Relatiile/rapoartele mandibulo-craniene

Exista o multitudine de pozitiei a mandibulei fata de craniu datorita ATM. Pe noi ne intereseaza 3: -relatia de postura (R.P) -relatia centrica RC -relatia de ocluzie

RP o suma a rapoartelor mandibulo-craniene obtinuta atunci cand mandibula se afla

sub influenta unui tonus muscular antigravitational. Pozitie de la care pornesc si la care se intorc toate miscarile mandibulei.. Factorii pasivi care contribuie la aceasta pozitie: -complexul structural muschi-tendon care in afara functiei de contractie se comporta ca un corp cu proprietati vascoelastice capabile sa mentina mandibula intr-o pozitie de echilibru. -actiunea pasiva a structurilor articulare si periarticulare care prezinta proprietati de vascoelasticitate care ajuta la mentinerea mandibulei in echilibru. -presiunea barica negativa (in mod normal cand individul are gura inchisa si buzele in contact, limba ocupa cavitatea orala si se caleaza pe palat, in momentul in care mandibula coboara, coboara si limba; atunci cand limba coboara intre palat si fata dorsala se creeaza un spatiu. Intre baza limbei si bolta palatina se creaza o presiune mai mica decat cea atmosferica. (spatiul Donders) Factori activi: -muschii unitatea motorie formata din motoneuronul alfa aflat in nucleul masticator al trigemenului din punte care raspunde de fibrele extrafuzioriale din muschi. Acest neuron motor si cu fibrele lui aferente formeaza unitatea motorie -exista un triplu antagonism muscular care intervine in pozitionarea mandibulei mai intai intre muschii cefei si cei prevertebrali (care asigura o pozitie a mandibulei) intre muschii cobaratori si ridicatori ai mandibulei. Cand exista echilibru intre ei, o linie izoelectrica avem un echilibru care mentine mandibula in pozitie.. ms limbii protractori si retractori -factorul nervos din coordonare reflexelor tonusstimulatoare/tonus inhibitoare si tonus pe diferite grupe musccular, rezulta opozitie posturala mai mult sau mai putin echilibrata. Determinarea relatiei de postura Pentru a determina clinic in cabinet avem nevoie de anumite conditii fizice si psihice ca si anumite conditii de mediu: -pacientul in pozitie sezanda va sta cu spatele si capul nesprijinit

-va fi intr-o stare psihica relaxata cea care se obtine printr-o discutie corespunzatoare -organismul relaxat -mediul inconjurator sa fie placut (liniste, odihnitor foto, temperatura) -o respiratie ritmica In afara conditilor fizice, psihice si de mediu pot fi utilizate pentru obtinerea RP si o serie de teste. Teste fiziologice: -deglutitia (prin calarea mandibulei pe maxilar, inchiderea epiglotei. -muschii ridicatori pauza motorie de refacere a potentialului, revin la. Teste fonetice: -testul spatiu minim de vorbire (Silvermann). Pentru fonema a, o variabilitate de deschiderii gurii; Silvermann a propus S care nu se poate pronunta decat cu un spatiu de deschidere redus. O Verificare reperelor RP -reper articular condilii trebuie sa fie centrati in cavitatea glenoida fara a fi palpabile -reper muscular muschii coboratori, ms ridicatori, ms cefei, ms prevertebrali ca si muschii limbii trebuie sa fie in echilibru tonic. Echilibru muscular este greu de evidentiat clinic se face EMG izoelectrica Centrarea condililor in cav glenoida CT -reper osos -mandibula trebuie sa se gaseasca la o distanta convenabila fata de maxilar astfel incat distanta subnazale-gnation sa fie egala cu Sn-Oph -mandibula trebuie sa fie plasata in plan mediosagital -reper dentar: intre cele doua arcade in pozitia de postura treuie sa ramana frontal un spatiu de inocluzie fiziologica. -reper labial -in mod normal in postura buzele sunt unite, nici intredeschise/nici stranse -reper oral -spatiul Donders, existenta lui intre fata dorsala a limbii si bolta palatina

Relatia Centrica Este suma a rapoartelor mandibulocraniene obtinuta prin contractia echilibrata a muschii ridicatori ce determina corespondenta planurilor mediene dintre mandibula si craniu cu o dimensiune verticala corecta, condilii centrati in cavitatea glenoida Conceptii: -conceptia anatomica care considera pozitia de postura o pozitie pasiva, pur ligamentara, in care intervin doar elementele articulare. -conceptul functional care apreciaza ca principali realizabili in postura de relatie centrica sunt muschii (relatie miocentrica) -conceptie anatomo-functionala considera atat fenomenele anatomice articulare cat si elementele active, musculare -conceptia Weinberg deacord cu toate conceptele, dar sunt necesare si conditile clinice. (este greu sa stabilesti o relatie corecta la unul cu spasmofilie, afectiuni neuropsihice) Daca relatia de postura este innascuta, RC este dobandita este dependenta de existenta dintiilor. {de la 6 luni noi-nascuti; pina la eruptie: arcadele in capac de cutie; suge;dintii frontali impiedica in sens sagital excursiunile; apar molarii si caninii si se stabilizeaza mandibula si in plan vertical prin fetele care vin in contact} Dezvotarea normala a arcadelor alveolo-dentare ca si eruptia normala a dintiilor duce la anomalii/tulburari de ocluzie si de pozitie a mandibulei fata de craniu. In timpul vietii RC poate fi modificata prin diverse cauze: LOC, edentatie, restaurari incorecte (protetice/obturatii). Determinarea RC -sunt necesare conditii fizice si psihice -evitarea stresului prin psihoprofilaxie, crearea unui climat in cabinet optim. (se poate folosi un tranchilizant minor= benzodiazepinele; (Rudotel tranchilizant de zi nu induce somnul)) -inainte de a repune mandibula intro pozitie corecta trebuie tratate afectiunile din SST Exista multe tehnici unele monomanuale/bimanuale de repunere a mandibulei in RC. Manevra Lauritzen-Barrelle Manevra monomanuala, pacientul asezat in fotoliu cu spatele sprijinit de spatar si capul sprijinit in tetiera, medicul se afla in stg si in fata pacientului, cu cele 4 degete

submentonier, iar policele prementonier si se recomanda pacientului o stare de relaxare cu amplitudine din ce in ce mai mica, impingem mandibula pina la contactul dentar. Manevra Ranitford Pacientul in aceasi pozitie. Medicul este in dreapta si putin in fata pacientului, mana stg rasturnata cu indexul si policele introdus in cavitatea orala cam la nivelul premolariilor. Dreapta se afla submandibular, policele pe fata ant a incisivilor anteriori astfel incat unghia se joace rol de plan incheiat, sa impiedice si sa impinga mandibula post. Cu miscari de amplitudine din ce in ce mai redusa. Pina a scapat mandibula de controlul pt ext, pina la contactul dento-dentar Manevra Dawson Este o manevra bimanuala dar de data asta pozitia bolnavului este in decubit dorsal in fotoliu, cu capul sprijinit de tetiera in usoara extensie (capul fiind in extensie, mandibula fiind orientata de sus in jos, gravitatia, va scapa de controlul pt ext) Medicul asezat in spatele pacientului, putin in dreapta, degetele 2-5 celor 2 maini sunt situate submandibular in zona PM/M, iar policele situat prementonier atingandu-se varful pe linia mediana. In felul acesta putem manevra mandibula. Se cere relaxarea pacientului pina la scaparea controlului pterigoidienilor ext si se aduce pina la contactul dento-dentar Manevra Brill-Tryde (adeptii conceptei anatomice) Monomanuala, in pozitie culcat, medicul asezat in fata pacientului, cu indexul situat in zona mediana prementonier recomand pacientului miscari de deschidere/inchidere mandibulei, muschii sa oboseasca si sa ramana doar dependenti de factorii articulari. Cum stim ca suntem in RC Se traseaza o linie la nivelul caninului cu un crion chimic si se prelungeste pe cel inferior si se folosesc mai multe manevre de punere in RC; daca rezultatele suntem la fel avem RC. Daca nu, trebuie cautata cauza si eliminata. VERIFICARE REPERELOR RC Reperul articular -condilii trebuie sa fie centrati in cavitatile glenoide, ca si in RP dar de data asta se palpeaza la 13mm tragio-palpebrala Reperul muscular- trebuie sa percepem acelasi tonus stg/dr Reperul osos -linia mediana a mandibulei trebuie sa corespunda cu linia mediosagitala a fetei. Sn Gn trebuie sa fie convenabila; sa fie = cu Sn/Oph minus (-) 2-4 mm Zy-Gonion; sau condilion-Gonion dr/stg care trebuie sa fie egale Reper dentar - trebuie sa existe intre cele doua arcade contacte multiple, uniform repartizate pe arcada. Nu trebuie sa fie IM, doar contact multiple.

Relatia de ocluzie RO Raportul static sau dinamic intre cele doua arcade dentare indiferent de pozitia mandibulei fata de craniu. Filogeneza ocluziei: Ocluzia intercalata (crocodilieni) Ocluzia intercalat agrenata (marsupiane) Ocluzia de intercuspidare (mamifere) La mamifere intalnim 3 tipuri de ocluzie si de masticatie: -de tocare (carnivore) -de frecare (ierbivorele) -mixta (la om) -de propulsie (rozatoare) dpdv ontogenetic la nou nascut ocluzie in capac de cutie Ocluzie la eruperea primiilor dinti si se definitiveaza prin eruptia dintiilor definitivi. Parametri ocluziei statice Ariile ocluzale (contactul dento-dentar: cuspid-foseta; cuspid-ambrazura, margina incizala fata paltinala supracingular sau cap la cap (4mm 2)) Suprafata ocluzala (marg incizala dinti ant-M3); Ant liniar (multitudine de puncte) Zona frontal marg incizala-marg incizala; marg incizala-fata palatinala. Suprafetele dintiilor laterali cuspidati. Contactele dento-dentare cuspid-fosete, cuspid-ambrazura se face prin intermediul unor puncte de contact care se numesc stopuri centrice. Cuspizii de sprijin a unei arcadei contacteaza ambrazura sau foseta arcadei antagoniste. Gasim 3 clase de cuspizi de sprijin (in ordinea importantei): Clasa I. Cuspizii vestibulari mandibulari se angreneaza in santul intercuspidian a celor maxilari, contactand ambrazura sau fosetele. Clasa III. Cuspizii orali a dintiilor laterali maxilari care se agreneaza in santul intercuspidian al antagonistilor mandibulari contactand fosetele si ambrazurile.

Clasa II. marginile incizale ale frontalilor mandibulari care contacteaza frontalii maxilari pe fata palatinala, in 1/3 incizala in ocluzie ortognata. Dar si contactul cap la cap este socotit normal. Ceilalti cuspizi, vest max si orali mand sunt cuspizi de ghidaj. Depasesc arcada mandibulara si in sens vertical si transversal Orali mand depasesc pe cei palatinali si transversal si vertical. Ei se cheama de ghidaj ca prin panta lor de contact ghideaza miscarea de lateralitate si revenire. Panta de ghidaj pe incisivii maxilari In ocluzia ortognata normala Alt parametru ocluzal: Curbele de ocluzie: -Curbele lui Spii mandibular cuspidul d-l varful caninului, coada arcului de cerc - maxilar invers convex pentru completarea -curbura transversala Monson Curbe de compensatie sagital si transversal; compenseaza miscarile mandibulei scotand din contact dintii de pe parte care nu lucreaza. -Curbura frontala Planul de ocluzie - care este coada arcului de cerc de pe cele doua curburi sagitale ale arcadelor din zona laterala. Acest plan formeaza cu orizontala de la frankfurt (So-orif CAE) un unghi de 17-18 grade