PATRIA Duminecă, 14 Injaié an. XVIII nr.

131

M ü ffi

Au Început Şcoala polltleft dein Cluf

examenele de capacitate
iul Koska Marton la şcolile normale din Cluj
Conferinţele dlor prol. Petre Pornim
CLUJ, 13. — Azi dimineaţă au înce­
CLUJ. 13. — Consiliul de răzbcdu delta Budapesta, acţiune de urmărire put ia şcolile normale de băieţi şi fe­
al Corpului VI Armată a adus la cu­ pe baza art. 11 a legii Mbronescu. te din localitate, examenele de capa­
prof. Alexandru Borza prof. Valeria
noştinţa dini Rector al Universităţii Ca urmare d. Rector Ştefăncscur citate
Cluj, că a deschis în contra lui Rosk» Goangă a dispus — cu decizia Nr. 1690 La
ale seriei 1935/36.
şcoala, normală de fete, comisia
Moldovan dr Ionel Faladé
Marton, şeful de lucrări dela Institui­ din 11 Iunie 1936 — imediata suspen­ examinatoare este prezidată de către (Ziua a clncla)
tul de Studii Clasice, care a colaborat j dare din funcţiune a lui Roska Mar­ d. inspector BUJOR. Candidatele sunt
Ia publicaţii revizioniste caracterizata ton. in număi] de 80, absolvente ale şcolilor CLUJ, 13. — Eri dimineaţă la şcoala Moldovan vicepreşedintele P. N. Ţ- din creiat o administraţie românească! şi a
normale din: Blaj, Gherla şi Cluj. E- politică a P. N. Ţ. din Cluj au oonfe- Ardeal, prof. Vaier Moldovan, prof. Al introdus în timp foarte scurt stăpâ­
xamenul in scris a început azi dimi­ irinţiat dd. Petre Poruţiu dJespre „Po­ Borza şi dr. Ionel Pala.de, advocat. nirea românească în Ardeal, potolind
Marl desbaterl In Camera
j aagwa. i ţ i aß Mi S ® < M ® d iiö
neaţă la orele 8.
La şcoala normală de băieţi, comisia
examinatoare este prezidata de/căite
I n t r o d u ' d. prof. SPOREA din Deva. Candidaţii
litica muncitorească““, prof. Vaier

Politica muncitorească
revoluţia şi făcând ordine şi pace.
Azi liberalii se laudă, că ei au făcut
reformele mari în ţara Românească.
Este un neadevăr. Atât reforma ag­
I ITB l l C C S Z S cerii sáptóm ánll de -40 ore sunt in număr de U2, absolvenţi ai rară, cât şi votul universal au fost
şcolilor normale din: Năsăud, Gherla, — C o n fe r in ţa d lu i p ro f. P e tr e P o r u ţiu — proclamate -de partidul naţional în a-
Paris, 13. (Rador). — Camera fran­ nomieă prin refacerea încrederii naţiu­ Tg. Mureş, Deva, Blaj şi Cluj. Exame­ dunarea dela Alba Iulila.
ceză a desbâtut legea pentru săptă­ ne! însăşi. nul in scris a început azi dimineaţă la Politica muncitorească este una vedere în măsura în care avem mun­
Şedinţa de ieri a Cami-ei franceze orele 8. citori agricoli salariaţi şi muncitori in­ Liberalii nu au făcut reforma agra­
mâna de 40 ore. După raportor, a din chestiunile, cari au preocupat o- ră. Ea s‘a făcut peste capul lor. Ei
mai .cuvântul fostul mmisiru ue fi­ sa caracterizat prin ciocniri violente După amiazi vor continua la ambele menirea cam de 100 de ani încoace. dustriali. numai au aplicat reforma agrară, şi
nanţe. 'Paul Regnauld, care a combă­ între deputaţii de dreapta şî stânga. şcoli, probele scrise. In urma dezvoltării industriei, mun­ I Partidujl naţional-ţărănesc în pro­
au aplicat-o aşa de ticălos că nici azi
tut legea cu violenţă, arătând că ea Imediat după votarea legii, primul mi citorii s‘au organizat, snsţinându-şi ■gram prevede protecţiunea meserii­ e terminată şi nici azi nu s ‘a făcut
va scumpi viaţa şi va mări eheltuelil« nistru Blum sa dus. la Senat, unde a interesele lor profesionale şi impu­ lor şi legiferarea unui cod. Conferin- dreptate la sate. S‘au înbogăţit advo­
ţiarul arată mai departe meseriile cari
statului. Legea va duce la devaloriza­ depus proiectele care vor fl luate! în dis nând conducătorilor ca doleanţele lor caţii şi agronomii -liberali, iar domnii
te, caro i*n&.e să c>.v'..ire şi până la cuţie Marţi. Până Marţi comisiunile Revoltă infr’on lagăr să fie luate în seamă. trebuesc încurajate.
dela comitetul agrar şi-au făcut a-
_ . competente ale maturuluq corp, vor Să nu desfiinţăm ci să încurajăm
25%.
A intervenit d. Blum. care a arătat studia aceste proiecte.
de concentrare din D. prof. Poruţiu înfăţişează pro­
blema muncitorilor industrialii!* cu­ meseriile. Statul să inspecteze felul
veri şi palate, traficând cu pământul
care după lege sa dat ţăranilor.
că opozant,4 precede uzi la !ei ca me­ SERIOASE TEMERI DE DES-
Varşovia prinzând ideia tuturor muncitorilor cum se lucrează în fabrici.
In altă ordine de didei d. prof. Petre Votul universal s‘a votat péste voia
dicii lui Moli3 e, cari înspăimântă pe în înţeles larg şi pe aceia a muncitorii- liberalilor-
bolnav. Şeful guvernului a arătat că ORDINI Varşovia, 13 (Rador). — O mişcare lor clin fabrici în înţeles mai strains. Poruţiu vorbeşte despre grevele mun­
sediţioasă, a isbucnit în lagărul de con­ Arată cum. prin diviziunea muncii, a citoreşti şi arată întrucât Şi întrucât 'Prim-a grija a P. N. Ţ. când a venit
nu există legătura intre costul vieţii la guvern, a fost să întroneze liber­
şi salarii. Dovadă că de un an de Paris, 13 (Rador). — Azi dimineaţă centrare dela Bereze-Katuska, unde un ajuns să se adune un număr mare de nu sunt acestea justificate. Unele
greve clau rezultate, altele nu. fiind­ tatea, desfiinţând cenzura si starea de
zile se observă simultan cu scăderea a, lost întărit serviciul die ordine în grup de prizonieri au declarat greva muncitori în fabrici. Fapt, care a adus asediu. P. N. Ţ. a făcut cele maii libe­
salariilor, o mărire a costului vieţii, Paris. Pe marile bulevarde au fost a- foamei, protestând astfel contra lucră­ la o producţie mare. că nu sunt făcute 1a. timpul oportun.
Muncitorii, în majoritatea cazurilor, re şi curate alegeri_ a făcut reforma
fără ca decretele legi ale lui Láva! daugate forţelor poliţieneşti obişnuite, rilor ce li ‘au impus pentru mărirea Salariile muncitorilor s‘au ţinut la administrativă, dându-li-se satelor,
să fi putut influenţa în bine numeroase grupe de gărzi mobile. A- lagărului. Comandantul lagărului a or­ nivelul existenţii, in Docare ţară exi­ au făcut greve pentru ridicarea sala­
ceastă măsură s‘a luat deoarece sa donat ca prizonierii recalcitranţi să fie riilor, reţinând însă seama că cu cât oraşelor şi judeţelor libertatea să-şi
stă un standard de viaţă, diferit de salariile lor sunt mai mari, cu atât şi aleagă conducătorii.
CAMERA FRANCEZĂ A VOTAT constatat că printre grevişti s‘au stre­ aduşi înaintea sa, dar aceştia s‘au o- altele. Şi toate se adaptează felului! de
curat elemente streine de mişcarea sin­ pus, astfel că gardienii au fost nevoiţi trai din aceea ţară. sarcinile sunt mar mari Pe lângă aceste două lucruri manii
SĂPTĂMÂNĂ DE 40 ORE Datoria guvernelor este de a. găsi pe care -artidul liberal nu le-a putut
dicală. Sunt unele disidenţe revoluţio­ să facă uz de arme. Doi prizonieri au In felul acesta ia naştere mişcarea
nare aparţinând celei de a treia inter­ fost ucişi şi mai mulţi grav răniţi. calea pentru satisfacerea intereselor face. Restauraţia şi stabilizarea mo­
PARIS, 13 (Rador). — Camera a a- socialistăj, muncitorii căutând a îm­ tuturor claselor -sociale. Organizarea netară.
doptat aseară legea săptămânii de 40 naţională, care ar voi să dea grevei un bunătăţii traiul lor. Dein această miş­ societăţii trebue să fie în aşa fel rân­
de ore, én 385 voturi pentru şi 175 caracter (revoluţionar. Se mai găsesc în care a rezultat riartidul muncitorilor, O mândrie şi un titlu de glorie a
duită, ca bunurile civilizaţiei Să fie
contra.
D. ministru de finanţe Vincent Au­
sfârşit membrii ligilor de dreapta,
\fucre caută să provoace desordini şi să Crimele partidul social-democrat
Insă această mişcare muncitoria-
simţite de toate păturile sociale şi în
cea mai largă măsură.
guvernării partidului naţional-ţără­
nesc este înarmarea ţării.
riei a desminţit formal syonul despre spargă frontul grevist.
măsurile1financiare inflaţioniste. Intr‘o Partidul comunist a publicat un apel continuă In scă are o parte care trebue criticată
si anume,_muncitorii în lupta Iot nu
In agricultură nu sunt aceleaş con­
diţii de muncă ca în industriiii.
Adversarii noştrii ne-au criticat.
Chiar şi ţărănimea căreia partidul
naţ.-iţărănesc s‘a nizuit să-i facă bine
ţară ca Franţa, unde există 40—55 mi­ către muncitorii grevişti, îndemnân- S p a n i a său gândit la interesele celorlalte Problema muncitorilor agricoli a cu amândouă mâinile.
liarde franci tezaurizaţi, nu este ne- du-i să se păzească de (agitatorii cari clase şi au avut grije numai de in­ fost la noi rezolvată în miare parte
voe de experienţe de felul unei aven­ împrăştie ştiri false pentru a provoca teresele eflasei lor, strict personale. Abia azi îşi dă seama ţărănimea cât
Madrid, 13 (Rador). — In urma unei prin reforma agrară. Conferenţiarul a fost de nedreantă cu guvernarea
turi ca cea făcută în Germania ei tre panică şi dezordini. discuţiuni cu caracter politic, s‘a iscat Partidul naţional-ţărănesc prevede termină spunând că în aceste materii partidului! naţional ţărănesc, care a
bue ca să procedeze la o renaştere1eco- o sân geroa să în că era re între sătenii în programul său interesarea de mun­ trebue să asigurăm muncitorii de orice fost r-aiu pe lângă guvernarea liberală
comunei Gltnedo de lângă ValacÎdlid. citorii pământului în primul rând. categorie pentru cazuri de invaliditate
Doi socialişti au fost ucişi. Problema muncitoriască se va avea în de azi şi-şi îndreaptă privirile pline de
şi de boli sau de bătrâneţe.

A isbucnit răsbotul
dintre C hina de Sud
La Malaga a fost ucis lucrătorul Ro­
bles şi grav rănit un trecător.. Dease-
nea a fost grav rănit şi şeful poliţiei,
Fuienta Piedra.
D. prol. Alexandru Borza despre problema
coftnroia la sale
nădejde spre oartidul naţional ţără­
nesc.
Trecutul acestui partid, realizările
lui. din trecut, noul program -al par­
tidului, eşit din nev-oile pământului
românesc şi în deosebi mariiii noştrii
şi C h i n a de N o r d D. prof. Borza vorbeşte despre pro­
blemele culturale la sate analizând
Partidul naţional-ţărănesc are în
fruntea Programului său, ideia mora­
conducătorii Iuliu Maniu şi I. Miha-

Armatele guvernului €1 1 « N a n k in g « 1 1
Dunărea a inundat în mod foarte amănunţit toate pro­
blemele cuilturale, can se pun in faţa
lă. Un membru al P. N. Ţ. nu poate
veni în conflict cu legile creştineşti şi
lache sunt chezăşie că nădejdile ce
poporul şi1Ţ-ara leagă acest partid, vor
oâytigafi prima victorie —Flotei e^i aviaţiile satele Bavariei unei comune, în faţa unor organizaţii, moraifa ctreştinescă.
fiii împlinite, în ceasul bi minţii, cure
este aproape.
celor doufi părţi a u Intrat In activitate cari se pun în faţa statului., De această idee trebue să fie călău­
Berlin, 13 (Rador). In unna ploilor Nn bogăţia lumească e puterea în- zite toate instituţiile culturale sporti­ VIZITAREA GRĂDINII BOTA­
Sang'hay. 13. (Rador.) Trupele gu- Fortul Bocea, aşezat la gura râului din ultimul timp, Dunărea s‘a revăr­ tr‘un stat nu pământul, nu. minele de ve etc- Sunt bune organizaţiile nre- NICE
vernuiui din Nanking s‘au ciocnit eri Pearl, a fost întărili în grabă deoarece sat în Bavaria pe o întindere die 40 aur, ci puterile sufleteşti sunt pute­ milităriei, străjăreşti, şi cercetăşeşti
pentru prima dată cu trupele guver­ sunt temeri că guvernul dim Nanking mii hectare, cari au fost aoperite cu rile can menţin o nai un intru atât întrucât servesc interesele După masă la orna 3 -participanţii au
nului din Canton, la Sud de Hemciu va trimite flota sa să bombardeze ora­ ape, ce au atins înălţimea de 5 metri. In această ordine de idei, conferen­ generate ale naţiunii. Să fie acestea în vizitat Grădina Botanică, unde d. prof.
Aceasta pentrucă guvernul din Nan­ şul Canton. ^ Numeroase case iau fost izolate şi di­ ţiarul descrie pe râ:id iustituţi mile, slujba ţării ,şi nu în slujba gheşeftari­ Borza le-a explicat diferite chestiuni
king .a hotărât .pe neaşteptate să re­ strase de furia apelor. care caută să răspândească şi să dea lor şi a oamneilor de nimic. în legătură cu plantele din ţările
nunţe la retragerea trupelor sale din GUVERNUL DIN NANKING bunuri culturale şi sufleteşti. Astfel Să fiţi de veghe la aceste instituţii, străine.
faţa armatelor cantoneze. Trupele lui DISPUNE DE O ARMATĂ DE sunt organizaţiile culturale Astra Şoi­ ‘a nu cumva ele să fie împotriva in­ Joi după masă au vizitat Fabrica
trecând la ofensivă, au ocupat locali­
tatea Leyang. Totodată guvernul! din’
150.000 OAMENI
5
ŞTIRI mii Carpaţilor, organizaţiile străjăre-
şti* cercetăţeşti şi premilitare.
selor adevărate. împotriva inte­
reselor obşteşti. «Iris unde d. prof. P. Ocneanovici
le-a dat explicaţiile necesare.
Nanking a cerut puterilor streine să Canton, 13. (Rador.) — Numărul Toate aceste organzaţii caută prin
— Bătaie între doi comercianţi. Co­ Cursurile au continuat azi diminea­
nu furnizeze arme trupelor sudiste. trupelor nordiste, oare înaintează în
provincia Hunau. Fukien şi Kiangsi, merciantul Zaier Iosif, proprietarul
munca care o depun să Indrumeze fie
pe oale practică, fie pe oale teoretică, Conferinţa dini dr Ionel ţă la 9. I
FEBRILĂ ACTIVITATE PEN­ este dö 150,000 de oameni. O escadrilă prăvăliei „Dietica“ din str. Regina
Maria, a luat ieri'după masă la bătaie
poporal dela sate, iniţiindu-1 în tainele
culturii. j j ’[
Balade
TRU FORTIFICAREA ORAŞU d'n Nanking, compusă din 30 avioane
LUI CANTON de bombardament şi cinci avioane de pe comeramntul ambulant Diacona
Constantin, deoarece acesta a vândut
Dar la baza tuturor acestor Organi­
zaţii, trebue să stea morala creştină-
Ultimul a luat cuvântul d. dr. Ionel Andnnnrea generală
Palade* vorbind despre: Realizările
Toţi miliţienii din provinciile, cari
vânătoare, a sosit la Sud de Hanan-
Mai multe avioane de ale guvernu­ fructe în apropierea prăvăliei sgle, Ideia creştinească a fost ideia care a partidului naţional ţărănesc. a ReanlanU „Si. Marlau
depind de guvernul din Canton, au lui din Nanking au sburat azi dimi­ făcându-i prin aceasta concurenţă. Co­ menţinut legăturile intre naţie. Ori­ Arată cum partidul naţional din
fost chemaţi sub drapoel. Elevii şcoli­ neaţă po deasupra trupelor canto­ merciantul Zaier, i-a aruncat acestuia care ar fi organizaţia, oricare ar fi un Ardeal a luptat pentru drepturile na­
un coş cu 45 kg. de cireşe în stradă, Partid, trebue să aibă1în vedere aceste ţiunii, chiar sub stăpânirea străină. Membrii şi binevoitorii Reuniun
lor militare au primit ordin să fie neze. Ele iau aruncat manifeste prin „Sf. Maria“ a femeilor gr.-catolice n
gata în orice clipă pentru a merge pe cari trupele guvernului din Canton pricinuimdu-i pagube însemnate. Pen­ percepte. După război Consiliul Dirigent, a
erau îndemnate să se retragă spre tru înlăturarea scandalului a fost mâne din Cluj sunt rugaţi a lua pari
front. Numeroase femei se angajază lla adunarea generală ordinară, care s
ca infirmiere. Sud. nevoie de intervenţia poliţiei.
va ţine la 14 Iunie 1936, ora 16 în sal
— Pentru reumatici cei mai sigur fi
mai etieaee remtdiu sunt Băile Epísoö-
peşti lângă Urauea. Atragem atenţiunea Groaznica nenorocire de şedinţă a -Primăriei Cluj, cu urm:
toarea ordine de zi:
Germanii exilaţi în F r a n ţ a eititoriior noştri asupra anunţului apărut
m numărul nostru de azt. din comnna Deuş jud. Cluj Deschiderea adunării generale
constituirea ei;
1 Raportul Comitetului despre activ
au făcut să apară un nou organ de presă CLUJ, 13. — Ieri după masă s‘a în­ nenorocite, au sărit vecinii, reuşind cu " tatea Reuniunei în anul 1935.
MICA PUBLICITATE registrat în comuna Deiuş, jud. Cluj, mare greu să le stingă hainele de pe Contul die gestiune al Reuniunei i
Vie p o le m ic ă în tr e „ P a r is e r Tages7)7att<( ş i „ P a r isie r o groaznică nenorocire. Fetita Goga corp şi să localizeze incendiul oare s‘a bugetul noului ian.
T a g e s z e itu n g “ ONOR« DOAMNELOR! Cel mai nou Martha, in vârstă de 13 am, voind să întins coi, repeziciune asupra mobilelor Exmiterea comisiunilor:
sistem de ondumţie permanenta iară aprindă focul în sobă cu benzină, din casă. a) pentru cenzurarea raportului gi
Paris, 13. (Rador.) — Eri a apărut rişti, cu condiţia ca ziarul său să sie fir, eu raze eieotnoe, garantată cu un stiiola făcând explozie, hainele de pe In stare extrem de gravă, cu arsuri nenal al Reuniunei şi filialelor;
primul număr al ziarului „[Pariser. arate mai loial faţă de Hitler, luând succes neîntrecut, numai ia Salonul dânsa au luat foc. Intervenind mamă- pe întreg corpul, mama si fetiţa au
Muşşa. Piaţa Unim 23. 153B I—6 sa pentru a o salva, a fost cuprinsă fost internate la Clinica chirurgicală b) pentru verificarea contului de g(
Tageszeitung“, având ca redactor şef atfel o altă directivă. şi dânsa de flăcări. stiune şi fixarea bugetului;
din localitate. Starea lor inspiră în­
pe dr. Georg Bernhardt. Wk, CI 1 KULIM 6 aproape nou vinde garajul La ţipetele disperate ale celor două grijorări. i. c) pentru înscriere de membrii nou
Noul ziare are subtitlul „singurul JS Ciiroen (i. botei Biasim ). 1554 1— 1 Raportul comisiunilor exmise şi d:
organ de luptă anti-hitieristă", pen­ Arestarea unui DE ÎNCHIRIAT pe 1 Iuue o cameiă rea descărcării.
tru libertatea şi drepturile omului“. contrabandist mare elegant mobiiaiâ în vila cu Gronsnica nenorocire Guvernul spaniol va ii remaniat Eventuale propuneri.
El este redactat de foştii redactori ai gradină, otr. Rjgaiâ 41. 1555 1—2 închiderea adunării generale.
iui „Pariser Tageblatt“. Acest ultim
DE VÂNZARE, jumâtaie sau loial 2WjU
in pornii Valencia Madrid, 13 (Rador). — Consiliul de
ziar continuă totuşi să apară, păs- Cluj, 13. — Astă noapte autorităţile miniştri a examinat -aseară doleanţele
m2 ioc de casă, grădină cu 60 pomi
strând vechea etichetă de „ziar anti­ poliţieneşti locale an arestat pe indivi­
hitlerist“. fructiferi — în prelungirea Doroban­ Madrid, 13 (Rador). — O impresio­ -parlamentarilor republicani cu privire TRANSPIRAŢIA
dul Marcu loan, din Gluj, deoarece a- ţilor — vis-a-vis de locuinţa Dim Mi- nantă nenorocire s‘a întâmplat eri pe la lipsa de energie a guvernului faţă pi ioarelor dispare sigur
Proprietarul lui, d. Vladimir Polia­ supra acestuia sau găsit trei revolvere, teseu. Preţ 1Ü5.000 Lei. Adresa Ga- când se descărca un transport de ce- i de reprimarea mişcărilor şi deci a întrebuinţând preparatul
kov, a publicat cri o desminţire a 13 brichete şi 13 amorse. vrilesou Legiunea Ardeleană 9. luloid de pe un vapor norvegian, care ; menţinerei -ondinei. Se crede că va in­ PODEOL al lui CSANDA
„infamelor calomnii“ ale foştilor re­ Ancheta a putut stabili că arestatul Gr. B. T. la un moment diat, din motive necu- . terveni o schimb are rin politica guver­ După spălare folosind Podeolul
dactori ai săi, cari l-au acuzat, într‘o făcea de mai multă vreme contraban­ născute, a luat foc. O panică nebună a nului. El va fi remaniat şi guvernului dispare imediat transpiraţia si con­
notă apărută în primul număr al zia- dă cu brichete şi cu amoirse. El a fost DE VÂNZARE vilă cu două camere, cuprins pe marinarii şi hamalii cari , astfel modificat i se va da depline pu­ secinţele ei. Vindecă picioarele
bucătărie, verandă, intri o livadă iau lucrau pe bordul vasului. Dându-şi sea- J teri. Guvernul este dealtfel hotărât să de răni, întreţine pielea, dispare
riilui „Pariser Tageszeitung“ că ar fi pedepsit pentru aceasta fa 13-000 lei mirosul şi înlesneşte mersul. De
în legătură cu personalităţi dip am­ amendă. După dresarea actelor, va îi pomi de 2 jugh. în cea mai frumoasă ma de pericol, ei s'au aruncat în apă. dezarmeze elementele revoluţionare şi vânzare la farmacii şi drogherii.
basada germană şi că ar fi acceptat deferit Parchetului militari pentru port parte a Clujului, Strada Donat 212. . Sunt 23 de răpiţi, dintre cari 7 în sta- să ia măsuri severe împotriva tutu­ Fabricaţia farmaciei Csanda,
No, 343re foarte gravă. O rad ea. 1094
'sume importante dela agenţii hitte- ilegal de arme. 1 ror tulburătorilor ordinei,

Re«laet®r responsabil: VIRGIL DALEA CENZURAT Tip. Naţională S.A. Cluj, R. Maria 36.