TRADITIONALISMUL ~curent literar teoretizat de Nichifor Crainic, in art. ,.Sensul traditiei * -curent promovat de revista , Gandirea”’, numit si gandirism sau ortodoxism -s-a manifestat in perioada interbelica ‘Trisituri : -passeismul ( viziune indreptati spre trecut, considerat paradis pierdut) -recuperarea valorilor autohtone : religia ortodoxa, mituri romanesti, folclor -cultivarea unor teme precum : natura rusticd, satul romanesc patriarhal, opozitia sat- oras, trecut purificator - prezent decdzut, alienant TRADITIONALISMUL - este un termen care desemneazi tendinja_de conservare a valorilor autohtone,_ preocuparea constanti fata de teza specificului national. Traditionalismul presupune cultul traditiei, constituiti ca un ansamblu de obiceiuri, idei, eredinte, datini, structuri, mijloace de expresie care se conserva, se transmit. in perioada interbelica traditionalismul si modernismul coexista, unii poeti pot fi socotiti in egala ‘misurd ca apartinand unei orientiri sau celeilalte (de exemplu Lucian Blaga, prin tehnica si expresie este modernist, iar prin teme, motive, mituri si simboluri este traditionalist). Revista GANDIREA determina aparitia unei adevarate miscari traditionale Revista a aparut la Cluj, in 1921, fiind coordonati de CEZAR PETRESCU. in 1922 se muta la Bucuresti, sub conducerea lui NICHIFOR CRAINIC. Gandirismul proclama spiritualizarea traditiei, pe o baz religioasd, considerind ortodoxismul element definitoriu al nafiunii romaine, Poctii, NICHIFOR CRAINIC, LUCIAN BLAGA, VASILE VOICULESCU, abordeaza in operele lor teme si simboluri de sorginte biblicd si mituri traditionale.1, Una din acestea sustinea poezia strabatuta de fiorul religios sau versuri ce reprezinta raporturile omului cu fortele cosmice. Era o poezie a sensibilititii metafizice ilustrati de L Blaga, V. Voiculescu, N. Crainic. 2. A doua directie este cea a vitalismului, a teluricului, a elementarului, reprezentata de Aron Cotrus, Radu Gyr, lon Pillat, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu. Ton Pillat cu volumul ,,Pe Arges fn sus” ilustreazi farmecul viefii linistite de /a tara. V.Voiculescu prezinti imagini ale viefii satulul, simboluri religioase care dobandese sensuri general morale. Volumul ,,Poeme cu Ingeri"contine motivul ingerului, metafora a unei idei abstracte Ingerii participa la muncile cimpului, practica indeletniciri care au un caracter foarte profan, realizéndu-se astfel un transfer intre sacru si profan, Adrian Maniu , cu volumul ,,Laéngd pémant’, cultiva in mod programatic peisajul rustic, istoria si legenda, basmul, \maginile au un caracter pictural , iconografic si se aseamina cu picturile pe sticld faranest. Referitor la ortodoxism criticul Mihai Ralea sustinea ca specificul national nu este determinat in exclusivitate de aceasta religie.E1 preciza ci nu tofi romani sunt ortodocsi si a-i considera roméni doar pe cei ortodocsi, inseamni a lisa pe dinafard multi romani. De asemenea si alte popoare sunt ortodoxe, aceasti credinfi nu este numai a noastra, si rusii, bulgarii si grecii sunt ortodocsi iar aceste popoare ‘se aseamana prea putin cu noi.G. Calinescu sustinea ca ortodocsi fiind si rusii nota apartinatoare la biserica risariteana nu este diferentiatoare.ELEMENTE TRADITIONALE IN POEZI elemente folclorice, etnice; pastelul, strofe catrene, rim, ritm, masura a versurilor; -idealizarea si conservarea miturilor, a trecutului national raditii rurale si ceremonialuri ale satului roménese ; mediul rural( al satului) ; inclinatia spre primitivitate, practici magice , culoarea locala, elementele telurice, htonice, elementare, sevele pamAntului, cimpul, florile (L. Blaga, A. Maniu, Ion Pillat) -elementele vegetale specifice zonei rurale, privelisti rustice, autohtone -biserica straveche, ingerii, maui le biblice ¢ Vasile Voiculescu), elemente religioase, -figuri legendare, istorice,( (Dochia, Decebal) -interesul pentru elementar, explozii vitale.Gandiristii considera insa ci scriitorii de la ,Samanitorul” au aprofiundat caracterul etic al poporului” dar au ignorat caracterul religios.”’ Revista Gandirea”” avea menirea de a resuscita componenta religioasi a roménismului : Peste pamdntul pe care am invijat si-l iubim din <>, noi vedem arcuindu-se coviltirul de azur al Bisericii Ortodoxe. Noi vedem substanja acestei biserici amestecata pretutindeni cu substanja " Asada, credinta eigioasioriodoxa este elemental esential de structuré& sufletului romanese si pilomul ist-ortodoxiste. Poezia publicata in paginile revistei a mers pe linia de spiritualizare a existentei, cdutind si surprind’ i intelor strivechi. Poetii care au ilustrat aceste aspecte in creatiile lor sunt : Lucian Blaga, lon Pillat, Adrian Maniu, Vasile Voiculescu. Tot pe linia traditionalismului era si poezia teluricului, ce clogia elementarul, exploziile vitale, sevele pamantului (Aron Cotrug), Criticul Nicolae Manolescu se refer la ideea ca traditionalismul este tot o atitudine a poetilor :atraditionalismul e un stil, 0 formula inventata de poetii moderni iesiti adesea din scoala simbolismului Criticul explica de ce modemistii au legatura cu traditionalismul. El considera ca traditionalismul reflect o tendinta a poeziei moderne, aceea de autoconservare ,,ce se opune evolujiei prea rapide, in alte directii a poeziei moderne.” El susfine poezia nu este altfel decat modema dar ca exista poeti care se opun schimbarii ,cultivand o atitudine ostila fata de nou, respectand tradifia”. Deoarece traditionalistii se raporteaza la fondul vechi al culturii poezia acestora este considerati mai mult un program care urmiareste aceste aspecte si mai putin o sensibilitate . Criticul apreciazi ca: .Dacd modernismul e un mod de a simti, traditionalismul e aproape in intregime un stil(...) Poezia lor este veche intrucat pleacé din acest fond conservator, dintr-o puternica inrudire cu ceea ce reprezinta elementul farinese veritabil, ca element etic romédnesc.’’ Exist poeti modemisti care au abordat si elementele traditionalismului ; mituri, credinte, superstiti, asa cum este cazul lui Lucian Blaga, pe care critica il incadreaz in modernism, expresionism si traditionalism.VASILE VOICULESCU - poet traditionalist -poet, prozator sidramaturg, traditionalist prin poezia de inspiratie religioasd, modern prin sonete, realist si fantastic in proza si dramaturgie Teme si motive din universul poetic -satul (universul rustic, viata autentic rurala), -peisajele, motivele biblice, ( autohtonizarea lor), ingerul, paradisul pierdut, degradarea lumii patriarhale. Volumele de versuri : Poezii-1916, Din tara zimbrului - 1918, Parga - 1921, Poeme cu ingeri - 1927, Intrezariri - 1939 Volumul postum : ,,Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare, in traducere imaginar& de Vasile Voiculescu” (90, in continuarea celor 154, scrise de Shakespeare in 1609) ; Temele volumului: iubirea, arta, timpul, moartea. Un reprezentant important al traditionalismului este Vasile Voiculescu al cArui debut se inserie in tematica siménitoristd, apartinind unui univers rural, marcat de sirbitori crestine : ,,Poezii'"(1916). Al doilea volum ,,Din fara zimbrului" inspirat din Primul Razboi Mondial, se inscrie in traditia patrioticd a lui Vasile Alecsandri. Abia al treilea volum ,,Parga’’ di contur poeziei sale prin elementele de pastel si prin miturile biblice. Unmatoarele volume .Poeme cu ingeri”’, ,,Destin”’, ,,Urcus”’, ,,.ntrezariri”’ il fac pe poet si depaseasci traditionalismul romantic de tip siimanitorist gi si se apropie de forma modernd de la gruparea gindiristi. Tema dominanta este cea religioasd iar vocatia mistica este o constanta a operei sale.Poezia ,,in grddina Ghetsemani””, scrisi de Vasile Voiculescu, a fost inclus in volumul ,,Pargd’? aparut in 1921, volum ce marcheazi reinnoirea expresiei si spiritualizarea imaginarului poetic voiculescian. Scenele si_motivele biblice vor deveni alegorii_ale_nelinistii_omului_in_aspiratia sa_spre_ Dumnezeu. Sursa de inspiratie o constituic Evanghelia lui Luca in care se afla evocarea unui moment din viata lui Tisus : rugaciunea din gradina Ghetsimani. Dupi .cina cea de tain’, in aceeasi noapte, lisus merge impreuna cu ucenicii sii ,,in Muntele Maslinilor” si le-a zis: ,rugafi-va, ca sit nu intrati in ispitd” si el s-a indepirtat de ei ca la o aruncaturd de piatra si ingenunchind se ruga, zicind : ..Parinte de voiesti treacd de la Mine acest pahar, Dar nu voia Mea, ci voia Ta sé se facd. lar un inger din cer s-a ariitat Lui si-l intdrea. Jar El, fiind in chin de moarte, mai stéruitor Se ruga. $i sudoarea Lui s-a facut ca picituri de sdnge care picurau pe pamant. Si ridicdindu-se din rugdciune, a venit la ucenicii Lui si i-a aflat adormiti de intristare’” Rugiciunea lui lisus are loc inaintea arestarii de catre soldatii romani, Voiculescu pomeste de la aceasti sceni biblica din care pistreazi majoritatea detaliilor dar insist asupra frimintarilor lui lisus. Titlul poeziei trimite 1a un episod din Noul Testament, ultima noapte a lui lisus inainte de crucificare . in gridina Ghetsimani, Mantuitorul se roaga pana in zorii zilei, intr-o stare de purificare si ascezi_. Titlul poeziei denumeste un spatiu propice meditatiei, retragerii in sine, rug reculege ascetice. De aceea spatiul acesta devine sacru. Poezia transfigureaza despartirea lui lisus de conditia sa umana si pregatirea pentru moartea care trebuie sa riscumpere toate pacatele lumii. Prin titlu se enunta si sensul rugdciunii eristice : reculegerea in gridina pimanteascd evoca spatiul mantuirii, al gradinilor cerestiCURENTUL LITERAR TRADITIONALISMUL in gradina Ghetsemani de V. Voiculescu Publicata in vol, Parga, 1921 = in limba ebraica inseamni ,,focul in care se strivese maslinele"’; Muntele Maslinilor Tisus lupta cu soarta si nu primea paharul - metaford a destinului, simbol al pitcatelor pe branci in iarbd, se-mpotrivea intruna, Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul — dimensiunea umand si cea divind Si-amarnica-i strigare stdrnea in slavi furtuna. natura duaté a tui fisus- flu al omului si Fiu al Domnului rea divinitaii O.méné nenduraté tindnd grozava cupa - 0 sintagmé metonimicd- destinul, hot Se cobora-mbiindu-l si i-o ducea la guré Si-o sete uriagit sta sufletul sé-i rupa.... - metaford personificatoare ~ iminenga sacrificiului Dar nu voia s-atinga infama bauturi. Jn apa ei verzuie jucau sterlici de miere Si sub veninul groaznie simjea ci e duleeata - imagini oximoronice, vizeaza iz Dar falcile-nclestandu-si, cu ultima putere omenirii de pacate Bitdndu-se cu moartea, uitase de viata! uitase de viata vesnicd pe care urma sito daruiasca omenirii prin sacrificiul Sau: rastignirea pe cruce; Deasupra, far tihni, se framantau maslin Pareau ca vor si fuga din loc, sé nu-l mai vada. Treceau bitai de aripi prin vraistea gridinii un pastel al naturii personificate, aflate in haos, iti de seard dau roate dupa prada. dezordine, prevestind gestul sacrificial al lui lisus bitvireaPoezia se organizeaza in jurul elementelor care tin de natura dual a lui_Tisus : om si fiinta divina ( fiu_al omului si fiu al Domnului). Ezitarile. r stea sunt ale omului iar depasitea momentului siasumarea destinului tin de natura di Prima strofa surprinde imaginea iconica a lui lisus, zbuciumul omenese, impotrivirea in fata unui destin care-I inspaimnta. : ,,isus lupta cu soarta si nu primea paharul’’. Paharul reprezinti o metafora a destinului simbol al picatelor si al izbvirii. Ezitarile si refuzul asumarii destinului sacru ilustreazd temeri omenesti, spaima de suferintd, de moarte. Natura umana si divina sunt puse in opozitie prin figuri de stil: epitetul cromatic ,sudori de sdnge’” si comparatia ,chipu-i alb ca varul”’. Sudorile de singe implic’ ideca de suferintd, de jertf% iar albul este un _simbol al purititii ceresti. lisus stie de calvarul prin care trebuie si treaca si se afla singur in fata cumplitelor chinuri, Intensitatea durerii capita proportii cosmice, intregul univers fiind strabatut de o jale metafizica, In_al i N epitetul_personificator reflectd destinul care nu poate fi_eludat, o responsabilitate care trebuie asumatis ,,o mand nenduraté'’. Epitetul.sete uriasd'simbolizeaz3 dorinta de asumare a destinului, de insusire a tuturor pacatelor omenirii, In ciuda acesteia lisus respinge acest ,,pahar’’. Un alt epitet sugestiv este ., infama bautur&"’ care contine pacatele omenirii ce trebuie riscumparate prin jertfa. incea de-a treia strofa apar metafore care vizeazi esenta vietii . Aceste metafore sunt : ,,veninul groaznic” si ,dulceati"’. Epitetul cromatic ,,apa ei verzuie’’ si epitetul ,,sterlici de miere” compun imaginea i aparente inselitoare, a ispitei . Bautura este ,infama”” contine .venin”” simbolizind picatele omenirii dar us simtea ci dincolo de aceasti aparenti se ascunde esenta bund a firii umane : ,,dulceard””. Ultimul vers al acestei strofe exprima ideea cA fiind preocupat de lupta cu moartea, lisus uitase de ..viata”” vesnica pe care trebuia si o.aducd umanitatii prin ristignirea pe cruce : .Bardndu-se cu moartea, uitase de viata !"* Ultima _strofa este un pastel. natura este personificata si exprimi dinamism tensitatea suferintei lui Tisus. Starea de agitatie a naturii este at ‘4 prin sintagmele ,,bai .vraistea grddinii"” dar $i prin personificarea maslinilor care se frimdntau” si .Pareau ed vor si fugd din loc, sii nu-l mai vada.” Uliii care dau roata dupa prada reprezinta igi eet atin ci Md cdtre soldatii romani, Uliii reprezint un_simbs gresivititii profane care il_ameninti pe lisus. Prin tematica religioasd, prin motive si prin reinterpretarea unei secvente biblice, poezia lui Voiculescu se incadreaz in curentul literar traditionalism.