Actul juridic reprezinta acea manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a naste modifica ori

stinge un raport juridic civil concret Act- manifestarea de vointa sau inscrisul constatator Clasificare Dupa nr partilor- unilat, bilat, multilat Dupa modul de incheiere valabila- consensuale, solemne, reale Dupa modalitatea incheierii lor- strict personale sau prin reprezentare Dupa scopul urmarit la incheierea lor- cu titlu oneros: comutative, aleatorii sau cu titlu gratuit: liberalitati, dezinteresate Dupa rolul vointei partilor- subiective, conditie Dupa leg cu modalitatile: pure si simple si afectate de modalitati Dupa nat continutului- patrimoniale si nepatrimoniale Dupa rap lor cu cauza: cauzale si necauzale Dupa imp lor: de conservare, de administrare, de dispozitie Dupa corelatia dintre ele: principale si accesorii Dupa efectele produse: declarative, constitutive, translative, modificative si extinctive Dupa mom prod efectelor: intre vii si pt cauza de moarte Dupa modul de executare: cu exec dintr'o data si succesiva Dupa regl si denumirea lor: tipice si atipice Clasif cond actului jur civil In fct de aspect- de fond si forma In fct de obligativitatea sau neobligativitatea lor- esentiale si neesentiale In fct de sanctiunea nerespectarii lor- de validitate si de eficacitate In fct de gradul de generalitate- generale si speciale Capac de a incheia actul jur civil Acea conditie generala de fond, esentiala si de validitate care consta in aptit sub de dr civil de a deveni titular de dr si oblig prin incheierea de acte Incap de a incheia acte jur civile Clasif Dupa natura- de folosinta si de exercitiu Dupa gradul de generalitate- generale- de exercitiu si speciale- de folosinta Dupa modul in care opereaza- de plin drept si prin efectul unei hot judec Dupa sursa- stab de legea civila si stab de legea penala Dupa gradul de opozabilitate- absolute si relative Dupa sanctiune- atrag nulitatea si atrag alte sanctiuni Sanctiunea neresp incap de a incheia acte jur civile- nulitatea absoluta Consimtamantul- compune vointa juridica alaturi de cauza sau scop Pr vointei juridice- autonomiei de vointa si vointei reale Consimtamantul este conditia esentiala de fond si generala a actului juridic civil care consta in hotararea de a incheia un act civil manifestata in exterior Cond de valabilitate- sa provina de la o pers cu discernamant, sa fie exprimat cu int de a produce ef jur, sa fie exteriorizat, sa nu fie alterat de vicii de consimtamant Viciile: Eroarea- falsa reprez a realitatii la incheierea unui act jur civil Eroarea de fapt- falsa reprez a unei stari ori sit faptice privind nat ob sau val actului sau pers contractanta Eroarea de drept- falsa reprezentare a existentei sau continutului unei norme jur civile

Dupa consec produse- eroarea- obstacol, eroarea- viciu de consimtamant si eroarea indiferenta Eroarea-obstacol- cea mai grava- error in negotio, error in corpore, error in persona (cocontractant)- nulitatea abs Eroarea- viciu de consim- error in substantia, error in persona (legatar, tert)- nulitatea rel Eroarea indif- elem neesentiale- dim valorica a prestatiei Dolul (viclenia)- inducerea in eroare cu ajut unor mijl viclene sau dolosive pt a o det sa incheie un anumit act jur civil pe care nu l-ar fii incheiat altfel Eroare provocata Dolul principal- elem importante- nulitate abs Dolul incident- elem nedeterminante- red prestatiei val Tb sa fie determinant, hotarator si sa provina de la cealalta parte Violenta- amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere care o det sa incheie un act jur pe care nu l-ar fii incheiat altfel Violenta fizica sau morala Leziunea- disproportia vadita de valoare intre 2 prestatii Ob actului jur civil- conduita partilor, actiunile si inactiunile la care sunt indreptatite sau tb sa le indeplineasca Cond de valab- sa existe, sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit, sa fie moral Cauza actului jur civil- elem actului jur care consta in obiectivul urmarit la incheierea unui asemenea act Formeaza impreuna cu consimtamantul vointa juridica Cond de valab- sa existe, sa fie reala, sa fie licita, sa fie morala Forma actului jur- conditie generala, extrinseca care se refera la modalit de exteriorizare a vointei facuta cu intentia de a crea, modifica ori stinge un rap jur civil concret Cerinte de forma: ad validitatem, ad probationem, pt abilitatra incheierii actului jur, pt opozabilitatea actului fata de terti Modalitatile actului jur- elem esentiale sau neesentiale care constau in anumite imprejurari de nat sa influenteze efectele pe care le produce sau tb sa le produca actul jur respectiv: termenul- suspensiv sau extinctiv, conditiasuspensiva sau rezolutorie, sarcina Efectele actului jur civil- dr sub si oblig civile la care da nastere, le modifica sau le stinge un asemenea act Pr efectelor actului jur si exceptiile lor- reguli de dr civil care ne arata modul in care se produc aceste efecte, cum se manifesta si actioneaza, in ce conditii si fata de cine anume Pr fortei obligatorii- pacta sunt servanda- actul semnat se impune autorilor intocmai ca si legea Pr irevocabilitatii- actele nu pot fi revocate doar din vointa unei parti Pr relativitatii- conventiile nu au efect decat intre partile contractante Sub de dr civil- parti, terti, avanzi cauza Avanzii- cauza- desi nu au part la intocmirea actului jur sunt indreptatiti sau tinuti sa profite sau sa suporte efectele actului datorita leg cu una din parti Categorii: succesorii univ si cu titlu univ- vocatia de a dobandi un patrimoniu sau o fractiune dintr-un patrimoniu Succesorii cu titlu particular- dobandesc sau pot dobandi un drept privit individual, nu ca elem al unui patrimoniu Creditorii chirografari- nu au o garantie reala pt creanta lor, ci numai un dr de gaj general asupra tuturor

bunurilor debitorilor lor Nulitatea- sanctiune de dr civil care consta in lipsirea unui act de efectele juridice in vederea carora el a fost facut din cauza nesocotirii dispozitiilor legale edictate pentru incheierea sa valabila Functii: preventiva, represiva, mijloc de garantie a pr legalitatii Clasificare Dupa nat interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata- absoluta si relativa Dupa intinderea efectelor sale- partiala si totala Dupa modul de consacrare legislativa- expresa si virtuala Dupa felul cond de valab nerespectate- de fond si de forma Dupa modul de valorificare- judiciara si amiabila Absoluta- sanctioneaza nerespectarea unei dispozitii legale care ocroteste un interes general, obstesc Relativa- interes particular sau individual Cauze de nulitate- incalcarea disp legale privind capac de a face actul, lipsa sau nevalab consimtamantului, nevalab ob actului jur, nevalab cauzei actului jur, nerespectarea formei cerute ad validitatem, nesocotirea limitelor autonomiei de vointa, a libertatii actelor jur, lipsa ori nevalab autoriz admin sau judiciare, incalcarea dr de preemptiune al statului (nulitatea abs) Nulitate rel- viciile de consimtamant, nerespectarea dr de preemptiune, nesocotirea normelor privind capac de exercitiu, lipsa ori nevalab autoriz judiciare Regimul jur al nulitatii Absoluta- poate fii invocaa de oricine are interes, oricand, nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita Relativa- poate fi invocata numai de pers ocrotita si al carei interes a fost nesocotit, e prescriptibila, poate fi confirmata expres sau tacit de partea interesata Efectele nulitatii- consec jur ale aplicarii sanctiunii nulitatiin, de obicei desfiintarea rap jur civil nascut din actului jur afectat Pr ef nulitatii- pr retroactivitatii nulitatii, pr restabilirii sit anterioare, pr desfiintarii actului subsecvent ca urmare a desfiintarii actului initial Prescriptia extinctiva Prescriptio= inaintea titlului In codul civil ea are 2 sensuri: Prescriptie achizitiva (uzucapiune)- dobandirea unui drept real prin trecerea timpului Prescriptie extinctiva- pierderea unui drept prin trecerea timpului Este reglementata de la art 1837 pana la art 1911 In 1958 a aparut decretul 167/1958, privind prescriptia extinctiva Prescriptia este o institutie generala a dreptului Prescriptia extinctiva este pierderea dreptului de a obtine hotarari judecatoresti pentru realizarea dreptului la actiune, datorita neexercitarii acestuia Se prescrie dreptul la actiune si anume acea actiune care are ca obiect un drept patrimonial Dreptul subiectiv civil al creditorului roman exista, dar se prescrie dreptul la actiune, actiune care urmareste un drept patrimonial Dintr-o obligatie perfecta devine o obligatie imperfecta Se stinge dreptul la actiune cu obiect patrimonial Cand e vorba de un drept real se stinge insusi dreptul

Cand e vorba de un drept de creanta se stinge dreptul la actiune Prescriptia este pierderea dreptului material la actiune prin neexercitarea in termenul prevazut de lege Dreptul la actiune in sens procesual nu se prescrie Dreptul la actiune in sens material se prescrie Nu se confunda termenul de prescriptie in sens material cu termenul de prescriptie in sens procesual Ziua incepe la miezul noptii si se sfarseste la miezul noptii urmatoare Orice bun accesoriu are soarta bunului principal Natura juridica a prescriptiei trebuie sa fie de ordine privata Daca partile nu invoca prescriptia atunci instanta din oficiu se pronunta asupra ei Prescriptia e de ordine publica A stabili domeniul de aplicare inseamna a stabili ariile dreptului subiectiv civil care sunt supuse prescriptiei Toate drepturile de creanta sunt insotite de o actiune Sfera de cuprindere a ei se refera la drepturile de creanta Bunurile mobile se prescriu in momentul posesiei Drepturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile, cu anumite exceptii Notiune Prescriptia extinctiva este modul de stingere a dreptului la actiune in sens material prin neintroducerea cererii in justitie in termenul prevazut de lege Dreptul la actiune in sens procesual este dreptul unei persoane de a introduce o actiune in justitie si de a obtine o hotarare judecatoreasca impotriva paratului, pe care s-o puna in executare silita Dreptul la actiune in sens material este dreptul de a recurge la forta coercitiva a statului Sediul materiei- decretul 167/1958, privind prescriptia extinctiva Efecte - prin prescriptia extinctiva se stinge dreptul la actiune in sens material - prin prescriptia extinctiva nu se stinge dreptul la actiune in sens procesual - prin prescriptie nu se sting dreptul subiectiv si obligatia civila, care se transforma, din perfecte devin imperfecte; dreptul subiectiv nu poate fi aparat pe calea ofensiva a actiunii, ci doar pe cale defensiva, daca debitorul intelege sa-si execute obligatia; obligatia civila devine imperfecta deoarece nu mai poate fi pusa in executare silita, dar poate fi executata de bunavoie de debitor. - odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal, se stinge si dreptul la actiune privind un drept accesoriu- accesorium sequitur principale- in cazul obligatiilor cu executare succesiva, dreptul la actiune cu privire la fiecare prestatie se stinge printr-o prescriptie separata Domeniul prescriptiei extinctive Notiune Domeniul de aplicare este sfera drepturilor subiective civile a caror actiuni in justitie se sting ca urmare a neexercitarii lor in termenul prevazut de lege Din motive de rapiditate de exprimare, se foloseste notiunea de drepturi prescriptibile pentru sintagma dreptul la actiune, privind un drept subiectiv supus prescriptiei extinctive Categorii de actiuni Fiecare drept subiectiv este ocrotit printr-o actiune specifica 1. Drepturile reale sunt ocrotite prin actiuni reale - actiune in revendicare- actiunea proprietarului neposesor de restituire a unui bun de la posesorul neproprietarocroteste dreptul de proprietate - actiune confesorie- actiunea prin care titularul solicita sa i se recunoasca un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra unui bun apartinand altei persoane- ocroteste un dezmembramant

- actiune negatorie- actiunea prin care proprietarul unui bun contesta existenta unui dezmembramant pretins de o alta persoana asupra unui bun al sau - actiune posesorie- actiunea prin care posesorul solicita incetarea oricarei tulburari sau deposedari- poate fi introdusa fie de proprietar fie de posesor - actiune in partaj- actiunea prin care se solicita impartirea bunurilor aflate in proprietate comuna - actiune in granituire- actiunea prin care proprietarul unui teren solicita instantei sa stabileasca hotarul despartitor intre 2 proprietati invecinate, prin semne exterioare 2. Drepturile de creanta sunt ocrotite prin actiuni personale - actiune in despagubire - actiune in restituirea pretului - actiune in executarea prestatiei (obligatiei) - actiune in rezolutiune (reziliere) Termenul de prescriptie reprezinta acel termen in care creditorul poate sa se adreseze justitiei si sa obtina executarea silita a debitorului Pana la aparitia decretului 167/1958 s-a crezut ca exista un termen general de 30 ani Decizia 72/1994 a considerat ca exista un termen general de 3 ani In concluzie, exista un termen general de 3 ani pentru actiunile personale si unul de 30 de ani pentru actiunile reale Actiunea in revendicarea avulsiunii este de 1 an Prescriptia incepe sa curga de la data la care se naste dreptul la actiune Poate avea loc suspendarea sau intreruperea prescriptiei, din urmatoarele cauze: recunoasterea dreptului pretins, introducerea unei cereri de judecata, inceputul executarii datoriei Domeniul repunerii in termen este cuprins intre culpa si executarea silita 3. Drepturile personal-nepatrimoniale sunt ocrotite de urmatoarele actiuni: - actiunea in nulitatea casatoriei - actiunea in rectificarea/modificarea/anularea actelor de stare civila - actiunea in stabilirea paternitatii- filiatia unui copil din afara casatoriei, actiune apartinand copilului, in numele sau de catre mama - actiunea in tagada paternitatii- un barbat infirma paternitatea copilului nascut in timpul casatoriei 4. Nulitatea actului juridic - nulitatea relativa- actiunea in anulabilitate (3 ani) - nulitarea absoluta- actiunea in nulitate sau in constatare- imprescriptibila Termene de prescriptie extinctiva Notiune Intervalul de timp stabilit de lege inauntrul caruia trebuie introdusa actiunea in instanta, in care trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material sau acest drept este pierdut 1. Domeniul prescriptiei extinctive pentru drepturile de creanta- actiuni personale Actiunile personale sunt prescriptibile in termen de 3 ani Exceptie: sunt imprescriptibile: actiunea in restituirea depozitelor CEC, actiunea in restituirea partii cuvenite din rezerva de prime la asigurarea de persone 2. Domeniul prescriptiei extinctive pentru drepturile reale- actiuni reale - actiuni imprescriptibile: actiunea in revendicare mobiliara/ imobiliara bazata pe proprietatea publica a statului actiunea in revendicare imobiliara bazata pe proprietatea personala actiunea in revendicare mobiliara bazata pe proprietatea privata a statului actiunea confesorie, cand are ca obiect un drept de superficie actiunea negatorie, cand are ca obiect un drept de abitatie, servitute, superficie

actiunea in partaj actiunea in granituire - actiuni prescriptibile actiunea in revendicare mobiliara bazata pe proprietate privata- 30 ani actiunea in revendicare imobiliara bazata pe proprietate privata in caz de avulsiune- 1 an actiunea negatorie, cand are ca obiect dreptul de uz si uzufruct asupra unui bun imobiliar- 30 ani actiunea posesorie- 1 an actiunea confesorie, cand are ca obiect dreptul de uzufruct, abitatie, servitute- 30 ani 3. Domeniul prescriptiei extinctive pentru drepturile personal- nepatrimoniale Sunt imprescriptibile actiunea in modificarea, rectificarea, anularea actelor de stare civila actiunea in nulitate absoluta a casatoriei Exceptii: sunt prescriptibile actiunea in nulitatea relativa a casatoriei- 6 luni de la data la care a incetat violenta ori de la data descoperirii erorii sau vicleniei actiunea in tagada paternitatii- 3 ani de la data nasterii, de la data luarii la cunostiinta de nasterea copilului sau de la data majoratului in cazul copilului actiunea in stabilirea paternitatii copilului nascut in afara casatoriei- 1 an de la nastere in cazul mamei, imprescriptibila in cazul copilului I. Termene generale a. 3 ani actiunile personale ce ocrotesc un drept de creanta actiunea in pretentii ce insoteste o alta actiune, ca actiunea in despagubire, actiunea in reziliere sau actiunea in restituire actiunea in nulitatea relativa a actului juridic b. 30 ani actiunile reale actiunea in revendicare mobiliara bazata pe proprietate privata actiunea confesorie avand ca obiect dreptul de uz, uzufruct, abitatie, servitude actiunea negatorie avand ca obiect dreptul de uz si uzufruct asupra unui bun mobil II. Termene speciale Se aplica doar in cazul in care nu sunt termene generale - 3 ani in cazul actiunilor in restituirea depozitelor bancare - 60 zile pentru restituirea sumelor platite pentru spectacole ce n-au avut loc - 1 an in cazul revendicarii imobiliare bazate pe proprietatea privata - 1 an pentru actiunea vanzatorului de marire a pretului si actiunea cumparatorului de reducere a pretului - 6 luni pentru actiunea in raspundere a vanzatorului pentru viciu ascuns fara viclenie - 3 ani pentru actiunea in raspundere a vanzatorului pentru viciu ascuns cu viclenie - 1 an pentru actiune posesorie - 6 luni pentru nulitatea relativa a casatoriei - 6 luni de la deces la dreptul de actiune succesorala III. Cursul prescriptiei extinctive Inceputul prescriptiei extinctive: prescriptia incepe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune- art 71 din Decretul 167/1958 a. in cazul raporturilor juridice pure si simple prescriptia incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic (data incheierii contractului)

b. in cazul raporturilor juridice afectate de un termen sau o conditie suspensiva prescriptia incepe sa curga de la data implinirii termenului sau de la data realizarii conditiei- art 7 alin 3 din decretul 167/1958 Articolul 8 din decret spune ca actiunea in raspundere pentru pagube pricinuite prin fapta ilicita incepe sa curga de la data la care pagubitul a cunoscut sau trebuia si putea sa cunoasca atat paguba cat si autorul momentul in care victima putea sa cunoasca atat paguba cat si autorul ei se apreciaza de la caz la caz de catre instanta de judecata Se considera termen rezonabil pentru descoperirea autorului termenul de 30 de zile de la descoperirea prejudiciului Articolul 9- in cazul actiunilor in nulitate relativa prescriptia curge de ferit, in functie de cauza de nulitate; - in cazul violentei prescriptia curge de la data la care violenta a incetat - in caz de eroare sau dol prescriptia curge de la data descoperirii erorii sau a dolului, insa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la incheierea actului juridic Articolul 11 alin 1- in cazul raspunderii pentru viciile ascunse asupra unui lucru transmis sau unei lucrari executate, prescriptia curge de la data descoperirii viciilor, calculate cel mai tarziu de la 1 an de la predare: fara viclenie- 6 luni, cu viclenie- 3 ani Termenul de 18 luni este un termen de garantie legal in sensul ca inauntrul lui trebuie descoperita eroarea sau dolul - daca eroarea sau dolul se descopera dupa acest termen, prescriptia incepe sa curga exact din momentul implinirii a 18 luni de la incheierea actului juridic Termenul de 1 an este un termen de garantie legal in sensul ca viciul ascuns trebuie descoperit in acest interval de timp - daca viciul ascuns se descopera dupa 1 an de la predare, termenul de prescriptie incepe sa curga de la implinirea termenului de garantie legal (1 an de la predare) In cazul unor vicii ascunse ale unei constructii, prescriptia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor, insa cel mai tarziu de la 3 ani de la predare Termenul de 3 ani este un termen de garantie legal, in sensul ca viciul ascuns trebuie descoperit in interiorul acestui termen, in cazul viciilor ascunse de constructor. In cazul viciilor structurii de rezistenta, c civil prevede un termen de 10 ani Declararea judecatoreasca a mortii fara prealabila disparitie Conditii: - o imprejurare in care se poate produce decesul (naufragiu, razboi, accident de cale ferata). Enumerarea legii este enuntiativa, nu limitativa - actiunea in declararea judecatoreasca a mortii se introduce in termen de un an de la data imprejurarii in care se produce decesul Stabilirea datei mortii - daca se poate stabili, potrivit imprejurarilor, o data ca fiind cea a mortii, aceasta se va trece in hotararea declarativa de moarte - daca din probele administrate nu se poate stabili o data a mortii aceasta se considera a fi ultima zi a termenului in care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii Pentru declararea juridica a mortii cu prealabila disparitie, data mortii va fi ultima zi a termenului de 4 ani, iar in ipoteza declararii mortii fara prealabila disparitie data mortii este ultima zi a termenului de 1 an Efectele declararii judecatoresti a mortii Efectul general: capacitatea de folosinta a persoanei inceteaza Efecte speciale: - casatoria celui declarat mort inceteaza la data stabilita in hotarare ca fiind a mortii - deschiderea succesiunii are loc in momentul ramanerii definitive si irevocabile a hotararii declarative de moarte

Anularea hotararii declarative de moarte Sediul materiei: art 20, alin 1 din decretul 31/1954- cel declarat mort, daca este in viata poate cere oricand anularea hotararii declarative de moarte Art 20, alin 2 din decretul 31/1954- cel declarat mort poate cere, dupa anularea hotararii declarative de moarte, restituirea bunurilor sale. Cu toate acestea, dobanditorul de buna credinta si cu titlu oneros nu este obligat sa le restituie, exceptand situatia in care stia ca persoana este in viata Actiunea in nulitatea hotararii declarative de moarte este imprescriptibila, putand fi solicitata oricand, orice persoana interesata o poate introduce si in principal cel declarat mort Efectele anularii hotararii declarative de moarte: - se redobandeste capacitatea de folosinta - bunurile se inapoiaza, cu exceptia situatiei in care tertul dobanditor este de buna credinta si cu titlu oneros - potrivit art 22 din Codul familiei- daca sotul unei personae declarate judecatoreste moarta se recasatoreste si dupa aceasta hotararea declarativa de moarte este anulata, cea de-a doua casatorie ramane valabila, iar prima casatorie se considera desfacuta la data incheierii celei de-a doua Comorientii si codecedatii Comorientii sunt persoane care au murit in aceeasi imprejurare si in acelasi timp, fara a se stabili daca una a supravietuit celeilalte, fiind prezumate ca au murit deodata Codecedatii sunt persoane care au murit in acelasi timp, dar in imprejurari diferite, fiind prezumate ca au murit deodata Suspendarea prescriptiei: oprirea de drept a cursului prescriptiei extinctive pe timpul cat dureaza cauzele limitative prevazute de lege, care-l pun pe titular in imposibilitatea de a actiona Cauze: - cat timp cel impotriva caruia curge prescriptia (creditorul) se afla intr-un caz de forta majora care-l pune in imposibilitatea de a actiona in instanta - pe timpul cat creditorul sau debitorul se afla in fortele armate ale Romaniei si acestea sunt pe picior de razboi - pana la rezolvarea reclamatiei administrative izvorata dintr-un contract de transport sau prestari servicii de posta si telecomunicatii, pentru plata unor despagubiri, insa cel mai tarziu pana la implinirea unui termen de 3 luni de la intregistrarea reclamatiei Efecte: - perioada anterioara cauzei de suspendare- in calculul termenului de prescriptie - perioada cat dureaza cauza de suspendare- nu intra in calculul termenului de prescriptie - perioada ulterioara- prescriptia isi reia cursul si se adauga la termenul curs anterior Intreruperea prescriptiei extinctive: o modificare a cursului prescriptiei ce consta in stergerea prescriptiei cursa anterior cauzei de intrerupere si inceperea unei noi prescriptii extinctive de la incetarea cauzei de suspendare Cauze: - prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia (debitorul) - prin introducerea unei cereri de chemare in judecata facuta chiar la o instanta necompetenta Efecte: - perioada anterioara cauzei de intrerupere nu se ia in calculul prescriptiei - perioada ulterioara- incepe sa curga un nou termen de prescriptie extinctiva Repunerea in termen de prescriptie: consta intr-un beneficiu acordat de lege titularului dreptului la actiune care, din motive temeinic justificate, nu a putut introduce actiunea in termenul de prescriptie Cauze: - spitalizare indelungata - satisfacerea stadiului militar - starea de arest

- cazut fortuit (imprejurare relativ imprevizibila si insurmontabila) Termenul de repunere: Cererea de repunere in termen poate fi facuta in termen de 1 luna de la incetarea motivelor justificate care au condus la depasirea termenului de prescriptie Efecte: se considera prescriptia ca fiind neimplinita, desi termenul a expirat - in termen de o luna se va solicita atat repunerea in termen cat si fondul problemei (litigiului) - se introduce cererea de chemare in judecata privind fondul cauzei Implinirea termenului de prescriptie - termenul stabilit pe ani, luni si saptamani se implineste in ziua corespunzatoare zilei de incepere - termenul stabilit pe ore incepe sa curga de la miezul noptii- inceputul zile urmatoare - termenul stabilit pe zile- ziua de incepere nu se ia in calcul, pe cand ultima zi se ia in calcul Art 1890 c civil- toate actiunile, atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a definit un termen de prescriptie , se vor prescrie in 30 ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua-credinta Persoanele Persoana fizica Notiune Persoana fizica este omul, ca subiect cu drepturi si obligatii, care participa la raporturi juridice Capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu a persoanei fizice Notiune Capacitatea de folosinta- Aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi civile si asuma obligatii civile Capacitatea de exercitiu- Aptitudinea persoanei fizice de a exercita drepturi civile si asuma obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile Caractere - legalitatea- este reglementata de catre lege si nu poate fi stabilita prin vointa partilor - generalitatea- o persoana fizica poate exercita toate drepturile si obligatiile civile, cu exceptia celor interzise de lege - inalienabilitatea- capacitatea de exercitiu nu poate fi instrainata si nici nu se poate renunta la ea - intangibilitatea- capacitatea de exercitiu nu poate fi limitata, ingradita, decat in conditiile prevazute de lege - egalitatea- nu se poate distinge in privinta capacitatii de exercitiu intre persoane de rasa, sex, nationalitate diferita Forme Discernamantul este o stare de fapt si difera de la persoana la persoana, reprezentand aptitudinea persoanei de a fi constienta, de a avea reprezentarea actelor si faptelor sale Capacitatea este o stare de drept In functie de discernamant, capacitatea cunoaste 3 forme: - lipsa capacitatii de exercitiu - capacitatea de exercitiu restransa - capacitatea de exercitiu deplina A. Lipsa capacitatii de exercitiu Inceput: - minorul sub 14 ani

- persoana pusa sub interdictie judecatoreasca (sunt lipsite de discernamant datorita alienatiei sau debilitatii mintale) Continut: - de regula actele juridice sunt incheiate de reprezentantul legal (parinte, tuture, consilier local, consilier judetean) - prin exceptie, cel lipsit de capacitate de exercitiu poate incheia singur urmatoarele acte juridice: acte de conservare- pentru preintampinarea pierderii unui drept- somatia, introducerea unei actiuni in instanta pentru a intrerupe termenul de prescriptie, inscrierea unei ipoteci acte marunte- cumpararea de rechizite, paine, bomboane acte specifice de dreptul familiei- copilul de la 10 ani e ascultat in mod obligatoriu la divortul parintilor in vederea incredintarii; consimtamantul minorului de la 10 ani se ia in considerare la adoptia acestuia; minorul poate introduce plangere referitoare la incalcarea drepturilor sale Incetare: - la deces - la implinirea varstei de 14 ani - pentru minorul sub 14 ani, daca este pus sub interdictie si pentru persoana pusa sub interdictie, cand se ridica interdictia B. Capacitatea de exercitiu este restransa Inceput: - minorul intre 14 si 18 ani Continut: - incheie acte juridice personal si cu incursiunea ocrotitorului legal - acte pe care le poate incheia minorul: 1. acte juridice pe care le incheie minorul personal si singur: acte de conservare; acte marunte; acte de administrare a patrimoniului, cu conditia de a nu fi lezat; redactarea testamentului de minorul de 16 ani, dar numai pentru jumatate din ceea din ceea ce ar fi dispus daca ar fi fost major 2. acte incheiate de minor personal, cu incursiunea ocrotitorului legal: acte de administrare a unui bun individual; acte de administrare a patrimoniului 3. acte pe care le incheie minorul personal si cu dubla incursiune (a ocrotitorului si a autoritatii tutelare): acte de dispozitie (vanzare-cumparare, ipoteca); inchirierea unui imobil pentru o perioada mai mare de 3 ani; renuntarea si acceptarea succesiunii 4. acte interzise: contractul de donatie; garantarea obligatiei altuia (cu ipoteca sau gaj) Incetare: - prin deces - la implinirea varstei de 18 ani, cand dobandeste capacitate deplina - prin punere sub interdictie judecatoreasca - daca minorul se casatoreste cu dispensa la implinirea varstei de 16 ani C. Capacitatea de exercitiu deplina: Inceput: - la varsta majoratului, cand implineste 18 ani - la varsta casatoriei, pentru minorul care se casatoreste cu dispensa la 16 ani Continut: - persoana cu capacitate deplina de exercitiu poate sa incheie toate actele juridice civile premise de lege Incetare: - la deces - prin punere sub interdictie - daca casatoria se anuleaza, minorul casatorit la 16 ani de rea-credinta; redobandeste capacitate de exercitiu restransa

Identificarea persoanei fizice Notiune Un mijloc de individualizare a persoanei fizice in rapoartele juridice civile la care participa Categorii de atribute: - nume si prenume - domiciliul si resedinta - stare civila - CNP Natura juridica Sunt drepturi personal- nepatrimoniale A. Numele- mijloc de individualizare a persoanei in familie si in societate - lato sensu- numele persoanei cuprinde atat numele de familie, cat si prenumele - stricto sensu- numele persoanei fizice cuprinde doar numele de familie Reglementare- ordonanta nr 41/2003 privind dobandirea si schimbarea numelui pe cale administrativa; art 1 din ordonanta precizeaza ca numele unei persoane fizice cuprinde atat numele de familie cat si prenumele Dobandirea numelui de familie - prin filiatie - pe cale administrativa 1. Prin filiatie a. dobandirea numelui copilului din casatorie: - daca parintii au nume comun, copilul va dobandi numele acestora - daca nu au nume comun, copilul va dobandi numele stabilit prin acord comun - daca parintii nu se inteleg cu privire la numele copilului, va decide autoritatea tutelara de la domiciliul copilului b. dobandirea numelui copilului din afara casatoriei: - daca filiatia se stabileste numai fata de un parinte, copilul va lua numele de familie al acestuia - daca filiatia se stabileste ulterior si fata de celalalt parinte, instanta poate dispune ca acel copil sa dobandeasca numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia, cel de pe urma - daca copilul este recunoscut de ambii parinti, numele copilului se stabileste de parinti de comun acord sau de autoritatea tutelara 2. Pe cale administrativa - in cazul copilului nascut din parinti necunoscuti sau abandonat de mama in spital, iar identitatea acesteia nu este cunoscuta in 30 de zile, numele copilului este stabilit de primar prin dispozitie Modificarea numelui de familie - prin schimbari rezultate din filiatie - prin schimbari rezultate din institutia adoptiei - prin schimbari rezultate din institutia casatoriei - inlocuirea numelui de familie cu un alt nume ca urmare a schimbarii intervenite in starea civila a persoanei 1. Prin schimbari rezultate din filiatie a. ipoteza stabilirii filiatiei copilului gasit sau nascut din parinti necunoscuti - daca acel copil isi stabileste filiatia fata de un parinte el va lua numele sau - daca filiatia e stabilita fata de ambii parinti, iar parintii sunt casatoriti, va lua numele acestora; daca parintii nu sunt casatoriti, va lua numele unuia din ei

b. stabilirea filiatiei copilului si fata de celalalt parinte - instanta poate dispune ca acel copil sa dobandeasca numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia cel de pe urma (se va inlocui numele de familie) c. ipoteza tagaduirii paternitatii copilului din casatorie - in acest caz copilul va lua numele mamei din momentul nasterii, comun cu al sotului sau nu, care va ramane acelasi chiar daca mama divorteaza de sot - daca, dupa tagada paternitatii, copilului i se stabileste paternitatea fata de alt barbat 2. Prin schimbari rezultate din institutia adoptiei Potrivit legii 273/2004, privind regimul adoptiei, distingem intre 2 situatii a. inceperea adoptiei - daca adoptia se face de catre 2 soti cu un nume comun, copilul va lua numele lor - daca adoptia se face de 2 soti care nu au nume comun, in fata instantei ei vor trebui sa declare numele copilului - daca adoptatorii nu se inteleg , va decide instanta de judecata - in cazul adoptiei unei persoane casatorite, sotul adoptat poate lua numele adoptatorilor cu consimtamantul celuilalt sot b. incetarea adoptiei - adoptia se desface daca adoptatorul a decedat, iar copilul va dobandi numele de familie al noilor adoptatori - daca adoptia inceteaza prin nulitate, copilul adoptat va lua numele anterior adoptiei 3. Prin schimbari rezultate din institutia casatoriei a. incheierea casatoriei: - fiecare din ei isi poate pastra numele de familie avut anterior - sotii au posibilitatea de a alege un nume comun - de regula unul din soti ia numele celuilalt sot - sotii pot sa ia numele lor reunite b. desfacerea casatoriei prin divort - potrivit art 40 alin 3 din codul familiei, fiecare din soti va lua numele de familie avut anterior casatoriei - prin exceptie, sotii se pot invoi ca sotul care a purtat in timpul casatoriei numele celuilalt sa-l poarte si dupa divort - pentru motive temeinice, un sot poate pastra numele comun cu al celuilalt sot, dupa divort chiar in lipsa consimtamantului acestuia c. nulitatea casatoriei - sotii vor lua numele avut anterior casatoriei d. incetarea casatoriei prin deces - nu avem text de lege, de aceea sotul supravietuitor poate pastra numele de familie comun cu al sotului decedat 4. Schimbarea numelui de familie- inlocuirea numelui de familie prin decizie administrativa, pentru motive temeinice - cand numele este format din expresii indecente - cand persoana a folosit mult timp un nume sub nume de pseudonim - cand numele este specific sexului opus - prin schimbare de sex B. Prenumele- mijloc de individualizare a persoanei in cadrul familiei, parte componenta a numelui lato sensu Stabilire Potrivit OG 41/2003, prenumele se stabileste la nastere in baza declaratiei facute de persoana care inregistreaza nasterea Potrivit legii 119/1996 privind actele de stare civila, ofiterul de stare civila care inregistreaza nasterea poate refuza inscrierea unui prenume format din cuvinte indecente sau ridicole

Modificare - numai in cazul adoptiei, pentru motive temeinice, la cererea familiei adoptatoare si cu incuviintarea copilulul mai mare de 10 ani C. Pseudonimul si porecla Pseudonimul- mijloc de individualizare a persoanei fizice intr-un grup de persoane ce desfasoara o activitate artistica, culturala Se dobandeste prin simpla utilizare, fara a fi necesara indeplinirea vreunei formalitati de inregistrare Este protejat de lege, fiind reglementat Porecla- un supranume acordat unei persoane, de regula in bataie de joc, ca rezultat al unor defecte ale acestuia. Nu este protejata juridic D. Domiciliul- este un atribut de identificare a persoanei, care o individualizeaza in spatiu, prin indicarea locuintei statornice sau principale Caractere: - obligativitate- orice persoana trebuie sa aiba un domiciliu in scopul identificarii sale in spatiu - unicitate- o persoana nu poate sa aiba decat un singur domiciliu si o singura resedinta - stabilitate- reprezinta locuinta principala sau stabila, celelalte avand rolul de resedinte Categorii: - domiciliul de drept comun (voluntar) - domiciliul legal - domiciliul ales (conventional) a. Domiciliul de drept comun- domiciliul pe care orice persoana si-l alege liber prin propria vointa, in orice localitate din tara sau strainatate Titular- orice persoana cu capacitate de exercitiu deplina Prin exceptie, minorul de 14 ani poate sa-si aleaga domiciliul dorit in vederea desavarsirii educatiei La majorat, domiciliul legal al minorului devine domiciliul de drept comun sau voluntar Daca o persoana isi schimba domiciliul este obligata ca in termen de 15 zile sa se prezinte la sectia de evidenta a persoanelor si sa solicite eliberarea unei noi carti de identitate Pentru cei care au implinit 14 ani, dovada domiciliului se face cu cartea de identitate b. Domiciliul legal- domiciliul stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane (minori, interzisi judecatoresti, disparuti), ca o masura de precautie Reprezinta o masura de ocrotire a unor categorii de persoane fizice si coincide cu domiciliul ocrotitorului Domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti la care locuieste in mod statornic, stabilit de comun acord de catre parinti. Daca acestia nu se inteleg, va decide instanta, cu ascultarea autoritatii tutelare si a minorului mai mare de 10 ani Minorul incredintat in plasament va avea domiciliul la persoana fizica careia i-a fost incredintat Domiciliul interzisului judecatoresc este la reprezentantul sau legal sau la tutore, stabilit prin hotarare judecatoreasca de punere sub interdictie Domiciliul legal al disparutului va fii la curatorul numit prin hotararea judecatoreasca de declarare a disparitiei Domiciliul legal al copilului incredintat in vederea adoptiei va fii la familia care realizeaza ocrotirea c. Domiciliul ales- adresa stabilita prin acordul de vointa al partilor, pentru executarea unui contract, solutionarea unui litigiu sau comunicarii actelor de procedura Nu reprezinta un atribut de identificare al persoanei fizice Este stabilit prin contract, cand partile decid ca executarea contractului, solutionarea contractului sau comunicarea actelor de procedura sa se faca la o anumita adresa

E. Resedinta- atribut de identificare a persoanei in spatiu prin indicarea locuintei temporare Daca o persoana are mai multe locuinte, ea poate sa-si stabileasca resedinta in oricare din acestea Daca o persoana locuieste mai mult de 14 zile la o alta adresa decat locuinta principala ea este obligata sa se prezinte la sectia de evidenta a persoanelor in vederea stabilirii resedintei. Aceasta se acorda pentru o perioada de cel mult un an, cu posibilitatea reinnoirii Dovada: eticheta autocolanta de pe verso-ul cartii de identitate F. Starea civila- toate elementele strict personale care individualizeaza persoana in societate si in familie Este stabilita de lege, astfel incat persoana fizica nu o poate modifica direct Se poate schimba ca urmare a modificarii intervenite in starea civila a persoanei, ca urmare a unor acte si fapte de stare civila. Fapte: nasterea, sexul, moartea; Acte: casatoria, adoptia, hotararile judecatoresti pronuntate aici Delimitarea starii civile de posesia de stat - starea civila reprezinta atributul de identificare privit in mod static - pe parcursul existentei persoana fizica sufera modificari in starea civila Starea civila privita in dinamica ei reprezinta posesia de stat Elementele posesiei de stat Nomen- recunoasterea unei persoane ca purtand un nume Tractatus- tratarea unei persoane de catre cei apropiati ca fiind cea careia ii corespunde starea civila folosita Fama- recunoasterea de catre familie si societate ca fiind persoana careia ii apartine starea civila de care se prevaleaza Inregistrarile de stare civila- reprezinta operatiunile de consemnare a actelor si faptelor de stare civila Categorii: - sub forma intocmirii actelor de stare civila: in caz de nastere, casatorie, deces se intocmesc in regim de stare civila acte de nastere, casatorie si deces- pe baza lor se elibereaza certificate. - sub forma inscrierii de mentiuni marginale pe actele de stare civila; in actul de nastere si atunci cand e cazul, in actul de casatorie si deces se inscriu mentiuni cu privire la modificarea intervenita in starea civila a persoanei (stabilirea filiatiei fata de un parinte, divortul, anularea hotararii declarative de moarte, schimbarii de nume, schimbarii de sex) Reguli speciale in inregistrarile de stare civila: a. Intocmirea actelor de stare civila Inregistrarea nasterii - se face la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor in raza administrativ- teritoriala unde s-a produs evenimentul - obligatia de a declara nasterea revine parintilor, iar daca acestia nu o pot face, persoanelor apropiate sau organelor medicale - in cazul copilului abandonat de mama in spital sau a celui gasit, inregistrarea nasterii se face de serviciul public de asistenta sociala in a carui raza teritoriala a fost gasit sau abandonat copilul - copilul nascut viu si aflat in viata urmeaza a fi inregistrat in termen de 15 zile de la nastere - in cazul copilului nascut viu si decedat in 15 zile de la nastere se va inregistra mai intai nasterea si apoi decesul. Declararea nasterii si inregistrarea ei se face in 24 ore de la data decesului - daca copilul se naste mort, declararea si inregistrarea se face in termen de 3 zile de la data nasterii, urmand a se elibera doar actul de deces - in cazul copilului gasit, declararea si inregistrarea nasterii se face in termen de 30 zile - in cazul copilului parasit de mama in spital, declararea si inregistrarea nasterii se face de serviciul de asistenta sociala in termen de 5 zile de la primirea documentatiei ce cuprinde: procesul verbal de constatare a parasirii copilului de mama, certificatul medical constatator al nasterii, rezultatul verificarii politiei cu privire la identitatea mamei

- daca declararea nasterii a fost facuta dupa expirarea termenului mai sus mentionat dar in termen de 1 an, intocmirea actului de nastere se face cu aprobarea primarului - daca nasterea se declara dupa 1 an de la eveniment, intocmirea actului de nastere se face numai in baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile Inregistrarea casatoriei - se face la serviciul public comunitar local de evidenta al persoanelor din raza teritoriala unde are domiciliul unul din viitorii soti - daca casatoria urmeaza a fi oficializata in alt loc decat serviciul de stare civila, aceasta se poate face cu aprobarea primarului Inregistrarea decesului - se face la serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor unde a avut loc decesul persoanei in cauza, pe baza declaratiei verbale facute de membrii familiei decedatului, administratori, medici sau alte organe sanitare din spitalul unde s-a produs decesul - declararea si inregistrarea decesului se face in termen de 3 zile de la incetarea din viata a persoanei - daca decesul se datoreaza sinuciderii, unui accident, alte cazuri de moarte violenta, precum si in cazul gasirii unui cadavru, inregistrarea si declararea se face in termen de 48 ore - daca decesul nu s-a declarat in termen, inregistrarea si intocmirea actelor de deces se face numai cu aprobarea parchetului Inscrierea de mentiuni marginale Cele mai multe inscrieri de mentiuni marginale se fac pe actul de nastere, ca urmare a modificarii intervenite in starea civila a persoanei, si doar dupa caz, pe actul de casatorie si deces - inscrierea mentiunii de stabilire a filiatiei se face pe actul de nastere si uneori pe actul de casatorie si deces, in temeiul declaratiei de recunoastere a parintelui sau a unei hotarari judecatoresti - inscrierea adoptiei cu efecte restranse se facea prin mentiune pe actul de nastere, unde se treceau, alaturi de parintii firesti, si cei adoptivi - dupa 1997, de cand adoptia a dobandit efecte depline, copilului adoptat i se elibereaza un nou certificat de nastere, in care parintii se vor trece ca fiind parinti adoptatori - inscrierea divortului se face din oficiu sau la cererea persoanei, in baza hotararii de divort, pe actul de casatorie Proba starii civile - actele de stare civila fac dovada starii civile numai in locul unde se gasesc aceste registre - certificatul de stare civila, aflandu-se in posesia titularului, constituie un mijloc de proba in locul unde se gaseste persoana G. Codul numeric personal (CNP)- atribut de identificare al persoanei in sistemele informatizate, ce consta intr-un numar acordat persoanei la nastere - este personal, in sensul ca doua persoane nu pot avea acelasi numar si unic, in sensul ca este acelasi pentru toate raporturile la care persoana participa - odata atribuit, CNP-ul nu poate sa fie schimbat decat daca se modifica data nasterii sau sexul persoanei Persoana juridica Persoana juridica- subiect de raporturi juridice - teoria fictiunii - teoria realitatii - teoria proprietatii colective

- teoria patrimoniului de afectatiune Sediul materiei: Decretul 31/1954 Persoanele juridice se infiinteaza sub controlul statului 1. Statul- in raporturi patrimoniale este subiect de drept reprezentat de Ministerul Finantelor 2. Puterea legislativa 3. Puterea executiva Notiune Persoana juridica reprezinta un colectiv de oameni, o structura de sine statatoare Elemente constitutive I. Conditii generale O persoana juridica, in general, trebuie sa cuprinda 3 elemente: a. organizare de sine statatoare b. un patrimoniu propriu c. un scop propriu II. Conditii speciale: In unele cazuri, legea prevede pentru o serie de persoane juridice, conditii speciale: 1. Legea 31/1990 modificata, prevede pentru societatile pe actiuni ca minimul de actionari sa fie de 2, iar capitalul social de 9000 RON. Din 2 in 2 ani, prin hotarare de la Guvern, capitalul social urmeaza a se majora pana la 25.000 EUR La SRL, capitalul social nu poate fi mai mic de 200 RON, iar numarul asociatilor nu poate depasi 50 2. Pentru asociatii si fundatii, legea stabileste ca asociatiile sa fie constituite cu un numar minim de 3 persoane si cu un capital social minim de un salariu minim brut pe economie Fundatia se poate constitui cu un patrimoniu de 100 de ori salariul minim brut pe economie a. organizare de sine statatoare - compartimentarea pe unitati - desemnarea organelor de conducere Legea privind regiile autonome prevede ca acestea pot constitui: uzine, fabrici, unitati de productie Legea 31/1990 privind Societatile Comerciale stabileste ca organe: - organe de conducere: Adunarea Generala a Asociatilor/ Actionarilor - organe executive: administrator/ consiliu de administratie - organe de control: cenzorii b. patrimoniul- totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut economic si a bunurilor la care se refera In cazul SC, patrimoniul este format din aportul asociatilor: - aportul in numerar e obligatoriu - aportul in natura trebuie evaluat - aportul in servicii/ munca nu este admisibil Precizari: - patrimoniul persoanelor juridice este distinct de patrimoniul persoanelor fizice care le constituie - in lipsa de stipulatie contrara in actul constitutiv, bunurile aduse in societate se considera a fi bunurile acesteia c. scopul propriu- obiectul de activitate al persoanei juridice In actul constitutiv al persoanelor juridice trebuie sa se treaca obiectul de activitate Pentru SC, obiectul de activitate e trecut in codul CAEN Modalitati de infiintare a persoanei juridice: Potrivit art 28 din decretul 31/1954, exista 4 modalitati de infiintare a. prin actul de dispozitie al organului de stat competent

b. prin actul de infiintare recunoscut de organul competent c. prin actul de infiintare autorizat de organul competent d. alte modalitati a. prin actul de dispozitie al organului de stat competent Actul de dispozitie reprezinta legea emisa de Parlament, hotararea si ordonanta Guvernului, precum si hotararile Consiliilor Locale si Judetene Domeniu de aplicare- persoanele juridice de stat Organele puterii legislative: Senat, Camera Deputatilor- s-au infiintat prin legea 373/2004 Organele puterii executive: Presedintia- s-a infiintat prin legea 47/1994 Ministerele- s-au infiintat prin legea 90/2001 Organele puterii judecatoresti: s-au infiintat prin legea 92/1992 b. prin actul de infiintare recunoscut de organul competent Etape: - actul de infiintare- act constitutiv si statut - actul de recunoastere facut de organul competent prin care se verifica legalitatea infiintarii; de regula, organul care face recunoasterea este organul ierarhic superior Acest mod de infiintare a fost specific pentru organizatiile cooperatiste pana cand a fost modificata legislatia, intervenind in materia lor, prin legea nr 1/2005. In prezent, acest mod de infiintare este specific pentru Camera de Comert si Industrie a Romaniei c. prin actul de infiintare autorizat de organul competent Etape: - adaptarea actului de infiintare (contract de societate si/sau status, sau reunirea acestora in act constitutiv) - actul de autorizare a organului competent (organ administrativ/ de judecata) In plus, legea prevede indeplinirea altor 2 operatiuni juridice: - inregistrarea persoanei juridice inmatriculata in Registrul Comertului/ registru special - inregistrarea la organul fiscal in scopul luarii in evidenta ca platitor de taxe si impozite Autorizare- poate consta intr-o autorizare prealabila a organului administrativ din domeniul in care persoana juridica isi desfasoara activitatea, fie intr-o autorizare a instantei de judecata a. autorizarea administrativa prealabila - imbraca forma unui aviz emis de un organ administrativ si nu are efect constitutiv, dar reprezinta o conditie prealabila necesara: societatea de asigurari se infiinteaza cu conditia autorizarii prealabile de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor b. autorizarea organului judecatoresc care consta in hotararea/incheierea judecatorului Prin ea se dispune - inmatricularea in Registrul Comertului pt SC si societatile cooperatiste - inscrierea in registre speciale in cazul partidelor politice, asociatiilor si fundatiilor, sindicatelor si societatilor agricole Inregistrare- are 3 sensuri din punct de vedere juridic a. inscrierea in registre special tinute b. inmatricularea in Registrul Comertului c. inregistrarea la organul fiscal ca platitor de taxe si impozite a. inscrierea in registre speciale: - asociatiile si fundatiile - sindicatele - partidele politice - societatile agricole

Este ultima etapa, dupa ce s-a intocmit actul de infiintare si s-a autorizat constituirea de catre instanta, prin hotarare Are ca efect dobandirea personalitatii juridice b. inmatricularea in Registrul Comertului - societatile comerciale - organele cooperatiste Are drept scop acordarea unui numar de inregistrare si constituirea unui dosar al societatii Inmatricularea opereaza in 24 de ore de la data pronuntarii de catre judecatorie a incheierii de autorizatie a constituirii Dupa inmatriculare, solicitantului i se elibereaza certificat de inregistrare cu numar din Registrul Comerului si cod unic de inregistrare (CUI), precum si incheierea judecatorului in termen de 3 zile de la inregistrarea cererii Inmatricularea in Registrul Comertului are ca efect dobandirea personalitatii juridice Domeniul de aplicare al modului de infiintare Societatile - rezervare denumire si forma la Registrul Comertului - se intocmeste actul de infiintare- poate fi statut si contract sau se poate incheia un singur act numit act constitutiv - forma autorizata a actului constitutiv e necesara daca se aduce ca aport un teren- in cazul societatii in nume colectiv- CS, SA- constituita prin subscriptie publica - varsamant de capital social - in termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv la Registrul Comertului se depune dosarul insotit de cerere, in vederea autorizarii societatii comerciale - daca dosarul este in regula, judecatorul autorizeaza constituirea printr-o incheiere si societatea va fi inmatriculata in Registrul Comertului - in termen de 3 zile de la depunerea dosarului solicitantului i se elibereaza certificatul de inregistrare a societatii, incheierea judecatoreasca, certificatul constatator prin care societatea este autorizata sa functioneze in baza declaratiei pe propria raspundere Asociatiile si fundatiile - act de infiintare- act constitutiv se incheie pentru fundatii; legea cere forma autorizata sub sanctiunea nulitatii absolute; in celelalte cazuri, actul trebuie atestat de avocat - rezervarea denumirii de la Ministerul Justitiei - dovada varsamantului de capital - dovada de sediu - cererea si dosarul se depun la judecatoria unde asociatia sau fundatia isi va desfasura activitatea - in 3 zile de la depunerea cererii judecatoresti va avea loc verificarea legalitatii si autoritatii asociatiei sau fundatiei prin incheiere, dispunand inscrierea in Registrul special al Asociatiilor si Fundatiilor. Solicitantului i se elibereaza un certificat de inscriere - asociatiile si fundatiile dobandesc personalitate juridica la data inregistrarii in registru Partidele politice - sunt autorizate de Tribunalul Municipiului Bucuresti - dobandesc personalitate juridica la data hotararii definitive si irevocabile a instantei de judecata Clasificarea persoanelor juridice 1. Dupa domeniul dreptului de care apartin: de drept public sau de drept privat 2. Dupa forma dreptului de proprietate pe care se intemeiaza: Fundamentate pe proprietate publica Avand la baza si proprietatea publica si proprietatea privata Avand la baza doar proprietatea privata

Intemeiate pe proprietatea privata interna si pe proprietatea straina 3. Dupa nationalitate: romane sau straine 4. Dupa scopul urmarit: cu scop patrimonial sau nepatrimonial Capacitatea persoanei juridice Capacitatea juridica Persoanele juridice dispun in temeiul legii de capacitatea de a avea drepturi si obligatii, adica de capacitate juridica. Aceasta include capacitatile de ramura, dintre care cea mai importanta e capacitatea civila Capacitatea civila: Notiune Este aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile, de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si indeplini obligatii civile Structura capacitatii civile I. Capacitatea de folosinta II. Capacitatea de exercitiu I. Capacitatea de folosinta- aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi si obligatii a. Inceput: - pentru persoana juridica supusa inregistrarii, de la data inregistrarii sau inmatricularii - pentru persoana juridica nesupusa inregistrarii, de la data actului de dispozitie, de la recunoasterea actului sau autorizarii Aplicatii: - persoanele juridice supuse inmatricularii au capacitate de la aceasta data- SC si societatiile cooperatiste - persoanele juridice care se inregistreaza in regim special au capacitate de la data intregistrarii- societatile agricole; asociatiile si fundatiile; sindicatele - persoanele juridice infiintate prin actul de dispozitie al organului competent au capacitate de la data emiterii actului de dispozitie- organele de stat; unitatile administrativ- teritoriale; institutiile de stat; Curtea de Conturi - persoanele juridice recunoscute de organele competente dobandesc capacitate de folosinta de la data actului de recunoastere - persoanele juridice supuse autorizarii dobandesc capacitate chiar de la data autorizarii de catre instanta b. Capacitatea de folosinta anticipata Persoana juridica are capacitate inainte de inregistrare prin actul de recunoastere sau actul de autorizare, capacitate de folosinta anticipata de la data actului de infiintare in ceea ce priveste dreptul constituit in favoarea ei, pentru a lua fiinta. Aplicatii: - persoana juridica infiintata prin act de dispozitie al organului competent dobandeste ab initio (de la inceput) capacitate deplina, fara a tranzita capacitatea de folosinta anticipata - au capacitate de folosinta anticipata persoanele juridice supuse modalitatilor de infiintare recunoscute chiar de la data actului de infiintare: SC, sindicatele, asociatiile si fundatiile, partidele politice, societatile agricole, Camera de Comert si Industrie c. Continutul capacitatii de folosinta latura activa- drepturi latura pasiva- obligatii Capacitatea de folosinta a persoanei juridice are o anumita particularitate- responsabilitatea este limitata la obiectul sau de activitate Principiul specialitatii capacitatii de folosinta: - persoana juridica poate avea doar anumite drepturi, ce corespund obiectului sau de activitate - are in vedere si obligatii

- avand in vedere ca persoana juridica participa si la raporturi juridice comerciale, de munca, financiare, principala specialitate a capacitatii nu se limiteaza doar la drepturi si obligatii nascute din acte juridice civile d. Sanctiunea nerespectarii capacitatii de folosinta - se sanctioneaza cu nulitatea absoluta - in lipsa capacitatii de folosinta, societatea nu exista - incheierea unui act juridic cu incalcarea principiilor specialitatii capacitatii de folosinta II. Capacitatea de exercitiu- aptitudinea persoanei juridice a-si exercita drepturi si a-si asuma obligatii prin incheierea de acte juridice, de catre organele de conducere a. Inceput - capacitatea de exercitiu se dobandeste odata cu capacitatea de folosinta si se evidentiaza in desemnarea organelor de conducere b. Continut - capacitatea de exercitiu nu se limiteaza doar la incheierea de acte juridice civile, ci are o capacitate mai mare, cuprinzand acte comerciale, administrative, de munca - capacitatea de exercitiu are in vedere nu doar incheierea de acte juridice, ci si savarsirea de fapte juridice, astfel incat continutul ei este mult mai larg decat continutul principal specialitatii capacitatii de folosinta- limitat doar la acte juridice c. Sanctiunea nerespectarii capacitatii de exercitiu - se sanctioneaza cu nulitate relativa - la incheierea actului juridic de catre un organ al persoanei juridice ce nu avea competenta necesara - la incheierea actului juridic de catre un organ competent, dupa depasirea mandatului primit - la incheierea actului juridic de catre o persoana fizica din cadrul persoanei juridice, care nu face parte din organul de conducere Incetarea capacitatii persoanei juridice Sunt forme de reorganizare: a. comasarea b. divizarea a. comasarea - fuziune - absorbtie 1. fuziunea consta in unirea a 2 persoane juridice, care inceteaza sa mai existe si alcatuiesc, pe aceasta cale, o noua persoana juridica - efectul extinctiv- persoanele juridice care se unesc isi inceteaza existenta - efectul creator- prin fuziune se creaza a 3-a persoana juridica - transmiterea patrimoniului- patrimoniul se transmite universal catre noua persoana juridica 2. absorbtia consta in incorporarea unei persoane juridice care-si inceteaza existenta intr-o alta persoana juridica, care isi pastreaza fiinta - efectul extinctiv- inceteaza persoana juridica incorporata - transmiterea patrimoniului- este transmis universal b. divizarea - totala - partiala 1. divizarea totala consta in impartirea patrimoniului unei persoane juridice care inceteaza sa existe si transmiterea acestuia catre 2 sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiinta astfel - efectul extinctiv- persoana juridica a carei patrimoniu se divide inceteaza - efectul creator- este posibil atunci cand din diviziune iau nastere mai multe persoane juridice

- transmiterea patrimoniului- se face cu titlu universal 2. divizarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unei persoane juridice care-si pastreaza existenta si transmiterea acestei parti catre o persoana juridica existenta sau care ia astfel fiinta - efect creator- cand ia nastere o noua persoana juridica, daca patrimoniul se transmite unei persoane juridice care ia astfel fiinta - transmiterea patrimoniului- se face cu titlu universal Sunt modalitati de incetare a persoanei juridice: - comasarea - divizarea totala - dizolvarea Atribute de identificare: - denumirea - sediul- locul, adresa care individualizeaza persoana juridica in spatiu - nationalitatea- ceea ce pentru persoana fizica este cetateniea- apartenenta la un anumit stat - contul bancar - codul unic de inregistrare- CUI- atribut de identificare ce semnifica faptul ca este inregistrat in evidenta fiscala

Drepturile reale Dreptul de proprietate Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv care, dand expresie apropierii unui bun, permite titularului sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de el, in putere proprie si interes propriu, in cadrul si cu respectarea legii Caracterele jur al dr de proprietate: Drept absolut, drept exclusiv, drept perpetuu Exercitarea dr de propr in limitele det de lege Limitari: ce privesc exercitarea dispozitiei jur, ce decurg din rap de vecinatate, temporare sau definitive ale prerogativei folosintei, ce decurg din folosirea subsolului pt lucrari de interes general, ce conduc in cond legii la pierderea dr de proprietate Exproprierea pt cauza de utilitate publica- nimeni nu poate fi expropriat decat pt cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire Pot fi expropriate decat bunurile imobile, expropriatorul fiind statul, judetul sau mun Bucuresti Expropriatul este titularul dr de proprietate privata avand ca ob un bun imobil Cauze de util publica: prospectiunile si explorarile geologice, extractia si prelucrarea subst minerale utile, caile de comunicatii, deschiderea alinierea si largirea strazilor, sist de alimentare cu energie electrica Procedura: daca o solutie amiabila nu e posibila atunci tb sa se declanseze procedura prevazuta de lege: declaratia de utilitate publica, masuri pregatitoare, exproprierea propriu-zisa si stabilirea despagubirilor Dr ale expropriatului dupa expropriere: drept prioritar la preluarea folosintei imobilului in schimbul unei chirii, dreptul de a cere retrocedarea imobilului daca nu s-au inceput lucrarile de utilitate publica in termen de un an, dreptul de preemptiune Dreptul de propr publica Apartine statului sau unit administrativ- teritoriale Pentru a se determina daca un bun aflat in propr statului sau a unei unit admin terit face parte din domeniul public sau privat trebuie sa se examineze daca exista un titlu valabil de dobandire a proprietatii pe care sa I'll poate invoca statul sau unitatea administrativ teritoriala, daca bunul face parte dintr-o categorie inclusa intr-o enumerare a bunurilor propr publica, daca bunul in speta nu a devenit de uz sau interes public

Dreptul de propr publica e acel dr de propr ce apartine statlui sau unit admin terit asupra bunurilor care sunt de uz sau interes public Dobandirea dr de propr publica: pe cale naturala, prin achizitii publice efectuate in conditiile legii, prin expropriere pt cauza de utilitate publica, prin acte de donatie sau legate, prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului in domeniul public al acestora pt cauza de utilitate publica Caracterele jur ale dr de propr publica: inalienabila, imprescriptibila, insesizabila Exercitarea dr de propr publica: dr de administrare, dr de concesiune, dr de folosinta nascut in baza unui contract de inchiriere, dr de folosinta constituit cu titlu gratuit Incetarea dr de propr publica- pieirea bunului sau trecerea sa in propr privata a titularului sau a altui sub de drept in conditiile legii Dreptul de propr privata Poate sa apartina oricarui sub de drept Poate sa aiba ca ob orice fel de bunuri Poarta asupra bunurilor aflate in circuitul civil Este alienabil, prescriptibil sub aspect achizitiv si sesizabil Dreptul de propr privata este acel drept de proprietate ce apartine pers fizice, pers juridice, statului sau unit admin terit asupra oricarui bun, cu exceptia celor aflate in propr publica, bunuri asupra carora titulareul exercita posesia, folosinta si dispozitia in putere proprie si in interes propriu, insa in limitele det de lege Sub dr de propr privata: pers fizica, soc com, soc agricole, asociatiile si fundatiile, cultele religioase, statul si uni admin terit ca titulare ale propr private Modalitatile juridice ale dr de propr privata- 2 sau mai multe pers detin concomitent cele 3 atribute mentionate in leg cu acelasi bun: proprietatea rezolubila, propr anulabila si propr comuna Propr comuna: propr comuna pe cote parti si propr comuna in devalmasie Propr comuna pe cote-parti- permite titularilor efectuarea simultana a actelor mat si juridice in care se materializeaza exercitiul dreptului Ob sau se materialiceste indiviz, nici unul din titulari nu are drept exclusiv cu privire la o fractiune mat din bunul respectiv, insa detine o cota parte ideala din dr de propr 2 tipuri: coproprietate obisnuita si temporara (inceteaza prin partaj) si coproprietate fortata si perpetua (bun folosit in mod permanent de 2 sau mai multe pers, nu mai poate fi partajat) Propr comuna in devalmasie- bunul este indiviz atat din pct de vedere material cat si din pct de vedere ideal, incat titularii nu detin in exclusivitate nici macar o cota parte ideala din dreptul de propr asupra bunului Apararea dr de propr prin actiunea in revendicare Actiunea in revendicare reprez acea act reala si petitorie prin care propr care a pierdut posesia bunului sau pretinde restituirea acestuia de la posesorul neproprietar Cand bunul revendicat face ob unei propr comune copropr nu poate introduce in nume propriu si numai pt sine actiunea in revendicare In ce priveste propr comuna in devalmasie actiunea poate fi introdusa de doar un sot fara acordul expres al celuilalt intrucat functioneaza prezumtia de mandat tacit reciproc Actiunea in revendicare imobiliara- cel care inainteaza actiunea trebuie sa dovedeasca dr de proprietate, paratul posesor asteapta solutionarea, in favoarea sa operand o prezumtie relativa de proprietate Daca ambele parti invoca un titlu de proprietate se va stabili provenienta, data inscrierii in registrul de transcriptiuni- inscriptiuni (primul inscris va avea castig de cauza), sau data intocmirii daca niciunul nu a fost transcris (in cazul testamentului ultimul este considerat corect, nu primul) sau dreptul preferabil daca inscrisurile provin de la autori diferiti Daca numai una din parti invoca titlu actiunea se admite daca data certa a titlului e anterioara intrarii in posesie a paratului

Daca niciuna dintre parti nu are titlu actiunea in revendicare e respinsa, paratul are prezumtie rel de propr Actiunea in revendicare mobiliara Daca bunul mobil revendicat se afla la un posesor de rea credinta, daca propr se desesizeaza de bunavoie in favoarea unui detentor precar iar acesta din urma I'll instaineaza unui tert dobanditor de buna credinta, daca propr se desesizeaza involuntar in urma unui furty si ob este instrainat unui tert de buna credinta Revendicarea se face prin dovedirea dr de propr de reclamant Efectele act in revendicare: restituirea bunului de posesorul neproprietar, restituirea fructelor de posesorul neproprietar, restituirea cheltuielilor facute de posesor neproprietar Uzucapiunea Dreptul de propr se poate dobandi prin succesiune, legate, conventie, traditiune, accesiune, incorporatiune, prescriptie, lege, ocupatiune Uzucapiunea este un mod de dobandire a dr de propr asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in cond cerute de lege Opereaza un transfer al propr in beneficiul unui posesor neproprietar Nevoia de stabilitate a sit si rap jur impune ca in anumite conditii sa se recunoasca efecte jur aparentei indelungate de propr, uzucapiunea este si o sanctiune a adevaratului propr ca s-a desesizat de bun permitand intrarea altei pers in posesia sa si formarea aparentei de propr in fav sa Uzucapiunea e aplicabila bunurilor imobile si exceptional bunurilor mobile, este inaplicabila bunurilor propr publica Uzucapiunea se intemeieaza pe existenta posesiei utile Tipuri: de 30 ani sau de 10 pana la 20 ani La cea de 10 pana la 20 ani in afara de posesia utila este nevoie de justul titlu, buna credinta si exercitarea unei posesiuni de o durata de 10 pana la 20 ani in functie de anumite criterii Justul titlu- orice act jur translativ de propr care indeplineste toate cond cerute pt transmiterea propr, cu exceptia cal de propr a transmitatorului Efecte: posesorul dob dr de propr Renuntarea la prescriptia achizitiva de posesor

PUBLICITATEA IMOBILIAR

1. Consideraii generale Definire. - Prin publicitate imobiliar se nelege totalitatea mijloacelor juridice prin care se evideniaz situaia material i juridic a imobilelor n mod public pentru a se ocroti circuitul lor civil. Scopul publicitii imobiliare. - Prin publicitatea imobiliar se realizeaz att securitatea juridic static, prin aceea c atest existena drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice i juridice, ct i securitatea juridic dinamic, prin faptul c ea confer celor interesai date certe cu privire la situaia juridic a imobilelor. Sistemele de publicitate imobiliar. - Pe teritoriul rii noastre exist urmtoarele sisteme de publicitate imobiliar: - sistemul registrelor de transcripiuni i inscripiuni, sistem care este reglementat de Codul civil i Codul de procedur civil; el este aplicabil n Vechea ar (Romnia nainte de 1918);

- sistemul crilor funciare reglementat de Legea nr. 115/1938 i Decretul 241/1947 i care este aplicabil n Transilvania, Banat i Bucovina; - sistemul intermediar al crilor de publicitate funciar reglementat de Decretul nr. 242/1947 i de unele dispoziii ale Legii nr. 115/1938 aplicabil parial n jud. Ilfov i Bucureti. 2.Sistemul registrelor de transcripiuni i inscripiuni Acesta este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare; este un sistem personal deoarece aceste registre se in pe numele proprietarilor i nu pe imobile. n aceste registre care se in la judectorii se fac dou feluri de nregistrri: transcrieri i nscrieri. Transcrierile se fac n registrul de transcrieri. Ele reprezint copierea fidel a actelor juridice prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui imobil, se constituie un drept real sau se sting astfel de drepturi. nscrierile constau n consemnarea sau reproducerea unor clauze din actele juridice care se refer la privilegiile speciale imobiliare i la ipoteci; ele se fac n registrele de inscripiuni. Efectele transcrierii i nscrierii rezid n opozabilitatea fa de teri. Lipsa transcrierii sau nscrierii este sancionat cu inopozabilitatea fa de teri. 3.Sistemul crilor funciare Spre deosebire de registrele de transcripiuni i inscripiuni care constituie un sistem personal, crile funciare constituie un sistem de publicitate real; este considerat real deoarece transcrierile se fac pe imobile i nu pe proprietari. Drepturile reale imobiliare nscrise n C.F. se numesc drepturi tabulare. Cuprinsul crilor funciare. - Crile funciare sunt ntocmite pe comune, orae i municipii. Crile funciare din aceeai unitate administrativ (comun, ora, municipiu) alctuiesc registrul funciar. Crile funciare se in la Judectoria competent. Cartea funciar propriu-zis este alctuit dintr-un titlu i trei pri sau foi :Partea I sau foaia de avere ; Partea a II-a sau foaia de proprietate cuprinde nscrieri cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului; Partea a III-a sau foaia de sarcini . 4.Aciunile de carte funciar Acestea se refer la nscrierile care se opereaz n cartea funciar. Ele sunt de dou feluri: aciunea n prestaie tabular i aciunea n rectificarea nscrierilor n cartea funciar. 1. Aciunea n prestaie tabular. Potrivit art. 22 i 23 din Legea nr. 115/1938 cel care s-a obligat la constituirea, transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat s predea nscrisurile necesare pentru ntabularea dreptului n cartea funciar. Dac cel care s-a obligat n acest fel refuz s-i ndeplineasc aceast obligaie persoana ndreptit se poate adresa instanei de judecat pentru ca aceasta, prin hotrre, s dispun ntabularea sau, dup caz, radierea dreptului real. 2. Aciunea n rectificarea nscrierilor n cartea funciar. Ea este aciunea prin care se cere instanei ndreptarea sau nlturarea unei nscrieri din cartea funciar necorespunztoare realitii pentru ca n acest fel s se pun de acord situaia tabular cu situaia juridic real a unui imobil. Sediul materiei: art. 34-40 din Legea nr. 115/1938. 5. Noile cri funciare 1. Generaliti. - Legea nr. 7/1996 privind cadastrul i publicitatea imobiliar a fost edictat pentru a introduce un sistem unic pentru toat ara - sistemul real de publicitate. Sistematizarea reglementrilor n Legea 7/1996 este

fcut n trei titluri : Titlul I, intitulat Regimul general al cadastrului (art. 1-19); Titlul al II-lea Publicitatea imobiliar (art. 20-57) n care sunt reglementate noile cri funciare; Titlul al III-lea, Dispoziii tranzitorii, sanciuni i dispoziii finale (art. 58-72). 2. Registrul cadastral de publicitate imobiliar. - Publicitatea imobiliar se realizeaz, potrivit noii legi, prin nscrierea n crile funciare a actelor i faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeai localitate. Crile funciare alctuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliar al unei anumite localiti; ele se in de ctre Biroul de carte funciar aflat n subordinea Ageniei Naionale de Cadastru. 3. Crile funciare. - n conformitate cu art. 21 din lege, cartea funciar este structurat astfel: un titlu care conine numrul ei i numele localitii n care este situat imobilul, precum i trei pri : Partea I care cuprinde descrierea imobilelor ; Partea a II-a se refer la nscrierile privind dreptul de proprietate ; Partea a III-a cuprinde nscrierile privind dezmembrmintele dreptului de proprietate i sarcini 4. Corpul de proprietate. - Legea statueaz c unul sau mai multe imobile alipite de pe teritoriul unei localiti, aparinnd aceluiai proprietar, formeaz corpul de proprietate care se nscrie n cartea funciar. Potrivit art. 44, corpul de proprietate este susceptibil de alipiri sau dezlipiri. Noua lege a mbriat sistemul foilor personale n care persoana este elementul central n jurul creia graviteaz imobilele. 5. Principiile noilor cri funciare. Art. 27- 28 din Legea nr. 7/1996 instituie principiul publicitii integrale, principiul relativitii, principiul forei probante a nscrierilor drepturilor reale ; principiul legalitii, principiul disponibilitii, principiul prioritii, principiul oficialitii. 6. nscrierile n cartea funciar. - Art. 44 din Regulamentul de organizare i funcionare a birourilor de carte funciar prevede c nscrisurile, dup obiectul lor, sunt de trei feluri: ntabularea, nscrierea provizorie i notarea. 8. Efectele nscrierii n cartea funciar. ntabularea i nscrierea provizorie au ca efect opozabilitatea fa de teri a actelor i faptelor juridice prin care se dobndesc, se modific sau se sting drepturile reale imobiliare. Notarea, pe lng opozabilitatea fa de teri are ca efect i informarea acestora cu privire la drepturile personale, faptele personale ori raporturile juridice referitoare la imobilele ntabulate.

Obligatii Reglementare: articolul 942 din Codul civil Notiune: Acordul de vointa intre 2 sau mai multe parti, pentru a constitui sau stinge un raport juridic civil. Clasificare a) Dupa nr partilor -> acte juridice unilaterale- testamentul -> acte juridice bilaterale (contractele)- pot fi: - contracte unilaterale- dau nastere la o obligatie fata de o singura parte. - contract sinalagmatic- act juridic care da nastere la obligatii pt ambele parti - contract sinalagmatic imperfect- contract initial unilateral, dar care pe parcurs da nastere la obligatii in sarcina creditorului fata de debitor -> acte juridice multilaterale- incheiate intre 3 sau mai multe parti

b) Dupa scop - cu titlu oneros- prin care o parte procura altei parti un folos patrimonial in schimbul altui folos patrimonial. - contracte comunicative- partile cunoscute de la inceput ca intreprind drepturi si obligatii - contracte aleatorii- contracte fie existente, fie inteprinzand drepturi si obligatii, care depind de hazard - cu titlu gratuit- o parte procura celeilalte parti un folos patrimonial fara a primi in schimb un alt folos material - acte dezinteresate- o parte procura celeilalte parti un avantaj patrimonial fara a-si micsora patrimoniul - liberalitati- o parte isi micsoreaza patrimoniul cu folosul patrimonial procurat celeilalte parti c) Dupa forma - acte juridice consensuale- se incheie cu indeplinirea unor formalitati prevazute de lege - contracte reale- se incheie prin remiterea bunului. d) Dupa executare - contractele cu executare dintr-o data- sunt supuse rezolutiunii - contracte cu executare succesiva- sunt supuse rezilierii INCHEIEREA CONTRACTELOR Definitie Realizarea acordului de vointa prin intarirea ofertei, de a contracta cu acceptarea ei. OFERTA DE A CONTRACTA (policitatiune) - propunerea facuta de o persoana pt a incheia un contract - poate fi expresa sau tacita - poate fi adresata unei anume persoane sau poate fi publica (oferta nedeterminata) - oferta poate fi: cu termen/ fara termen Conditii: Oferta trebuie sa fie: 1. reala 2. serioasa 3. constienta 4. neviciata 5. cu interesul de a produce efecte juridice 6. sa fie neechivoca- atunci cand nu se cunoaste daca obiectul ofertei este sau nu de vanzare sau e lipsit de pret 7. sa fie precisa si completa, adica sa cuprinda toate elementele necesare inchiderii unui contract A) Raspunerea pentru revocarea ofertei 1. Se pune problema daca oferta odata lansata poate fi revocata pana in momentul inchiderii contractului in practica se disting 2 situatii: a) cat timp oferta nu ajunge la destinatar ea poate fi revocata fara ca ofertantul sa plateasca daune b) daca oferta nu a ajuns la destinatar distingem dupa cunostinta ofertei: cu termen sau nu - daca e cu termen ofertantul e dator sa o obtina pana la expirarea termenului, dupa care ea devine caduca - daca e fara termen ofertantul e dator sa obtina un termen rezonabil pentru a da posibilitatea destinatarului sa o accepte - daca ofertantul decedeaza pana la acceptarea ofertei oferta devine caduca - daca oferta e revocata inainte de expirarea termenului ofertantul raspunde delictual pentru prejudiciul cauzat. SE PUNE PROBLEMA DACA ACCEPTAREA IN TERMEN A UNEI OFERTE CARE A FOST REVOCATA DUCE LA INCHIDEREA CONTRACTULUI. Sunt autori ce considera ca din moment ce acceptarea s-a produs in termen, contractul s-a incheiat, desi oferta a fost revocata Sunt autori ce considera ca acceptarea nu s-a intalnit cu oferta desi s-a produs in termen, deci contractul nu s-a incheiat

2. Instanta poate pronunta o hotarare care sa tina loc de contract atunci cand considera ca cea mai buna reparatie pt prejudiciul suferit de acceptant e considerarea contractului ca incheiat. B) Acceptarea ofertei- un raspuns in care se manifesta acordul - poate fi scrisa ,verbala,expresa, tacita TACEREA NU CONSTITUIE CONSIMTAMANT Exceptii: - cand partile au stabilit - cand legea prevede acest lucru, potrivit articolului 1427 care reglementeaza tacit RELOCATIUNEA. - in materie de succesiune - in practica, atunci cand e facuta exclusiv in interesul celeilalte parti, ea poate fi considerata acceptata chiar daca partea cealalta tace. CONDITII: a) acceptarea sa concorde cu oferta pt ca daca o depaseste sau limiteaza devine contraoferta b) sa fie neindoielnica c) sa aiba loc inainte de revocarea ofertei sau inainte ca aceasta sa devina caduca d) daca a fost facuta unei persoane determinate numai aceasta o poate accepta, iar daca a fost facuta publica poate fi acceptata de oricine Momentul incheierii contractului A.se incheie intre prezenti atunci cand a avut loc realizarea acordului de vointa B. se incheie la fel, intre prezenti, in momentul realizarii acordului de vointa C. intre absenti- teorii 1. Teoria emisiunii Contractul se cosidera incheiat in momentul in care acceptantul si-a manifestat acordul de vointa cu oferta chiar daca nu a comunicat raspunsul ofertantului Critici: - nu se poate stabili cu siguranta momentul incheierii contractului - contractul se considera incheiat inainte ca acceptantul sa lanseze raspunsul, acesta putand oricand sa revoce acceptarea 2. Teoria expedierii Contractul se considera incheiat in momentul in care acceptantul a expediat raspunsul afirmativ Critici: - contractul se considera incheiat fara ca ofertantul sa ia cunostiinta de acceptare - pana sa ajunga la ofertant acceptantul poate sa o revoce 3. Teoria receptiunii Se considera incheiat in momentul in care raspunsul afirmativ al acceptantului ajunge la ofertant, dar fara ca acesta sa ia cunostiinta de el Critici: - contractul se considera incheiat in momentul in care raspunsul afirmativ al acceptantului ajunge la ofertant, dar fara ca acesta sa ia cunostiinta de el. 4.Teoria informarii Contractul se considera incheiat de la data la care ofertantul ia cunostiinta de informare si de acceptare Critici: - e posibil ca ofertantul sa nu doreasca sa ia la cunostinta de acceptare pentru a evita incheierea contractului, renuntand sa deschida corespondenta - in practica se aplica teoria receptiunii Locul incheierii contractului

- intre prezenti -> locul unde se gasesc partile - intre prezenti -> locul unde se gaseste ofertantul - intre absenti -> locul unde se afla ofertantul si locul unde i s-a trimis corespondenta Efectele contractului Notiunea drepturilor si obligatiilor ce profita, inclusiv incumba partilor dintr-un contract 1. Principiul fortei obligatorii (pacta sunt servanda)- art. 969 alin 1. 2. Principiul irevocabilitatii- art. 969 alin 2. 3. Principiul relativitatii- efectul contrangerii- art. 973 I. PRINCIPIUL FORTEI OBLIGATORII - conform articolului 969 alin 1, conventiile legal intocmite au putere de lege intre partile contractante - contractul trebuie respectat de ambele parti intocmai ca si legea Exceptii: - situatia in care contractul isi produce efecte altfel decat cum au stabilit partile, mai restrans sau mai extins EXCEPTII DE RESTRANGERE: - pentru contract intre persoane efectele se produc inainte de termen doar la moartea persoanelor - contractul de comodat inceteaza la moartea comodatorului - contractul de mandat inceteaza la decesul ori la punerea sub interdictie a mandatului ori a mandatorului - contractul de depozit inceteaza prin pieirea bunului EXCEPTII DE EXTINDERE: - in cazul prorogarii legale a efectelor contractului - pentru contractul cu executare succesiva, in cazul suspendarii efectelor ca efect al fortei majore - teoria impreviziunii (rebus sic standibus) = revizuirea clauzelor contractului cand prestatia devine mult prea oneroasa pentru una din parti *TACITA RELOCATIUNE NU E EXCEPTIE DE LA PRINCIPIUL FORTEI OBLIGATORII, CI O APLICABILITATE A PUTERII LIBERTATII DE VOINTA. II. PRINCIPIUL IREVOCABILITATII Potrivit art. 969 alin 2 conventiile legal facute nu se pot revoca decat prin consimtamant mutual - contractul nu poate fi revocat prin vointa unei singure parti, ci prin vointa ambelor - actul juridic unilateral nu poate fi revocat prin manifestarea unilaterala contrara a autorului Exceptii: a) Situatia in care contractul poate fi revocat unilateral: - contractul de inchiriere / locatiune fara termen - contractul de donatie de drepturi pentru survenienta de copil - contractul de munca se revoca in cazul demisiei - contractul de mandat - contractul de depozit b) Situatia in care actul juridic se revoca unilateral: - testamentul - renuntarea la mostenire in 6 luni - consimtamantul parintilor la adoptia copilului in 30 de zile CLAUZELE PENTRU DENUNTARE UNILATERALA NU SUNT EXCEPTII DE LA PRINCIPIUL IREVOCABILITATII, CI O APLICATIE A PUTERII LIBERTATII DE VOINTA III. PRINCIPIUL RELATIVITATII EFECTELOR CONTRACTULUI Potrivit art 973 c civil, nu produce efecte decat intre partile contractante - contractul produce drepturi si obligatii in sarcina respectiva in favoarea ambelor parti Nu trebuie confundat cu OPOZABILITATEA = respectarea unui contract de catre terti ca realitate juridica, intrucat relativitatea are in vedere efectele contractului numai intre parti

CONSECINTE: - Pe taramul responsabilitatii in cazul neexecutarii obligatiilor de catre o parte aceasta raspunde contractual, iar daca tertul incalca un drept din contract raspunde delictual - Pe taram probatoriu intre parti proba se face cu inscrisuri protrivit art 1191, iar in cazul tertilor cu orice mijloc de proba actul juridic fiind considerat fapt juridic - Avanzii- cauza categorie intermediara intre parti si terti care se aseamana cu tertii pentru ca nu participat la incheierea contractului si cu partile pentru ca actul isi produce efecte in patrimoniul lor Categorii: - succesorii universali si cu titlu universal- dobandesc un intreg patrimoniu (mostenitorul legal, unic si legatarul universal) - succesorii cu titlu universal- dobandesc parti din patrimoniu (mostenitorul legal si legatarul cu titlu universal) - succesorii cu titlu particular- dobandesc un bun individual determinat ( cumparatorul, donatorul) Succesorii universali si cu titlu universal sunt continuatori ai autorului in acte incheiate de acesta cu terte persoane, in timp ce succesorul cu titlu particular este tert fata de actele incheiate de autor cu terte persoane, fara legatura cu dreptul transmis, e parte in actele incheiate cu autorul prin care s-a transmis dreptul si avandcauza pentru actele incheiate de autor cu terte persoane anterioare si care au legatura cu dreptul transmis. EXCEPTII: 1. Exceptia aparenta = promisiunea faptei altuia Contractul prin care o parte denumita debitor se obliga fata de cealalta parte, denumita creditorul promisiunii, sa determine o terta persoana sa incheie un contract cu creditorul promisiunii sau sa ratifice un contract la care nu a participat. Contractul se incheie intre debitor si creditorul promisiunii, terta persoana ramanand straina fata de contract, din contract luand nastere o obligatie in sarcina debitorului. Tertul, daca doreste sa se oblige sa incheie personal un cotract cu creditorul. Trasaturi: - este o exceptie aparenta pentru ca prin contract nu ia nastere nicio obligatie fata de terti, ci doar o obligatie a debitorului a-l determina pe tert - obligatia debitorului e una de rezultate care se considera executata atunci cand terta persoana incheie contractul Debitorul nu garanteaza fata de creditor ca terta persoana isi va executa obligatia, el nu cunoaste 2. Exceptia reala stipulatia pentru altul Contractul prin care o parte numita stipulent dispune ca cealalta parte, denumita promitent, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul unei alte persoane denumita tert beneficiar. Conditii de valabilitate: 1. Trebuie sa respecte conditiile de fond si de forma ale unui contract 2. Trebuie sa indeplineasca conditiile speciale proprii stipulentului pentru altfel: a) sa existe animus stipendi vointa de a stipula ce trebuie sa fie certa, neindoielnica b) tertul beneficiar sa fie determinat de la inceput, dar s-au indicat suficiente criterii pentru a o determina in viitor. Stipulatia pentru altul e valabila chiar daca e facuta in favoarea unei viitoare persoane (stipulatia in favoarea primului copil care se va naste). Daca prevederile nu se indeplinesc, stipulatia va fi lipsita de valabilitate ca efect al inexistentei tertului beneficiar si va profita stipulentul sau alte persoane. A. RAPORTUL INTRE STIPULENT SI PROMITENT 1. Dreptul se naste direct si nemijlocit in favoarea tertului beneficiar 2. Stipulentul poate actiona direct pe promitent pentru a-si executa obligatia asumata, fata de terta persoana. 3. Daca nu-si executa obligatia, stipulentul are dreptul sa solicite despagubiri daca face dovada ca i s-a cauzat un prejudiciu. 4. Daca imbraca forma unui contract sinalagmatic stipulentul poate solicita exceptia de neexecutare, rezolutiunea/rezilierea.

B. RAPORTUL INTRE PROMITENT SI TERT 1. Dreptul se naste direct si nemijlocit in patrimoniul tertului beneficiar din momentul incheierii stipulatiei fara sa fie nevoie de acceptarea lui * Direct = nu e nevoie de acordul tertului * Nemijlocit = dreptul nu trece prin patrimoniul stipulentului 2. Consecinte: -> Tertul nu suporta concursul creditorilor stipulentului si nici pretentiile mostenitorilor -> Are la dispozitie o serie de actiuni cu toate ca nu e contractant: - o actiune impotriva promitentului prin care solicita ca acesta sa-si execute obligatiile. - poate solicita despagubiri daca invoca productivitatea unui prejudiciu in patrimoniul sau - nu poate solicita rezolutiunea/rezilierea contractului incheiat intre stipulent si promitent - in caz de deces al tertului beneficiar inainte de a fi acceptat dreptul stipulentului in favoarea sa, atat drepturile cat si actiunile care-l insotesc se transmit succesorilor. Semnificatia acceptarii dreptului de catre tert- nu are efect constitutiv pentru ca dreptul se dobandeste din momentul incheierii cu stipulentul, nu al acceptarii. - daca refuza se vor profita fie stipulentul, promitentul sau alte persoane C. RAPORTUL INTRE STIPULENT SI TERTI Stipulentul poate urmari: - o liberalitate tertului beneficiar - sa acorde un imprumut - sa stinga o obligatie pe care o avea fata de tertul beneficiar (o obligatie anterioara) SIMULATIA CA EXCEPTIE DE LA OPOZABILITATE Opozabilitate = respectarea unui contract de catre terti ca realitate juridica Simulatia = opinie juridica prin care se incheie 2 acte juridice, unul public (mincinos) care nu reflecta vointa reala a partilor si unul secret (adevarat) numit contrainscris Conditii: - e necesar sa actul secret sa fie incheiat anterior sau cel putin concomitent actului public - daca se incheie intai actul public, apoi actul secret prin care se modifica efectele primului, nu exista simulatie Forme: a) Fictivitatea- atunci cand partile incheie un act public a carui existenta e contrazisa de un act secret b) Deghizarea: - totala se ascunde adevarata natura a actului juridic - partiala se ascunde un element al contractului, de regula pretul c) Simulatie prin interpunere de persoane- cand in actul public apare ca beneficiar o persoana, iar in cel secret e beneficiar o alta persoana. Efecte: - inopozabilitatea fata de terti - actiuni in declinul simulatiei Potrivit art 1175, actul secret produce efecte doar intre partile contractante si succesorii universali. Un asemenea act nu produce niciun efect in contra altor persoane. a) Efectele simulatiei intre parti: - va produce efecte actul secret b) Efectele simulatiei intre parti: - va produce efecte actul public, chiar daca nu corespunde realitatii de unde si sanctiunea simulatiei: inopozabilitatea fata de terti a actului secret - actul public le e opozabil cu conditia ca tertii sa se fi intemeiat cu buna-credinta pe acesta (daca tertii au cunostiinta de existenta actului secret nu pot refuza efectele contrainscrisului) Partile nu pot invoca fata de terti si impotriva tertilor contrainscrisul.

Doar tertii sunt indreptatiti sa invoce in favoarea lor si in contra partilor actul secret, renuntand la inopozabilitatea fata de terti a actului secret c) Efectele simulatiei in raportul dintre terti - cand exista un conflict intre terti, in sensul ca unii au interesul sa invoce impotriva partilor contractul aparent iar ceilalti contractul secret, vor avea castig de cauza tertii care s-au intemeiat cu buna-credinta pe contractul aparent Tertii sunt: - terti propriu-zisi - creditori chirografari - succesori universali si cu titlu universal, in masura in care, prin simulatie, partile si-au propus sa fraudeze interesele lor Actiunea in declararea simulatiei- actiunea prin care se urmareste a se demonstra caracterul simulat al operatiunilor juridice incheiate pentru a face aplicabil actul secret Titulari: - tertii - creditorii chirografari - succesorii universali si cu titlu universal, in masura in care sunt prejudiciati prin simulatie Efecte: - se inlatura efectele actului public si se produc efectele actului secret in masura in care a fost valabil incheiat, in conditiile in care s-au respectat conditiile de fond si forma Sanctiunea: - inopozabilitatea actului secret, iar din punct de vedere fiscal partile vor fi nevoite sa plateasca la pretul actual (la plata taxelor la pretul adevarat) - potrivit O.G. 12/1998 privind taxele notariale, daca partile inteleg sa plateasca un pret sau o chirie mai mare pentru imobile decat cel declarat in actele notariale, va fi nul absolut atat actul notarial cat si actul public Efectele contractului O caracteristica a contractului sinalagmatic o constituie reciprocitatea si interdependenta obligatorie Reciprocitatea- aceeasi parte are atat calitatea de debitor cat si pe cea de creditor Interdependenta- o obligatie a unei parti isi are temeiul juridic in obligatia celeilalte parti Consecinte: 1. Daca o parte nu-si executa obligatiile, iar cealalta parte pretinde sa si-o execute cu toate ca nici aceasta din urma nu si-a executat-o, prima parte poate invoca exceptia de neexecutare a contractului 2. Daca o parte si-a executat obligatia sau e pe cale sa o execute, iar cealalta parte refuza in mod culpabil sa si-o execute, se solicita rezolutiunea/rezilierea contractului 3. Daca o parte nu-si executa in mod fortuit obligatia se pune problema riscului contractual I. Neexecutarea obligatiei- mijloc de aparare in cazul in care o parte nu-si executa obligatiile iar cealalta parte pretinde sa si-o execute desi nici aceasta din urma nu si-a executat-o pe a sa Efecte - partea care o invoca obtine fara interventia instantei o suspendare a propriei obligatii pana cand cealalta parte si-o va indeplini pe a sa Temei juridic - din reciprocitatea si interdependenta obligatorie rezulta simultaneitatea de executare Conditii 1. Obligatiile reciproce intre parti trebuie sa aiba temei juridic in acelasi contract, nefiind posibila invocarea exceptiei de catre o parte pe motiv ca cealalta parte nu si-a executat obligatia asumata prin alt contract Exceptie: contractul sinalagmatic imperfect 2. Cealalta parte sa nu-si fi executat obligatia 3. Neexecutarea obligatiei sa nu se fi datorat faptei celui care o invoca

4. Partile sa nu fi convenit un termen pentru ca, in acest caz, au renuntat la simultaneitatea de executare 5. Debitorul sa nu fie pus in intarziere 6. Invocarea executarii se face direct intre parti, nefiind necesara interventia instantei II. Rezolutiunea- sanctiunea care consta in desfiintarea contractului sinalagmatic cu executare dintr-o data, pentru trecut, ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiei de catre una din parti Temei juridic - art 1020- conditia rezolutorie este subinteleasa intotdeauna in contractele sinalagmatice - deoarece conditia e o modalitate a actului juridic, nu trebuie confundata cu rezolutiunea, care afecteaza executarea contractului- temeiul juridic il constituie reciprocitatea si interdependenta obligatiei Clasificare a) rezolutiunea judiciara- potrivit articolului 1020 c civil, rezolutiunea nu opereaza de drept, partea trebuie sa se adreseze instantei cu actiunea in rezolutiune Titulari- partea care si-a executat obligatia Conditii: 1. Una din parti sa nu-si fi executat obligatia (neexecutarea putand fi si partiala, dar suficient de importanta) 2. Neexecutarea sa se datoreze culpei partii care nu si-a indeplinit obligatia. Daca neexecutarea e fortuita se pune problema riscului contractual 3. Debitorul trebuie pus in intarziere 4. Partile trebuie sa sesizeze instanta cu o actiune in rezolutiune deoarece - partea care cere rezolutiunea poate sa renunte la ea si sa solicite executarea obligatiei - partea in culpa poate executa obligatia inainte de a se pronunta instanta - in caz de neexecutare partiala instanta poate aprecia ca nu e cazul sa se pronunte rezolutiunea - instanta poate acorda un termen de gratie- partile obisnuiesc in practica sa insereze in contract pacte comisorii b) rezolutiunea conventionala Pacte comisorii- clauze stipulate de parti in contract prin care, in caz de neexecutare a obligatiei, contractul se considera rezoluit Categorii: - pacte comisorii cde gradul 1- in caz de neexecutare a obligatiei din partea unei parti, contractul se desfiinteaza In acest caz se reiau dispozitiile art 1020 c civil, potrivit caruia conditia rezolutorie e subinteleasa in contractele sinalagmatice, astfel incat vor trebui respectate toate etapele de la rezolutiunea juridica, urmand ca instanta sa se pronunte si eventual sa dea un termen de gratie - pacte comisorii de gradul 2- in cazul in care o parte nu-si executa obligatia, cealalta parte este indreptatita sa considere contractul ca fiind desfiintat In acest caz rezolutiunea opereaza pe baza declaratiei unilaterale de rezolutiune, instanta nu poate acorda termen de gratie, dar daca va constata ca executarea obligatiei a avut loc inainte de declaratia unilaterala de rezolutiune, cu toate ca termenul de executare a expirat, rezolutiunea nu a avut loc - pacte comisorii de gradul 3- in cazul in care o parte nu-si executa obligatia contractul se considera rezoluit de plin drept In acest caz rezolutiunea opereaza de drept, dar e necesar ca partea care nu si-a indeplinit obligatia sa fie pusa in intarziere. Daca instanta va constata ca debitorul si-a executat obligatia tardiv, dar totusi inainte de punerea in intarziere, rezolutiunea nu va opera - parte comisorii de gradul 4- in caz de neexecutare a obligatiei fata de una din parti contractul se considera rezoluit de plin drept, dar fara punere in intarziere si fara nicio alta forma literara prealabila In cazul in care partea nu si-a executat obligatia la termen, contractul se considera rezoluit din momentul in care termenul a expirat Precizari 1. Numai creditorul poate solicita rezolutiunea dar la fel de bine poate solicita si executarea silita Efecte 1. Contractul se desfiinteaza pentru trecut, retroactiv

2. Ca efect sl desfiintarii contractului partile sunt repuse in situatia anterioara, astfel incat isi vor restitui reciproc prestatiile Exceptii: Tertul dobanditor de buna credinta a unui bun nu poate fi obligat sa-l restituie, putand invoca posesia de buna credinta in cazul unui bun mobil si uzucapiunea in cazul unui bun imobil Ca efect al rezolutiunii se pot solicita despagubiri daca in patrimoniul celui care si-a executat obligatia se inregistreaza un prejudiciu III. Rezilierea- sanctiune ce consta in desfiintarea pentru viitor a contractului sinalagmatic cu executare succesiva, ca urmare a neexecutarii obligatiei in mod culpabil de catre una din parti Consecinte 1. Contractul se desfasoara doar pentru viitor 2. Prestatiile nu se restituie datorita imposibilitatii obiective de restituire Riscul contractual Notiune Daca in cazul rezolutiunii contractul sinalagmatic nu se executa din cauza neexecutarii in mod culpabil, riscul contractual apare ca o consecinta a neexecutarii contractului, ca urmare a imposibilitatii fortuite, cauza independenta de vointa partilor Se pune problema cine suporta riscul contractual a) in cazul obligatiei de a face, riscul e suportat de debitor conform adagiului resperit debitori b) in cazul obligatiei de a da, riscul e suportat de proprietarul bunului in momentul pieirii fortuite- resperit domino - potrivit art 971 c civil, in contractul ce are ca obiect transferul proprietatii, proprietatea se transmite de la data incheierii contractului, chiar daca bunul n-a fost predat si nici pretul platit In contractul de vanzare-cumparare, daca bunul piere fortuit dupa incheierea contractului, dar inainte de predare, riscul e suportat de cumparator in calitate de proprietar, astfel incat e tinut sa plateasca pretul Exceptii 1. La bunurile de gen riscul e suportat de vanzator pentru ca proprietatea se transmite in momentul individualizarii lor. Chiar si in aceasta situatie, datorita genera non perent, vanzatorul e obligat sa procure bunuri de acelasi gen, cantitate si calitate pentru a-si executa obligatia fata de comparator 2. Daca e vorba de un bun cert, care a pierit in mod fortuit inainte de a fi predat cumparatorului, devenit proprietar, riscul e suportat de vanzator daca acesta a fost pus in intarziere pentru ca nu si-a executat obligatia la termen. Exceptii: nu suporta riscul daca face dovada ca bunul ar fi pierit si in cazul cumparatorului, daca ar fi fost predate la termen 3. Cand transferul de proprietate se produce nu la incheierea contractului, ci: - ulterior, cand partile au stabilit - in cazul vanzarii unor bunuri viitoare, cand transferul proprietatii va opera ulterior incheierii contractului - o conditie suspensiva ce amana incheierea contractului, adica bunul piere, perdente conditione- riscul e suportat de vanzator, in calitate de proprietar - o conditie rezolutorie care amana desfasurarea contractului- in cazul conditiilor rezolutorii cumparatorul se comporta de la inceput ca un proprietar si daca se indeplinesc conditiile el suporta riscul contractual Faptul juridic ca izvor al obligatiei Notiune Actiunea omeneasca savarsita fara intentia de a produce efecte juridice, efecte ce se produc totusi in virtutea legii Fapte juridice licite: A. gestiunea de afaceri B. plata nedatorata

C. imbogatirea fara justa cauza Fapte juridice ilicite- atrag raspunderea delictuala A. Gestiunea de afaceri- operatiunea juridica prin care o parte, denumita gerant, intervine, si prin fapta sa voluntara si unilaterala savarseste acte materiale si juridice in interesul altei persoane, fara a primi mandate din partea acestei persoane Reglementare: art 987 c civil Conditii: - obiectul gestiunii: acte materiale, acte juridice- care nu trebuie sa depaseasca limitele unui act de conservare si administrare, acte de dispozitie- in masura in care se incheie in vederea executarii unei obligatii personale - utilitatea gestiunii de afaceri- gerantul trebuie sa aiba o actiune utila fata de gerant in sensul ca prin savarsirea ei sa evite niste pagube - atitudinea partilor fata de gestiune 1. geratul trebuie sa fie complet strain fata de actele incheiate de gerant in numele sau 2. actele sa fie facute fara stirea proprietarului, in caz contrar ne aflam in prezenta unui mandat 3. gerantul trebuie sa actioneze cu intentia de a gera interesele altei persoane, daca el actioneaza cu convingerea ca savarseste actele pentru sine nu ne mai aflam in prezenta gestiunii 4. restituirea cheltuielilor se va solicita pe taramul imbogatirii fara justa cauza - precizari: 1. gerantul poate actiona concomitent si in interesul sau 2. actele de gestiune trebuie facute cu intentia de a-l obliga pe gerant la restituirea cheltuielilor - capacitatea partilor 1. gerantul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu 2. geratul poate fi si incapabil - efecte juridice 1. Obligatiile gerantului: conform art 988 c civil, gerantul e obligat sa continue gestiunea pana cand geratul sau mostenitorul sau e capabil sa o preia, astfel incat gerantul nu poate abandona din proprie initiativa gestiunea, dar poate insa sa le intrerupa fara sa fie tinut raspunzator daca acestea devin prejudiciabile pentru el; Conform art 989 c civil, gerantul trebuie sa depuna diligentele unui bun proprietar, astfel incat va raspunde pentru gestiunea sa in masura in care vina imbraca forma intentiei, in cazul in care interventia a fost necesara, iar daca interventia n-a fost necesara, va imbraca forma vinovatiei Daca se obliga fata de terti, va fi tinut sa-si execute obligatia fata de acestia 2. Obligatiile geratului: sa-l indemnizeze pe gerant pentru toate cheltuielile necesare si utile, fata de terti e obligat sa achite toate obligatiile ce decurg din actele incheiate de gerant cu ei - proba: se face la actele materiale cu orice mijloc, la actele juridice daca inscrisul are o valoare mai mare de 250 lei nu se admite proba cu martori, daca are o valoare mai mica de 250 lei se admite proba cu martori, nu se admite proba cu martori peste sau impotriva continutului unui inscris B. Plata lucrului nedatorat- fapt juridic ce consta in executarea de o persoana, numita solvens, a unei datorii la care nu e tinuta de catre o alta persoana, numita accipiens, si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altcuiva Reglementare: art 1092- orice plata presupune o datorie - art 993- acela care prin eroare, crezandu-se debitor, a platit o datorie, are dreptul de repetitiune - art 992- cel care prin eroare sau prin stiinta a primit ceea ce nu este debit e obligat sa-l restituie celui de la care il obtine Conditii: 1. sa existe o plata, in sensul ca solvensul sa fi executat o prestatie cu titlul de plata Daca plata consta in executarea unei obligatii nedatorate, restituirea obligatiei se face pe temeiul imbogatirii fara justa cauza 2. datoria in virtutea careia s-a facut plata sa nu existe in sensul ca obligatia nu a existat niciodata sau, desi a existat, nu a fost stinsa

Cand o datorie exista, ea da nastere la restituire, cand plata e facuta de un alt debitor sau cand plata e facuta de debitor altui creditor Cel ce plateste in termenii unui contract nul sau rezoluit are dreptul la restituirea prestatiei 3. plata trebuie facuta din eroare- solvensul sa creada ca e dator Exceptii cand plata nu se face din eroare si da obligatie de restituire: - daca debitorul plateste catre creditorul sau, dar pierde chitanta liberatorie, pentru a evita o urmarire silita, debitorul plateste din nou, face o plata nedatorata - daca gaseste chitanta va solicita restituirea celei de-a doua plati - nu se cere obligatia erorii platii atunci casnd aceasta se face in temeiul unui contract nul absolut - daca platitorii in temeiul unui contract anulabil executa platile cu stiinta, valoarea confirma nulitatea relatiei si nu se mai poate cere restituirea Efectele platii Din raportul dintre solvens si accipiens ia nastere obligatia lui accipiens de a restitui prestatia. Obligatia de restituire exista indiferent daca accipiens a fost sau nu de buna credinta, difera doar intinderea obligatiei Obligatia lui accipiens de buna-credinta - va restitui in limita imbogatirii sale - bunul nu-si ia fructele - daca bunul piere va restitui pretul, nu valoarea - daca bunul piere fortuit, va fi liberat de obligatia restituirii Obligatia lui accipiens de rea-credinta - va restitui atat bunul cat si fructele culese - daca bunul piere va plati valoarea bunului din momentul restituirii - daca bunul piere fortuit va restitui valoarea bunului din momentul cererii de restituire, exceptand situatia in care dovedeste ca bunul ar fi pierit si daca se afla la solvens Obligatia solvensului - va restitui accipiensului, indiferent daca e de buna credinta sau de rea credinta, cheltuielile necesare si utile facute cu bunul Titulari: 1. Solvensul si creditorii chirografari ai lui 2. Daca plata a fost facuta altei persoane decat creditorul acesta nu va putea cere restituirea decat pe temeiul imbogatirii fara justa cauza Termenul de prescriptie: 3 ani Cazuri cand nu exista obligatia de restituire a) pentru obligatia civila imperfecta- daca debitorul plateste in temeiul obligatiei prescrise extinctiv, de buna credinta b) cand plata s-a facut de o alta persoana decat debitorul, iar creditorul distruge cu buna credinta titlul constatator al creantei C. Imbogatirea fara justa cauza- faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic 1. obligatia celui care si-a marit patrimoniul de a restitui celui ce si-a micsorat patrimoniul, in limita imbogatirii 2. cel care si-a micsorat patrimoniul are o actiune impotriva celui care si-a marit patrimoniul de in rem verso Reglementare: nu exista decat aplicatii- art 493 c civil- cel care ridica o constructie cu materiale straine este dator a-l despagubi pe titularul materialelor - art 494- constructorul pe terenul altei persoane este indreptatit sa fie indemnizat de proprietarul terenului cu valoarea materialelor Conditii: - conditii materiale: sa existe o marire a unui patrimoniu cu un bun sau o creanta si o micsorare a altui patrimoniu, sa existe o legatura intre micsorarea unui patrimoniu si marirea altuia, sa aibe o cauza unica

- conditii juridice: sa nu existe un temei legitim pentru marirea unui patrimoniu, absenta oricarui mijloc de recuperare a pierderii Actio de in rem verso are un caracter subsidiar, in sensul ca daca avand o alta actiune in instanta pentru a recupera pierderea, suf actio de in rem verso nu poate fi introdusa Partea de contract trebuie sa introduca o actiune personala Efecte juridice: - ca urmare a maririi patrimoniului, cel care si l-a micsorat devine creditor al unei obligatii de restituire care se face in natura, iar in masura in care bunul a pierit se face prin echivalent - obligatia de restituire are o dubla limita: cel care si-a marit patrimoniul trebuie sa restituie in masura cresterii volumului patrimoniului sau, crestere care se apreciaza in momentul intemeierii actiunii; cel care si-a micsorat patrimoniul nu poate sa pretinda mai mult decat volumul cu care si-a diminuat patrimoniul, in caz contrar fiind posibil sa fie invinovatit el insusi de o imbogatire fara justa cauza Prescriptia Actio de in rem verso se prescrie in 3 ani din momentul in care cel care si-a micsorat patrimoniul o cunoaste sau trebuie sa cunoasca faptul maririi patrimoniului altei persoane cat si cel care a beneficiat de aceasta marire. Raspunderea delictuala Notiune Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii care declina o raspundere civila delictuala, ce are in continutul sau obligatia despagubirii. Raspunderea civila delictuala e o sanctiune care se aplica NU in considerentul persoanei ci in considerentul patrimoniului persoanei care a savarsit o fapta ilicita, astfel incat daca persoana ce a cauzat un prejudiciu a decedat, raspunderea obligatorie de despagubire revine mostenitorilor sai, li se transmite. RASPUNDEREA DELICTUALA - alcatuieste dreptul comun - izvoraste din lege, obligatoriu rezulta din faza precontractuala, precum si cele dintr-un contract desfasurat ori o obligatie extracontractuala - se angajeaza pentru terti - legea nu stabileste o varsta fiind legata de discernamant astfel incat minorii sub 14 ani sunt prezumati a nu avea discernamant si raspund delictual doar daca se face dovada ca au avut discernamant in momentul savarsirii faptei ilicite, iar minorii peste 14 ani sunt prezumati a avea discernamant. - nu e necesara punerea in intarziere a debitantului - debitantul raspunde atat pentru prejudiciul actual cat si pentru cel previzibil - obligatia e solidara - trebuie sa se dovedeasca CULPA autorului faptei ilicite. RASPUNDEREA CONTRACTUALA - are un caracter derogatoriu; atunci cand nu avem raspundere contractuala se aplica regulile raspunderii delictuale - izvoraste din contract - se poate angaja doar in privatul partilor contractante - capacitatea persoanei se dobandeste la 18 ani - e necesara punerea in intarziere a debitantului - debitantul raspunde atat pentru prejudiciul previzibil cat si pentru cel neprevizibil - obligatia de plata e divizibila - se va dovedi existententa unui contract si daca obligatia n-a fost executata. I. RASPUNDEREA PENTRU FAPTA PROPRIE Reglementare art. 998-999 codul civil

Notiune Conform art 998, orice fapta care aduce un prejudiciu unei persoane il obliga pe cel din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara. Conditii: 1. Existenta unui prejudiciu 2. 3.
4.

Existenta unei fapte ilicite Existenta unui raport de cauzalitate intre prejudiciu si fapta ilicita Existenta vinovatului

PREJUDICIUL- Rezultatul sau paguba adusa unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite a altei persoane. Poate fi rezultatul incalcarii: - unui drept subiectiv - intereselor unei persoane, cu conditia sa aiba un contract de stabilitate si sa fie permanent, pentru a justifica presupunerea ca poate fi continuat si in viitor Categorii: a). Prejudiciul national poate fi evaluat in bani b). Prejudiciul moral nu poate fi evaluat in bani si da dreptul la despagubiri morale, numite daune morale Conditii: 1. Prejudiciul sa fie cert sa fie sigur atat in privinta existentei, cat si in privinta conditiei posibilitatii de evaluare Este cert prejudiciul actual, dar si cel viitor care nu s-a produs inca, dar e pe cale sa se produca. Nu e cert prejudiciul care nu da dreptul la despagubiri si care e eventual. 2. Prejudiciul sa nu fi fost reparat inca

De regula prejudiciul se repara de catre autor, dar sunt si 3 exceptii: cand victima pimeste o pensie de la Asigurarea Societatii de stat cand victima primeste beneficii/despagubiri de la societatea de asigurari cand victima beneficiaza de despagubiri de la o terta persoana

Cand victima primeste o pensie de la Asigurarea Societatii de stat autorul faptei ilicite va plati cu titlul de despagubiri diferenta intre retributia avuta anterior prejudiciului si pensia primita. Cand beneficiaza de despagubiri de la Societatea de Asigurari daca victima e cea asigurata primeste o suma de la Asigurari ce se cumuleaza cu despagubirile de la autorul faptei daca bunurile sunt asigurate primeste o indemnizatie de la Asig. Soc iar autorul prejudiciului poate fi obligat doar la alegerea dintre indemnizatie si prejudiciu daca autorul faptei ilicite e cel asigurat citimea prejudiciului are dreptul de despagubire doar de la casa de asigurari iar daca aceasta nu acopera tot prejudicial, se poate regresa impotriva autorului pentru diferenta.

Cand beneficiaza de prejudiciu de la o terta persoana daca terta persoana plateste in numele autorului faptei ilicite, victima nu mai poate urmari pe autor decat pentru diferenta neacoperita la autor daca tertul plateste pentru a veni in ajutor victimei, victima poate solicita despagubiri integrale de

Repararea prejudiciului 1. Regula se repara integral se acopera atat prejudiciul efectiv (daunum emergens) cat si beneficiul nerealizat (lucrum ceasans) se acopera atat prejudiciul actual, cat si cel neprevizibil

in stabilirea lui nu se tine cont de starea nationala a victimei si nici de cea a autorului, se tine cont doar la stabilirea modalitatii de plata gravitatea vinovatiei nu constituie un criteriu pentru a stabili cuantumul prejudiciului

2. In principal reprezentarea se face in natura, iar daca nu e posibil se face prin echivalent cu despagubirile, sub forma unei sume globale sau a unor prestatii periodice FAPTA ILICITA- fapta prin care se incalca normele juridice, datorita cauzarii de prejudicii unei alte persoane Categorii - actiuni - inactiuni Cauze care inlatura caracterului illicit al faptei: a). Legitima aparare (art 44 cp) - atacul sa fie iminent, direct, material, injust - atacul sa fie intentat impotriva unei persoane sau a bunurilor sale - atacul sa puna in pericol grav persoana sau bunurile sale - apararea sa fie proportionala cu atacul - daca fapta depaseste limitele unei aparari proprii cu atacul constituie cauza exoneratorie, daca depasirea se determina tulburarii ori temerii in care se afla persoana b). Starea de necesitate ( art 45 cp) - fapta nu are caracter illicit daca e savarsita pentru a salva de la un pericol iminent viata, integritatea corpului sanatos, un bun al sau sau al altei persoane, ori in interes obstesc si care nu putea fi altfel inlaturat c). Actiunea permisa de lege sau ordinul superior - fapta n-are caracter ilicit - nu atrage raspunderea delictuala cat timp e permisa de lege - ordinul superiorului trebuie sa fie: -> venit de la organul competent -> sa fie emis cu formalitati prevazute de lege -> sa nu fie ilegal -> punerea lui in aplicare sa nu se faca in mod abuziv d). Consimtamantul victimei acordul de vointa dat inaintea savarsirii prejudiciului ca autorul sa actioneze in asemenea mod care, ulterior a fost cauzator de prejudiciu - victima isi da acordul in privinta actiunii sau inactiunii - clauza opereaza numai in masura in care autorul savarsirii actului din culpa; daca a savarsit cu intentie, clauza de raspundere e nula

e). Exercitarea unui drept constituie clauza care inlatura caracterul ilicit al faptei in masura in care exercitarea are loc in limitele drepturilor adica nu trebuie sa fie abuziva RAPORTUL DE CAUZALITATE INTRE FAPTA ILICITA SI PREJUDICIU- reprezinta relatia si conexiunea existenta intre fapta ilicita si prejudiciu In raportul de cauzalitate se retine atat cauze necesara cat si conditiile ulterioare ce au dus la favorizarea producerii prejudiciului. Vinovatia: atitudinea psihologica a autorului fata de fata sa si consecintele ei Structura factorul volitiv = libertatea de a actiona daca libertatea e ingradita- lipseste vinovatia factorul intelectiv = gradul de cunoastere. Analiza lui presupune atat: gradul de dezvoltare al omenirii; gradul de cunoastere propriu al persoanelor
-

Formele vinovatiei In penal se distinge intre intentie si culpa. In civil nu se face distinctie pentru ca: autorul va raspunde delictual si pentru cea mai mica culpa obligatia de reparare a prejudiciului e integrala, indiferent de gradul vinei

Gradul vinei are interes in: cazul culpei comune a autorului si a victimei pentru stabilirea intinderii obligatiei de despagubire a autorului cazul existentei mai multor coautori, acestia raspund solitari, dar fata de victima insa, raportul dintre ei si suportarea prejudiciului se stabileste proportional cu gradul de vinovatie II. RASPUNDEREA PENTRU FAPTA ALTEI PERSOANE A. Raspunderea parintilor pentru fapta copiilor lor minori- conform art. 1000 alin 2, tatal si mama, dupa moartea barbatului, sunt raspunzatori de prejudiciul cauzat de copiii minori ce locuiesc cu ei Precizari in prezent mama si tata raspund in solidaritate, nu in subsidiar, ca urmare a principiului egalitatii in drepturi Fundament a.) b.) Raspunderea parintilor se justifica pe situatia de insolvabilitatea a minorului Raspunderea parintilor se fundamenteaza pe culpa acestora in modul cum si-au executat obligatiile

Art 1000 alin 2 instituie o tripla prezumtie: 1. In exercitarea indatoriilor ce le revin parintilor au existat carente

2. Raportul de cauzalitate intre neindeplinirea obligatiilor parintesti si indatoriile ce le revin parintilor si comiterea faptei ilicite
3.

Existenta culpei

Au existat mai multe opinii juridice privind temeiurile raspunderii judiciare

O1 = raspunderea parintilor de intemeieaza pe o culpa in supraveghere O2 = raspunderea se intemeieaza atat pe o culpa in supraveghere, cat si pe o culpa in educare O3 = raspunderea are la baza culpa in indeplinirea obligatiilor de supraveghere crestina si educare *Principiile se pot exonera de raspundere in temeiul art 1000 alin 5, doar dovedind ca desi nu si-au indeplinit obligatiile, prejudiciul s-ar fi produs, neputand impiedica faptul prejudicial. Domeniu de aplicare Textul are in vedere atat copiii din casatorie, cat si pe cei din afara ei sau copilul adoptat Nu are importanta daca adoptia e cu efecte depline sau restranse

Textul are in vedere parintii cu excluderea tutorilor, intituiti de ocrotire, sau persoane fizice carora li s-a incredintat copilul Conditii a). Conditii generale victima trebuie sa dovedeasca prejudiciul, fapta ilicita si raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu. NU TREBUIE SA DOVEDEASCA VINOVATIA (DISCERNAMANT). Odata facuta dovada se instituie o tripla prezumtie: fapta ilicita a parintilor care nu si-au indeplinit obligatiile cresterii si supravegherii educarii raportul de cauzalitate intre neindeplinirea de catre parinti a obligatiilor si fapta minorului culpa parintilor

b). Conditii speciale Copilul sa fie minor nu se instituie raspunderea parintilor daca minorul dobandeste capacitatea deplina de explicare ca efect al casatoriei si nici in cazul persoanei majore dar lipsite de discernamant ca efect al alienatiei si debilitatii mintale Copilul sa aiba locuinta la parinti intereseaza locuinta de drept nu cea de fapt

Raspunderea parintilor apare si cand minorul trebuie sa aiba locuinta la ei, dar de fapt locuieste la alta persoana Vor raspunde parintii atunci cand: Minorul fuge de acasa si savarseste o fapta ilicita Cand se afla temporar in vizita la rude si savarseste o fapta ilicita Cand e internat in spital Cand e internat intr-un centru de reeducare de unde fuge si comite o fapta ilicita

Nu raspund parintii: Daca sunt in puscarie, executand o pedeapsa privativa de libertate

Exonerarea de raspundere: In temeiul art 1000 alin 5, parintii se exonereaza de raspundere daca dovedesc ca n-au putut impiedica faptul prejudicial, ceea ce presupune: Dovada ca si-au indeplinit in mod corespunzator obligatiile O cauza straina exonerata de raspundere: forta majora, fapta victimei Lipsa discernamantului pe o perioada lunga

Efecte: Victima poate chema in judecata: Parintii in temeiul art 1000 alin 2 B. RASPUNDEREA INSTITUTORILOR SI ARTIZANILOR PENTRU FAPTA ELEVILOR SI UCENICILOR AFLATI SUB SUPRAVEGHEREA SA- potrivit art 1000 alin 4, institutorii si artizanii raspund pentru fapta ilicita a elevilor si ucenicilor cat timp se afla sub supravegherea lor. Potrivit art 1000 alin 5 ei se pot exonera de raspundere daca dovedesc ca n-au putut impiedica prejudiciul a.) Institutor = invatator potrivit codului civil Minorul in temeiul art 998-999 In solidaritate minorul si parintii in temeiul art 1003

Ulterior = profesor din invatamantul liceal si gimnazial, educatoriu, pedagogii din camine Nu se va angaja raspunderea inspectorului scolar, scolii, minsterului invatamantului b.) Artizanii = mestesugari care primesc ucenici pentru a-i califica profesional c.) d.) Ucenic = persoana care dobandeste o calificare profesionala Elev = persoana ce face parte dintr-o unitate de invatamant

ELEVII SI UCENICII TREBUIE SA FIE MINORI PENTRU CA: La data intrarii in vigoare a codului civil ucenic era un minor pana la 21 ani Nu se poate retine o raspundere mai grava fata de cea a parintilor

Fundament: Raspunderea institutorului si artizanului se angajeaza in baza unei triple prezumtii Obligativitatea de supraveghere a lor n-a fost indeplinita Conditii: a.) Raportul de cauzalitate intre neindeplinirea obligatiilor si fapta ilicita Conditii generale

Victima trebuie sa dovedeasca prejudiciul, fapta victimei, raportul de cauzalitate intre prejudiciu si fapta vitimei, culpa ucenicului Daca face aceasta dovada se declara automat tripla prezumtie

b.) -

Conditii speciale Ucenicul si elevul sa fie minori Fapta ilicita sa fie savarsita cat timp elevul lucrator se afla sub supravegherea mestesugarului

Daca fapta ilicita a fost savarsita de elev sau ucenic cat nu se afla sub supravegherea profesorului distingem 2 situatii: 1. Raspunderea se va angaja cat timp elevul nu era sub supraveghere din motive imputabile profesorului 2. Raspunderea nu se va angaja cat timp sustragerea de sub supraveghere se datoreaza elevului Efecte: Victima va putea sa traga la raspundere: Pe profesori si artizani pe temeiul art 1000 alin 4 Pe elevul ucenic art 998 999 Pe ambii art 1003

INSTITUTORUL SI ARTIZANII AU O ACTIUNE IN REGRES IMPOTRIVA ELEVULUI SI ARTIZANULUI RASPUNDEREA PARINTILOR SE VA ANGAJA NUMAI IN SUBSIDIAR ATUNCI CAND INSTITUTORII SI ARTIZANII DOVEDESC CA N-AU PUTUT IMPIEDICA FAPTUL PREJUDICIAT C. RASPUNDEREA COMITENTILOR PENTRU FAPTA PREPUSILOR- potrivit art 1000 alin 3 comitentii raspund pentru prejudiciul cauzat de prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat Deoarece art 1000 alin 5 nu-i cuprinde pe comitenti ei nu se pot exonera de raspundere dovedind ca n-au putut impiedica faptul prejudiciat

Domeniu de aplicare Raportul de prepusenie- accord de vointa in temeiul caruia o persoana fizica/juridica numeste comitentul incredintat unei persoane fizice prepus, o insarcinare in virtutea careia are dreptul de supraveghere direct, indrumare si control, iar prepusul obligat de a urma instructiunile primate IZVORUL RAPORTULUI DE PREPUSENIE 1. Contractul de munca

2. Medicii raspund pentru culpa proprie

3. Contractul de antegriza cand antreprenorul raspunde la autonomia sa. Din contractul de locatiune NU SE DA NASTERE UNUI RAPORT DE PREPUSENIE Fundamentarea raspunderii Comitentul raspunde in virtutea unei garantii Conditii a.) b.) Efecte: Victima poate actiona: - Pe comitent potrivit art 1000 alin 3 - Pe prepus - Pe amandoi Daca prepusii unor comitenti diferiti savarsesc o fapta ilicita, victima poate: a.) b.) Sa-i actioneze solidari pe prepusi Nu-i poate chema in solidaritate pe comitenti La data savarsirii faptei sa existe un raport de prepusenie dovada se face cu izvorul raportului Fapta sa fie savarsita in functiile incredintarii

Comitentul are dreptul de regres asupra prepusului. Contractele civile sunt instrumentele juridice prin care se realizeaza folosinta, conservarea sau circulatia bunurilor ori crearea de noi valori de intrebuintare. Partile determina conditiile in care se incheie, se executa si se stinge contractul. Legiuitorul intervine doar pentru a suplini tacerea partilor si pentru a umple lacunele contractului, ceea ce dispenseaza partile contractante sa hotarasca conventia lor in detaliu. Vanzarea-cumpararea este contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa-l plateasca. Este contractul civil in temeiul caruia opereaza trasmiterea dreptului de proprietate. Este un contract sinalagmatic (obligatii reciproce), cu titlu oneros, comutativ (obligatiile sunt cunoscute de la inceput), consensual si translativ de proprietate (exceptand sit in care ob contractului e un drept real asupra unui imobil tabular; cand vanz nu e propr, cand ob nu e individual determinat si e de gen; in cazul bunurilor viitoare, daca e stipulat un mom ulterior pt transferul dr de propr; in cazul cumpararii intr-o unitate cu autoservire; in cazul vanzarii cu plata in rate si rezerva proprietatii) Conditii de validitate: capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partilor, un ob determinat posibil si licit, o cauza valabila a obligatiilor Contractul e un contract sinalagmatic (bilateral) perfect, care da nastrere la obligatii reciproce si interdependente in sarcina celor doua parti, vanzatorul si cumparatorul, inca din momentul incheierii lui. Vanzatorul are obligatia de a preda bunul vandut, de a garanta pentru acesta si de a transmite proprietatea sau dreptul vandut. Cumparatorul are obligatia de a plati pretul, sa suporte cheltuielile vanzarii, sa preia bunul vandut.

Schimbul este contractul prin care fiecare dintre parti, denumite copermutanti, transmite sau se obliga sa transmita un bun pentru a dobandi un altul. Este contractul sinalagmatic prin care fiecare din copermutanti sau coschimbasi se obliga sa transmita celuilalt proprietatea unui lucru, altul decat banii. Este un contract consensual (materializat printr-un inscris probatoriu), translativ de proprietate, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ Fiecare parte este considerata vanzator pentru bunul pe care il instraineaza si cumparator pentru cel pe care il dobandeste. Schimbul lucrului altuia este nul absolut. Copermutantii trebuie sa garanteze fiecare pentru lucrul predat si sa contribuie la cheltuielile pentru incheiere. Clauzele obscure se vor interpreta conform normelor de drept comun, nu va beneficia nicio parte. Donatia Liberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in parte, in favoarea altei persoane. Donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, o parte, numita donator, dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celeilalte parti, numite donatar. Este un contract unilateral, solemn si cu titlu gratuit, irevocabil, translativ de proprietate. Conditii de validitate: capacitatea de a da si primi, consimtamantul valabil al partilor, un ob determinat, determinabil, posibil si licit, existent sau care poate exista in viitor, cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala (cauza proxima e cea de a-l gratifica de donatar) Cauze de revocare (exceptii): cauza de ingratitudine (tentativa de omor, fapte penale, refuzul de a furniza alimente in limita pretului bunului); neexecutarea obligatiei in cazul donatiei cu stipulatii sau sarcini. Obligatiile donatorului: a da dreptul, a preda bunul Obligatiile donatarului: obligatie morala de recunostinta, a indeplini sarcinile daca sunt prevazute Donatiile vor fii aduse ca aport la masa succesorala. Locatiunea este contractul prin care o parte, denumita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, denumite locatar, folosinta unui bun pentru o perioada, in schimbul unui pret denumit chirie. Locatiunea bunurilor imobile si mobile se numeste inchiriere, iar locatiunea bunurilor agricole poarta denumirea de arendare. Este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual, cu executare succesiva, creator de raporturi obligationale- nu translativ de proprietate. Conditii de validitate: capacitatea, obiectul contractului il reprezinta bunul inchiriat, chiria e pretul pe care il plateste locatarul pentru folosinta, durata- nu mai mult de 30 ani. Obligatiile locatorului: sa predea bunul, sa mentina bunul in stare corespunzatoare, sa asigure linistita si utila folosinta Obligatiile locatarului: sa ia in primire bunul, sa plateasca chiria in cuantumul si la termenul stabilit, sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta, sa restituie bunul la incetarea contractului. Locatarul poate sa incheie o sublocatiune, totala sau partiala, decat cu acordul scris al locatorului. Contractul de locatiune poate inceta prin: acordul de vointa al partilor, denuntare unilaterala, expirarea termenului, rezilierea contractului pentru neexecutare, pieirea lucrului, desfiintarea titlului locatorului si prin instrainarea intre vii a lucrului dat in locatiune. Inchirierea locuintei este un contract prin care o persoana, denumita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, numita chirias (locatar), folosinta totala sau partiala, pe o durata determinata, a unei locuinte, in schimbul unei sume de bani (chiria). Contractul de inchiriere e o variatie a contractului de locatiune si nu un contract distinct. Inchirierea se deosebeste de locatiune prin obiectul sau specific: locuinta Inchirierea locuintelor se face in temeiul contractului scris dintre proprietar si chirias. Partile: locatorul, care este titularul dreptului de proprietate privata sau publica asupra locuintei- va incheia direct contractul de inchiriere; locatarul/ chiriasul este titular de contract daca il incheie in scopul dobandirii dreptului de folosinta asupra locuintei. Dreptul de folosinta asupra locuintei si dependintelor se dobandeste derivat din dreptul locativ al titularului si catre alte persoane care vor locui impreuna cu acesta si vor fi mentionate in contract. In cazul parasirii locuintei de titular, inchirierea continua in cazul sotiei sau al sotului, daca au locuit impreuna; in cazul descendentilor sau al ascendentilor, daca au locuit impreuna; in cazul altor

persoane care au avut acelasi domiciliu si au fost inscrise in contract. In lipsa persoanelor care solicita locuinta, termenul inceteaza la 30 zile de la parasirea locuintei, de la inregistrarea decesului sau la 2 ani de nefolosire neintrerupta a locuintei. Obiectul contractului este folosinta locuintei inchiriate si pretul acestei folosinte (chiria). Contractul se incheie de regula pe o durata determinata. Locatorul are obligatia principala de a asigura chiriasului folosinta linistita si utila a locuintei in tot timpul locatiunii. Obligatia principala a chiriasului este plata chiriei, ca echivalent al folosintei locuintei, la care se adauga folosirea locuintei ca un bun proprietar, subinchirierea doar cu acordul scris al proprietarului, sa efectueze lucrari de intretinere, sa inlocuiasca lucruri deteriorate ca urmare a folosirii lor necorespunzatoare, sa asigure curatenia, sa predea locuinta in stare normala, sa plateasca cotele din cheltuielile de intretinere. Contractul de intretinere poate inceta prin: acordul de vointa al partilor, denuntare unilaterala, expirarea termenului, rezilierea contractului pentru neexecutarea obligatiilor sau savarsirea unor fapte culpabile de catre chirias, decesul sau parasirea locuintei, pieirea lucrului, desfiintarea titlului locatorului si prin instrainarea intre vii a lucrului dat in locatiune. Arendarea este contractul incheiat intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole, denumit arendator, si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o durata determinata si la un pret stabilit de parti. Contractul de arenda este sinalagmatic, comutativ- partile isi cunosc obligatiile, oneros, solemn, cu executare succesiva, naste un drept de creanta la obtinerea folosintei bunurilor, constituie titlu executoriu pentru plata arendei. Conditii de validitate: arendator poate fi proprietarul, uzufructuarul sau un alt detinator legal de bunuri agricole, arendas poate fi orice persoana fizica sau juridica, in afara de functionarii publici si salariatii din conducerile administrative ale regiunilor autonome cu profil agricol, care au in administrare terenuri agricole proprietate publica, persoanele sa isi dea consimtamantul. Obiectul contractului de arendare: bunurile agricole care pot fi arendate, arenda- contraprestatia. Cauza trebuie sa fie licita si morala, durata trebuie sa fie stabilita. Obligatiile arendatorului: sa predea toate bunurile arendate si in conditiile stabilite de lege, in stare corespunzatoare folosintei, sa execute toate reparatiile principale la constructiile si instalatiile agrozootehnice, sa plateaca impozitele si taxele, sa garanteze folosinta utila si linistita Obligatiile arendasului: sa intrebuinteze bunurile ca un bun proprietar, sa mentina potentialul productiv, sa foloseasca bunurile arendate conform destinatiei stabilite prin contract, inclusiv sa stranga recolta la locurile stabilite, sa plateasca arenda la termen, sa restituie bunurile arendate conform contractului, sa plateasca taxele pentru contractul de arendare, sa apere bunul arendat impotriva uzurparilor. Antrepriza este contractul in care una din parti, numita antreprenor se obliga ca, pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare, materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, in schimbul unui pret Contractul de antrepriza este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare succesiva si in principiu, intuitu personae (antreprenorul poate angaja fara acordul clientului subantreprenori si lucratori). Antreprenorul trebuie sa aiba intotdeauna capacitate deplina de exercitiu. Riscuri: antreprenorul e obligat sa il informeze pe beneficiar daca normala executare, folosirea si trainicia ei sunt primejduite din cauza materialelor puse la dispozitie de beneficiar, instructiunilor date de acesta, ivirii unor imprejurari pentru care antreprenorul nu e responsabil. In cazul in care beneficiarul nu ia masurile cerute, antreprenorul poate rezilia contractul sau poate continua pe riscul beneficiarlui. Daca anterior receptiei, lucrarea piere sau se deterioreaza din motive care nu depind de beneficiar, antreprenorul e dator sa o refaca pe cheltuiala sa. Daca e din cauza beneficiarului, acesta trebuie sa furnizeze din nou materialele necesare. Obligatiile beneficiarului: sa receptioneze si sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei integrala; sa plateasca pretul lucrarii odata cu receptia, daca nu cumva partile au convenit altfel. Antreprenorul este tinut sa ii dea socoteala beneficiarului in legatura cu stadiul lucrarii. Obligatiile antreprenorului: sa execute lucrarea comandata la termen si potrivit caracteristicilor stabilite prin contract; datoreaza garantie contra viciilor lucrarii si pentru calitatile convenite; sa predea lucrarea dupa terminare.

Beneficiarul poate rezilia contractul daca nu este respectat termenul convenit pentru receptia lucrarii, lucrarea nu se executa in modul convenit si sesizat, antreprenorul nu remediaza lipsurile, neexecutarea altor obligatii ce revin antreprenorului potrivit legii sau contractului. Mandatul este contractul prin care o parte, denumita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant. Mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Mandatul dintre doua persoane fizice se prezuma a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activitati profesionale se prezuma a fi cu titlu oneros. Mandatul este cu reprezentare sau fara reprezentare. Cel fara reprezentare este o forma a simulatiei prin interpunere de persoane. Contractul de mandat poate fi incheiat in forma scrisa, autentica ori sub semnatura privata, sau verbala. Acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de catre mandatar. Imputernicirea pentru reprezentare sau, daca este cazul, inscrisul care o constata se numeste procura. Pentru ca procura sa se transforme in contract de mandat, ea trebuie sa fie acceptata expres, in scris, de mandatar, sau sa fie pusa in practica, adica acceptata tacit. Tot ceea ce mandatarul a facut, in numele mandantului, inainte de a cunoaste sau de a fi putut cunoaste cauza de incetare a mandatului este socotit ca valabil facut in executarea acestuia, excluzand cazul in care mandatarul a fost de rea credinta, caz in care actele nu isi vor produce efecte. Daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza in trei ani de la incheierea lui. Mandatul incheiat in forma unui contract scris se dovedeste prin inscrisul constatator al contractului. Mandatul poate avea ca obiect principal numai incheierea actelor juridice. Mandatarul are nevoie de un mandat special pentru a incheia acte de dispozitie. Mandatarul nu poate face nimic in afara limitelor mandatului Obligatiile mandatarului: de a executa mandatul, de a da socoteala despre indeplinirea mandatului, de a da socoteala despre indeplinire chiar daca a fost substituit de alta persoana, de a conserva bunurile mandantului Obligatiile mandantului: sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare executarii mandatului, de a restitui cheltuielile pentru executarea mandatului, de a repara prejudiciul suferit de mandatar in executarea mandatului, daca nu este din vina acestuia, daca mandatul este cu titlu oneros are obligatia de a-l remunera pe mandatar Imprumutul de folosinta (comodatul) este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte arti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp. Contract: real, esentialmente gratuit, esentialmente unilateral, intuitu personae- in favoarea comodatarului Conditii de validitate: capacitatea partilor de a contracta, consimtamantul valabil, cauza valabila, licita si morala, obiect determinat, posibil si licit. Obligatiile comodatarului: sa se ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat ca un bun proprietar, sa foloseasca bunul conform destinatiei sale, sa restituie lucrul imprumutat la scadenta, sa suporte cheltuielile de folosinta Obligatiile comodantului: de restituire a cheltuielilor facute cu conservarea bunului, daca cunostea viciile ascunse este tinut sa repare prejudiciul suferit din aceasta cauza de comodatar, sa nu stanjeneasca sau sa il impiedice pe comodatar sa foloseasca bunul Contractul inceteaza prin executare, la restituirea bunului Depozitul este contractul prin care depozitarul primeste de la deponent un bun mobil cu obligatia de a-l pastra pentru o perioada de timp si de a-l restitui in natura Este un contract: numit, real, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, unilateral, daca depozitul este gratuit, sinalagmatic daca este remunerat, creator de obligatii, nu translativ de drepturi reale, intuitu persoane Feluri: Obisnuit (voluntar)- obligatiile depozitarului: de a pastra bunul primit in depozit, de a executa personal contractul de depozit, de a nu folosi bunul aflat in depozit, de a pastra secretul depozitului, de restituire a bunului depozitat; obligatiile deponentului: sa ramburseze depozitarului cheltuielile pe care acesta le-a facut pentru depozitarea bunului, sa-l despagubeasca ca urmare a pierderilor cauzate din cauza depozitarii bunului, daca depozitul e remunerat are obligatia de a plati, de a ridica bunul la termenul convenit. Necesar- sub constrangerea unei intamplari neprevazute care facea imposibila alegerea unui depozitar si intocmirea unui inscris Hotelier Neregulat- are ca obiect bunuri fungibile care vor fi restituite prin contravaloare

Sechestru- bunurile asupra carora planeaza o incertitudine sau un proces Contractul de societate este contractul prin care doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in cunostinta specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta. Fiecare asociat contribuie la pierderi si la beneficii, daca prin contract nu s-a stabilit altfel Conditii: consimtamantul partilor, aportul social, impartirea foloaselor si a pierderilor, obiect determinat si licit Clasificare dupa forma: simple, in participatie, in nume colectiv, in comandita simpla, cu raspundere limitata, pe actiuni, in comandita pe actiuni, cooperative, alte tipuri reglementate de lege Cea simpla este un contract civil, consensual, cu caracter lucrativ, comutativ, sinalagmatic, cu titlu oneros- sui generis, cu executare succesiva, intuitu persoane. Contractele aleatorii sunt contractele cu titlu oneros in care intinderea, uneori chiar existenta obligatiei pentru una sau ambele parti nu se cunosc in momentul incheierii si in care exista sanse de castig sau de pierdere pentru toate partile contractante Feluri: de asigurare, de renta viagera- prestatii periodice, de intretinere- prestatiile necesare pentru o anumita perioada, jocul- plata in cazul unui eveniment ce tine de noroc, forta, indemanare, inteligenta si prinsoareaplata in cazul celui care are dreptate asupra unui eveniment Tranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in faza executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealalta. Conditii: existenta unui drept litigios sau indoielnic, intentia partilor de a termina procesul inceput, existenta unor concesii reciproce Contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ si declarativ de drepturi Produce efecte extinctive, stingand procesul sau evitandu-l. Are efect numai intre parti. Caracterele juridice ale mostenirii Din definitia succesiunii- transmitere a patrimoniului unei persoane fizice decedate la una sau mai multe persoane in viata- rezulta particularitatile acestui mod de transmitere a drepturilor si obligatiilor 1. este o transmisiune pentru cauza de moarte- se produce numai ca efect al mortii, mortis causa, nu inter vivos. 2. este o transmisiune universala- obiectul transmisiunii succesorale este patrimoniul defunctului. Caracterul universal explica transmisiunea activului patrimoniului defunctului- drepturi si bunuri, cat a pasivului patrimonial- obligatii 3. este o transmisiune unitara- obiectul ei, se transmite la mostenitori dupa aceleasi norme juridice, fara a distinge dupa natura, provenienta sau originea bunurilor componente. Exceptii: sotul supravietuitor va mosteni in afara de partea sa si componentele gospodariei si darurile de nunta; daca defunctul cetatean roman a lasat bunuri in strainatate sau are bunuri in Romania, succesiunea pentru imobile va fi supusa legii locului unde sunt aflate, iar pentru mobile legii nationale de care apartinea defunctul; in cazul decesului salariatului, drepturile banesti se platesc sotului, copiilor si parintilor, iar in lipsa acestora se platesc celorlalti mostenitori; 4. transmisiunea este indivizibila- fiecare mostenitor trebuie sa accepte sau sa refuze toata partea sa din mostenire, nu poate accepta doar o parte din ea. Conditiile generale pentru venirea la mostenire 1. sa aiba capacitate succesorala- mostenitorul trebuie sa fie in viata la momentul deschiderii succesiuniidovedita prin actele de stare civila Capac succesorala e recunoscuta tuturor persoanelor care sunt in viata, fara discriminare Persoana disparuta are capac succesorala, la fel si cea conceputa, dar nenascuta, cu cond sa se nasca vie Nu au capac succesorala persoanele moarte la data deschiderii succesiunii 2. sa nu fie nedemna de a mosteni- sanctiune aplicata succesibilului nevrednic, care a savarsit acte de ostilitate fata de defunct sau de memoria sa, enumerate de lege, este o conditie negativa 3. sa aiba vocatie (chemare) succesorala legala sau testamentara la o mostenire legala, concreta- au vocatie rudele pana la gradul al IV-lea sau legatarii desemnati

Nedemnitatea succesorala Pentru a putea veni la mostenirea legala succesibilul capabil si cu vocatie trebuie sa nu fie nedemn sa mosteneasca Nedemnitatea este decaderea mostenitorului legal, care s-a facut vinovat fara de vinovat sau de memoria sa de fapte grave aratate limitativ de lege, din dreptul de a culege mostenirea acestuia. E o sanctiune civila, isi produce efectele numai in masura in care sunt constatate de o hotarare judecatoreasca penala. Sanctiunea isi produce efectele chiar daca defunctul il iarta pe nedemn. Se aplica numai autorului faptei, implica existenta discernamantului si a responsabilitatii penale a nedemnului in mom savarsirii. Cazuri: a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct, a facut in contra defunctului o acuzatie capitala, mostenitorul major care, stiind ca defunctul a fost omorat, nu a denuntat asta justitiei 1. atentatul la viata defunctului- sa fi omorat cu intentie sau sa fi incercat sa omoare, sa fi fost condamnat prin hot judec de acestea 2. acuzatia capitala calomnioasa- plangere, denunt, care daca ar fi fost adevarata ar fid us la condamnarea la moarte, acuzatie calomnioasa care sa rezulte dintr-o hot judec. Nu mai este valabila, deoarece sanctiunea era pentru intentia calomniatorului de a-si deschide calea spre succesiune prin condamnarea la moarte 3. nedenuntarea omorului defunctului- omisiunea ultragiaza memoria defunctului, succesibilul trebuie sa fi fost major, sa fi cunoscut omorul si sa nu il fii denuntat, iar nedenuntarea sa nu fie scuzabila (sunt scuzati descendentii, sotii, colateralii ucigasului) Constatare si efecte: nedemnitatea nu poate opera decat daca a fost constatata prin hot judec def, poate fi invocate de orice succesibil interesat, inclusiv de nedemn. Nedemnitatea produce efecte numai cu privire la succesiunea legala. In cazul descop nedemnitatii dupa intocmirea actului succesoral, nedemnul trebuie sa restituie bunurile Regulile devolutiunii legale Notiune- devolutiunea succesorala inseamna determinarea persoanelor chemate sa mosteneasca patrimoniul unei persoane fizice moarte sau declarate judecatoreste moarte. Devolutiunea succesorala e legala cand legea e cea ce stabileste persoanele, ordinea si cotele ce li se cuvin din mostenire, e testamentara cand se stabileste prin testament de persoana fizica. Devolutiunea legala are loc de cate ori defunctul nu a lasat testament. Poate exista cu cea testamentara, daca defunctul a dispus numai o parte din mostenire prin testament. Conditii: sa aiba capacitate succesorala, sa nu fie nedemna de a mosteni, sa aiba vocatie. Principiile generale ale devolutiunii legale: a. Principiul chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali (ai proximitatii claselor)clasa 1 a descendentilor in linie dreapta (copii, nepoti), clasa 2 a ascendentilor privilegiati si colateralilor privilegiati (parinti, frati, surori) pana la gradul IV inclusiv, clasa 3 a ascendentilor ordinari (bunici, strabunici), clasa 4 a colateralilor ordinary (unchi, matusi, veri) Proximitatea rudeniei se stabileste prin numarul generatiilor. Prezenta fie si a unui mostenitor dintr-o clasa le inlatura pe urmatoarele. b. Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii de aceeasi clasa- vocatia concreta la mostenire apartine rudelor celor mai apropiate in grad de defunct- cel mai apropiat prin sange e cel mai apropiat de bunuri. Exceptii: existenta clasei a 2`a mixte, in care parintii nu inlatura de la mostenire pe fratii sau surorile defunctului si descendentii acestora, ci vin in concurs conform cotelor stabilite de lege; reprezentarea succesorala c. Principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa si acelasi grad- mostenirea se imparte in parti egale pt ei. Exceptii: impartirea pe tulpini a mostenirii in cazul in care mostenitorii de acelasigrad vin la succesiune prin reprezentare si cazul fratilor si surorilor din casatorii diferite ale defunctului Reprezentarea succesorala: fictiune a legii, care are ca efect de a pune pe reprezentant in locul, gradul si in dreptul reprezentantului. Succesorii sunt chemati la mostenire in nume propriu. Pentru a putea invoca beneficiul reprezentarii, succesibilul trebuie: ca cel reprezentat sa fie decedat, locul celui reprezentat sa fie util, sa aibe capacitate succesorala, sa fie chemat la mostenire si sa nu fie nedemn. In cazul reprezentarii, mostenirea nu se face pe capete, ci pe tulpini.

Reprezentarea opereaza de drept si imperative, fara ca descendentii sa poata modifica regulile legale care o guverneaza. Si mostenitorii prin reprezentare dobandesc obligatii, nu doar drepturi, si ei au dreptul sa refuse succesiunea. Reguli speciale: Clasa 1 de mostenitori: descendentii Descendentii sunt copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta pana la infinit, indiferent de sex, daca sunt din aceeassi casatorie sau nu, daca sunt din afara casatoriei, dar filiatia lor a fost sabilita potrivit legii sau au fost adoptati Descendentii vin la mostenire in nume propriu, impartirea acesteia se face in mod egal intre ei, conform principiului egalitatii succesorale si al proximitatii gradului de rudenie, sau prin reprezentare, pe tulpini. Copiii pot veni la succesiune numai in nume propriu. Sotul supravietuitor are o cdota de din mostenire, restul revenind descendentilor. Clasa 2 de mostenitori: ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati In lipsa celor de clasa 1, sunt chemate la mostenire rudele din clasa 2. sunt privilegiati pentru ca ii inlatura de la mostenire pe cei ordinari. Cuprinde parintii, fratii, surorile si descendentii acestora. Acendentii privilegiati sunt parintii defunctului, vocatia lor e supusa conditiei sine qua non, mostenirea se va imparti in 2 parti, pt ei si pentru restul mostenitorilor. Daca traieste un sg parinte, el va primi , restul fiind impartit intre ceilalti mostenitori. Colateralii privilegiati sunt fratii si surorile si descendentii acestora, vor culege intreaga mostenire daca vcin singuri la mostenire, daca vin in concurs cu un parinte si daca vin in concurs cu ambii parinti. Partea lor se va imparti in mod egal intre frati si surori, urmasii lor venind la mostenire prin reprezentare, pe tulpini. Fratii consanguini iau parte in linia paterna, cei uterini in linia materna, iar cei buni in ambele linii. Colateralii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu, in timp ce descendentii lor pot veni si in nume propriu si prin reprezentare. Dreptul supravietuitorului la mostenire Vocatia succesorala a sotului mostenitor vine in concurs cu oricare din cele 4 clase de mostenitori, e intemeiata pe calitatea de sot. Sotul divortat pierde vocatia succesorala in mom hot irevocabile de divort. In cazul casatoriei putative sotul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei declarate nule sau anulata pastreaza pana la data cand hot instantei judec ramane definitive situatia unui sot dintr-o casatorie valabila. Sotul de bunacredinta din o casatorie nula are situatia juridical a unui sot divortat. Nulitatea casatoriei nu produce in privinta lui efecte retroactive. Daca sotul supravietuitor a fost de rea-credinta, el va fierde retroactive calitatea de sot si vocatia succesorala. Sotul supravietuitor are in mom deschiderii succesiunii o dubla calitate juridical: de proprietar devalmas al bunurilor si de succesibil. Catimea partii sale succesorala e in functie de clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs si nu depinde de nr de mostenitori, astfel: cand vine cu clasa 1, mosteneste , cand vine in concurs cu clasa 2, mosteneste 1/3, cand vine cu clasa 3 si 4, mosteneste . In lipsa vreunui mostenitor, mosteneste tot. daca 2 pers pretend a fi soti, mostenirea sde imparte in mod egal intre sotul din casatoria valabila sic el din cea nula. Stabilirea cotei sotului se face cu intaietate, el vine la mostenire numai in nume propriu. Sotul supravietuitor va msoteni in afara de partea sa, mobilele si ob din gospodarie, precum si darurile de nunta, exceptand cazul in care vine in concurs cu mostenitorii din clasa 1 sau in care acestea au o destinatie expresa prin testament. Bunurile casnice nu cuprind obiectele care au fost procurate in scop de investitie (bijuterii, tablouri). Dreptul de abitatie- sotul supravietuitor va avea in afara celorlalte drepturi succesorale, cel putin un an de la deschiderea succesiunii, drept de abitatie asupra casei in care a locuit. E un drept real, are ca obiect casa de locuit. E un drept temporar, strict personal, inalienabil, insesizabil si acordat cu titlu gratuit, nu va putea fi inchiriat sau cedat. Dureaza pana la iesirea din indiviziune, cel putin un an. El va inceta daca sotul supravietuitor se recasatoreste. Sotul nu e obligat sa plateasca chirie mostenitorului Dreptul statului asupra mostenirii vacante In lipsa de mostenitori legali sau testamentari, bunurile lasate de defunct trec in proprietatea statului.

Vocatia succesorala concreta a statului poate coexista cu drepturile legatarilor cu titlu particular si cu drepturile legatarilor cu titlu universal, in cazul in care acesta legate nu epuizeaza intreaga masa succesorala. Statul dobandeste succesiunea vacanta in calitate de mostenitor legal si nu in temeiul dreptului de suveranitate in virtutea caruia culege bunurile fara stapan aflate pe teritoriul sau. Pentru a cere mostenirea statul trebuie sa ceara eliberarea unui certificate de vacanta succesorala. Constatarea se poate face direct de instanta judec in lipsa certificatului de vacanta succesorala eliberat de notarul public. Certif. de vacanta succesorala si hot judec prin care se stabileste dreptul la succesiune al statului au un character declarative de drepturi, nu constitutive. Dupa eliberarea certif. sau a hot, cei care au pretentie la mostenire si au fost prejudiciati trebuie sa ceara in justitie anularea lor si stabilirea dxrepturilor, precum si un certificate de mostenitor. Statul raspunde de pasivul mostenirii dobandite numai in limita activului succesoral. Statul nu are nici drept de optiune succesorala, nu ii e aplicat termenul de 6 luni pentru exercitarea acestui drept. Certif. de vacanta succesorala e provba calitatii procesuale active si pasive a statului in procesele in care fie ar realiza activul succesoral, fie ar fi chemat sa raspunda de datoriile si sarcinile succesiunii. Devolutiunea succesorala testamentara- testamentul Testamentul pare sa fii aparut si in Egiptul Antic, si in Israel in timpul lui Moise, in Sparta si Atena, in timpul lui Solon, cat si la triburile germanice, insa a fost ridicat pe culmi legislative in Roma antica, unde se considera o dezonoare a muri fara testament. Ulpian definea testamentul ca fiind manifestarea in conformitate cu legea vointei noastre, pentru a avea tarie si dupa moarte. Constitutia romaniei din 1991 prevede expres in art 42 ca dreptul la mostenire este garantat. In majoritatea constitutiilor, dreptul la mostenire este consacrat in texte diferite de cel de proprietate. Codul civil, art 650, consacra principiul libertatii testamentare, dispunand ca succesiunea se defera sau prin lege sau dupa vointa omului, prin testament. Libertatea testamentara nu e absoluta, legea prevede unele ingradiri ale vointei testatorului, in scopul protejarii intereselor patrimoniale ale unor categorii de mostenitori legali. Art 802 defineste testamentul ca fiind un act revocabil prin care testatorul dispune pentru timpul incetarii sale din viata de tot sau parte din avututl sau. Testamentul e un act juridic unilateral, care contine manifestarea de vointa unilaterala a testatorului de a produce efecte juridice Testamentul e un act juridic personal si individual, care nu poate fi incheiat prin reprezentare sau cu incuviintarea ocrotitorului legal. Testamentul e un act juridic pentru cauza de moarte- mortis causa, intrucat efectele sale se produc numai la moastea testatorului Testamentul e un act juridic solemn, vointa testatorului trebuie manifestaa, sub sanctiunea nulitatii absolute in una din formele prevazute de lege. Testamentul e un act juridic esentialmente revocabil Obiectul principal al testamentului il constituie legatele, dispozitiile de ultima vointa ale testatorului privind trasnmiterea patrimoniului. Testamentul mai poate cuprinde si sarcini impuse legatarilor si mostenitorilor legali, numirea unui executor testamentar, exheredari- inlaturarea de la succesiune a unor mostenitori legali, recunoasterea de mama a unui copil neinregistrat in registrul de stare civila, recunoasterea de tata a copilului conceput si nascut in afara casatoriei (recunoastere e irevocabila); dispozitii cu privire la funeralii. Conditii de fond: capacitate la data intocmirii actului, consimtamant (fara vicii de consimtamant), obiect si cauza pt dispozitiile testamentare- ob determinat si licit, cauza reala licita si moral; Conditii de forma: forma scrisa, forma actului separate- obligatoriu unul pentru fiecare persoana Codul civil reglementeaza si alte testamente, denumite privilegiate, care se incheie in imprejurari exceptionale (in armata, in imprejurari de boala contagioasa, maritime) Testamentul olograf, autentic, mistic- secret. Alte forme: testamentul avand ca obiect sume de bani depuse la CEC, testamentul facut de un cetatean roman in strainatate Testamentul olograf Testamentul olograf nu este valabil decat cand este scris in tot, datat si semnat de mana testatorului. Nu poate fi facut prin mijlocirea unui intermediary sau mandatar. Prezinta mai multe avantaje, e accesibil oricui sties a scrie, poate fi facut oriunde si oricand nu necesita cheltuieli si mai ales asigura secretul dispozitiilor de ultima

vointa ale testatorului. In schimb, el are si inconvenientele inscrisului sub semnatura private, putand fi falsificat si sustras de cei interesati, daca nu a fost depus intr-un loc sigur. 3 cerinte cumulative: scrierea, datarea si semnarea de testator sunt conditii ad solemnitatea- pentru valabilitate. Scrierea- va fi astfel expresia libera si constienta a vointei testatorului. Poate fi scris pe orice suporta, poate fi facut si sub forma unei scrisori sau casti postale, fiind suficiet sa fie scris, datat si semnat. Nu poate fi dactilografiat sau scris de alta persoana. Data- prezinta importanta pentru a stabili daca testatorul a fost capabil sau nu sa semneze in mom intocmirii Semnatura- atesta ca dispozitiile reprezinta ultima sa vointa, ca emana de la el si are un character definitiv. Trebuie sa fie de mana, nu dactilografiata, prin punere de deget sau stampila. Putere doveditorare- mostenitorii legali pot sa recunoasca testamentul sau sal il nege. Instanta va cere o verificare de scripte pentru a stabili daca semnatura apartine decedatului. Testamentul autentic Este cel autentificat de un notar public. Poate fi folosit si de persoanele care nu pot scrie, nu stiu sa scrie sau sa citesca sau nu pot semna. Acesta nu poate ramane secret, insa se reduce posibilitatea falsificarii sau a viciilor de consimtamant. Acesta este mai greu de intocmit si este mai costisitor, iar lipsa unei formalitati il supune pericolului anularii. Testamentul se intocmeste in limba romana. Notarul public verifica si stabileste in prealabil identitatea testatorului. Nu este admisa reprezentarea testatorului, trebuie sa fie present personal la biroul notarial sau notarul la testator, in cazul imposibilitatii de deplasare. Pentru a lua consimtamantul testatorului, notarul public il va intreba pe acesta daca a inteles continutul acestuia si daca cele inscrise reprezinta vointa lui, dupa care testatorul va semna actul. In cazul in care testamentul nu a fost autentificat cu respectarea dispozitiilor legale, sanctiunea este nulitatea absoluta. Legatul Legatul este dispozitia (actul juridic) prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care la decesul sau vor prii intregul patrimoniu, o fractiune din patrimoniu sau anumite bunuri determinate. Este un act juridic unilateral, oe care o persoana o face pentru cauza de moarte si va produce efecte numai dupa aceasta. 3 conditii: act scris si valid in care sa fie cuprins legatul, testatorul sa indice in testament in mod prcis persoana, determinate si determinabila si modul deschiderii succesiunii, testatorul sa determine lucrul legal. Clasificare: dupa modalitati: legatul pur si simplu- neafectat de vreo modalitate, isi produce efectele la moastea testatorului, data la care legatarul dobandeste si isi exercita drepturile; legatul cu termen- depinde de indeplinirea unui eveniment viitor; legatul suc conditie- depinde de un eveniment viitor si nesigur; legatul cu sarcina- oblige pe legatar sa faca sau sa nu faca ceva. Dupa obiect: legatul universal- pt toata mostenirea; legatul cu titlu universal- cota parte din mostenire; legatul cu titlu particular- asupra unor bunuri succesorale singurale, determinate sau determinabile; Ineficacitatea legatelor Cauze: 4 categorii: nulitatea, revocarea, caducitatea si reductiunea legatelor Revocarea si caducitatea se deoseesc de nulitate si rteductiune prin aceea ca motivele de revocare si de caducitate sunt posterioare intocmirii testamentului, pe cand celelalte sunt anterioare sau concomitente. Revocarea isi are cauza in vointa testatorului, pe cand caducitatea isi are originea in cauze straine de vointa testatorului. Nulitatea- intervine ca o consecinta a incalcarii dispozitiilor legale prin care se stabilesc conditiile de fond si forma, lipsind dispozitia testamentara de efectele pentru care a fost facuta de testator. Pot fi: viciile de consimtamant, cauza sau obiectul ilicite sau imorale, lipsa capacitatii de a dispune a testatorului sau cauze de nulitate specifice legatelor- nerespectarea interdictie legatului conjunctiv, testarea bunului altuia cu credinta ca este al testatorului. Dupa moartea testatorului nulitatea legatului poate fi acoperita prin confirmarea, ratificarea sau executarea voluntara a legatului facuta in cunostinta cauzei de nulitate. Revocarea- cauza de ineficacitate pentru motive ulterioare. Poate fi totala, cand priveste tot testamentul sau partiala, cand priveste doar legatul sau unele legate. Revocarea legatelor poate fi voluntara, cand e manifestare

vointei testatorului sau judecatoreasca. Cand e pronuntata de instanta ca o sanctiune pentru fapte culpabile ale legatarului fata de testator sau de memoria lui Revocarea voluntara a legatelor: revocarea voluntara expresa, revocarea voluntara tacita (acte incompatibile cu cele precedente) Caducitatea- imposibilitatea de executare a legatului, nascut valabil si nerevocat, din cauze ulterioare intocmirii testamentului sau din cauza renuntarii legatarului la legat dupa deschiderea succesiunii. Efect retroactive. 4 cazuri: predecesul legatarului, incapacitatea legatarului de a primi legatul, neacceptarea legatului de legatar, pieirea in intregime a obiectului legatului in timpul vietii testatorului. Dezmostenirea- exheredarea Este dispozitia de ultima vointa a testatorului prin care acesta inlatura de la mostenire unul sau mai multi mostenitori legali, rude sau sot supravietuitor. Testatorul nu poate exercita nelimitat acest drept, legea pune o stavila instituind institutia rezervei succesorala, in scopul protejarii apropiatilor. Rezerva succesorala este o parte a mostenirii de care testatorul nu poate dispune sau daca a dispus, actul acela este ineficare fata de dispozitia legii. Dreptul testatorului de a-i dezmosteni pe mostenitorii rezervatari e limitat numai asupra partii din mostenire care exceed rezerva, numita cotitate disponibila. Exheredarea mostenitorului legal, rezervatar sau nerezervatar, conduce la pierderea vocatiei concrete la mostenire si nu a titlului de mostenitor. Feluri: directarezulta dintr-o declaratie de vointa expresa; indirecta- rezulta din instituirea unuia sau mai multor legatari care urmeaza sa culeaga mostenirea, respective cotitatea disponibila. Din instituirea de legatari, mostenitorii legali nerezervatari pot fi dezmosteniti total, iar cei rezervatari in limita cotitatii disponibile; cu tilu de sanctiune, dupa modul in care testatorul isi manifesta vointa de exheredare. Rezerva succesorala Legea margineste in unele cazuri dreptul proprietarului de a dispune cu titlu gratuity, distingand intre cazul in care acesta nu lasa la moartea lui descendenti sau ascendenti privilegiata- tata si mama de cazul in care nu lasa asemenea rude in viata. In primul caz proprietarul poate dispuse prin acte cu titlu gratuity de toata averea sa, in cel de0al doilea numai de o parte din ea, liberalitatea fiind limitata prin instituirea rezervei. Unii mostenitori (parintii si sotul) aui dreptul la o parte din mostenire chiar si impotriva vointei defunctului. Cealalta parte se numeste cotitate disponibila- poate dispune de ea cum vrea. Rezerva se intemeieaza pe o ratiune de moralitate si echitate, nu e admisibil ca un parinte sa-si dezmosteneasca copilul, ca copilul sa nu lase nimic parintilor, ca un sot s ail lase fara sprijin pe celalalt, dispunand de toate bunurile sale in favoarea altor persoane. Atribuirea rezervei ve independenta de vointa proprietarului, e transmisa ab intestate mostenitorilor desemnati de lege. Caractere juridice: rezerva e partea mostenirii atribuita imperativ mostenitorilor rezervatari. Ei i se adauga si donatiile facute in timpul vietii, categoriile de mostenitori si cuantumul rezervei sunt stabilite de lege; rezerva e indisponibila pentru cel care lasa mostenirea; Rezerva descendentilor (copiii, urmasii in linie dreapta la nesfarsit) + rezerva ascendentilor privilegiati (parinti) + rezerva sotului supravietuitor Reductiunea liberalitatilor excessive Sanctiunea depasirii limitei prevazute de lege pentru a dispune cu titlu gratuity e reductiunea liberalitatii si nu nulitatea actului de liberalitate. Liberalitatile vor fi lipsite de eficacitate daca aduc atingere rezervei, fiind reduse in limitele cotitatii disponibile. Dreptul de a invoca reductiunea apartine mostenitorilor rezervatari si a persoanelor care le infatiseaza drepturile. Dreptul de a cere reductiunea se naste o data cu nasterea dreptului la rezerva, in momentul deschiderii succesiunii. Cai de exercitare e dreptului la reductiune: pe cale extrajudiciaea, prin buna invoiala, daca legatul, persoanele gratificate si mostenitorul rezervatar se inteleg; pe cale judecatoreasca, daca partile nu cad de accord Actiunea in reductiune e o actiune patrimoniala personala care nu confera rezervatarului reclamant dreptul de a urmari bunul la un tert subdobanditor caruia donatorul i l-a transmis in timp. Trebuie introdusa in termen de 3 ani de la deschiderea succesiunii sau de la data luarii la cunostinta. 3 reguli legate de ordinea reductiunii liberalitatilor excessive: legatele se reduc inaintea donatiilor; toate legatele se reduc simultan, proportional cu valoarea fiecaruia; donatiile se reduc succesiv, in ordine cronologica,

incepand cu cea mai noua. Efecte: daca ea priveste un legat, are ca efect caducitatea legatului. In cazul donatiilor, reductiunea are ca efect rezolutiunea totala sau partiala a liberalitatii. Raportul donatiilor Operatiunea prin care anumiti succesori ai defunctului, cand vin la mostenire, readuc la masa succesorala, donatiile primate de la defunct, in afara de cazul in care acesta a dispus scutirea de raport. Ea asigura egalitatea intre descendenti, precum si dintre ei si sotul supravietuitor. Donatarii au anumite avantaje: pastreaza fructele bunurilor, aleg intre venirea la succesiune si pastrarea donatiei, pot face raport prin echgivalent si pastra bunurile primate cu acest titlu. Raportul donatiilor implica o readucere efectiva a bunurilor donate, raportul donatiilor priveste numai donatiile facute farta scutire de raport, finalitatea raportului donatiilor e asigurarea egalitatii intre anumite categorii de mostenitori. Conditiile oligatiei de raport: sa fie chemati la mostenire doi sau mai multi mostenitori cu vocatie legala in calitate de descendenti ai defunctuului sau de sot supravietuitor, acesta din urma numai daca ine ni concurs cu descendentii; succesorul obligat la raport sa fi acceptat succesiunea; mostenitorul legal sa aia siu calitatea de donator; donatia sa nu fi fost facuta cu scutire de raport. Persoanele care pot cere raportul: descendenti, sot supravietuitor, dar nu creditorii succesiunii. Donatiile supuse: toate: renuntarea defunctului la un drept, iertarea de datorie. Modul de efectuare: in natura si in echivalentpropriu-zis/ echivalent valoric. Luarea mai putin: prin preluare, imputatie si in bani Optiunea succesorala Nimeni nu poate fi gratificat fara voia sa Nimeni nu e obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine. Toti mostenitorii sunt voluntari. Mostenitorul isi poate consolida titlul prin acceptare sau il poate desfiinta retroactiv prin renuntare. Subiecte: orice persoana cu vocatie succesorala, toti mostenitorii legali, legatarii. Actul de optiune succesorala: acceptare/ renuntare. Prin renuntare va deveni strain de succesiune si nu va beneficia de activul si pasivul succesoral. Act juridic unilateral care reprezinta vointa unei singure persoane, act juridic voluntar care da expresie libertatii de alegere a succesibilului, act juridic indivizibil, irevocabil, care nu poate fi afdectat de termen sau conditie- modalitati. Conditii de validitate- manifestarea unei vointe lipsite de vicii, sa emane de la o persoana capabila. Prescriptie: 6 luni de la deschiderea succesiunii, susceptibil de intrerupere, suspendare si repunere in termen. Acceptarea mostenirii Faptul juridic unilateral prin care succesibilul isi insuseste, isi apropie in mod definitv mostenirea, transmisa in mod provizoriu de la deschiderea acesteia, consolidandu-si neconditionat titlul de mostenitor Acceptarea pura si simpla voluntara- rezulta dintr-un act juridic unilateral si consensual al succesibilului Expresa- rezulta din faptul ca succesibilul isi insuseste calitatera printr-un inscris authentic sau sub semnatura private Tacita- rezulta dintr-un act sau fapt juridic unilateral, pe care succesibilul nu-l putea savarsi decat in calitatea sa de erede, din care rezulta neindoielnic intentia sa de a accepta succesiunea. Rezulta din intentie mai mult decat din felul actului sau faptului juridic. Acceptarea pura si simpla fortata- exceptie de la caracterul voluntary si reprezinta o pedeapsa civila pentru savarsirea unor delicate civile, sustragerea sau nedeclararea la inventar a unor bunuri in scopul de a si le insusi. Trebuie sa existe un element material, constand in sustragerea sau dosirea, omisiunea bunurilor la succesiune, trebuie sa existe intentia frauduloasa, dosirea sa aibe ca obiect bunuri succesorale, sa fie savarsite de un mostenitor Efecte ale acceptarii pure si simple: consolidarea titlului de mostenitor, efect retroactive Efecte ale acceptarii fortate: sanctiuni: pedeapsa civila- lipsirea de partea sa, decaderea din facultatea de a renunta la mostenire sau de a o accepta sub beneficiu de inventar. Renuntarea la mostenire Actul juridic unilateral, expres si solemn prin care succesibilul declara categoric in fata notarului ca nu isi insuseste titlul de mostenitor. Succesibilul desfiinteaza retroactive vocatia sa succesorala, devenind strain de mostenire. Neacceptarea succesiunii in termen nu constituie renuntare tacita, ci are drept consecinta stingerea titlului de mostenitor. Nimeni nu e presupus a renunta la dreptul sau. De obicei se renunta daca mostenirea e

insolvabila sau doreste sa pastreze donatia pentru care trebuie sa faca raport. Renuntarea poate fi facuta dupa deschiderea succesiunii, cand apare dreptul la optiune. E valabila daca mostenirea nu a fost acceptata anterior expres sau tacit. Este indivizibila, e impersonala si cu titlu gratuit. Trebuie facuta la notar in forma unei declaratii scrise, semnate de renuntator. Efectele renuntarii se produc erga omnes daca declaratie de renuntare a fost inscrisa asa cum prevede legerea in registrul special de renuntari. Se pierde partea din mostenire, care va reveni mostenitorilor subsecventi acceptanti. Renuntarea e irevocabila, daca nu: a expirat termenul de optiune succesorala, daca succesiunea nu a fost acceptata intre timp de alt succesibil. Retractarea renuntarii nu face sa renasca dreptul de optiune succesorala, constituie o acceptare pura si simpla a succesiunii. Transmisiunea mostenirii- activ si pasiv Mostenirea este transmisiunea patrimoniului unei persoane fizice decedate uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice in fiinta Transmisiunea cuprinde atat activul (drepturi, fructe) cat si pasivul succesoral (obligatii, datorii), care nu sunt viagere. Transmiterea activului- in mom decesului, poate fi universala, cu titlu universal- tot sau cu titlu particularbunuri determinate. Are ca obiect patrimoniul, titularii sunt mostenitorii cu vocatie universala. Drepturile se transmit in stare de indiviziune, sub forma de cote-parti, prin partaj. Transmiterea pasivului- datoriile si sarcinile succesiunii, revin numai succesorilor acceptanti, daca testatorul a impus expres, daca exista un imobil ipotecat pentru a-l salva. La divizarea intre mostenitori se au in vederea partile ereditare calculate cu excluderea din active a bunurilor gospodariei. Statul care culege mostenirea vacanta raspunde pentru pasiv in limita activului. Certificatul de mostenitor Notarul public intocmeste in termen de 20 zile de la finalizarea procedurii succesorale certificatul de mostenitor. Se intocmeste pe baza incheierii finale, reprezentand o sinteaza a activitatii succesorale notariale si se intemeieaza pe acordul de vointa al partilor. E un inscris official, authentic, constatator al calitatii de mostenitor. Este un instrument probator, va cuprinde date privind deunctul, bunurile ramase si mostenitorii. Sunt enumerate mostenitorii acceptanti, cu specificarea datei si a cotei-parti. Sunt mentionati si cei care renunta la succesiune, cu data si numarul declaratiei de renuntare. Se mentioneaza suma ca taxa succesorala si modalitatea platii. Este un mijloc de insezinare si probator, nu confera ci constata o calitate. Poate fi anular pentru vicii de consimtamant sau incapacitate, la cererea unuia din mostenitori. Nu constituie dovada dreptului de proprietate a defunctului. Cei prezenti nu pot folosi actiunea in anulare impotriva certificatului, rodul acordului lor de vointa. Petitia de ereditate In cazul in care patrimoniul succesoral e stapanit de persoane straine ale caror drepturi sunt contestate, adevaratul mostenitor are la indemana pentru a intra in posesia mostenirii actiunea numita petitia de ereditate. E o actiune prin care un successor cere instantei judecatoresti recunoasterea titlului sau de mostenitor si obligarea detinatorului la restituirea bunurilor succesorale. Paratul e persoana care se pretinde successor si astfel poseda bunurile succesorale. Daca acesta detine bunurile cu alt titlu, reclamantul va trebui sa-si dovedeasca calitatea de mostenitor pentru a avea legitimare procesuala active. Petitia de ereditate presupune ca titlul de successor e in discutie, fiecare din partile la proces pretinzand ca are drept la bunurile succesorale litigioase in temeiul unei transmisiuni succesorale facute in folosul sau. E o actiune reala care are ca scop sa deposedeze pe mostenitorul apparent de patrimonial succesoral pe care il detine. Prescriptie- 3 ani de la data cand paratul a facut acte de successor, care contesta drepturile adevaratului successor. Daca reclamantul isi dov calitatea de mostenitor, paratul va trebui sa inapoieze bunurile. Actul incheiat cu un mostenitor apparent nu va fii desfiintat daca tertul dobanditor a fost de buna-credinta, instrainarea e cu titlu particular si oneros, sa fi existat o eroare in legatura cu calitatea de mostenitor a celui care a instrainat imobilul. Partajul de ascendent Partajul succesoral