PRINCIPALELE

MODIFICĂRI ÎN DOOM2
(privire de ansamblu)
1. Scrierea cu literă mică 7. Accentul
2. Scrierea cu literă mare 8. Substantivul
3. Scrierea cuvintelor compuse
9. Articolul
4. Despărţirea în silabe 10. Verbul
5. Abrevierea 11. Pronumele
6. Forma 12. Prepoziţia
13. Interjecţia
  comune care desemnează fiinţe
Se scriu cu mitice multiple

literă mică ciclop, gigant, muză, sirenă, titan

(dar: Parcă)
substantiv
ele:  substantivele
phoenix (pasărea ~)
pegas/pegas („cal mitologic”)
  denumirea epocilor istorice de
importanţă majoră
Antichitatea, Evul Mediu
 denumirea războaielor de anvergură
Primul Război Mondial
 denumirea unor sărbători laice ori
Se scriu cu religioase
Patruzeci de Sfinţi, *Ramadan
literă  denumirea instituţiilor, chiar când sunt
folosite eliptic
mare: 
(profesor la) Litere, Politehnică
denumirea organismelor de conducere
din instituţii (numai la primul cuvânt)
Consiliul de administraţie
 toate componentele locuţiunilor
pronominale de politeţe:
Alteţa Sa Regală, Domnia Sa,
Excelenţa Voastră,
Sfinţia Sa
  adjectiv + substantiv
bun, rău: bună-credinţă, *bună-creştere,
prim: *prim-balerin, *prim-solist
Se scriu cu  numeral + substantiv
* unsprezece-metri
cratimă  substantiv + adjectiv
porc-sălbatic, urs-polar
substantiv  substantiv + prepoziţie +
ele substantiv
arbore-de-cacao, viţă-de-vie
compuse  substantiv + substantiv în
nominativ
având *contabil-şef, watt-secundă

structura:  substantiv + substantiv în genitiv

garofiţa-Pietrei-Craiului, ploşniţa-
verzei
 tipuri izolate
cuvânt-înainte, mai-mult-ca-perfect
 se scriu cu cratimă toate compusele
nesudate care denumesc substanţe
chimice şi specii de plante sau de
animale (cu nume ştiinţifice diferite)
verde-de-Paris, fluture-de-mătase

 se scriu cu cratimă adjectivele compuse:

bine-crescut, bine-cunoscut,
bine-venit

 s-a acceptat scrierea cu şi fără cratimă a

adjectivelor invariabile:
ad-hoc/ad hoc
ad-interim/ad interim
  numele proprii de persoane nu se
despart la sfârşit de rând
Despărţire
nu Di-‫׀‬nescu; R. ‫ ׀‬Dinescu;
a Radu ‫ ׀‬Dinescu
grupurilor  se tolerează plasarea pe rânduri
de cuvinte diferite a abrevierilor pentru nume
generice şi a numelor proprii din
denumirile unor instituţii
Tractorul ‫ ׀‬S.A., F.C. ‫ ׀‬Steaua
  se admite, dacă spaţiul nu permite
Despărţire evitarea ei, şi despărţirea la locul
cratimei/liniei de pauză:
a  cuvinte compuse sau derivate:

cuvintelor bine- ‫׀‬crescut, ex-‫׀‬rege

scrise cu  cuvinte compuse complexe:

anumite afro– ‫׀‬sud-american

semne  împrumuturi la care articolul şi

desinenţele se leagă prin cratimă
ortografice show-‫ ׀‬ul, show-‫׀‬uri
  interdicţia de a lăsa la sfârşit sau la
început de rând :

Despărţire  o secvenţă care nu este

silabă
a în duşma- ‫׀‬ni
interiorul
 o secvenţă iniţială/finală
cuvintelor constituită dintr-un singur sunet:
a- ‫׀‬ur, e-‫׀‬cou, i-‫׀‬logic,
continu-‫׀‬u, locu- ‫׀‬i, ide-‫׀‬e
  se recomandă despărţirea după pronunţare,
fiind acceptat şi criteriul structurii
am-ne-/a-mne-(zie), dez-ar-/de-zar-
(ma)
Despărţire  Restricţii: nu se admit despărţirile din
a în care ar rezulta secvenţe ce nu sunt silabe:
gastr-ectomie, dec-atlon
interiorul sau ar contraveni pronunţării:
apendic-ectomie, laring-ectomie
cuvintelor
 pentru cuvintele a căror structură nu mai
este clară se recomandă exclusiv
despărţirea după pronunţare:
su-biect, a-dop-ta , des-tu-pa , res-pi-
ra

sau evitarea despărţirii

o-biect
 se preferă scrierea fără puncte în cazul
abrevierilor compuse din mai multe iniţiale
majuscule
BRD, ONU, NATO
 noiembrie se abreviază
 nov.

 simbolul pentru gram este doar

 g

 nu se pune punct după simbolurile

 gal (galon)
 Rh („factorul Rhesus”)

 pentru adverbul circa se acceptă două abrevieri:

 cca
 c.
  Substantivele:
angină, astm, carafă, cariocă,
cârdăşie, cârnat, chiţibuşerie,
circumvoluţiune, container, cruşin,
detenţie, escatologie, föhn,
Normele gasteropod, gheabă, idiosincrazie,
magazioner, mesadă, muchie, nutrie,
actuale nu pricomigdală, saună, suzetă, tutore,
zilier
admit
 Verbele:
decât o a dispera , a tupila, a pitula
formă  Adjectivele:
pentru: bunicică , coroziv, concluziv,
galanton, israelian, pergamut
  Substantivele:
abstracţie/abstracţiune,
aducţie/aducţiune, cartilaj/cartilagiu,
cearşaf/cearceaf, clovn/claun,
cofeină/cafeină, corijenţă/corigenţă,
Sunt dicotomie/dihotomie, dicţie/dicţiune,
considerat fierăstrău/ferăstrău, filosof/filozof,
lăcaş/locaş, lebăr/lebărvurst,
e în lezmaiestate/lezmajestate,
lingoare/lângoare, moliftă/molitvă,
variaţie muschetar/muşchetar, pântec/pântece,
pieptăn/pieptene, piuneză/pioneză,
liberă: sandvici/sendviş, schimnic/schivnic,
scovergă/scovardă, stras/ştras,
tobogan/topogan, tumoare/tumoră,
votcă/vodcă
  Verbele:
cementa/cimenta (med.),
decofeiniza/decafeiniza,
Sunt filosofa/filozofa, frecţiona/fricţiona,
perchiziţiona/percheziţiona,
considerat reincarna/reîncarna
e în  Adjectivele:
variaţie becisnic/bicisnic, corijent/corigent,
extravertit/extrovertit,
liberă: filosofic/filozofic, hilar/ilar,
luminescent/luminiscent
  femininul nearticulat al numeralului
ordinal
întâia
 forma de singular a substantivelor
 sanda
(nu sandală)
 bretea
Sunt (nu bretelă „ramificaţie rutieră”)

considerat  formele cu şi fără alternanţa o – oa la

unele adjective neologice:
e literare: analoagă/analogă,
omoloagă/omologă

 forma de feminin
vagaboandă

 formele adjectivelor:
galileean, herculeean, marmoreean,
mediteraneean
  Substantivele:
anatemă, aripă, avarie, austru,
crater, ferigă, leurdă, rabin, radar,
regizor, simpozion, vermut
Se admite
o singură  Pronumele:
altceva , altcineva
accentuare
pentru:  Adverbele:
altcum , altcumva
altminteri, altundeva
  Substantivele:
acatist/acatist, agriş/agriş,
Se admit anaforă/anaforă,
apendice/apendice2,
variantele balonzaid/balonzaid,
colaps/colaps, facsimil/facsimil,
libere, în hatman/hatman, lectică/lectică,
măgăriţă/măgăriţă,
ordinea *modem/modem,
preferinţei, penurie/penurie, pilotă/pilotă,
pojghiţă/pojghiţă, polip/polip,
pentru: primulă/primulă, satiră/satiră,
trafic/trafic, vector/vector
 Adjectivele:
Se admit antic/antic, candid/candid,
variantele firav/firav, gângav/gângav ,
gingaş/gingaş, jilav/jilav ,
libere, în precaut/precaut , puber/puber

ordinea
preferinţei,  Interjecţia:
alo/alo
pentru:
  La substantivele pentru care există oscilaţii
de gen, între feminin sau neutru, respectiv
masculin sau neutru, se înregistrează
urmptoarele cazuri:
• cuvinte de genuri diferite specializate
pentru sensuri sau domenii diferite:
Genul basc2/bască1 (beretă), basc3 (adaos la
bluză sau jachetă), bască2 (albie;
lâna tunsă de pe o oaie; bluză;
vestă), bască3 (limbă)

• ambele sunt admise ca variante

literare libere:
basc2/bască1 (beretă)

• norma actuală a optat pentru un

singur gen:
astru masculin (pl. aștri), cleşte
masculin (pl. cleşti), foarfecă
feminin
  norma actuală admite şi genul masculin
(pluralul în -i) pentru
robinet s. n./s. m., pl.
robinete/robineţi

Genul  s-a admis folosirea ca feminin singular a

substantivului mass-media
mass-media actuală,
cu G.-D. art. mass-mediei

 substantivele care denumesc însuşiri

negative (cu referire la o persoană) sunt
considerate de ambele genuri
maţe-fripte, s. m. şi f.
  substantive feminine omonime, cu G.-D.
sg. diferit
maică1 (călugăriţă) – maicii;
maică2 (mamă) –
maicei/maicii/maichii

Cazul  nume proprii cu variante de flexiune

Ilenei/Ileanei

 substantivul corabie are G.-D. art.

corabiei

 pentru substantivul bunică, G.-D. art.

doar
bunicii

 s-a admis forma de G.-D.

fetei morgana
  pentru unele substantive feminine cu
pluralul în -e sau -i şi neutre cu pluralul
în -uri sau -e
 variante literare libere
anteturi/antete, căpşuni/căpşune,
cicatrice/cicatrici, cireşe/cireşi,
coarde/corzi, coperţi/coperte,
Numărul găluşte/găluşti, niveluri/nivele,
sloganuri/slogane, straturi/strate
(geol.)

 o singură formă
arende, luntri, năpaste, poieni,
remarci, ţărănci, ţigănci,
anacoluturi, aragaze, conclavuri,
paradoxuri, pardesie, rastele,
recamiere, recensăminte, seminare,
tăpşane, totemuri, tridente,
trepiede, turniruri
  variante literare libere
fagoturi/fagoţi, torenţi/torente

 o singură formă de plural

coloşi
(nu colosuri)
hidranţi
(nu hidrante)
Numărul indici
(nu indice)
versanţi
(nu versante)
treburi
(nu trebi)

 substantivele omonime vis au forme diferite de

plural
 vise - „imagine din timpul somnului”
 visuri - „aspiraţie”
  pentru împrumuturile recente
 folosirea unor substantive cu aceeaşi
formă la singular şi la plural
*cover-girl, cowboy, hippy,
*playboy, *skinhead

 încadrarea în modelul substantivelor

româneşti, prin formarea pluralului
Numărul o la cele masculine, cu desinenţa -i
*bodyguarzi/bodigarzi *brokeri,
*dealeri, *rockeri, *rolleri

o la cele neutre, în general cu

desinenţa -uri, legată
• direct la cuvinte
*linkuri, *trenduri
• prin cratimă
show-uri, *party-uri, *slide-uri
  pentru substantivul *item, s-au admis
formele de plural
itemi/itemuri/iteme

 s-a admis formă de plural pentru unele

Numărul substantive
mafie – mafii, pâslă – pâsle,
margarină – margarine,
moleşeală – moleşeli,
pepsi-cola – pepsi-cole

 este considerat defectiv de singular

substantivul
plete
 articolul hotărât enclitic la împrumuturile
şi numele de locuri a căror finală prezintă
deosebiri între scriere şi pronunţare se
leagă prin cratimă
aquis-ul, show-ul, Bruxelles-ul

 se recomandă ataşarea fără cratimă a

articolului la împrumuturile terminate în
litere din alfabetul limbii române
boardul, linkul, lookul

 sunt formal articulate numele de plante

sau de animale compuse de tipul
acul-doamnei, mătasea-broaştei
  a continua
(ind. şi conj. prez., 1 sg.) continui
(nu continuu)
 a consta
(ind. prez. 3 sg., 3 pl. şi conj. prez., 3
Conjugarea I sg.) constă , constau , să constea
(nu şi constă, constă, să conste)
 a decerna trebuie conjugat cu -ez:
decernez
(nu decern)
 a se prosterna numai cu -ez
 a exhiba
(ind. prez. 3 sg.) exhibă
(nu exhibează)
  a învia are forme în variaţie liberă
pentru:
(ind. prez. 1 sg.) învii/înviez, (2 sg.)
învii/înviezi, (3 sg.) învie/înviază, (conj.
prez. 1 sg.) să învii/înviez, (2 sg.)
să învii/înviezi, (3 sg.) să învie/învieze
Conjugarea I
 au devenit numai fără -ez verbele:
a ignora, a îndruma, a înfoia, a
perturba

 a deşerta
(conj. prez. 3 sg.) să deşerte
(nu deşarte)

 a devenit fără şi cu -ez

a înjgheba: înjgheabă/înjghebează
 sunt înregistrate două verbe
a avea:

 verb predicativ
Conjugarea a
II-a  verb auxiliar pentru perfect
compus
  au devenit numai fără -esc:
a bombăni, a dăinui, a ţârâi

 a absolvi, inclusiv pentru sensul „a

termina un an/o formă de
învăţământ”, fără -esc:
Conjugarea a absolv
(nu absolvesc)
IV-a
 a mirosi
(ind. prez. 3 pl.) (ei) miros
(nu miroase)

 a trebui este şi verb personal

(imperf. 3 pl. trebuiau, p. s.
trebuiră, p. c. au trebuit, m.m.c.p.
trebuiseră, viit. vor trebui)
 au devenit cu şi fără -esc:

Conjugarea a biciuie/biciuieşte
biruie/biruieşte
IV-a cheltuiesc/cheltui
chinuiesc/chinui
clănţănesc/clănţăn
cotrobăi/cotrobăiesc
destăinui/destăinuiesc
drăcui/drăcuiesc
 *puţini – pronume
puţin – adjectiv pronominal

 se scriu într-un cuvânt pronumele şi

adjectivele pronominale negative:
niciunul, niciun, niciuna, nicio

 în construcţia cu prepoziţia de +
pronume posesiv, se admit atât pluralul,
cât şi singularul:
 un prieten de-ai mei/de-al meu
 o prietenă de-ale mele/de-a mea
 se scrie într-un cuvânt adverbul din
locuţiunea prepoziţională
odată cu

 sunt înregistrate numeroase locuţiuni:

*de jur împrejurul, *în ciuda,
*în jurul, *în locul

 sunt înregistrate prepoziţiile/locuţiunile

prepoziţionale care se construiesc cu
dativul (+ pronume personal
neaccentuat):
*deasupră-, *în juru-
  sunt interjecţii:
ala-bala
(nu substantiv invariabil)
uite

Principalel (nu formă verbală)

e  sunt înregistrate interjecţiile:

*haidem, *haideţi, *poftiţi
modificări  sunt acceptate numai formele:

: hodoronc
(nu şi hodorong)
zang
(nu şi zâng)

 este locuţiune interjecţională sintagma:

Doamne fereşte