Cyberbullyingul

Cyberbullyingul reprezintă oice acțiune de hărțuire pe internet, care afectează negativ o

persoană sau un grup.
Spre deosebire de alte forme de bullying, cel din mediul online are de multe ori un caracter
anonim, care face ca impactul său negativ să fie uriaș. Mesajele de cyberbullying pot invada
viața intimă, prin dispozitivele care ne însoțesc – telefon, tabletă, laptop. În situațiile clasice de
bullying, comportamentele de hărțuire se întâmplă față în față, iar victima știe cine este
agresorul.
La rândul lor, protejați de anonimat, copiii agresori nu au ocazia să vadă imediat suferința pe
care comportamentul lor îl produce în viața celorlalți copii – copiii victimă. Acest lucru face ca
hărțuirea să se producă în afara empatiei, a regretului și a compasiunii pe care adeseori copiii le
simt atunci când își dau seama că și-au rănit un coleg.
Nici copiii „martori”, care asistă la un comportament de cyberbullying, nu vor considera
neapărat că fac ceva rău sau că devin parte a problemei, atunci când printr-un banal “like” sau
“share” contribuie la un mesaj de hărțuire.
Cât despre copiii victime, aceștia trăiesc un sentiment intens de însingurare, teamă, tristețe,
uneori disperare ce vine din neputința de a ieși din această situație.
Ultimele studii in domeniu au arătat ca cyberbullyingul este direct corelat cu tulburări de
sănătate mentală în rândul copiilor.
Daca ne referim specific la copiii victime, ne putem aștepta la:
 depresii sau tulburări de anxietate - sentimente acute de tristețe, însingurare, teamă și
îngrijorare;
 dificultăți de somn și alimentație - somn puțin și agitat, dificultăți de trezire dimineața,
înainte de a pleca la școală; pierderea poftei de mâncare sau dimpotrivă, tulburări de
alimentație;
  pierderea interesului față de activitățile preferate (joacă, citit, plimbări, ieșiri cu
prietenii);
 probleme de sănătate (dureri de cap, febră, greață, dureri de stomac);
 scăderea nejustificată a rezultatelor școlare, alături de absenteism sau chiar refuzul de
a merge la școală
Consecințele manifestării cyberbullying-ului pot fi încadrate în:
 Efecte la nivel social:
- diminuarea dorinței de a comunica și socializa, atât în mediul online, cât și în viața reală,
motiv pentru care unele victime aleg să se izoleze de societate;
- comportament necorespunzător în societate, victimele putând acționa agresiv sau
prezenta complexe a căror manifestare impiedică socializarea;
- absenteismul – copiii sau adolescenții agresați în mediul virtual refuză să meargă la școală
pentru a evita întâlnirea cu unii colegi, care au vizualizat sau citit mesajele denigrante
distribuite pe internet de agresor.
 Efecte la nivel emoțional:
- comportament agresiv sau depresie, cauzate de reacțiile celor din jur la postările
agresorului cu privire la victimă;
- frică și anxietate, determinată de impresia victimei că este urmărită permanent de
agresor sau că urmează un nou atac la adresa sa;
- îmbufnare – adolescentul este mereu nemulțumit și supărat, refuzând să participe la
activități de grup sau cu caracter social.
 Efecte la nivel fizic:
- rănirea fizică pricinuită de agresorul cu care victima s-a întâlnit ulterior față în față;
- sinuciderea – în anumite cazuri extreme, victima, izolată și refuzând să ceară ajutor din
exterior, recurge la a-și lua viața, fie din convingerea că este singura modalitate de a opri
agresorul, fie pentru că nu mai poate să îndure tratamentul abuziv al agresorului sau reacțiile
celor din jur.
 Băieții, în special adolescenți, sunt mai expuși la imagini sexuale online, în timp ce fetele
adolescente sunt mai expuse la mesaje răutăcioase sau dăunătoare online. Totuși, fetele sunt
mai predispuse să fie supărate de riscurile pe care le experimentează.
Cel mai bine ar fi să se utilizeze o abordare pacifistă atunci când se vorbește cu copilul
despre această problemă, spunându-i povești care s-au întâmplat altor persoane - prietenilor sau
copiilor lor. Nu trebuie uitat să îi spunem și cum au reușit să rezolve acea problemă. Folosind
aceste povești ca o analogie cu ceea ce bănuim că i s-ar putea întâmpla celui mic. Copiilor nu le
este ușor atunci când încearcă să povestească o experiență neplăcută, dar astfel le putem ușura
situația. Ei se pot „deschide” mai mult, deoarece acest tip de conversație îi poate face să simtă că
nu sunt singuri în fața acelor probleme și îi facem astfel să înțeleagă că suntem acolo pentru a-i
sprijini.

Metode prin care poate fi evitată hărțuirea virtuală și primii pași pentru a
rezolva această problemă:

 Copiii trebuie încurajați să ceară urgent ajutorul unui adult, fie că este vorba de părinte
sau profesor, încă de la cel mai mic semn de cyberbullying

 Ignorarea copilului care tachinează – să se comporte că și cum celălalt este invizibil și să

acționeze ca și cum nimic nu i s-ar fi întâmplat.

 Monitorizarea atentă a activității online a copilului în momentul în care observi un

comportament suspect. Orice semn care indică modificări ale stării psihologice cum ar fi
depresia, anxietatea socială, izolarea, stimă de sine scăzută, reacții negative și stres în
privința utilizării dispozitivelor ar trebui verificat.

 În cazul în care a fost victima unui cyberbullying, victima trebuie să salveze dovadă în
cazul unei confruntări cu agresorul.

 De asemenea este indicat să blocheze agresorul pe rețelele de socializare, să schimbe

parolele sau chiar numărul de telefon.

 Explică-i celui mic că tehnologia de azi permite autorităților identificarea celui care se
folosește de astfel de practici iar acesta poate fi tras la răspundere pentru faptele lui
  Învață-l să nu răspundă cu aceeași moneda și să nu încerce să-și facă dreptate cu
ajutorul altor copii sau a unei găști.

 Daca observi un caz de cyberbullying, ia atitudine! Victima are nevoie de aliați iar uneori
este de ajutor chiar și o simplă susținere a celui atacat.

Ca părinte este dificil de știut când este cazul sa intervii atunci când propriul copil este
implicat într-un astfel de proces de hârțuire virtuală, indiferent de ipostaza in care se afla, de
victima sau de agresor. Și dacă părinții noștri se confruntau cu aceeași dilemă, dar la un alt
nivel, cu ani in urma, pentru noi, părinții secolului al XXI-lea, provocarea este dublă, având in
vedere că majoritatea copiilor utilizează tehnologia avansată adesea mult mai mult decât o
facem noi, adulții și în cu totul alte scopuri decât cele cu care suntem noi obișnuiți. Concret,
majoritatea copiilor folosesc tehnologia pentru a juca tot felul de jocuri și pentru a socializa
virtual prin intermediul rețelelor de socializare de pe internet. Daca s-ar face o statistică a
prezenței copiilor pe diverse rețele de socializare s-ar putea constata cu ușurință faptul că
foarte mulți dintre ei sunt practic non-stop conectați de pe telefoanele mobile la aceste rețele
de socializare. A trimite un mail sau un sms au devenit deja ceva de modă veche pentru acești
copii pentru care adesea viața pare să se desfășoare mai degrabă online decât offline.

Grupul de acțiune antibullying/ cyberbullying are următoarele atribuții:

a) aplică legislația în vigoare cu privire la prevenirea, identificarea și raportarea situațiilor de

violență asupra copilului și de violență în familie și propune conducerii unității de învățământ
sesizarea autorităților competente în cazul comiterii unor acte de violență psihologică - bullying
sau a altor acte de violență gravă comise în unitatea de învățământ;

b) întocmește și implementează planul antibullying al unității de învățământ;

c) întocmește codul antibullying al școlii, care, pe lângă aspectele normative și descrierea

valorilor de respect, toleranță, curaj și grijă, asumate și revendicate de școală, va include și
măsurile educative ori disciplinare ce pot fi aplicate în situațiile de bullying și responsabilitățile
elevilor, ale cadrelor didactice și ale părinților;

d) primește sesizări, în scris ori verbale, din partea cadrelor didactice, a elevilor, părinților sau a
personalului auxiliar cu privire la situațiile de bullying identificate și procedează imediat la
investigarea lor, astfel încât procesul de evaluare și stabilire a gravității faptelor să nu dureze
mai mult de 48 de ore;

e) colaborează cu învățătorii și profesorii diriginți pentru soluționarea problemelor raportate și

adoptarea măsurilor adecvate protecției victimei și corectării comportamentelor de bullying ale
autorului;

f) asigură protecția elevilor care au raportat situațiile de bullying /cyberbullying împotriva

oricărei forme de discriminare ori răzbunare din partea elevilor ori a cadrelor didactice;

g) aplică în activitatea sa formularele, chestionarele, recomandările, regulile de investigație,

intervenție și monitorizare a cazurilor de bullying/cyberbullying din ghidurile specifice întocmite
de Ministerul Educației și Cercetării;

h) realizează materiale de informare și le distribuie, direct ori online, atât elevilor și cadrelor
didactice, cât și părinților și membrilor personalului nedidactic;

i) ia legătura cu familiile victimelor și ale autorilor, în vederea gestionării situațiilor de bullying,

actelor de bullying/ cyberbullying;

j) derulează programe de informare cu elevii, părinții și cadrele didactice, prin colaborare cu

comisiile pentru prevenirea și eliminarea violenței, cu alte structuri interne ale școlii ori cu
specialiști ai organizațiilor neguvernamentale, pentru cunoașterea caracteristicilor fenomenului
de bullying și a riscurilor la care sunt supuși elevii, pentru încurajarea implicării lor în
promovarea și respectarea codului antibullying al școlii, precum și pentru prezentarea rolului
grupului de acțiune antibullying;

k) organizează și coordonează, cu sprijinul cadrelor didactice și al reprezentanților elevilor și

părinților, sistemul de raportare al școlii cu privire la actele de bullying între elevi, cu
respectarea principiilor anonimității și al confidențialității;

l) anual, evaluează, cu participarea elevilor, dimensiunea fenomenului de bullying în școală și

eficiența intervențiilor grupului de acțiune antibullying;

m) participă la evaluarea și îmbunătățirea climatului școlar, la promovarea valorilor școlii și la

organizarea de acțiuni în vederea creșterii gradului de coeziune între elevi și a comunicării
pozitive între aceștia și cadrele didactice;

n) colaborează cu responsabilul pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare, în

vederea organizării de activități extrașcolare, dezbateri ori evenimente speciale de
conștientizare a problematicii bullyingului/cyberbullyingului, în cadrul școlii ori în comunitate,
atât pentru elevi, cât și pentru întreg personalul didactic ori nedidactic al școlii;

o) organizează în școli sesiuni de informare/dezbatere cu privire la responsabilitățile parentale

în reducerea situațiilor de bullying;

p) pregătește și coordonează elevii numiți de către consiliile școlare ca „ambasadori

antibullying“;
q) participă la întâlniri cu alte grupuri de acțiune antibullying/ cyberbullying, la evenimente și
campanii organizate în acest domeniu și utilizează resursele online avizate de Ministerul
Educației și Cercetării (cum ar fi portalul www.scolifarabullying.ro și www.oradenet.ro);

r) îndeplinește orice altă activitate antibullying/ cyberbullying cerută de conducere ori de

consiliul de administrație al unității școlare.