VI Noi glasul ridicarăm în Noi stam cântând în noapte cântece senine în turnul fermecat Chemând uitarea sfântă în Ce-și nalță fruntea sură din tragicul palat. negrile ruine, Iar viersurile noastre, Bătând din aripi grele, trecu ciudate și streine, grozava noapte, Deși voiau să râdă, Plutind demoniacă2 în plângeau un vechi păcat. valuri lungi de șoapte, Iar jos, zăcând în umbră, Stam singuri, și cum cerul stau roze la picioare. greoi și-ntunecat Părea o carte veche cu taine Păunii sub arcade, visând, sibiline, plângeau în somn,
Prof. Haiduc Valentina
REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DAT Și rozele păliră ca albele (Stefan Petică, Moartea fecioare visurilor – XIV) Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn. 1 sibilin – profetic, enigmatic; în Antichitate, sibilă – femeie înzestrată cu darul profeției 2 demoniac – demonic
Formulează răspunsul la fiecare dintre următoarele
cerințe cu privire la text: 1. Numeste câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: singuri si chemând. 3. Construieste un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului noapte. 4. Precizează tema si un motiv literar identificate în textul dat. 5. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din a doua strofă. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă a textului dat, prin evidențierea relației dintre ideea poetică si mijloacele artistice.
Prof. Haiduc Valentina
REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DAT II Citește următorul text: Când să fi fost ziua aceea care îmi vine în minte mereu? Câți ani să fi avut? Optsprezece?Nouăsprezece? Era în orice caz într-o după-amiază de sfârsit de vară sau început de septembrie, sau poate că nu era, dar astfel de zile au în ele nemiscarea unei zile de vară si lumina aceea a zilei de toamnă care, de bogată ce e, opreste parcă si ea pe loc trecerea timpului. [...] dimineața niciun nor, la amiază soare dulce care nu te opreste în casă la umbră, după-masă cer mereu senin si pe seară asfințitul lung, cu înrosirea cerului si aprinderea acoperisurilor... Am văzut asta de atâtea ori că mă gândesc câteodată dacă aceste după-amiezi si asfințituri nu s-au îngrămădit de fapt în amintirea mea într-una singură din pricina lucrurilor care s-au petrecut din întâmplare într- o astfel de zi? Ei si? Ce importanță are dacă s-a întâmplat asa sau nu? De ce de pildă din atâtea dimineTi câte am trăit aici si mi-au bătut ani de zile în fereastră nu s-a ales niciuna pe care să n-o pot uita? [...] Si cu toate acestea, adică cu toată această siguranță care începe să mă lege de trecut, amintirea mea dă târcoale, dibuie si niciodată nu are puterea să scoată la suprafață toată lumina acelei după-amiezi. Fiindcă unele din gesturile mele de atunci le înTeleg bine, dar altele îmi rămân străine. Totusi erau ale mele. Îmi spun de pildă că eram vesel si că de aceea stând acolo, pe acoperisul acelei biserici, cântam. [...] Mă îndemnase tata să mă fac văpsitor, zicând că tabla plouă si ninge peste ea si dă repede jos văpseaua, ai totdeauna de lucru. Si m-a trimis cu Prof. Haiduc Valentina REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DAT un mester pe acoperis. [...] În orice caz faptul de a umbla sus pe acoperisurile caselor mi-a plăcut asa de mult că mi-am dat seama că asta e pentru mine ceva de care n-o să mă las toată viața. Să fi fost din pricină că în toți acei ani ai copilăriei mele umblasem cu capul în jos si nu văzusem nimic? Si că deodată, pentru întâia oară, de voia mea, ridicasem fruntea si văzusem? (Marin Preda, Intrusul) Formulează răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la text: 1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: nemiscarea, dulce. 2. Explică rolul semnului întrebării prezent atât de pregnant în fragment. 3. Construieste un enunț în care să folosesti o locuțiune/expresie care să conțină substantivul lumina. 4. Precizează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 5. Transcrie două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al timpului. 6. Notează două motive literare din textul dat. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60 -100 de cuvinte (sase – zece rânduri), următoarea secvență din textul dat: Si cu toate acestea, adică cu toată această siguranță care începe să mă lege de trecut, Prof. Haiduc Valentina REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DAT amintirea mea dă târcoale, dibuie si niciodată nu are puterea să scoată la suprafață toată lumina acelei după-amiezi.
III Citește următorul text:
GABRIELA: Toate ar fi cum ar fi, dar de ce locuiţi la Olteniţa? OGARU: Mi-a plăcut să locuiesc retras … Prezenţa oamenilor mă oboseşte. Zgomotele mă trezesc din lumea mea de basm … Lângă locuinţa mea se află un pârâu, şi pe malul respectivei ape stau ceasuri întregi meditând … Eu sunt aventura, domnişoară! Eu sunt necunoscutul, trepidaţia, poezia, subconştientul dezlănţuit … Am, vă dau cuvântul meu de onoare, un suflet de trubadur. Tânjesc după poezie, după gondole, după baluri la Veneţia, după orhidee, după romane celebre, [...] după tot ce e frumos în viaţă. GABRIELA: Trubadurii, trubadurii! Chiar şi cei din secolul al optsprezecelea erau foarte simpatici! OGARU: Eu, domnişoară, sunt ultimul trubadur, şi nu mi-e ruşine s-o recunosc. E aşa de trist să fii ultimul trubadur … Unde sunt trubadurii, domnişoară? GABRIELA: Nu ştiu. Parcă i-a înghiţit pământul … […] GABRIELA: Şi ce-ai să-mi cânţi? OGARU: Cântece de dragoste. Numai cântece de dragoste. Căci dragostea e singurul lucru serios, restul e zădărnicie …
Prof. Haiduc Valentina
REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DAT GABRIELA (se înfurie): Da? Şi sportul? (Vrea să plece) Sportul nu e un lucru serios?! OGARU (fuge după ea): Ba da, domnişoară! [...] ! Pe aceste două … coloane se sprijină globul pământesc … Nu râdeţi de mine, domnişoară. Am fost copil şi am rămas un copil. Am făcut armata la artilerie, dar am rămas tot un copil … Sunt un trubadur, iubiţi-mă … [...] … Am să vă urmăresc permanent … vi-o jur … Dacă vă transferă, nu mă uitaţi. GABRIELA: Dacă mă transferă, te uit. OGARU: Uitarea femeilor e dulce ca floarea de iasomie. […] Vă iubesc enorm, deşi nici cuvântul „enorm”… Vă ador … nici cuvântul „ador” nu exprimă tot clocotul … A … cuvintele! Nu găsesc cuvintele! ... GABRIELA: Iubesc o altă persoană. OGARU: Nu cred. Ar fi prea crud … [...] GABRIELA: Nu ştiu nimic. Eu sunt femeie. [...] OGARU: A, eternul feminin! ... Am să te răpesc, domnişoară! GABRIELA (topită): Da? Ai să mă răpeşti? Mai spune o dată, de două ori, până la saturaţie! OGARU: Am să vă răpesc, domnişoară. Ca un vechi trubadur … Am să te răpesc! GABRIELA (bate fericită din palme): Asta zic şi eu romantism! Vai, ce bine-mi pare! ... Am să fiu răpită! Cu asta m-ai cucerit, o, ciudate necunoscut! ... (Înaintează fericită spre mijlocul scenei) Ah, ce aventură! Am să fiu Prof. Haiduc Valentina REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DAT răpită! Ca într-o coproducţie franco-italiană! (Teodor Mazilu, Somnoroasa aventură)
Formulează răspunsul la fiecare dintre următoarele
cerințe, cu privire la text: 1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: retras şi zădărnicie. 3. Construieşte un enunţ în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul suflet. 4. Precizează două motive literare prezente în textul dat. 5. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe. 6. Menţionează o modalitate de caracterizare a personajului Ogaru, exemplificând cu o secvență semnificativă din textul dat. 7. Prezintă rolul indicațiilor scenice din textul dat. 8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului dramatic. 9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvență: OGARU: Am să vă răpesc, domnişoară. Ca un vechi trubadur … Am să te răpesc! GABRIELA (bate fericită din palme): Asta zic şi eu romantism! Vai, ce bine-mi pare! ... Am să fiu răpită! Cu asta m-ai cucerit, o, ciudate necunoscut! ... (Înaintează fericită spre mijlocul scenei) Ah, ce aventură! Am să fiu răpită! Ca într-o coproducţie franco-italiană!