STATUL ROMAN MODERN DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI

Introducere Secolu l al XVIII-lea şi prima jumătate al secolului al XIX-lea au marcat intrarea societăţii româneşti într-o nouă
etapă a evoluţiei sale istorice, identificată prin apariţia semnelor modernizării şi afirmarea necesităţii unităţii politice naţionale. Constiuirea
statului român modern, înainte de a deveni o realitate, se regăsește în obiectivele proiectelor politice elaborate în această
perioadă .

PROIECTE POLITICE SI INCERCARI DE MODERNIZARE IN SPATIUL ROMANESC (SEC XVIII – XIX)

I Reformismul domnesc – proiecte de modernizare - Domniile fanariote

Constantin Mavrocordat - a domnit succesiv, atât în Ţara Românească cât şi în Moldova.

Prima sa reformă ( 1 7 4 0 ) a f o s t d e natură fiscală

el a inițiat înregistrarea ( r e c e n s ă m â n t u l ) populaţiei, astfel încât statul să poată evalua cu precizie
impozitele pe care urma să le strângă. A desfiinţat obligaţiile financiare multiple si introdus un
im p o z i t f i x , a n u a l p e c a p de locuitor.
Reforma sociala

(1746-1749), prin care s-a desfiinţat şerbia (legarea de glie a ţăranilor). Aceştia şi-au putut răscumpăra libertatea cu 10 taleri pe cap de
om, dar au rămas dependenţi economic de boieri. A fost reglementat si regimul zilelor de muncă pentru țărani.

Alexandru Ipsilanti

Reformele acestuia au însemnat o nouă organizare fiscală şi judecătorească , despărţind puterea executivă de cea judecătorească .

În 1780 a tipărit primul cod de legi, Pravilniceasca Condică – acesta a fost aplicat până în preajma revoluției lui
Tudor Vladimirescu.

1817 – in Moldova – Scarlat Callimachi a redactat Codul Callimachi.

Un alt domn al Ţării Româneşti este Ioan Gheorghe Caragea (1812-1818) care a promulgat un cod de legi numit „
Legiuirea lui Caragea”-1818 - inspirat din Codurile occidentale. Tot el a fost cel care a mărit obligaţiile ţăranilor clăcaşi faţă de boieri.

II : Reformismul boieresc -

proiecte politice din secolul al XVIII-lea

Prin instaurarea domniilor fanariote, in Principatele Romane (Țara Românească și Moldova) s-au accentuat dominatia otomana dar si
ostilitatea boierimii pamantene fata de domnii din Fanar. In acest context, s-a intensificat miscarea de emancipare nationala
(condusa de Partida Nationala din Moldova si Tara Românească) si au fost lansate o serie de proiecte politice.

Principala preocupare a programelor boieresti era problema formei de guvernamant a Principatelor (recastigarea puterii politice)..

lntre 1716 – 1821 boierii au cerut, prin diverse proiecte politice, de 40 de ori inlocuirea fanariotilor cu domni pamanteni.

 In 1769 – partida nationala condusa de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei propunea instaurarea unei republici
aristocratice conduse de 12 mari boieri.
 !!! In 1772 si 1773 – in timpul tratativelor ruso-otomane de la Focsani si ulterior de la Bucuresti
(anterioare încheierii păcii de la Kuciuk Kainargi), o delegație comună de boieri din Tara Românească și
Moldova adresează un memoriu marilor puteri prin care cereau :-revenirea la domniile pământene
-unirea și independența principatelor intr-un stat sub garantia Rusiei,
Austriei, Prusiei
- respectarea autonomiei Principatelor

 ! ! !1791 – cu prilejul tratativelor de la Șiștov, Divanul Țării Românești adresează delegaților ruși și
austrieci un memoriu prin care solicită -: desființarea raialelor (cetăți de pe teritoriul Tărilor Române,
ocupate si adminstrate de turci)
Domn pământean (alegerea domnului dintre reprezentanții stărilor țării)
autonomia si neutralitatea Principatelor sub protectia Rusiei si Austriei
libertatea comerțului

Secolul al XIX-lea
 În 1802 Dumitrache Sturdza (Moldova) elaborează Planul de oblăduire aristo-democraticească prin care propune o
republica de nuanță aristocratică, solicită autonomia țării și revenirea la domniile pământene.
 Intre 1817-1818 Iordache Rosetti-Roznovanu (Moldova) a scris mai multe proiecte de reforma prin care propunea un regim
politic in care domnia era un simplu organ de supraveghere si control ; puterea reala apartinea Adunarii Obstesti si
Divanului controlat de boierime.
  Programul politic al revolutiei de la 1821, conduse de Tudor Vladimirescu – Cererile norodului romanesc
 Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianuarie - mai 1821, a avut un caracter moderat, reflectat si de
documentele programatice, care, insa, contineau idei iluministe. Actiunea romaneasca s-a desfasurat in stransa legatura cu
Eteria .Desi a stabilit legaturi cu Eteria, Tudor Vladimirescu nu a acceptat subordonarea miscarii sale fata de cea greceasca
initiata de Alexandru Ipsilanti. Pentru a castiga adeziunea poporului, Tudor Vladimirescu a lansat Proclamatia catre tara, la
Pades (23 ianuarie 1821), prin care promitea tuturor celor care se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii
Norodului .
 . Cererile norodului romanesc (16 februarie 1821), concepute ca un act fundamental pe care trebuiau sa jure domnii
Principatelor, reprezinta principalul document programatic al revolutiei. El continea principii moderne.
Dintre acestea, cele mai importante sunt:
- domnul era ales de ţară ;
- desfiinţarea privilegiilor boiereşti ;
- limitarea la patru a numărului boierilor greci din Divan
- promovarea în funcţii dupa merit ;
- mănăstirile trebuiau să întretină cu “leafă uşoară” o armată de 4000 de panduri şi 200 arnăuţi;

 Desi mișcarea a fost oprita de interventia militara a turcilor, în 1822 Imperiul Otoman a acceptat revenirea la domniile pământene.

 1822 – Ionica Tăutu a redactat Constitutia Carvunarilor

Prevederi :
-se preconiza un inceput de separate al puterilor in stat, prin distinctia făcută intre puterea legislativă sic ea executivă
- Respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti
- Respectarea autonomiei fata de Poarta
- Limitarea puterii domnului prin crearea Sfatului Obștesc- o Adunare obsteasca reprezentativa

 In 1826 Dinicu Golescu mentiona in lucrarea sa - Insemnare a calatoriei mele :

-unirea tuturor provinciilor romanesti sub forma Daciei Mari.

 in 1838 – Ion Câmpineanu, liderul Partidei Naționale (Tara Rom) a elaborat 2 documente:
1. Act de unire si independenta - cerea - inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului tarist.
-domn ereditar
-unirea Principatelor intr-un regat al Daciei

2. Osabitul act de numire a suveranului romanilor – un proiect de constitutie ce prevedea : libertatea individuala si egalitatea in
fata legii

 In 1843 societatea secreta Fratia ( N Bălcescu, Christian Tell, Ion Ghica) avea in program obiective precum:
-Unirea Tarii Romanesti cu Moldova si independenta lor
-egalitatea cetatenilor in fata legii
-emanciparea clăcașilor.

III. Proiecte nationale

1744- Supplex Libellus –redactat de episcopul greco- catolic Ioan Inochentie Micu – a fost un memoriu adresat Vienei prin care se cereau
drepturi politice pentru romani .

Se cerea:
-reprezentarea naţiunii române în viaţa publică;
-uşurarea sarcinilor iobăgimii;
-larga reprezentare a clerului în Dietă şi un post de consilier în Guberniu: „să nu se hotărască nimic de noi fără de noi şi în absenţa noastră”;
-înfiinţarea de şcoli la toate nivelurile.

1791 – Supplex Libellus Valachorum – redactat de Scoala Ardeleana – solicita:

- Stergerea denumirii odioase si jignitoare de tolerați dată românilor

- Reasezarea natiunii române in uzul drepturilor civile și politice
- Reprezentare proporțională in Dietă și in funcții.

Programul este înaintat împăratului Imperiului Habsburgic, Leopold al II-lea, apoi este trimis de acesta Dietei de la Cluj, care îl respinge. Motivul:
„recunoaşterea drepturilor ar fi răsturnat ordinea constituţională a Transilvaniei”.