mstorind o inima de copil, adevdrurile din aceasti carte
ar fi expuse rnai am6nun[it prin discerndmAntul pe care I-am
cAqtigat in aceqti ani.
Ini1ial, plflnuisem sd nurnesc aceasti lucrare un ghid de
studiu, ins[, pe mdsurd ce cartea a inceput sd prindi contut, mi-
am dat searna cd ea este, de fapt, un manual al p[rintelui. Cu
toate cd este conceput pentru a fi folosit impreund cu cartea

I
Prefa[5 9

Cum se foloseqte aceastd carte 11,

Sa patrundem in esenla comPortamentului 15

Influente modelatoare Qi orientarea sPre Dumnezeu.......... 24

DUmneaVOaStfd COndUCe[i ................................o.........ooiooo.......o.. 36
Stabilirga obigctivelor......................................o......o..................... 46

Abandonarea metodelor nebiblice 54

imbra[iqarea metodglor biblice - Comunicarea ....................... 62

imbra[iqarea metodelor biblice - Tipuri de comunicare ....... 73

imbrS[iqarea metodelor biblice - O viata de comunicare .... B8

imbra[iqarea metodelor biblice - Nuiaua 96

imbra[iqarea metodelor biblice - Apelul la conqtiin(a .......... L06

De la stadiul de nou-ndscut pAnd la copilSrie -
Obigctive qi metodg .o........o.................o....................................... 117
CopilSria - Obiective qi metode 127

Adolescen[a - Obiective qi metode 138

Hstorind o inimd de copil, acest manual trece dincolo de simpla
repetare a materialului cdr[ii. \6 va ajuta sd ajunge[i la o mai
profundd in[elegere a conceptelor biblice con{inute in carte. Dacd
dori[i, asemenea multora, sd ave[i o mai bund qi mai profunda
in[elegere a chemirii biblice de a pdstori inima copilului dv. , \fr,
ofer Manualul pdrintelui ca un mod prin care sd v5 consolida[i
no{iunile biblice privitoare Ia creqterea copilului.
Fie ca Dumnezeu sh binecuvAnt eze educa{ia pe care o da[i
copiilor dv. qi sd ridice, din cdminele noastre, o sdmAn{a sfAntd
Mstorind o inimd de copil - Manualul pdrintelui este o lucrare
pentru biserica Sa.
neobiqnuitd, deci sunt necesare cAteva explicafii. Nu am vrut sd
scriu un ghid de studiu, de tipul celor cu spa[ii libere ce trebuie
Tedd Tripp
completate, care pur qi simplu reitereazd, materialul din carte, ci
Ianuarie 200L
am incercat sd aprofundez con[inutul gi aplica[ia cdr[ii Hstorind o
inimd de copil. Multe dintre intrebdrile din acest manual nu se referd
la con[inutul c6r[ii, ci Ia in{elesul qi aplica[ia textelor Scripturii la
provocdrile ce inso{esc pf,storirea copiilor.
Iatd ce ve[i geisi in acest manual:

IDEA GENERALA - Aceastd sec{iune este pur qi simplu un

rezumat al pasajului luat in discu[ie din cartea Hstarind o inimd de
copiL in fiecare caz sunt men[ionate capitolele corespunzdtoare
din carte.

SA cAurAu lirt cwANT -Aici am enumerat multe pasaje

ale Scripturii care v[ vor da discerndmAnt pe pesurd ce ve{i incerca
sI in[elege[i care sunt sarcinile dv. ca pdrin[i. Intrebdrile din aceastd
sec{iune sunt concepute pentru a \na dirija gAndirea prin pasajele
care sunt examinate.

APLICATIE - Aceast[ sec[iune face tocmai ceed ce sugercazd

titlul; conduce la o aptricare a principiilor qi conceptelor biblice
care se referd la sarcina dv"

Ll
10
 iXfnEnAnI STRATEGICE - Aceste intrehhri sunt concepute
pentru a-i ajuta pe pdrin{i sd-qi ia angajarnentuJ de a schimba icele
lucruri care trebuie schimbate pentru ca ei sli poatd Ceveni parin[i
mai biblici, mai cristocentrici. Aceastfi secfiune este menitd sd rn
ajute sd evita[i frecventa problemh de a dobAndi discerndmAnt
fara a lua deciziile cruciale care transpun cunoqtin{a in practic5. Postcrind o inimd Ce ccpil
CAITIDURI CONCLUSIVE Aceasta este sectiunea ce
rispunde la intrebarea: unde gfisesc puterea de a face ce am
invt[at? In fiecare segment al acestei pdr{i am cdutat sd-i incura j*,
Monuolul p6rintelui
pe perintr, pebaza Scripturii, ci toatd taria, toata fnlelegerea, toatl
energia, toatd puterea, tot harul, tot curajul qi tot ce ave{i nevoie
pentru a putea fi ceea ce Dumnezeu doreqte v-a fost dat in Cristos
(II Petru 1 :2-4).

Cred cd Manualul Hrintelui va fi de folos pentru mai multe

aplica[ii. Va fi util pentru studiul personal, ca mijloc de
aprofundare a principiilor cuprinse in cartea f{storind o inirnd
de copil. Va fi foarte util pentru studiul la gcoala duminicald sau
in grupuri mici. Vi va oferi un motiv pentru a studia incd o datl
cartea f6storind o inimd de copil. Va fi de folos, de asemenea,
pentru inva[atorul care cautd sd dobAndeascd o in[elegere mai
profundd.
Oricare ar fi modul in care il vefi folosi, voi spune pentru dv.
rugdciunea lui Pavel:

$i mi rog ca dragostea voastrd sd creascl tot mai mult in

cunogtin[a gi orice pricepere, ca sd deosebili lucrurile alese, ca sd
fi1i cura[i qi sd nu v[ poticni[i pAnI in ziua venirii lui Cristos,
. plini de rodul neprihinirii, prin Isus Cristos, spre slava qi lauda

lui Dumnezeu.
Filipeni 1:9-11.

12
 Si pitrundem in esenfa
comportamentului

IDEA GENERATA
Inima este centrul de control al vie[ii. Tbt ceea ce facem vine
din inimd. De aceea Isus a zis: "Din prisosul inimii vorbeqte grJra"
(Luca 6:45). Ceea ce se vede in cuvintele gi ac[iunile copiilor dv
reflectd prisosul inimii lor" tndreptarea qi pedeapsa, prin urmare,
trebuie sf, aibd in vedere problemele inimii. Dv. trebuie sd
demasca[i pdcatului copilului, ajutAndu-l sd in[eleagd cum acesta
reflectd o rdtdcire a inirnii. Indreptarea oferd oportunitali de a ardta
meritele lui Dumn ezelr, care l-a trimis pe Fiul Sdu pentru a
transforma inimi $i a elibera oarneni inrobi[i de pdcat.
Acest capitol ia ln discu[ie informa[ia ce se gdseqte in capitolul
1 al cdrlii Hstorind o inima de copil.

sA cAurAM it't cuvAttr

'1, Dumnezeu este preocupat de problemele inimii. Notali-
vd idei din pasajele urmitoare. Cum aratd acestea focalizarea lui
Dumn ezeu asupra inimii?
 Sa patrundem tn eserfia campor t amentului 17
L6 PAsToRIND o INIMA DE CoPL - MnxuaLUL rAnmrELUI

Fante
r-- 5:77

Proverbe 4:23 I Corinteni 3:1,3

I Corinteni 10:14

Deuteronomul L0:12 Rornani 3:14

Pasajele sus-men[ionate nu sunt exhaustive, ci doar sugestive.

Ieremial7:14 Scrie[i intr-un caiet atitudinile inimii pe care Biblia le foloseqte
pentru a descrie lucruri ce determind comportamentul. Nota[i
Luca 12:34 pasajele care descriu aceste atitudini ale inimii. GAndi[i-vd la
intAmplari din Scripturd care ilustre azdaceste trdsdturi atAt in mod
poziti\t cAt gi negativ. Aratali cum acestea se aplica la vielile
2. Pentru a pdstori inima copilului dv. astfel incAt acesta s5 personajelor Biblice. Ezechia, spre exempltt, poate fi notat ca o
aibd o lnlelegere qi un comportament biblic, trebuie sd cunoaqte[i
ilustrafie a mAndriei.
termenii pe care Biblia ii foloseqte pentru a desmie gAndurile qi Privi[i la lista de mai sus a atitudinilor inimii gi gAndi[i-va la
termeni biblici care descriu calitatea opusd. Spre exemplu, opusul
scopurile inimii. Cititi qi scrie[i versetul din Evrei 4:12"
urii este dragostea. in caietul dv., scrie[i o lista cu atitudini ale
inimii ce stau in contrast. Obiqnui[i-va dv. $i pe copiii dv. sd gAnditi
gi sd vorbi{i despre motiva[ii folosind terminologia biblic5.
CAnd atribuim atitudinilor inimii termeni nebiblici, incepem
3. Biblia este solidd qi suficientd. \6 oferh toate categoriile de sd nu mai privim Biblia ca mijloc de in[elegere a motivelor qi
gAnduri necesare pentru a in[elege Qi a evalua comportamentul. atitudinilor noastre. De pildd, ce vrea sd spunf, cineva cAnd se
Din lista pasajelor din Scripturd de mai jos, identifica(i problernele clescrie ca persoand fruitrati? Lrlelege prin aceasta cd este o
inimii care conduc in mod inevitabil la pdcat. persoand supdratt sau altceva? I{ici un pasaj din Scripturf, nu se
adres eazd, frustrdrii pentru cd aceasta nu este un termen biblic.
Romaru12:19 I{nd cAnd nu gdsim terminologia biblicd a acelor sentimente, nu
putem folosi Biblia pentru a Ie in[elege.
Psalmi LA:4 Scopul pentru care descrie[i atitudinile inimii ce determind
comportarnentul nu este pentru a stabili ruotiaele copilului dv. cu
Psalmi 56:3,4,11
o mai mare precizie. Nu folosi[i niciodatd aceste informa{ii din
Scripturi spre a va tatona copilul pentru rdutatea interioard qi
Ecleziastul 4:4 eqecul s6u. Motivul aprofunddrii infelegerii dv. cu privire Ia aceqti
Proverbe 10:12 termeni biblici este pentru a fi in stare sd va ajuta[i copilul si
in[eleage cum descrie Scriptura lucrurile ce determind cuvintele
Iacov 3:14,'1,6
qi faptele Iui. Vi folosi{i cunogtin[ele pentru a rndri in[elegerea qi
Psalmi 17:LA
1B PAsroRrND o rNrMA DE coptt- - ManiuaLUL pAnnvrELUI
sensibilitatea copilului fald de ceea ce-i determind compor-
tamentul.
Sarcina dv. este sd explora{i impreuni cu copilul dv. motivele
posibile ale acliunilor lui qi sa-I ajutali, rnai apoi, sd invele sd
discerne ce se intAmpls in interior. Integritatea cu care aborda[i
aceste motive in via[a dv. personald va va da atAt o in[elegere
profundd, cAt qi credibilitate atunci c6nd veli incerca sd abordali
aceste lucruri in viala copilului dv. Nu veli putea preda niciodatd
ceea ce nu a(i inrrdtat.
APLtCATtE
L. Care sunt cAteva motive pentru care aten[ia rn este abdtutd
spre comportament?
2. De ce nu este comportamentul schimbat un obiectiv
corespunzdtor al intreptarii?
3. Observa[i ce spun aceste pasaje despre schimbarea
comportamentului care nu are de-a face cu o schimbare a inimii.
Matei 15:8
Matei 23:25-28
4. Cum poate inlelegerea faptului cd comportamentul este
doar o reflectare a atitudinilor inimii si schirnbe accentul in
indreptare qi pedeapsi?
Sti patrundem tn esen[a comportamentului 19
5. Accent r-rl pus pe comportament, qi nu pe inimd are
rezultate negative. Dacd ve{i accentua schimbarea com-
portamentului, veli fi tenta[i sd deveni[i un behavioristl.
Behaviorismul este incercarea de a controla qi a constr6nge
comportamentul oferind consecin[e negative sau poztttve. Care
sunt c6teva lucruri pe care le-a[i fdcut pentru a schimba
comportamentul fdrdr a sublinia problemele inimii?
Existd momente in care trebuie sd constrAngeti corn-
portamentul. Spre exemplu, dacd fiul dv. iqi loveqte sora in cap cu
un baston, trebuie sd-i constrAnge[i comportamentul. Nu pute[i
agtepta pAnd cAnd inima acestuia se schimbd. Acest comportament
treblie oprit. ins[, chiar qi atunci cAnd ii cerefi sd nu-qi mai loveascd
sora, face[i acest lucru qtiind cd problema nu este neapdrat
rezolvatd prin simplul fapt cd coillportamentul greqit a fost oprit.
Trebuie totuqi si explora[i impreund cu el problemele inimii ce
stau labaza comportamentului greqit care necesiti constrAngere.
Re[ine[i cd, in procesul de indreptare qi pedeapsd, vd
intere seazd, ce se intAmple in inim6. Cum a ajuns inima in starea
1
adept al behaviorismului
20 PAsroRrND o INIMA DE coplL - Maru{IALUL pAnwrELUI Sn patrundem hr esenla coffiportamentului 27

de rdtdcire? Preocuparea fa{a de problernele inimii conduce la 4. Ce schimbhri in stilul dv. de a folosi indreptarea qi
crucea lui Cristos. Preocuparea fa[a de problemele inimii pedeapsa rd vor ajuta sd pune[i in practicd ideile din acest capi-
sublinrazd, nevoia unui MAntuitor. Vi oferd oportunitd{i de a tr:1?
indrepta atenfia copiilor dv" spre capabilul qi puternicttl Mdntuitor
al pdcStoqilor. El este singurul care face opera[ia de transplant ai
inirnii. El inldturd inimile de piatrd qi le inlocuieqte cu inimi de
carne (Ezechiel 36:26).
5. Cum ar trebui sd se schimbe obiectivele dv. legate de
tnrnEBAR, STRATEGIcE indreptare qi pedeapsS?
1," Care sunt cAteva moduri in care ali fost un behaviorist, in
loc sa figi un pdstor al inimii copilului dv.?

6. Cum ar trebui sd aplicali aceste adevdruri in via[a dv.

pentru a \zia apropia de copiii dv. cu integritate gi o in(elegere
profunda?
2. ir-r ce fel v-ar ajuta identificarea gAndurilor qi inten[iitror
inimii sd corectali gi sd pedepsi{i cu un accent mai cristocentric?

7. Care sunt cAteva mod"uri in care trebuie sd v[ ruga[i pentru

dv. qi copiii dv. dacd este sI aplica[i aceste lucruri in procesul de
indreptare, pedepsire gi motivare a copiilor dv.?

3. Formulali cAteva intrebari (la care nu se poate rispunde

Clrt " da" Sau " rrrr") Care vd vor ajuta sd vd creqte[i copiii in moduri

ce foc altzeazdindreptarea qi pedeapsa asupra problemelor inimii.

OAT,IOIJRI CONCLUSIVE

$titi ci merge[i pe calea cea bund atunci cAnd incerca[i sa

in[elegeti gAndurila qi motivele inimii, pentru cd aceasta este una
dintre func[iile primare ale Bibliei,
 S,i Ttdtrwtdem ht esen[a con4)ortametttului 23
22 PAsroRrND o INIMA DE coprl - MnxuaLUL pARINTEI.UI

Caci CuvAntul lui Dumnezeveste viu qi lucritor, mai tiietor decAt Ce expresii din versetele de nrai jos \m umplu de bucurie,
orice sabie cu doud taiquri: pitrunde pAna acolo ci desparte speran(5 qi curaj in efortul dv. cie a avea o structurd biblic5 de
sufletul qi dul-rul, incheieturile qi miduva, judeca sim[irile qi l]edeaps5 pentru copiii dv.?
gAndurile inimii. Eurei 4:72
Iifeseni 3:20

Una dintre implicaliile acestui pasaj este cd trebuie sd

cunoaqte[i Scriptura. Dacd CuvAntul lui Dumnezeu nu locuieqte
din belqug in dv., nu-l ve[i putea folosi eficient ca un mijloc de a-
i ajuta pe copiii dv. sd in[eleagd revdrsarea inimii 1or.
1. Evrei 4:12 ridicd intrebarea: care sunt gAndurile qi
atitudinile inimii dv. atunci cAnd corecta[i qi pedepsi[i? Face(i o
listd cu gAndurile qi atitudinile greqite ale inirnii care ar putea sd
vd abatd gi incurca aten[ia atunci cAnd ii pedepsi{i, indrepta(i gi
motiva[i pe copiii dv.
II Cronictl.6:9
Psalmi 739:23, 24
Din moment ce Dumnezeu ne-a dat CuvAntul Sdu pentru a
ne servi la inlelegerea gAndurilor qi atitudinilor inimii, sunte[i pe
;rceeaqi undd cu obiectivele lui Dumnezeu atunci cAnd vd strddui[i
sd in[elegeli, in procesul de indreptare qi pedeapsd, problemele
ininrii. Pute[i fi sigur de ajutorul qi harul Sdu pe mdsurd ce pdstori[i
inimile copiilor dv.

2. Atunci cAnd intAmpina[i in Biblie chestiuni penetrattte,

tentafia este sd r,5 descuraja[i gi sa crede[i ca nu veli putea invdfa
niciodatd sd face[i aceste trucruri sau cd ar fi prea pu[in t prea tArziu
sau cd poate copiii dv. sunt prea incdp5{Anati. Oricare ar fi tenta(ia,
pute[i fi siguri cd Dumnezeu are puterea gi tdria de a aduce
schimbare.
 lnfluente modelatoare Si orientnl'eq spre Dumnezeu 25

SA CAUTAM fr,I CUVANT

.\ Influente modelatoare
l . In pasajele care urmea zd, cfruta[i dove zr ale preocupdrii
lui Du*rrereu fa{a de influen(ele modelatoare pe care }e oferi[i

Geneza 18:19

Deuteronomul 6:6-9
Influenfe modelatoare qi
Efesenl 6:4
orientarea spre Dum nezeu
Coloseni 3:21

IDEA GENERALA
2. Cum a[i iezuma importan[a pe care Dumnezetl o atribuie
Doud lucruri contribuie la dezvoltarea copilului dv.: influen[elor modelatoare pe care dv.; ca pdrinte, le oferi[i?
influen[ele modelatoare ale vie[ii qi orientarea spre Dumnezeu a
inimii lui. Ca plrinte, trebuie sd fiti preocupa[i de amAndou5. 3, Observatr in pasajele urmdtoare efectul p. care influen{ele
Tkebuie sI vd preocupe modul in care structura[i influenlele mod"elatoqre iI au asupra copiilor.
modelatoare ale vie[ii pe care le pute[i controla" De asemenea/
trebuie sd pdstori[i in mod activ orientarea spre Dumnezeu a Proverbel":8,9.- -
copiilor dv. Copiii dv. nu au o pozi[ie neutrd in acest proces. Ei nu - - -
sunt pur qi simplu suma totald a ceea ce investili in ei.
Proverbe 3:L,2
Interac[ione azd,cu efortul dv. de a-i pistori in func[ie de orientarea
spre Dumn ezeu a inimilor 1or. Creqterea copiilor nu este ca qi
manevrarea unei prese de extrudare a materialului plastic. Copiii Proveibe 2l:,19
reac[ioneaz5. Sunt activi in procesul de formare.
Acest capitol ia in discu[ie informa[ia ce se gdseqte in Proverbe,2S:22 'i ;'

capitolele 2 qi 3 ale cdr[ii llstorind o inimd de copil.

tl .

23:26
26 PAsroRrND o rNrlv{A pE copn - MaNUALUL rAnwrELUr Itr llLtente modelatoare Ei orientarea spre Dumnezeu
27

Proverbe 29:21 ,rr.egti fii rai ai lui Eli au avut-o. Felurile in care aceqtia au pdcdtuit
irr relatarea din I Sarnuel sunt pur qi simplu o reflectare a orienterii
1,,regite a inimilor lor; ei nu-L cunoqteau pe Domnul.
Orientarea spre Dumnezeu Cum ati rezlr.ma importanla orientarii spre Dumnezeu a

1. Biblia vorbegte cu claritate atunci cAnd descrili*portan{a irrimii copilului dv.?

orientdrii inimii copilului dv. spre Durnnezeu. In pasajele
urmdtoare , cdutali dovezi ale i*portanlei orientdrii spre
Dumnezeu qi cum aceasta deterrnind modul in care copiii dv. vor
reac[iona la circumstan[ele vie[ii.

Geneza 50:79-21.
3. Cduta[i pasaje qi ilustra[ii care dovedesc importanla oferirii
unor bune influente modelatoare in domeniile in care ave[i
Psalmi 10:1-11 posibilitate. De asemenea, strAnge[i iiustralii biblice despre modul
in care orientarea spre Dumn ezeu determind rdspunsul Ia
circumstanlele vie[ii. Iati cAteva exemple cu care pute(i incepe.
Psalmi L4:11

A. irt Efeseni 6:4, Dumn ezeu aratd cd este preocupat de

Proverbe 4:23 influen[ele modelatoare oferite de un tatd. Implica[ia este cd
copiii se vor inrdi datoritd controlului nepotrivit al pdrin[ilor.
Proverbe 9:7-10
B. In I Petru 2:13-23, incredin[area cuiva in mAinile lui
Dumn ezeu(v. 23) determini modul in care acesta va rdspunde
Marcu 7:27 la o pedeapse nedreaptd.

Luca 6:45 C. Psalmul 3:1-6 aratd cum increderea in DumnezelJ l-a

imputernicit pe David s5 gdseascd odihnd chiar qi atunci cAnd
era amenin[at de o arrnatd. Orientarea spre Dumnezeu a
Rornani 1:21-25
schimbat felul in care situa[ia a fost experimentatl de psalm-
ist.

2. I Samuel 2:12 ne oferd un bun exemplu in ceea ce privegte Cele mai multe discu[ii despre creQterea copiilor au in vedere
importan[a orientdrii spre Dumn ezeu. 'Fiii lui Eli erau niqte faptul cI trebuie sd oferim copiilor noqtri cele mai bune influente
oameni rdi. Nu-L cunoqteau pe Domnul." Tot ce urme azd in moCelatoare. Acest lucru nu este lipsit de importante, deoarece/
aceastd istorisire este rezultatul orienterii spre Dumn ezeu pe care dupd cum vede[i in Scripturd, influen[ele modelatoare ale vie[ii

28 PAsroRrND o lrunvrA DE copn- - MaNunLUL PARINTEl-lil
au un impact puternic asupra copiilor, Cu toate acestea, multe
influente mod elatoare nu pot fi controlate de pdrin[i, [Jnele
lucruri, cum ar fi boala, moartea, schimbiirtle sociatre qi culturale,
vin in via[a noastrd confornt ptranului lui,Dumne zeufie cd ne place,
fie cd nu. Influenfele modelatoare pe care le putern controla
trebuie sd fie structurate conform Cuvf,ntului lui Dumnezeu.
Tiebui€ sE vd inv[tati copiii sd:L infeleage pe Dumnezeu qi cdile
Sale qi astfel s6 rdspundd Ia acele lucruri pe care nu le pute{i
APLtCATtE
,f . 'Dupa cum alruAzut in pasajele pe care le-a(i citit mai sus,
influen{ele modelatoare ale vie{ii au un impact asupra copiilor
dv- Prin urmare, este bine sI fiti preocupa[i de influen{ele
modelatoarepeCare1epute{i'controla...
pe care le oferifi in aceste domenii. Intreba[i-vd care pasaje din
Scripturd vorbesc despre aceste lucruri.
inchinarea in familie
Rezolvarea conflictelor
mamel
Succesul qi eqecul
faptului de a-i stuji pe al[ii
educagiei.'.-_ _
Dezvoltarea abilitafilor
Luarea deciziilor
Dezvoltarea caracterului
Locul Pg caie il ocuplBiblia
Ufluenle mode\toarg €i.orien.tarea spre Dutnnezeu-_
29.
?,. Capitolul 2 din cartea Hstorind o,.inimq de copil descrie doud
greqeli ce se pot face ,in in[elegerea rolului, de pdrinte -
determinismul qi negar€?; Recapitula[i sec{iunea respectiva Ei
r5spuncte{itraintreb[ri1eurmdtoare.'l''.:|:
A. Cum ar afecta determinismul perceptia pe care o ave[i
despre rolul dv. de pdrinte?
:
B, Cum ar afecta negarea perceptia pe care o ave[i despre
rolul dv. de pdrinte?
C. Cum crede[i cd ati proceda dacd ati fi un adept al
determinismului sau negdrii?
Atat influenlele rnodqlatoafe , c6,t qi orientarea spie
Dumn ezeu a inimii copilului dv. contribuie la ce fel de persoand
va deveni acesta. Biblia spune cd slujitorul rdsfd[at din copildrie
aduce , La urrndi intristare (Proverbe 29:21). Influen{ele mode-
latoare care rdsfa(d vor avea ca rezultat un slujitor nevrednic ce
va aduce intristare stdpAnului sdu. Influen[ele modelatoare
conte azd. Ele au un impact asupra,rnodului tn 'carei s e'Clezvolti
slujitorul. in acelagi fel, orientarea inimii spre Dumnez€u,vh avea
un impact asupra persoanei care copilul devine. InfluenJgle
modelatoare nu sunt niciodatd singurul factor deterrninant,
30 PAsroRrND o rlnaA DE copll - MaruunLUL rAnrrurEt,Lr lnfluente modelatoare Ei orientarea spre DumnezeLt 31,

deoarece orientarea spre Dumn ezeu dirij eazd, modul in care
individul rispunde la ceea ce i se intAmpla in via[a. Cu sigurante,
Iosif este un exemplu al unuia care s-a increzut in Dumnezeu qi a
inleles via[a din perspectiva ci Dumnezeu este suveran, in ciuda
dificilelor influente modelatoare din via[a sa (vezi Geneza 50:20).
3. Care este modul in care copilul dv. reac[ione azd, la
circumstan[ele vie{ii? Reac[iile lui sunt caracterizate de dragoste
fa[a de Dumn ezert qi incredere in grija gi bundtatea Lui sau de
alte lucruri?
7. Dacd este batjocorito{, cum atl putea provoca gi demonstra
caracterul distructiv al rdspunsurilor nesdbuite ale acestuta?
B. Cu toate cd nu pute{i controla toate influenlele
modelatoare, pute[i pastori inimile copiilor dv. ca sd rdspundd la
aceste lucruri. Cum a[i putea pdstori inima copilului dv. in situa(iile
urmdtoare? (Presupune(i cd nu puteli schimba situalia.)
A. Existd un profesor de artd care pare sa-l trateze nedrept
pe copilul dv. Cum ati putea sa-l ajutali pe copil sd inleleage
aceast5 problemd dintr-o perspectivd biblica?

4. Care sunt cAteva dintre modalitafile in care el aratd cd

reac[i oneazd ca un copil care il cunoaqte qi il iubeqte pe Dumn ezeu
sau ca un copil care este incd foarte dispus qi inclinat si-gi satisfacd
propria persoand?
B. Existd un bAt5uq in autobusul qcolii care priveqte
rdspunsurile binevoitoare ale copilului dv. ca pe o sldbiciune Qi a
devenit un persecutor zilnic al copilului dv. Ajuta[i-l sa reac[ioneze
la aceastd situa[ie intr-o manierd evlavioasd.
5. Dacd folosi[i pasajul din Proverbe 9:7-10 ca o prismd prin
care sd in[elege[i reac[ia copilului dv. la dirijarea qi indreptarea pe
care o primeqte de la dv., l-a[i caractenza ca fiind un copil in[elept
sau batjocoritor?
C. Thta este bolnav. De fapt, el este pe moarte qi via[a trebuie
organrzatd, i^ jurul nevoilor sale. Cum ati putea pdstori inima
copilului dv. astfel incAt acesta sd fie conqtient de prezenta lui
6. Dacd este un copil infelept, cum a[i putea incurajaqi intiri Dumnezelr gi sd aiba pace qi rnAngAiere in aceasti imprejurare.
rdspunsurile in[elepte ale acestuia?
32 PAsroRrND o rNIMA nn coplt - MarvuALLrL, pAnrNrEl-ut Influenle modelatoare gi arientarea spre Dumnezeu 33

Mul{i parinli dovedesc mai multd preocupare fa{a d e
influen[ele rrrodelatoare decAt fa[a de orientarea cdtre Dumnezeu
a inirnii copilului lor cAnd acesta reacfioneaza la acele influente
modelatoaie" Este mult mai important, de pil di,ie pastori(i reac(ia
pe care copilul dv. o are fa([ de bdtduqul de Ia qcoald decAt sd v[
asigura[i ca nimeni nu-l va lua la bataie. Dacd oamenii vor rf;cle
de copilul dv conte azd, pulin in compara(ie cu faptul cte a tnv[ta
:1-! cunoa:.1 pe Dumnezeu in a$a fe-l incAt sd poatd reac[iona
biblic la astfel de situa[ii. . i :
3. Copiii reac[ioneaz6,La circumstan[ele vie[ii ori prin harul
iegdmAntului lui Dumnezeu qi vor cunoaqte astfel pacea qi
hucuria care vin de la HI -, ori printr-o forml de idolatrie, cum ar
fi mf,nCria qi prestigiul, puterea qi influen[a , pldcerea qi
senzuatritatea sau iubirea de bani. Care crede[i ca sunt "ochelarii"
prin care copiii dv. privesc lumea?

Copilul dv. nu este niciodatd neutru Ia influen{e}e

rnodelatoare ale vie[ii. EI e o fiin[5 dupa chiputr lui
^creatd 4. Cum a[i putea si deschide[i discufia cu ei despre aceste
Duryqezert, Este creat in mod unic ca sd I1 cunoascd pe L)umnezeu
chestiuni?
qi sd se minu neze de gloria Lui. Datoritd faptului ca el este url
inchindtof, va reac[iona intotdeauna la circurnstanlele vie[ii prin
prisma religioas5. Sarcina dv. are doud aspecte. in primul r5ncl,
trebuie sd oferi[i cele mai biblice influen[e rnodelatoare pe care ]e
pute[i oferi. In al doilea rAnd, trebuie sI pdstori[i inima copilului
dv, prin toate suiqurile qi coborAqurile vie(ii, pe c5ile comunic5ri[ 5. tn ce fel ar trebui s6 v[ ruga[i pentru dv. gi copiii dv. dacd
qi pdrtiqiei intime cu Dun mezeu. ve[i aplica aceste lucruri cAnct ii ve(i corecta qi pedepsi?
-iNraEBAR,
sTRATEGIaE
. fel trebuie ,sd regAndili anunnite aspecte
trn,,In c€ ane
influen[elor modelatoare pe cor€ le oferi[i copiilor dv.? : :

GAA'DI,TRI CONCLUSIVE

Una dintre modalita[ile in care Dumnezeu ne face sd creqtem

2, Care sunt, cAteva schimbari pe care ar trebui sd Ie face[i
ppntru a putea qferi influente rno,CeXatoare, mai bibXice?
lf
in harul qi cuno$tin[a Lui este autoexaminarea evlavioasd. Medita[i
asupra influen[elor modelatoare pe care le pute[i controla.
EvaIuaF, rugAndu-rd, domeniile in care trebuie si face[i schimbdri.
GAnditi-\ra Ii nevoia de a le ardta copiilor dv. excelenta qi meritele
lui Dumnezeu. Apoi, deschidefi-va inima inaintea lui Dumnezeu
cu cuvintele de Ia Psalmul 26:2, 3: "Cerceteazd-md, Doamfle,
34 PAsToRIND o INIMA DE coPIL - MaivuaLUL PARINTELUI lnfluente modelatoare gi orientarea spre Dumnezeu 35

incearcd-mi, trece-mi prin cuptorul de foc rnintea Qi inima! Caci
bundtatea Th este inaintea ochilor mei qi umblu in adev[rul Thtl."
L. Cum ar putea fi schimbate influen{ele modelatoare pe care
Ie pute[i controla?
2. Curn \zla puteli aprofunda plicerea cte a-L cunoaqte pe
Dumn ezelr, astfel incAt sd le oglinditi cr:piilor dv. bucuria
comuniunii qi partdqiei cu Dumnezeul cel viu?
$i-L rog ca, potrivit cu bogi[ia slavei Sale, sI rd facd si vi intari(i
in putere, prin Duhul Lui, in omul dinduntru, d$d incAt Cristos
sd locuiascl in inimile voastre prin credin[d; pentru ca, avAnd
rid[cina qi temelia pusl in dragoste, sd pute[i pricepe impreund
cu to[i sfin[ii, care este l5rgimea, lungimea, adAncimea qi
inllfimea; gi sI cunoaqte[i dragostea lui Cristos, care intrece orice
cunoqtinte, ca sd ajunge$ plini de toatd plinitatea lui Dumnezeu.
Iar a Celui ce, prin puterea care lucrea zd, in noi, poate sd facd
nespus mai rnult decAt cerem sau gAndim ttoi, a Lui si fie slava
in Biserici qi in Cristos Isus, din neam in neam, in vecii vecilor!
Amin.
Efeseni 3:15-21.

3. Notali toate incurajdrile din pasajul de mai sus care vd

umplu de sperante, bucurie qi curaj atunci cAnd vd 15sa(i in voia
Iui Dumnezelr.

Una dintre cele mai puternice modaHtefl in care le puteli ardta

copiilor dv. meritele lui Dumnezeu, a cdrui mdrelie nimeni nu o
poate mlsura, este sd gasili dv. inqivd desfhtare in El. CAnd rn
desfata[i in El qi arf,ta(i minunile Lui copiilor dv., li uduceli glorie.
Cititi Psalmul 145 ca o paradigmi a excelen[ei lui Dumnezeu.
Promisiunile Scripturii ne sunt date pentru a ne incuraja.

$i tot ce a fost scris mai inainte, a fost scris pentru inva{itura

noastri, pentru ca, prin ribdarea qi prin mingAierea Pe care o
dau Scripturile, sd avem nddejde.
Romani 15:4

Pe mdsurd ce v[ autoexaminali qi v[ strddui[i sd v[ schimbali

pentru a vf, conforma voii lui Dumnezeu avind in vedere creqterea
copiilor dv., intdriti-\xa inima cu incurajdrile Scripturii.
Dumn ezeu se va apropia de noi qi Iqi va ardta puterea pe
mdsurd ce noi cdutlm sd ne schimbdm.
 D unnn ear o frstrd conduce[i 37

S,,4 CAUTAM iN CUVANT

Dumn ezev ii cheamd pe parin[i sh fie autoriteti in via(a
copiilor 1or. Cititi pasajele men[ionate mai jos. Nota(i implica[iile
in termenii autorite$i parentale.

GenezalB:19

D e ute ronom ul 21, :18 -21

Dumneavoastrfi n onlduceti Proverbe 1.:8,9

Proverbe 4:L,2
IDEA GENERALA
Dumn ezeu a stabilit structuri de autoritate. Structurile Proverbe 6:20-23
esen[iale ale viefii- familia, biserica qi statul -- au autoritali rAnduite
de Dumnezerr. t5rin[ii sunt autoritatea rAnduitd de Dumnezeu
Proverbe 23:22
in via(a copiilor. Ei au nevoie de autoritatea binevoitoare a
pdrin[iloq, care ii cunosc qi care in(eleg cdile lui Dumn ezeu.
Copiilor le lipseqte maturitatea, in(elepciunea gi experien{a vie[ii. Luca 2:51,52
Ei infloresc sub autoritatea binevoitoare a pdrin[ilor evlavioqi.
Culturii noastre nu-i place autoritatea. Nu numai cd nu ne place Efeseni 6:7-4
sd fim sub autoritate, ci nu ne place nici sd fim noi ingine o
autoritate. Prin urmare, mulli parin[i sunt incomoda[i de faptul
cd trebuie sd reprezinte o autoritate in via[a copiilor 1or. Acest lucru Coloseni 3:20,21
ii face nesiguri in ce priveqte autoritatea pe care trebuie sd o aibd.
in viziunea biblicd, in[elegem cd f)umnezeu i-a chemat pe parin[i I Tesalonice ni 2:11., 12
sd fie autorite$ qi a rAnduit ca via{a sub autoritatea pdrinteascS sd
fie o binecuvAntare pentru copiii nogtri (Efeseni 6:1-3).
Acest capitol ia in disculie informa{iile din capitolul 4 al cdr(ii
1,. Cultura noastrd a redus rolul pdrintelui la rolul de
Iistorind o inimd de copil.
ingrijitor. Care sunt cAteva sarcini ale unui ingrijitor ce ar putea fi
men[ionate aici?

.., $
38 PAsroRrND o INIMA DE coplt- - MaNUnLUL pAnrNrELLrI
2. Ce alte sarcini men[ion eazd, capitolul 4 al cdrltt Hstorind
inimd de copil.
APLtCATtE
Dupa cum am tfrzut mai sus, in cultura noastrd autoritatea
nu este acceptati fdrd rezerve. Nu ne place sd fim sub autoritate,
gi nici sI fim noi inqine o autoritate. Ni se pare nedrept sd-i cerem
cuiva sd ni se supund. Am prefera ca copiii nogtri sd facd ceea ce
noi dorim, insi fdrd ca noi si pretindem acest lucru de la ei. De
aceea, rnulli parin[i sunt incomoda[i de faptul ci trebuie sd-i inve[e
pe copiii lor sd se supund autorit6$i. Incd de la o vArstd fragedi,
copiii cresc inrna[And sd ia decizii proprii.
Iubito , crezi cd ar trebui si por[i, la picnic, rochia aceea de
petrecere, de culoare roz, gi pantofii aceia din piele de lac?
Nu ar fi mai bine si porti blugi qi o pereche de pantofi sport?
Bine, dar sper sd nu-[i patezi rochia acea frumoasi. Daci o vei
murdiri, si nu vii la mine plAngAnd.
$i tAndra Ioana este cea care hotdriqte. Poate ci e prea tAndrd
qi ii lipsegte maturitatea necesarl pentru a lua o deci zie bun5, insd
ea a ajuns totugi sd fie cea care hotdrdqte. IatI consecin[ele triste.
Ea inva[d ci pdrin(ii pot face sugestii, insi ultirnul cuvAnt
este al ei. Ea invate sd fie o persoanf, autonomd care nu are nu are
in viat[ o autoritate mai mare decAt propriile-i dorin[e. Ea invatd
sd se increadl in ideile sale gi sd se impotriveascd sfaturilor qi
indrumdrii pdrintilor, care sunt maturi qi in[elepti.
D umneaa o astrd conduceli 39
imi pare rdu, mimica a uitat cI nu-[i place terciul de oviz. Nu
trebuie neapirat si-l minAnci. Ce (i-ar pldcea in schimb? Ce zici
de nigte fuigi de cacao? tgi uatrc fulgii de cacao.
o
Ar fi fost cu mult mai bine pentru ]unior gi pentru mama
dacd mama ar fi zis:"Dragul meu, gtiu cd terciul de ovdznu este
mAncarea ta preferatd , dar,in diminea[a aceast a, am pregdtit terci
de ordz. Este o mAncare bund, hrdnitoare qi vreau sd o mdnAnci.
Haide, acum, sd ne rugdm gi sa-I mullumim lui Dumnezeu pentru
mAncarea pe care ne-a dat-o. Poate cd vom mAnca altd datd ceva
ce-[i place mai mult."
Ce invald ]unior? El invald cd mama conduce. Ea este o
autoritate blAnde. El inva!6 sd mul[umeascd in orice imprejurare"
invald cd adul[ii din lumea lui nu vor ac[ion a ca niqte copii, ci ca
niqte adul[i. Inva[a si fie sub autoritatea cuiva mai in vArstd, mai
inlelept qi mai matur.
L. Care sunt cAteva domenii in care observa[i cd unii parinti
nu sunt dispuqi s6-qi indrume copiii?
Multe scenarii de tipul celor sus-amintite ar putea fi derulate.
Ar putea fi descrise discu[ii despre lec[iile de pian, orele de sport,
cursurile de balet, dormitul acasi la prieteni, vizitele prietenilo{,
vtzltarea altor prieteni sau cunoqtinle qi aqa mai departe. Idea este
urmdtoarea: sarcina dumneavoastrd, atunci cAnd ave(i de-a face
cu copii mici, este sd determina[i care e cea mai buni cale pentru
copilul dumneavoastrd qi sd-l indrumali pe calea respectivd cu
blAndete qi bundvoin(d. Dumneavoastrd trebuie s5-i ardtali
direc[ia.
Copiii dumneavoastrd sunt doar niqte copii. Ei au nevoie de
maturitate, in[elepciune qi experien[a vie[ii. Au nevoie de
indrumarea qi proteclia unor pdrin[i binevoitori qi blAnzi care sunt
4A PAsroRrND o rNrMA DE coptt- - MaNUnLUL pAnrurELUr D umneaa o astrd cond uceli 41,

dispuqi sd conduc6. Atunci cAnd nu ii indrumdm pe copiii noqtri, 5. Cum ajuta indreptarea ce are in vedere ofensa la adresa
sugerlm cd ei nu au nevoie de indrumarea noastrd. O datd ce i- lui Dumnezeu la problema mAniei parintelui in timPul aplicdrii
am invd[at acea lecfie (prin lipsa indrumdrii) vom gasi cd este foarte pedepsei?
greu sd-i convingem altfel.
Este important sd pre zentdm pe cdi po zitle aceasth lec[ie d e
a fi o persoand sub autoritate. "Iubitule, sd qtii cE Dumnez€u, care
este bun qi care ne-a fdcut pe mine qi pe tine qi toate lucrurile
pentru gloria Sa, spune ca bdie[ii qi fetele trebuie sf, asculte de
mdmicile qi tdticii 1or. Dumnezeu te iubegte atAt de mult incAt {i-a
dat o mdmicd gi un tdtic care sunt in[elepti qi te iubesc qi au grija
de tine. Este bine pentru tine sd ascul[i de mdmica qi taticul." 6" Cum va schirnba faptul cd vd considera[i agentul lui
Dumnezeu care trebuie sd indrepte qi sd pedepseasci modul in
2. Pe lAnga faptul cd trebuie sd indrume, pdrin[ii trebuie sd care vi pedepsi[i copiii?
pedepseascd. Care sunt cAteva no[iuni greqite pe care unii parin(i
le au despre pedeapsd?

3. Citeqte descrierea pedepsei in Evrei \2:5-11,. Care este

Meditafi la implicatrile cuvintelor din Proverbe 3:L1,12:"Ftu]e,
diferenta dintre perspectiva puniti\na a pedepsei qi cea corecti\ra?
nu dispretui mustrarea Domnului qi nu te mAhni de pedepsele
Lui. Cdci Domnul mustrd pe cine iubeqte, ca un pdrinte pe copilul
pe care-I iubeqte!"

TruTN EBAR' STRATEGICE

4. De ce este important ca indreptarea sd graviteze in jurul
lui Dumnezeu, impotriva cdruia s-a pdcdtuit, gi nu impotriva unui L. Care sunt cAteva moduri in care equa[i a ft o autoritate qi,
pdrinte ofensat? in loc s[ v'a indruma[i copiii, incepe[i sa negociafi cu ei?

. l,i
42 PAsroRrND o rNIMA DE copn, - MaruuaLUL rAnuvrrlrJr I) umne au o fistrd conduce $i 43

2. Sunte[i un pdrinte chruia nu-i este greLt s6 fie o

autoritate, dar cdruia ii este greu sd fie o autoritate blAnd6? Cum
a[i putea avea o blAnde{e ca a lui Cristos (Matei11,:29,30)?
6" GAndi[i-rm la contexte noncorective (cAnd nu trebuie s6
vH adresa{i comportamentului sau atitudinilor nepotrivite ale
copiilor dumneavoastr6) in care putelrprezenta adevdruri pe care
copiii durnneavoastrd trebuie s5 Ie in[eleagi gi si le afirme pentru
a se supune ordinii stabilite de Dumnezeu qi a fi sub autoritate.
Care sunt cAteva adevfiruri pe care ar trebui sd le expune(i?
3. Este imperativ sd vi se dea ascultare, pentru c5 dum-
neavoastrd sunte[i agentul lui Dumnezeu care trebuie sd
pedepseasci qi sd indrepte. Autoritatea durnneavoastrd CerivX din
autoritatea lui Durnnezelr. Este uqor sd deveni[i confu z QL sd nu
v5 mai considera(i o autoritate sub Dumn ezeu qi sd vreli, pur gi
simplu, sd vi se dea ascultare pentru ci aqa rza place. Cum se poate
reduce aceasta la simpla dorin{a personalS de a fi ascultat?

7. $titi cii Dumnezeu va chemat sd fiti o autoritate in via[a

4. Cum pute[i prezenta copiilor dumneavoastrd beneficiile
faptului de a fi o persoand sub autoritate?
copiilor dumneavoastrd Vre{i sa fifi o autoritate blAndd. Care sunt
cateva domenii in care trebuie sd creqte[i in har pentru a fi o
autoritate binevoitoare qi evlavioasd in via(a copiilor dum-
neavoastr5?

8. Ce calita{i vede[i la Dumnezeu pe care Ie pute[i imita

5. Care sunt adevdrurile pe care ei trebuie sd le adopte pentru pentru a fi o autoritate binevoitoare in via[a copiilor durn-
a glsi bucurie in faptul de a fi sub autoritatea parin[ilor lor? neavoastrS?
44 PAsroRrND o rNrMA DE coprl - Maruunlm rAnn'+rEltr D umneaa oastrd conduceli 45

GANDURI CONCLUSVE
1,. Sarcina de pdrinte pare deseori copleqitoare. Ave[i de-a
face cu propria dumneavoastr5 persoarrd qi cu problemele legate
de obiqnuin[ele qi personalitaLea dumneavoastrf, De asemenea,
ave{i de-a face cu copii, care fiecare adaugd anumite inclina(ii qi
feluri de a gAndi qi reac[iona la rela{ia pirinte-copil. Ave[i o
continud nevoie de harul qi puterea lui Isus Cristos. Nurnai in El
puteli gasi tdna, discerndmAntul, in[elepciunea qi speranla de care
ave(i nevoie pentru a indeplini aceastd sarcind cu bucurie. Notali
modul in care aceste pasaje exprimi speran[a biblic6.

Isaia 41:10

II Cronici 7:'1.4

Trdim intr-o culturd care nu inlelege autoritatea dintr-o

Ioan'1,5:3-5 perspectivt biblicd. Tindem sd devenim sau fricoqi, sau autorite$
impundtoare. Dumnezeu, care lucreazd,innoi, ne va da harul de
a fi autorite$ ca qi Cristos, ca qi Cel care a zis:'Veni[i la Mine, tott
cei trudi[i qi impovdra[i, qi Eu vt voi da odihn6. Lua[i jugul Meu
2. Alcdtuili o listd de rugiciune, notAnd modahte$ in care vt asupra voastrd qi inv[(a[i de la Mine, chci Eu sunt blAnd qi smerit
pute[i ruga pentru dumneavoastrd qi so{uVso[ia dumneavoastrd cu inima; qi vefi gdsi odihnd pentru sufletele voastre. Cdci jugul
pe mdsuri ce \xa strddui{i sd fiti autorite$ binevoitoare in via[a Meu este bun qi sarcina Mea este uqoare" (Matei 11:28-30).
copiilor dumneavoastrd In ce mdsurd ave[i nevoie de harul lui
Dumnezeu de care au parte cei care rdmAn in vi[a? in ce fel au
nevoie copiii dumneavoastri de lucrarea lui Dumnezeu in ei
pentru a putea deveni copii care se supun de bundvoie autorit5fli
dumneavoastri?
 S t abilir ea obiectia elor 47

Acest capitol ia in discu{ie informalia ce se gdseqte in

capitolele 5 qi 6 ale car[ii Hstorind o inima de copil.
sA cAurAM ftt cuvANT
Copiii, ca de altfel toate fiin[ele umane, sunt fdcu[i pentru
Dumn ezelJ. Noi suntem facu(i pentru a avea o rela(ie cu El.
Suntem fdcuti pentru a-L cunoaqte pe Dumn ezeu Si a trii intr-o
relafie de comuniune qi pdrtaqie cu El. Observa[i curn aceste pasaje
descriu pldcerea de a-L cunoaqte pe DumnezelJ.

Stabilirea obiectivelor Psalmi 4:6,7

Psalmt 1,6:2, LI
IDEA GENHRALA
Acest inceput de secotr ne intAmpind cu o varietate arne[itoare Psalmi 36:5-9
de lucruri pe care le putem face impreunl cu copiii noqtri qi pentru
ei. Se forme azd, echipe qi ligi de copiii pentru basebalX, fotbal, Psalmi 42:1,,2
hochei, cursuri de gimnasticd qi inot, ca sd men{Lonez numai
c6teva. De asemenea, existd oportunit5[i educa[ionale; dorim ca
Psalmi 63:1-8
copiii noqtri si fie pregdtiti pentru a trdi in era informaliei (chiar
daia nu qtim exact ce ir,searnnd aceasta). in plus, suntern tenta(i
sd umplem via[a copiilor noqtri cu lucruri materiale. $i ne desfdtdm Psalmi 55:7,2
cu modul in care se desfatd ei cu lucrurile pe care le primesc. ti
d.ucem 1a film e thriller,oferindu-le doze mari de adrenali.nd c6nd
aceqtia savureazd, aventurile supereroilor, punAndu-se in pielea Aceste pasaje qi multe altele aratd cd viala adevdratd constd
Ior. Avem impresia cd sarcina noastrd de parin[i este aceea de in bucuria qi placerea de a-L cunoaqte qi a-L iubi pe Dumnezeu.
coord onatori de activitate care trebuie sd nu-i lase pe copiii s6 se AQa cum Augustin a zis demult, "nu gdsim odihna pAnd cAnd
plictiseascl. Uit5m cd scopul principaX al ornului este sd-L glorifice sufletele noastre nu-qi gasesc odihna in El" .
pe Dumnezeu qi sd se bucure etern de El. A fi parinti d,e succes nu
irrr.r*nd a umple via(a copiilor noqtri cu lucruri qi activit6[i, ci a- L. Mul[i parin[i le oferd copiilor 1or, fard sd-qi dea seama,
i inv6[a cd numai in lumina Lui putem Percepe tr.urnina. pldceri qi bucurii alternative care ii impiedicd pe aceqtia din urrnd
Dumnezeul cel viu este singura desfdtare adevdratd a sufletului. sd-L cunoascd pe Dumnezeu. Descrie[i cAteva modahtefl in care
Numai in El setea noastrd poate fi potoHte. ei fac acest lucru.
48 PAsroRrND o rNrMA DE coptt, - ]ylaruunt-ul pAnwrELUr
2. in toatd Scriptura citim despre preocuparea lui Dumn ezeu
pentru ca poporul Sdu sd nu fie influen[at de standardele qi valorile
na(iunilor in mijlocul cirora triiegte. Obiectivele privitoare la
creqterea copiilor sunt unul dintre locurile unde standardele qi
valorile culturii in care triim au cel mai mare impact asupra
poporului lui Dumnezert. Identificafi felurile in care pasajele
urmitoare ne averttzeazd, impotriva influen[elor culturii ln care
trdim.
Coloseni 2:8
Efeseni 5:8-10
Levitic20:26
Deuteronomul 18:9,L0
Pasajul sus-men[ionat din Deuteronomul este qocant
deoarece nu ne putem inchipui ce ar insemna si ne sacrificdm fiii
qi fiicele in foc. Vreau si r,6 spun cd noi facem tocmai acest lucru
atunci cAnd ii ldsdm in grija antrenorilor qi inr,5[dtorilor pentru a
"invd[a si faci lucrurile detestabile ale na[iunilor". CAnd fiii noqtri
inva[6 sd joace fotbal de la antrenori necredincioqi, cAnd fiicele
noastre invatd, Ia cursurile de modeling, cum sI fie senzuale qi
S t ab il ir e a ob ie ct ia el or 49
atrigitoare, cAnd copiii noqtri inva[5 ,la cursurile de dezbatere,
cum sd-qi infrAnga oponen[ii, ei inva[i, de fapt, " sd, facd lucrurile
detestabile ale na[iunilor". De aici nu vor ajunge la a trf,i pentru
gloria lui Dumnezeu.
Nu spun cd nu se poate ajunge de la fotbal sau modeling sau
cursuri d; dezbatere li gloria lui-Dumnezeu. lnsd nu pute[i s5-i
inrd[ati pe copiii dumneavoastrl sI acfioneze ca necreqtinii, avind
valori necreqtine, ca rnai apoi sd v[ aqtepta[i ca ei sd in[eleagd cd
via[a adevdratl inseamnl a-L cunoaqte qi a-L iubi pe Dumnezeu.
Mentorii necredincioqi le spun deja ci viafa inseamnh altceva decAt
a-L cunoaqte pe Dumnezeu qi a trii pentru gloria Sa.
APL|CAT|E
vt va fi de folos daci privi[i Ia chestiunea obiectivelor
Poate
pentru copiii dumneavoastrl prin prisma intrebdrii urmitoare:
ce face aceasta pentru mine? Deseori, pdrinfii sunt dispuqi s6-qi
ducd copiii din loc in loc qi sd faci sacrificii incredibile pentru ci
vor avea o rdsplatd. Vor avea parte de recunoaqtere. Oamenii ii
vor felicita atunci cAnd copiii lor vor avea succes. Care dintre
lucrurile din lista de mai jos v-ar putea motiva sd incuraja[i
dezvoltarea abilitdfilor copiilor dumneavoastrd?
Oboseala ZgAncenia
Dorinfa de a fi aprobat Invidia
Frica de oameni Ldcomia
Dragostea de sine MAndria
Setea de glorie
Romaru12:1,-2ne spune sd nu 15s[m ca lumea sd ne modeleze
dupd ea.
Vi indemn deci fra[ilor; pentru indurarea lui Dumnezelr, si
aduce[i trupurile voastre ca o jertfi vie, sfAnt[, pldcuti lui
Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastrf, o slujba
duhovniceascI. SI nu ld potrivi(i chipului veacului acestuia, ci
50 PAsroRrND o rNrMA DE coprl - MaruunLUL rAnrrurnl,ur S t abilir ea ob iectia elor s\
si rd preface[i, prin innoirea minfii voastre, ca sd putefi deosebi 2. Ce principii privitoare la abilitali qi aptitudini reies din
bine voia lui Dumnezeu: cea bund, pltcuta qi desdr.Ari;it5. aceastd parabola?

Tuturor ne-ar pldcea sd le ardtdm cf,t mai bine copiilor noqtri

excelenta qi mdre[ia lui DuffirnezeLr. trI lbsaloniceni 1:10 spune cd
in ziua cAnd Isus Cristos se va ardta, noi, care vom ft crezut in 81,
vom rdmAne uimifi. Vom fi copleqi[i de experien[a extraordinard
de a rdmAne fdrd cuvinte la vederea Domnului gloriei.
Psalmul 145 vorbeqte despre mdre(ia lui Dumn ezeu pe care
nimeni nu o poate mdsura. Versetul 4 al acestui psalm descrie
Sarcina dumneavoastrl este sd aplica[i aceste principii in
sarcina de pdrinte in termenii urmdtori: o genera(ie ii vorbeqte
procesul de instruire gi conducere a copiilor dumneavoastrd
urmdtoarei genera[ii despre frumuse{ea mdre[iei lui Dumn ezeu
gi excelen[a lucrdrilor Sale.
fttrREBAru STRATEGtcE
L. Nota[i mai jot aspecte ale excelen[ei lui Dumnezeu extrase
DacI ii vefi ajuta pe copiii dumneavoastrd si invete sd triiascd
din Psalmul 145.
pentru gloria lui Dumn ezetr, trebuie sX Ie pune[i in vedere
intotdeauna faptul cd via[a consti in a-L cunoagte pe Durnnezeu
Qi a trdi pentru gloria Sa.

1. Care sunt cAteva modalitali in care ati putea face acest

lucru?

Pe fondul acestei mdre[ii qi bunitd[i ale lui Dumnezeu trebuie

sd cdutdm sd-i atragem pe copiii noqtri de la pldcerile de-o clipa
ale acestei lumi la implinitoarele bucurii de a-L cunoaqte qi a-L
sluji pe Dumnezeu. Z. Existd activitefl care, cu toate cd nu sunt rele in sine, abat
Cineva ar putea intreba: "Dar cum rdmAne cu abilita(ile qi aten[ia copiilor dumneavoastrd de Ia Dumnezeu qi suprerna[ia
aptitudinile copilului m etr?" Provocarea ce vd st5 inainte este sd Lui?
reconsid era{i aceastd chestiune a dezvoltdrii aptitudinilor copiilor
dumneavoastrd Sarcina dumneavoastrd este sd-i ajuta[i si
in(eleage cd Dumnezeu le-a dat aptitudinile pe care le au gi ei
sunt ispravnici ai darurilor lui Dufilnezeu. Matei 25:14-30 ne oferd
un bun ajutor pentru a gAndi in mod biblic despre abilitd{i qi
aptitudini.
52 PAsroRrND o rNrrvrA DE coptr - MaNuALUL rAnrrurElur S t abilir e a ob iectia elor 53

3. Ce ar trebui sd face(i pentru a rezolva aceastfr problen:15? GANDIIRI CONCLUSIVE

Am vdzut adevdruri rdscolitoare qi convingdtoare. Pro-
misiunea lui Dumnezeu este cd El de apropie de cei ce se apropie
de El.

'L. tn pasajele
de mai jos, gasi{i expresii cu care \zla pute[i
4. Care sunt cAteva lucruri biblice nenegociabile prin care imbirbita inima atunci cAnd le arita[i copiilor dumneavoastrd
trebuie si filtra{i activita{ile copiilor dumneavoastrd pentru a vl meritele lui Dumnezelt.
asigura cd acestea nu intrd in conflict cu obiectivul de a-i invX[a sd
trdiascd pentru gloria lui Dumnezeu? Ar trebui sd gdsi[i cinci sau Iacov 1,:22-25
$ase. Vi voi ajuta sd incepe{i:
Anfr,rrffih o, ld, uttp, tn un{lut ou tnil,innnpn ,tin ztua,, Do*,rloi,, Iacov 4:7-10

II Petru 3:10-1,4

II Corinteni 6:L4-7 :'1,

2. Cum v-a[i putea ruga pentru dumneavoastri qi pentru

prietenii dumneavoastrd in lumina acestor pasaje din Scripturi?
Dupd cum am tflzutin unele pasaje pe care le-am studiat in
acest capitol, via[a adevdratd constd in a-L cunoaqte pe Dumn ezetJ.
Bucuria qi desfdtarea aderdrati pot fi gisite numai in El. Prin
credin{d acceptdm cd bucuria, fericir ea, mul[umirea, pldcerea qi
satisfac[ia, atAt ln lumea aceasta, cAt AJ in lumea care va veni, pot
fi experimentate numai atunci cAnd il cunoaqtem qi il slujim pe
Dumnezeul cel viu. Cel mai eficient mod de a-i invd[a pe copiii
dumneavoastrd acest adevdr este sd-l credeli qi sd-l trai[i
dumneavoastrd
 Alt andonar e a met o delor neb iblice 55

constrAnge comportamentul antreneazd, inima. Metodele, prin

urmare, sunt importante. Metodele pe care le folosi[i trebuie sd
se focali zeze asupra pdstoririi inimii, astfel incAt copilul sd
in(eleage curn trebuie si trdiascS,, ca fiinla creatd de Dumnez€u,
pentru Dumnezeu.
Acest capitol ia in discu[ie informa[ia ce se gdsegte in capitolul
7 al cdrlii Mstorind o inimd de copil.

SA CAUTAM ft,I CUVANT

Abandonarea metodelor nebiblice L Dumn ezeu nu este preocupat de comportamentul exte-
rioq, ci de inima omului. Cum clarificd pasajele urmdtoare acest
lucru?
Proverbe 4:23
IDEA GENERALA
I Samuel 1,6:7
Poate cd nu a[i an aLtzat in intregime metodologia pe care a[i
abordat-o in calitate de pdrinte, ci ac[iona[i mecanic. Poate cd
oglindi[i creqterea de care dumneavoastrd a[i avut parte sau poate II Cronici 1.6:9

cd sunte[i copleqit de lucrurile pe care le auzi[i la emisiunile TV.

Poate cd sunte[i influen[at de ceea ce prietenii durnneavoastrS Deuteronomul L0:12,13
spun ci dd rezultate in familiile lor, Oricare ar fi metodele pe care
le abordafi, probabil ca acestea au in comun urm[torul lucru: sunt
Ezechi el14:1-8
orientate spre comportament nu dori[i sd struni[i com-
portamentul gi crede[i cd incurajarea comportamentului este un
lucru bun. Fie cd amenin(afi, incuraja[i, striga[i deseori, mitui[i, Ioel 2:\2, 13
oferi[i ab[ibilduri sau alte recompense, obiectivul comun este sd
modifica(i comportamentul. Problema este cd, intrucdt inima qi
comportamentul sunt atAt de strAns legate, orice modifica 2. Biblia are multe de spus cu privire la rela(ia dintre
comportamentul antreneazd, inevitabil qi inima. CAnd apela[i la comportament qi inimd. Observa[i cum pasajele urmdtoare fac
frica de oameni (ce vor crede al[ii despre tine?) pentru a-l aceastd legdturi.
determina pe copil si facd ceva, ii antrena(i inima in frica de
oameni. CAnd apela[i la iubirea pldcerii, ii antrenafi inima si
Matei 5:28
iubeasci pldcerea. CAnd ii prornite[i cd ii vefi cump dra ce-qi
doreqte, ii antrena[i inima sd iubeascd lucrurile materiale. Orice
56 PAsroRrND o rNrrvrA DE coprt, - MaruuaLUL rAnnvrEl{r Ab an d onfir e (t met o delor neb iblice 57

Matei 15:18 Contracte

Ignorarea comportamentului rdu
Marcu 7:2L-23 Ldudarea comportamentului bun
Obiqnuin[a de a striga

3. Pentru a face un pas mai departe, Biblia inva[5, de Odatd am crezut cd problema acestor metode este cd nu
asemenea, cd atunci cAnd inima este cur6[itd, comportamentul se pdstoresc inima, ins6 am ajuns sd in[e1.9 cd tot ce facem pistoreqte
va conforma singur, inima. Aceste metode pdstoresc inima, numai cd in direc[ia greqit6.
Matei 23:26 Pot inv[[a inima sh iubeasci banii, sd se teamd de privare, sd aibd
fricd de oameni, sI doreascd aprobareat sa-gi pretindd drepturile,
sd trdiascd pentru a fi recompensat5, ca sd men[iondm numai
EzechielS6:25-27
cAteva. Problema nu este cI aceste metode nu pdstoresc inima, Ci
cd o pdstoresc in direc[ia gregitd. Comportamentul qi inirna se
irnpletesc in a$a fel incAt orice lucru care constrAnge com-
Nu este de mirare cd David s-a rugat astfel in Psalmul 5'1.:10, portamentul instruieqte qi inima. Poate cd inlelegeti, asemenea
\7: multor oameni, ci multe lucruri care vd displac la persoana
Zrdeqte in mine o inimi curati, Dumnezeule, pune in mine un dumneavoastrd au leglturd cu modul in care adul[ii din copildria
duh nou qi statornic!... Jertfele plicute lui Dumnezeu sunt un dumneavoastrd v-au constrAns comportamentul. f)eseori,
duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispre[uie$ti o inimd zdrobite sentimentele de falsd vinovdtie, frica de oatneni, ruqinea gi aqa
qi mAhnite. mai departe reflectd experienle ale vie[ii.
Una dintre problemele metodelor nebiblice este cd ele
APLtCATtE constituie o formd a behaviorismului. Scopul este un com-
'1. Existd o intrebare portament schimbat. Metoda este menitd sd producd o schimbare
la care trebuie sd reflectdm. Care este a comportamentului inacceptabil in comportament accePtabil.
punctul de apel al multor metode de inra[are a copiilor? Primele Behaviorismul eficient dA rezultate. Prin implementarea
spa[ii libere au fost completate ca exemplu.
behaviorismului se poate modifica colnportamentul copilului. Se
creeazd, rluzia cd situa[ia este sub control qi copilul merge inspre
Metoda de invdtare Punctul de apel bine. lnsd,Cacd privim dincolo de aparente, la chestiunile esen[iale,
Mita lucrurile sunt rnult mai surnbre. Copilul instruit cu ajutorul
Ruqinarea E,rr"tdlp oou,l,rlni, behaviorismului dobAndeqte abazd,falsd a eticii. El inva[d cd,baza
Recompensarea comportamentului adecvat nu este fiin[a gi existenta trui
I)unrnezelrQi a revela(iei Sale (adica, Domnul qi ceea ce El azts),
Pedepsirea
ci: "Ce imi va da ceea ce vreau sau ce md va ajuta sd evit ceea ce
Interzicerea anumitor nu vreau?" inorice caz (fie cd punctul de apel este negativ fie cd
activite[i

58 PAsroRrND o rNrMA DE coplt. - MnivunLUL pAnrrurEl[.Ir
este pozitr), copilul dobAndeqte o bazd egocentricd a eticii. Nu
este de mirare ch Pavel ne avertizeaztimpotriva influen{ei culturii.
2. GAnditi-\na la pasajetre urrndtoare qi la modul in care acestea
se aplicd Ia discu(ia de mai sus.
Lua[i seama ca nimeni sd nu vi fure cu filozofta qi cu o amdgire
degartd, dupd datina oameniloq, dupa inv[[dturile incepiitoare
ale lumii, qi nu dupd Cristos.
Coloseni 2:8
Si nu rd potrivi[i chipului veacului acestuia, ci si vi prefaceti,
prin innoirea minfii voastre, ca sd putefi deosebi bine voia lui
Dumnezeu: cea bund, pldcuta qi desivirqiti.
Romani 1Z:Z
Ab nn d onilr e a met o delor nebiblice 59
TruTNEEAR' STRATEGICE
Trebuie sd ,n pune{i cAteva intreberi dificile precum sunt
cele care urfite azd:
Ce mi aqtept sd-tr motiv eze pe copilul meu sd ia aminte la
indreptarea pe care o aplic?
Ce folosesc impune pedepsirea,
in aceastd situa[ie, unde se
pentru a incuraja un comportament pe care eu iI consi,Cer
corespunzdtor?
in aceastd situalie, care este punctul de apel la copilul meu?
MA adresez cauzet sau efectului?
Cum il va cletermina aceastd indreptare, pedeapsd sau
afirmalie stirnulatoare sd se ind"repte spre un compor-
tament corect din rnotive corecte?
Itelineti, metodele nebiblice care se focali zeazd, intr-un fel
sau altul, asupra constrAngerii coqportarnentului vor conduce
inevitabil la o educa(ie superficiald. IntrucAt acestea se adreseazd,
numai comportamentului, vor pierde din vedere scopul pedepsei
bibtice. DacE ve[i fi tenta[i sd privi[i numai Ia lucrurile exterioare,
asemenea fariseilor (Matei23:5), annintiti-\xa cuvintele pe care Isus
le-a spus fariseilor in pasajul din Matei 23:26: "Fariseu orb! CurS[5
intAi partea dinf,untru a paharului qi a blidului., pentru ca qi partea
de afar5 sX fie curatd."
Pentru a ,rd putea schimba stilul in care v[ educa[i copiii Qi a
vd putea focahtza asupra cauzei, nu efectului, vor fi necesare
schirnbari ln gAndirea dumneavoastrt Identifica[i cAteva dintre
aceste schimberi.
60 PAsroRrND o rr{IMA DE coprt- - N{nrvuaLUL pAntNTELUT Ab sndonar e a met o delor neb iblice 61

O At,I D IJ RI C O N C LTJ S IV E 2. CuvAntul lui Dumne zeu vd intdreQte pentru lupta

spirituald. Lua[i un rd.gaz gi citifl pasajul din Efeseni 6:10-18,
scriind, mai apoi, cAteva idei care vd vor incuraja.
L. Atunci c6nd c[uta{i sd aborda{i cauzele in procesul de
educare a copiilor il ave[i ca aliat pe Dumnezeu. El este Cel care
cerceteazd inimile. Nota{i modurile in care acest adevdr este
exprimat in pasajele urmdtoare.

Psalmi 139:23,24

Evrei 4:L2-13

I CronicrZS:9

Psalmi 26:2

Cu toate cd dumneavoastrd nu sunte[i cel care cercet eazd

inimile qi trebuie si evitali stabilirea motivaliilor pentru copii
dumneavoastrd, vi pute[i ruga ca Dumn ezelJ, care cercet eazd,
inimile, sd vd ajute pe dumneavoastrd qi copiii dumneavoastrd sd
in(elegeti lucrurile care le determind comportamentul.
Lucrurile la care v-a[i gAndit in acest capitol va plaseazd
de-a dreptul intr-un rdzboi spiritual. Nu este uQor a devia atAt de
radical de la normele qi practicile culturii. Riscali sI fiti greqit
in{eleqi. Poate cd uneori va ve[i simli singuri. Ve[i avea momente
de indoiald cu privire la drumul pe care l-a[i ales.
 Intltra[i gar e a rue t o delor b iblice - c omunic ar e a 63

SA CAUTAM fI,I CUVANT

in aceryte secliune a studiului biblic, vi se va pre zentao serie
cle pasaje. Intrebdrile referitoare la acestea sunt menite sd va
indrepte gAndirea spre o dimensiune a comunicdrii ce se
focahzeazd,asupra in[elegerii altora, qi nu asupra simplei exprimdri
a gAndurilor Qi ideilor proprii. A invd{a sd vd exprimali mai bine
ideile nu este insd un lucru lipsit de importan[d. Vom explora
aceasta in capitolul urmitor.

imbrati$area metodelor biblice r Nebunului nu-i este de inrd[ituri, ci wea sd arate ce qtie el.
Proaerbe 18:2
Comunicarea
J.. La ce se reduce comunicarea pentru acest om care este
numit nebun?
IDEA GENERALA
Dacd cineva v-ar intreba dacd ave[i bune abilit5[i de
comunicare, probabil cd v-a[i gAndi Ia capacitatea durnneavoastrd
de a rd exprima ideile prin cuvinte. Insh cea mai frumoasd art5 a
comunicSrii nu este capacitatea de a v[ exprima ideile qi gAndurile; 2. Cum este sd vorbi{i cu cineva cdruia ii face pldcere sd rrd
este capacitatea de a in[elege gAndurile altora. O bund cornunicare in[ele agd? Ce fel de activitd[i face o astfel de persoand in timPul
nu este doar capacitatea de a explica qi a instrui; este capacitatea conversaliei? Descrie[i o conversa[ie cu o persoand cdreia ii face
de a-i in[elege pe al{ii qi a-i ajuta sd-qi formuleze lumea interioar5 plicere sd va in(eleagd.
a gAndurilor qi ideilor lor. Fiecare dintre noi am avut conversafii
in care am vorbit cu cineva care ne-a in{eles qi ne-a ajutat sd ne
exprimim ideile. Nu v-a fdcut pl5cere sd aveli astfel de conversa{ii
qi nu le-a{i savurat cu bucurie? Tiebuie sf, qti[i cum s5 comunica[i
cu copiii dumneavoastrd in moduri care ii ajuti s5-qi exprime
gAndurile qi ideile. Tkebuie sd v[ adresali inimii. Re[ineti, ei trdiesc
dupa cum le dicteazd inima.
Acest capitol ia in discu[ie informa(ia ce se gdseqte in capitolul
B al cir[ii listorind o inimd de copil.
3. Cum este sd vorbiti cu cineva care are ca singur scop in
conversa[ie sd-qi arate gAndurile qi ideile (in special dach sunte(i
 intbra[iEarea rnetodelor bitttice - comunicarea 65
64 PAsroRrND o rNrMA DE coplt - MaNUAT-uL pAnnvrElur
blamat prin acele gAnduri sau idei)? Descrie[i o conversa(ie in care
ati fost corectat qi mustrat, iar persoana care v-a vorbit nu a
prezentat interes fa[d de gAndurile sau ideile dumneavoastrd.

7. Solomon ar nurni aceasta comunicare condamnabile. De

ce?

4. De ce persoana al cirei scop in conversa[ie este s5-qi arate

propria opinie, qi nu sd gdseascd plecere in inlelegere este
consideratd nebund? B. Ce sentimente trdi[i atunci cAnd cineva v[ rdspunde inainte
ca durnneavoastrd sd ave[i oportunitatea de a v[ exprima complet
gAndurile?

5. De cAte ori a[i fost un nebun in conversalie?

(Nu este nevoie sd dali o cifrd, ci este doar un lucru la care sd
va gAnditi.)

Cine rispunde fdri si fi asculta t, face o prostie qi igi trage ruqinea.

Proaerbe 1B:L3

Este interesant sd observ5m cd proverbul dinaintea acestuia

6. Pare atAt de evident ci nu ar trebui sd rdspunde[i inainte vorbeQte despre mfindrie - "inainte de pieire, inima omului se
de a asculta. Ce v-ar indemna sd face{i aceasta? ingAmfS, dar smerenia merge inaintea slavei" (v. 12) - gi cel de
dupa vorbeqte despre un duh zdrobit - "Duhul omului il sprijina
 irnbrd[iEarea metodelor biblice - conrutnicsres 67
66 PasroRrND o rNrMA DE coprl- - lyltruualul rAnnvrElur
la boald; dar duhul doborAt de intristare, cine-l va ridica?" (v.74). neavoastrd $i capacitatea Lui de a ne ajuta cAnd suntem ispititi,
Se poate ca mAndria sd fie ceea ce-l face pe or11 sI r5spundd inainte arati scriitorul, este legat[ de ispitele pe care le-a trdit (Evrei 2:18).
de a asculta, tar consecin(a acestui fapt sd fie un cluh zdrobit?
Existd o alth perspectird clin care putenn privi la acest domerriu 10. CAteva dintre implica[iile intruparii lui Cristos qi
al in[elegerii persoanei cu care vorbim. Vorbind despre ictentificdrii cu noi sunt abordate in Evrei 4:74-1'6. Ce I1
identificarea lui Isus cu umanitatea noastrd, scriitorul Epistolei imputerniceqte pe Marele Preot al nostru sd ne inleleagd
cdtre evrei sublintazd o realitate. sltbiciunile? Care este speranta dumneavoastrd in slibiciune?
Cdci Cel ce sfinleqte qi cei ce sunt sfin[i[i sunt dintr-unul. De
aceea, Lui nu-I este ruqine s6-i numeascd .,,fu atl" ,. . Astfel deci,
deoarece copiii sunt pXrtaqi sAngelui qi cdrnii, tot aqa qi El insuqi
a fost deopotrird pdrtaq la ele... Prin urmare, a trebuit sX Se
asemene frafilor Sdi in toate lucrurile, ca sd poati fi, in ce priveqte
legdturile cu Dumn ezelrt Lln mare preot milos qi vrednic de
11. Observa[i cum este descris Marele Preot in Evrei 5:2. Cum
incredere, ca sd faci ispiqire pentru picatele norodului. $i prin
faptul cI El insuqi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sd vind ii trat eazd, El pe cei care sunt negtiutori gi se rdticesc?
in ajutorul celor ce sunt ispitifl.
Earei 2:1-7, 14, 17, 1,8

in procesul de rdscump drare, Dumn ezeu nu a stat retras in

ceruri qi ne-a trimis doar cuvinte de mustr are, indreptare qi
condamnare; EI a venit qi a locuit printre noi.

g. in versetele sus-men[ionate, localiza[i expresii care descriu APLtCATtE

identificarea completd a lui Isus cu noi. L. Dacd este sd aplica[i toate acestea in rela[ia cu copiii
dumneavoastr5 atunci cAnd au de -a face cu ispite sau sldbiciuni
sau cAnd necesit[ indreptare qi pedeaps5, care sunt cAteva modele,
principii $i perspective pe care le pute[i gasi in aceste pasaje din
Evrei 2, 4 qi 5?

Iati realitatea. Isus a venit pe pamAnt

qi a trdit intr-un corp
ca al dumneavoastrd El a experimentat via[a pe acest pdm6nt.
Oamenii au pdcdtuit impotriva lui. A infruntat ostilitatea celor
picdtoqi, atAt bdrba[i, cdt qi femei. A experimentat ispitele pe care
dumneavoastrd le experimenta[i (fard insd a pacatui). El poate
intra in lumea dumneavoastrd A tdzut via[a prin ochii dum-
5B PAsroRrND o rNrMA DE copll - Mar.tuALUL pARTNrELIJr i ntbraligarea metodelor biltlice - comunicarea 69

2. Ca pdrinte evlavios, cAnC ii corecta{i, pedepsi{i sau

stimula(i pe copiii dumneavoastrA, dori{i s& depaqili lucrurile
superficiale. Ave[i o dorint5 autentic5 ca nLt numai sd-i condamna{i
pe copiii dumneavoastr5, ci sa-i qi in{elege(i. Ce pare sd stea in
calea acestor dorinte cAnd ii aborcta{i pe copiii clurnneavoastrfl -
in special dacd au fdcut ceva ce necesita indreptare sau indrumare?
Nu numai copiii dumneavoastrd au sim{iri gi gAnduri
neevlavioase. $i dumneavoastrl va lupta(i cu aceste lucruri. CAnd
scoate{i din apele adAnci care-i stimuleazd pe copiii dum-
neavoastri (Proverbe 20:5), avefi oportunitatea de a rn identifica
cu ei. "Iubito, tdticul (m5rnica) in[elege prin ce treci (re{ineli ca
noi nu avem un mare preot care nu ne poate inlelege sldbiciunile)
qi existl sperante pentru oameni ca tine gi ca mine. Aceasti
speranld este in Isus, care este plin de har qi indurare" (Evrei 4:76).
Pute[i avea inlelegere fa[a de ispitele copilului dum-
neavoastrd fdrd a scuza pdcatul lui. Nu aQa face qi Isus?

fNraEBAR, STRATEGIaE
3. Cititi Evrei 4:\2. Aici se spune cI Bibtria a fost datd pentru
a v[ ajuta sd in[elege[i lucrurile ce stau labaza cornportamentului din "apele adAnci" ale inimii
Este limpede cd, dacd ve{i scoate
qi il stimuleazd- "simfirile gi gAndurile inimii". Biblia oferd descrieri copilului durnneavoastrd, trebuie sd privi{i qi la "apele adAnci"
adecvate atAt ale lucrurilor pozitive, cAt gi ale celor negative care din inima dumneavoastrl
stimuleazd cornportamentul. Alcatui[i o listd cu termenii biblici
care descriu "sim[irile gi gAndurile inimii" .\hvoi ajuta sd incepeli. 1. Cititi lista, de la secliunea APLICATIE de mai sus/ cu
sim[irile evlavioase gi cele neevlavioase ale inimii. Care dintre
Simliri gi ganduri evlavioase Simliri si ganduri neevlavioase acestea sunt lucruri pentru care ave[i nevoie de harul qi ajutorul
lui Dumnezeu?
U*i^l,iofo /tlaur*i,
C,u,ru,t,rn Pe,bplt,rruo
70 PAsroRrND o rNrMA DE coprl - MaruunLUL pAnnqrEt-ur lnfurd{igarea metodelor biblice - comunicarea 77

Copiii dumneavoastrh nu sunt conqtien[i de lucrurile care ii

stimuleazd. Una dintre sarcinile dumneavoastrd este sd gasi[i
modahte$ da a-i incuraja pe copiii dumneavoastrd sd se gAndeascd GANDIJRI CONCLIJSIVE
la lucrurile care le determind comportamentul. Vi s-au prezentat cAteva moduri biblice de a gAndi despre
Una dintre modahtefl este sd oferi[i o indreptare formativil. durnneavoastrd gi copiii dumneavoastrd $titi cd aceste lucruri sunt
Aceasta este indreptarea "inainte de eveniment". Ea le oferd adev[rate. Oamenii ac[ioneazd,dupa cum le dicteazdinima. Biblia
copiilor moduri de gAndire biblice qi adev[rate. Apoi, in procesul a fost datd pentru a descrie simlirile qi gAndurile inimii. Rolul
de pedepsire corectivra - pedeapsa " dupd eveniment" -, pute[i comunicdrii nu este numai a vX exprima gAndurile qi ideile, ci a
face apel la lucrurile pe care ei deja le-au inrd[at qi la care s-au inlelege persoana cu care discutati. Toate aceste concepte sunt
gAndit. ad6nc inrdddcinate in Biblie, revela[ia lui Dumnezetr.
Petrece{i timp discutAnd cu copiii dumneavoastrd despre
sim[irile inimii. Studia[i Biblia impreund cu ei qi scrie[i intr-un 1. I)escrieli cAteva moduri in care ati dori sd se schimbe
caiet termeni qi descrieri ale simfirilor inimii. Ajutati-i sd gdseascd comunicarea dintre dumneavoastrd gi copiii dumneavoastrd.
exemple qi ilustratii biblice. Spre exemplu, citili toate versetele pe
care le gasi[i despre mAndrie gi umilinfd. Discuta(i cum arat6
mAndria gi umilin{a la un copil. Aceasta le oferd modahtdfl de a se
in[elege pe ei inqiqi r ptecum gi lucrurile care le determind
comportamentul.

2. GAnditi-\na la o situa{ie tipica ce necesitd indreptare sau

pedeapse $i pe care o intAlni{i deseori. Care sunt cAteva intreberi
pe care le pute[i pune pentru a scoate la suprafa(d cAteva lucruri
2. Ce schimbdri interioare trebuie sd-I cereli lui Dumnezeu
pe care le-a[i discutat in timpul corectdrii formative. Vi voi ajuta
ajute sd face[i pentru a schimba felul in care vorbi{i cu copiii
sd vd
sd incepe(i.
dumneavoastrd?
..,4i"fr-*i ti /rrubaMeaid//r/...

3. Ce pasaje din Scripturd pute[i gasi pentru a v[ imbdrbdta

cu speran[a unei schimbdri interioare - acea schimbare necesard
pentru a pdstori inima copiilor dumneavoastrd?

re
72 PAsroRrND o rNrMA DE coprt- - MnruuaLUL pAnnvrEr,ur

4. Uneori, scrierea unei rugf,ciuni de mdrturisire qi

T
angajament ne ajuta sI ne formulam cele mai profunde dorin{e
de schimbare qi reinnoire. Aduceli rugdciunile dumneavoastrd
inaintea lui Dumnezeu in vederea unei mai bune comunic5ri cu
copiii dumneavoastrS.

tmbrfitiqarea ffietodelor biblice -

Tipuri de comunicare

IDEA GEAIERALA
Deseori conversa[ia dintre pdrin[i gi copiii lor este un mono-
log"Acesta diferd de la un parinte la altul. Unul poate cd strigd tot
tirnpul. Ntul poate ch stHruie mult. $i altul poate cd este militiros
cu copiii sdi. Oricare ar fi stilul de educare, parin[ii tind sd
foloseascd de fiecare datd acelaqi tip de comunicare. CuvAntul lui
Durnn ezeuoferd ceva mult mai bogat gi mai satisfdcitor, Scripturile
ne indrumd sd acorddrn comunicdrii diferite nuan[e, in func[ie
de nevoile copilului cu care vorbirn: "Vi rugdm, de asemenea/
fra[ilor, se rnustra[i pe cei. ce trfliesc in neorAnduiald; sd imbdrbatafi
pe cei deznddajdui[i; sa sprijiniti pe cei slabi, sa fi[i rabddtori cu
to[i" (i Tesaloniceni 5:74). Copiii leneql trebuie aten[iona[i. Copiii
timizi trebute incuraja[i. Copiii slabi au nevoie de o corrlunicare
ce Ii ajut6. Vom avea probleme evidente dacd nu vom fi sensibili
Ia nevoile copilului cu care vorbint. Este o greqeald sd-I ajutdm pe
copilul leneq. Aten[ionarea ar putea s6-X zdrobeascd pe cel timid.
A$a cum Dumnezeu ii trate azdpe parin[i dupi nevoile 1or, parin[ii
74 PAsrozuND o rNrMA DE copn - MaruunLUL pARnvrELUr

trebuie sd-i trateze pe copiii lor intr-o manierd potrivitd cu nevoile

T imbra[i6area metodelar biblice - tipuri de comunicare

3. Cititi pasajele urmltoare pentru a vedea care sunt

75

de moment. beneficiile indreptirii :

Acest capitol ia in discu[ie informa{ia ce se gdseqte in capitolul
9 al, cdrfii Hstorind o inima de copil. Proverbe 10:L7 Proverbe L5:L0
Proverbe 12:L Proverbe L5:12
Proverbe 13:18 Proverbe 15:32
sA cAurAm fn cuvANr Proverbe 1,5:5
Capitolul 9 al car[ii Ristorind o inima de copil vorbeqte despre
opt forme diferite ale comunicdrii pe care parin[ii le pot folosi 4. Cititi din nou versetele de mai sus qi nota[i ce este adev[rat
pentru a stabili cornunicarea cu copiii lor qii pentru a se adresa cu privire Ia copilul care nu ia aminte la indreptare.
nevoilor de moment. Lista din capitolul 9 nu este exhaustiv5, ci
sugereazd doar diferitele forme ale vorbirii pe care Dumnezeu le-
a revelat in Biblie.
Pentru fiecare dintre forrnele de comunicare discutate in
capitolul 9 vor fi unul sau mai multe pasaje de studiat qi intrebdri
referitoare la acestea.
Din nou, Cuvtntul lui Dumnezeu este central in toate aceste
incurajarea forme ale comunicdril - vezi II Timotei 3:!5-17 .
Cititi Romani 15:4,5.1n final, Dumnezeu dd incur ajare,insi
face aceasta printr-un mijloc. Acest mijloc este Scriptura. Mustrarefi
Studiali pasajele de mai jos qi puneli-va intrebdrile urmitoare:
1. Care este rela[ia dintre lncurajare qi Scripturd?
Levitic 19:17 Proverbe 15:3L Proverbe 27:5
Psalmr L41:5 Proverbe \7:LA Ecleziastul 7:5
Proverbe 3:L1,, \2 Proverbe L9:25 Luca 17:3
Proverbe 13:L Proverbe 25:12 Apocalipsa 3:L9
2. Ce oferd copilului dumneavoastrd incur ajarea din
Scripturd? 5. Care sunt binecuvilntarile unei mustrdri facute la timp?

indreptarea
lndreptarea e asemenea firului cu plumb folosit de un
tAmplar: spune cAnd lucrurile nu sunt aliniate.
76 PAsroRrND o rNrN4A Dr coprl - MnniunLUL pARTNTEL{.I

6. Care este contrastul clintre modul in care copiiul nebun

Y [wtbrdliEarea metodelor ltiblice - tipuri de comunicare 77

$i Instruirea
cel in{elept rdspund la mustrare? Gesi{i esenta acestor pasaje referitoare la instruire gi
rfrspunde(i la intrebdrile urmdtoare:

Psalmi 50:1,6-!7 Proverbe 13:13

Proverbe 1:B Proverbe 13:20
Proverbe 4:11 Proverbe !6:21,,23
Proverbe 8:10 Proverbe 19:20,27
7. Cum ii pute[i ajuta pe copiii dumneavoastrd s5 aibd o Proverbe 8:33 Efesenr 6:4
perspectivt biblicd, a mustrfuil?
9 " Ce devin copiii care resping instruirea biblica?

Stdruin{a
Stdruinta este conversa[ia sincera qi intens6 in care un pdrinte
iqi deschide sufletul, indemnAndu-l qi aten[ionAndu-l pe copil sa
L0. Ce binecur,dntdri incorone azd capul copiilor care primesc
umble pe cdile in[elepciunii qi credin[ei. Deqi acest cuvdnt nu este
instruirea biblica?
folosit frecvent in Biblie, cartea Proverbe este plina de exemple
ale stdruin{ei.
Observafi urmdtoarele exemple ale stdruin[ei:

Proverbe 1:B Proverbe 27:9

Proverbe 4:10 Proverbe 23:15-26
11. Ce trebuie sd facd pdrin[ii pentru a face ca instruirea sd se
8. GAndili-va la cAteva ocazlt in care cclpiii dumneavoastrd prinda de copii?
ar trage foloase de pe urma stdruinlei oportune, sincere qi Cum se poate "unge osia" instruirii?
binevoitoare.
78 PAsroRrND o INIMA DE ccptt - MaNunL{[ pAnmrEt,{,l
T imbraliEarea metodelor biblice - tipuri de comunicqre 79

Atenlionarea Pasai Atenfionare

Aten{ionarea este comunicarea care ii averttzeazd de pericole
pe copii. Copiilor nu le plac in mod natural aten[iondrile; deseori
Prn,rarbs I :10 -19
ii te consid.ia negatirre qi absurde. insd Biblia vorbeqte foarte serios
despre aten[ionare. Studiind pasajele urmdtoare, nota[i cAteva P'rorenbs I:24-32
dintre elementele teologiei Bibliei privitoare la aten[ionare: Prorwbs 2:IB, 19

Psalmt 19:1I Ezechiel 3:18-2L

Psalmi 81 :8,9 Neemra 9:29-37
Ecleziastul 4:13 Fapte 2A:31
Ieremta 22:21 Evrei 12:25

12. Care sunt binecuvAntdrile ce vin asupra copiilor care

primesc aten[ion area?

13. Ce se intAmpla cAnd copiii nu primesc aten[ionarca?

'14.
Care este relafia dintre aten[ionare qi pasajele care vorbesc
despre semdnat qi secerat, precum este Galateni 6:7,8?

15. Facetl o scurti trecere in revistd a cdr[ii Proverbe qi nota[i

fiecare pasaj ce con[ine o aten[ionare. (CuvAntul aten(ioneazd sau
aten[ionare nu va apdrea in pasai.) \fti voi ajuta sd incepe[i.
80 PAsroRrND o lrrlmaA DE coprt- - Maruunlul pARrNTELtrr
T [mbra[igarea metodelor bibtice - tipuri de comunicsre 81

inua{area
Inrm(area este procesul de impdrtSqire a cunoqtin{ei. in lirnba
engle26, acest cuvAnt este folosit ca verb, pentru a descrie
activitatea de impartdqire a cunoqtin{ei, qi ca substantiv, pentrrr a
descrie cunoqtin[a lmplrtdgiti. Pentru noi, ca pdrin(i creqtini,
inseamnd sarcina esenfiald de a le transmite copiilor nogtri o
perspectird asupra lurnii inrddhcinatd in revela[ia lui Dumnezeu.

L6. Privind la pasajele urmhtoare, punefi-vd intrebari ].egate

de con(inutul inva[drii, irnportan[a ei qi rdspunsul la aceasta:

Deuteronomul 6:1, 2 Psalmi 119 Proverbe 9:9-\2

Psalmt 34:11,-L6 Proverbe 1.:8,9 Proverbe 13:74
Psalmi 78:1-4 Proverbe 3:L Isaia 48:77-19
Psalmi 85:11 Proverbe 4:2-4 II Timotei 3:16
Psalmt 9A:12 Proverbe 6:2A,23

gs.
82 PAsroRrND o rrrrnvrA DE coprl - MaNuaLUL pAnririrElur
T imbra[igarea metodelar biblice - tipuri de comunicare 83

Rugdciunea IJnii oameni pun Ia indoiali validitatea rugdciunii cu voce

Rugdciunea este un aspect irnportant aJ. comunicdrii pdrinte-
copil. CAnd'rri rugatt, copiii dumneavoastrd inva[d ce este irnpor-
tant pentru dumneavoastrh Inva[5 cum gAndili, inva(d despre
locul pe care DumnezelJ il are in via{a dumneavoastr5, lnva!5
natura experien{ei creqtine qi ce este suprem. Multe rtrglciuni
minunate din Biblie ne invald despre fiin[a qi existenta lui
DumnezelJ, planul lui Dumnezeu qi chemarea pe care El o face
oamenilor.
17 " Studia[i rugdciunile urmdtoare. hlota{i teme Qi
I Regi 8:23-53 IVeernta 9:5-37
Daniel 9:4-19 Ioan 77
tare in prezen[a cuiva astfel incAt persoanele respective sd poath
auziqi inrm[a. Argumentul este cd rugdciunea este astfel pervertitd
gi focali zarea acesteia asupra lui Dumnezeu se pierde datorith
preocupdrii fa[a de ceilaltri ascult5tori. T]ebuie, cu sigurantA, sd
evitdm a ne ruga intr-o manierd lipsita de sinceritate, care ii
manipu\eazd pe cei ce ascultd. Legat de aceastd chestiune este
instructiv s5 obserrdm pasajul din Ioan 11':41,42,.
APLtCATtE
leclii.
Re[inefi cd, dach sunteli implica[i in incuraj aret indreptare,
mustr are, stdruinte, instruire, aten(ionare inrrdlare sau rugdciune,
CuvAntul lui Dumnezeu est.e bazadumneavoastrd Apostolul Pavel
vorbeqte astfel in Coloseni 3:16: "CuvAntul lui Cristos sI locuiascd
din belqug in voi ln toatd inlelepciunea. lnvt[ali-rn qi sfdtui[i-va
unii pe al[ii . .." CuvAntul lui Cristos care locuieqte in dum-
neavoastrd este ceea ce de greutate spuselor dumneavoastrd in
tirnpul comunicirii. Re(ine[i cuvintele din Romani ].0: "Credin[a
vine in urm a auzirii; iar auzirea vine prin CuvAntul lui Cristos."

1. LuAnd fiecare tip de comunicare pe care l-am examinat in

acest capitol, dezvoltagi trei situa[ii tipice cAnd una sau mai multe
dintre acestea s-ar impune. \6 voi ajuta sd incepe[i.

Situafie: So{ia va cere sd v[ ducefi sd cumpdra[i lapte la ora 8

diminea[a" \6 d5 o bancnot5 de 100.000 de lei ca sd cumpdra[i
laptele qi, Ia intoarcere, s5 ldsali restul de bani pe masa din
bucdtdrie. Mai tfirziu vf, cere restul qi dumneavoastrd descoperi[i
cd acesta lipseqte. Nici rmul dintre copii nu l-a vdzlrt. AdunAnd
hainele din cameri ale copiiloq, so[ia dumneavoastri descoperd
restul exact in pantalonii fiicei dumneavoastrd in vArstd de 14 ani.

Comunicare: GAnditi-\xa cum s[ aborda[i aceastd situa[ie. Ce

combina[ie intre cele opt tipuri de comunicare ve[i folosi?
84 PAsroRrND c INIMA DE copfi, - MnruuraLUL pAnrxrgr-ul
T lmbralignrea metodelor bibtice - tipuri de comunicare 8s

Situa[ie: Comr,lnicare

Comunicare:
INTqEBAR STRATEGIaE
Comunicarea dintre dumneavoastrd qi copii dumneavoastrl
dori[i sd fie constructiv[. Dori[i sa reflecte Efeseni 4:29: "Nici un
cuvAnt stricat sd nu vd iasd din gur5; ci unul bun, pentru zidire,
dupa cum e nevoie, ca sd dea har celor ce-l aud."

Situa(ie Cei mai mulli dintre noi tindem sd ne impotmolim intr-

'1-,.

un singur stil de comunicare. Care este stilul dumneavoastrd?

(Poate cd nu este unul dintre cele pe care Ie-am studiat.)

Comunicare 2. Pasajele pe care le-am studiat la sec[iunea SA CAUfAVI

iX CUVANT din acest capitol au sugerat cAteva maniere qi
trdsdturi de caracter ce "ung osia" unei comunicdri reuqite. CAte
dintre acestea pute[i gasi?

Situalie 3. Formele biblice de comunicare necesitd timp. Care sunt

cAteva schimbdri specifice pe care le pute[i face in stilul de via{h,
timpul liber sau domeniul voca[iei dumneavoastrd pentru a avea
timpul necesar de a cornunica cu copiii dumneavoastrd in felul in
care s-a discutat mai sus?
 B6 PAsroRrND o rNnraA DE coprt- - MaNuaLUL pAnrNrELUr
T imbraligarea metodelor biblice - tipuri de comunicare 87
GANDTTRI CONCLUSIVE
Apostolul Pavel vorbeQte, in II Corinteni 2:71, despre Satan
gi dorin[a acestuia de a ne inqela cu planurile lui. Cred cd unul
dintre planurile viclene ale diavolului, dacd nu ne poate face sd
respingem fafiq adev[rul, este a ne descuraja sd facem ceea ce
Durnn ezeu ne-a chemat. Planul siu este a ne face sd privim Ia
resursele proprii qi, apoi, la natura insurmontabild a ceea ce
Dumnezeu ne-a chemat sd facem, dupd care sd concluzionim:
"Nu se poate. Cel pu[in, nu in via[a aceasta. Este imposibil.'
Daci vom ajunge la aceastd concluzie, vom dezerta de pe
cAmpul de luptd aqa cum au fdcut tzraeli[ii in I Samuel 17. Timp
de 40 de zile, Goliat a ieqit in fa{a lor qi i-a batjocorit. Ei au privit la
acesta qi au concluzionat: "Nu se poate. Cel pu(in, flu in via{a
aceasta. Este imposibil.' S-au uitat la Goliat prin prisma puterii
lor proprii qi au ajuns la concluziacd nu aveau nici o qansd.
A aparut David, aducAnd cu el speranla victoriei acolo unde
nu mai era speran[5. Vedeti, el a privit situa[ia printr-o altd prismi.
S-a uitat la Goliat, a inregistrat faptul cd acesta era inalt de 3 metri,
insl a ajuns la o concluzie diferitd. Privind prin prisma mdrimii
puterii lui Dumn ezelr, David a zis: "Cine este filisteanul acesta,
acest netdiat impreiur, ca sd ocdrascd ogtirea Dumnezeului celui
Yfir?" \hzutprin prisma Dumnezeului celui viu, filisteanul nu mai
pdrea atAt de mare.
CAnd vorbili cu copiii dumneavoastrd , faceli lucrarea
Dumnezeului/\
celui viu. Nu sunte[i pregdtiti pentru aceasti
.vYv

sarclna. Insa nimic nu este prea greu pentru El.

Scrie[i o declaralie de angajament fa(a de Dumnezeu, cd vd
ve[i increde in puterea Lui gi cd ve[i vorbi cu copiii dumneavoastri
intr-un mod care sd ii ajute, dupa nevoile lor.
 q
Imbra{igarea metodelor biblice - o aia[d de comunicare 89

sA cAurAM ftt cuvANr

Comunicarea este esen(iald pentru ca copiii sd urnble pe cdile
lui l)umn ezeu" Mai jos sunt redate cAteva pasaje care aratd
..,.:.::,:,
,',:, ,.,t.,.,, " ,'.''
viziunea pe care o are Biblia asupra comunicdrii cu copiii nogtri.
'',,;
Uf..,i,''.$ .:1: ..:.. ,,,:.'', i:
'
j::t::it::::rr r rll::i:.]: iil.
:. ': :
l .::, ',t,,.:,.::'.,'.
"i' 1..,
ii.' r:li::::: : '. . :,' . ,..
'

1.. Cititi Deuteronamul 6. Observa[i urmdtoarele:

,::'l ',,1,.::
'' :i , ::: :.:.' .:
,

:,
''':'.''tll
"
i. ::

. Obiectivul acestei comunicdri sunt trei genera[ii care triiesc

in temere de Domnul qi ii ascultI poruncile (v.2,3).
.
tmbr[fiqarea metodelor biblice - Mijlocul principal prin care se poate atinge acest obiectiv este
comunicarea inflScdrat5 - a vorbi tot timpul despre Dumnezeu
0 viafi de comunicare (v. 7)"
' Comunicarea adevfirului este atAt de importantd incAt pAnd qi
intbricdmintea qi decorafiunile din casd trebuia sd transmitd
adevtrul (v. 8, 9).
IDEA GENERALA . tr{ot[rArea consecvent5 de a urma cdile lui Dulnnezeu qi a fi
Comunicarea este o parte esen[iald a naturii credin{ei diferi[i de na[iunile in mijlocul cdrora trdiau le oferea contextul
creqtine. CAnd Dumnezeu i-a creat pe Adam qi Eva, primul lucru unor conversa[ii viitoare cu copiii 1or. Atunci cAnd credinciogii
pe care l-a fdcut a fost si le vorbeascd. Chiar qi in Paradis ei au se deosebesc Ce cei din jurul lor apar intrebdri qi rdspunsuri
avut nevoie de comunicare. A fost necesar ca Dumnezeu sd le privitoare la adevhr (rr, 13-ZS).
spuni cine erau ei qi ce trebuia si facd. Noi slujim unui Dumn ezeu . Thtel vorbeqte avAnd o legeiturfr spirituald profundd cu
care Se reveleazd oamenilof, nu numai prin crea(ie, ci dAndu-le
adevdrul, nu doar o simpld cunoaqtere teoreticd a ideilor
adev[rul - aderdr scris intr-o formi stabilite. El a revelat o carte
abstracte (v" 4-6).
intre age. Pentru Dumnezeu, comunicarea gi adevdrul sunt
importante. Astfel, comunicarea este esen[iali pentru noi atunci
2, Cititi Psalmi 145. Sarcina parin[ilor este descrisd in versetul
cAnd ne pdstorim copiii. Este un mijloc principal prin care le
4: "Fiecare neam de om s[ laude lucrdrile ]hle qi sd vesteascd
pdstorim inimile. Multe pasaje din Scripturd aratd proeminen[a
isprhvile lhle cele trnari."
gi puterea comunicdrii bogate qi detaliate cu copiii noqtri.
Dacd o genera[ie se va dedica s5 laude lucrdrile lui
Acest capitol ia in discutre informatra ce se gdseqte in capitolutr
Dumn ezetJ, sd vorbeasc6 despre faptele Sale mdre[e, trebuie mai
10 al cdr[ii llstorind o inimd de copil.
intAi sd fie coplegitd ea inslqi de gloria qi grandoarea lui Dumnezeu
(v. L-3). Nu poti transmite ceea ce nu ai.
 q
90 PAsToRIND o INIMA nE copll - MnruuALtrL pAnrnlrELUI imbra[iEarea metodelor biblice - o uia[rt de comunicare 91,

Observali conlinutul specific al declara[iei privitoare la gloria
lui Dumnezeu. Vorbeqte despre fiinla Sar * "strdlucirea sl5vitd a
m5reliei Tal e" ; Qr despre ceea ce El face - "minunile Thle" (v. 5).
Cealaltd parte a psatrmului descrie fiinla qi lucrdrile lui
Dumn ezelr. Versetul 2J este r6spunsul oricdrui om uluit de gloria
lui Dumnezeu: "Gura mea si vesteascd lauda l)omnului gi orice
fdpturd sd binecuvAnt eze Numele Lui cel SfAnt in veci de ve ci."
CAnd copilutr qtie cd, de cAnd a apf,rut el pe lum€, d striduili sa
vede[i lumea cu ochii lui, se va increde in dumneavoastrd CAnd
iqi da searna cd n-a!i incercat sa-l modela[i dupa asemdnarea
dumneavoastrd sau a altcuiva, cd ali ciutat si-I ajutali sd atingd
potenlialul sdu deplin ca fdpturf, ficutd de Dumnezeu pentru a-
L cunoagte qi a trdi intr-o rela(ie de pdrtaqie cu EI, va avea incredere
in d.umneavoastrd"

3. Rasfoili cartea Prouerbe" Fiecare sec{iune care incepe cu !. Evatruali lucrurile ce trebuie schimbate pentru ca citatul
"asculte, fiul meu . .." sau "ia aminte, fiule" ilustre azd, chemarea la de mai sus s[ Cescrie rela[ia dumneavoastrd cu copiii dum-
neavoastrd Include[i gama completa a chestiunilor legate de via[a
o via[6 de comllnicare.
Observa{i impreund cu mine cd in toate aceste trei exemple cregtina - de Ia umblarea dumneavoastrd personal5 cu Dumnezeu
conlinutul comunicdrii nu este o conversa[ie liniqtitd, inofensivS. pdna la stilul de via[d, munca qi valori.
Comunicarea are conlinutul gloriei qi mdre[iei lui DumnezeLt,
faptele Sale mdre[e prin care $i-a ardtat puterea gi prin care ne-a
dat rdscump5rarea.

APLtCAT|E
Comunicarea inrdddcinatd in gloria qi bundtatea lui
Dumnezeu, in faptele Sale mdre[e qi in rdscumpdrarea pe care
ne-a dat-o are nevoie de o mama qi un tatd copleqi[i de bundtatea
lui Dumn ezeu. Dumneavoastr5, ca pdrinte, trebuie sd fiti o
persoand care in[elege atAt natura personald decd,zutd, cAt qi
lucrarea pe care Cristos a fdcut-o pentru a oferi iertarea de pdcate
gi puterea pentru via[d. Deci mesajul nostru nu este " fli ca mine",
ci "vino cu mine acolo unde pdcdtoqii gdsesc iertare qi har".
lntr-o sec(iune de la pagina L01 a c5r[tt Mstorind o inimd de
copil, citim: '[I]nfluen[a reprezinta faptul ci copilul e gata sd se
supund autorite$i pe bazl, de incredere. Increderea are cAteva
elemente. Copiii au incredere in dumneavoastr[ cAnd qtiu sd-i
iubi[i qi sunte[i gata sd face[i orice pentru binele 1or, cAnd qtiu cd-
i in[etege[i, cAnd qtiu cd le in[elegeti calitSlile qi slSbiciunile, cAnd
qtiu cd v-a[i dedicat via{a pentru a-i incuraja, a-i indrePta, a-i
mustra, d stdrui, z-L instrul, a-L aten[iona, a-i inv[ta qi a vt ruga.
 q
92 PAsroRrND o rNrMA DE coprl - M,q.ruueLUL pAruivrEllrr imbra[igarea metodelor bibtice - o uiald de comunicare 93

2. Planificali cAteva contexte pentru conversa[ie precum sunt Calitatea de fiu al lhtSlui:
cele descrise in cele trei pasaje de rnai sus. Poate c5 dori[i sd le Pocdin{a de pdcate
impdrtiti in conversa[ii formale qi conversa[ii degajate.
Gdsim rnAngAiere la l)umnezeu:
Conaersa{ii t'ormale: inchinarea in familie; studiul biblic in Mullumirea pentru har:
particular cu copiii dumneavoastrh Gisim iertarea lui Dumnezeuqi a oamenilor
Putere cAnd suntem ispiti{i:
Altele: Bucurie in incercdri:
Bucuria de a-i sluji pe al1ii:
Nddejdea slavei:
Pldcerea de a-Lcunoaqte pe Dumnezeu:

2. Ca sI facd sacrificii pentru a tealtza un lucru, oamenii

Conaersalii degajate: data viitoare cAnd ve(i cdldtori impreund; trebuie mai intAi sd fie convinqi de valoarea acestuia. Comunicarea
conversalii cu copiii dumneavoastrd la micul-dejun. pe care o studiem va necestta, cu sigurante, sacrificiu. Se ne
gAndim la beneficiile acesteia.
Altele:
Cu m benefi crazd copiii dumne avoastrd?

Cum beneficia[i dumneavoastrd?

Cum este glorificat Dumnezeu?

tNraEBAR, STRATEGIaE
L. Printre lucrurile pe care le impdrtdgim copiilor noqtri in
comunicare, pe lAnga adevirurile despre Dumnezeu sau
evaluarea conduitei sau dezvoltarii copiilor noqtri, se numdrd qi
dinamica vie(ii creqtine.
Asemenea oricdrui alt lucru, aceasta trebuie sd se facd folosind
CuvAntul lui Dumnez€u, qi nu doar cuvintele noastre. Ce pasaje
a[i folosi pentru a discuta, impreund cu copilul dumneavoastr5,
urmitoarele:
GANDTTRI CONCLUSIVE
Trdim intr-o vreme qi un loc in istorie in care multe lucruri
concureazd cu comunicarea ce necesitl timp. Avem capacitatea
de a merge in locuri qi a face lucruri care, pAnd nu demult, erau
inimaginabile. In plus, o intreagd lume virtual5 se deschide
inaintea noastrd qi ne furd din ce in ce mai mult interes, energie gi
vitalitate.
 q
94 PAsroRrND o rlrtvta DE copru - MaNuALrrL pAnrNrELUr imbraliEarea metodelor biblice - o uiald de cornunicare 95

Pe lAngd aceasta, in cultura noastr5, creqterea copiilor a fost
redusd 1a ingrijirea copiilor. Aqa cd corpora[iile qi liderii
guvernamentali folose sc expresiile'ingrijirea copiilor' qi' creq terea
copiilor' in mod interschimbabil. No[iunea pdrintelui definit de
rolul pdrintesc descris in Deuteronom 6 pare un expozeu invechit
de pe o planetd ce s-a pierdut in negura timpurilor.
Dacd vrem sd facem lucrurile la care ne-a chemat Dumnezeu,
trebuie sd gAndim altfel. Romani L}:7,Zvorbegte aspru cu privire
la aceste chestiuni:
Vi indemn deci, fra[iloa pentru indurarea lui Dumnezelr, sI
aduce[i trupurile voastre ca o jertfi vie, sfAntd, plicuth trui
Dumne zeu: aceasta va fi din partea voastri o slujba
duhovniceas cd* Sd nu ad potriui[i chipului aeacului acestuia, ci sd ud
prin tnnoirea minlii aoastre, ca sd pute[i deosebi bine voia
Ttreface[i,
lui Dumnezeu: cea bund, pldcuti qi desivirqitd (sublinierea imi
apar[ine).
Psalmul 29 este unul favorit. Folosind expresii scurtez pre-
cise, puternice, acesta descrie puterea extraordinard a lui
Dumn ezeu. Vocea trui frAnge cedrii, loveqte ca un tr5snet, face
deqertul sd se cutremure gi lasd pddur ea fdr,t arbori qi to{i cei din
templul Sdu strigd 'SLAV At" Psalmistul incheie acest psalm cu
doud concluzii importante: DOMI/UL da putere poporului Sdu;
DOMIJUL dd pace poporului Sdu.
Cele doud lucruri de care ave[i nevoie, puterea qi pacea, vt
sunt oferite de Dumnezeu. Cere(i-I puterea qi liniqtea de care ave[i
nevoie pentru a vd indeplini sarcina la care v-a chemat Dumnezeu
qi apoi vorbi[i cu copiii dumneavoastrd despre aceasta.

Scriu aceste lucruri cunoscAnd faptul cd unii cititori le vor

citi qi vor crede cd am subliniat exagerat anumite lucruri intr-o
manierd ce nu este practicd. LInii vor fi, probabil, tenta[i sd ztcd:
"Poate cd pdrin[ii au putut face lucrurile acestea pe vremea lui
Moise , dar noi trdim in alte vremuri." Lucrurile care au fost
sugerate aici nu sunt imposibil de reahzat, numai cd nu se
confotmeazd modelului acestei lumi.
Dacd nu dorifi sd creqte[i creqtini cinici "avind doar o formd
de evlavie, dar tagaduindu-i puterea" (II Timotei 3:5), trebuie s[
birui(i ispita de a rdspunde la aceste capitole intr-o manierd cinic5.
Ce angajamente sunte[i pregeti$ sd face[i pentru a avea felul
de comunicare pe care l-am discutat in aceste ultime trei capitole?
 q
Inrbra[iEnrea metodelor hihtice - nuiaua 97

Acest capitol ia in,Ciscutre informa{ia ce se gdseqte in capitolul

11 al cdr[ii Mstorind o inimrt de capil.
sA CAUrArfi ix aUVANT
in Biblie, vectem doud lucruri care sublin razd, importan[a
folosirii cu fidelitate a nuielei fndreptdrii. Mai intAi, este problema
pdcatului copiLului, care il duce pe acesta pe calea pie rzdrtt - atAt
temporar, cAt qi etern. Apoi, este porunca de a folosi nuiaua ca
mijloc de intoarcere a copilului de pe calea pierzdru.

imbr[fi$area metodelor biblice r Nuiaua I'lebunia este lipita de inima copilului

Oric&t cle greu ar fi cle acceptat cAnd vede[i zilmbetele
lurninoase ale micu[ilor pe care-i iubi(i, copiii dumneavoastrd sunt
pdcdtoqi. Biblia nu spune cd rdutatea lor este Ia capacitate maxim6,
IDEA GENERALA ci recunoagte, pur qi simplu, cd problema fundarnentalS a
Cu toate cd trdim intr-o erd ln care idea de a batel copiii nu umanit5tii nu este una exterioard, ci interioard. Nu este efectul
este popul ard,, aceasta este totuqi un lucru pe care ni l-a poruncit
mediului asupra copilului; este copilul. Copiii dumneavoastrd sunt
DumnezetJ. Copiii nu se nasc neutri din punct de vedere etic gi pacdtoqi.
moral. Nevoile lor sunt mai profunde decAt nevoile evidente de
1.. Folosind pasajele de mai Jos, notali cuvintele care descriu
instruire qi indreptare. Nevoia copilului nu este un deficit de
informa[ie; problema lui este inima. El are o inimd care s-a r5t;icit problema pdcatului copiilor dumneavoastrd
de la cdile lui Dumnezeu ca o oaie pierdutd. in interiorul lui se
petrec lucruri urAte gi, dace h se permite sd se dezvolte gi sd facl Romani 3:10-18
rod, acestea ii vor ruina via{a. Nebunia din inima lui trebuie
indepdrtati. Dumnezeu spune cd nuiaua indrepterii este mijlocul
prin care se face acest lucru . "I'lebunia este lipita de inima copilului, Tit 3:3
dar nuiaua certdrii o aa dezlipi de el (Proaerbe 22:15).Dumnezeu ne
spune cd lucrul de care au nevoie copiii noqtri este nuiaua
indreptarii. El nu ne-a descoperit cum funcli oneazd totul. De Efeseni 2:1-3
aceea, folosirea cu fidelitate a nuielei nu sebazeazlpe capacitatea
noastri de a in{elege cum qi de ce func[ione a25,, ci pe increderea
in ceea ce Dumnezeu a zis. Pentru pdrin[i, folosirea nuielei este o
Psalmi 5L:5
chestiune de incredere in Dumnezeu qi ascultare de El.
1
Verbul"abate" Qi formele substantivale ale acestuia sunt folosite intotdeauna, Psalmi 58:3
in acest manual, cu in[elesul de " a dauna sau mai multe lovituri la gezut" ( n.tr").
 q
9B PAsroRrND o rNrMA pn coptt - MaTuALUL pAnrNTEr-ur
Proverbe 22:1,5
Motivul pentru care copiii noQtri au nevoie de nuiaua
indreptarii este faptul cd au o problenrd interioard. Ei s-au rdtdcit
de la ciile lui Dumnezeu ca niqte oi pierdute. Sunt plini de un
egoism vicios care va aduce asupra lor o pierzare atAt temporard,
cAt qi eternd. De aceea este datd nuiaua indreprtdrii.
IJuiaua certdrii o aa dezlipi de el
Nu adoptdm nuiaua indreptarii pentru cd noi am privit la
copiii noqtri qi am decis: "Lucrul cle care copilul acesta are nevoie
este o bdtate zdravtnd ." O folosim pentru cd Dumrlezeu reveleazd
plrin(ilor adevtrul qi spune: "Lucrul de care copilul acesta are
nevoie este o bdtate zdra'rdnd." Nui.aua indreptdrii este un semn
al ascultdrii qi credin{ei plrintelui. Hrintele se increde in
Dumnezetr, care a spus cd nuiaua indreptdrii va fi mijlocul prin
care copiii vor scdpa de nebunia lipita de inima lor.
2. Privi[i la pasajele de mai jos qi notali expresiile care
poruncesc folosirea nuielei.
Proverbe !3:24
Proverbe 22:15
Proverbe 23:13,1,4
Proverbe 29:1,5
imbra[iEarea metodelor bibtice ' nuiaua 99
De ce I1u mai este folositd nuiaua indreptdrii in timpul nostru?
Nu pentru cd pasajele sus-men[ionate sunt neclare. Acestea nu
sunt greu de in[eles qi interpretat. Problema este cd nuiaua nu
rnai este la modd in zilele noastre. Suntem influen[a[i de critici
nebiblice ale nuielei ql de ideile rnai populare despre disciplina
pe care ni le oferd cultura in care tr6im.
Problema noastr5 este aceeaqi cu cea impotriva cdreia
Coloseni 2:B averti zeazd:
Lua[i seama ca nimeni sf, nu vd ia captivi prin frlozofra deqarti qi
amugitoare, hazatd, pe datina oamenilor qi invd[[turile
incepdtoare ale lumii, qi nu dupa Cristos.
intrebare: CAnd sunt lua(i captivii?
Rispuns: Pe timp de rdzboi" Se duce o lupt5 pentru familiile
noastre qi multri sunt lua[i captivi. Integritatea gi in{elepciunea
Comandantului nostru sunt puse sub semnul intrebdrii. ttrin[ii
sunt lua[i captivi de o gAndire nebiblica privitoare la creqterea
copiilor.
intrebare: Cum sunt lua[i captivii?
Rispuns: Prin ftlazoftt degarte gi amdgitoare. Re[ine[i
cuvintele "Ceqarte qi amagitoare". Aceste filo zofttpar substan[iale.
Par solide qi stabile. Par persuasive la qtirile de seard sau alte surse
imaculate ,Ce in[elepciune qi bundtate. lns6 ele sunt deqarte qi
amdgitoare.
intrebare: Pe ce sunt hazate aceste filozofii deqarte qi
amdgitoare?
Rispuns: Sunt bazate pe datinile oamenilor qi inva[dturile
lumii. Sunt inrddfrcinate in no{iunile predominante ale vrernii -
orice este in vog5.
intrebare: Pe ce nu sunt bazate?
Rispuns: Acest e frLozofii deqarte Qi amhgitoare nu sunt bazate
pe Cristos qi revelalia Sa.
 q
100 PAsroRrND o rNrMA DE ccplt. - MaruunLUL pARTNT'ELur imbra{iEarea metodelor biblice - nuiaua 101

Biblia vorbeqte limpede Cespre nuiaua indreptfirii. Cuvintele b. Ce semnalea zd refuzul unui tatd de a pedepsi?
sunt uqor de in[eles. De ce vre[i sX fi(i influen{a[i: de ideile in vogd
ale culturii sau de inv[[dtura limpede a Bibliei?

APLtCATtE
CAnd folosim nuiaua indreptarii, trebuie sd facem distinc{ie c. Care expresii aratd cd scopul pedepsei este pozrtl Qi nu
intre comportamentul copildresc qi comportamentul sfiddtor. punitiv?
Copiii mici fac multe lucruri copil5reqti. Ei sunt stAngaci. Nu se
gAndesc la implica{iile lucrurilor pe care le fac. Multe dintre
acestea, deqi sunt inconvenabile, nu sunt sficldtoare. Nuiaua este
pentru un comportament sfidatol, nu copitrdresc sau inconvenabil.

"1. d. Care sunt cAteva rezultate ale pedepsei?

GAndi(i-vd la ilustra[ii ale diferen(ei dintre compor-
tamentul copildresc qi comportamentul sfiddtor.

e. Ce expresii aratd cd nu trebuie sd ne aqteptdm ca acest

proces sd fie distractiv?

2. Multe idei greqite despre pedeapsA sunt abordate in

pasajul din Evrei 12, care vorbeqte despre pedeapsa venitd de la
Dumnezeu qi o aseamlni cu pedeapsa pe care parin[ii o dau
f. Ce produce pedeapsa in relalia parinte-copil?
copiilor lor.

a. Care sintagme aratd cd pedeapsa este o expresie a

dragostei?
g. Alte observa[ii?
 Y
102 PAsroRrND o lirlrrvrA DE coprl - MnNunLUL pAnrNrELUr imbra[igaren metodelor biblice - nuiatta 103

fnraEBARr sTRATEGIaE
7. De ce este atAt de greu sd-i bate(i pe copiii dumrleavoastr5 Comenta[i Iacov 7:79, 2A
in mod consecvent?
De ce sunte[i tenta(i atAt de des si trece[i lucrurile cu vederea?

Reiese clar din aceste pasaje cd nu ne putem pedepsi copiii

scrdqnind din din(i qi mAna{i de furie sau mAnie. Energd ce sti la
baza acestei activitAfl trebuie sd fie dragoste a fald de bumnezeu
qi dragostea fa{a de copiii noqtri. Obiectivul pedepsei trebuie sd
fie restaurarea, nu rdsplata. Aceasta nu inruu*r",f cd nu putern
trdi momente de mAnie dreapt5, ceea ce nu este un pdcat
2. Ce promisiuni qi perspective din pasajele biblice citate tn
lvezi I
Corinteni 13:5,Iacov 7:I9, Efeseni 4:26). MAnia dreupta (aqa cum
acest capitol \nastimuleazd qi incurajeazd sd aplica[i pedeapsa cu a manifestat-o Isus in templu iu loan 2) este datorita de zonorarii
fidelitate gi la timp? lui Dumnez€u, nu afrontului personal sau lucrurilor care nu ne
convin.

4. Care sunt problemele interioare care v[ inclind sd pedepsi{i

cu mAnie?
3. Cei mai mulli pdrin[i au experimentat ocazii cAnd i-au
pedepsit pe copiii lor mAna[i de o mAnie pdcdtoasd care i-a ldsat,
mai apoi, infrAnfi, iar pe copii lof, cu r5ni. Cititi pasajele urrndtoare,
notAnd contrastul dintre interacliunea mAnatd de o mAnie
pdcdtoasd qi interac(iunea evlavioasd alimentatd de imitarea lui
Cristos.
5. Ce schimbdri pute(i face, in modul in care abor,Ca{i
pedeapsa qi lndreptar
ed, care v[ vor ajuta sd nu tulbura{i apele cu
Efeseni 4:31,32 mAnie?

Coloseni 3:8-12
 q
704 PAsToRIND o INIMA DE CoPIL - MaruuaLUL pAnnvrELUI lmbra[iEarea metodelor bibtice - nuiaua 10s

Dacd sunteti o persoand care se luptd cu mAnia pacdtoasf, qi
sunte[i deseori tentat (qi uneori ceda[i) sa v[ n[pusti[i cu mAnie
asupra copiilor durnneavoastrd, trebuie sd face[i PaQi concre[i
pentru a vi proteja copiii qi pe dumneavoastrd impotriva
indreptlrii qi pedepsirit abuzive.
Sunte[i de acord sf, faceli urmdtorul angajament fa[a de
so[ul-/so[ia qi copiii dumneavoastrd?
Nu mI voi angaja niciodati in pedepsirea hztcd, a copiilor, pAna
cAnd nu-mi voi liniqti, mai intAi, inima inaintea lui Dumnezeu"
Doar atunci cAnd inima imi va fi pregititd voi ac[iona, aplicAnd
pedeapsa cuvenite.
CAnd Se va ar6ta Cristos, via[a voastrS, atunci v[ ve[i ardta qi voi
tmpreund cu El in slavi.
inclemnurile de a ne dezbrdca de mAnie Qi a ne imbrdca cu
blf,ndete qi cornpasiune sau de a aplica pedeapsa in mod
c'onsecvent chiar gi atunci cAnd ne temem de confruntare iqi gdsesc
puterea nu in hotdrArea noastrd de a face mai bine, ci in puterea
rdscumpdrdtoare a lui Isus Cristos, MAntuitorul nostru.
Augustin a zis bine acunn 1600 de ani: "Doamne, dd ceea ce
porunceqti qi apoi poruncegte ceea ce voieqti."

GANDURI CONCLUSIVE
lndemnurile de a evita mAnia pe care le-am tfizutmai sus in
Efeseni 4 qi Coloseni 3 sunt sddite in rdscumpdrarea lui Dumnezell.
indemnurile din Efeseni 4:25-32 iqi gisesc puterea in harului
lui Dumnezeu descris in 4:20-24:
Dar voi n-a[i inv[(at aqa pe Cristos; dacd, cel putin, L-a[i ascultat
gi daci, pokivit adevdrului care este in Isus, ati fost inrd[a(i, cu
privire la felul vostru de via[d din trecut, sd v[ dezbrl,ca[i de
omul cel vechi care se strici dupd poftele inqelitoare; qi sd rd
innoi[i in duhul minfii voastre qi si vi imbrica[i in omul cel nou,
fdcut dupd chipul lui Dumnezeu, de o neprihdnire qi sfin[enie
pe care o di adevtrul.

Tilt aqa instruc[iunile "sd trt dezbrdca[i" qi "sd va imbrdca[i"

din Coloseni 3:5-17 sunt imputernicite prin harul rdscumpdrdrii
descris in Coloseni 3:1.-4:

Daci deci a[i inviat impreund cu Cristos, si umblali dupl

lucrurile de sus, unde Cristos gede la dreapta lui Dumnezeu.
GAnditi-va la lucrurile de sus, hu la cele de pe pimAnt. Cdci voi
ali murit gi via[a voastri este ascunsi cu Cristos in Dumnezeu.
 q
lrnbrn[igarea metodelor biblice - apelut la conEtiittld 147

Acest capitol ia in discu{ie informa[ia ce se gdseqte in capitolutr

12 al cir[ii Hstorind o inimd de copil.

SA CAUTAM fI'I CUVANT

Biblia vorbeqte in mutrte locuri despre conqtiinla. Eu sunt
convins cf, nu ne-am gAndit indeajuns la inv5[dtura Bibliei despre
congtiin[a qi apelul la conqtiin[a in procesul de stimulare, pedepsire
qi indreptare. Haide{i s5 facem un scurt studiu despre conqtiinl5.

r- 1. Cititi Romani 2:1,4, 15 qi rf,spundeti la intrebdriXe

imbr[[iqarea metodelor biblice Apelul urm5toare:
a. Ce expresii descriu activita[iIe conqtiinlei?
la conqtiint[

IDEA GENEnatA b. Ce do veziave(i cI conqtiin[a func[ioneazd chiar qi in cazul

Prima cetror necredincioqi?
Acest capitol este dorninat cle doud preocupdri majore"
este aceea d. a [ine pedeapsa qi indreptarea pe care dum-
neavoastrd le aplicatri focafi zate asupra conqtiinlei copiilor
dumneavoastrd A doua este pozilia centrald a crucii qi lucrdrii
rdscumpdr[toare a lui Cristos iu obiectiv al educaliei. InstruLtea, 2" Cititi II Corinteni 4:1.-6 qi rdspunde[i Ia intrebdrile
stimu1ryea, pedepsirea gi indreptarea vor eQua dacd evanghelia urmdtoare:
nu ocupi unloc central qi conqtiinqa nu reprczinld,finta. Nu trebuie a. Care sunt afirma$le negative qi cele pozttre ale versetului
sd pun.g u..entul asupra ofenselor, jigrurilot nefericirii,
dorin[elor, Z carc descriu modul in care ne incredin[im conqtiin[ei (ne facem
viselo(, speran[elor qiiemerilor dumneavoastra, ci pe evanghelia vrednici si firn primi[i de orice cuget)?
harului gi nevoiu .opiilor dumneavoastrd de a-L cunoaQte, iubi
gi

sluji pe Dumr-,.re.r. Accentul greqit conduce la dezbateri gi

contraziceri fdrdsfArgit. Accentufpus pe adevdrul biblic apel"l

qi
la congtiinla face ca discu[ia ih contradictoriu a copilului
dumneavoastrd s6 fie cu Dumnezeu, nu cu dumneavoastre
ori
fie deschisd
de cAte ori discu{iile lungr pot avea loc fard ca Biblia sd
le
sau fdrdabordarea po.Xirrtr.i, iertdrii gi imputernicirii pe care
de Cristos, a[i deviat de la subiect'
 Y
infuraliEarea metodelor biblice - apelul la conEtiin[a 109
10B PAsToRIND o txttuA Pr coPIL - MaruuALLrL rAnrxrEl-ul
qi
b. Care sunt cAteva exemple ale modalita[ilor secrete
pe care
ruqinoase, care sunt amagitoare qi deforn:tea zd aderdrul,
parinlii le folosesc uneori p.ntru a se incredinfa congtiin[ei?

3. Cititi Tit 1:1,.4-16 qi I Timotei 4:7,2. Aceste pasaj e zugrdvesc

o posibilitate care ar trebui sd infrice inima oricdrui om. Observali
cele doud expresii folosite pentru a descrie conqtiin[a stricatd.

c. Care cred.eli cd sunt cateva Lucruri cu care dumnezeul

impiedica s5
veacului acestuia (v. 4) ii orbeqte pe copii pentru a-i
vadd gloria lui Cristos?
4. Acest lucru nu ar trebui sd tfr deznadajduiasci - harul lui
Dumnezeu are mare putere , dar ar trebui sd \xa alarmeze de
pericolul adev[rat. GAndi[i-va cum ati putea discuta cu copiii
dumneavoastrd despre acest pericol. Face[i o schi[a a conversa[iei.

d. Descrieli punctul focal atr mesajului in conformitate cu

versetul 5
5. Evrei 9:"1,4 qi Evrei 10:19-22 oferd o speran[d reald pentru
congtiinta vinovatd. Pregdtiti-\na pentru conversafii in care si oferi(i
aceastd speran[d copiilor dumneavoastri.

e. Conform versetului 6, ce sperante aveli atunci cand

le
lui Cristos Observa[i cum toate aceste pasaje con[in ambele puncte
proclama[i cu credin[a copiilor dumneavoastrd mdrelia
r

focale ale acestui capitol. Se are in vedere atAt congtiin[a, cAt qi i

qi cerin[ele adev5rului? lucrarea rdscurnpdrdtoare a lui Cristos. I

I
 1
Maruunltrl PAnnsrELuI imbra[iEarea metodelor biblice - apelul la conEtiin{a 111
1L0 PAsToRIND o tNuraA DE coPIL -

APLtCATtE ' tn acest pasaj se vorbeqte despre un pirinte. Care sunt cele
trebuie
patru cuvinte care descriu ce face pdrintele? Este greqit ca
Daci ve[i apela Ia conqtiin[a copiilor dumneavoastra, pdrintele sd facd aceste lucruri?
dumneavoastrd
s6 folosi[i .rrrrirriere lui Dumnez€u, nu cuvintele ' Existd doud feluri de copii care rdspund pdrintelui qi fiecare
se vd dau un exernplu. \6 voi da primul exemplu, iar dum-
are un nume. Care sunt acestea?
neavoastrd de pute[i dezvolta pe urmdtoarele
d"oua.
' Cum rispunde batjocoritoruVcel rdu?
Exemqlu ' Cum rdspunde in(eleptuVcel drept?
faptul
Ati avut o conversa[ie cu fiul ,C.umneavoastrd despre ' Care mod de a rdspunde crezic6-1 oglindeqti de cele mai multe
mustrarea cu umilin(d,
cf, nu a aruncat gunoiul. in loc sd primeascd ori? (Nimeni nu rdspunde intotdeauna , fdrd, exceptie, in acelaqi
el este vrzlbtl imbufnat. Rrspunsurile pe care vi le df, sunt tiioase
fel.)
qi lipsite de respect. La vremea potrivite, a[i putea sd-l aborda[i
,,Hei,Ionu[, vreau sd discutf,m impreund un pasaj din ' in ce mod ai rdspuns acum?
cam aQa:
scriptura pentru a teajuta s5 in[eles un lucru care
eu cred c6 este ' Cum crezi cd doresc eu sd rdspunzt?
Proverbe 9:7-9' '
foarte important pentiu tine." Pun.ti-t sr citeascd Ce spune Dumnezeu cd trebuie sd faci ca rdspuns la educalia
rnai jos'
Apoi ..r4i-i s6 .o*pleteze schema L de pe care ti-o dau?
spa[iile libere'
Iat6 intreb6rile lur. il vor ajuta sd compleleze
Fiu in[elepV L. Copiii dumneavoastrd urmSresc Ia TV ceva ce dum-
drept neavoastrd crede{i ca ei nu ar trebui sd urmdreascd. Evident, pute(i
Rispuns in[elePt intra in camerd qi sd le cere[i sa schimbe canalul, insd dori(i ceva
Comunicarea 0
-..(-. mai profund. Pe lAnga faptul de a schimba canalul, dori(i ca ei sd
p[rinfilor -
,1 {tl
fie inlelegdtori qi sd trdiascd cu sensibilitate fa(a de cdile lui
$:[] DumnezelJ.
\\t a. Cbserva[i cum Efeseni 5:1,-1,1 se adre seazd acestor
t-'J
v'3 chestiuni. Pregdtiti-\na sd purtatr cu copiii dumneavoastrf, o discutle
criticd privitoare la TV inrdddcinatd in revela(ia lui Dumnezelr.
Ce intrebdri dori[i sa-i ajutali sd formuleze despre acest pasaj?

&
'm
Hrin[i
Rdspuns batjocoritor
Fiu
rau
Figura L - Rispunsul la instruirea p[rin(ilor
 "T

imbra[igarea metodelor biblice - apelul la conEtiinla 113

112 PAsToRIND o INIMA DE COPIL - MANUNLUL FARINTELUI

b. Cum puteli folosi acest pasaj pentru a face apel TTVTNEBAR' STRATEGICE
la
conqtiinIa? L. Care sunt cAteva chestiuni ale vie[ii creqtine qi ale creqterii
in har ce trebuie sd fie la locutr potrivit in via(a dumneavoastrl
pentru a putea avea cu copiii dumneavoastrd conversa[iile schi[ate
rnai sus? Ce roade ale Duhului, ce cunogtin[d a aderdrului trebuie
sd ave[i pentru a pistori inimile copiilor dumneavoastrd?

Z. Fiica dumneavoastrd adolescentd Ie vorbeqte surorilor

ei
cu
mai mici intr-un mod rdu sau chiar denigrator. Ati
discutat ea
"Aqa vorbesc
despre acest lucru, insf, ea cred e cd bate[i cAmpii.
copiii in zilele noastre."
cu ea
observa[i ce spune Iacov 3 gi pregatiti-rz[ sd discuta[i
a discu[iei, notAnd,
despre felurile ei de comunicare. FLcLUo schi(a
vadd dacd conversa[ia ei
in special, versetele !3-lz. Ajutati-o sd
jos. Focaliza[i discu[ia nu
reflect[ in[elepciunea de sus sau cea de
asupra gand.rriilo, qi ideilor dumneavoastrI, ci
asupra Cuvdntului Z. Irnagina[i-vd cd ave[i cu copilul dumneavoastrd o
lui Dumnezeu. Ea trebuie sd se impace cu ceea ce Dumnezeu a conversa[ie in .are a(i reugit sd-i ardta[i cAt de mult s-a abdtut de
zis. Ia cdile lui Dumnezeuqi cAta nevoie are nu numai sd ac[ioneze
mai bine in viitot, ci qi sd se transforme in interior cu ajutorul
evangheliei. Ce pasaje din Scripturd a[i putea sd-i ardtali? Ce pasaje
ar putea s6-1 umple de speranta iertdrii gi schimbdri autentice?
 1
imbra[igarea metodelor biblice - apelul la cortgtiin[a lls
11,4 PAsToRIND cl INIMA DE COPtrL - IV{.A.XIIALLJL fAruXfEL{I
l. Care este secretutr rodniciei?
3. Faceli-vt o listd cu schimh6rile ce trebuie f6cute tn modul
in care v[ creqte[i copiii pentru a pr"rtea apetre !"m conqtiin{a ].or qi ca
trocul centrat if p*rrour'r*i qi lucrflrii lui Cristos sd fie lucrul
asupra
chruia vd ve[i focaluza in viitor"
a. Tiebuie sd nu mai urmez:
2. Cet de irnportarrt este sd rdmAnem in vila?

3. Care sunt cAteva dintre pedepse ale vietu creqtine care sunt
esenfiale pentru ca noi sd putern rflrnAne in Cristos?

b. in viitol, prin harul lui Dumn ezelL trebuie sd:

4. Cornenta[i loan 15:5 in lumina versetului din Filipeni 4:13.

in grup, exersa[i roluri.

Exersati. Dacd stud.ia[i acest manual
Exersati, p" rAnd, rolul de pdrinte qi gAnditi-\m cum ati putea
angaja congtiin(a'
Pute[i invXfa indepliniti sarcina de pdrinte in noi moduri.
sd r,5
Pute[i inva[a sd rd creqte(i copiii. Pute[i sa Ie da[i speran[a care se
GANDIJRI CONCLUSIVE gisegte in Cristos, qi nu in propriile lor cdi. Pute[i trece de Ia simpla
Secretul reugitei in modul in care-i trattrn pe copiii nogtri dezaprobare qi condamnare la o profundd convingere de pdcat
este s6 facem acelaqi lucru qi cu noi ingine. Dac[ avem
o cale prin lucrarea lui Dumnezeu prin CuvAntul Sdu. Promisiunea
bdtucitd ce duce la cruce, unde gasim har qi indurare la vreme
de acestui pasaj este ci pute[i aduce multe roade. Vetr gdsi aceastd
nevoie, ii vom putea ajuta pe iopiii noqtri. Studia[i pasajul din rodnicie numai dacd rfirn6ne(i in Cristos. O ve[i gdsi in ceea ce
Ioan 1S:L-B qi, mai apoi, respunde(i la urmrtoarele intrebdri: scriitorii de mai demult au numit "unitate gi comuniune" cu
Cristos.
 -T

Ll6 PAsToRIND o INIMA DE coPtt- - MaNUaLUL rAruivrELUI

S. Ce angajamente trebuie sd facell Ia nivel personatr pentru

gloria lui Dumnezeu qi binele copiilor dumneavoastrd?

De la stadiul de nou-nlscut pin[ la

copil[rie - 0biective $i metode

IDEAGENERALA
i., primii cinci ani, obiectivul principal al instruirii este a-i
inv[{a pe copii sd se supund autorit5tii. Dumnezeu - care este
bun qi binevoitor qi care ne-a creat pentru gloria Sa, care ne de
toate lucrurile sd ne bucurdm de ele qi in care trdim, ne miqcdm qi
ne avem fiin[a - a stabilit structuri de autoritate qi noi suntem
binecuvAnta[i in mdsura in care trdim in supunere fa{d de ceea ce
Dumnezeu a decretat. Copilul dumneavoastri iqi va gasi
binecuvAntarea in ascultare a fald de dumneavoastri Acesta este
un lucru bun pentru el pentru cd Dumnezeul-a decretat. Scopu1
este sd-l inrrd[ati pe copilul dumneavoastrd sd accepte autoritatea.
Metoda este folosirea cu fidelitate qi la timp a nuielei indreptdrii
impletite cu o comunicare plina de har. Dumnezeu ne-a dat un
obiectiv qi ne-a asigurat qi mijloacele necesare pentru a-l indeplini.
In aceastd sec[iune vom face aplica[ii ale inrn[aturii despre nuia
din capitolul 9 al cdr[ii Pistorind o inimd de copil.
Acest capitol ia in rCiscu(ie informa[ia ce se gdseqte in ,

capitolele L4 qi 15 ale cdr[ii Hstorind o inimd de copil.

 -I

118 PAsroRrND o rNrMA DE copn - Maruual-{rl rAnnvrEl-tn f)e la stadinl de nou ndscut pfind la copilarie 779

SA CAUTAM fI,I CUVANT
Principiul ascultarii inseamn5 mai mult decAt faptul ca un
pdrinte iqi stabilegte autoritatea - inseamnd a-i invd[a pe copii cum
a structurat Dumn ezeulumea Sa. ln lumea pe care Dumnereu a
fdcut-o, existd structuri de autoritate. Datoria creaturii este sX
tr5iascd sub aceste structuri de autoritate; aceasta inseamni a se
supune autoritdtii lui Dumn ezeu. tn pasajele care urme a26,,
identifica[i structurile de autoritate pe care Dumnezeu le-a stabilit.
Romani 13:L-7
Efeseni 5:22-33
Efeseni 6:1,-3
Coloseni 3:20
Trt2:9, lA
Evrei 13:17
I Petru 2:13-17
I Petru 2:18-23
Ca un rezultat al cdderii, copiii se impotrivesc in mod natu-
ral autorite$i. Problema pe care ei o au cu autoritatea este
exacerbati in zilele noastre prin faptul cd adultii, in general, nu
triiesc sub structurile de autoritate pe care Dumnezeule-a stabilit
pentru ei. Deseori, nu suntem exemplificlm pentru copiii noqtri
corlceptul de a ne incredin[a lui Dumnezeuqi a trdi sub autoritalile
pe care El le-a stabilit.
Leclia aderrdratd pentru copii gi pentru adulli nu este acea cd
" tataqtie ce e cel mai bine". Thtel poate greqi. Lucrul in care copilul
trebuie sd aibd incredere nu este cd tatdl sdu gtie ce e cel mai bine,
ci cI Dumnezeu il va apdra qi ingriji in mdsura in care el se va
supune autorita$i stabilite de Dumn ezeu. Aceasta este o lec(ie
care, din nefericire, nu este exemplificatl pentru cei mai mulEi
dintre copii de cdtre adul(ii din lumea 1or.
Deci cAnd ii invatam pe copiii noqtri sd ne asculte, nu o facem
pentru cd dorim sd ni se dea ascultare gi pentru cd suntem suficient
de rnari pentru a le impune acest lucru. O facem pentru ca ei s5
invele sd trdiascd sub structurile de autoritate pe care Dumnezeu
le-a stabilit.
Acest adev[r pune ascultarea copiilor noqtri intr-un context
mai larg. I{oi ii invdtam sd asculte qi insistdm asupra ascultarii gi
respectului pentru cd acesta este un lucru bun pentru ei. Ei invate
s5 trdiascd in lumea lui Dumn ezert, sub autoritatea Sa, avAnd
certituctinea cd Dumnezeu ii va binecurdnta in mhsura in care ei
vor face aceasta.
in aderrhr, pAna qi faptul de a ne bate copiii este o chestiune
de supunere fa[a de autoritate. Dumn ezelJ, care este in[elePt qi
bun ln toate cdile Sale, mi-a dat mie, ca pdrinte, sarcina de a
pedepsi. El spune ci trebuie sd-i pedepsesc pe copiii mei.
Problema nu se pune in felul urmdtor:
' Cred eu cd aceasta este o modalitate bund de a-i inrrd[a pe
copii?
' ir'tteleg eu cum func[ione azd?
' Am fost vreod atd,, in copilSrie, maltratat ftzic?
' Socrii mei vor aproba aceastd metodd?
' Este o idee populard cu privire la cregterea copiilor?
' in secolul 21,, nu putem gasi o cale mai bund?
' Nu md vor uri cAnd vor fi mari?
' ii va incurca Ai-i va face sh devine beteuqi?
120 PAsToRIND o wnraA DE coptr - MnNUnLUL pAnTNTELUI
Problema se pune astfel:
Mi-a dat Dumn ezeu sarcina de a-i bate pe copiii mei?
[Privitor la aceastd chestiune, vezi Proverbe 1,3:24; 22:15;
23:13, 14; 29:15, 171
Voi crede in Dumnezeu qi il voi asculta?
Voi trdi sub autoritatea lui Dumnezeu sau sub o autoritate
proprie?
APLtCATtE
in cultura noastr5, pdrin[ii sunt deseori nesiguri in ce priveqte
autoritatea 1or, Nu ne place autoritatea. Nu ne place sd fim cei
care dictea zd,.Ytem ca copiii noqtri s5 facl, ceea ce se cuvin e fdrd a
li se spune. Ldsdm prea nnulte lucruri la alegerea copiilor noqtri,
in special celor mici.
Haide[i sd privim inci o data Ia ilustraliile din capitolul 3.
I{rin[ii renunte la autoritatea pe care o au - fac acest lucru in felul
urmdtor:
tmi pare rdu, mimica a uitat ci nu-[i place terciul de ovi z.Ia
vedem, [t-ar pldcea niqte pufarin sau tarte prijite?
Mai degrabe, mama ar trebui sd zicd,:
Dragul meu, astdzivom mAnca terci de ovdz. Este bun qi hrinitor.
Ne vom ruga qi ii vom mulgumi lui Dumnezeu qi vom mAnca cu
bucurie. Poate cI alti dati vom mAnca ceva ce-[i place mai mult,
dar astd,zi mAncim terci de ovdz.
Iatd un alt exemplu:
Dragul meu, vrei si joci baschet sau nu? Daci wei sd joci
baschet trebuie si mergi la anhenament. Daci nu vrei sd joci,
spune-i lui titicu'. 16 cum vrei.
Mai degrabd, tata ar trebui sd zicd:
De la stadiul de nou ndscut pdnd la copildrie 121
Dragul meu, mama ta qi cu mine credem ci ar fi bine pentru
tine sd joci baschet. Deci asta vom face.
sau:
Nu credem ci ar fi bine pentru tine sau pentru familia noastrd,
deci nu vom face asta anutr acesta. Poate anul viitor.
Iatd o conversa[ie pe care to[i am avut-o sau am auzit-o
deseori:
lf,rintele: Iubito, nu ar trebui sd por[i rochia aceea de
petrecere qi pantofii aceia din piele de lac, cdci mergem la picnic
qi vreau sh te simfi bine.
Copilul: fcu un ton plAngdcios] Dar vreau s5 imbrac rochia
asta. Ioana nu a vdzut-o inc5.
lf,rintele: Dragd, te vei murdari pe rochie. Te rog sa-[i iei o
pereche ,Ce blugi.
Copilul: lcu un ton de negociereJ Mdmico, voi avea grijd.
Voi sta nurnai la masd.
I5rintele: Bine, dragd. Nu cred cd e o idee buni qi, dace iU
vei murddri rochia, sd nu vii Ia mine plAngAnd.
sd,
Mama ple acd,, crezdnd cd o invafi pe fiica ei de 5 ani
responsabilitatea de a lua decizii.
Cea mai bund modalitate de a-i inv[[a pe copii sd ia decizir
este sa fili dumneavoastrd exemple pentru ei. Lua[i decizii care
oglindesc principii biblice. Lua{i-le cu incredere; spunetr-le copiilor
de ce ati luat deciziile pe care le-afi luat, dar fiti dispuqi sd \n
exercita[i autoritatea in via[a lor. Ei au nevoie de o autoritate blAnda
- un stdpAn binevoitor in via[a 1or.
O altd intrebare despre autoritate qi pedeapsi priveqte timpul
cAnd trebuie sd-i pedepsim pe copii. In special in primii od, cAnd
copiii inva[d sI fie oameni sub autoritate, trebuie sd-i pedepsim
pentru chestiuni ce {in de sfidare, qi nu de comportament.
 PARINTELUI De la stndiul de nou ndscttt pfrna la copildrie 123
122 PAsToRIND o INIMA DE COPIL - MANUALLIL
TruTNEBAR' STRATEGICE
f . in ce d omenii i-a!i invilat pe copiii dumneavoastrd
responsabilitatea de a lua decizii, la o virstd fragedd, in loc sd-i
invd[ali sti se supund autoritetii?

comportament sfidhtor'
inva[a sd umble
sunt ctispus s6-i amintesc unui copilaq cfre
de apartament' insd cAnd eu ii spun
sd nu rupd frunzele plantelor
am ce-a face cu sfidarea'
acest lucru gi el incepe sd rupd frunze,
sunt dispus sf, iuratr sucul de portocale
care a fost v[rsat de 2. Poate qi rnai subtil, care sunt modalita(iIe in care
inconvenientele copil5riei dumneavoastrd comunica[i idea cd copiii dumneavoastrd, pentru
m6nu[e stAngace. sunt diipus sd u..*pt
a asculta, trebuie sd fie de acord cu dumneavoastrd?
qi comportamentul copitutot',,,
ro e nn ql eqec ur de a asculta.
vreau sd pedepsesc eqecul cle a onora
o inima de capil, vreau
in terrnenii.upitotutui 15 il cdr[ii Hstorind
din perimetru, nu pentru
sd-mi pedepsesc copilul pentru cd iese
cI este coPil.
este important
Atunci cAnd. ii pedepsim pe copiii noqtri
mesajul pe care-l transmitem. Acesta
nu trebuie s[ fie: "M-arn
noqtri
l1e apropiem de copiii 3. Care sunt presiunile cle situa[ie pe care trebuie sd le evita[i
sdturat, de d"ata asta o inca sezi." CAnd inv[[a pe copiii sa
semin[ele rebeliunii care dacd vre[i sd vd focaliza[tasupra sarcinii de a-i
cu mAnie qi scrAgnind din d.in!i, plantam
se supund autoritA$i?
vor incol[i qi creqte mai tdrzttt'
"Dragul meu, mama te
Mesai"r trebuie sd sune carn aqa:
cd tu trebuie sd
iubeqt e, dirtu n-ai ascultat-o. Dumnezeu spune Nu ai
ascul1i, d.eci mama nu pclate trece cu vederea acest lucru'
ascultat, aqa cd mama te va pedepsi.
Ai iegit din perimetrul pe
El a spus ca i[i va merge
care [i l-a itruitit l)umnezeu qi in care
iubesc prea mult pentru a
bine qi te vei bucura de viald 1ung5. T 4. Gendili-vi Ia copilul dumneavoastrd qi pune[i-vi
acum'"
spune cd nu conte azd,,deci te voi pedepsi intrebarea urmitoare i " Cate sunt 'impotrivirile fa[a de autoritate'
Nu trebuie s6 fie niciodatd: "1\4-arn,situratt" , ci intotdeauna:
,,sunt dispus sd fac totul pentru tine qi peltru binele tdu, deci voi tipice ale copilului meut?"
te iubesc'"
face ce-mi este greu sd facr pentru cd
124 PAsToRIND o INIMA DE CoPIL - IVInr"iunLUL pAnnvrElul
5. Face[i un plan privitor Ia modul in care ali putea abord a
aceste "impotriviri fa[a de autoritate" arhtAnd limpede cd
Dumn ezeu a stabilit o autoritate pentru copii qi folosind, cu
indurare qi mdsurd,,nuiaua indreptdrii. GAuCi{i-va la cuvintele pe
care vre[i sd le spuneti qi curn sh administrali nuiatta.
6. Care sunt cAteva aspecte ale "prisosului inimii" dum-
neavoastrd care va impiedicd sa fi[i indurdtof, binevoito4 controlat
qi focahzat asupra obiectivelor biblice atunci cAnd ii invatati Pe
copiii dumneavoastrd sd se supund autoritetii qi administrali
pedeapsa?
7. Poate cd ave[i copii in rrArstd de 6,8, 10 sau 12 am qi ei nu
in[eleg ce inseamnd sd se supund autorite$i. Cum ii pute[i inrzia[a
aceste lucruri cu indurare qi bundvointe? Pregdtiti cAteva gAnduri
pe care le-a[i putea impdrtdqi copiilor d"umneavoastrd pentru ca
ei sd inleleage aceste concepte importante.
De la stadiul de nou ndscut pdna la copildrie 12s
oAttottRt coNcLustvE
Mulli dintre noi avern o privire ingustd. in loc si avem o
perspectiv[ pe termen lung, ne mul[umim sd supravie[uim zilei.
t)e fapt, o mare parte din via[a noastri trece in acest mod. Cu
multri ani in urm5, un bdrbat evlavios m-a inv[[at ci perspectiva
mea trebuie sd cuprindd trei genera{ii. Trebuie sd md preocupe
umblarea mea cu Dumnezeu, umblarea copiilor mei qi a copiilor
1or. imi amintesc cuvintele pe care mi le-a spus, vorbindu-mi din
Deuteronom 6: "kebuie sa-[i creqti copiii gAndindu-te care va fi
starea nepo[ilor t5i peste 50 de ani." Atunci am avut impresia cd
va trebui sd treacd ani-lumind,insd acum am nepo[i gi peste 20 de
ani acei 50 de ani se vor agterne peste rnine.
Deuteronomul ne prezintd aceastd perspectiv[ ce cuprinde
trei genera[ii. Le spunem copiilor noqtri: "Sd te temi de Domnul,
Dumnezeul tdu, pdztnd, in toate zilele vie[ii tale, tu, fiul t5u gi fiul
fiului tdu, toate legile qi toate poruncile Lui pe care ti le dau qi sd
at zlle rnulte" (Deuteronomul 6:2). Iatd, trei genera[ii: " ...tu, fiul
t5u qi fiul fiului tdu."
Cum putem face aceasta? Pare o sarcind atAt de dificild.
Deseori, ne sim[im coplegi(i. insd Deuteronom 6 ne vine in ajutor.
Sa iubegti pe DOMNUL, Dumnezeul tiu, cu toatd inima ta, cu
tot sufletul tdu qi cu toati puterea ta. $i poruncile acestea pe
care [i le dau astd,zi, sd le ai in inima ta. Sd le intipdreqti in mintea
copiilor tdi gi sd vorbeqti de ele cAnd vei fi acasd, cAnd vei pleca
in cdldtorie, cAnd te vei culca qi cAnd te vei scula.
Deuteronotnul 6:5-7
Deuteronomul 6:5 Sa iubeEti pe DOMNUL, Dumnezeul tdu,
-
cu toqtd inima tA, cu tot sufletul tdu Ei cu toatd puterea ta. Trebuie sd ne
pestorim copiii avAnd in inimd o dragoste sinceri pentru
Dumnezeu. Dacd Il iubim pe DumnezelL dacd ne gdsim placerea
in El qi ne apropiem de El, El ne va da putere sd urmdrim cu
sArguinld indeplinirea obiectivelor pdstoririi.
Deuteronomul 6: 6 - $i poruncile acestea pe care Ii le dau astdzi,
sd le aitn inima ta.Dacd inima ne va fi plina de aceste porunci, ele
126 PAsroRrND o tNttvtA DE copn - Maruualul pAnTNTELIJI

se vor revlrsa in via[a de zi cuzi. Binele ascultdrii de Dumnezeu

trebuie sd ne umple inima. In[elepciunea de a umbla in adev[rul
lui Dumnezeu trebuie sd fie in inima noastr6. Bucuria vie[ii cu
Dumn ezetL chiar qi in fafa lucrurilor dificile qi care nu ne plac,
trebuie sd ne umple inima. Nu putem da ceea ce nu avern.
Deuteronomul 6:7 - Sd le tntipdregti tn mintea copiilor tdi Ei sa
aorbegti de ele cdrtd aei fi acasd, cfrnd uei pleca tn cdldtorie, cfrnd te aei
culca gi cfrnd te aei sculA. Le vom intipdri in mintea copiilor noqtri
dacd vom vorbi tot timpul despre ele. Nu vreau sd spun cd trebuie
si le predicdm de diminea(d pAna seara, ci sd trdim ardtAnd
aderdrata bucurie qi mul[umire a copiilor lui Dumnezeu, vtzAnd Copillria - 0biective $i metode
bundtatea cdilor Sale qi urmdrind intotdeauna adevdrul Sdu.
Re[ine[i promisiunea minunatd din Iacov 4:B: " Apropia{i-\m
de Dumnezeu qi El Se va apropia de voi."
IDEA GENERALA
Idrin(ii copiilor care merg la qcoald intAmpina noi provocdri.
Copiii petrec mai mqlt timp departe de supravegherea directd a
mamei sau a tatdlui. IntrucAt nu pute(i fi tot timpul cu ei, trebuie
sd cldditi pe acele leclii timpurii in care au invdlat sd se supund
autoritAtii. Lec[ia cea mai importantd in aceastd perioadi este
dezvoltarea caracterului. Copilul trebuie sd qtie ce sd faci in sute
de situa[ii pe care dumneavoastrd nu le puteli anticipu. El are
nevoie de inlelepciune biblica. Conqtiin[a lui trebuie sd devind
factorul care-i conduce sufletul pentru ca el sd qtie ce trebuie si
facd atunci cAnd nu sunteli lAnga el. Trebuie sd apeldm la conqtiin[a
copilului, ajutAndu-l s5-qi dezvolte capacitatea de a trage concluztt
corecte folosind, ca ghid, Scriptura.
Este evident cd dezvoltarea caracterului nu se poate invt(a
prin aceleaqi metode pe care Ie folosim atunci cAnd il invalam pe
copilul mic supunerea fa[a de autoritate. Bdtaia este eficientd
pentru a-i inv[{a pe copiii mici sd asculte, nu insd qi pentru a-l
inv[la pe copilul de 10 ani sd fie inlelept. Trebuie sd ne adresdm
inimii folosind toate mijloacele de comunicare despre care s-a
discutat in capitolele B-10 ale cdr[ii listorind o inimd de copil.
128 PAsroRrND o rNrMA DE copn - MaNuaLrJL pAnrNrELUr Copilaria - obiectizse gi metode 129

Acest capitol ia in discu{ie informa[ia ce se gdseqte in Ati observat, probabitr, c[ obiectivele caracterului generate
capitolele 16 qi 17 ale car[ii lfrstorind o inima de copil. de aceste pasaje sunt inrdddcinate in credin[a in Domnul Isus
Cristos. Ce face[i in cazul in care copiii dumneavoastri nu sunt
credincioqi? GAndifi-va astfel" A le cere copiilor sd fie ceea ce nu
sA gAUTAM ft'I cUVANT pot fi pe deplin fdrd lucrarea lui Cristos este un mijloc de a tre
Ce in[elegem prin dezvoltarea caracterului? Ce pasaje ale arfrta cfitd nevoie au de lucrarea Lui pentru a-i schimba,transforma
Scripturii descriu aceste obiective ale dezvoltdrii caracterului? qi imputernici. Legea lui Dumnezeu este factorul ce conduce la
Facefi o listi cu obiectivele dezvoltarii caracterului din pasajele mAntuire (Galateni 3:23-25). AratAndu-le cum trebuie sd fte, vom
urmdtoare. scoate in eviden[d incapacitatea lor de a se conforma acestui stan-
clard, lucru care ne va oferi oportunitatea de a-L prezenta pe
Exodul20:1-17 Levitic L9:1L-18 C-ristos, precum gi puterea transformatoare a harului.
Matei 5:3-10 Romani 5:3,4
Romant 12:3-21, I Corinteni 1,3:4-8 2. ConQtiin[a este aliatul nostru in procesul de educare a
Galateni 5:22 Efesent 4:32 copiilor. Nota{i rolul conqtiin[ei in pasajele care urme azd:
Coloseni 3:!2-'14 Filipent2:3,4
II Petru L:5-7 Iacov 3:17-19 I Sarnuel 24:1-7

L. Enunnera[i obiectivele dezvolterii caracterului din pasajele Romani 2:L5

de mai sus:

Romani t3:1-5

II Corinteni 4:2

I Petru 3:'1.6

II Timotei 4:2

Tit t:15

3. in procesul de instruire, p€ mf;surd ce ciutim sd dezvoltdm

ut1 caracter evlavios al copiitror noqtri qi sd apeldm la conqtiin[a
130 PAsroRrND o rNrMA DE copIr - ManiuAlrrl pAnnrlElul Copilaria - obiectiue gi metode 137

trebuie sd comunicdm bine gi in[elept. Observa[i principiitre

1or, GAnditi-\xa la modalita[i de a ilustra nevoia dezvolterii caracterului
comunicdrii evlavioase din pasajele urrnhtoare: in domenii specifice. Urma[i exemplul de mai jos.

Proverbe 10:11 Domeniu de dezvoltare

Proverbe 10:19-21 Pasaj (e) al(e) Scripturii:

Proverbe 10:32 Ilustra[ii ale nevoii de dezvoltare

Proverbe 72:74 Cum sd deschid conversa[ia:

Proverbe 12:18
2. Capitolul 1,6 al car[ii Ristorind o inimd de copil prezintd o
Proverbe 13:3 unealtd de diagnosticare ce r,q va ajuta sd-i in(elegeti Pe copiii
dumneavoastrd qi nevoile 1or. trmpreund cu so[ul/so[ia dumnea-
voastra gAnditi-\xa Ia copiii dumneavoastrd in termenii categoriilor
Proverbe 15:1,.,2 urm[toare:

Proverbe 15:28 A, Rela[ia cu Dumnezeu

Exist5 o nevoie conqtientd de Dumnezeu?

Proverbe 25:11
Proverbe 29:20
APLtCAT|E
1. Folosili obiectivele dezvoltdrii caracterului din secliunea
de mai sus pentru a genera cAteva obiective ale dezvoltarii
caracterului pentru copiii dumneavoastri Enurnera(i domenii in
acest sens. GAnditl-\a la pasaje ale Scripturii la care ali putea apela.
Este importantd cunoaqterea lui Dumnezeu qi dragostea
fa[a de EI?
Este Dumnezeu o sursi cte putere qi mAngAiere?
Ce alegeri reflecti cunoaqterea lui Dumnezeu?
Caile qi adevtrul lui Dumnezeu sunt importante?
Realita[ile spirituale par s[ aibd importantA?
Existd o rela[ie independentd cu Dumnezeu?
Vorbeqte despre Dumnezeu?
Cum vorbeqte despre Dumnezeu?
Dumnezeu este considerat mare sau mic?
Dumn ezeu este prieten sau judecdtor; ajutor sau stapAn?
Trdiegte precum o persoand desdvArqitd in Cristos?
132 PAsToRIND o INII{A DE copll - MaivuAI,TJL pAnn*jrEl[rl Copilnriq - obiectiae gi metode 733

B. Rela[ia cu sine frtrnEBAR sTRATEGIaE

Accentul acestei lec{ii in ce priveqte creqterea copiilor este
Cum gAndeqte despre sine?
ecluca{ia, nu simpla controlare qi constrAngere a compor-
Se in[elege pe sine?
tamentului. Suntem buni coordonatori de activit ate, organtzatort
Fste conqtient de calitalile slabiciunile personale?
qi
de activita[i sportive qi planificatori sociali. fdrin[ii din cultura in
Iqi in{elege personalitatea?
care trhim nu se pricep la cultivarea rela{iilor. Lucrurile schi{ate
Este increzdtor sau timid qi nein crezdtor?
rnai sus qi in capitolele 16 qi 77 ale cdr{ii Hstorind o inima de copil
Este arogant sau umil?
sunt calita{i ce trebui e dezvoltate.
E inlan[uit de terneri?
Se poate bucura de al[ii?
1,. Cum trebuie sd v[ schimbali pentru a face lucrurile descrise
Se simte superior sau inferior altora?
in aceast5 sec[iune?
Poate face ceva de unul singur?
Are nevoie de sprijin din exterior pentru a-Si indeplini
sarcinile?
Cata nevoie are de aprobarea altora?

C, Rela[ia cu alEii

Cum interac{ione azd cu al1ii?

Poate conversa fdrd a vorbi despre sine?
Cum ii influenleazd pe al[ii?
Este sub stdpAnirea altora?
li place sd i ie dea aten{ie?
Este binevoitor cu al[i copii de vdrsta lui?
Cum il afecteazd, dezamdgirea cauzatd de oameni?
E iertitor?
Acumuleazd amdrdciune fa[d de al[ii?
Cum reaclioneazi cAnd cineva pdcdtuiegte faI6 de el?
Care sunt calit5[ile rela[iei lui?
Care sunt sldbiciunile rela[iei lui?
Pentru a ne adresa inimii, avem nevoie de o gAndire limpede
cu privire la" ce" ," cilnd" qi " de ce" ale comportamentului. Uneod,
faptul cd nu gAndim limpede despre aceste lucruri se oglindeqte
in intrebdrile superficiale pe care le punem copiilor noqtri. Spre
exemplu, " de ce ai..." este o intrebare superficiald. Iatd cAteva
intrebdri mai bune care ii vor ajuta pe copiii dumneavoastrd sd
exprime o in[elegere mai clard a ac[iunilor qi reac(iilor 1or.
Vorbeqte-mi despre situa[ie. ..
Cum ai reac[ionat in interior cAnd... l

Ce ai fdcut (sau zts)? i

Ce incercai sd reahzezi ficAnd (sau spunAnd) acest lucru?

l

Ai reahzat ce [i-ai dorit?

l

Cum a ajutat sau a rdnit? l

Ce era mai bine sd faci (sau sa zici)?

134 PAsroRrND o rNrMA DE coplt- - MaNuar-LrL rAnwrELUr Copilariq - obiectiae Ei metode 135

Ce loc a ocupat Dumnezeu in gAndirea ta in acel moment? Vreli sd fifl respectat

Ce ai fi putut face pentru a oglindi cele dou5 porunci Vre[i sprijin
maj ore (Ma tei 22:37 -40)? Vre[i apreciere
Vre{i succes
2. Ce intrebdri a[i putea adduga la aceasta lista? Vre[i sa de[ine(i controlul
Vre[i tihnd
Vre[i pace

4. Vre[i. .. ce pute[i adduga la aceasta lista?

3. Curn ar fi mai benefice aceste intrebdri pentru copilul

dumneavoastrd decAt procedura dumneavoastrd uzuald, intr-o 5. Gffnditi-va care sunt c6teva moduri in care aceste lucruri
situa(ie similar5? stau in calea pdstoririi copiilor dumneavoastrd.

De multe ori pdrin(ii au dorin[e ce stau in calea educa[iei pe

care o dau copiilor 1or. Aceste dorinte sunt deseori plauztbtle, dar
ele devin idoli ai inimii care ,ya deformea zd, vtziunea atunci cAnd
va pistori(i copiii. Printre aceste dorin[e ve[i gisi:
136 PAsroRrND o rNrMA DE copIt. - MaNuALu pARTNTELUT Copilaria - obiectiae gi metsde 137

6. Ce angajamente in vederea schimbarii trebuie sd facefi
pentru a fi un educator al copiiloq, gi nu un coordonator de
activitate,un organtzator de activita[i sportive satl un planificator
social?
Multe pasaje ne reamintesc de bogaliile noastre in Cristos Qi
de bucuria qi increderea pe care Ie avem atunci cAnd experi-
mentdm aceastfi maturizarc in Dumnezeul nostru mdre[.
MeditAnd la sarcina pe care o ave[i, citi$ Isaia 12 gi nota[i
lucrurile despre Dumnezeu qi rdscumpdrarea Lui care vd dau
incredere qi bucurie.

GANDTTRI COA'CLUSIVE
Dumnezelr, Tatil din ceruri care de creqtere gi educatie, ii
pune pe copiii Sei in situa[ii in care caracterul lor se dezvoltd qi ei
se maturize azd in El. Unul dintre contextele educa[iei de care vd
face parte este experien[a de a creqte copii. Ti]t ceea ce El este
pentru noi ca Thti devine, pentru noi, o sursa de tdrie, incredere
qi imputernicire in aceastd sarcin6, care, altfel, ar fi copleqitoare.
 Adolescen[a - obiectiae Ei metode 739

SA CAUTAM ft,I CUVANT

Capitolul 18 al car(ii Mstorind o inimd de copil prezintd trei
temelii pentru anii adolescen[ei. Acestea vor fi redate aici.

Frica de Domnul
Frica Domnului este inceputul qtiin[ei; dar nebunii nesocotesc
in[elepciunea qi inrd[dtura.
Prouerbe 1:7

Adolescenta r' Obiective $i metode
IDEA GE'VERALA
f{storirea copiilor ajunqi la vdrsta adolescen(ei este un proces
complex. Copiii sunt ei inqiqi nesiguri qi instabili, deseori fiind
influenla[i de o culturd ce nu poate fi ingredita cu u$urin[d. f{rin[ii
au gi temeri, Qi nesiguran[d in ce priveqte modul in care trebuie sh
proce deze. In aceastd perioadd multor pdrin[i le este groazd de
problemele reale, precum qi de cele potenliale. Mul1i parin[i
creqtini bat in retragere. Ei renunld la idea de a fi o influentd
modelatoare in viala copiilor 1or. Nu reahzeazd, cd oportunitatea
de a p6stori se gdsegte in problemele care apar. Toate chestiunile
care necesitd indreptare, direclie gi implicare pdrinteascd sunt
opo$unitdli pentru a-i inlelege pe adolescen[i q;i a veni ln ajutorul
1or. In loc sd trdim cu fricd gi sd ne fie groazd de aceqti ani, trebuie
Evanghelicalismul modern sublintazd imanenta lui Dum-
nezeu Dumn ezeu este cu noi, Dumn ezeu este prietenul gi
tovardqul nostru - pfind acolo incAt aproape exclude transcendenla
lui Durnnezeu - Dumnezeu este sfAnt, puternic, glorios qi minunat
rnai presus de cuvinte. Rezultatul este cd deseori copiii cresculi in
acest mediu nu au no[iunea gloriei lui DumnezetJ.
1. Cititi urmhtoaretre pasaje ale Scripturii gi faceti o listd cu
modurile in care copilul dumneavoastrd adolescent va beneficia
de pe urma cunoaqterii lui Dumnezeu qi temerii de El.
Iov 28:28
Psalmt \9:9
PsalmrSI:LL,12
Psalmi 111:10
Proverbe 1,:7

sd ii privim ca fiind potrivi{i pentru slujba de pdstorire. Toate Proverbe 9:10

speran{ele, temerile, aspira[iile, intrebdrile, indoielile, Ielurile qi Proverbe 70:27
visele adolescen[ilor noqtri sunt oportunitdli de a le pdstori inima. Proverbe 14:27
Copiii noqtri nu au nevoie de respingere gi reguli mai stricte, ci de
Proverbe L5:33
o pdstorire plind de dragoste qi bundvoinld.
Acest capitol ia in discu[ie informa[ia ce se gdseqte in Proverbe !6:6
capitolele L8 qi L9 ale cdr[ii Hstorind o inimd de copil.
Proverbe 22:4
1,40 PAsToRIND o INIMA DE CoPtL - MaNUaLUL PARINTELUI Adolescenla - obiectiae qi metode 74\

Ecleziastul 8:13
Copiii dumneavoastrd adolescen[i vor avea de-a face cu
ademenirea celor rdi. ITcdtoqii vor cduta sd le trezeascd interesul
Ecleziastul \2:I3 fala de droguri, sex ilicit, pornografie, alcool qi tot felul de lucruri
Isaia 33:6 rele. Cei care ii vor ademeni pe copiii dumneavoastrd nu vor fi
oameni bltrAni imbrdca(i in zdren{e. Ei vor fi oameni tineri care
Alipirea de instruirea pdrinteascd vor intra in casa dumneavoastrd qi care vor fi chiar foarte politicogi.
Ascultd, fiule, inrd(dtura tatilui tdu, qi nu lepada indrunrdritre
mamei talel CIci ele sunt o cunund plXcutu p" capul tiu qi un 3. Nota{i cum pasajele urmdtoare averti zeazd impotriva
lan[ din aur Ia gAtul tiu. asocierii cu cei rdi.
Prozserhe 1,:8, I
PsalmtT:1,-6
Aici tatdl insuqi este indrumdtorutr . El ii spune fiului s6u
Psalmt 9:76
despre importan[a instruirii qi cdlfiuzirii phrinleqti. in cultura
noastra, tinerii nu simt nevoia acestui tip de ajutor. Cultura Psalmt 10:4
incuraje azd, emanciparea qi independen[a. Dumneavoastr6 Psalmi 7l:5,6
trebuie qti[i s5-i ajuta{i pe copiii dumneavoastrd adolescen[i sd
sh PsalmrS2:10
vadi beneficiile alipirii de lucrurile pe care d"umneavoastrd ii PsalmiST
inv[[ati qi le exemplifica[i.
PsalmrSS:23
2. Ce alte pasaje din Scripturl sublini azd,importan{a faptului Psalmrl4l.:4
de a ne aminti cuvintele pdrin[ilor? Psalmr145:20
Psalmil47:6
Proverbe 3:33
Proverbe 4:14
Proverbe 1:79
Proverbe 5:22
Proverbe 10:6,7
Proverbe 10:24-30
Separarea de cei rdi
Proverbe 1-1,:21
Fiule, daci niqte pdcitogi vor si te amSgeasc5, nu te lisa cAqfigat Proverbe 12:5-7
de ei!
Proverbe 14:32
Prouerbe 1:1,0
Proverbe 15:3
Proverbe '1,5:8,9

L42 PAsToRIND o INIMA DE CoP[ - MaNUaLUL pArururELUI
Proverbe 21,:19
Proverbe 22:5
Proverbe 24:1
Proverbe 24:\9,20
Proverbe 25:26
Proverbe 28:4
Proverbe 29:7
Proverbe 29:1.6
Proverbe 29:27
Dumneavoastrd trebuie sd concepeti o modalitate captivant[
de a folosi toate aceste informa[ii biblice pentru a-i convinge Pe
adolescen[ii dumneavoastrd cu privire la pericolele asocierii cu
cei rdi.
APLtCATtE
Toate principiile biblice alecomunicirii p. care le-am studiat
in capitolele 6-8 ale acestui manual se aplicd atunci cAnd avem
de-a face cu copii adolescenli. Interac(iunea dintre dumneavoastrl
qi ei trebuie sd fie de aQa manierd incAt sd facd, atractivd
in[elepciunea dumneavoastrd t6rinlii mAnioqi, amenin[dtori nu
pot exemplifica in[el.pciunea. Ei confirmd suspiciunile
adolescen[ilor cd mama qi tata chiar nu au de zis nimic important.
Galateni 6:1,}ofer[ un bun exemplu pentru a in[elege cum
sd-i aborda[i constructiv pe adolescen[ii dumneavoastrd:
Fra[ilor, chiar daci un om ar cidea deodatd in vreo greqeald, voi,
care Sunteli duhovniceqti, s6-1 ridica[i cu duhul blAnde[ii' $i ia
seama Ia tine insufi, ca sd nu fii ispitit Qi tu. Purta[i-\xa sarcinile
unii altora qi ve[i implini astfel Legea lui Cristos.
Sa observdm cAteva cuvinte-cheie:
Cddea- adolescen[ii dumneavoastrd cad in p5cat. Aceasta nu
inseamnd a nega aspectul volilional al pdcatului. Ei aleg. lnsa existd
Adolescenla - obiectiae Ei metode
743
qiposibilitatea de a "cddea in gre$eale" .f{catul este inqeldtor (Evrei
3:13) gi prinde in cursd. Copiii dumneavoastrd cad in pacat pentru
cd au acceptat qi crezut ftlozofiile deqarte qi inqeldtoaie ale icestei
lumi. Sarcina dumneavoastrd este sd ii ajuta{i sd in[ele agd cd au
cdzut in pdcat.
Ridicali - adolescen{ii dumneavoastrd care au cdzut in pdcat
au nevoie sd fie ridica{i. Ei trebuie aborda[i po zitl, nu negativ.
Irebuie sd rd apropia(i de ei ca un expert al restaurlrii, qi n; ca o
echipa de demolare. obiectivul este ridicarea.
Blfrndete - Pavel adaugd acest cuvdnt pentru a descrie cum
trebuie sd aibd loc procesul de ridicare. Slujba de ridicare necesitd
ribdare qi blAndete. Poate cd facefi greqeala de a crede cd, dacd v[
infuria[i suficient de tare Qi ii spune[i copilului faliq tot ce ave[i de
spus/ vi vefi indeplini obiectivele. Este posibil ca astfel sd capta[i
aten[ia copilului dumneavoastrd, insd atunci uita[i cd o limba ddce
poate zdtobi oase (Proverbe 25:15). Retineti, adolescen[ii
dumneavoastrd nu vor reac(iona niciodatd in mod corespunzdtor
in via(a doar pentru cd v-a[i infuriat suficient de tare pentru a le
ardta care le este locul (Iacov I:I9 , Z0).
la seama - Acest pasaj v[ reaminteqte cd , pdnd qi atunci cAnd
ii ridica{i pe copiii dumneavoastrd, trebuie ia \ra pdzi\i inima.
Trebuie sd ridica{i cu o umilinte ce recunoaqte inclina{ia
dumneavoastrd de a pdcdtui la fel ca gi copiii dumneavoastrd
Aceastd recunoaqtere vi {ine umili qi vf, pdzeqte de auto-
neprihdnirea care rrd va distan{a de adolescenfii dum-neavoastrd
ai \xa va impiedica sd indeplini[i slujba de ridicare.
Purtali - Este uqor pentru dumneavoastrd sd crede{i cd nu
ave[i timpul necesar qi cd nu trebuie sd vt deranja{i cu paitorirea
in aceastd etapd. La urma urmei, copilul dumneavoastrd este ado-
lescent, ar trebui si aibd suficienti cunoqtinfa qi pricepere. in acest
pasaj, vi se aduce aminte cd noi suntem chema{i sa ne purtdm
1,44 PAsToRIND O INIMA DE COPIL - MaNUat-Ul TAnTNTELUI Adolescen[n - obiectiae Ei metode 1,45

poverile unii altora. Ave[i sarcina de a fi un purt[tor de poveri in

aceast[ perioadd a vie[ii.

fivrnEBAR, STRATEGIaE
J.. Coloseni 3:L6 zice: "Cuvdntul lui Cristos sd locuiascd din
belqug in voi in toatd in[elepciunea. invd[a(i-va qi sfdtui[i-vil unii
p* it1li. .. " Caresunt cAteva lucruri pe care le-a[i putea face pentru
i* angaja, impreunl cu copiii dumneavoastrd, intr-un studiu
biblic sdnltos pentru ca ei sd vadd in(elepciunea gi vitalitatea
Cuvintului lui Dumnezeu? 3. Care sunt cAteva lucruri qi erctivitri[i clistractivt' lrt'(',n'('l('
ati putea face cu copiii dumneavoastrd pentru el vrl irsi1,,ur',r t',r
contactul dumneavoastrd cu ei nu este strict lirnitat la .rlrilrutiilt'
phrinteqti? Care sunt lucrurile pe care le-a[i face clr plar('('r'('
impreund?

Subiecte sugerate:

' A intAlni qi a curta Pe cineva

' Sexualitatea
' Rela[iile
4. Orice pdrinte al unui adolescent
avut conversa[ii in care
a
' Prietenia
a devenit sentimental qi supdrat. Care sunt cAteva modahtefi in
. Adolescenta - o pregitire pentru via[d
. care dumneavoastri vi pute{i semnala qi incuraja reciproc, ca
De zvoltarea inlelepciunii qi discerndmAntului
pdrin[i, sd v[ deconecta[i atunci cAnd lucrurile se infierbAntd.
Z. Dacd atrac[ia celor rdi qi asocierea cu ei inseamnd legdturd
qi camarad.erie , cp ati putea face pentru a vI asigura ch casa
dumneavoastri este un loc de care copiii dumneavoastri se simt
lega[i?
746 PAsToRIND o rNrMA DE coptt- - MeruuaLUL rAnrNrEL[n Adolescenla - obiectiae gi metode 747

Aceastd ruglciune a apostolului Pavel pentru biserica din

Colclse poate fi rugdciunea dumneavoastrd ca pdrinte al unor copii
adolescen[i. Medita[i asupra cAtorva dintre aceste expresii, notAnd
aspecte ale rugdciunii durnneavoastrd

s5 ne rugim pentru voi gi sa cerem si vd umple{i de

5. Analiza[i-rna stilul in care ii creqte(i pe copiii dumneavoastrd cunoQtin[a voii Lui
la aceastd virstd, pentru a vedea dacd reac(ionali in mocluri ce nu pentru ca astfel sd v[ purtali intr-un chip vrednic de
sunt de folos qi care nu aduc niciodati roade bune. Cereli-i so[ulur/ Domnul
s o[iei durnne avo astrd a ju tor constructiv. ca sd-I fiti placu[i in orice lucru
aducAnd roade in tot felul de fapte bune
cresc6nd in cunoqtin{a lui Dumn ezeu
intdri(i, cu toatd puter ea, potrivit cu tdria slavei Lui
pentru orice rdbdare
qi indelunga rdbdare
cu bucurie, mullumind lhtdlui
care v-a invrednicit sd ave[i parte de mogtenirea sfin[ilog,
in lumind

Acest pasaj de reaminteqte cd tot ce avem nevoie pentru a

indeplini aceastd sarcind de pastorire a inimilor copiilor noqtri se
OANOURI COAJCLUSIVE gdsegte in Dumnezev qi in harul qi puterea Sa.

De aceea qi noi, din zisacAnd am auzitaceste lucruri, nu incetim

si ne rugim pentru voi qi sd cerem sd vd umple[i de cunoqtinla
voii Lui, in orice fel de in[elepciune qi pricepere duhovniceascd;
pentru ca astfel sd v[ purta[i intr-un chip vrednic de l)omnul, ca
si-I figi plecu[i in orice lucru: aducAnd roade in tot felul de fapte
bune qi crescAnd in cunogtinla lui Dumnezeu: intirif], cu toatd
puterea, potrivit cu tdria slavei Lui, pentru orice rdbdare gi
indelunge rdbdare, cu bucurie, mullumind Thtdlui, care v-a
invrednicit si ave[i parte de moqtenirea sfinfilor, in lumini.
Coloseni 7:9-72