| ing FLORICA CIUCA EUGENIA GALBEN Wh CROITORIE OO PENERD ten w EDITURA TEMNICA Bueuresti—1988Control stinttes ing, FELICIA Beaten, ing. MINAR RCAC reactor: OLINPIADA NIStY a: OLOACALMORBANG Dun do tipar: 49404988, Gol yar CG. L. 687.4 iit %. Comanda ne. 60188 Gombinatul poligratio. .CASA SCINTIBIT Buoungti— RS. CUVINT INAINTE In fara noastrii, datoritd noitor reglementiri privind invifdmintal profesional gi tehnic, se acordit o mare im- ‘portant pregdtirit tineretului tn’ diferite meserit, prin- ‘re care gi a celei de eroitor sau confeclioner. Aceste resle- mentiri au in vedere atit nivelul de desvoltare al gustului “artistic i estetic al populajie’ dar gi necesitatea de a forma Iucritort bine pregatifi, care si poald face fald acestor "Hace bn dindad seal prep Wade dade. litate san tn seoli_profesionale, pentru care statul alocit fonduri substanjiale, Recrutarea si selectionarea acestora trebutie fieutt cu mare atentie, deodrece meseria de croi- tor este meserie care impune, tn primul rind, talent si dpoi muta rabdare. Eaigen{a este o indatorire esen- Hialiiy neacceplind niciodatat iddeea .e bine si asa". ‘Meseria de croitor trebuie Insitjat tncet dar temeinic, incepind ew lueriirile cele mai simple $i inaintind numat ‘pe miisurd ce acestea sint insugite perfect. Insusirea mese- Trici nu se limitea si la cele inod{ate in scoala profesionald, ei ea trebuie completati cu Iuerdré executate tn cadrul unui atelier $i continuat sub tndrumared unui matstra, cit interes si sirguin{a. Lucrarile practice vor fi continuate intr-o faz mai avansattt, cu uncle nofiuni. teoretice. Principalete lucriri care se tnva ti, in succesiunea lor, int eceutarca eusiturilor manual — enecutarea custiturilor mecanices — executarea subansamblelor; — executarea garnituritor; ‘asamblarea.pieselor; — pregitirea produsului pentr probit; ~‘nalizarea pozitiei corpului si anomaliilor care le preinti; — executarea ‘tiparelor pentru croit; — flosiea tiparetor i pretuerarea lor tn diferite modeles — agesarea tiparelor pe material, pentra croit; —corelarea cunostintelor practice cu cole teoretices = execularea probelor pe corp;= depistarca defectelor produsului tn timpul probet yi remedicrea acestort; —toreetarea taparului sant a produsului fafi de even tnale anomalii ale corpuluis = finisarea produsult. Fn scopul tndesnirdt nstsirié dctstor eunostinfe, abso- Int necesare pentru a deveni un bun tneritor, lucararca de fatd igi propune sit tratoze probleme de tehnologtie, de parlea practicd, cit si unite probleme teoretice, legat de onsiruaced si prelucrarca. tiparelor ‘Sub acest aspect, lnerarca. se. adreseaxt wilitror cate. goriitor de tucrdlori, indiferent dacd exeentt produse dé serie sau ditpd comand’ individual ‘Din pinict de vedere al'redliztrit tiparelor, sa insistat astipra pre-enlariz ett niai multor modele ct linié de crouatd diferite, penurn a inlesté formarca ‘unui bag) Ge cunogtin e, sufieient execttdrit orietrai model sé tena de eroiali: impuse de mod la un moment dat. De ascmanea, cartea asigurd posibilitatee perfectio~ niirié calificdrii lacrdtorutai, pentru a erca tinbrded- Ininte dupa masurd si tntr-o.parictate olt mai wire de medele. Telindlogia exeeitirit profasiton de “tnebrit auipt comandé individuat este pnfin difeirti de cca ddin industrie, daa fine gi nivelut dé mecan tre mai sedate fn acest eaz, et gt cuectarca individual a taturar opera. funitor. panrea INTUA NTR_DE BAZA. fv AREA PRODU EXEC Lo DE DN BRACAMINTE + ‘ 4 NOTIUNL GENERALE DESPRE CUSETURL si 1.1. Clasificarea eustttilor, 1.2) Tesesierea cussion le cere 4.8, Deserta principale tore eorpuilor 0 gsrerick IBRKeX INTEL J de estetied a pro ior de iunbededmnnte adelelor NOLOGIA EXECUTAREL LOR. Hecitarea gi apliear weutare si apliearea fordonulut 1 ust 4.2. Montarea fermoarulot 2) Bseeutarea 4, Exec Sat, Beventarea gu S12, Montacea gulerubl CUPRIN G 29, Py 4 ENTRU FEMEL 4.43. Insemnaren si exee has as. 46. PARTE STRUM INBRAGAMWINTE, rea fiparalul pens fa deal rs 2, Prelucrarea tiparulut” ‘a fists deeapla in diferite adele i ‘st 3 lsat 2 i Rasta In eute dubie . Kista clos ‘8 Fusta ew base ROCHA 64. Rewtia 2, Muerane pari a pentru fe roche chasied in diferite modelo 6.3, Reochia cir mega chinieno Gi, Genstraireachimonosiul nearea taparalal de i clase 6. Rocka eu mineet rosa bub. Diverse forme de ceva sale 7 MLUZA bak. tye ew ali lav pao aliferito Forme de a minesilor. 5.8. Construirea tiparelor po urdiverse forme de gi tere8, TRHNOLOGIA PRELvORARIL TIPARELOR IN. FUNCTIE ANOMALIILE CORPULUL fusta in funefie de anomalis 9. TAIORUL CLAStE 40, 11, PARDESIUL, neat ALLDESIUL CU EROLALA NTALONUL 14, TRHNOLOGIA CROTRI PRODUSULUL 444, Progitirea | materi entra rit 499 46.2 Ineadarea tpartor po testa 199 44.3, Croiren materia 205 44, Pregitinea produsului pe tru proba 203 Finisarea prods 208 PARTEA A TREIA CONSTRUIREA TIPARELOR DE IMBRACAMINTE PENTRU PEE Nahssciiiealibn ss 45, PUSRA 16, ROCHIA oat, Reda ptr fote grupa ned. (niistra 28) 416.2, Rochia pentru f tai oe dst 9 An) sw 16.3, Rovhia 47, PAMTONU, GUASUBA 20} 45 PANTALONGL GLSURA 5) 15. SALOPERA GRUPA DEBE GUST 2 26, 1-2 AND. 255 PARTEA iNTII ELEMENTE DE BAZA iN EXECUTAREA PRODUSELOR DE IMBRACAMINTE 4, NOPIUNI GENERALE DESPRE CUSATURT 1A, CLASHMICARBA CUSATURILOR Cusiturile de tmbinare a materislelor textile pot fi realizato manual ‘sau mecanic. Cusiturile manuale se Smpart: Ins —cusiluri inaintea aeuluis —cusituri in urma aculuis —cusitturi de acoperi — cusituri ornamentale; — cusituri ascunse. fe Cusiturile mecanice se excoutii cu. magini de cusut de ai se impart in: — cusituri rigide (tighel, zig-zag); — cusiituri elastice (kintigor eu un fir, ew dona fire); —cusituri de acoperire (triplok, Aberdeck si flatlock); — cusituri ascunse:(stafir, pichir, durchnet); so tipuri gi 4.2. DESCRIEREA CUSATURILOR MANUALE usiiturd altor- Snaintea aeului an aspectul din fig. 1, pasul de nind eu. tn pas gol pe ambele fete ale materialului Se executa introducind acul in {esituri, din fata spre spate gi din spate spre fat, de la dreapta spro stinga, Inind pe ac o Jangime de pas si lisind lic herd urmiitoarea Iungime de pas. Marimea pasului la care se executai cusitura este in funelie de grosimen materialului: pe materiale subfiri se executa Impunsituri mai dese, pe mnte= riale groase pasul este mai mare, Ansiilarea este eusatura inaintoa acu pasul ,gol", Se utilizeaza la imbinaroa saw care aie pasul tublarea piosclor, la indoiron tive "ee rilor si se exeontit Inind pe ac distante egale ew fungi eontorna din probii, fa trasaren somnolor de jo sai so marches o cusatura (0 directie) fafa gi mai mic po de cite! ori este nc pe fata materiahului, Pasul se exec sail, mai mare pe <1 materialalai, an ea seop trece- Ini po ebalalta, atun vii. Impunsiturilo se execut deo fir ext lungimen do eirex 0,71 em a fie~ Semnole largi, exe do po o fai a mator la distanta de fosatura este agen care a dona Impunsitur tuna de ala, si cree semne pe ambele pivse (Fi Incretirea materinluluk se obline ew punct inaintea 2-em, dupa care firul se trage 6-0 rofen de fire care, taindu e po mijloe, sii marcheze i impune, desimea Incrofirii se pot execula mai multe enciurilor, Pentru o rezisten|it mv le in urma acului se exccutd introducind acul in ts nate, pasial de po fa spate spre fat si di do ln stinga spre dreapta, iar pastl'de po dosulm ului de Jay devaptat ebeadaed a Wig, 9 Hemme tan hema ahd (Ui- mot do ecules & Cusiiura tighe? este o eusitur weului, ew aspectul din fix, 4 Pe fala materialului apare ¢ lo pay plini iar pe spate pasul este dublat. pasul de pe fata mat rahul Cusiinra de ornament ave aspectul din fi fata matcsialuhui @lternanta pas .plin® pas ul", pagi partial dublati, en lungimea de trei ori mai mare deci Fig. 5, Cusatura de or Cusittura stil-stil este: o eusiitiar’s in ur Jului aparw o alternanti de pasi dublati partial, iar pe dos pasul este @ data gi » cit Inngimes pasului de po fata, Se executdi de In stinga In dreapts, ra ldntigor avo, in general, vol ornamental gi so executi de ki irul, cleetuind o Huck’ in feta acului, sub ae (fig. 7). anh I Wig. 7. Costitura Rinhigor amg de eseeatie: — seetiane. Cusiiturile de aeoperire sint cusituri elastice, eare aw rol de a proteja nen festiurii de destramare. Se utilizeaxa Ih surfilarea sau festonarea uiyinilor dotaliilor, cit gi la executarea butonierelor. Cusitura de surfilare so executa de la stinga la dveapta, aeul strabiting! materialul tot timputl din spate spre fata, realizindu-se asticl un punct oblic poste amarginea, lesaturi, So ulilizeass In protejarea, marginilor detalii troite din (esituri grou destrimabile. In fonetie de material, pasul cuss n nclmea cusaturii de 0,406 0m (fig. 8,2). fiston se executi de ln slinga spre dreapta, firul do ali fiind condlus de av astfel: se introduce acul din spate spre fata fesaiturii gi go, train pelnte-o buckt formath de firul ew ise din (osalura. Se atilizeardt la aeoperi Fezervei Livurilor, a cusituritor interioate ln materiale, ugor destramobile, in fpecial la produse cary nu 30 e&ptugese(jachobe, pardesie), Pasul cusituri este i 0,3--0,6 em, iar adineimon cusiturit de 0.30.5 em (Fig. 8, 6). Punctnl de butoniirdi esto 0 © spec de feston, eu posal egal ex geosimea Firului de 444 siadincinne 5 este do 0,21 em, at fiturdh cn de einen 0, 5-003 em. Ponetul de bulos, »sash ft € ; ay e Reise Tig, 8. Casituri do acopente Vig, 9, Cust’ de ornament: a eurflat; b= faton:, e — pret de due 4 feston; a — drug ¢- otuctlje, Tontels,© nierit s@ execut ea tn fig. 8, ¢, formind bucle ew firul de la urechea acului, si are rolul do a intiri marginea butonierei prin innodarea buclei. Cusiturile ornamentale sint urmitoarele: Cusitura feston se executa conform deserierit do la fig. 8, 6, eu previ rea cli, atunci cind are rol ornamental, distanta dintre impunsituri este egal cu grosimea firului de afi, cu care se executa. In functie de necesitaifi, so poate executa in linie dreaptit sau po contur ondulat (fig. 9, a). Cusitara drug ere aspectul din fig. 9, 6 gi se exeeuti introducind acul lin spate spre faiai, de Ia stinga In dreapta, pasul find egal et grosimea firu- Ini de ata iar Kifimea cusiturii de 0,2—0,5 em in functie de locul unde se exoentii Cisiitura eraeiutita (fig. 9, ¢) ¢0 executt introducind acul din fat spre spate, do la dreapta spre stinga, pe direc ii paralelo cu punct incrucisat. Custitura cuib de viespe are espectul din fig, 10. Coreuletele cu Iifimea do 0,1 cm, executate la distanta de 0,4—4 em, so fixeaz’i cite dou, prin cusi- tura do intirir in urma acului, Prinderea cerculetelor s0 face in zig-zag, iar ‘trecerea firului de la un punct la alixl se executa prin interiorul eereulelului, Custiturile aseunse sint ntilizate Ia reperelo la eare punctul de cusiturd trebuio sit fie inviribil pe fafa. Acesten au rol, In genvral, do fixare a dona sau mai multe straturi unul peste altul, sau de modelare a detaliitor, Se exe- cuta luind po as numai jumitate din grosimen ostituri, Pig. 10. Cub do. viesp 4 cxsotaron cet 44, Cusituel ascumse: ~ poiderea eereute: stairs b— plenry © durchnet, Cusitura stafir este o eusituri ascunsi (fig. 11, a), folositit pentru fixa- rea tivului sau unor detalii (cdptusoli, guler, bizeti). Se exccuta 0 cusiturl tnaintea acului, de la dreapta spre stinga, eu impunsituri vizibile pe dos gi wizibile pe fala materialului, primul pas pe fala materialului fiind egal eu grosimea firului de urzeali, al doilea pas (intre cele dou straturi) ayind 0,8— 1.om, iar al treilea pas (de pe dosul materialului) de 0,3 em, Cusiitura pichir, numiti si cusiituré do impinaire (fig. 11, 8), se utilizeaxit Ja produsele grouse pentru Intuirirea si modelarea revorolor, gulerelor, piopti- lor ete, Operafia se exeeut prin suprapunerea a doud (sau mai multe) straturi do fosituri, care se cos astfel Incit festitura de baz (faja dotaliului) sit nu fie strapunsii do firul de afd. Po fosatura de intarine firul de afi realizeazi o cusiie tur eu aspect de briddu). Custtura durchnet se utilizeantt pentru fixaren eantului produsolor gros si semigroaso si are aspectul din fig. 14, ¢. So executit Ia 0,1—0,2 em do mars gine, avind distonfa intre Impunsituri de 0,2—0,5 em. Aa Pee eee a TT Cusatura tighel (vigida) so formeaxi prin Implotiton firelor 1 yi 2 (tig. 49, a) de citre-organcle de iucru ake maginti do. custt, rokpoetiv ne gt suve Ling iilui-se poate ragla dela 4 Ia 4,5.rtim, tn funeyid do nat 7 vaiar carp se asnmbloaza, Un tighel exocutat mocanie esto goreet atunei init cole dou f ve In mijlocul_grosimil straturilor eustite, Acosta 5° in reglavoa vorectia tonsttini ively. In ca contray, reult eusatura e-fatt (fig, 12, 1) sau eusiturd insirala po dos (fig. 12,2). dispugioblie turii si are fayaid rspectall rieazit prin doi c gima pasului Py siiurii Pz. Se utiligeazd, in genera pentru protojarea_manginilor ¢' siiturilor impotriva destriimir fixan dosului do gulor sia r lor de buzamare Ja, produsele din stofe modi gi groase, trea butoniorelor, precam sila seop ornamental, ea% In care poste vea diforite aspect i a Cositura elastict Wintisor et ig. 12 Gastar igs un fir avo po tajiaspect do tighel, Monet corti bE, yehuay, ™ 8.7 jarpe dos aspoct de lant (fig. 14,4.) Se foloseste, in general, pentru finstilarva dotalillor si prozinta un grad mare do desirabilitaté, Pivul est montat prin acul maginii, implotivoa, oxeeutinds-se de eftre un apuciitor Goeilant orb (fied fir), care formeazi o buck prin care intra acul la imple~ tirea urmitoare. RE Cusiiurd tantigor eu doud fire oste! 6 custturd elastic, forméta pri jmpletirea firdlor do afi tnfilate la ae (Tir superior) gi ka apuéitornl nseilant (inl inferior), Aspoctul cusiturit este do. tighel po fafa) materislulut si de lanfpo dosulucestuia (ig. 14, 4). So ulilizcaza la oporatii de asnmblarwamate- Jalclon elasticn, este nodesirabili, gi pasul poate firygiat dado # In.6 rom. Ma- Sinile caro exocutil asomenea cusiturt pot ajungo la yilyao,dy,G 500-7 900 ime punsiituri pe minut. R ‘to'din grupa cusiiturilor Ue abopor’ "SIS vine 4i ost fofosita: In. proto) marginilor detalilor Impotriva de- strinaiilt sau Ia asamblarea a dou , concomitent en protejarea marinilor (Fig. 15). Cusiturs se ailizeaat prin timplotirva fire din care until, “superior, infilet In ‘ue §i firolo inferioare, infilate fiecary fa cite un. apucitor (graifer) osci- lant., Maginile, caro, executa aceste cusitun (Qeiplok) oferd bos tea roglivii atit a pasta (des Impynsiturilor), ott gi @ 1ajimii cu- b satu ig Ha. Caste Hinfigor: Cusitinra de aroperire ett patra eoseu uo fit; b= oy dou Ti fire (fiberdek) este 0 eusituri rlasti- ‘utilizatd in general la fixarca Livutildt produigot6r Qin tricot, eroita iin me- So realizeaz prin Imptetinea cclor dou fio superioare, aliméntete fi eve dou gee, cu dou fire inferioare, alimentate la doud apucitoare osoibin! Maginile care executd acesle cusiburi se realizes ew diferite distante intre ace deoareeo pozitia acelor nu este reylabiki i permit reglaren pasulii cusitueii. Custilnra prozinté pe fa} materialulut aspectul. a, dowiistighele paralele, iar po dos ave aspect do tmplotive 5 ncoperi IZA USSISSISS js 4 . a Pig, 19. Cusatura de gurtitare (triple), \ 3 ed vi Cusitura de acoperire ou. noud fire (fhavloe) se utitizeasit la ansamblanea ‘cap In eap a tricoturilor ugor desirabile, Gustitura se obfine prin impletisea cclor patra. fire superioare, conduse do ac, eu patru fire-inforioare, conduse ide apucitoarele oscilante gi cn firul inferior de acoporire. Po fata produsuli cusiitura are aspoct dé tighol (patra Lighele paralelo), iar pe dos are aspect dy zig-zag de acoperire. Custtura slafir este 0 cusituiri ascuns’, care se exocutdi fn interiorul stra~ turilor de material, Datoriti formei eurbate a acului si a migetrit sale (oseis lanta In plan orizontal),'eate posibil ea acosta sit apuée nvimal o jumiitate din ‘grosimoa materialului da pe fela produsului, realizindu-se astfol o cusKturi Invizibilé po fa[%. Cusiitura se formeazt prin impletiren, a dowd firo, nul ais nentat In ae §i al doilea alimentat In apueitorul rotativ, ew ajutoral a domi Epucitoare oseilanto (onthe) suplimmhitare. Pozitia rociprock a matorialelor sin acului 1a formarea, cusituril ascunse este prozentata In fig: MG) aeProciziim cf, in absonfa une masini do oxoctlat glafir, eu ac curb, eusiitura slafir poate fi obfinutit gi cw o magind de cu- fut cu ae drept fig. 46, b, Cusiitura pichireste 0 cusiturit ascun- ‘trun singur fir, Se ob{ine prin. bu- clarva firului infilat in ae de edire un apucd- tor in forma de Tures (Kari fir). Aro avcoasi utilizare ca gi eusiitura pichir exvcutatit ma- nual 1.4. DESCRIERUA TMBINARILOR PRIN COASERE Fig. £6, Cusitne’ aseunsti: fo ~ extautgti en a6 curb; b — exeeutar ile arent” Produscle de imbriiciminte, po lings funcfia de acoperire a corpului, trobuie si fin comode $i estetice. Comoditaten si aspectul estetic al produsclor s0 realizeazi attt prin cro- ial, ct $1 prin modul de execufie « cusaturilor do tmbinare a pirfilor compo- nente, Cusiiturile do imbinare sint ascunge sau vizibilo (sub forma de garnitur’). In functie do natura si grosimen materialului, cusiturile sint simplo sau duble. Cusdturile simple so exccuti ln stoft, mitase, catifon ete., la care rezerva do custiturd to descaled san go calcd intr-o singurd parte gi se fixoazdi po fata ‘ou un al doilea tighel de garnitura (fig. 17, a, bs ¢) Cusiiturile duble se exocuta, de obieri, pe fosiituri Javabile, la produse: erie, de protectio. ‘Acesto cusituri sint: eusdtura franfuzeased (fig. 18, a 5i U) si cusdiura refec (Hig. 19, 4, b si 0). Imbinarea a douii pinse se realizeani prin Instilare, potrivind semnele de contur #i semnclo do intilnire, Fixarea cu tighel se face eorespunxittor cust do te Fig, 42. Cusiturk simpli: ‘a= tnbinatea a dou fos » = ewelturs dtvotleata; © ~ eusBturk cleat mio past “4 Pig, 18, Casituet feanfoxene ea (6 aspoctal cnatarls b — seee ‘tan ‘e— mbinarea file eu pm turii ce trebuie executati. Pentru a asigura o imbinare coreoti, lungimea ccusiturii, la colo dowd piese, trebuie si fie egal. In cazul in care una din piese prezinti ineresituri, falduri, eorculote, ponseete., intii se executa acestea, erefurile se string corespunzitor lungimi tcleilalto piese si apoi se executa imbinarea. Sint cazuri eind, pentru a asigura forma produsului sau imbracarea corecti a corpului, anumite porfiuni ale tunei piese so sead sau se intind cu fierul do eiteat. $i in aceste cazuri (linia ‘umirului la spate, epatele cusiturii interioare Ja pantalon, partea din spato 4 minocii pe linia eotulni, capul de mineeit ete.) s0 execut’ Inti operatiunea umidotermicd gi apoi se fuco imbinarea cusiturit (fig. 20, a, D sie) Gind se imbini o portiune intinsi cu una inerotitd, atit insdilarea eft gi ighelirea so executd pe partea incretitd. Pentru a nu se Torma cute in timpul Fixtrii cu tighel, crejurile so executa de 0 parte gi de alta a semnului de imbi- nare, devi cusiitura se excenta intre crepuri, Dae este necesar (ae exemplat la o Tustit incrofita, In riiscroitura minecii, la umiir, pe spatele de corsaj ote.) pentru delimitarea’dimensinnii cusituri respective, crefurile, dup co sink strinse, so fixoazi pe un siret dimensionat Ia Jungimea necwsars, Imbinarea se poate execnia intre dou piese sau intre-doud subanstim- ble (de exemplu: imbinarea pieselor componente ale corsajului, ale fustei, ale minecii otc. sau imbinarea minecilor cu corsajul sau a eorsajului eu fusta). In cazul imbindrilor subansamblolor, acostoa so exeeutii complet, fie~ caro in parte (50 descalcit custitarile, se surfilearit, se executii eventualelo-cro~ uri) si apoi se realizeazé mbinarea. iN Executaroa cusiiturilor Ja 0 rochie se faco in urmittoarea ordino? —1n cormaj: se inchid penselo, eventualele taieturi de garnituril, 90° execuld cusilura umarului gia subrafului, so incheip minocilo, so aplick mai=Fig. 20, fmbinarea eu dou! eontar nea &— weluoratca 9 eile, eoatur oe pens neta, fairl, pense ete J se seade, se exeeutdl gulerul, Se mont toledo, #0 Increfeste capul mines Jntii guru) si apoi minceites Ja {ustii: se excoutd Imbinaeon eustiturltor, so aplick ginetul in tlie pontra fixarea dimensiunti, se executa tivuls sin final, se executa imbinarea corsajului ew fusta, pe Tinia ts n6 exweutdi butonierelo, se cos nasturiiy se apliea formoarul gi se cated produ nul Ia gata, Do Fohinut ei, pe porcursul excoutarii, ficeare detalin (mangete, mineci, julor ole.) onto Lealat- umidotermie corespmnziitor aspeetului final. In acest {uly so aviigurik o, manipularo sone a dotabiflor, inkituircrea lusteuirii cusituri= a) Hi, In timpul Tnerului, to do asamblaron produsuli fe valubili pentru orice sortiment gi ¢ egtoste numai pentru probit 61.0 finisare py ‘icostoa Mint mat usor- de depistat Aeoastih ordine de Iucra Sn/eiizul tn care produsul sep 2. CORPUL OME! 21, CLASIFICAREA CORPURILOR OMENESTL pot fi clsifieate dup diferite eritorii, determinate sta, Inaltime, cireumferinta:bustului Tinind seama de aceste criteri si folosind rezultatele studiului antropo- inetrie, corpurile omenes aut fost clasifiente astle] incit dimensinnite rezultate praia fe folosite i producfiaeonfeeilr de serie, dup eum wrmeaaas 2d): Corpurite omen de: conformatio, sex linuti aplecatit'spre fatdis —corpuri ew tinuta apleeati in spate; TFinuta poate fi determinatt agezind corpul in pozitie dreeptat tingid un erete si miisurind distan{a intre osul cof si perce: la finuta normal distanta este de 56 em: = Ia tinuta apleeat spre fata distante de 6 ems finata aplecat, spre spate distanja este mai micit de 5 em. — dup eireumferinge (Fig. 22): corpuri, proportionate; = corpuri coxpolonte, proportionate; = corpuri_ neproportionate, Proportionalitaten corpului este dat de r cirenmferin i. La cotpusi proportionate, eire — corpus ‘aportul dintre mnasurile. de nferin{at taliei este mai mica decit cir- cumferinta bustului cu 16-—18 em po total, iar circumferinta, goldului este mai mare decit cireumferinga bustulut cw 10—12 em. Ta corpiri corpolente proportionate, cireumnferinta taliei este mai mit imforinta bustultt en 14 — 16 em, diferenta intr eireumfe~ soldului si a bustului riminind de 10-12 em, Aeett vi inate — corpuri mijloe = corpuri seunde 4165 om 458. em). Wwi ig, 22, Conformatia coepuror: a er rerio scan: 4 ‘ata corparilor: ata aplecat rt se spate ig. 21. a — tinuta norma: Sone Eta fn ti — dupi se: 4 — fete—biiietis = femei—barbasi. — dupa vies i — (aumai Ia copii 1-2 ani = 3-6 ani — 5-9 ani; = 9214 ani; — adolesconti: 15—18 ani. i pecan AFAR crea dup STH (Stand de rer, core 2 tel 3° Fe conformatil gi do virsti indicate do acestea, In care punzitor Supe Somitate din efeumutornga, bustuluy ir tala Initio corpuly “ , i‘ ‘Astfel produsele pentru copii sint Imparfite In urmitoarele grape: — geupa bebi —1—3 ani — misura 25—27; ani — misura 28—30, talia TI; -9 ani — misura 31—35, talia 11 crupa mare —9—14 ani— muisura 36—40, talia 1—T. La femei, grupele indie tipul de conforma gr. A—adolesconte, misura 41—49, talia 11; : ~ gr. Bb —femeicu corpuri proportionate misura 4248 — talia 1H. ie, @— femei cu corpuri corpolente proporgionate, masura 50—58, 1-H; Imentului eo urmeazi a se confectiona, gi se inconjoard talia cu o panglich cu lifimea de un centimetra, Masurile se determina ca in fig. 23. WC, inilfimea corpului, se obtine agezind persoana (fir pantofi) lingt un perete gi misurind distanfa din erestet pind la podea. 19| pantaion | Determinarea dimensionilor compu. Fig surile de lungime se stabilese astfel: sree mutica gpate, so masoard po sniloenl spate, de osul ccofei pind fa partea inferioard'a panglicii legate In talie; i ‘ repr, tingimen produstls, so muisoaré po mijlocul spatelai, de in ov cofeiy Fipind’eentimetrul de talio’ gi citind Iungimea corespunzitor, modeli- Tui dorit pentru fustit, misura do Tungime'so ia pe mijlocul spatelui, din mar tinca inforioaei a panglicié din talio, pinii undo indica modelulsTungimen pan Yulonuiui se ia pe partea lateral {peste gold), de lav marginea inforioard a panied’ din talie, pind la tocul pantofului; [fy lungitaca fofei, se ia do Ia umér, trecind centimetrul peste partea con mai dezvoltati a bustulni, pind ln, marginea inferioaré a. panglicii; — Ep, Wungimen pensoi de bust, se misoar’ astfel: se fixesz’ conti tial la umair gi se trcee pesto partea con mai dezvoltatd a bustului, Hisindu-s iuondt liber, Virful penseise afli In\locul undeseentimetrul se despaste do Dust: i at © = Jha lungimea umirutai si Lm, lungimen mineci, se jaw o dota, fixind contimotral’ la bazd gitului, continuind pe Tinia umirului sia mtinil intinse Pint It inoheotura degetulai mare ew palma.’Apoi, In Tune} iv de forma mine ‘iy 60, Sopani, geld dowd misuri. ‘Miurilo do lungimy so notoaz’ gi se-folosese Inteogi, 1 20 Avie, dupa eum uem ina bustulai peste partea com mai dnavoltata panglie & partea 6 proximativ 18-20 em mai jox do tale ~'€G, cireumforinta.gitulai — Ia baz gitului Misurile objinute so noteazi atit introgi cit gi jumitate. Do roninveat cit misurile se iau fixe, :plusul de Iejeritate adingindu-se ynistnirea tiparulai, in funetio de sortiment, destinatie, natura. materia . Valoarea pe jumitate a misurilor de eireumferin}it se noteaza astfel CBP; Ct = CT)2; Cs = CS)2; Cg = CG) Maisurite de Hifimo so, dt wea spalelui, se masoari de la o incheietm iului, trecind contimetrul ‘peste partea cea mui if; Jalimen fetei, se -masoari deasupr ‘eoulalt, a beajula’ _ Misurile do, Kitime. se jan introgi dar se noteazti pe jumitate, So mai misnara distonja intre sini pentru a dotermina pozifia. peasel do bust. In funetie de modelul ales, se mai pot tua misuri suplimentare, cave sh ajute In cxocutarca unui tipar eft mai core Togate: in talies mai dezvoltatit a Ja conlalta a bras dexvoltatii a omoplatilor; bustului de la o incheieturd Ja 3. ESTETICA IMBRACAMINTEL a1, NOTION DE ESTETICN A PRODUSELOR DE IMBRACAMINTE. Tmibrictimintoa, indeplinind funcfii utile gi estetion, depinde de’ nevoile ale si spirituale ale sociotatil farii de nevoia de acoperire a corpului, crearea vestimentatici a avut cavea infiitigirii fizice e omului. vochi timpuri imbrickmintea a reflectat, cel mai diveot, io sociale si raporturile de clasi. De acea, nu este posibili ingelogeren irk cunoasterea conditilor istorie gi poitio dintr-o far st epaen Din colo m: condi acest respootiva. In diferitele otape sociale, Ambracimintea s-a deosebit, prin stil in(rain séné mai larg termenal ,stil* dofinind expresia artisticd unitan amumite epoci, formularea concreta a tmui ideal estetic, colectiv. Spro deosehivo do stil, care definind fie o gchemi form, fie wn ourent Jivtistig istorie sau nationed, so modifiel rolativ: lent, moda reprezintd sueot> anno Livurite de eiroumtorin{a se objin inconjurind compat eu pangliea eoati mmiunoe rnpida, deacori unilatoredé, a nor forme artiste, a-etror principals calitate © noutatea.. Woda 6 roaotie firoascd Impotriva, obisnuintei, reinoind. Infajgaren in general, viala modei cunoagte doui etape erent unui nou provotip, care aduce nota now de fantezi Teritundarea.prototipulat po scard Jangs, eu tendinga do egalizare socialt i. neralizarea in timp gi spain duce la picrderea prospefimii, tociren ot corind crearea altel noutafi, deci schimbarea mode Tncadrarea in moda a unui produs trebuie si init seama deo enn isurte nunind in ovidenti personalitatoa, fr a exagers. Decl, trabule eles rae reveirivegio, avind in vodero silueta, virsta, stilul personel de a so imbrica a fiecdruia ete. Tleborath do mari creatori de modi, aceasta oste adoptat’ gi aplioetit in fiocore tant, Wnind seam de specificul, temperamental si gustul porvilict Hespective. In ultimul timp inst, erestorii de modi au fost never sai so supund eetilor ,atriait Scopul artistic a rimas cel dintotdenuna, oder infii- Tari umane eit_maiaproape de idealul de frumoste al ehoel n formolo gi {isin wet specific, Bucurindu-se de posiblitaile de educate 5 efirme™ caer ate, tinerotul gia impus treptat gustul, tncopind sisi determine sin- ra intaygaron oxteriear®, ceca, ce & avut_ o minre Snvlurire esupra formel Vestimentare din ultimul decen Po Tingit erearea de modole elt, mai carting ata ivoreionta po sex gi virsti,insistindtse tndeosebi pe 0 varus sorriinerameatt pentra tinoret. In afara combinatiilor do cule produsele smal indrézneat Promarca prin linia d9 oroialf, prin diversitatea nooesorifor f Jndeoseb, prin perfoctionaron exceutiei, Tintnd setene ¢e dozvoltarea gustut- Faand ys tenainya spre elogen\a completata de vn spirit critic gi practic, se0- torului do confootii ti revin noi sareini. ss eats do Imbriciminte, in afara rotului pe care il au de @ acoperi corpul sede acl proteje do intempersi, mai au i rolol de conver siluetei 0 oli de clegenti, De acroa, i ‘trebuie si faibi tn, vedere nu numai orpulai, dar mai alos corect tnatorialalu, a desenului gi a modolului col mai avs Daca fa alegeroa modelutui, a coloritului si a accosori rispundere revin i oelui care va purta produsul, care fino # Tishunderea pentru corectitudinea oxvoutiel revine. In tots cp imsfopte st probouzd produsul olt gi luordtorului eare-1 exeeut variate, se impune crearea de noi area anumitor asimetrii ale accstuia, ‘antajos siluetei respective. jor, 0 parte din impund gustal, ite mnistrulut 3.2. CREAREA MODELELOR: Indiforont dack so executs un produs pentru o anumili persoand 50 ce provotip pantrt productia do serie, trobuio si a0 aibal in vedor sortimentul, Gedtinngin prodosulti, materialul din care se eonfeehionenza scot ee adresenail gepadumtl (emai, fete), Avind toate acorte. dato gi cunosetnd Tin ‘modi acku= Tio, ao ponto croa modolul ccl mai potrivit. Dac nu se dispune suficionte 22 cunostinfé necosare ereerii unui model, atunei creator tolor de madit pontra alegerea rmoethluivapbedh nove o> einyeeae or pyeer Alegorea_modelului se face in funetie de seopul uemi m uli pi, tn speci, a desena erie ekg hae ia esees a ae a oe ela Produsel do imbrtcimnte pot fi grupate, Ind in considerarourmitoa- —dupitdestinatie: it. Este bine ow ‘ouri, imprimoutri) nonte fiind string rele — bluzo, ote. — produse groase: — paltoane; — pardesio aioare, ‘ete.s — dupa scop: = de Loat = de ovazie; — penta litor va aven in vedere virsta si silueta persoane ea modelo tt, te Tholadata'e plseu, vitae agra orizonta,”cloguri, mine! lng, butane de. Matern: elo foosite pot ff oton ovale mr ant mich dng te i, in culori ast Sey ru siluctele mai pline-sint indicate taieturi pe Tun- imo; cnrelele, pin san cute go grupens po portion sh eventual pay So evil noraiturle 3) eure orizontal, ‘mai. ales Ian wersoanole scunde, Se folosese materiale in eulori di 3 impeineuri sat ibn ¢ materiale in culori discrete, eu imprimeuri Avind in vedere scopul, pentru toatit ziua sau di : a |, pentn sau do Tuord, imibr Sra Un ee Date Seat iabean ue ae La imbriciminten sport so pot executa m i folennd Saint de cue eu dot matere feria Toca laa ite nh Sa eet oat net Me pt Imbricdminten sport trebuio astiel exeate incit ele sf fio aocoptato do cit multganeanane aang ein deri pemparonenpah a mbricdimintea de executindu-se i i‘ azie, executindw-se intotdeauna din mater ex nn a at abe he we destinndacestni scop extn mult mai restsinad. Pentru acest prods mode ih vn Hii deo tt ai eaten tail do elogur seu liens mich, Mince, declan), vor aves ero rmodemd. De asemenes, tt madslal va uri wltina nie model, fala esara fn de dimonsionen siete, do genul porsoane 9 do natura rata Tutu, Ua model erat pentru catifoa mi va aven acelag feat easenta. din itase, De asomonoa, In uncle cazuri un model ereat pentru aniitas allie (ALAC cd) aa aust trend po cotta! tt? oa Pentru se pot rupuri de ereturi, falduri saw 23Trabeic pentru literal so oxecuté din material subfisi, eo rows, vin colovate, ew erojali Iejerd, fentezistd, in ansembiuri do wdoudstoci tuto cu. costumul do bao ete, 4, TEHNGLOGIA EXECUTAREE SUBANSAMBLELOR In activitaten de confectionare a produselor, un rol important are ox eutaver:-subanreembletor ALit pentru productia de serio, eit gi pentru eea do comandé, trebuie a tehnologia de executie iralfie efort, apliolad metoite ct nai macanizates inate! ectp, la masiog universal de cusut se atagcani dispositive ca: tiviter, piciorug pentru ste fir, dispozitiv do bordaj etc. care simplificl mult executia si asiguri o ealitate superioara. Exvcutarea subansambletor Ia nivel easnie (individual) so reali- veaxis mai putin mecinizat, Spre exemplificare, se prezint modul de ex: principalelor subansamble, 41, EXECUPAREA SLITULUL ful reprezintai o desehi executati Patan. punet, alum circumferinfe, in scopul miririi deschiderii in. anumite imprejurii, spre exempha pe Gireumferinta rise*oiturii gitulni unui produs, pentru a per miviren decottenlui in ve capuluis pe circumferinja taliei, pentru a inlesni trecerea peste Tinia goldului ite Hit A umerilor; Mi, rininatia fasted, penton lege tormina{ia mince hing cu monget, penta a inlesni trecerpa pomnului ote. Hu GMilalabuno{io do Jou! ampt oxoeutw fn-maimulie. modur © ineet In eusitird, atunct cind se oxvout’ tn continuzvred un 0h UMA), Thi oot Cox, se stabilogte: Inne itate in mens: ari side natura materialului, slijal se poate neat stigului, cusdituna ge inti ig 24, Sli} in ensue rogle ct tighel, so descaled si nimine deschi ingngete, tly ete.). Pe portiunca au eu eustilu 1 capiitul slitului (decoltet, se fixeazt cu tighel po tapi wit de acoperiro, si pardesiuri, in seopul asiga uustlurii (fig. 24, 0); inchis eu nastiri, exocatat pe sarea cust jlocul spatolut ta fuste minafie, Se realizeazi folosind 1 spatelui, in continu: 1 vedere ca rezerva de cusiturt, col putin pe portiune: re Junginnii slifuhui, sit fie minimum 4 em. Din asta se_scoate insafardveite,4,5,enr creind-suprafata de suprapunere: Dupa \oirea $i coaserea capiitului lt nivelul lungimii slifului, rezerva. se tase vontal, mai jos ew 07 cm sa init Simplu, Ia 4,5 em do linia dé Ait I fit i In spat, sll se ince: parton drop poste parton sting’, cu nasturi prin butoniere, san ew butoni, ful mai ponte, fi exceutat (aiiat sub forme de buitoniorit bordati (Cig insemneazii pozitia si ungimea slitslui, se aplic sv tighelogle, se intoarve si so fixeazit cu tighel po fata po dos; a), eu sam alul pentra dublit, 1 cusittura ascunsa it riineci, In ost can, cl, acesta se tale gi 8 ct boritaj dé suprapinere (Tig. 25, B), 6xe insemnarwa pozifiei si hingimii glifulti pe m 28)CW Fig, 25, Slip tat ¢— sub formt de butoniers hordats; b — eu bora de suprapuncre aplick destieut peste bentifa de materiel croitt pe fir drept. Agezarea mineeti ste hentia se face dos Ia fafd. Se tigheloste Ia distanga de 0,5 em, bentija prrorelndu-se cu tighel pe fafa, tras in margine. Lifimea bordajului este do 1— 4,5 em, 4,2, EXECUTAREA FENTED Fonta reprezinti un sistem de inchidere care se poate executa pe mijlo~ cul folei sau lateral, dup& cum indies modelul. Acest sistem de Inchidere se foloseste, de obicei, acolo unde nu exist o cusiturd de {mbinare (de exemph ind mijlocul fete! osto cu fir dublu). Poate avea 0 Nitimo de fsiso fixoazi Incrustat, eu cusituri ascunsi sau cu Ughel vieibil po fat (lig. 26, a). Tnainte de fixare, fenta se pregiteste indoind materialul gi insemnind ‘eu creta sau cu afd Lifimea gi lungimea ci, atit pentru partea de deasupra, ‘eit si pentru cea do dedesubt. Se Inseamna si po produs hijimen si lungimen fontei, Hasind fn interior 0 rezorva de 0,7—1 cm pentru custiturd gi se docu ppeazii suprafaja unde urmeazii sit se aplice fenta (fig. 26, b). Refilotul so aplicd po fata produsului gi se fixeaz eu Lighel pe Iaturile vorticale (Tig. 26, 0). So eresteazit col{urile lov soar cusiitura gi so agaza partea dre: fixindu-se eu tighel. ‘Acoasta este fenta incrustatii cu custitur’ ascunsti, Fonta poate fi fixata si eu tighel vizibil pe fa aupit docuparea locagului fentei, se insilleazdi rozerva spre de jur improjur dimensinnea fentei, Rofilotul so insoarnnai ca lungime gi Kifimo, se agazi partea droaptit peste partea sting gi apoi, po aceste semno, se agani marginea locagului, care 0 instileazit gi 60 Ligholoste In 0,2—0,6 cm de margine. 26, d), 6¢ Intoaree refiletul, se pre~ pesto parton sting, eapatul fentet 27), In. acost_ eax. erior, procizind 26, Fig, 26. Pent tacrustatd: 1 = aspect tat; » — insemnarea sd jeouparea_ 1ocagual fentel; ¢~ apliearea ae are loot fe pllearea retietulul; d ~ txarea Dacii kitimen fentoi este sub 4 em, hutonierele s0 executa po mi- jlocul ei po dircetie vertical; dact Hikimea depdgegto 4 em, butonirwa m se pot executa si pe ditectio orizon- xr ita $1 pe directie orizon- YI 4.3. EXECUPAREA $I APLICA- REA MANSETEL ‘ i ® ‘Mangotelo sint accesorii ale mi- nocilor, care s0 aplica pesto. minecd, avind rol de garniturd, sau in con? tinvarea minceli, ficind parte din lungimea acesteia, ig. 29. Font fixata ou tighel do garnituriy spect gala; b= remetal tnante do mowOO “Mangetete de garniturdt pot fi exe- eutate chiar din lungimea minecti, prin indoirea acestein spre fat, fixate Mh tighel vizibil sau Kisate Tiber (fig. 25 a,b $0) Mangetele eroite separat, indoite pate mincct (fig. 29, a $1 B), 8 exces Pi complet, se aplick cu tighel ascwns Ja torminatia m se intore spt fa{4, Kisindu Fig, 38, Mangole de garniturl tighol Dac mangeta so Ja abil trebute dublatiis p fixeant pe minced nu este nocesart dublarca el angetete aplicate tn contiracared minceit aw diverse forme: drepte, cu coljuri, tubulare sau incheiate en nasturl. Cind. sint Inchiso ole trebuir 5% {Aeheiaturii miinit iar cole tubulare trebuie si pumnului strins. chiar ow intdirituri) s6 incheie Ta eapote, socula siba hingimea corespunzitom {imea corespunziitoare Mangetele se dubleazi, w so intore gise preseazivumidotarmic. Aplicarra lor po mings var tighol aseus sat viaibil po fat, In caval in care minnea ot mt eu tlt, aeesta se exceutt Inaintea apliedrit mansotel, Totodstd exocutd faldu- rile sau eveturil angele erste sepa Tacentared cuatort Fig. a= sect nit, 2 Ta materiale lavabile, In imbricimintensport gi de protecties mone tho He aplied pe dosul minecti gi se Fixoazdi ou tighel vizibil pe a (fig. 30, 0). Fla stot sau materiale mai pretentionse, mangottle 5 plied pe tnt Pi abdtiuen pound give Siniseacd pe cosy euictatiard, satis (ig 0, by? Wi). Dupi ixaren mangetei cu ambelo cusitur, acetet 5° Pits ‘umidoter Piorek apoidiet modelul o cere, se exccutd po marginca mans) tighel de faralturt. “Apdt no Ansomneaai- ire exceutd! butonierele si se cos nasturii, Mangtte tubulare so fixcazs pe mineeK en o singurk fusituty aseunel> iadittntatete fobdo material o dati, Fozeryn de cust orl a Fstoneary (ign BA, a Hh bY | : j | fe | li wy | ia c b ‘fo taldy'¢ ayiteares muerte ga ftearec Oh easle Tura tan. sean 1; Mangéte tua et paula cal ¢~ ate 4.4. EXEOUTAREA CERCULEYELOR, cerned tc ati late ot Ul a0 2. cm demarnen Sell 4 materia, In anu czar oe yf hte ata a 13, 0.8 em si chiar peste Tem de margine, ae yewletele se exeontii, de obieed, pe fala corsajului, d 6 part do mijloe a felei, unul dupa altul, i in grup mare compact (fig, 32.4, b sic). Pentru 4 Fi Ri (Nanette ry salt peta ey Coreuletele se pnt exceut i i, povtastl helen Ronn pct orga oa wrt bap ‘© anumita Hirgime In capital lor. i} taia a © Fig, 22. Executarea eereulelelor: ‘a = tasemaarea eereuloolor; b tgholea cereuelor;; ¢~ aplicarea tiparulul pentru crit, 4.5, EXECUTAREA §I APLICAREA BU ZUNARELOR Privite ca accesorii sau garnituri ale produsului, buzunarele se pot exe- cuta In diferite forme, folosind diverse tehnologii. Ele pot fiz aplicate, deschise in cusitur’, tSiate in material. Cele apli- cate pot avea dierse forme geometrice; cole deschiso In cusitur’ pot, fi am- plasato atit in cusituri do garniturd, cit si in cele laterale. Buzunarelo tiiate in material sint do obicei gen butonierd, realizate cu sau fir’ clap’ (lig. 33) Buzunarele aplicate se croiese dupa tipar, lisindu-so o rezerva de 1—1,5em, caro s0 indoaie spre interior prin Insdilare, dind_buzmarului forma final Dae buzunarul are gi clapii, aceasta se dubleazi iso finiseaxi. Acest tip de waunat s¢ aplicd pe produs cu tighel vizibil pe Taji. In functie de model, tighelul so poate executa Ia distanja de 0,l—1 em fagii de marginea buzuna- rului, Clapa se agazi la distanta do 0,8 cm deasupra buzunarului (fig. 33, a). Busunarcle deschise tn cusiiturd so executa cu deschidert de lungimi rite, funetio de locul unde sint- amplasate gi de scop. Cele de gar (ir pungd de buzunar sau cu 0 pungi foarte putin adined, spre deosebire do Iv funefionale, a ciror pungé trebuio sit permit inbroducerea miinii, Po porfiunea doschidorii buzunarului, rezerva custiturii trebuie sit fhe «lo minimum 3 em, Marginile deschiderii se fixeazi cu tighel pe fafa, executat 1y,0,2--0,6.6m. Dac modelul impune, la partea din fai a deschiderit ‘aplicn. 0, olapit (fig. 83, 6). Busunarel tiiate tn material pot fi amplasate po corsaj, pe mineck, po pantalon sau po usb, Poxipia lor ponto fi orizontaki, vertical sau oblick. Aceste buzunaro, proviizute ou pungit intorioari, se pot executa sub formit de butoniers bor- a Fig. 83, Bxweatarea barunarclor: sinzmare apts bs bana ese, SISSIES sna"So"aare Shc fi b ‘etal * : OAS ath ts antl HAs aN bt ja partea din fa jordajului se pot introduce clape de diterit formo ailing. Puaga busunnralul en poate Odecuta din woo me ‘ial sau din material de eaptugeala la produsele realizate din stofe groase. tiiietura buzunarului este in Jinie oblict, se impune mare atentie Jn In acest eaz, Ja eapete, tnturile butonierei se tighelose diferenfiat, in funeyie de forma clapei (ig. 33, c, d si ¢). 4.6, EXECUTAREA §I APLICAREA CORDONULIU LA FUSTA Fusta, ca gi pantalontl, se poate fixa po tolie cu rejansii sau eu cordon. Aut la_rejansit ett gi ta cordon, inainte de fixare, trebuie aplieatal misura Aalici. So fixeaxal mai intHi locul do inchidero al fustei (in partes sting sau poiva Yavin petatane snijloenl spatelui Irueata, nazile tre tela Ciypatul fie eae urmea, fr capital pe tii fine (fig. 34, sie). numite ewzuriy doiron aeostuta Laigimea ¢ ‘se numese corselete cit mu so ln rexerei, i incheindu-se cap la eap, prin éope “$i fa enéong peseinnal de a 32 a repent pais in funetie de el inehideni, so exveuta nz lncul fefei, mijlocul spetelui gi pozitin cusituri Gen} Teel amitocul satel port, ou ese coase nasturele, se la il.se face curat, Cordonul, ea si mangetele, se apli Dil po fal la materialele Kavabile st eu tigh poate introduce in cord fata fustei si penta spate, ilp si se Inseamnd pe cordon laterale (Fig. 24, 4)., se fas afar o rezervii de 2 em, dup ‘cu tighel vizi» ascuns, In stofe si materiale 6 fie de material dey cordonului cu tighel in interior, tn stat dle. 2-4 em, eordoanelo. mai-late de, 4em anformat. Aplicaroa $0 face, incite pe fusia, en procizar at igh! po fala (Fig. 34, 6). 47. MONTARKA AMOARULUL In functie de locul oxeoutarii shi sau vizibil pe fai. So fixenzit asc wi vizibil cind inchido un produs, de garnitnra (fig. 25), Kixarea se posto faco eu tighel, exoculat Ia egalé distant, do 0 parte tio alla a motalului sau inegal, acoperirea metalului realizindu-se! avg ‘Hintro singuré parte, metodi folositi mai mult la slijul de la pantaton ului, fermoarul se poate fixa ascuns ns in toate eazurile in caro inchide un slif inlocuind nasturii, sau la buzunare, in loo rea ferimoneutul = Invisibit po fals; 6 — viii! pe fats, oarul so aplici vizibil, tighelul so executit la 0,1 — 0,2 em do ‘marginea materialului, Cind sé Iucreazd pentrn comandi individuals, este bine se execute mimai pe material, iar fermoarul sit so tighel, executat la 2 — 3 pai peste cel de masini moarul se stricii, se poate Daca formoai at. tigholul sit 70 manual, en punct do In felul acesta, daci fer Inlocui usor, fiir a necesita o magind de cusnt. 1 Se Fixeuzd cu tighel de magind, acesta va trebui mai intii ine 43. BNE REA MINECILOR Forma mineeilor si modu lor de exoeutio di timent Ja altul, dar chiar de la movtel la model Astfel, minecile pot fiz seurte sau lingi, dropte, bufante, steinse po Iof, eroite dintr-o singuri bueati de material sau din do 1h subrat saw ew i In subeat gi pe lin iin prelungivea linied wmir ind minocilo sint drepte si au o 1d semnolo respective, so sm bueiiti, eu 0 sin= cotului sav py eur cusiturd, aceasta se Incheia Si se preseazd umidotermie (Figs = a 3 — Crottrie pentru tot{ego Tnainte de aplicaren minoeii, ‘ondulajit In droptul eusaturilor. | de montare a minee ———subray gat atte cuit sate mal desvoltat pe poet a dupa cax (fig. 37, 6). So transpun on. a Bln’ a fat tact, on sonternee eke orem nt Dh | __ {nfo sso exeouth ingot caput de minee Petty ne frin el He eapul de mineea in timpul executirii cusaturil de montare, intrs semnele Sine, cers ea ecules i montare, Se string creturile corespunzitor r ibe IG nee dp, Seder face Intotaatina eu tae ent wot, fit ra gi trae incheiate (umiir smenea, dav omvoplatul refine pun sire OS. te emnelor dle intilnire de pr: cor= si se sead umidotormic, Dacit Fig, 26, Executarea minecit ‘a= exeoutaroa custuri sa eeeuror; b — exteutarea elifaluls | formarea eaputul mlneets EMail eas pow oti, Dacit minceile au mangete, se exeontai inti gliful (lig. 36, 4), apoi eusa tura de subrat, faldurile, dupi care se aplied mageta gi se inereteste eapul m necii (fig, 36, ¢)- Mineea strinsi pe bra{-va avea pensa pe linia cotului, pe direct ialul permite, valoarea pensei or tical sau orizontali, Daci mater poate fi redusit umidotermic, coneomitent eu intinderea pirtit din fe Jucrarea umidotermica se executai inainte de taierea semnclo La minceiile eroite din doud bucii{i de material, dacit cusiitura de pe fala mineei sau cea de pe linia cotului mai prezintii si un tighel de garniturs pe fala, se execula alit cusitura de tmbinare a eelor dou detali, et si tishe- Milomnamuntal, dupi care se incheie mineca pe cusatura de subrat (fig. 36, 4) De retinnt ef toate colelalte cusdturi, garnituri, slituri, pent 1c. indivate de model, se exeenta pe mineca de i mumai dupa coon se inchoie cusitura de subral, 49, MONTAREA MINECHLOR imbriedminte, indiferent de sortiment. sau de croiali, wcilor imprima nota de executie a intregubui produs. i aplivate pe produs ttebuie si corespund eu poritia cor e cumnferinta raseroiturit mineeii produsubs La un produs de montarea corectit Poziin min pului, Pentru aceasta, ¢ ig. 37 Montaroa mineci rela: 5 etingtrs pratey oat, 35d —'veritearea’ ponifies mice wore 3 . : 35iii neu non J indick 6 mineck bufanti sau foarte increfith, cret th He ata raat face introducind mineea in riscroiturd (fat EIT Se ue ity mul de umir gi semnele do intilnire (fig. 87, a). S pee te cont ani pe parter minecii. Pe port de aa ee cl gt asa eae atte 3 er gig, in ie rn i ta ea al A nnn pence elo tone ie agina, mineea se verified prin im= 410, EXECUTAREA BORDAJULUT in general, are rol de go gre impotriva destr ‘a marginié eu 0 fisi anni sujet fin color di intro 03 si fem, In Tunetie d ee sero eo ar au a af i wurile aceasta se realizeazi prin imbrac ‘ti siitura produsului sau din alte ( aoe rt fe ae etn rl bt i a Bp tr ag Vemma Ae un joe de dungi bordajul iv bio tig ‘38, a). In cazul in care se urmarvsto un joe de dungi f Donte ooh Fuse pou execute manual sa mena arc ae eet Fe a tc nda i ang ea fe en i dh Cm iin 1M i er ats Ml et ar i tt te pra orth om eae Megaderi bieulnt in. Limpal au gi pentru a asigura rezorva nece So rat oles man ee ea elect, Se iat m, a ‘unblat va aven Tat ee aa a Tir drepl), (fig. 38, 6) se desealed, sv indoaie GL Pen aE ae a da aon i dieu! dubla, Jui, prin Se efectueaz Dioul gi se presearal Pig, 8 Paceutarea bordajals ‘@~ eoiroa bleu, b~ esceutares nize; e — apc 36 terior gi rofinut deci marginen proportional eu. aecentuarea curburll, Se ana, #0 prosoazii custitura pentru rozorvi vi, fixindii totodati kijimen, Insailarea, elt, 1, $e face pe fal, pe linia cusiturit do unive ste droaptit Intins dacii esto rotunjitik sp veto eurbd, Plusul do refiner esto Insitileazi, we Lighelogte, so nooato na to intoares bieu! gi se ins fixarea i 1 produ d ; cerca bioului intr-un.dispozitiv quis Ia masina de cusut, Disporitivul are scopul de a indoi laturile. ieului, tle o parte gi de alta a marginii ¢o urmeazi a fi bordati. Litimen bioulni in fcvst cay, s0 eroiogto de patru ori Kitimea bordajului, plus 0,4 cm necesar tne Aindevii bieului in timpul prehwerivit, 441. BXECUTAREA GULERULUI Gulerole se deoschese intro ele atit, prin formti ie. In functio de forma, acestea pot fi: rotunde, fixe pe git sau degajate, tu rever, gal, gon volan. Dupi modul de exeentio, gulerele pot fi dublate (eu jun fava intaritura) saw nedublate. Nedublate se executi, in general, gulerce jon volan, marginea Jor finisinduse eu un tivule} foarte ingust sau ¢u borda; (lig. 39, ay La gulerele dublate se execut’ mai inti do: ‘ral, $0 apie pina intiriturd, care se fixeaxd cu pichir sau prin leva punete, se trateazit umidotermie gi apoi se contureazi precis fornia gule- rului (fig. 39, B). Dacd materialul pentru intiriturs esto imprognat cu subs Mant Lermocolanta, acesta se va fixa termic pe dosul gulerului (cu ficral do it i prin modul de exe- nl de guler, pe care, dacii este Fig. 99. Bxecutarva. guler lor naubiats b ~ exeeutarea dosula) de gale « learen fel wleru 37oO oe ee rea Hanceetitali qT G5 kptiGK BO TAIT TO ante ae rosie atoetatane gi 80 ap seat esa cours ated tml dui ht i rimini de 1,7 em. Se conse eulerul, agezind bioul deasupra bizo{ului, pontra ca, pe fata custitura de unire ow iyi oh es pare gulersrever, Pirate introduce, dublu, intre produs ee Se adm fnattar numa stance pe mij pn a Anes iciiecriobynr cei e gna teoaye a pe mijloc pate Ss ule, ous Sar ae aerate, ara Cbg he nine sp eee mater desoncl al a i La gulerul gal, indiferes forma oxterioari, se aplicd intii dosul de Pause a m ry ulor gi apoi sé aplici a vul g. AO, Dee luau palate spol sa uplios tas geleralal ci BU ical aiteenee scares ot geo ar aie ee rata a voverdh Donut de ular se crok tte po RE Rea ii ou hol vl po a eaoetat be 012 cn Iain (ig 0,4) peepee ctl ea al cali vaavea pe mijlocul spatelui tot nel ‘ituri Iavabile sau produse sport, marginea exterioard a gule respect T de urzala. GULERULUT 413 INSEMNAREA $I EXECUTAREA BUTONIERI 442, MONTARE Montara gulerului este dictata atit de forma riser 1a graham eats ma fi de modell nesta CF a aplick pe riscroitura ital’ pi tn mje iilulat trebuie ei prexinte gio deseizaiim Serio et ise latest ep, ne erste bia i time de etn, 0 dsc Iofei, giso fixeaza en bie, In acest sop, i jonate din fesituri necesard trecerii capului. Acoste ‘turi pot fi executate pe o distant de 15—20 em, pink ln linia tn 4 soldului sau pini la torminatia produsului, Inchiderea Jor se poate faces H formoar, butoni sau nasturi, In eazul inchiderii eu nasturi trebuie ¢ tate butontere. In funetic do sortiment gi de model, butonierele. se ex orizontal, vertical sau oblic (lig. 41). In toate cazurile hutoniera se. insenmenea tuo depagira de 0,2 em fal. de locul unde trebuio eusut, nasturele (loc 0 ile piciorugul aeestuia), finind seama de mirimea nasturilor si de dintve acogt Dac produsul heie ps mijJocul fetei, se fac urmitoarele recoman- ai = pe eit. posibi fontele); , butonicrele trebuie si se execute ovizontal (exceptind area. guloeutui: Ta revere, e-— euler #91; deur Cu Se 38. 39)fol Incit sit existe ette o bi jos de marginea buzunorului, sii bazaar apli ae pela deschisd pink Ia tiv, distanta dintre butonierele ‘1 — 1.5 cm decit intre cele de pe corsa}; ‘iba intte ole moi mult, de 8 em; po mijlocul fentelor do pe corsaj sina ie vertical butonierele de Zee executi pe direc si uneori cole de garnitura; BMS se pot realiza biton re acestea se extCt este pe bie, pentru ed butoni lor se face manual sau mecanie, ele putind fi fos- 9 insoamneara en ereta arfileazit i se fostoneazit e jutoniord. La materialo care se destrami usor Initortierole so festonearit de o parte si de alla. 4 semnului gi apoi se taie pe mijloe. Pentrw ura rexistenta butoniere gio de pinzit subti lin de sortiment si de grosimea esi Dutoniorele festonate $6 exeeutit eu choit ainbolo gapoto san numai la un capi, ce Gxvontindd-se rotunjit, asigurind Kieagul picio~ rugulti nasturelni. netut de butoniert este ase 1u deosebire ef bucla ce ‘esto creat de firul ee vins rrochen acestutia, Acest punct asiguri 0 mnargine mai intarit, deci mai rez Ue punctul feston. Pentru o mai mare rezisten- tii, In produvole din stofe groase, marginoa bu: inainte de festonare, se asigur’ cu w (ia groast numita forpas. Butoniera bordata (| on fir do ata eolora rdustilui se agani, peste ‘i, 0 bucatdi do material, ti asci somnnl de jur imp: J. Acosia se insi Bulonierele festonate ( intro fata gi bizey notului de feston, vce prin aga acul ie) jur cw 4,5 — 2 om (fig. 42, a, Hoard pe dosul materialului peste semn gi cou tighel do o parte gi de alta a. som Se scot toate firvle eolorate, se ta intro tighelo gi spre colturi (fi toaree bieul pe dosul produsului, listnd margins o lizieri subline (ti ighelo gi hiyimea de grosimea ma 42, b). Se ing 42, ¢). Distant ialului, Liziera se fixeaza {lo 6 parto ido alla, in cusatura, ett punct as cuns, so preseazit umidotermic. si s0 fixeazi capetele Herervei, Se intoarce binoyul ai ge fixeaxi prin, Insailare in margins predumalat si ka eapitul ‘opus al butonicrolor, Se taie bizaful pe ditectia. butoniorei si se fixeazi eu stair po Andoire. Se presea: sAtura gi se scoate jirul de insailare. ___,, Butonieril> bordate se pot. executa. ln toate sortimentsle eu eonditia a fesitura sii mu se destrame ugor gi xi nu fie foarte groast in ght Butonter so exccnt inaint, de aptiatea guru, a comajulu n talio ote, espectiv inainte de a fixa bizetit hut cusitur’ orizontala, eve o- impune mare aten ie ka erate ai anil VAREA SI COASEREA NASTURILOR, Nasturii pot ave Gind sint. aplies prin coasero far% piciorus. Cind se apliet eu seap de Snchide stun so fix rol ornamental sau de inehidere a produsulu, fa garnilurd, nastutii se fixeazi pe locul vespoctiv re a produsulu spre a inlesni "3) Ne abvileste astfe se agazii produsul pe o suprafata si rigid prapunind semnul de mijlov ea si eum incheiafi, Insemnarea se face introd sale cu de ene ion bution 1a cele executate orizontal, la eapatul dinspro rnarginea, produsulais Ia ople executate vertical sau oblic, la. capi superior al butonierci yuri astiel stabilitatea produsul pul migelirilor. Pentru a realiza piciorngul, nasturelo este ousut nai lojer, treeind afar de 3—4 ori prin material gi (wifiiciile nasturelui si apoi rotind ala sub nasture de titeva 0 In cazul inchiderilor foarte solicitate, pentru a evita ruperen materialului sub nasture, acesta. se coase cu un contranasture agezat pe dosul materialutui (de Fig. 49. Coasere empl Ja rochiile deschise in faz ultimal nasture, ‘uritor. deasupra tivulu in tim- 4.45. MONTAREA CORSASULUL IN TALIE Datorita variafiei modelelor gi influentet modei, rochiile se. pot execute dropto Tart custtoriorizomtale din dowt Buel, (corse gi fust®), avind c tura do unire pe Tinia telici, mai sus de talio (sub bust) ‘sau mai jos de tatio In 4-10 cm. Ultimolo dows cusituri se execuli prin imbinare simpli, ou cusii- Juri ascunst sau eu tighel de gamniturd pe fafa. alCind cusitiura de unive se executit pe linia talivi, aceasta trebuie fixati pentru a contra rochin pe corp (Fig. 44). ind semnut de talio, pe partes interioari a fustei torial rigid (oxtrafor) lett de 4 em, pe care se rt Uliod maj 20m, Impiirfiti in sferturi a 80 jul, se po (imijloe dela In weost se so aptiey’ o pangliew din marcheazit in prealabit m ills fisted vate respeetind semnele de st or fusted potrivind semnele do esi de talie gi se insiilea’, Dacii corsajul este pensat, este bine ca inci dela insemnarea pense- lor, si se. find seama de potriviren lor’ eu cle de pe fh Pontrw a asigura 0 concor- dont intre corsaj si fustai, a rochie cu cusitura pe linia tal se recomanda a se construi tiparal de rochie pind In Tinia taliei, cam= brarea. cfectuindu-se corespunzitor modelulni, ‘Tiparul de fusti so obtine prin prelucrarea tiparului do fusta dreapti, In felul acesta so asigur’ plusul necesar proeminentei goldului, faiunci cind fusta este fixata po talie, precum si stabilirea penselor po di rectia color de la corsaj. fig Me Montarea corsajidui tn ta 446. EXECUTAREA §L COASPREA TIYULUL Ja un produs ste do mare impor este Iustruit sam daci rezerva san produsului un aspect nepkicut. Operatiunea de fixare a tiveh tan{ii, deoarece docd este ondulat, dae: ‘cusittina oste vizibili pe fabii aceasta confer In timpul probélor, tivul se indoaie prin insiilare In 0,5 — 4 em de mangine, int rororva so insiileaz’ cu punct mai rar. Gind Iungimea produst {ui esto stabilith definitiv, se procizeazit linia tivului eu semn intins ou al so dosenloi inliturind orico dung existent gi se Insemneazi eu crota, lil ii tivullud, #hto trebuio si fie egal pe toata Kirgimea produsului. Se In {uri matorialul co prisososte, iar marginea se fastoneazd manual sau ou ma- dotermig marginea feston humai dupa ‘accea se tivul prin insiilare Ja 1 igoxind. produ I pe mast oa tivul: si t wxecul pe por Antii se preseazi 0 402 gor eu poi se scoate firul de insiila unea respectivii $i 80 pe port {i umidotermic, Mi nu 80 ajunga pi nea festonata pentru fear putea imprima pe fat Musulai, Soin c vind do stafir. Impunsaturite se do grosimea material ina Wiplok, Se preseazi Prosarea _marginei 0 face eft. mai_aduni Ja margi- i umi- nati gi indoaie em de 50 ems ee fa la pr leant rezorva ti- vului Ja 4 em sub marginea festonatit. ‘Tivul se realiveaxi Ja distante de 0,7 Fig. 45, Presarea vival fixeazi cu custituna aseunsit 4,5 em, funPARTEA A DOUA CONSTRUIREA TIPARELOR DE iMBRACAMINTE PENTRU FEME! Din, practiced s-a constatat ci produsele variate din punct de vedoro al sortimentului Liparele mecosaro croivii lor sint foarte diferite, pentin ficeare, model firey nocesar alt tipar. Dar tiparele nu diferd numaide la model la model ot si de In o silueta Ja alta, corespunzitior dimensiunilor ficoirein, Exceutarca Uparelor pentru fieeare model in parte este 0 problemi destal de diffe, mai ales ci mm pot exista teorii spoeifice ficodrui model in, parte. Pontra realiza totngi un tipar eft mai apropiat de forma si dimensivinile corpulut so construieste tiparul pentru un model clasie, folosind, 0 metodi oxporimon, tata, gi apoi, prin prelucrarea acostuia, so obfine tiparal corespunziter mode. ulut_ dort, ‘Tiparul de bazii ponte aves o croiali clasied, raglan sau chimono, dupit eum 0 cere modell ee trebuio realizat. ‘Teoria folosili pentru realizarea unui tipar elesic are Ia bari un stu iu aminanfit, execttat pe mai multe corpuri eu aceoasi conformatie sau cu eonformatit diforite. Rozultatul esto ef, teoretic, so asiguré realizaren corecti a tiparului de baz pentru un corp normal simetric, corecturile pen- ¢ Imbriciminte sint foarte 1 si al modeluhii. De aceen si iru eventualele anomalii urmind s& se execute ulterior prin prcluerarea Cipas rului de ba: Luerara de folii trateazt alit construire tiparnhii de basi pentru Giferito sortimente, modul de prelucrare a acestuia pentru objinere ‘tolor modele, cit si prelucrarea impusi de anumite anomali Tiparul de bani poate fi exceutat pe baza misurilor Inato pe corp, atunei cind se execuld pentra 0 persoani anume, sau pe baza oltorva mi suri_mai importante, doterminate prin studi antropometrice, atunei eind produsul este destinat productiei de serie, deci va trebui si 'Imbrace mai multe corpuri ce corespund acclorasi dimensiuni principale, Deoaroee corpul omeneso este socotit simetric, axa do simetrie trectnd vertical prin mijlocul fete’ si mijlocnl spatelui, tiparul de bari se constru- iegto pentru jumitate din corp. Avantajul este dublu: se Inereazt mai puin , Ia crore jalului, se asigura simotrie perfect penten partew ot ii @ corpulai. Cum axa de simotrie este porpendionlars pe pimint, toate sociunile exeoutate Ja nivohil hustului, taliei, goldalni san tivului, sint orizontald, perpendicilare pe axa de simetrie,wetrie, tiparul de mute corecturile in 6 Dae trebuie real andi se executi simetric, impuse de anomalia respec inmda exeeutaren unni- malaj dup U slubilese diferentele _existente ‘ Cam, in general, Ja femei, asimetria se ohservai_ kt nivelul goldurilor, oxeontdi un mulaj, se Imbrack persoana eo fusta druay eare so marcheazd cu un girctaxa de simetrie faki si spate, avind griji ew fina tivulut si fie corect@ dn eontinuare se miisoard ciroumferinfa goldului Ja 10-15 gi. 20 em lie’ si se notoard separa ponteu partes dreap- i si_parten stiny Hee prmenen, se misoara lungimea fustoi_pe mijlocul spatolui, a fat si pe dirvctia goldului in ambelo parti (dreapl’ gi stings). he construieste. normal arepte gi ape dlimensinnile p ro. In acest ca, tiparul so exeeuti Intreg sim po anal corpurilor sisnetrive Dik isa deol este sini tiparal. dbo tale, apoi se eopiazi conlalt% jumitate gi se desene coneapamzator Parti (drapta, stinga). La construirea tiparului de baz so pot folosi dimen comp sia dimension’ reanltate prin ealeul, Lx baa dimensiunilor obfinute prin ealeul sta u ‘pe corp sau stabilite prin studiu: JC — iniltimea _corpului: CB — civeumferinga bustului, In tahelele euprinse in standardele tehnice de ramuri (S°7.R) mai sint indicate: CT — ciroumteringa t ES — cireumterinta_goldului; id ca, Daci anor jarul de bars eu ajutor nile Inate pe niitoarele masuri, feet Lpr produsulai in functie de modi. Th cazul construirii tiparului corespunzator unui sii se obtind, in paralel, dimensiunile prin calc pare en cole uate pe corp, aceasta dooarece misurile rezultate prin ealeul asigurit o mai huni proportionalitete produsului. {In cazul in caro so constata diferente intre dimonsiunilo Iwate pe corp si cole rezultate din ealeul so procedeaza astfol pentru Iungimi si cireumferinje se aplicd dimensiunile misurate pe corp pentru Kijimi se adopt dimensiunile elo mai mari Dimonsiunile. de circum i Nifime so aplick po tipar majorate eu phisul de lejoritate, acordat in functin de sortiment, de destinainpro- upului gi de natura materfalului, In STR. sint indicate si plusurite de Ijoritute Tn cuzurily partioulore, adaosul de lojeritate se aprecinzt si in funcfie dv cionmforinga bustului, el trebuind 8& fie repartizat. proporfional Po tiparal do bari objinut se deseneazi linile do rojak ake modetului ‘es, #0 transpun penselo po alto direetii, dacti este eazul, so marcheardfirul drop po toate plows compononte gi apoi so docupeazd 'fiocare piesit sepa- mat, ’ DP anume, esto bine i apoi acestea 8% so com Daca este necesar, aceslea mai suferi modificiri gi dupa co au f decupate (ae exemplu deschideri pentru ereturi sau eute). In neest cay, 00 tarea conturului tiparului trebuie sii se faci fara a afocia dimensiunile ae tna. Verificarea dimensionalii se executai pe tiparul de bazii si se fine seama. de urmatoarole corelat — lijimea_spatoly cii_trebuie sit fie mai_mare_cu_1,5 aeagae t -njisuratita jumiitatea_adinei rifseroiturit_mine- Toler masuratai la u Tem; timer raserntint gituhiia tay ei Tie egaieulitimea turii_gitilui Ta “spate; — pe tina bustului, Lifimea fojei sit fi mea spite 3 ~~ Fp Tinia talie’ sit se piistreze proport Respectind aceste indicatii asigurit realizarea unui Abaterily de la normal se exocuti ulterior, corespunzitor corintolor. Se mentioneazii i tru cusituri, iparele prezentate sint executate fini rezerva. pen Fusta este un articol de tmbrica co se poate confectiona din diver- se materialo: fexituri din lini, bumbao sau poliester, teicoturi sau chin piele. Fusta poate fi executata intr-o gama variatai de modele, de exemph dreapti, eu cute, evazati, plisatii, clog, pantalon etc. © parte din aceste modele se pot obtino prin fasta dreapti, area tiparului de 5A. CONSTRUIREA HPARULUL PENTRU FUSTA DREAPTA, Fusta dreapta trobuio s& fie elt mai apropiati do corp, fapt ponte care plusul de Iejeritato necesr la nivelul goldutui esto numai de 2 em pe oat cirenmferinta, Fusta dreapta se compang din ata i ate, Fata se eke dintro singura busatd avind ful drept sé dul po mijoea eat apa tele se execult din out bucdfs eo ausdtord pe. mijloe (hg. 40) Pentru executarea tiparufai de tus sine necoano urmitoara, hse CT — civeumforinta taliei (80 cm); CS — circumterinta soldului (104 em): Lpr—lingimea produsului (70 em)? Ad — alos de lojeritate (em), Dimensiunile de civeumferinga, pe juma- tate sint: ea eer 2 Observagie. Valorite ovientatiy tiparului preaentat in rice ale migurilor am Vulilizat In eaastructia So doseneazii un unghi drept, al usta dreapli. ge noteazii eu 7. Din 7, pe latura se misoari 18-20 em gi’ se notean i ungimea produsului si se notear’ ZL, TS = 20 em TL = Lpr fitera 8. 0 em; In punctele 5 si Z po verticala 7L, s> due perpendiculore sp sting Pe orizontala din 8, mi Jinia goldului, se aplicdi jumeitate din circumferinja soldului plus adaosul de lojeritate: Ad S06 +2 406, Ad _ 106 2 198 _ 55 om, 535 25 em, Prin Sy 50 duce 0 perpendicular pe linia tivului, intersecfiile cu ori ontalse dit 7 id. nolindus eu Ty. Le L, reprezinti mijlocul fetei. ; eainbrarea fustei in talic, se face diferenja intre distanja 77, i circumforinja talioi pe jumitate: << = 53 — 40 = 13 em, 48 Fig, 47. iparul de tust4 dreapla: ‘onstruea tiyarulul de Tusa; » — fexarea cule pe miglooal spate ti 13 om se vepartizeaza astfel: cite 3,5 om de o parte si de alta a punchu- Jui 7, vostul de 6 em impir{indu-se egal in cele patru pense: Tg =T4,=3,5 cm; : Tye tp te mm} tits = 18 3 em, In punctole ty, to fy $i 80 due perpendiculare pe care, se misoard lune gimea pensolor, 10 si 9 em la fafa gi 41 gi 10 em la spate, Valearoa ponsolor do 4,5 em so repartizwzi cite 0,7 em de o parle sido alta a punctelor tg fy ty $11In punetole #14 $e rived el do 1,5 om, obtinindu-se perpendieu! Ue Jaterale se contureazi Jt Linia cusiituri 4, cu punctul Sy J, fusta ve evazeazi pe custilura lateral lin punetul Sy, in jos, Tinia dh © o prelungire 10) Linia Laliei se deem fig. 47, a. Linia de mijloe @ spatelui se depiirtearit pe firul drept evarinds-so po linia tivului eu 15—2 em: unind punctele fy 2-3 em, aga ine alia cote arcu 2 om, Se uneste punetal 7 eu Ly printro fini Daci so executi cut’ pe mijlocul spatelui, se lasit in plus 6 em pe linia tivului si 4 cm pe linia taliei, plus rezerva penton Deschideren cuted este de. 30-—35 em. Tighelirea cusiturit pe mijloel spa pentru a evita ruperea stofei it eapatul reap rervis do uur hii se face rotunjit, ca in fig. 47, 6, vied, prin forjarea pasului, 5.2. PRELUCRAREA TIPARULUL DE FUSTA DREAPTA IN DEE RITE MODELE jarul do fusta dreaplii, fiind socotit tipar de bari, poate & preluceat obtinindw-se diferite alte modele: fusta In sase: clini; —fusta cu tablie si cute; —fusta en ente; —fusta clos din clinis — fusta pantalon. Pentru prolucrarea unui ti fustt dreaptii, 88 fio executat, foarte corect. Etapelo urmitoare sint: desenarea modelului dorit pe tiparul tronspunerea firului drept pe fiecare piesit component si apoi decupar fivetaei piese in parte. In scopul dofinitivarii tiparul iiuturor pieselor, trasarea eventualelor some de intilnire, si coneetarea con- {urului, in special a formelor areuite. intr-un model oarecare, se impune ca tipa- ral d usta fi gase ‘Aoout model se romored printr-o linie user evazatii, tablio in fai si spate, Mublu atlt po mijlocul feted elt gi a spatelui (fig. 48) Intinagia table eto datz do Jatura primei pense do talie, prelon: a tiv (fig. 49). p Prt , este necesarit cuplarea , ig. 48. Fusta in gase clink 49, Consteuirea. tp: pentru fusta. in sie Pemlrt Acoma valoaron cu car a fost ovuzath tablin, strapon frul drept pe mijlocul pensei, iar pe Tina tivului so masoara distanja cu care a dupurtaltablin de lira! “drep. i Acoastai operatie este foarte necesarii, deoar: Aaterali se evazeazd intotdeauna mai p a fost evazata cu 3 em, partoa lateral se evezeani cu 1 em, Pentru aceasta, se masoard, pe linia tivului, de la firal drept, 4 em, iar punctul aflat se unegte printr-o Tinie dreapta cu Vietul pensei respective, trebuie glint eit partea jin deett tablia. Exemplu: alia Fusta eu tablie si cute Acost: model este de fapt fusta eu gaso clini, eu preeizarea ed pe ousiitura tablici se formeanii cuta (Fig. 50), In acest caz, dupa copierra tabliei si a piirfii laterale, se adaugi de mibele parti ale cusdturii de imbinare, rezerva pentru cut de 5~—Gem (Hig. ).1, Prelucrarea tiparulai de fusta In gase clin Fig. 5 usta eu table Partea lateral nu trobuio sit se deeupeze inainte de a se fi indi ea dingctia firului rept. Trasarea firului drept se face ducind o par Firul dropt al tablii. Casitura de Imbinare se execu ini mai jos de lini do tmh 4 ascuns sau eu tighel vi In contin naire executindu-se in adineimea ¢ Fusta eu numir limitat de cute Pentru o fustii eu mai putine s0 ealeuloazi nocesarul de material, In acest eaz, pe o coal de hirtie se desenoazai un unghi drept gi 8° 9 e% lungimoa produsuloi plus rezervele pentru eutele conform modelului, Pesto hirtin cu cutele Tustii dreaptai gi se contureazit linia taliei gi a tivul De refinut: = dacii se exceuta cute duble fig. 52 acestea vor aver obligatorin firul dropt_ pe mijlocul lor (lig. 5 — daci so exceuta ente suecesive in acceasi directie (fig. 54) evazate spn terminafie, acestea vor ave firul drept pe mijlo imi enti (fig. 5), In acest az tiparul de fusta drcapta se aplicd ew pensele de talie partial in. chigo, aga Incit sii nu se realizeze un plus prea maro pe Tinia goldului; — dack si tiparul de bazit trebuie evnzat fnainte de aplicarea Ini peste tiparul cx cutele inchise, tute, se executai mai init tiparul gi apoi Fusta clog din elini “i si fhe 0 tus foarte larga (fig. 56), poate fi destul de evoxats, in funefie de dorin{a fieediruia. Clogul din elini prezinta avantajul et, In funohig, de proominen{a soldului, In raport eu indlfimea persoanei, ponte Hi exceutay, mai evazat san mai putin evazat. Un all avantaj este acela ei necesita mat putin material si so poate exccuta fir nizi, din materiale mai inguste de 41,40 m, Acest model se executit din patru clini, deci are cusiitur’ pe mijlocul fofei sial spatelui, In functie de eantitatoa de material disponibili, attt_po mijweul fotei eit gi al spatclui, se poate aplica fir de bie perfect sau numai evazit, De asemenea, cusiitura lnterali so executii mai mult. satt mai pufin apry- piat& de firul drept. Firul drept. so poate indica si pe mijlocul elinului, realizind evazeul atit po mijlocul fefei sau al spatelui elt gi pe cusitura lateralé. ‘Transformarea tiparului de fusta dreapti in tipar pentru fusti log din. clini consti in deschiderea tiparului de Ja terminatic pind Ja vistul penselor (fig. 57). In continuare, prin inchiderea penselor, tiparul se deschide po lin tivului proportional cu valoarea penselor (fig. 58) In fig. 59 sint evidentiate cu somno diferite posibiltaile de aplionry a Firnlui drept.56, Fusta elas din clini Fig. 58. Deschiderea tiparului pe linia de Tungime prin inchiderea penselor din tals, 56 Fig. $9. Indicarva pe tipar a firului deep. Daci firul_drept este aplicat aproximativ po miglocul clinv pune ca acesta si fir mareat In acceagi distanta fala de linia cusiitarl pentru a reeliza acelagi evazeu, atit la fatit cit gi ln spate, In cay contrar, cusiitura Ioterali tinde spre fal sau spre spate, dup i cum eyazeul este mai mare lk spate sau la fi usta pantalon ficdminte tinerese gi comod. In (stol, miitase, tercot) gi talon esto un articol dein ' oriatelr din cary se. contectionea dip model (dreaptat sau forate evazatay seurta sau iunga), fasta, panialon poate fi un artieot sport san clegant (fig. 60). Se poate exevula eu cute st cl Imbricat po corp, ee nu trebnit ai se deosebeasea deo fastscoarecar- Rutt Pantalon s¢ obtine prin prelucrarea tiparului de usta dreapt la ear so ada i plasal pentrn pas. Prolucrarea in fustit clog seu curcute se Face inwint de adangarca ‘esta plus Ta prelucrarea tiparnlvi de fast di po tiparal de haz, in priml rind se masoardadineiinon ba GS 4 = 8 4 97 om fusta pantalon, (fig. OL li TS, = 7,8,