CURS 4 DREPT CONSTITUȚIONAL/16.XI.

2023

CONȚINUTUL NORMATIV AL CONSTITUȚIEI

 Constituția din 1991,revizuită în 2003,este structurată în 8 titluri și cuprinde un

nr.de 156 de articole.
I. Ca majoritatea constitutiilor moderne,actuala constitutie a României în TITLUL I
consacră principiile generale.Caracterele statului român sunt anunțate în articolul
1,alineatul 1.România este statul național,suveran și independent,unitar și
indivizibil.Aceste dispoziții constituționale nu pot forma obiectul revizuirii după cum se
dispune expres în articolul 152,alineatul 1 din constitutie.
 Principalele coordonate în care se poate exercita suveranitatea națională care aparține
poporului român sunt :
 Direct prin referendum;
 Indirect prin organele reprezentative ale poporului constituite prin alegeri libere,periodice
și corecte;
 Atributele statului român sunt consacrate în articolul 1,alineatul 3.România este stat de
drept democratic și social.Forma de guvernământ a statului român este
republica.Teritoriul României este inalienabil,fiind organizat sub aspectele
administrației în comune ,orașe și județe.Cetățenia română se dobândește,se păstrează
și se pierde în condițiile stabilite prin lege organică.Legea organică,legea cetățeniei
române este din 1991.
 La nivel de princ.constituție s-a stabilit că cetățenia română nu poate fi retrasă aceluia
care a dobândit-o prin naștere.
 În principiile generale regăsim consacrat pluripartidismul.Această reglementare a aapărut
ca o reacție firească,față de dictatura partidului comunist,unic.În ceea ce privește relațiile
internaționale,legiuitorul constituant a stabilit că România întreține și dezvoltă relații
pașnice cu toate statele,relații de bună vecinătate,întemeiate pe principiul dreptului
internațional.Raporturile dintre dreptul internațional și dreptul intern sunt guvernate de o
concepție dualistă pe care o regăsim transpusă în articolul 11.
 În concepția dualistă,pt ca un tratat internațional să facă parte din ordinea juridică internă
a statului,trebuie ca dispozițiile sale să fie preluate printr-o normă internă.În
opoziție,potrivit concepției moniste,normele internaționale sunt de aplicabilitate imediată
în mediul intern fără nicio altă formalitate.
 Tratatele internaționale sunt negociate de guvern,sunt semnate în numele României de
către președintele țării și sunt ratificate de către parlament.
 Constituția din 1991 în forma inițială nu a consacrat expres princ.separației puterilor în
stat.Aceasta însă,a constituit o coordonată esențială în ceea ce privește organizarea și
funcționarea puterilor în stat care se desprindea implicit din modul de reglementare al
autorit.statului.Cu ocazia revizuirii din 2003,a fost completat art.1 cu un nou
CURS 4 DREPT CONSTITUȚIONAL/16.XI.2023

alineat,alineatul 4 în care s –a prevăzut expres că statul se organiza potrivit acestui

principiu.
 Separația puterilor în stat nu înseamnă izolare,ci colaborare și respect reciproc.
 Tot cu ocazia revizuirii din 2003,a fost adăugat alineatul 5,text constitutional care
consacră într-o exprimare,principiul legalității.

II. TITLUL II este consacrat drepturilor și libertăților fundamentale,precum și îndatoririlor

fundamentale.
III. TITLUL III privește autoritățile publice,fiind structurat pe capitole:
 CAPITOLUL I - alocat Parlamentului,unica legiuitoare a țării;
 CAPITOLUL II - președintele României/parte a executivului vicepal;
 CAPITOLUL III - Guvernul/parte a executivului vicepal;
 CAPITOLUL IV - reglementează raporturile parlamentare cu guvernul;
 CAPITOLUL V – admin.publică observată în 2 secțiuni:
A. Administrația publică de specialitate;
B. Administrația publică locală;
 Legiuitorul constituant a enumerat expres faptul că în UAT-uri, AP locală se întemeiază
pe principiul descentralizării autonimiei locale și deconcentrării serviciilor publice.La
nivel local,autoritățile denivelative prin care se realizează autonomia locală sunt consiliile
locale/județene.Autoritățile executive prin care se realizează autonomia locală sunt
primarii,respectiv președinții consiliilor județene.
 În textul constituției revizuite nu regăsim însă trimitere si la organul executiv al UAT
județ.Tot în secțiunea privitoare la AP locală,legiuitorul constituant a reglem.și instit.
prefectului.

o PREFECTUL ESTE REPREZENTANTUL GUVERNULUI ÎN TERITORIU ALE

CĂRUI ATRIBUȚII SUNT STABILITE PRIN LEGE ORGANICĂ.ÎN
PREZENT,ATRIBUȚIILE PREFECTULUI SUNT STABILITE PRIN CODUL
ADMINISTRATIV.NU EXISTĂ RELAȚII DE SUBORDONARE ÎNTRE PREFECT ȘI
CEILALȚI ALEȘI LOCALI,PREFECTUL PUTÂND DOAR SĂ ATACE ÎN
CONTECIOS ADMINISTRATIV ACTELE ACESTORA.
o !!!CONSTITUȚIA ESTE ADOPTATĂ DE ADUNAREA CONSTITUANTĂ!!!

o Curtea Constitutionala (CCR) este garantul respectării constituției.

 CAPITOLUL VII AL TITLULUI III – reglementează

autorit.judecăt.Autorit.judecătorească nu este sinonimă cu puterea
judecătorească.Legiuitorul constituant a reglementat autoritatea judec.pe trei
bariere:
CURS 4 DREPT CONSTITUȚIONAL/16.XI.2023

A. INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI care înfăptuiesc justiția și care

exercită puterea judecătorească.
B. MINISTERUL PUBLIC care își exercită atribuțiile prin procuror care își
desfășoară activ.sub autoritatea ministerului justiției;
C. CSM GARANTUL INDEPENDENȚEI JUSTIȚIEI;

 Denumirea marginală,economia și finanțele publice reglementează relația dintre

stat și economie.Economia României este o economie de piață,bazată pe libera
inițiativă și concurență.Controlul asupra modului de formare,administrare și
întrebuințare a resurselor financiare ale statului și sectorului public este realizată
de către Curtea de Conturi.
 Este alocat CCR. CCR nu face parte din niciuna dintre cele 3 puteri de stat. CCR-
ul este un organ politico-jurisdicțional.Controlul de constituționalitate este un
control pe un model european,celsian.Spunem că este un organ politic pt. Că cei 9
judecători sunt numiți:
 3 de către președintele României;
 3 de către Camera Deputaților;
 3 de către Senat;
 Este jurisdicțional pt.ca în activitatea sa folosește,utilizează jurisdicțiile
stabilite prin lege.Legea 47 din 1992,privind organizarea și funcționarea CCR-
ului este Legea Specială.Condițiile pt.numirea judecătorului CCR-ului este
stabilită prin art.43.
 Denumirea matinală integrala EUROATLANTICA a fost introdusă cu ocazia
revizuirii din 2003;prin cele 2 articole sunt reglementate aspectele ce privesc
integrarea în UE și aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO).
 Este alocat revizuirii Constituiei.Amintim că actuala constitutie a României
este o const.rigidă. Inițiativa revizuirii constitutiei o au alti titulari decat cei
care au dreptul de initiativă legislativă pt.legile organice și ordinare (150
comparativ cu art.74.Procedura de revizuire diferă de procedura de adoptare a
legilor. Legile,după adoptarea lor de către Parlament se înaintează președintelui
României pentru promulgare.
 Legile constituționale nu sunt supuse acestei formalități,sunt supuse aprobării
prin referendum național.Art.153 din constituție consacră acel nucleu greu al
legii fundamentale,stabilind limitele revizuirii.
 Este alocat dispozițiilor finale și tranzitorii.

CETĂȚENIA ROMÂNĂ ȘI CETĂȚENIA EUROPEANĂ

 Bazele cetățeniei moderne le regăsim în Declarația Drepturilor Omului și a
Libertăților Cetățeanului,adoptată în 1789 la Revoluția Franceză.
 În dreptul constituțional,noțiunea de cetățenie este utilizată în două sensuri:
CURS 4 DREPT CONSTITUȚIONAL/16.XI.2023

a) CA INSTITUȚIE JURIDICA, care cuprinde toate normele juridice prin

care sunt reglementate modurile de dobândire,păstrare și pierderea
cetățeniei;
b) O CONDIȚIE JURIDICĂ care se creează acelei persoane care are calitatea
de cetățean ce aparține unui stat;

 POPULAȚIA UNUI STAT ESTE FORMATĂ DIN CETĂȚENII

STATULUI,RESPECTIV CETĂȚENI STRĂINI ȘI APATRIZI. NOȚIUNEA DE
CETĂȚENIE ESTE ASOCIATĂ EXCLUSIV PERSOANELOR FIZICE, NU ȘI
PERSOANELOR JURIDICE SAU BUNURILOR.
 În prezent,cetățenia română este reglementată prin articolul 5 din const. Legea 21 din
1991 a cetățeniei române cu modificările și completările ulterioare și Legea 396 din 2002
pt.ratificarea convenției europene asupra cetățeniei adoptată la Strasbourg la 6 nov.1997.
 Potrivit art.5 din Const.României, consacră în materie de cetățenie principiul JUS
SANGVINIS (DREPTUL SÂNGELUI). În opoziție cu JUS SANGVINIS,în unele state
principiul care se adoptă în materie de cetățenie este JUS SOLI sau JUSCOLI.