SEMINAR 4 - VEGHEŞ OVIDIU

Octombrie 2016 / Facultatea de CIG

Tema seminarului: Analiza matematică - Metoda celor mai mici patrate. Ajustări şi prognoze.
Integralele Gamma si Beta.
1.4.1 Exerciţiu Volumul tranzacţiilor asupra unui bun material a înregistrat în 10 luni consec-
utive valorile: 21, 22, 25, 19, 30, 37, 46, 28, 57, 70 . Se cer: a) trendul liniar; b) trendul parabolic;
c) cel mai bun dintre ele; d) prognoza pentru urmatoarele 2 luni.
Răspunsuri. a) y(1) (t) = 35, 5 + 4, 78182t; b) y(2) (t) = 29, 625 + 4, 78182t + 0, 712121t2 ; c) SSE1 = 740, 073 >
472, 315 = SSE2 ; d) y(2) (5, 5) = 77, 4667, y(2) (6, 5) = 90, 7939 .
1.4.2 Exerciţiu Consumul de energie (în unităţi convenţionale) al unei întreprinderi, în decursul
unei perioade de 6 ani, a evoluat astfel: 21, 15, 12, 11, 9, 8. Să se determine funcţia de ajustare şi
cu ajutorul ei să se efectueze prognoza consumului de energie pe anul următor.
Răspunsuri. a) y(1) (t) = 12, 6667 − 2, 4t; b) y (2) (t) = 11, 1562 − 2, 4t + 0, 517857t2 ; c) SSE1 = 12, 5333 >
2, 52143 = SSE2 ; d) y(2) (3, 5) = 9, 1 .
1.4.3 Exerciţiu În ziua unor alegeri, urnele se deschid la ora 8:00 dimineaţa. La fiecare două ore
biroul electoral central anunţă procentul din numărul cetăţenilor cu drept de vot ce s-a prezentat
la vot. Pe durata zilei pănă la ora 6:00 seara, s-au făcut publice următoarele date: 12%, 19%,
24%, 30%, 37%. a) Reprezentaţi grafic datele într-un sistem de axe şi propuneţi o ajustare; b)
Determinaţi funcţia de ajustare; c) Folosind trendul obţinut la punctul precedent, predicţionaţi ce
procent din masa alegătorilor s-a prezentat la urne la momentul închiderii acestora, adică la ora
9:00 seara.
Răspunsuri. a) y(1) (t) = −18, 3 + 3, 05t; b) y(2) (t) = −14, 9429 + 2, 55t + 0, 0178571t2 ; c) SSE1 = 1, 1 >
1, 02857 = SSE2 ; d) y(1) (21) = 45, 75, y (2) (21) = 46, 4821 .
1.4.4 Exerciţiu Tabelul următor conţine date referitoare la nivelul cheltuielilor cu publicitatea
şi al vânzărilor înregistrate de la 8 companii (valorile sunt în mii unităţi monetare):
Cheltuieli cu publicitatea 1 2 3 4 5 6 7 8
Nivelul vânzărilor 11, 5 17 9, 5 15, 5 14 17, 5 19, 5 20
a) Reprezentaţi grafic datele într-un sistem de axe şi propuneţi o ajustare; b) Determinaţi funcţia
de ajustare; c) Dacă o firmă hotăreşte să cheltuiască 10000 u.m. pentru promovarea unui produs,
predicţionaţi care va fi nivelul vânzărilor; d) Dacă aţi fi întrebaţi de managerul unei firme ce sumă
ar trebui cheltuită cu publicitatea pentru a obţine un venit din vânzări de 22000 u.m. ce răspuns
aţi da ?
Răspunsuri. b) y(1) (t) = 10, 5 + 1, 125t; y(5) (t) = −20, 25 + 57, 4529t − 32, 6528t2 + 8, 08355t3 − 0, 898747t4
+ 0, 0370192t5 ; SSE1 = 43, 5625 > 24, 7015 = SSE5 ; c) y(1) (10) = 21, 75, y (5) (10) = 87; d) y(1) (t) = 22 ⇒ t =
10, 2222, y(5) (t) = 22 ⇒ t = 8, 28576 . t reprezintă cheltuielile cu publicitatea.
1.4.5 Exerciţiu a) Să se arate că integralele

∞
Γ (a) = 0 xa−1 e−x dx pentru a > 0 şi

1
B (a, b) = 0 xa−1 (1 − x)b−1 dx pentru a, b > 0
sunt convergente. (Ele sunt cunoscute sub denumirea de integrale euleriene.)

∞ ua−1
b) Să se demonstreze proprietăţile: (i) B (a, b) = B (b, a); (ii) B (a, b) = 0 (1+u)a+b
du; (iii)
b−1
B (a, b) = a+b−1 B (a, b − 1) dacă b > 1; (iv) Γ (a + 1) = aΓ (a); (v) Γ (1) = 1; (vi) Γ (n + 1) = n!;
1 √
(vii) Γ 2 = π.
Se consideră, în continuare, cunoscute (fără demonstraţie) şi următoarele două proprietăţi: (viii)

1 a−1 +ub−1 Γ(a)Γ(b)
B (a, b) = 0 u(1+u) a+b du; (ix) B (a, b) = Γ(a+b) ; (x) Γ (a) Γ (1 − a) = sin(πa) dacă a ∈ (0, 1).
π

1
2 SEM INAR 4 - VEGHE Ş OVIDIU

∞ 2
∞  x2
− n+1
2
1.4.6 Exerciţiu Să se calculeze i) 0
x9 e−x dx; ii) −∞
1+ n dx cu n ∈ N∗ .
Rezolvare. Avem de rezolvat atât problema convergenţei cât şi problema calculului integralei.
i) Integrala

 este improprie în x = +∞. Vom face schimbarea de variabilă y = x2 care este o bijecţie între x ∈ [0, b]
√ 1
şi y ∈ 0, b2 . Avem x = y şi dx = 2√ y
dy. Obţinem
 ∞  b  b2  ∞
2 2 9
x9 e−x dx = lim x9 e−x dx = lim 1
y 2 e−y 2√ y
dy = 1
2
y4 e−y dy = 1
2
Γ (5) = 4!
2
= 12.
0 b→∞ 0 b→∞ 0 0
Convergenţa rezultă din convergenţa membrului drept dat de o integrală Gamma.
ii) Integrala este improprie în x = +∞ şi x = −∞. Decuplăm  cele două probleme. Vom
√
face schimbarea de
2 2 √
variabilă y = xn care este o bijecţie între x ∈ [0, b] şi y ∈ 0, bn . Avem x = ny şi dx = 2√ny dy. Obţinem
∞ x2
− n+1
2 b x2
− n+1
2
0 1+ n
dx = lim 0 1+ n
dx
b→∞
 b2 √ √ ∞ −1 √
n 1 n n y 2 n 1 n
= lim n+1 2 y dy
√ = dy = B , .
b→∞ 0 0
2 n+1 2 2 2
(1+y) 2 (1+y) 2

Vom face schimbarea de variabilă z = −x care este o bijecţie între x ∈ [−b, 0] şi y ∈ [0, b]. Avem x = −z şi dx = −dz.
Obţinem
0   n+1
2 − 2 0   n+1
2 − 2
−∞
1 + xn dx = lim −b 1 + xn dx
b→∞
  
2 − 2
n+1
   n+1
2 − 2 √
= lim − b0 1 + zn dz = 0∞ 1 + zn dz = 2n B 12 , n
2
.
b→∞

În ambele situaţii convergenţa rezultă din convergenţa membrului drept dat de o integrală Beta.
În final
 ∞   n+1  0   n+1  ∞  n+1
2 − 2 2 − 2 2 − 2 √
1 + xn dx = 1 + xn dx + 1 + xn dx = nB 12 , n
2
.
−∞ −∞ 0
Observaţie: Acest calcul este util când avem în vedere repartiţia de probabilitate Student.
1.4.7 Exerciţiu a) Să se studieze convergenţa integralelor următoare şi să se calculeze în caz

∞ −x2
∞ dx
∞ √
4
xdx
π  
de convergenţă suma lor: (i) 0 e dx; (ii) 0 1+x3 ; (iii) 0 (1+x)2 ; (iv) 02 sin6 x cos4 x dx;

1 dx
∞ 2
π
(v) 0 √ n
1−xn
; (vi) 0 x2n e−x dx; (vii) 02 tgn xdx, unde n ∈ N∗ .

∞
∞
b) Determinaţi suma următoarelor integrale improprii: (i) 0 x6 e−x dx; (ii) 0 (x − 3)2 e−x dx;

∞ 2
∞ 2
∞ 2
∞ 2
(iii) 0 (3x − 2) e−x dx; (iv) 0 (2x − 1) e−x dx; (v) 0 (2x − 5) e−x dx; (vi) 0 (4x + 1) e−x dx;

1 2 −√x
∞ 9 −x2
1√
1√
1 x
(vii) 0 x e dx; (viii) 0 x e dx; (ix) 0 x − x2 dx; (x) 0 x2 − x3 dx; (xi) 0 1−x dx;


1 1−x
∞ 17 −x3
∞ 2
1
∞
x 5 2
(xii) 0 x dx; (xiii) 0 x e dx; (xiv) 0 xe− 2 dx; (xv) 0 x (ln x) dx; (xvi) −∞ e−2x +x dx;

1
1
3  8
2  7
(xvii) 03 x (1 − 3x)8 dx; (xviii) 02 x (1 − 2x)7 dx; (xix) 0 x2 1 − x3 dx; (xx) 0 x2 1 − x2 dx;

2  √ 10
0  √ 10
(xxi) 1 x2 1 − x − 1 dx; (xxii) −1 x3 1 − x + 1 dx.
Bibliografie recomandată:

Bibliografie
[1] Popescu O. (coord.), ... — Matematici aplicate în economie. vol.1. Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.
[2] Purcaru I. — Matematici generale & elemente de optimizare. Ediţia I. Ed.Economică, Bucureşti, 1997.
[3] Beganu G., Giuclea M. — Elemente fundamentale de matematică în economie. Ed.ASE, Bucureşti, 2011.
[4] Dedu S., Şerban Fl. — Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme. Ed.Teocora, Buzău, 2007.
[5] Serban Fl., Dedu S. — Matematici aplicate in economie. Culegere de probleme, Tipogrup Press, Bucureşti, 2005.
[6] Pripoae C. — Matematici pentru economişti. Ed.ASE, Bucureşti, 2008.
[7] Cenuşă Gh (coord.) — Matematici pentru economişti. Culegere de probleme. Ed. CISON, 2000.
[8] Popescu, O. (coord.) — Matematici aplicate în economie. Culegere de probleme. Ed. Didactică şi Pedagogică,
1996.
[9] Şerban R. (coord.) — Exerciţii privind tehnicile computaţionale. Introducere, Ed.ASE, 2009.