Cod ECLL ECLERO:CAPIT:2022:004.003637 Operator date 3918 ROMANIA CURTEA DE APEL PITESTI SECTIA ICIVILA DOSAR NR. 4168/109/2021* DECIZIA CIVILILA NR. 3637/2022 Sedinta publica din 27 septembrie 2022 Curtea constituitd din: Presedinte: Alina Mihaela Mateescu, judecitor wecdtor Elena Minodora Rusu Grefier Manuela Scurtu S-au luat in examinare, pentru pronunfare, apelurile formulate de reclamantit CHIUARIU TUDOR ALEXANDRU, CHIUARIU ROXANA, CHIUARIU & ASOCIATII - SOCIETATE CIVILA DE AVOCATI si de pirijii NEGREA STELIAN GABRIEL, $i ASOCLATIA DISCOVER PROJECT’, impotiva sentinjsi civil ne571 din 23 noiembrie 2021, ‘ronungati de Tribunalul Arges in dosarul n.4168/109/2021, Dezbaterle asupra apelurilor au avut loc in sedinja publicd din data de 20 septembrie 2022 si au fost consemnate in incheierea de aménare a pronunfrit de la acea dat, care face parte integranti din prezenta decizic. Pronunjarea a fost aminati astizi, cind, in urme deliberinii,s-a dat urmdtoarea solutie CURTEA Constaté cd, In data de 26.04.2021, fost inegistrat pe rolul Tribunalului Arges sub 1r.4168/109/2021, ceretea de chemare in judecati formulata de reclamanfii Chiuariu Tudor- ‘Alexandra, Chiuariu Roxana si Chivariu & Asociajii - Societate Civila de Avocati reprezentata prin Avocat Partener Coordonator Tudor-Alexandru Chiuariu, in contradictoriu cu pardjii Negrea Stelian-Gabriel si Asociajia "Discover Project", reprezentata legal, in calitate de Presedinte, de acelasi Negrea Stelian-Gabriel prin care au solicitat obligarea pargjilor, tn solidar, la plata sumei de 210,000 lei, cu tila de daune morale, pentru incilearea drepturilor seclamantulwi Chiuatiy Tudor- ‘Alexandra la propria imagine, la onoare, la demnitate, la reputatic gi la viajé privat, prin publicarea de informaii neadevrate si defaimétoare; la plata sumei de 210.000 lei, cu titlu de daune morale, pentru ineilearea drepturilor reclamantei Chivariu Roxana la propria imagine, lt onoare, la ddemnitat, la reputayie sila viet privat, prin publicarea de informajii ncadevarate si deftimatoare; fa plata sumei de 210.000 lei, cu tu de daune morale, pentru incdlearea dreptuilor reclamantei Chivariu & Asociati - Societate Civila de Avoeat la propria imagine si la reputatic, prin publicarea de informatii neadevarate si deftimétoarc;obligarea pirijilor Negrea Stelian-Gabriel $i a Asociatici "Discover Project", in solidar, si fnliture toate referirle Ia adresa reclamanyilor din articolul denigrator ,Afacerea tramvaielor. Cu sau fra chinezi? 8 martie 2021", publicat la adresa de intemet tips: /discoverpro‘ect.ro/202 /03/08/afacerea-tramvaielor-c-sau-fara-chineri/sub sanefiunea pli de daune cominatori de 5.000 lei/z, calculate pnd la data indepliniri fective a obligai + obligarea paritilor, in solidar, si inlture de pe orice alte site-uri de intemet a oricdror referri la reclamantii Chiuariu Tudor-Alexandru, Chiuariu Roxana si Chivarin & Asoci = Societate Civili de Avocati aplrute ca urmare a preluariiinformasilor neadevirate si deftimitoare din articolul sus-menfionat, ,Afacerea tramvaiclor. Cu sau firi chinezi? 8 marti 2021", publicat la adresa de internet htpsi/discoverproiect.ro/2021/03/08/afacerea-tramvaiclor-cu-sau-fara-chine7i/ sub sanctiunea plifi de daune cominatori de 5,000 leizi, calculate pind la data indepliniri efective 1 obligaic si la plata tuturor cheltuelilor de judecatd cauzate de prezenta actiune.2 si Negeea Stelian Gabriel au invocat exeeptia lipsei calittti procesuale active a reclamanter Chiuartu & Asociatii — Societate Civil de Avocati si si se dispund respingerea cerer de chemare in parte cererea, a obligat parijii si pliteased in solidar citre fiecare dintre reclamantit Chiuariu Tudor Alexandru si Chivariy Roxana, suma de 10,000 lei reprezentind daune morale si ctre bttps://discoverproject.ro/2021/03/08 (afacerea-tramvaiclor-cu-sau-fird-chinezi), sub sancjiunea Pentru a promunia aceasta sentinfi, analiand eu prioritate exeepile lipssicalitii procesuale active a reclamante! Chiuariu si Asociatii - Societate Civili de Avoeafi si lipsa interesuluiaceleiasireclamante, prima instan a rfiout umétoarce: in cadrul cererit de chemare in judccaté au fost invocate urmétoarele dispoziti din Codi civil: art. 71 alin.1,art.72 alin.1, art. 73 alin.t, In conformitate cu disp. art, 252 C.civ. din cadrulTitului V ~ Apararea drepturilor nepatrimoniae, orice persoand fizick are dreptul la ocrotirea Valorilorintrinsecifinjei umane, cum sunt vial, sindtata,integritatea fizicl si psiic’, demnitatea, intimitatca vieti private, ibertatea de constin[, creaia slinjified, artisticd, literaré sau tebnied ‘An.257 Cod civil prevede ea dispozitile acestuititlu se aplica prin asemanare si drepturilor nepatrimoniale ale persoanelorjuridice. Tn coosecin{i, prima instanji a constatat ci acest text prevede aplicarea prin aseminare a dispozitillr referitoare la apirarea drepturilor nepatrimoniale ale persoane fice si persoanelor juridice, asfel ci este posibili repararea prejudicilor cauzate ea urmare a inedledei Arepturilor nepatrimoniale ale persoanes jurdice Potrivit art. 206 alin. I C.iv., persoana juridicd poate avea orice dreptur si obligai civile, afard de acelea care, prin natura lor sau potrivitlegi, nu pot apartine decat persoanei fice Din cererca de chemarc in judecati rezulta c& reclamanta Chiuarin si Asociagii ~ Socictate Civili de Avocati a solicitat obligarea piriilor Ia plata unor daune morale. pentra ‘nedlearea dreptuluiacestia la imagine si reputaie, precum siluarea de ete instanja de judccat a altor masuri in vederea reparari prejudicilui cau. Dreptul la imagine si dreptul la reputatietrebuie privite ca reflectind un anumit mod de perceptie si nivel de apreciere din partea altor subiecte de drept, consttuind, asadar, 0 component esentiali a dreptului la demnitate, unul dintre dreptuile primordiale ale persoanei,ri ca prin persoani si se infeleagi in mod exclusiv, persoana fied, indvidul, iar nu si persoana jiuriic Desi existd drepturi personale nepatrimoniale, care prin natura lor nu pot apartine decit persoanei fizice, precum dreptul la via ori cel la sinatate, dreptl la reputatie gi dreptul la imagine, ca si componente ale dreptului la demmitate, pot aparineatt unei persoane fies, ct si ‘une persoane uridice, ambpele enti bucurindu-se in mod egal de protectie legal. ‘Avind in vedere ca legiitorul recunoaste si persoanclor juridice posibititatea de apara drepturile nepatrimoniale, pentru incdlearea acestor dreptuti, persoana juriic’ poate pretinde despigubiri, materiale sau morale, precum si alte mijloace de reparare a prejudiciului si poate utilizeze mijloacele de aparare a drepturilor personalitaii. in acceptiunea art. 36 C.preciv., calitatea procesuali rezultd din identitatea dintre pani si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judeeayi. Existenta sau inexistenja drepturilor a obligatilorafirmate constituie 0 chestiune de fond,3 Calitatea procesuali se analizeaza in cerinj existenfei unei identti inte persoana reclamantului i persoana celui care este ttularul dreptului subieetiv dedus in justfi, precum si in conditia unei identifi intre persoana piritului si persoana celui obligat in raportul de drept substan Din modul de redactare a piri finale a textului de lege rezultée, in solusionarea exceptieilipsei cali procesuale active, instanja tebuie si veriice exclusiv dacd reclamantul care a formulat ayiunea are vocatia dea fi tiularl deptului pretins, adie trebuie avut in vedere dreptul afirmat de eitre reclamant care intr in contnutul raportuli litigios. Fapi de cele mai sus expuse, in cauza se verficd idemtitatea dintre reclamanta Chiuariu si Asociatii - Socitate Civili de Avocati, cea care a promovat cererea de chemare in judecata si tivalarul dreptului subieetv afirmat. Refertor la ineresul aceleiasi reelamante, pornind de la disp, ar.33 C.prciv. $i refindnd c& prin cererea de chemare in judecatéreclamanta urmareste obligarea pardjilor la plata or despigubri pentru atingerile aduse dreptului la imagine si la reputfie, dar si luarea altor risuri orientate spre atingereaaceluiasi cop, este conturat folosul practi, efectiv, urmrit de reclamanta Chivarin si Asociati- Soietate Civili de Avocati Pentru toate aceste motive, instanfa a respins excepile lipsei interesului si Tipsei calitiii procesuale active invocate de parati in ceea ez o priveste pe reclamanta Chivar si Asociati-Socictate Civili de Avocati, ea nentemiate. Pe fondul cereni de chemare in judecat, n cau a fost dovedit faptul c, a data de £8.03.2021, pirical Negrea Stelian Gabriela palit, pe steul de internet itps:/discoverproiet.o! aparjinnd péritei Asociajia "Discover Project", articolul ,Afacerea tramvaielor. Cu sau fird chinezi? 8 marte 2021" in care face referire la reclamani ‘ {In cuprinsulacestuiarticol se regisese umatoarcle pasaje: in acelasi timp ,culisele achiztici ramvaiclor dezviluie conexiuni ponale in lupia pentru contractul de peste 160 de milioane de euro (846 milioane ei), bani curopeni"...Personaiele principale, .Roxan Chia: Judecitoria Curtea de Apel Bucuresti si presediicle completuui care a infors decizia iniialé a Primariei Capital fn prvinjacistigtoruluiliitaict pentru tramvaie. Este soiafostului ministry al {usc iberalul Tudor Chiuaru, anchetat si judecat alituri de Viorel Hrebenciue pentru coruptic fn cea mai mare etocedare de pidur din Rominia".. mine totus’ un semn de intrebarefaptul cd projedintele completuui de judecitor care a anaizatdosanlleitaie a rimas Roxana Chiuatiu, conde in eare soqul siu, Tudor Chivariu, fostul ministra al Justitei, este conecat la gruparca care a beneficiat de decivia instanfei"..Umbra lui Hrebenciue ..Roxana Chivariu sustine, in declarajia de avere ci este partener in casa de avocaturi .Chivariu si Asociati', condusi de soqul su, Tudor Chivaru, acuzat si judeeat de aproapecinci ani pentru trafic de influent, spailare de bani si aderare la un grup infractonal organizat. Casa de avocaturl a fost in centrul unui scandal de coruptie in 2015, dupa ce srmnase, cu trei ani mai devreme, un contract mascat de sisted juridicd valoare de 2,5 milioane de curo eu compici lui Paltin tundza, care solicitarecuperaea ilegall a 43 de mii de ectare de pidure, cea mai mare suprafal forestierdrevendicaté pnd acum, Procuroi anticoruptie au sutinut, in actul de acuzare,e4, in schimul banilor, fostul ministr al Juste’ si senator, Tudor Chivari, isi trafica influenfa pe care 0 avea la nivel local si central, in acelasi dosar a fost arestat si influentl lider PSD, Viorel Hrebeneiuc, pentru trafic de influent, spilare de bani gi alte infaeiuni.)" Reclamantul Tudor Chivaru a ficut dovada fapului 8, la data publiciriiarticolului faseseachitat prin sentinga penal nr-2869.05.2018, pronunjai de Ialta Curte de Casati guste + Seojia Penal in dosarul nr 2781/2015, rimasd definitiv, a fila 50 find depus i cazierljudiciar din data de 01.02.2021, care atest fptul ci. soictantul nu este inser in eazierl judiciar. in privina reclamantei Socetatea de Avocati ,Chiuarin si Asociagi” nu s-a dovedit cl a avut reo cate tn dosarl penal la care face referire autorul rticoluui, ar din declarafia de avere depusi de eclamanta Roxana Chivariu rezuti ci aceasta nu a menjiona ed este partener in Casa de avocatur ,Chiuaru gi Asociati o ‘Autor antioluluiacrediteaa ideea cl reclamangii au destiguratacfuniilegale in4 de corti, trafic de influent, spire de bani, aderare Is un grup 28 rispunderea penal eare a dreptuli la demnitate, la propria imagine, la de fafa, instana este inuth si stabileascd da comiterea unor infactiuni infrational, dar i alte aspoote de naturist ita vreme ets invoci o incl reputajc ori a vie private, aga cum este cazal ce misur, sunt iniruite condiile rspunderi civil delicuae R j In drop, se rein dispozitile art. 1349 Cod civil, potrvit cdrora (1) Orice persoand are indatorrea si respect regulile de conduitl pe cae legca sau abiciulloculu le impune $1 st M0 auch anger prin afuile ori inacinile sale, dreptuilor sau interesclor legiime ale ator persoane, 2) Cel car, aVinddiscemnimdnt, nal aeastindatriterispunde de rate prejudiile cauzat, find obligat si le repare ing” Aicolul 1357 din Codul civil reg propre: "(1) Cel care cauzeazi altuia un prejuiei prin fap iit, 8 bligat sil repare (2) Autorl prejuicivlu spunde pentru cea mai usoard culpa.” in prvinjaprtei Asocaja Discover Project se retin dispzitile at, 1373 Cod evil potrivit efrora ,comitentl ese obliga si repare prejuicil cauzat de prepusi si ori de ete on fapta sivrsité de acstia are legiturd eu atibuile sau cu scopul funcilorineredinate™ ‘Aste pen intervenrearispunderieivile delituale este necesar a se constata indeplinirea cumulativi a umatoarelor condi 4) si exist o fap comisi cu vinovtie b) siexiste un prejuiciu «) inte fap i prejudciul cert a i acoperi si existe ologtturi de cawzalitates €) prejuiciultrebuie si fie cers ©) prjudicul simu fi fost eparat Suplimentar in carl rispundesieomitenjilor pens faptaprepuyior este necesar a se face dovada cl faptasivargit de acestia are legituri cu atibuile ineredintate in cazul in cate vitimarea drepturilor nepatrimoniale se realizes78 prin publicarea unui artical de presi chiar gi in presa online, existenfafapt’ ilicite trebuie analizatl prin raportare [a art.10 din CEDO, tespectiv daca este vorba despre un delict de presi sau acfiunea persoanci respective este protejat de dreptul a liberate de exprimare. In cauza sunt incidente dispoziile art. 1.357 din Noul Cod civil, in ceea ce-l priveste pe autorul articolului, péritul Negrea Stelian Gabriel, flind indepliite coneitile rispundenicivile delictuale pentru faptaproprie. Fapia ilicité a pétului este reprezentatt de afirmatile ficute de acesta la adesa reclamanflor in cadrul unui articol publicat on tine, deci intr-o modalitate accesibilé publicului larg Jementeard condiile rispunderii pentru fapta siti cu vinovatie, este Conginutul aticoluluiinvocat rcleva catalogarea reclamanjilor ca find persoane care incale legea, desfisoard actiuilcite $i abuzcaza de functia dejinuté Tn raport de lipsa de fundament a acuzatilor de coruptie, abuz in serviciu, trafic de influent articotulineriminat nu au avut dec scopul de ai jig in mod public pe reclamanfi si de tri denigra, astelc& acest lucru conferd caracter iit fate! imputate_pardtulut ‘Acesteafirmatii au fost ficute de asa naturd inet si afeeteze persoana reclamantilo, prin atingerea valrilor sociale, precum: demnitatea, onoarea, reputaia acestre, imagines ‘Asada, fopta prejudiciabila pretinsi de reclamanti exist, iar aceasté fal are un caracter ilici, find ineSlcate disporitile art.252 si 257 Civ. care impun respectl vie private si al demnitiiipersoanei Sub aspectul vinovatei,instanja a rejinut cd potrivit art.30 alin.1 din Constitjie “Libertatea de exprimare a gindurilor, a opiniilor sau a eredinelor gi libertatea creailor de orice fel, prin viv grai(..) prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolable”, iar conform ‘an30 alin 8 yelspunderea eivila pentra informayia sau ereatia adusi la cunostinje public revine wo realizatorului, autorului, organizatorului manifestirii_artstice, proprietarului “comunicare, al postului de radio sau de televiziune, in condi legit." “Asadar, vinovita paritului Negrea Stelian Gabriel, inealitate de autor al articolului in discuyi este dovedi editoralui sa rmijloculuiPe King existenja faptei ilicite si a vinovitici sau culpei, pentru angajarea rispunderi civie delictuale, este necesard i existenta unui prejudiciu si a raportului de cauzalitate inte acesta si fapta ic Dauna moral sau prejudicial moral a fost definité in doctrind gi in jurisprudenti ca orice atingere adusa uncia dintre prerogativele care constiuie atrbutul personalitiii umane scare se manifesta prin suferinjafizica sau morala, pe care o reste victim Caracterul suferinjelor trebuie privit in legiturd cu panticulariale individuale ale Persoanci prejuiciat, sufrinfele morale (psiice) find frica,rusinea, tristeica, nelnistea, umilirea si alte emotit negative Pentru ci atacul adus reputatici personale si produc un prejudiciu moral, el trey si atingi un anumit nivel de gravitate i si fi fost realizat int-o manierd care si cauzeze un prejudiciu exerciiului personal al dreptului la respectarea viefi private (cauza A. c. Norvegici, nt. 28070/06, 9 aprilie 2009). in cauzele Danev c. Bulgariei si lovtchev ¢, Bulgarici, Curtea Europeand a Drepturilor Omului a reinut,in esengi incdlearea Conventiei, dupa ce a considerat ca abordarea formalista a instanfetor nationale, cae aribuisera reclamantuluiobligaia de a dovedi existenta unui prejudiciu moral cauzat de fapailegal, prin dove susceptile si confirme manifestriexterne ale suferinfetor li fizice sau psihologice, avusesera ca rezultat privarea reclamantului de despgubirea pe care ar fi trebuit sé'o objind.... Curtea a subliniat ca motivarea hotararilor interne mu a tinut seatna de faptul ca incalearea constatata a drepturilorfundamentale ale persoanci putea in sinc, in Jumina afirmatiilor acestuia, potrvit carora se afla intro stare psihologica sensibilizata, sf fie retinuta ca clement pentru stabiliea unui prejudiciu moral. Curtea a considerat ca aplicarea unci asemenea abordariformaliste de cate instante era in masura si excluda acordarea unei despagubiri {nt-un foarte mare numar de cazuri fn care fapta nu era insotita de o deteriorare vizibila obicctiv a stari fizice sau psihice a victimei, Abordarea respectiva a instantelor nationale, care solictasera persoanci in cauza si isi demonstreze suferintele prin alte mijloace de proba, in special prin marturi, fara a putea accede la acestea, ka privat pe reclamant de un recurs efecti in sensul art. 13 din Conventie. in domeniul art. 3 din Conventic, Curtea a sublinit, in cauza Elefteiadis ¢. Romanici, ca rationamental urmat de instantele nationale pentru a respinge cererea prin care reclamantul incerea si obtina repararea suferintelor indurate de el lasa impresia ca lipsa unor rijloace de proba materiale ale prejudiciului invocat era cea care justficase decizia acestora de a nu acorda despigubiri, Curtea a considerat ca, chiar si admitind ca in general era sarcina oricarei persoane care introduce 0 aciune in justifie s& facd proba sustnerilor sale, nu considera rezonabil ca, in circumstanjele spetei, si atribuie reclamantului obligayia de a demonstra temeinicia pretenfillr sale prin intermediul unor dovezi susceptible s& atestesuferinfele cauzat..... Curtea a subliniat in repetate rinduri obligatia care revine instanfelor nationale de a interpreta cerinjele procedurale in mod proportional si rezonabil [a se vedea, Stone Court Shipping Company, S.A. c. Spanici, 28 octombrie 2003, Pérez de Rada Cavanilles ©. Spaniei, 28 octombrie 1998, Miragall scolano sialic. Spanici Prejudiciul adus reclamanlor este un prejudiciu de imagine si consti in faptul prin imputarea celor afirmate in mod public, acestia au fost denigrat in mod public, fiind afectati imaginea public, fiindu-le deteioraté buna reputatieatit in profesie, ct si in societate, Inevitabil, reclamanjilor persoane fizice le-au fost produse si nelinisti si suferine interioare. In ceea ce priveste legitura dintrefaptaiicta si prejudiciu, aceasta rezulta din insigi existenta faptet ici Referitor la libertatea de exprimare, invoeatd de pariji in apirare gi la buna credin, ‘ribunaful reine similitudineadinte situatia reclamanjlor si cea a pint vitimate, doamna RM din Hotirirea pronunjati de Curtea European a Drepturilor Omului in cauza Curpind i Mazire Jmpotriva Romaniei, fapt pentru care considerentele respective’ hota trebuie avute in vedere gi la solujionarea prezenteicauze Astfel, hotirireainstanjei europene cuprinde urmitoarelestatudri : 92. In eauza de faa, instanjele interne au considerat e& reclamangii au adus atingere, prin confinutul articolului incriminat, dermitiit si imaginit publice ale doamnei R.M., prin accea of i-au imputat fapte determinate, cum ar fi complicitatea la actele fanduloase ale societitii "Vinalex" si prin6 reprezentarea into carcatrd a doamne fa brajul uni itbatpurtind un sae umplut eu Ban. ceea ca foxt de natur so traumatizezepsiic sis dezinformeze publcul(paragrafele 40 gi 45 de mat sus). Trebuie examinat dacd, motvele invocate de autoiile najionale penta a justiica Condannnara relamanflor au fst petinentessufciente 93, Penta se pronunfa in eau, Curea trebuie si find cont de un clement important: rolul indispensabil de "edie de pazd” care revine presi intro socetate democratied (Goodwin impotriva Mari Britanii Hotirdrea din 27 mai 1996, Culegere de decizit 1996-I, pag. 500, paragraful 39, si Bladet Tromso si Stensaas impotriva Norvegiei [GC], Cererea nr. 21.980/93, paragraful 59, CEDO 1999-IID. Presa mu trebuie sf drepturilor celia, Totusi fi depigeasel anumite limite, yisind in special de protectia reputaticl si revine satcina de « comunica, pentru indeplinirea sarcinilor si responsabiltaitor sae, informatt si ide asupra unor chestiuni poltice, precum si asupra alto subicete de interes general (a se vedea, printre multe altele, De Haes si Gijsels impotriva Belgici, Hotirirea din 24 februarie 1997, Culegerea 1997-1, pag. 233-234, paragraful 37: Thoma impotriva Luxemburgului, Cererea nr. 38.43297, paragraful 45, CEDO 2001-lII, si Colombani si alt impotriva Frangei, Cererea ar. $1.279/99, paragraful 55, CEDO 2002-V). 94. Trebuie constatat, in aceasta privint, informati privind gestionatea fondurilor publice de eiire anumii alesi local sifunetionari publici si, in special, privind anumite neregulariji care a fi fost comisc cu ocazia incheieri unui contract de asociere inte primarie si o socictate privati, pentra imobilizarea vehiculelor staionate neregulamentar pe drumurile publice (paragraful 20 de mai sus). 95. in mod incontestabil, era vorba de un subiect de interes general pentru ‘comunitatea local, pe care reclamanjii aveau dreptul si- aducd Ia cunostin} publiculu prin intermedia! presei. imprejurarea ci acceasi problemi a fost ridicata de Curtea de Conturi intr-un raport intocmit in urma controlului efectuat la primarie de citre controlori financiari (paragraful 23, de mai sus) mi face deedt si confirme faptul c& articolul ineriminat se inscria in cadrul unei dezbateri de interes pentru comunitatea local, care avea dreptul si fi informatd 196. in ceea ce priveste susfinerea Guvemului ci raportul menfionat a fost adoptat up aproximativ o luna de la data publicérii articolului, Curtea subliniaza ca rolul ziarstilor de investigati este tocmai acela de a informa si de a atrage atentia publicului asupra unor asemenea fenomene, de nedorit pentru societate, din momentul in care acestia intra in posesia informatilor pertinente. Or, lao simpli lecturi a articolului se observa cd In data redactarii sale reclamantilor le ‘era cunoscuti cel putin versiunea initialé a raportului Curt de conturi, dae nu raportul definitiv (paragrafele 23 si 24 de mai sus), mijloacele prin care parjle interesate si-au procurat textul in cauzi fiind specifice libertifi de investigare inerente exercitiii profesici lor.97. Ca si instantele nationale, Curtea noteazd c’ articolullitigios confine si afirmajii viznd-o direct pe doamna R.M, al rei nume complet figura chiar in titul articolului si in numeroase locuri in cadrul acestuia (paragrafele 19 5120 de mai sus)-Aceste afimmafi transmit mesajul ef parteainteresati era implicata intro serie de acte frauduloase ale societifii "Vinalex". Acestea au fost redactate intr-un stil virulent, dupa cum rezulti din utlizarea unor fermeni duri precum "escrocherie” si "concurs de infractiuni" sau a unor fraze precum "persoanele semnatare nu pot invoca necunoasterea leg, ei 1 ex-viceprimar (..) a Iuat mit (..) obligindu-si sau ci amticoll ineriminat contine in principal doar incilearea ei cu bund stiinja", cointeresindu-si subordonati, (..) RIM", tari, si atunci nu infelegem cum ulterior a ajuns judecitor (.), ori @ luat spagi si poate tua in continuare", sau, mat departe, "ni se pare ins ilar faptul eX presedintele Judecatoriei mu a dispus hci o misurd (..) motivand e& suma ar fi prea mici” (paragrafele 19 si 20 de mai sus).98. Trebuie ii a Curfii, conform circia, pentru aprecierea existenfei unei “necesitti sociale imperioase" care si justfice existenfa unei ingerinfe in exeretarea liberttii de ‘exprimare, este necesar si se faci distinetia clari intre fapte si judecati de valoare. Dacit ‘materialitatea primelor poate fi dovediti cele din urma nu pot fi supuse unei probit a exactititii lor [a se vedea, de exemplu, hotiririle De Haes si Gijsels tmpotriva Belgie, citata mai sus, pag. 235, ful 42, si Harlanova impotriva Letoniet, Cererea nr. $7.313/00 (dec.) din 3 aprile 2003}.99, in unele cazuri i este mai pufin ‘ria semnat contractul de asociere necunoscind legile amintiti jurisprudenta cons para Bincinfeles e, atunci cand este vorba de afirmati privind comportamentul unui ter poate fi dificil si se facd distnetia dintre acuzatii de fapt si judecaji de valoare0 audevirat cy 0 judecat de valore se poate dovediexcesiv dae est lipsit de oree fundamen de fapt (Jerusalem impotriva Austrici, Cererea nr. 26.9589: aragraful 43, CEDO 2001-1I). 100. in speti, afirmatille reclamanjilor cu privire la doamna R-M. au fost Formulate sub forma unei altemative - "ori a semnat contracul (.,) necunoscind legile fri (..) ori a luat spagi" - ceca ce ar putea crea impresia ci este vorba de 0 judceatd de valoare, Totusi, dacd analizim afirmatile litigioase din perspectivaintreguluiartco, inclusiv caricatura care il insojeyte, se observa cd le includ, in realtate, acuzatit de fat precise I adresa doarne RLM. in sensul ear i fst complies Ia incheierea unor contracte ilegale gi ed ar f primit miti. Afiemayile reclamanfilor au ereat cititorilor impresia c& doamna RM. avusese un comportament necinstit si interesat s1 putea ‘conduce la formarea opinici ci "escrocheria" de care erau acuzati ea si fostul viceprimar si mita pe care ar fi primit-o constituiau fapte stabilite i nw crau puse la indoiall. 101, Daca in virwtearolulu care fi este acordat presa are efectiv obligajia de a alerta publicul atunci cénd este informaté cu privite la existenfa unor presupuseileglitt comise de ales locals fancionari public, referres Ia persoane determinate, cu menfionarea numelor si funcjiilor acestora, implica pentru reclamantt bligayia de a furiza 0 baz factual suticients (Lesik impotriva Slovacie, Cererca nv. 35.64097, paragraful S7 in fine, CEDO 2003-IV; Vides Aizsardzibas Klubs impotriva Letoniel, Ceres r- 57.829/00, parageaul 44, 27 mai 2004) 102. Cu att mai mul ar i fost cazul in spet, avandu-se in ‘edere cd era vorba de acuzaii grave refeitoare la doamna R.M., de naturd si angajeze raspunderea 5 penal, cum a arta de altel Curtea Suprem de Justi in dciza sf din 9 julie 1996 (paragrafl 445 de mai sus). in accasta privingi, webuie amintt ci exercitarea liberi de exprimare implied bligafit gi responsebiltfi gi cd garangile ofritejumalistilor de art. 10 sunt supuse conti ca fcestia sf acioneze cu bundctediS, astel inet si fumizcze informaii exacte si eredibile, cu Texpectarea deontologii jumaistice (Radio France sa. impotriva Franti, Cererea nr. 53.98:V00, pargrafal 37, CEDO 2004-Il; Colombsn 2, citaté mai sus, paragraful 65, Haranove (ee) ita Pia sus; MeVicar impotriva Regatului Unit al Mai Brian, Cererea nr. 46.311/98,paragrafele $3- $6, CEDO 2002-II).103. Or, niet uouldintre acesteelemente mu se regiseste in cauzd. Dup analiza tuturor elementelor pe care l-au avut la dispozife,instanjele nyionale au apreciat e& acuzatile teclamenfilor cu privie la persoana inersatéprezenia 0 reaitate deforma si nu se sprjineau pe faptereale(paragrafele 40 si 45 de mai su). Piritul nu a fica dovads ed, in calitatea si de jumalist a oferit informati exact si credible, neavnd relevant faptul cd informarile euprinse fn articol au mai fost date publi de alte site-uri ‘Agadar, piritul mu a putut invoca buna eredingS si neindepliniea eonditilor rispunderitcivile delicuale in condiile in cae acesta nu a Feu alteeva desit si le impute reclamanfilor sivarsrea unor fapte penale neprobat ‘in ceca ceo priveste pe pirita Asociatia Discover Project, sunt aplicabile disp. art 1373 alin, 1 Cecv. ‘Concluziondnd in privinfa aspectelor anterior relevate, instanfa a rejinut et cererea de chemare in judceats este infemeit in parte, rman ca partis pliteascd in solidar cite fisare sre’ clamantit Chivarin Tudor Alexandr si Chivaru Roxana, suma de 10.000 lei reprezentind aie morale si cite reclamanta Chiuaru si Asoiai - Socetate Civild de Avocati suma de 2000 va en acelai tu, sume cae sunt suiiente pentru a relamanfilor si Ii se asigure o eeitbilk compensate. De asemenea, pirifii vor fi obligati in solidar sa inlture toate refer Ia adresa eclamaniilor din aniolal*Afacorea tamvaelo. Cu sau fir chinezi? § marie 2021 publics fo aaa intemet hiips:/discoverpraject.r12021/0308 (afacrcs-ramvaiclor-cu-sa-fir-chinez), aa tnetanen pli de daune cominatoi de 100 li, calelate pn a data indepliir fees 6 Sibigntie prin ciminuareacuantumului sume soit cu ly de daune eominaori, sume ds 100 rear tim suficientt pentru a constitu © avertizare srionsé pentru priji pent ai indeplini obligatia. in prvi capt de ceore avind ex obietoblizuca pirjlor si inlture de pe rice le sit-url de internet oe refer Ia eclamanj,instan a ena in ipsa individual Sie ilor respective, obliga nu este sufieient de determina, este ea respin aeast solictare,8 Inpotriva sentintei au formulat apel partite, cauza find inregistratd pe rolul Sectiei a Ia civia a Cut de Apet Pitesti : ae Tt recta Chr Tuer Aeon, Char Ravana, Cari & acietate Civil de Avoca, etic’ sentina pentru urmatoarcl: Q Fad de sola prime insane deadmitere in area petenilor lor, apelanti enc sentinja sub doud aspecte: evantumul daunelor morte acorate respingeea.cereri PH¥in sbligarea prjlor ef nlature de pe orie ale site-ri de intemet a oriirorreferr la reclamantt pirate ca urmare a preluiitinformatilor neadevirate si defiimitoare din articolul publicat de piri Asociait in esenfi, 8, desi au Sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate, se arat, supra acestui aspect, solictat un anumit euantum al daunelor morale, instanja nu a ficut 0 analiz {ncuprinsul considerentelor find menfionatA doar suma final acordati i Prejudicitl moral, definit in doetrina dreptului i in jursprudenfa ea orice atingere adusi uncia dintre prerogativele care constitu atributul personalititt umane si care se manifest prin suferinga fied sau morals, pe cate le resimte vitima, a fost evanificat de cite fiecae dintre apelanfi-reclamangi la suma de 210.000 Ie lvoe faptul cd evaluarea prejudiiulut, prin raportare Ia valorile patrimoniale incdeate, nua fost realizat, prin prisma eriteilor pe care trebuie si le aiba in vedere instanta in Consider ci daunele acordate de prima instany, in euantum de 10,000 te, pentru fiecare apelant-reclamant persoana fica $i 2.000 lei, pentru apelanta-reclamant persoandjuriicé, nu sunt suficiente pentru acopertca prjudiciului moral suert, urmare a ingerinfei tn via for. Poteivitunet jurisprudenfe constane, in determinarea cuanturmului daunelor morale, instanfa trebuie si ab in vedere o serie de eriteri, cum arf: consceinele negative suerte de cel in cauza pe plan psihie, importanja valorilor morale lezate, misura in care au fost lezate aceste valor, functia/profesia persoanei vitimate si notoretatea acesteia, gravitatea formei de vinovatie cu care au acfionat fiptuitori, mijloacele de lezare a dreptutilor personalitii, durata faptelorilicit. ‘Astfel la momentul cuantifciri daunelor morale instanja de fond mu a luat in considerare faptul c& apelanta-reelamanti Roxana Chiuari este judecitor de earierd, actualmente judecitor in eadrul Curjit de Apel Bucuresti si expert in cadrul proictclordesfisurat in eolaborare |, cu 0 activitate profesional ireprosabilé de peste 14 ani in magistraturi, dovedita prin evaluirileprofesionale depuse la dosarul cai Judecitorul se bucura de un respect deosebit in socitate, bazat pe importanta pentru socictate a functii pe care 0 indoplineste, pe deciziile Iuate, cit si pe conduita profesionalé si social pe care trebuie s o manifeste. Print acestea se regaseste si principiul demnitaii si al fonoarei (art. 17 din Codul deontologic al judeestorului si procurorului). Increderea publicului sistemul de justiti, in autoritatea moral si in integritatea judecatorilor este de maxim’ importanji intro societate democratici modems, judecitori individual si colectiv, webuie si respecte si si ‘onoreze funclia judiciaré ca fiind un mandat public si si se striduiasca in a spori si a menjine fnerederea publicului in sistemul judiciar. Promovarea si menfinerea standardelor inalte ale conduitei judiciare este necesari in vederea asiguririi promovarit suprematici legi, a statului de rept, respectritdrepturilor si liberajilorfundamentale ale catienilr 1 egaitatea lor in faa legi, (art. 4 din Legea r.303/2004) Aingerle aduse viei private prin articole de presi calomniatoare sunt de naturd a afecta demnitatea si onoarea oricirei persoane, cauznd un prejudiciu moral important. ins, in ‘azul profesiei de judecitor, compromitereaacestor valoriloratrage dupa sine afectarea substantial a eatietei, legat, in mod intrinsee, de repuafia profesional si personal. Onoarea si demnitatea profesiei reprezints imperative impuse, in primul rind, ocupantului functei, dar si celorlalte persoane de a se abfine de la orice conduita de natura a leza aceste valor, atta timp edt nu sunt intrunite, in mod legal, clementele necesare restrangerii drepruli De asemenca, apelantul reclamant Tudor Chiuariu este avocat, pledant inclusiv in {aja instanfelor si institujilor de arbitra} intemayionale (Curtea de Justtie a Uniunii Europenc, Curtea Europeand a Drepturilor Omului, Curtea Intemational de Arbitra} - ICC Paris, Teibunalul9 eee pun a la {auame 5.2.) in acclasi timp este conferenjiar universitar, doctor in drept ad , lector 1a numeroase conferinje intemationale, autor de cari juridice si a ase articole de specialitate, publicate in baze de date recunoscute international. in acclasi timp, este arbitru in litigit interme st intemationale, calitate in care este intre arbitrii invitajt si solutioneze litigii in cadrul celei mai prestigioase institutii de arbitraj - Curtea de Arbitraj International ICC Paris. Toate aceste aspecte, desi sunt de notorietate public’, sunt dovedite si eu inscrisurile depuse la dosarul cauzei. Societatea de avocati ,Chivariu & Asociafii" reprezinti de peste 11 ani de zile cclienti importanti din tara si din strdinatate la standarde profesionale ridicate, bucurdndu-se de un prestigt intem gi interational, find premiati la evenimente de profil dedicate profesiei de avocat st adescor prezenta in relatirile mass-media datoriti cazurilor de mare complexitate gi notorietate pe care Ie gestioneaz,precum sin ghidurle internationale de profi La stabil intinderit prejudiciului, instanja de fond nu a avut in vedere circumstanfele factuale si personale incidente in cauz’,respectiv pozifia profesional respectabili ‘ocupati de reelamanji in cadrul sistemului judiciar, realizarile si aprecierea de care se bucurd apclanji-reclamanti in mediul profesional, incilcarea grava a obligatilor profesionale ale fiptuitorilor, forma de vinovijie a intenfici directe/relei-credinfe, mijloacele de savarsire a faptei, durata in timp a incalcarilor .a. De asemenca, prima instanfi nu a avut in vedere ci, in euantficareaprejudiciuli mora, trebuie uate in considerare gi gravitatea acuzfilor nefondate formulate de etre Part ‘Aste, dacd situaile de fap rejinute in aricol ar fi adevarate,acesteai-ar expune pe apelanti- reclamanji la grave sancjiuni disciplinare si penale: excluderea din’ magistraturd, respectiv Fnffaciuni de abuz in servieiu (art. 297 C.pen.) sau de folosiretfunctiei pentru favorizarea unor persoane (art 301 C.pen). “Anca calomniatoare a fost publica pe internet, acesta find un alt espect care amplified mul prejuicul erat, interel find una dire cele mai aezesible suse de informare, thivine are acces [aun telefon mobil (adicd aproapeoricine) find ast in porta cea aoceseaceste surse de informare. in alt element care trebuielut in considerare este caltatea pirtului Negrea de jumalist u expriena, de formator de opie cu otndlungat® caries, care presupuneo respecte ‘pursa a pancpilor de etic si doontlogie profesional. De ascmenea, prim instant ar 1 TPabuit si anlizeze gravitate fapti si prin prisma imprejuriri ef articolul in diseute mu este un anit co erate satiric sau un arcol in ae se pezintl pico anchet® prin care pit Nepren sia asumatrelatarea unr faple i cae, in consecing, se bucurd de o mult mai mare wear. No in ultiml rind, intimal Negea,acjionind in maniora descis gi rejimut 5ide fram insta, a procedat Ia risa a valonilor pe car ar fi tebuit si le apere si sf le movers th casa st de jumalist, iar cuntumul dhuslor webu si reflecte gaviates exceptional a acest fap. Totodat, solicit a se observa c& piri au actionst cu intengie diet, pentru , des au fost nota fn douh indus, au efeat si iliture mente mincinomse din ancheta pleats mat mult au mefinutanchta si dup Sentn prime instans, care const earacterl tal pti, Aceasta lags de un lt rteri de sabi a daunelor morale incident in eauzi. vianume,duata in imp a indo, dela publicareaancheti, 6 mate 2021, teeing, pin la seer aeye ve i judsca apell, mai mult de un an de ile, tmp in care aun ite continu se product. fn concluzi, gravitas inclcri valritr proeate, de ete inti, inept pe apelan la aca unor dae morale aes ib per tia o semi, sbiliea aera fun cuantum mic nasiguind un efetdisuasv, In acest mod se realize repunctes ssl jude ceili, sumele sofctte Tsemaind 0 compensaic ezonbi penta TPavoada de peste 12 lin scus de a pulieaes atoll denigrator. Fr cen ce piven captul de cree avn ca abies obligarea priors inliture de pe orice at stun dence one refer I reclaman, pina instant Fa respi, cu motvarea ve ape ndividalzii site-uror respective, obliga ma est sufcent de determina10 ererea formulath este una admisiild, mat ales ci : tor de pe alte site-uri sunt chiar uli de ries: informafiprivind taficul de internet de pe ‘Ara apelanil~ relamangi ct singui care pot identifica gi solicitaretragerea a intima. Acestia sunt singurclepersoane care cunose in ae evident, prima instal aves Ia indeménd posibiiates prose de a solcia pinilor preczit dack ar fi considerat cl acest capt de cere my) Mt indi pn manifesta oa ai aspet resend aii oe are, avind in vedere ef, raportat laa : devolutiva cere wnt vedere intimation st depud I dosar dover din exes tenilte eat site-uri de infemet au prluatatieouldenigrator de pe sit-ul “discover rojes™ Penint toate acesea,apolanii ~ reclarani soleil admiteren ceri de =p, Sehimbarea in part a sentnfe apelate, in sensul admiteri in tot a cereri de chemare in judecats, astfel cum a fost formulati. Es ‘ in dret a, 466 51 urn. C proc i tote textele de Tegeinvocate in euprinsl ject” critic cereri de pel. I, Apelantit pérdit Negrea Stelian Gabriel si Asociatia Discover Proje sentnga pentru urmitoarele: {In ccea ce priveste solufionarea excepeilipsei calitiiiprocesuale active a intimated Societate Civili de Avocati - Chiariu si Asociati, se sustine o& cele dows drepturi a ciror incleare ‘a prtins de etre aceast forma de exercitare a profesei de avocat sun reglementate la Cartea Ta Codului civil, denumité,.Despre Persoanc”, itil Il denumit,Persoana fizicd", Capitolul If inttulat ‘+Respeetul datorat fini umane si drepturilor ei inerent" Rezulti, eu claritate, faptul eb act drepcul la imagine ft gi dreptul la demnitate sunt componente ale dreptului la vat privat, drept nepatrimonial de care se bucurd doar persoanele fizice simu si persoanclejuridice. In ceea ce priveste drepul la demnitate potrvit dsp. art. 72 alin, (2) din Codtul Civil, republicat, cu modificirile si completirileulterioare, acesta este format din onoare si reputaict - calittiinerente persoanci fizice, aspect statuat side etre Curtea Europeana a Drepturilor Omului car, prin Decizia din data de 21 septembrie 2004 pronunfata in Cauza Abeberry contra Frantei. Precizeari faptul ci acceasi modalitate de interpretare a disporitilorlegale a fost ‘promovatd sn doctina de specialitate, Totodati,considerd oportun de precizatfaptul cl aeeasi modalitate de interpetae si aplicare a disporifiilor referitoare la dreptul la imagine a fost promovaté i de citre Curtea Europeand a Drepturilor Omului care a statuat .Notunea de viata privat” este una euprinzitoare si mu se preteazi la o definite exhaustiva. Factori precum hnumele, identitatea, orientarea, viaja sexual sunt elemente importante ale sferei personale, proiejate de art.8. Accasti dispozitie potjeazi, de asemenea, depiul la idemitate i dezvollare personal, precum si dreptuloricdrut individ de a lega si dczvolta relat cu membri sisi cu humea exterioara ". « Decizia din 28 iamuarie 2003 pronunjatd in cauza Royaume - Uni Recucil, Raportat la toati aceasta argumentatie rezult, fird echivoc, faptul cd dreptul ta demnitate format din onoare si repotatc, dar si dreptul la imagine sunt dreptuti nepatrimoniale imerente petsoane fie, acestea neputindy-se afl in ptrimoniul une persoanejurdice Or, raportat Ia toate acesteargumente rezult, eu claritate, fapul ed intimata Chiara & Asociaii- Soeictate Civila de Avocali mu poate avea eaitatea de subieet al raportuluijutdie litigos si, implict, nic catitatea de parte in prezenta eau {In ceca ce priveste solujionarea exceptici lipseiinteresului intimatei Societate Civilé de Avocati - Chiariu si Asociti in formularea cererii de chemare in judecati, apelani-parii solicit instanfet de ape si observe fap cf, in ceea ce priveste condita referitoare la earaeterl personal al inceresului in formularea une cereri de chemare in judecaté aceasta trebuie sé parting ‘itlaruluiaefuni vile tn justitie, entra cl folosul unmrt se verific in persoana acestia {in acclai sens, precizearafaptul ei, potivit art. $ din Legea nr. 51/1995 prevede Farmed excite rots d sven int eben ence she eee «ivile profesionale sau socctii profesioale eu rispundere limitatu Invoca si disp. art. 180 din Statutl Profesiei de Avocat se fond care, ree pal tate acest argument au fst adute le europa Jjudecdtoralut Faportindu-se la aceleagiargumente amintite la punctul anterior, a dispus respingerea exceplici lips interesului ca find neintemeiati. Or, aga cum au aratat deja anterior, inimata Chiuariu & Asociait~ Socetate Civili de Avocaji nw poate deqine in patrimoniul siu nici dreptul la demnitate, nici dreptul Ia imagine, acestea reprezentind drepturi nepatrimoniale incrente persoanei fizce, ind pirti componente ale Areptului la viot privat, Prin urmare, raportat la faptul cd intimata Chivariu & Asociafi - Societate Civili de Avocati reprezinti o formé de exercitare a profesiei de avocat, neputind bencficia de protectia conferta. de disp. art. 71 si 72 din Codul Civil, pd solicit admiterea apelului formula, rmodificarea in tot a Sentinjei Civile atacate, admiterea excepticilipsetinteresulu si respingerea cereri de chemare in judecati formulaté de etre intimata Chivariu & Asoviati - Socictate Civili de Avoca intrucat aceasta nu are un interes legal, personal, determina, ndscut st actu Pe fondul cauzei, se susfine ed cererea de chemare in judecata a find neintemelatd Tnvociind disp art.22 alin.2 teza I si alin.7 din Codul de Procedura Civild, ar. 249 31 ar.264alin1 si 2 din aclayi act normativ, apelanfi ~ pari susfn ef acestea au fst inedleate de citre judecdtoral de fond in analiza condiilr privtoare la rispunderea cvila delictuald prev. de disp. art. 1357 alin, (1) din Codul Civil iin promungara sentingo cvileatacate fn acest sens, aplanji ~ pariji precizeazd faptul ci, aga cum a rezultat din toate rijloacele de prob in etapa cercctii judecitoresti nu sa ficut dovade cd a sivdrit 0 fap ict cu ocazia publiciri anicoluui ,Afacerea tamwaielor. Cu sau fird Chinezi" din data de 08.03.2021. Gu tilu prealail, asa cum aw precizat gi in faja judeedtorulut de fond, toate afirtmafile ealizate in cuprinsal anticolului amintit anterior au fost preluate din spatul public, de la alte trusturi de presa fat de care nu sa solicitat de edt intima i nici nu sa dispus vreo mésurd ppcuniara. “Astfcl au depus la dosaral eauzei urmatoarele articole de presi: .Dosarulretrocedirit plduilor din Bacdu, in eare sunt judecai Paltin Sturdza, perlamentart Victor Hrebencive, loan ‘Adam si Tudor Chivariy, este unul dint cele jinute la sertar in mandatul fostului sef al DNA, relatcazi Europa FM, eitind un rispuns al direejei -articol publicat pe publiatia online news.r0; FHCCH: Dosaral retroceditilor ilegale de piduri - termen cu inculpatii fri misuri preventive " Sticol publcat pe publicayia online agerpres.ro; ,.Tudor Chivariu - tri ani si jumtate de fnchisoare, cou suspendare. Fostul ministru al Comunicatilor Nagy Zsolt - patra ani de inchisoare, cu Suspendare "—articol publicat pe publiatia online hotnewsr0; »Posta Romina. Tudor Chiuariu: 3 ani si jumitate cu suspendare, Zsolt Nagy: 4 ani cu suspendare! Curtea Suprema: preyedintele ‘Comisei Juridice din Senat este corupt! Predoiu: Sa demisioneze!" - anticol publicat pe publicatia online evzt0. Mai mult de att, apelangi specified faptule& anterior public aticotului amintit au epus diligenje in sensul de’ verfca veriietatea informailor prluate, respestindu-se in integralitate obligate previzute de Codul Deontologic al Juralistlr. fh acest sens, precizeazi faptul ef, intimatul - Todor Alexandru Chivariu a avut caltatea de inculpat in dosarul nr, 278/1/2015 instrumentat de edtre D.N.A. ~ Structura Central, informatie prezentatd in cuprinsularticoluluiamintit anterior “Totodata, alas itimat a fost eondarnat Ia pedeapsa de 3 ani gi 6 luni, dispunindu- se suspendarea executiitpedepsei sub supraveghere prin decizia penal ew nr. 13 din data de 14 januarie 2014, pronunjti de eatre inata Curte de Casati si Justi De ascmenca, intimata - Roxana Chivariu a avut ealitatea de membru al completului de juecati ce solfionat dosaru ce a avut ca obccteererea de chemare jn judecat formulatt Jmpotriva soluieipronunfate de citre Consiliul National de Soluionare a Contestailor. Toate acesteargumente au fost nesocotite de citreinstanfa de Fond, ‘Apelanitsraté cd in niciun moment nu au preeizat faptul c& s-ar fi sivargit vreo inftaciune eu privire la procedura de acizii publice, ci, asa cum a rezultat chiar din aspectete2 3 rocesual de pare rit de cite jectoa defn, asa a eat frie a aia ae slots imma Ty Avy Chain ea eal Ml ee ace ist coda intunakdsprl@ interseiteabiliareajudcdtoreascd nu Inseam edn a avut iciodaticalitatea de pa respctva dsar penal 7 re ee cai Peppa om li mma orlando wat esa fs fp Rei os ada 2202018 de te DA” Sita Cental rll i ds toms ns nin Tar Ch Alanna Posibila sviyre a urmatoarcor infin: contre unui gropintactonal organiza, tric de influent (2 infin, pare brio, . ee ae ee si prin Comunicatal de Presi cu sr. 8&7VIIUS din data de 1S januari 2015 emis de cite DN.A.-Stnctura Central Prin mare, apelanii au depus ailigenele necesre verifier informapilor meninate in artical de pres, ma cu scam el acestea a fst emise chi de cre insite abltate deere lege, cu refered DNA. - Sutra Cental, Fall deaprecieni insane, art &jrspradenanaonlé ete uit n ens ed Prchareaunor firma publice delle rast d presi prerenaeaacestor fn spate’ rable Fed ca emitora inal al informatie sin fost sanctonat cl mu consutue fae ats Aste a cenzura preuara unr infomati $i mentonarea aeestons inten artcol de a mod flagrant, art 30 din Consttuia Romdvie Mai mult de tt, ja cum a fost silt in dcrna de pecilitaeinstanja europeans 2 sata din moment ce eran de exrsieconstiue unl din fandamenele oon asa Socitti democrats, grail acordate presi su omporar co oder De astmencs, aceeayi mods de inet apcare a dipole lege a {os stata i prin urmitoare hots jeer Caura Lingens conte Acer ene Comets Popa Conta cauza Tine conta Rownit Aste prluarea uno informatie interes public din press nina, dar de instil abit ex vrficaea prealbl area aera nu post samt vaca oes sensu prevzut de dip. a, 1357 ain (1 din Co ca in ceca ce rivet condita piv avnov, aca nu est ndplnit ntact {Pri ov ect ste infomati emis in pat publi de ale wut de me ae Comunicatul de pres emis de cite D.N-A.- Stectua Penta Mai mult de at aga cum area hie din nseriuriledepse a dosr de ire intimal, apelna tclian Negra a mit cont aclu de poste ana expres formulate de cite nna “Tete cst arguments a fos nh de rs jedsitora de fond cae a ent ‘ino piu Neg Stlan Gabriel in elated autora arate ns Suplimentar fai de contadicia vidid ate argumentle proomee de cite Jndecionl de fond in sense, dj aplatal Sin Nege ns aot oes eg Tiecve info i lea et dinate pale, ar Ids soa se sell te remare ipsa repo fs modica ancl de tte mee yee scar xpress foul de citi aps ee anette a Dessomencs, pri sinc exten piiculr na fos dosed pen nun presi incalea Iijloe de pro dict mu sa sabilit nici modalittea de ealeul si nu s-au doveit nici efectele Presupusnocive ale articolulu de presi publicat de eitre esi da aplant yrorsideri c accastt modalitate de interpretae s apliare leit disp. art. 249 din Codul de Procedura Civila, Avid in vedere toate aceste ar schimbarea in tot a sentinfe at Judecati ca find neintemeiats, nealed flagrant r umente solicit admiterea apelului formula si ‘aca in sensul de a respinge, in integralitate, cererea de chemare tyB Prin incheierea din 22 martie 2022, Curtea de Apel ~ Sectia a U-a de contencios adminisirativ gi fiscal a declinat competenta mateialé de solujionare a apelurilor, in favoare Seo Civil a Cur de Apel Peg Beene ee rece eee Cauza a fost inregistrata pe rolulacestlinstanfe sub nr. 4168/109/2021% Analisénd apeturite, prin prisma eritclor invocate,potrvitart476-478 C pri Curtea constaté cit acestea nu sun fondate Atel, in privinfa apetului formulat de piri, apel ce se impune a se analiza eu Prioritate, dooarece prin cl se urmaeste schimbarca in tot a seninfei, Curteaconstaté urmétoaree: Prin primele eritici aduse hota, pai sustintemeinicia excepilorlipseicalititit Drocesuale active, respectiv excepia lipsei de interes in formularea actiunit de eétre reclamanta Sovietatea civilé de avocafi ChiurariudtAsociai,invocind acelasi arguments, respect faptl ci @ Persoand juridied mu poate invoca incilearea dreprului la imagine si la demmnitate, acestea find specifice persoanei fizie. Curtea consider ef tribunal a soluionat corect cele dous excepti ‘Aga cum prevede an.257 din Codul civil, denumit ,Apararea_drepturlor Depatrimoniale ale persoane juridice, dspoziiletilului I al primei Cary a Codului se aplicd prin ssemdnate si drepturilr neptrimoniale ale persoanclor juridice. Prin urmare,refertea la drepturile consacrate de art.72 din Cou civil trebuie injleasi corespunzitor situatei persoanci care invoc Incilarea acestora. Or, si in cazul persoanelor juridce se poate vorbi de un renume, o reputaie dobindita in urma desfisuriri obiectului de activtat, iar inedlearea acestordrepturi nepatrimoniale permite si acestor subiecte de drept si solicit aparea lor si concursl instanflor in acest sens. Prin urmare, si eclamanta-persoan8 juriica ae ealitateprocesuald activ in litigiul de fs. Cit priveste existenta interesului, pirijii invocd accleasi_aspecte, respectiv Imprejuratea e& reclamanta Socictae civild de avocati nu se poate prevala de inedlearea art.72 din Codul civil CCutea rejine ,potvit ar.32 din Codul de procedur civil, ealitatea procesuald si ineresulrepezinl condi dstincte previzute pentru exercitrea aiunit evile. Prin urmare, nu pot fi invocate ecleasiargumente pentru a sustine nsindepinitea aestor condi, Oda retinut ef $i persoana juridiet poste solicita apirarea drepturlor nepatrimoniale, prin aplicarea in mod orespunzitor a disportilor Coduli civil, deci caltatea procesualé activa in eauza precum cea dedasi judeci, interesul legitim, personal, niseut gi actual al formuliit acjiunii este toemai apirareaacestordrepturi prin repararea prejuiculu produ i incetarea indi, Rezull 8, aga cam corct a constata tribunal, nei aceasti exeepte nu este intemeiat Pe fondul acjuni,apelanfi-pirjisusin ci nu sunt indeplinite conde angaji ‘spundericiviledelituale Fata de specitiul fap’ ilcteinvocate de relamanf, se euvine a se retin, cu tty prealabol,e8,potrivt disp. art30 alin din Consttaa Roméniei ,Rispunderea civil pentru Informaya sow penn cteaia adusd la cunosinS publick revine etitorului sau realizatorlu, auton, organizatoruu manifest artstice, proprotaruui mijloutu de multiplier, al postu de redio sau de televiziune, in conde leg. Deitel de presi se stabilese prin lege” ‘Cererea de chemare in judecati este intemeiati pe rispunderea civil delitwald a pajilor, ar, porvit ar. 1387 Cod evil, el care cauzeaz atu un prejdiciy printr-o fat ict cu vinovifjie ste obligat sil par, iar autor prejudiciului 8 rispundi pentra cea mai jour culpa in ce privese prima cern impusi de ar. 1357 Cod civil, este de sublniat eX putem vorbi de o fap ict din parca unui jumalit tunei end se prezintéjudeciti do valoare eu episrea dozei de exagerae perisi sau cind se przintisiuaii de fapt, neorespunzitoare sdevirlu i care aula baz. o documentrenecorespunztoar. Astfel este de sublinat e& o important distnete © face instanja european’ a ‘reptriloromului ite fapt st jude de valoare, existena faptelor poate fi demonstrat in timp ‘ce adevirl judecdtilor de valoare nu este suscepuibil de afi dovedit (Lingens imporriva Ausivei, hotiira din 8 tule 1986), Reautiei analiza cazurlorprivind liberatea presi va fi puter4 ‘marcatd de calificarea discursului ca referindu-se la fapte sau la judecai de valoare, precum si, de atitudinea subiectiva a autoruui, in momentul comiteri fptei. Curtea a afirmat in repetate randuri 4 afirmayiireferitoare la fapte determinate, care sunt deci, susceptibile de a fi probate, Ficute in absentaoriciror dove care sie sustnd, mu se bucurd de proteetia aticolului 10 din CEDO si ek Zarisilor le revine oblizayia obisnuiti de a verifica o declaratie factual, aceasts obligate semnificind fapul ed tebuiau si se bazeze peo bard factual sufcient de precisi si faba, care si Poaté fi considera ca proporfionald cu natura si fora afirmatiei lor, avind in vedere e@, cu edt firmatia este mat sorioasi cu att baza factual trebue si fie mai solida (Pedersen si Baadsgard Impotriva, Danemarcei, eererea nr.49017/99), Curtca atitind in acelasi timp ca se impune a se ‘erifica daci reclamangii ziarig au Iuat masurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de a ‘erifica adevirul delaratilorfactuae, afimaile respective find seioase pentru perscana vizat si impundng o diligentd speciala din parteaeditorulu', In ce priveste judeciile de valoare este real c& Jumalistlor le este permis si recurg la © anumité dazi de exagerare, chiar de provocare (in acelasi ens: Mamére impotriva Franei, ceerea nt, 2.697103, § 25, CEDO 2006-XII), ins aceast doz trebuie ericumserisd unor limite cat mai exacte pentru a se realiza si protecia parti prejudiciat. In fcest sens, s-a aritat de instanja europeand a drepturilor omului ( Andreesew impotriva Romeniel, totirirea din 8.06.2010, eererea nr. 19.452/02 , publicatd in MOE. 162 din 7.03 2011, § 92) c8 ste necesar [...]s& Se aminteasedjurisprudenta bine stabil in acest moment a Cui, conform a Hu 2 aprecia asupra existenfi unei «nevoi sociale imperioasen de naturi si justifice 0 nia in exercitarea liberi de exprimare, este necesar 8% se distingd cu grif intr fapte si Hudecaty de valoare. Daca materialitatea celor dintéi se poate dovedi, cole din urmé nu pot face cbiectul unei demonstrat a exacitii lor (De Haes si Gijsels impotriva Belgie, hotérires din 24 febnuarie 1997, § 42, Culegore de hotirari si decizi 1997-1, si arlanova impotriva Letontet cererea nr. 57.313/00, decizia din 3 apriie 2003). Desigur, stunci ednd este vorba despre afrmati referitoare Ia comportamentul unui ter, uncori poate fi dificil si se distin inte afirmaitfactuale 51 judeciti de valoare. Accasta nu exclude ideea ea si o judccati de valoare si apart ca find excesivi dacd este lipsiti total de orice bard factuald (Jerusalem imporiva dustriel,cererea te. 26.958/95, § 43, CEDO 2001-1)". Prin urmare, in sensul ar.10 din Conventie si art.30 din Constitujia Rominiei libertatea de exprimare nu trebuc si afecteze reputatia 5 drepturie alte persoane, excepie ficdnd cazurile in care ziaristl actioneara cu buni-ctediny! in seopul informiri corecte si judicioase, eu Privire la subiecte de interes general Curtea Europeant a Drepturilor Omului a apreciat, cu referte la caracterulesential al liberttii de exprimare, ci aecsta este valabil si pentru “informatie si ideile care lovesc, soc sau nelinstese”, considerind ed libertatea in domeniul presei serie include si recurgerea lao aanume doz de exagerare, chiar de provocare - in aest sens eauza Tromso gi Stensaase. 0. maja de apreciete a autoritiilor najionale se circumserie interesului uni societiti democratice dea permite presi si isi joacerolulindispensabil de cine de paca” si sii exerciteapitudinea de a da informaji eu privie Ia probleme de interes. Curtea a considera cd este inadiisibil ca un ziaist sa ‘nu poati formula judecit rice de valoare docit sub condijia demonstriii veriiciai {In cauza de fai, sub aspectul fapte ict, dar si a vinovajic, se susfine de cétre pelanti-pardjic& Stelian Negrea a folost in articolul siu afimmajitpreluate din spatiul public, respectiv din alte articole publicate de alte trusturi de presi si necontestate in vreun fel de reclamani Primul aspect care se observa, dati fiind aceasti aparare, este acela cd, nicer ‘cuprinsul articolului Afacerea Tramvaielor. Cu sau firi chinezi?” nu se precizeaza de citre autor faptul cd a utilizatinformayii preluate din alte articale de presa. Dimpotriv,articolul se vrea a fio ‘anchetS, o investigatie jumalisticd, de naturd a scoate la Iuming ilegalitiqie si aspectele de naturs Penali privind incheicrea contractului de achizitic a 100 de tramvaie pentru Bueuresti, cum reiese din preambulul aricotut Pe de alté parte, preluarea de eatre autor a unor informatiiprezentae in alte aticole ‘usd exonereaza de rispundere in situafia in care acele informatii nu sunt reale. Jumalistul are obligatia de a verifica veridictatea informatilor pe cae le print, in virtutea dreptului publicuui